f-’

i

f http://www. dntcj.ro/adevaruPjANUL XI9 NR. 3474

ISSN 1220-3203JOI,

11 APRILIE 2002 16 PAGINI 4.000 LEI

lalom" ' c V

printre adevăruri si minciuni

V A L E R C H IO R E A N U

n ultim sondaj de op in ie î i aşază pe A d r ia n N ă s ta s e ş i T ra ia n Băsescu în t r -o v e c in ă ta te a

popularităţii care nu poate să convină nici unuia dintre ei. Toată lum ea care are o cît de m ică legătură cu această categorie privilegiată de cetăţeni ştie că, d inco lo de discuţiile în contradictoriu sau conflictele la vedere dintre p o litic ien i a fla ţi la Putere sau în Opoziţie, m u lţi d intre e i fac afaceri împreună, ies la iarbă verde îm preună cu fa m iliile , o ri îş i p e trec c o n c e d iile în aceleaşi staţiuni de lu x din străinătate. U n fel de. a rîde în pum ni de cetăţenii care iau de bună cearta de la te lev izo r sau cea de toate z ile le d in P arlam ent. G u alte cuvinte, dă bine să “ dem onstrezi” că te interesează binele oam enilor şi că tu, cel votat de m a jo r ita te , a i d re p ta te în chestiunile de fond a le progresului ţării. Că seara te afli la aceeaşi masă a unui restaurant din Capitală sau p rov incie cu preopinentul tău , asta ţ in e de m o d u l civilizat în care trebuie sâ ne com portăm unii cu a lţii. D oar n -aţi vrea sâ ne dăm în cap cu p a ru l pentru că ne certăm în Parlament - pot să răspundă p o litic ie n ii la învinuirea de duplicitate ce li s-ar aduce.

Cu A drian Năstase şi T ra ia n Băsescu lucrurile stau însă a ltfe l. C e i do i oam eni importanţi ai ţă r ii locu iesc în acelaşi imobil din Bucureşti şi gazetele centrale n-au ezitat sâ descrie, în term eni ironici, cît de interesante sînt in e v ita b ile le în tîln ir i ale lor în holul b locu lu i, o ri la achitarea cheltuielilor comune de în treţinere. Asta, pînâ cînd s-au h o tă rît să-şi m o n te z e , fiecare, m ic ro ce n tra le de a p artam e n t, soluţie ideală pentru a e v ita în tîln ir ile , chiar întîm plătoare, de pe ho lu ri.

Problema e câ sondajele de op in ie nu ţin seama de incom patib iIită ţile d intre cei - doi şi-i aşază în im ed ia ta vecinătate a clasamentului popu larită ţii. P r im u l este Adrian Năstase, pe care rom ân ii î l cred capabil să cîştige alegerile v iitoare , dar el este secondat de T ra ian Băsescu - fiecare dintre aceştia av înd argum ente care să convingă alegerea. N u m a i că oam enii nu se împacă în nici un fe l. N u ştiu cft de adevărate sînt acuzaţiile aduse de Băsescu Ini Năstase şi de oam en ii acestuia d in nnnâ p rim aru lu i general a l C ap ita le i. D a r nn-mi convine să cred că, votîndu-1 pe Adrian Năstase la v iito are le alegeri, nu v°i şti d acă este cu a d e v ă ra t “ capu l corupţiei d in Rom ânia” , după cu m afirm ă preşedintele P artid u lu i D em o c ra t. Sau , dimpotrivă, punînd ştam pila p e num ele Ini Băsescu, o v o i face fară ca cineva Şă-mi d e m o n s tre z e , cu a rg u m e n te mdubitabile, că acesta a vîndut pe n im ic flota R om âniei, sau a făcut tot fe lu l de afaceri necurate - cum afirm ă-ap ro p ia ţii Premierului N ăstase . în R o m â n ia s-a Perfecţionat în zece an i u n s istem de acuzaţii reciproce d intre cele m a i grave,

\ care nu sînt însă cercetate şi dovedite în / Justiţie. Despre oam enii p o litic i ce i m ai

© p o rtan ţi se a f irm ă c ă s în t c o ru jîţ i

la m e ra D e p u t a t a ş i k m

Camera" D ep u ta ţilo r şi Senatul au a d o p ta t , ie r i , cu u n v o t îm p o t r iv ă , m e s a ju l fo r u lu i le g is la tiv adresat parlam ente lo r d in ţările m em bre N A T O . '

F o ru M e g is la tiv a dezbătut, în cadrul şedinţei comune, declaraţia p riv in d po litica G uvernului pentru p r e g ă t ir e a a d e ră r ii l a N A T O p rezen ta tă de p rem ieru l A d r ia n Năstase şi program ul de acţiuni prio rita re în acest sens.

P a rla m e n tu l cere, în m esa ju l prezentat de preşedintele C am erei D e p u ta ţ i lo r , V a ie r D o rn e a n u , parlam entelo r d in ţările N A T O să ia act de e fo rtu rile R om ân ie i şi sâ sprijine integrarea ei în A lia n ţa

N o 'rd -A t la n tic ă . M e s a ju l a fo s t a d o p ta t cu u n vo t" îm p o t r iv ă , aparţin înd senatorului P R M M ih a i - Ungheanu. C onform d o c u m e n tu lu i, ' p a rtid e le p o litice p a rlam e n tare şi o rg a n iz a ţ iile m in o r ită ţ ilo r e tn ic e susţin pregătirea pentru aderarea la N A T O şi co n firm ă a n g a ja m en tu l “ irevers ib il” al R o m â n ie i în acest sens. Parlam entarii susţin p lanu l de acţiun i prezentat de G u vern , cerind E x e c u tiv u lu i u rg e n ta rea a p lic ă r ii m ăsurilo r cuprinse în docum ent în perspectiva sum m itu lui N A T O de la Praga, d in toamna acestui an.

C o n fo rm m esa ju lu i, p o lit ic ie n ii ro m â n i văd în com baterea corupţie i, a tra ficu lu i de fiin ţe um ane, protecţia

in fo rm aţiilo r secrete, respectarea d r e p tu r i lo r c o p i lu lu i ş i a m inorităţilo r, “ ob iective esenţiale pentru consolidarea dem ocra ţie i si­s ta tu lu i de d re p t r in R o m â n ia ” . P a r la m e n ta r ii se a n g a je a z ă să s u s ţin ă p o lit ic " ş i la 'n iv e l

■parlamentar as igurarea ca d ru lu i le g is la tiv n e ces ar in te g r ă r i i în N A T O şi U n iu n e a Europeană.

P a r la m e n tu l c o n s id e ră câ R om ânia se co m portă de ja ca un m em bru de facto al N A T O şi că in te g ra re a v a c o n t r ib u i la obiectivele alian ţe i de com batere a tero ris m u lu i şi c o n s o lid a re a dem ocraţiei şi econom iei de p iaţă în Europa şi la n iv e l m on d ia l.

p c / r i j j . i - i î i f i f i f c l j

P rim a ru l F u n a r a prezentat, ie r i, în cadru l u ne i conferin ţe de presă, n o i rezu lta te obţinute în u rm a ce n tra liză rilo r efectuate pe b a za fiş e lo r de recensăm înt, deşi p re fe c tu l ju d e ţu lu i , V as ile Soporan (p reşed in te le C o m is ie i ju d e ţe n e de re c e n s ă m în t) l-a a v e r t iz a t c ă , le g a l , d o a r - In s titu tu l N a ţio n a l de S tatistică p o a te d a p u b l ic i t ă ţ i i d a te o f ic ia le d esp re re c e n s ă m în t. F u n a r s u s ţin e că p ro c e n tu l lo c u ito rilo r de e tn ie m agh iară d in C lu j - N a p o c a e s te de 1 8 ,8 3 % (5 9 .7 8 1 de persoane), în t im p ce p o p u la ţia stab ilă a m u n ic ip iu lu i ( la care se face ra p o rta re a ) es te d e 3 1 7 .3 7 9 persoane. C e tă ţe n ii ro m â n i de e tn ie ro m â n ă s în t , c o n fo rm d a te lo r p re z e n ta te de Funar, 2 5 2 .3 3 4 , în c re ş te re fa ţă de rec e n s ă m în tu l d in 1 9 9 2 . C e l m a i b iz a r re zu lta t este ce l al num ărării co m u n ită ţii rrom ilor: 2 .9 8 2 persoane,

Titus CRĂCIUN

f 7 * i £ k î M M m m m j L .................... .......................... 1

Prejudiciul stabilit în cazurile penale a crescut cu 54 %în cursu l p r im u lu i trim estru al

anului în curs, G arda Financiară C lu j . a efectuat 641 de controale la tot a tîţia agenţi econonhici d in ju d e ţu l

.C lu j. V e r if ic ă r ile au relevat faptu l că 4 5 3 d in tre aceştia, adică 70 % , au sâvîrşit abateri. Sum ele restante atrase la buget, stabilite de com isarii financ ia ri, s-au rid ica t la 2 2 .2 5 0 de m ilio a n e de le i. C ea m aţ m are parte o rep re z in tă am en z ile , urm ate de confiscări şi m a jo rările de în tîrz iere . în ceea ce priveşte încasările, sum a

m

a fost de 5 .936 de m ilio a n e de le i, a m en zile constituind şi a ic i ponderea s tru c tu rii. P rim u l trim estru a m a i însem nat pentru G ard a F in an c iară C lu j îna intarea în faţa organelor de ju d e ca tă a 16 cazuri penale , d in tre care 9 dep ista te , în cu rs u l lu n i i m artie . Dousprezece cazuri v ize ază ev az iu n e a fiscală, tre i - fo lo s irea b a n ilo r în alte scopuri d e c ît ce le m e n ţ io n a te în a c te ş i u n u l s u b s t itu ire a d e ^ p ro d u s e petroch im ice . D e a ltfe l, în acest d in

urm ă caz sum ele datorate statului se ridică la 3 ,2 m ilia rd e Ie i.

C o m is aru l şe f, V io r e l O g re a n , specifică faptu l câ faţă de aceeaşi perioadă a anu lu i trecut, în po fid a reducerii cu 2 0 % a nu m ăru lu i de controale, num ărul ca zu rilo r penale a c rescu t cu * 3 3 % . „ T otodată prejudiciul stabilit fn cazurile penale este mai mare cu 54 % fa ţă de cel constatai anul trecut" - d e c la ră c o m is a ru l şe f. D e ş i în c a s ă r ile efectivefSÎnt cu 12 % m a i m a ri faţă

de perioada s im ila ră a an u lu i trecut, ia r ra ta de încasare cu 16 % , în general p ro b le m a acesta „trenează şi este anevo ioasă” . U n a d in cauze o co nstitu ie n u m ă ru l foarte m are de contestaţii depuse de către agenţii econom ici v e rific a ţi, încasarea fiin d pos ib ilă num ai după ce instanţa se pronunţă. O a ltă cauză este dată de proporţia r id ic a tă a s itu a ţiilo r în care o rg a n e le d e ju d e c a tă s u sp e n d ă executarea.

Beniam in PASCU

p i l L H !

î q w 1 n iM n *: i [fi- iîi i j ;fiv„ D e cînd ne-a vizitat m inistrul M e d iu lu i

-şi a deqlarat presei câ la Pata R ît e iadul pe păm înt, sînt pe capul nostru tot fe lu l de controale. Dacă la început nu ne-a convenit, cu tim pul am înţeles că, de fapt, acestea ne

■ ajută să lucrăm mai bine” , afirm ă Eugen . Vereş, director adjunct la Salprest C lu j-

N apoca. în opinia sa, situaţia e cu atît m ai interesantă cu cît „m inistrul s-a referit la condiţiile de viaţă ale rrom ilor care locuiesc în colonia “D allas” pentru că dînsul nu a

5 l/h a a p lic a t după sem ănat

k* " r * tî \

-D irectorul adjunct al firm e i este convins însă că „dacă n u ar f i fost Aeroportu l Internaţional, ram pa nu ar f i ieşit atît de m ult în evidenţă. Şi în celelalte oraşe din ţară există asemenea am plasam ente şi se foloseşte aceeaşi tehnologie. N ecazu l e că s-au form at nişte camere reziduale care se autoaprind” .

La rîndul său, M ih ae la B eu, inspector adjunct a l In s p ec to ra tu lu i de Protecţia M e d iu lu i C lu j a d e c la ra t, ie r i , pentru

intrat în rampă; deci nu se putea p ro n u n ţa . "Adevărul de C lu j” că Salprest-ul a fost în legătură cu aceasta . D e a ltfe l, Vereş deseori am endat însă e adevărat că ultim asu sţine câ In s p ec to ra tu l de P ro te c ţia oară P r im ă ria a fo s t c o n s id e ra tă ceaM e d iu lu i C lu j nu a amendat Salprest, ci răspunzătoare. M ih a e la B eu ne-a inform atP r im ă r ia m u n ic ip iu lu i ca re es te ş i câ la Constanţa, P iatra-N eam ţ şi Sighişoaraproprietarul rampei. E l cataloghează ram pa de îa Pata R ît drept un depozit de deşeuri m e n a je re care fu n c ţio n e a ză n e f i in d au to riza t. A ic i se depozitează gunoaie

■neîntrerupt din 1974 şi d ificu ltăţile apar datorită faptului că amplasamentul nu se m a i p o a te ex tin d e , ra m p a f i in d supraîncărcată. Situaţia creată generează m ari problem e lucrătorilor de la Salprest atu n c i c înd se rea lizează d e p o z ita re a reziduurilor colectate z iln ic în m unicip iu .

funcţionează deja rampe ecologice., A ceste realizări ţin de fe lu l în care p rim ăriile şi-au stab ilit p rio rită ţile . N o i discutăm acest subiect cu autorităţile locale d in anul 1994, d ar n ic i p în ă în p rezen t nu s-a reuşit soluţionarea problem ei. C h ia r m îine vom avea. o discuţie fina lă cu reprezentanţii m unicipalităţii, pentru a reuşi să fixăm un termen precis de închidere a ram pei de la Pata R ît” .

Sorin CĂLIN

Trffina'ndarUlortodox: V Sf- !?mrh Calinic da la Cemica; Sf. Sfinţit Mc. Antipa; Sf. Cuv. "

• Calendarul greco-catolic: S. Antipa, ep , m (jsec. I)

*■■■ ■ evărul

. • PREFECTURA, CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90 '• PRIMÂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şl 43-27-27• POLIŢLA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLITIA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZIir36-82-22

.•P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: . 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILÂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

• 19-52-23 şi 19-16-70. Int. 158• DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA; 961• SALVAREA CFR: ' 19-85-9!• INTERNATIONAL- . 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACTA:' • 958 -• RA. TERMOFICARE: 19-8748• RA. APĂ CANAL: 19-14-44• R A a Domeniului Public: 1940-55• RA.T.U.C. 43-09-17• S.C. "SALPREST" S.A : 19-55-22• SC PRISAL: 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE: - INTERVENŢII GAZE928;433424

• JANDARMI: 956. • GARA Cluj-Napoca: 952

• AGENŢIA CFR- 43-20-01;Turda-31-17-62; D ej-21-20-22

» ALIANŢA ANTISUTCID: 19-1647• DiRECTIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTURILOR COPILULUI 983,42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCA CLUJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10,19-08-62• INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCÂ LA NEGRU: 19-73-77

m u m11 A P R IL IE

REPUBUCA - Cîinli zăpezii, SUA. premieră (13; 15,30; 18; 20,30; 23). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 23. Vineri, de la ora 18, pentru minim 2 persoane 1 bifet= 2 5 .000 lei** ARTA- EURIMAGES- Ocean’s eleven - Faceţi jocurile, SUA (12; 14,30; 17; 19,30; 22). Zilnic spectacole cu tarif redus de la ora 22 * VICTORIA - închis pentru renovare * FAVORIT - Duşmanul fiului meu. SUA. premieră (13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - Muşchetarul, SUA (13; 15; 17; 19). Luni - închis.

TURDA: FOX - Bandiţii, SUA (13; 15.15; 17,30; 19,45). Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 22

DEJ: ARTA - 15 minute, SUA (15); Spioni de elită, SUA (17,15; 19,30). Vineri, sîmbâtă, duminică- spectacole cu tarif redus de la ora 22

GHERLA: PACEA - Scary Mov/e 2 - Comedie de groază,SUA (vineri, sîmbătă, duminică - 15; 17; 19;-luni, marţi, miercuri - 17; 19). Vineri, sîmbătă, duminică- spectacole cu tarif redus de la ora 21. Joi - închis.

E X IM TU RAGENŢIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION

v ă o f e r ă :

ORARUL CURSELOR .INTERNE luni

Cluj 4 Otopeni 19,00Cluj 4 Otopeni 07,00 şi'16,35

marţiCluj -» Otopeni 07,00 şi 15,15

, miercuriCluj -> Otopeni 19,00Cluj -> Otopeni - 07,00 şi 16,35

joiCluj 4 Otopeni 07,00Cluj 4 Otopeni '15,15

vineriCluj 4 Otopeni ' 07,00 şi 20,10Cluj ■A’ Otopeni • 20,35

sîmbătă Cluj -4 Otopeni 07,00

duminică Cluj 4 Otopeni ' 07,00 şi 15,15

ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj 4 Frankfurt Duminică, marţi şl joi 9,40Frankfurt 4 Cluj .Duminică, marţi şl joi 11,50Cluj Vienaluni, miercuri - 9,45, vineri -15,10 Viena -> Clujluni, miercuri • 11,15, vineri 17,00 Cluj -> Bolognaluni, miercuri - 9,15, vineri -13,15 Bologna 4 Clujluni, miercuri -12,10, vineri 16,10.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firme!:

EXIMTUR, str. A. Şaguna 34-35 s tel/fax: 064-433.569; 193.442 " • e-mall: travel@eximtur.ro

HTELE 7 a b cTi»da. Mr. Rr.l Ma* A Sl

!«Uin «M II m » Tel: *«3 >31311

Astăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA;

22,00: TELE 7 ACTUAL

«FARMACIIFarmacii cu serviciu permanent. Farmacia ’CYNARA", Calea Floreşti

nr.75, tel.42.62.72, orar non-stop, Farmada “REMEDIUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop, Farmacia "VISCUM", slr. Fîntînele nr. 7, tel. 092/32-80-30, orar non-stop.Farmacii cu serviciu prelungit Farmada "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50,

lelefon 429.405, orar 8-20, Farmacia ’TNTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapteFarmacia nr. 3.Hygeia Aesculap, P-ţa

M. Viteazul, nr. 36, tel. 13-03-64, orar 20-8.

■ . B ib lio te c a Ju deţeană “ O C T A V IA N G O G A ” : Sediul C e n tra l (Calea Dorobanţilor f.n., tel. ,430.323, fax; 40-64-195.428): luni - vineri: 9 ,00-20,(ÎO; Centrul de In fo rm are C om unitară (str. M . Kogălniceanu nr. 7, tel. 195-620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M . Kogălniceanu nr. 7, tel. 430.434)1 luni - vineri: 9,00 2 0 ,0 0 , sîm bătă: 9 ,0 0 - 14,00; Filia le le: M ăn ăş tu r (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784 ), M edia teca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Z o r ilo r (str. Observatorului nr. 1, tel. 43 8 .4 09 ): luni, m iercuri, jo i: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15 ,0 0 ; C o le c ţ ii specia le (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; F iliala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: 9 ,0 0 - 16,00.

■ B ib lio teca G e rm a n ă (strada U nivers ită ţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural Francez (strada I.I.C . Brătianu 22); Orar luni: 14-19, marţi-vineri: 10-19, sîmbătă: 10-13.

■ Biblioteca C entru lu i Cultural G erm an ”H erm ann O berth” (str. M em orandum ului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, jo i: orele 16-20.

D ispensaru l 2 P oliclin ic cu Plată §

oferă consu lta ţii de toate specialităţile, tratamente de reumatologie, mică chirurgie, ecografie, , an alize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai mici preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. A d re s a : Ş tefan L u d w ig Roth n r . 19 (fosta M â lo a s a ).T e l.: 130.330 sau 432.557 .

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTA"• 8 -1 2 aprilie •

Mediană generală. Dr. I. Boilâ-.- 9, 10, 12 (11-13), 8 (15-17), dr. R. Coîâriă -10 (10-12), dr. M. Diaconu -10 (16-18),'dr. S. Loga -12 (9-11), dr. D. Oltean 8 (14-16), dr. ÂF. Oros -11 (14-16), dr. A. Pâunescu - 9 (16-18), dr. D. Platon - 8 (9-11), 11 (16-18), dr. L. Raşa - 8 (15-17), dr. M. Sudu -11 (10-12). dr. V. Tâlaru -12 (10-12), dr. C. Ţonea - 9,11 (9-11), dr. A. Varga - 8,12 (9-11Ţ dr. C. Vlaicu - 8 (11-13); Homeopatie. Dr. L. Barbăalbâ -10 ,12 (10-12); Cardiologie. Dr. A Iancu - 11 (10-12), dr. I. Ivanciuc - 9,11 (12-13), dr. I. Paţiu -10 (11,30-13), dr. T. Popescu -10 (9-11), dr. N. Prişcă -10 (16-18), dr. G. Uza - 8 (12-13); Interne. Dr. N. Pop -11 (14-16), dr. G. Rădulescu- 9 (9-11); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 9,11 (10-12), dr. M. Alajmi - 8 (15-17); Chirurgie. Dr. D. Chintă -11 (17-18), dr. C. Cosma -10 (11-13), dr. P. Pitea -11 (9-11), dr. M. Simu -12 (11-12); Chirurgie plastică. Dr. S. Nassiri - 8 (17-18),'Pediatrie. Dr, M. Fritea -10 (12-13), dr. R. Mitea- 9 (14-15), dr. L Toma -12(11-13); Psihiatrie. Dr. C. Ştefan -10 (15-17)); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 10(9-11); Psihologie. Dr. L. Boilâ - 9 (14-16); Dermatologie. Dr. I. Sârbu - 8 (11,30- 12,30), M. Teleaga - 9 (9-11); O.R.L Dr. E. Plăian -.11 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan -11 (12- 13), dr. M. Divin - 8 (9-10); Ecografie. Dr. E. Fazakas - 8 (12-13), dr. I. Ghilean -10 (14-15,30), dr. I. Usinevidu -12 (10-12); Pneumo-ftioziologie. Dr. M. Man - 9 (14-16); Balneologie. Dr. C. Becea- 8 (15-16); Reumatologie. Dr. C. Nedelcu) -11 (16-18); Urologie. Dr. R.C. Giurgiu - 8 (17-18); Hematologie. Dr. A. Bojan - 9 (17-18), dr. C. Nicorid- 8; Oftalmologie. Dr. M. Gavriş-Chertes - 8 (16-17), I. Horge - 9 (14-15). dr. Mi Nassiri - 11 (15,30-17,30), dr. R. Pop - 8 (11-13); Gine-onco- colposcopie. M. Risca -10 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8,9, 10,11,12 (9-11):

In cadrul poiiclinidi se fac tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînâ vineri, între orele 9-11. Rezulialele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medidi din afara policlinicii. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Poiiclinidi pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediuf Poiidinicii, str. Moţilor nr. 39 şi la tel. 43-00- 01, intre orele 16-17, de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medicii noştri. Donaţiile se fac la sediul Poiiclinidi, la secretariat, şi in contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj-Napoca. ' . - >

( ® telespectator ©J o i , 1 1 aprilie

rţfţPjNf '7,00 Jurnalul de Ş p j j l dimineaţă; 7,30 Strict loTSifă necesar; 8,15 Pasiuni {sl r); 9,00 Teatru TV: „O noapte furtunoasă” (r); 10,25 Cu ochii’n 4 (r); 11,00 TVR laşi; 13,00 Muzica . e viaţa mea! (r); 14,00 Jurnalul de ■ prînz; 14,30 51% Europa (do/r); 15,15 Eveniment; 16,00 Convieţuiri (mag.- pentru alte naţionalităţi); 16,30 Panorama (mag. în limba germană);. .17,00 Vino să vezi!; 17,45 Pasiuni,(s); 18,30 Corect!; ;18.35 Careul de Aur; 19,15+ Avanpremieră Ştiri. Sport; 19,25 Istoria fotbalului (do); 20,00 Jurnal. Meteo. Sport;, 20,45. Curat Caragiale! Parol!; 20,50 Sub-

'"semnul poruncii (thriller Italia 1977, p.l); 22,40 Reflecţii rutiere; 22,55 Euroatlantica; 22)55 Jurnalul de noapte;'0,10 Profesioniştii; 1,10 Vino să vezi! (r); 1,55 Jurnal. Meteo. Sport (r).

7,00 In mijlocul' furtunii , (s/r); 7,50

Dimineţile unui bărbat cuminte; 8,50' Fete vesele (s); 9,15 Desene animate; 10,10 Zona crepusculară

■ (s/r); 10,35 Tată, am încurcat-o! (s);11.00 Răscruci (r); 11,30 Expediţie în necunoscut; 12,00 Paradisul de lîngă noi (r); 12,30 Sport. Pius (r);13.35 Mit şi istorie (r); 14,00 Desene animate; 15,15 Toţi, împreună;16.00 Tribuna partidelor parlamentare; 16,30 Transilvania insolit: A fi sau a riu fi ... în Maramureş: 17,30 Afaceri la cheie: 17,55 Ştiri; 18,00 Tată, am încurcat- o! (s/r); 18,30 Desene animate;19.00 Gata cu fumurile!; 19,05 în mijlocul furtunii (s); 20,00 Cauza şi defectul (mag. pt. tineret); 21,00 Zona crepusculară (s); 21,30 Telejurnal; 22,00 Timpul trecut (do); 22,50 Aproape de suflet (f. Norvegia 2000). -

. 7,00 Marius TucăShow (r); 8,00

Observator.-Ştiri sportive; 9,00 Cafeaua cu safe; 10,00 Ispita {sl r); 11,00 Te voi iubi mereu (s);13.00 Ştirile amiezii; 13,15. Detectivii Hart (s); 14,00 Gong Show(div./r); 16,00 Ispita (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Soledad (s); 19,00 Observator. Sport. Meteo; 20,00 Vecinii (div.); 22,00 Observator. Sport. Meteo; 22,30 Marius Tucă Show; 23,30 O petrecere pe cinste (co.Canada 1992);-1,30 Observator (r); 2,30 Zile din viaţa noastră (s); 4,30 Soledad (s/r); 6,00 Cafeaua cu sare (r).

. Familia Bundy (s); 22,55 .ro; 23,00 ProVest; 0,00 La limita imposibilului (s); 1,00 Punct şi de la capăt (dramă SUA ’99).

5 ^ 7,00 Luna sălbatică•JUUfeMSi (s/r); 8,00 Zid - em. muzicală; 13,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 13,55 Clip Art; 14,00 Eddie McDowd (s); 14,30 Exploziv (r); 15,00 Motor (r); 15,30 Viper (s); 16,30 Luna sălbatică (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; 18,55 Focus special; 19,00 Camera de rîs (div.); 19,30 Real TV; 20,00 Reuniunea de clasă (div.); 22,00 în fata presei; 23,00 Focus Plus;

. 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Viper {sl ,r); 0,55 Clip Art (r); 1,00 Camera de rîs (r); 1,30 Focus (r)-,

Oferă publicului larg, de lum m sîmbătă, intre orele 10-20:

-bt. fitness /asistat-:de -instructor specializat

.-.aparatură complexă de - body-buîîding şi recuperare . ,

- masaj şi kinetotorapie -.v-aplicap-derparafinâ - j- saună

; riîhidrotetapîe în bazin încălzit -aerobic -

recuperare medicală "Totul sub strictă supraveghere

control medical.. .Acces Individual sau pe bază

abonament. . 'Informaţii şi programări:. ■ 094-578429:184176.

Ty yZ /bfcx

"te 7,00 Teo (div./r); 8,00)BSJA:iB3 Ştirile Pro TV; 9,00 Tînâr şi neliniştit (s/r); 10,15 Profeţii despre trecut (r); 11,30 Fotbal Meci din Liga Campionilor (r); 13,00 Fotbal Liga Campionilor (rez.);14,00 Şoimii de noapte (f/r);16.00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo (div.); ’19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Căsătorie cu repetiţie (co.România 1985); 22,00 Ştirile Pro TV;, 22,30

7,35 Ştiri (r); 7,50 Zatx= Videoclipuri; '10,00

Tentaţii; 11,00 Documentar DW;12.00 Apel: Crimă (s/r); 13,00 Videoclipuri; 14,00 Septembrie (fi r); 16,00 Reportaj 7 abc; 17,00 Jurnal european (do); 17,30 Apel: Crimă (s); 18,30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi (do); 19,30 Concert;. 20,30 Misterele Bucureştilor (f.România 1983); 22,20 Loto-Joker- Pariu Trio; 22,45 Jazz; 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videoclipuri.

7,00 Poveştiriadevărate (r); 7,30 Din

viaţă (r); 8,00 Vei fi a mea, Paloma! (s/r); 9,00 Maria Belen (s/r); 10,15 Taina din adîncuri (s/r); 11,15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putere (s/r); 12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s); 16,00 Dreptul la viaţă (s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,00 Fiorella (sj;17.30 Vei fi a mea, Paloma! (s);18.30 Maria Belen (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Taina din adîncuri (s); 21,00 De 3 x femeie; 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s); 23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Sînge din sîngele meu (s); 0,35 Dreptul la viată' (s/r); 1,20 De 3 x femeieW '

NCN: 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Oameni şi necazuri (r); 11,00 Daniela, prietena ta (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Vama timpului;20.00 Express NCN; 20,30 Pulsul economic; 21,45 Express NCN.

ifăro).-, 18.00-20.00 Microfonul “ hiîso" sindicatelor - realizator Mircea Giurgiu; 20.00-20.30 Magia peliculei - realizator Florin Ghioca.Redacţia nu i ţ i asumă responsabilitatea

pentru scltimbârile inten’euite in programele posturilor de televiziune.

3astăzi, de la ora 18,30:

SYBILLde Jacobi Viktor

f

■ [

IC 151)

(©] CABINET M E D IC II l i ] STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. j Dr. Socolov Geiu : medic primar Dr.. Socolov Mihaela - medic primii

T ratam en te stomatologici .c o m p le xa :

• terapie • protetică (ceramică)• chimrgie (rezecţii, implante) Programări zQnic la teL: OtUBt

Orar: luni - vineri: 9-19,

sîmbătă: 10-13.

o n c o p r a x•CABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C L U J - N A R O C A , s t r . P R O F C / O R T E z A nr.

( c a r t i e r G r i g o r e s c u ) C O N S U L T A Ţ I I :

f»rof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, C hirurgie, Oncologe;

L, Mi; '15-18;' M a, J :

Dr. VALENTIN POPESCU (Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 1430-1 6;S :

V :9 - 1 1

15-17

Dr. DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, Ml: 18 - 20 ; M a, J : 18x-% #V: 16-20

P R O G R A M A R E : tel/fax (0 6 4 ) 18.76.04

în t im p u l o r e lo r d e funcţionare a c a b in e tu lu i

IYIEDIPRAX Centru medical

Prof. Dr. HUŢANU loan Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 271

CONSULTAJli, TRATAMENJE, URGENTE:

CHIRURGIE PEDIATRICA; ORTOPEDIE; MALFORMAŢII CONGENITALE; UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ;DERMATOLOGIE;HOMEOPATIE;BIOENERGIE;ECOGRAFIE.Informaţii, programări la telefi*

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în cM şi prevenţie a suicidului iniţială

UliORîWnn, IIE ilYlTATE Mimiil® s(â la dispoziţia dvs. de luni pini v*»- între orele 8 '- 22. Vă aştep» apelurile la numărul 186864. ^

9z.8f« •' Joi, 11 aprilie j '<?3g> 0606:00 - 07:00 Prim a oră (Program informativ BBC - 6:00; C D Date m eteo - 6:20; Informaţii utilitare'- 6:30; Informaţii raDI° culturale - 6:40); 07:00 - 10:00 Prim ul salut - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştiri; 07:20 Revista presei locale, 07:40 Revista presei centrale, 07:50, 08,50 Horoscop; 08:00 Ştiri, 08:20 CD Sport cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 "Ce m ai crede lumea", 9:40 Spune-ţi păsul); 10:00-13:00 Zona liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de'însoţire, informaţii, concursuri; 11:00’ Program inform ativ BBC); 13:00 -15:00 Scurt pe doi - cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri + Meteo. Emisiune interactivă, 14:00 Ştiri); 15:00-18:00 Conspiraţia -cu TudorRuncanu (15:00,16,00,17:00 Ştiri, meteo, sport, Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zilei) 18:00 - 18:30 Program informativ BBC; 19:00 Miracolul sunetelor-c u Cristian Mureşanu (muzică electronică); 21 ;00 Ştiri,21,30-23,00 P unct och it - talk-show social/ cultural cu Mirela Baciu/Ovidiu Pecican; 23:00-23:45 Clasic time - cu Valentin Jucan (muzică clasică).

- Joi, 11 aprilief f f T l l l ! ŞTIRI: 09 .0 0 , 10.00, 12.00, 15.00, 16.00; BBC:

i *— ■ i 0 6 .0 0 ,1 1 .0 0 , 14.00, 18.00; 6 .3 0 -9 .0 0 - Super matinal:Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.2Q), Punctul de vedere (7.45), Liniuţa d e dialog (8.30), Buletin rutier (8.55); 9.00- 12 00 Patrula de serviciu: 9.30 Revista presei, Punctul de vedere (10 15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 Sport pe mapamond;

12.00-18.00 Caleidoscop fm: 13.20 Engleza pentru afaceri; 20.00 Tehnomania - DJ Sebi; 21.00 Taxi music (dedicaţii); 22.00-23.00 Marti - Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 22.00-23.00 Boys & Girls,- Andreea Sibechi şi Tavi Ţopan. f/JU fP Jff.C B r td lt* Joi, 11 aprilie■ Program informativ BBC: 6,00-6,30:8,00-8,20, 11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30, 23,00.6 ,30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35; 8 ,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9 ,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinem a. 9 ,55 In fo rm aţii culturale. 10,00, 12 ,0 0 ,1 3 ,0 0 , 1 5 ,0 0 ,.16,00,. 17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... ş id e la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21 -30-6,00; Uniplus nocturn. .. , ' ,

- J o i’*1 ! a p rilie -06,00 Bună dimineaţa. O emisiune cu informaţii,

k i r Hr fi*-- actualităţi şi muzică, prezentată de Anca Băltan.8.00 Em isiunea în limba maghiară. 10,00 De zece ori România;11.00 Buletin de ştiri. 11,05 Exclusiv m agazin. Prezintă Ioana Bindea; 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.'15.00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Prezintă Dan Moşoiu; 18,30 Atheneu. Prezintă Dan Banciu;t9,00 Radiojurnal Bucureşti. 20 ,Q0 Ştiri. 20.05 Poveste religioasă pentru copii;20,06 Din grădina cu fiori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic; 21,00

Ştiri; 21,05 Dragoste, poveste veche. Prezintă Alin Pop. 21 Ştiri. 22,00 închiderea program ului. 22,00-24,00 Pe 9 6 ,5 0 Paralele muzicale.

R A D IO FIR 96,2 F M D E J ,. horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: FiN1 zece paişpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, po"f play, ştiri, revista presei; 96,2 FM/Zi, 14.00-18.00, muz® ■dedicaţii, divertisment, power play, ştiriş-artistul zilei; Firul17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul B B C -W ”8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30,15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Bilanţ 2000, 19.00-19* emisiune religioasă,' realizator dr. Radu Pop; Generaţia r°c ’20.00-23.00, muzică rock, heăvy metal, thrash, death, blac ■ clasamente, noutăţi, realizator Tiberiu Vădean.. . . • ’ - Joi, 11 aprilieî f w f r W f e . 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06:+'

^JIoîT T ri 10:00 Isteria dimineţii cu Claudia Pop şi Cosri • Dimancescu; 10:00-18:00 H/f p la y e r- cele ^

celebre, hituri din anii ’80 pînă în prezent; 18:00-18:30 W j Europa Liberă; 18:30-21:00 Emisiunea în limba maghiari & Levente Orban; 21:00-21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 2j : + / / a! 23:00 Serile cu Dan, 'realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 N'9 Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

;• A l C I ar ptitea fi' reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

■ ■ ■ • : 'B M n E E E E T ~ .

OLEG KALU6 HIN: “ H O Î M I P A S Ă C I T U S I BBS P U I T i r i EBS P H T E 5 3 A S O V I E T I C Â !

ÎB seara zilei de 27 m artie, fostul general K G B , Oleg Kalughin, s-a întors- de la . N e w Y o rk în casa sa din apropierea oraşului . W ashington. L a New Y o rk , d -n u l K a lu g h in a p a rt ic ip a t la pregătirile pentru d e sch id ere a M u z e u lu i de spionaj internaţional. Ia r în a jun, reprezentanţii departamentului consular d in cadrul ambasadei Rusiei în S U A i-au înm înat o c ita ţie , în care d-lui Kalughin i se so lic ită să se prezin te la Departamentul de anchete penale (lin cadrul FSB (Serviciul Federal de Securitate), în calitate de acuzat. Corespondenţi ai c o tid ia n e lo r ruseşti Kommersant şi Izvestia au reuşit să discute cu ■ Oleg K alu g h in , s o lic iţ în d u - i să co m en te ze informaţiile date.

întrebare: (Izvestia): Care sînt în v in u irile care vi se aduc?

Răspuns: N u am n ic i cea m a i m ică idee. N u se spune nimic în p riv in ţa acuzaţiei care m i se aduce. înţelegeţi doar, pe m ine nu m ă cheamă nici Procuratura G e n e ra lă , n ic i Ju d ecăto ria municipală - securitatea rusă îm i tr im ite citaţie în America şi m â am eninţă cu “ aducerea în forţă” în cazul neprezentării. Interesant, cum au ei de

Aeînd să facă' acest lucru, doar eu am drept de ^rezidenţă permanentă în S U A .

î : (K o m m e rs a n t): A v e ţ i de g în d să vă prezentaţi la anchetă?

R: Doar n-am înnebunit. C u dpi ani în urmă eu i-am trimis o scrisoare deschisă tovarăşului Puţin, care, atunci cînd a fost ales preşedinte, m-a numit trădător. E u i-a m scris: “ C um asta? Dv., om cu studii ju r id ic e , m ă faceţi trădător farâ proces şi anchetă? C e ş tiţi D v . despre prezumţia de nevinovăţie?” . Şi i-a m m ai scris şi următoarele: “Dacă eu aş face uz de aceleaşi metode ca D v ., aş putea să vă num esc crim inal militar şi hoţ” . Şi la sfirşit am scris: “ Puteţi să vâ felicitaţi, d -le Puţin, pentru faptu l că deschideţi o nouă pagină în istoria, im ig ra ţie i p o litic e ruse” . Toate acestea au m ai avut loc. In anul 1990, procuratura, la presiunile K G B , a deschis un dosar penal îm p o triva m ea, a c u zîn d u -m ă de deconspirarea unor secrete de stat. P robabil, atunci aş fi n im erit la închisoare, dacă nu aş fi fost ales deputat în cadrul C o n siliu lu i Suprem al URSS şi nu aş fi obţinut im unitate parlam entară. M-au degradat pînă la gradul de soldat! Aceasta s-a întîmplat în iunie 1990 . A s tfe l că povestea se repetă. însă, atunci acest lucru a reprezentat o9 53 £ 3 ES 9 5 ESI 9 5 £ 9 5 5 9 5 9 5 9 5 9 5 9 5

dram ă pentru m ine, iar acum, aşa cum se în tîm plă în is torie, o sim plă farsă. N u s-a în tîm p la t n im ic nou. E u nu lucrez de 12 an i pentru K G B . N u deţin n ic i un fe l de noi date cu p riv ire la surse de in fo rm aţie sovietice, şi cu atît m ai m u lt ruseşti. L a W ash ing to n m ă m a i intersectez cu diverse “surse de inform aţie” . E i se uită la m ine, aşteptînd0 reacţie d in partea m ea, însă eu m ă fac că n u -1 cunosc.

I : (K om m ersan t): S înt vech i spioni sovietici?R : D a . Foşti spioni. Ia r eu n u -i recunosc!

A c u m ei sînt cu to ţii pensionari... P rie ten ii m e i, de a ltfe i, ce i ruşi, nu cei am ericani, îm i spun: “ T re b u ia s ă -i desconspiri p e to ţi! D e ce e i, tică loş ii, au lucrat pentru reg im ul sovietic?” . E u le răspund că nu-m i perm ite etica profesională.

I : (K om m ersan t): C înd eraţi general K G B ,1 ce atitudine aveaţi faţă de agenţii care lucrau pentru voi?

R: A v e a m o atitudine în general respectuoasă, deoarece ei îş i riscau viaţa, lucrînd pentru noi. în acest sens, eu aveam o a titu d in e abso lu t ech ilib ra tă şi fa ţă de cei care lucrau pentru bani. C u toate că aceşti oam eni fac parte d in cu totul altă ca tegorie , însă, aşa cum ne învăţau în tim p u l K G B -u lu i so v ie tic , ch iar dacă o m u l lucrează pentru b an i, încercaţi sâ vi-1 faceţi p rie ten , să-l atrageri de p artea voastră, pentru ca e l să se transform e d in tr-u n mercenar în tr-u n cam arad de arm e. A s tfe l că eu aveam faţă de ei o atitudine corectă, prietenească.

î : (Izvestia ): D v . ce credeţi: de' ce această citaţie a fost trim isă tocm ai acum? "■

R: A r pu tea exista o m u lţim e de cauze. în ren u m itu l f i lm a l lu i B oris B erezovsk i, despre e x p lo z iile d in M o sco va şi V o lg o d o n s k, ex istă un fragm ent d in in te rv iu l m eu, o fe rit postu lu i de te le v iz iu n e N T V cu doi ani în u rm ă, unde eu îm i ex p rim o p in ia cu p riv ire la aceste' cazuri. E u am spus a tu n c i: “ A r f i o m o n s tru o z ita te să ne im ag in ă m că tocm ai co legii m e i “ar f i com is o asem enea in fra c ţiu n e” . T o tu ş i, f iin d la curent cu “p r iv a t iz a re a ” o rg a n ism e lo r de se cu rita te a le R u s ie i, eu a m adăugat că nu exclud n ic i una din tre varian te . O asemenea frază nev in o vată ar putea sâ reprezin te m otivu l chem ării m ele la FS B . D a r asta este o sim plă versiune.

î : (Izves tia ): Se spune, de asemenea, că m o tivu l c i ta ţ ie i l - a r re p re z e n ta fa p tu l că D v . I - a ţ i deconspirat pe spionul rus, G eorge T ro fim o ff . Se m a i spune, iarăşi, că îm p o triv a D v . a fost deschis un dosar care are legătură cu Serghei

9 5 9 5 5 9 5 9 5 9 9 5 9 5 9 5 5 9 5 9 9 5 E55 9 5 9 5

T retiako v , co laboratorul O N U , care' a răm as în S U Â , şi cu E vg h en i Toporov, d ip lo m a tu l rus dispărut în Canada, pe care dv. i-a ţi făcut, în m od -pub lic , securişti ruşi...

R : F a p tu l câ T r e t ia k o v şi T o p o ro v s în t colaboratori ai s e rv ic iilo r ruseşti de spionaj eu am a fla t-o d in z ia re . Ia r pe T r o f im o f f nu eu “ l-a m trădat” . A c e s t lu c n rra Tost făc u t încă în anul 1992 , de către M itro h in , un cunoscut activist K G B . Ia r apoi, după cum se ştie, am erican ii au reuşit să-şi strecoare un om al lo r în an tu ra ju l lu i T ro fim o ff , pentru a se da drept securist rus. Ia r acest tolom ac de T ro fim o ff , chiar dacă avea d in partea statului am erican o pensie de 70 de m ii de- dolari, a decis câ nu i-a r strica şi a lţi bani. A s tfe l, el a fost prins. D e s ig u r, eu î l cunoşteam pe T ro fim o ff. M -a u sunat de lâ M in is te ru l am erican de Justiţie, m i-a u propus să m ă prezint la anchetă. A tunci cînd m -a m prezentat, m -au întrebat: acel o f i ţ e r d in c a d ru l s e r v ic iu lu i a m e r ic a n d e securitate, care a ac tiva t în G erm ania şi despre care s c r ie ţ i în c a rte a D v . , nu es te c u m v a T ro fim o ff? E u am răspuns: “D a , desigur” . A tu n c i ei m i-a u spus: “ N o i d o rim ca D v . să vă duceţi la procesul de la M ia m i şi să prezentaţi d o v ez i î n . acest sens” . “D a r eu nu doresc acest lucru , doar e l (T r o f im o f f ) a rec u n o sc u t e l în s u ş i to a te acestea” , am spus eu şi am adăugat că reputaţia pe care o am eu în faţa fam ilie i şi a p rie ten ilo r ar avea de suferit. A tu n c i, procuratorul m i-a spus că n u -i pasă cîtuşi de puţin de sentimente. Peste o săptăm înă m i s-a tr im is o citaţie, îq care se spunea că, în cazu l în care nu m ă vo i prezenta, vo i f i ex p u lza t d in S U A . N u avean f ce face, deoarece pe atunci noul preşedinte rus, V la d im ir P uţin , m ă num ea de ja “ trădător” . Ia r în R usia lu i P uţin eu nu vreau sâ vin:.

î : (K o m m e rs a n t): P rin urm are, nu vă v e ţi prezenta la sediul F S B , pe data de 2 8 m artie?

R: N ic i n u aveam de g înd sâ m â duc acolo! E u sînt im ig ra n t p o litic şi nu am n ic i cea m a i m icâ dorin ţă să m e rg în R usia. M a i ales în tim p u l reg im u lu i Puţin . D ac ă a r f i fost a ltu l Ia conducere poate că m -aş fi dus, dar şi atunci în ca lita te de v izita to r, şi nu pentru a m ă întoarce ( în R usia). D e. ce m -aş întoarce? M ie m i-e bine şi aici.

I : (K o m m ersa n t): A v e ţi conştiinţa curată faţă de Patrie?

R: P atria sovietică? N u -m i pasă cîtuşi de puţin de pa tria sovietică! în schim b Rusia - nu statul, ci p ăm în tu l pe care m -a m născut - es te 'pentru m ine, fă ră îndo ia lă , P atria mea.

BBS CSS H3 ES E59 2553 82515 2353 8531 85553 2553 85553 25553 2523

ROSI0-I1PTO: A SOSIT TIMPUL PENTRU A TRANSPUNE ÎN VIATĂ PROIECTUL NOSTRU COMUN

(Articol semnat de lordul George M ertson, secretar g en era l al MTO)

Ne aflăm în pragul unor relaţii calitativ noi între Rusia şi NATO. In iecembrie, miniştrii noştri de Externe au adoptat decizia de a crea w nou m ecanism capabil să rinspună îri viaţă aceste schimbări talitative. Reprezentanţii Rusiei şi ilATO vor continua să s e . Nîlnească, să ş e con su lte , să analizeze probleme, să ia decizii cu trivire la toate aspectele chestiunilor cuse de acord şi să le pună în aplicare în format de “Grup-20”. Nu ,Grn sta să aşteptăm derularea ritoare a evenimentelor, cum s-a “Tmplat deja şi la Moscova, şi la 'e,/ York şi la Washington; ci vom •era îm preună pentru ,a'■:e'ntîmpina aceste evenimente şi j Putea, dacă va fi necesar, să le '•ontracarăm cu forţe şi mijloace Jorespunzătoare. Sîntem absolut e°işi să depăşim cadrul (Msultaţiilor şi să colaborăm în fcte problemele, unde - după cum !'a exprimat dl Puţin - există “o W a intereselor comune”.Ce înseamnă a lucra în form at.

\»-20”? Pînă la ora actuală, relaţiile /tetre cu Rusia se desfăşurau în •unuia “19 plus 1 (R usia)”: 19 fmbri ai NATO lucrau împreună ‘Rusia, ca şi cum ar fi fost un tot, 'inîrtduşi de acord d e ia bun

început, sub toate aspectele, politica lor, înainte de a o discuta cu partea rusă. Potrivit noilor acorduri referitoare la “G-20.”, în timpul discutării mai multor problem e- cheie, Rusia va fi reprezentată la m asa negocierilor, în calitate de partener egal al celor 19 aliaţi din NATO. în aceasta constă esenţa noului" proiect, pe care dorim să-l transpunem în viaţă. ;

Pentru atingerea acestui obiectiv va fi necesară desfăşurarea unor întrevederi şi tratative serioase. Este nevoie să se determine cu exactitate toate detaliile noului mecanism. în pofida anvergurii acestui obiectiv, eu sînt, totuşi, convins - după cum s-a arătat convins şi dl igor Ivanov în timpul întrevederilor de la Londra şi Berlin - că noi vom putea crea noi mecanisme de, colaborare “pentru” sau “înainte de” viitoarea întîlnire a miniştrilor Afacerilor Externe, care va avea loc în luna mai, la Reykjavik. Este un grafic de muncă extrem de încărcat, dar eu nu pun la îndoială faptul că, printr-o voinţă politică din ambele părţi, s e va putea atinge şi acest obiectiv.

- Crearea noului Consiliu Rusia- NATO va reprezenta un important pas înainte, şi nu în urmă, după cum afirmă unii. Secretarul general al NATO nu adoptă decizii cu privire la politica organizaţiei noastre: acest lucru reprezintă prerogativa statelor- membre ale NATO, care iau decizii conform principiului consensual.

Insă, cred că eu deţin, totuşi, suficiente informaţii pentru a putea afirma: Rusia şi NATO nu vor avea motive să s e plîngă de lipsa unor teme de-discuţie importante. Nu pun la îndoială faptul că astfel de chestiuni precum activitatea noastră com ună privind lupta împotriva ameninţării teroriste, crearea unui front com un în faţa ameninţării cresc în d e pe care o reprezintă arm ele de d istrugere în m asă , potenţialul născut din experienţa noastră com ună din dom eniul apărării antirachetâ, m etodele şi tehnologiile desfăşurării reformei militare, colaborarea ştiinţifică şi multe alte domenii de activitate, de interes comun, toate acestea trebuie să ofere obiect de activitate continuă pentru G-20. •

Aliaţii din cadrul NATO şi aceeaşi Rusie sînt hotărîţi să confere o nouă calitate acestor relaţii. Imediat ce vom reuşi să ne punem de acord ‘cu privire la tem atica muncii în format G -20, reprezentanţii Federaţiei Ruse nu numai că vor putea să-şi ocupe locul la aceeaşi masă. cu membrii NATO, dar să şi participe la procesul de luare a deciziilor. înseamnă oare acest lucru că Alianţa Nord-Atlantică va înceta să e x is te în form at G -19? Bineînţeles că nu. Statele membre ale NATO sînt legate_.de îndatoririle pe care şi le-au asumat în cadrul Tratatului de la Washington. Există anumite zone de activitate, precum

apărarea colectivă, unde aliaţii din NATO trebuie să continue să s e consulte între ei şi să ia decizii, în a in te d e a a ccep ta iniţiative com une cu Rusia sau alte state- partenere. Totuşi, chiar şi în acele domenii în Care NATO va trebui să ia decizii ş i 's ă acţioneze precum NATO, noul Consiliu oferă un mare potenţia l de aprofundare a colaborării cu Rusia.

Nici una dintre părţi nu doreşte să renunţe la posibilitatea de a acţiona în mod autonom. Rusia nu s e adresează cu propunerea de a adera la NATO şi nu doreşte să se a m estece în deciziile NATO din domeniul politicii sale militare. La rîndul să u , nici A lianţa Nord- A tlantică nu in ten ţio n ea ză să încerce să-i impună Federaţiei Ruse anum ite , orientări p o litice sau anum ite lim ite. F undam entul relaţiilor noastre a fost şi va fi respectul reciproc. Aliaţii din cadrul NATO nu au intenţii a s c u n s e . Principalul obiectiv al noului acord este de a implica Rusia în această activitate şi de a lucra împreună!

în loc de concluzie aş dori s ă fac - o mică'mărturisire. Nu ştiu exact

cum va arăta NATO, să spunem, peste 10 ani. Nu-mi voi asuma riscul de a prezice, în detalii, forma pe

’ care o vor lua relaţiile dintre NATO şi R u sia . T otuşi, eu sîn t ferm co n v in s că nouă ni s e oferă po sib ilita tea unică d e a crea , împreună, un viitor mai luminos.

IUGOSLAVIA MU MAI EXISTĂ! CE URMEAZĂ

ÎN CONTINUARE?■ C O U R R I E R H N T E R N A T I O N A U "

R epublica F edera lă Iu g o s la v ia şi-a schim bat denum irea, j a r de acum în a in te se num eşte “ S ta tu l Serbia şi M u n te n e g ru ” . E ste , oare, prelud iu l separării d e fin it iv e sau debutul unei uniun i de tip nou? S ing uru l luc ru ce poate fi afirm at cu certitud ine este fap tu l câ Iugoslavia nu va m âi exista. D a r , de îndată ce doreşti sâ a fli ce anum e a fo s t propus în lo cu l e i, există riscul să provoci o controversă aprinsă. Este, oare, vorba de o confederaţie , de o u n iu n e de state, de o soluţie o rig in a lă de tran z iţie sau de “ o r ic e a ltc e v a ” , d u p ă c u m a f i rm ă u n e le persoane? D ocum entu l p a ra fa t nu este de fapt decît un com prom is m in im a l accep tab il pentru cele două părţi, cu atît m a i m u lt cu c ît el nu schim bă n im ic esenţial d in d ife ren d u l lo r, cu excepţia denum irii statului.

Serbia şi M u ntenegru ţin e le , rea lm ente, sâ încununeze căutarea identităţii lo r unice printr-o s o lu ţ ie r e a lis tă ş i r e a l iz a b ilă ? S în t e le , realm ente, pregătite sâ renunţe la m aşinaţiunile po litice , co m b in a ţiile m eschine ale lid erilo r lo r , r iv a lită ţ i le n a ţio n a le , id e o lo g ic e , sau tribale, în folosul unor reg u li a le a lte i epoci, m a i c iv i l iz a te ş i m a i c o re s p u n z ă to a re m ile n iu lu i a l I I I - le a ? U n iu n e a E u ro p e an ă . W ashingtonul şi O rg an iza ţia pentru Securitate şi C ooperare în E u ro p a (O S C E ) du, fără îndo ială , m ulte m o tive dc a ju b ila . A cest fapt pare paradoxal, dar deloc surprinzător. Prin a c o rd u l p r iv in d v i i t o r u l s ta t “ S e rb ia şi M u ntenegru” , co m u n ita tea in te rn a ţio n a lă a stins (fie şi în m od p ro v izo riu ) un nou focar potenţial de co n flic t în B a lc an i şi a im pus un m oratoriu asupra d e c iz iilo r riscate precum re fe re n d u m u l (a s u p ra in d e p e n d e n ţe i M untcncgru lu i) sau m o d ifica rea frontiere lor, lm punînd o soluţie pentru d ife ren d u l sirbo- m untenegrean, ea a an unţat, de asem enea, odată pentru totdeauna, că lum ea nu m ai arc nici voinţa şi n ic i tim pul (ş i cu a tît m ai puţin resursele fin a n c ia re ) pentru a sc ocupa dc am biţii m egalom ane ale lid e r ilo r d in această regiune.

D a c ă U n iu n e a E u ro p e a n ă a im p u s B elgradului şi Podgoriţe i fo rm u la red e fin irii r e la ţ i i lo r lo r , ca nu a re g le m e n ta t însă p rob lem a Io r în m od d e fin it iv . S -a r putea spune câ m a i d e g ra b ă “ a în g h e ţa t -o ” în speranţa câ, peste c îţiva an i, co ntextu l va fi schim bat şi câ toţi ac torii c r iz e i v o r fi deven it rezo n ab ili şi v o r f i ad optat o d ire c ţie m ai convenabilă.

C u to a te a c e s te a , p r im e le a n a liz e aprofundate ale docum entu lu i sem nat nu lasă m ult loc pentru o p tim ism , c h ia r dacă cadrul p o li t ic propus s a tis fa c e c e lc d o u ă p ă rţ i . P ro b le m e le v o r re a p ă r e a în c e p în d d in m om entul cînd v o r f i început să fie arm onizate cele două sisteme econom ice .separate, celc două regim uri va m a le şi ce le două m onede, care m ai degrabă au tend inţa de a se depărta unele de celelalte. U E s-a an g a ja t sâ a jute şi sâ urmărească procesul de co nvergen ţă a celor două sisteme, dar v a avea ca , oare , fo rţa şi răbd area necesare? E x p e r ţ i i e c o n o m ic i au avertizat im ediat că acordu l sem nat ar fav o riza elem entele p o litice a le u ne i v iito a re asociaţii a le s ta te lo r S e r b ia ş i M u n t e n e g r u în detrim entu l aspectelor econom ice . Acestea din urm ă ţin de negocieri in te rm in a b ile şi p înă în p rezen t puţin co n c lu d en te în tre B e lg ra d şi Podgoriţa . -

A p rec iin d după p e s im ism u l n e d is im u la t al grupulu i de experţi ec o n o m ic i d e n u m it G -1 7 , d upă scepticism ul p ru d e n t a l lu i M iro l iu b Labus (vicepreşed in tele g u v e rn u lu i fed era l), u n u l d in s e m n a ta r i i a c o r d u lu i ş i d u p ă o p tim is m u l m o d e ra t a l m in is tru lu i s îrb a l E co nom ie i, B o z id a r D ie l ic i , to tu l poate uşor eşua. Serbia şi M u n te n e g ru au m a i degrabă tend inţa de a se ig n o ra rec ip roc şi de a opta, fiecare în parte, p en tru un sistem econom ic autonom . D o cu m en tu l sem nat poa te , aşadar, să deschidă calea u ne i separări progresive şi paşnice a celor două state.

In to rc în d u -s e la P o d g o riţa , p re ş e d in te le m untenegrean a re a firm a t că in d e p en d en ţa răm îne obiectivul său fin a l şi că - în co n d iţiile absenţei m a jo rită ţii necesare - re fe re n d u m u l a fost am înat pentru o dată u lte rio ară . în acelaşi t im p , şi în Serbia, to t m a i m u lte v o c i se rid ică în favoarea separării.

A i c i a r putea fi reclama dumneavoastră l i o i M c - ă

1996 - La Palatul Parlamentului s-a încheiat cea de.a şaptea reuniune a Comisiei pentru probleme juridice şj

politice a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice,Mării Negre (APCEMl j

DDESB va sprijini acţiunile prevăzute în declaraţia privind

aderarea Ia NATOSenatorul U D M R M a rko Bela a declarat, ieri, în plenul Parlamentului,

că form aţiunea sa este de acord cu textul declaraţiei privind aderarea la N A T O , prezentată de prem ier, şi va sprijini toate măsurile ce derivă din aceasta. L ideru l U D M R a calificat ca fiind “falsă” ideea că, dacă Occidentul are nevoie de Rom ânia, o va prim i în alianţă, iar dacă nu are nevoie, degeaba sînt făcute eforturi, arătînd că şansele există dacă impunem m ăsurile de reform ă. E l a accentuat faptul că N A T O oferă securitate şi cere stabilitate ţărilor membre, m enţionînd că U D M R a contribuit Ia stabilitatea politică, economică, socială şi interetnică. “Logica s im p lă şi reală a integrării arată că, Ia intrarea ţârii noastre în N A T O , rom ânii şi m aghiarii vor fi împreună, după cum tot împreună vor fi dacă R om ânia se va afla -în afara alianţei’ . a spus M a rk o Bela.

V a l e r i u S t o i c a a c r i t i c a t t e n d i n ţ a P S Did e a - ş i î n s u ş i d e m e r s u r i l e p e n t r u

^ i n t e g r a r e a î n N f î T O

P D c o n s id e r ă c ă p a r t i d e l e p a r l a m e n t a r e

t r e b u i a u c o n s u l t a t e î n p r i v i n ţ a p l a n u l u i

d e a d e r a r e I a N A T O

P artidul D em ocrat susţine aderarea R om ânie i la N A T O la sum m itu l de la Praga, însă critică m odul în care G uvernul a prezentat p lanu l de acţiune în P arlam ent, precum şi starea actuală de sărăcie a populaţiei şi situaţia corupţiei, a declarat, ie r i , în ş e d in ţa c o m u n ă a P a r la m e n tu l, vicepreşedintele P D loan Onisei.- G ru p u l parlam entar PD caracterizează drept “ un gest de tru fie” prezentarea p lanulu i de acţiune în vederea aderării la N A T O , fară consultarea

prealabilă a partide lo r p o litic e parlam entare şi a societăţii c iv ile .

PD consideră că G uvernu l a ignorat prevederile C onstituţiei p rezen tîn d p lan u l fără a-ş i angaja răspunderea în faţa Parlam entulu i. -

Parlam entarii P D consideră că, j n acest fe l, opoziţia a fost ignorată, ia r senatorii şi deputaţii P S D au fo s t t r a n s fo r m a ţ i în “ f ig u r a n ţ i i neobositelor jo c u ri de im agine ale ce lo r care î i conduc pe lin ie de partid şi de stat” .

P N L este u n u l d in ce i m a i angajaţi susţinători ai in te g ră rii R om âniei în N A T O , a declara t, ie r i; în p le n u l P a r la m e n tu lu i, l id e ru l d e p u t a ţ i lo r l ib e r a l i , V aleriu S to ica.

E l a a ră ta t că u n răspuns pozitiv a l su m m itu lu i N A T O de Ia P raga “ n u ră s p lă te ş te , c i responsabilizează” şi a adăugat că ţara noastră are n e vo ie de cre d ib ilita te şi de respectarea angajam entelor.

In tervenţia sa a avu t accente c rit ic e Ia ad re sa d e m e rs u lu i prem ieru lu i, în tru c ît declara ţia prezentată de acesta treb u ia să f ie m ai m u lt d e c ît o “ s im p li

ap ariţie m e d ia tic ă ” , şi anum e “dovada c lară” că p a rtid u l de g u v e m ă m în t îm p ă r tă ş e ş te valorile şi p r in c ip iile a lian ţe i. în o p in ia sa , c o n ţ in u tu ld o c u m e n tu lu i re le v ă te n d in ţa p re m ie ru lu i şi a P S D d e a transform a acest dem ers p o litic în tr-un “s p e c ta c o l cu un unic actor, şi anum e P S D ” .

“Preocuparea centrală a 'P S D este d e a m o n o p o liz ap rev iz ib ilu l succes de la P raga” , a spus S to ic a , ca re a ac u za t “ v iz iu n e a u n i l a t e r a lă ” . a d e c la ra ţ ie i , e la b o r a tă fâ ră consultarea p artid e lo r p o litice şi a societăţii c iv ile .

P r e m i e r u l a r ă s p u n s c r i t i c i l o r c a r e i - a u f o s t a d u s e î n P a r l a m e n t d e P D ş i P>NlL

P re m ie ru l A d r ia n Năstase a r ă s p u n s , i e r i , în p le n u l P a r la m e n t u lu i , la c r i t ic i le a d re sa te d e .re p re z e n ta n ţii P D şi P N L , a ră t în d că aşteaptă ca p a rt id e le p a r la m e n ta re să- şi e x p r im e s p r i j in u l p e n t r u a c ţ iu n i le p r o N A T O şi să a d u c ă p ro p u n e r i co ncrete şi “ id e i v a lo r o a s e ” p e c a re G u v e r n u l să Ie in c lu d ă în p r o g r a m u l d e a c ţ iu n i de a d e ra re la N A T O .

“ A ş v re a să f im p a rte n e ri în acest p ro ie c t şi. să lăsăm d e z b a t e r i le d e c a m p a n ie

e le c to ra lă ” , a spus Năstase.E l a a r ă ta t că P D în c ea rc ă

să d e a le c ţ ii de c o m b a te re a c o r u p ţ ie i , în t im p ce “ a u ră m a s u n e le p ro b le m e p r iv in d m o d u l în c a r e lo c u i t o r i i C o n s ta n ţe i a u ră m a s f ă r ă f lo tă şi au p r im it , în sch im b, o fa b r ic ă d e în g h eţa tă” . “ A m a v u t s e n za ţia că ia u lt im e le a le g e r i d im P D a fo s t a les C o rn e liu C o p o su , D u m n e ze u s ă -I ie r te ” , a spus Năstase.

E l a a r ă ta t că P D tre b u ie să în c e a p ă să se u ite în u rm ă ş i s ă -ş i c la r i f ic e u n e le

p ro b le m e şi apoi să d iscute de c o ru p ţie .

în ceea ce priveşte c r it ic ile fo rm u la te de lib e ra li, N ăstase a a p re c ia t că, de fa p t, P N L a v r u t să a ru n c e “ m in g e a la f ile u P R M ” p e n tru ca acest p a r t id să a ib ă o c a z ia să -ş i e x p r im e p o z iţia p ro N A T O .

N ă s ta s e a s p u s că p r o g r a m u l d e a c ţ iu n i p re z e n ta t în P a rla m e n t a re la b a ză d e c la ra ţiile sem nate de to a te p a rt id e le la re u n iu n e a de Ia Snagov.

PRM crede că dramul

spre NftTO ’ na porneşte

cu actualul Guvern

D eputa tu l P R M M arcu Tuc;- a d e c la ra t , i e r i , la şedinij c o m u n ă a Parlamentului consacrată p rezen tă rii planul» de aderare la N A T O , că aceasta in i ţ ia t iv ă a ,G u v e rn u lu i “estt benefică” , dar a arătat că nu est de acord cu m o d u l “ neglijent j su perfic ia l” în care Executinţ a c o n s u lta t . partidele p a r la m e n ta re la întocm im docum entu lu i pe această temi

E l a spus că “ dram ul câtr; in te g ra re a .e u ro p e a n ă i« porneşte cu actualu l Guvern”şl “ greu l e fo rtu lu i” pentru acest o b ie ctiv este dus de popor si n u -d e guvernanţi. -

D e p u ta tu l P R M a critica; y G u vern u l pentru că nu a it p în ă în p r e z e n t , măsuri im p o r ta n te p e n tru aderam R o m â n ie i la N A T O , arătînd p r in “p r iv a t iz a re a de ulti o ră” , E x e c u tiv u l doreşte ‘ b ife z e ” re z o lv a re a cerimeit organ ism elor internaţionale “ să asigure avanta je clientei; sale p o litice” .

rInvestiţie în creier î n t r - u n sat uitat de IunieLa ce se gîndeşte tot rom ânul cu o brum ă

de bani? în m a jo rita tea ca zu rilo r - la o afacere care, dacă se poate, să-i aducă bani acum . Sau cel tîrz iu -m îin e . N orm a lita tca , singura dătătoare de speranţă şi atît de greu de rem arcat, o găsim în locuri unde ne aşteptăm m ai puţin.

D e data aceasta este vo rb a de un om din satul Suceag (co m u n a B a c iu ), pe num ele său V as ile Lăpuşan. C e s-a g in d it om ul nostru, tară stare, să facă cu băn işori puţin i ca să-şi cinstească satul?

Sâ investească în deşteptăciunea c o p iilo r d in m ic a lo c a l i t a te . A d ic ă să c u m p e re şase calcu latoare pentru şcoala d in Suceag. F iin d şi co n s ilie r lo c a l, V a s ile Lăpuşan a reuş it sâ co n v in s ă d e lib e ra t iv u l d in B aciu m ă ca r să

zugrăvească sala ca lcu latoare lor şi s-o doteze, cît de c ît, cu m ob ilie r. C o p iii stau buluc pe co m putere , iar d irectoarea şco lii ne spune că toate cadrele didactice, începînd cu această lu n ă , v o r u rm a c u rs u r i p e n tru o b ţin e re a atestatu lu i în “ ca lcu la to a re ’. “ E le v ii nu m ai lipsesc, sînt fascinaţi de noua pos ib ilita te de în v ă ţa re” , spune d irectoarea şcolii., T o t satul aşteaptă să se apuce de lucru la

noua şcoală, fiind cuprinşi în tr-yn program al B ăn c ii M o n d ia le , c lăd irea fiin d veche de 125 de an i. în plus, av înd com putere le, în acest an vo r pu iea benefic ia şi de lin ii te lefon ice ce le v o r asigura accesul la Internet.

Titus CRĂCIUN

Emil Boc condamna segregaţionismul etnic practicai la Tîrgu Mureş de reprezentanţii PSD şi UDMR

D eputa tu l E m il Boc solicită G u v e rn u lu i dem iterea, în ce l m a i scurt tim p , a prefectu lu i ju d e ţu lu i M u re ş , O vid iu N atea, pentru angajam entele asumate p rin pro toco lu l încheiat la n ive l îo c a î cu U D M R . D e p u ta tu l E m i l B o c . co n d a m n ă s e g re g a ţio n is m u l pe c r ite r i i

•e tp ice in s t itu it de p ro to co lu l loca l P S D - U D M R , în urm a căruia e lev ii c laselor cu predare în l im b a ro m â n ă d in ca d ru l l ic e u lu i “ B o ly a i Farcas” d in T îrg u M u re ş u rm ează să f ie evacuaţi si transferaţi la a lte

lic e e . E m il B oc a re a m in tit fa p tu l c ă , în d o m e n iu l învăţăm în tu lu i, v iito ru l aparţine in s t i t u ţ i i l o r ş c o la rem u l t ic u l tu r a le şi nu c e lo r organizate pe criterii etnice. în ’

, acest sens, deputatul P D a dat exem p lu l U n iversită ţii “Babeş- B o ly a i” d in C Iu j-N a p o c a , ins titu ţie de învăţâm înt superior pe care înaltu l Com isar O S C E p e n tru M in o r ită ţ i N a ţio n a le , M a x van der Stoel, a o ferit-o d re p t e x e m p lu de co operare m ulticu ltu ra lă , apreciind că este o experienţă m odel în spaţiul

e u ro p e a n . D e p u ta tu l PD a n u n ţa t că v a depune P a r la m e n t o in te rp e la re adresa M in is te ru lu i Educaţiei!: C e r c e tă r i i în legătură c segregaţionism ul etnic practic;

• la T îrg u M u re ş . ProlocoJs în c h e ia t în data de 2 april:; 2 0 0 2 în tre P S D Mureş st U D M R M u reş stabileşte că ce; două fo rm a ţiu n i politice wr c o n lu c r a p e n tru ca Liceu “B o ly a i Farcas” să revină, dit a n u l ş c o la r 2 0 02-2003, Ii s ta tu tu l ■ de lic e u excluşi' m aghiar.

1 J.W H W fJ M ll '«.uiuwm

România urma să fie împărţită între Austria, Rusia si Bulgariaîn urm ă cu 85 de an i, în p rim ăvara anului

19 17 , R o m â n ia e ra a n g a ja tă în m a re le război pentru re în tre g irea neam ulu i, alături de a lia ţii d in A n ta n tă . D a to r ită co ndiţiilo r n e favorab ile , cam p an ia d in 1916 s-a soldat cu m ari p ie rd e ri m a te ria le şi umane. M a re parte d in te r ito r iu l p a tr ie i a fost ocupat de inam ic. C o m a n d a m e n fu l su prem al arm atei ro m â n e , c î t ş i a u t o r i t ă ţ i l e - a i i h o tă r î t retragerea în M o ld o v a . A ic i u rm a să înceapă procesul de reorgan izare a arm atei. Sprijinul m is iu n ii m i l ita re fra n c e z e , sub com anda g e n e ra lu lu i B e r th e lo t , d e v e n it p r ie te n apropiat a l p o p o ru lu i ro m â n , a avu t un ro l decis iv. A v în d la co nducere personalităţi d e m a re p re s t ig iu , în f ru n te cu reg e le Ferd inand , B ră tia n u , g en era lu l Constantin- Prezan, a rm a ta ro m â n ă a căpătat o nouă în fă ţ iş a re . în p lu s , în ţe le p c iu n e a u n o r o a m en i p o l i t ic i a dus la fo rm a re a unui g u v e rn n a ţ io n a l , a l c ă t u i t d in l ib e r a l i (B rătianu - p reşed in te) şi conservatori (T a k e Ionescu - v icep reşed in te ). In te resu l naţional a depăşit b a rie re le p o lit ic e d e partid .

în acelaşi t im p , in tra re a S U Â în războ i ş i r e v o lu ţ ia ru s ă a u s c h im b a t ra d ic a l rapo rtu rile in te rn a ţio n a le . S oarta R om ân ie i e ra le g a tă d e p r o m is iu n i le fă c u te d e

A ntan tă . P u te rile C entrale şi, în p rim u l rînd A u stro -U n g a ria , se convingeau tot m a i m ult că răzb o iu l nu m ai poate f i cîştigat. D e aceea, în c e rc ă r ile secrete de ie ş ire d in ră z b o i* c it m a i o n o ra b il, au p le ca t d in capita la A u s tr ie i. M in is tru l de E xterne al m o n arh ie i habsburgice, c o n te le C z e m in , s im ţin d p e ric o lu l ce se apropia, în ap rilie 19 17 , a re a liz a t punţi de legătură, atît cu P aris u l, c î t şi cu P etersburgul, c h ia r cu riscu l u nor sacrific ii terito ria le . P lanurile u r z i t e d e A u s t r ia nu o c o le a u , s o a rta R o m â n ie i. P r in prin ţu l S ix t de B ourbon, îm p ăratu l C a ro l a l A ustrie i, fă ră înştiinţarea G e rm a n ie i, i -a propus F ran ţe i co n d iţiile de pace: Fran ţa să primească A lsacia şi Lorena,B e lg ia să f ie rec o n stitu ită , ia r A u s tro - U n g aria să-şi păstreze in tegritatea. In cazu l re fu z u lu i d in partea G e rm a n ie i, A u s tro - U n g a ria era dispusă la o pace separată. în ac e la ş i t im p , se re fu za u o r ic e p re te n ţii te rito ria le d in partea Ita lie i , ia r R o m â n ia _ de puterile acaparatoare la adresa Rom âniei,

!contele C z e m in i-a sugerat îm p ăra tu lu i G erm aniei, W ilh e lm , să renunţe ia A lsacia şi Lorena, în sch im bu l G a liţie i, la care re n u n ţă A u s t r ia . N e f i in d d ispusă la “sacrific ii”, G erm ania a refuzat propunerea. R ăm înea în actualitate,ho.tărîrea luată la o conferinţă ţinu tă la B erlin , la sfirşitiţl lu n ii martie 1917, în care ş-a stab ilit că, în cazul victoriei P u te rilo r C entra le , R om ânia urm a să fie îm p ă rţită . în tre A u s tr ia , R us ia şi Bulgaria. P lanu l secret prevedea ca A ustro - U ngaria să ia M u n ten ia şi M o ld o v a p înă la Şiret, R usie i î i revenea răsăritul M o ld o v e i, iar B u lgarie i î i revenea Dobrogea. R om ânia răm înea un m ic stătuleţ la Dunăre, după m odelul M o naco . . '- D e s fă ş u ra re a e v e n im e n te lo r , în an u l- 19 1 7 , a s c h im b a t ra p o rtu l de fo rţe în favoarea A n ta n te i. A rm a ta română, p r in v ic to riile , repurta te în vara anului 1917 , s-a acoperit de g lorie . P lanu l secret, in iţia t

u rm a sâ ră m în ă în s itu a ţia d in a in te de răzb o i. F ran ţa , p r in glasul p rim u lu i m inistru R ib o t, a resp ins aceste propun eri, a m in tin d de o b lig a ţiile p e care le are fa ţă de R om ân ia şi S erb ia . • -

N e re u ş in d aceste te n ta t iv e d e p a c ş ,

nu ş i-a d o v e d it v ia b i l i t a te a . F in a lu l ră z b o iu lu i- i - a ad us p o p o ru lu i ro m â n satisfacţia e liberării de sub dom inaţia străină şi realizarea u n ită ţii naţionale.

Prof. dr. loan CÂMPEANU

Comunicatul studenţilor basarabeni

C om itetul interimar ales de către reprezentanţii pe facultăţi din central universitar CIuj-Napoca, în data de 0 7 .0 4 .2 0 0 2 , în vederea c o n s titu ir i i A S O C IA Ţ IE I S T U D E N Ţ IL O R R O M Â N I B A S A R A B E N I D IN C L U J -N A P O C A este indignat de atitudinea tendenţioasă şi diversionistă ce se reflectă din articolul apărut înfr-o publicaţie locală. în legătură cu aceasta, Comitetul interimar face următoarele precizări: . ‘ -

1. Românii basarabeni: elevi, studenţi, masteranzi şi doctoranzi, participanţi la marşurile de solidarizare cu acţiunile anticomunista desfăşurate în Basarabia şi-au' exprim at dezaprobarea faţă de politica antinaţională a puterii comuniste de la Chişinău şi nu au intenţionat în aceste acţiuni “să-şi schimbe imaginea în rîndul clujenilor'?.

2. Seminarul “Naţionalismul înseamnă dragostea de neam şj ţară” a reprezentat o ocazie fericită de a ne întîlni cu dotimel profesor Nicolae Lupan, român basarabean, într-o sinceră atmosfera de afirm are a va lo rilo r naţionale i Considerăm nefondate şi respingem acuzaţiile de manipulare politică a studenţilor basarabeni prin intermediul acestui seminar. ^

3. Sperăm că nu obsesia m aladivă pentru “reputaţia” fetelor din Basarabia explică reţinerea, de către autorul articolului respectiv, a unui singur termen din Conferinţa domnului profesor Nicolae Lupan: “apreacurvi”. - . . . .

4 . O rice persoană autoproclamatâ ca lider al comunităţii studenţilor basarabeni în presa locală îşi va dobîndi recunoaşterea de drept şi de fapt numai în cazul în care va fi aleasă, în ®°. democratic, de către elevii, studenţii, masteranzii şi doctoranzii români basarabeni. . ,

Comitetul interimar

Aici ar putea fii reclama dumneavoastră

1814 - A avut loc abdicarea lui Napoleon I, care a fost exilat pe insula Elba.

. î v * .

>Ecouri la

f e s t i v a l u l d e M u z i c ă A m e r i c a n ă0 lecţie de m uzică am ericană autentică, un spectacol antrenant, nostim ,

insinuant, cu o m uzică adesea agresivă, ca o e x p lo z ie ..., care aproape că îl smulge pe spectator d in scaun ş i-l furn ică cu farm ecul e i in im itab il. N ev o ia de muzică, raza de soare, v isu l copilăresc sau tentaţia rom antică de-o c lip ită , jo cu l năzdrăvan de-a glum a şi fan tez ia sau, uneori, ch iar tristeţea - acestea şi altele au fost doar cîteva stări pe care F e s tiv a lu l de M u z ic ă A m e ric a n ă , găzduit, de curînd, de F ilarm onica “Tran silvan ia” , le -a transm is spectatorilor c lu jen i (greu de urnit, dar, p înă la urm ă, şi m ai greu de o prit d in ap lauze şi ovaţii, se-nţelege).

orchestraţii de un simfonism aproape clasic, sinteze ale unor procedee tradiţionale, admirabil puse în valoare într-un spectacol fastuos, de o vitalitate ameţitoare sub bagheta dirijoarei americane Rachael Worby - iniţiatoarea ş i directorul artistic al F estivalului. E x celen ta dirijoare nu s-a lăsat nici o clipă prinsă în capcanele' genului musical: fantezia s e sprijină pe un eşafodaj solid, vitalitatea controlată pas cu- pas, ţinută în frîu cu artă, dar un frîu liber şi cu atît mai Spectaculos, într-o revărsare de sunet, mişcare, culoare; un veritabil recital dirijoral, cu su g e s t ii coreg ra fice . Concertul de închidere, cu tenta sa spumoasă, cu multă m uzică ritmată, ilustrînd elocvent întîlnirea genului sim fon ic . cu c e e a c e americanii num esc în mod obişnuit “entertainm ent” a prilejuit audierea-unor p iese d e G e o r g e G e r sh w in (Uvertura la “Girl Crazy”) - cu un suflu liric gen eros, de im presion antă forţă em oţion ală; R ic h a r d R odgers - “Oklahomal”, cu a sa muzică ce sugerează nemărginirea, orizonturilor, molcoma legănare în adierea dimineţii a holdelor coapte, zborul păsărilor care, în spirale tot mai largi, descriu cercuri pe un cer fără nor, într-o frază limpede şi uşoară; ap o i "Şhindler's L ist” şi

Soprana Arianna Zukerman şi pianistul Csiky Boldizsar

După prima seară, în care am ascultat un excepţional program a capella cu Corul Filarmonicii “Transilvania”• pregătit de m aestru l Cornel Groza şi dirijat în concert de tînărul dirijor american Jeffrey Bernstein ■ a urm at o sea ră d e U N F O R G E T T A B L E SONGS (C în tece de neuitat). A cesta a fo st genericul concertului susţinut pe scen a Filarmonicii de soprana A riannaZukerman, avîndu-l ca partener pe pianistul clujean Csiky Boldizsar; melodii din repertoriul tradiţional, de musical şi cabaret american. Surpriza de a avea pe scena de concert o tînără soprană, a cărei prezenţă pe scenele americane de operă e tot mai remarcată, a fost cît se • poate de plăcută, renumele - de care ea se bucură la această oră fiind pe deplin

justificai. în condiţiile unui cînt inteligent dozat, cu stil, programul ”all A m erican’ p rezen ta t d e A r ia n n a Z uk erm an a cuprins; C întece vechi am ericane, p iese de Aaron C opland, Frank Loesser, C ole Porter (admirabilă aria “I Hate Men” din m usicalul “K iss Me Kate”), Oscar Hammerstein (T f I Loved Y ou ” din m usica lu l “O k la h o m a l”), G e o r g e G e r sh w in (“Summertime” din musicalul “Porgy and B ess”) şi cîteva alte piese de G eorge & Ira Gershwin; pianistul C siky B o ld iz s a r , d e a ltfel un con certist recu n o scu t, a interpretat ca solist bucăţi dă G eorge Gershwin şi TErrol G arner. Un jorogram de m are atractiv itate , în realizarea căruia şi-au dat mîna doi artişti, autentici.

F estiv a lu l d e M u zică A m ericană, ziua a treia:

“T hem e , andRem em brances” de J oh n W illiam s, cu un so lo de vioară al lui Albert Markos, lucrare care valorifică muzica de o tristeţe sfîş ie to a re , cîntată în la g ă re le de. concentrare n a z iste ; compozitorul a dezvoltat-o la un a sem en ea nivel încît aceasta a devenit tema de bază a filmului lui Spielberg, Lista lui Schindler.- De altfel, ascultarea muzicii aduce, instantaneu, proiecţia filmului în imaginaţia spectatorului; Aaron C op land cu patru e p iso a d e de d a n s din “Rodeo”, o suită de patru m işcări, în ca re m uzica dansului popular din vest s e îmbină cu a ceea de balet clasic, de maximă dificultate, lucrare căreia O rch estra Sim fonică a Filarm onicii “Transilvania” i-a imprimat o calitate interpretativă de excepţie; au urmat lucrări de John Williams: “Hymn to the Fallen” din celebrul film Salvaţi soldatul Ryan, una dintre cele mai mişcătoare piese scrise vreodată pentru un film de război; C o le Porter: piesele “S o in Love” şi “Night and Day” (aceasta din urmă, un blues autentic, cu jonglerii captivante de ritm şi armonie), în care soprana A rian n a Z u k erm a n s -a dovedit o interpretă sensibilă, romantică, aşa cum de altfel

T E L O N I X

- a fost şi în cazul şlagărului “S o m ew h ere O ver the Rainbow” din nu mai puţin celebrul musical Vrăjitorul din Oz de Harold Arlen; din creaţia lui Duke Ellington, primul compozitor american de culoare, care a.dat lumii muzicale peste 200 de piese, orchestra a oferit “A Medley of Spirituals” - o compilaţie din cele mai cunoscute piese

- ale compozitorului; solistă tot A rianna Z u k erm a n , interpretarea pieselor “He’s

' Got the Whole World In His Hands" şi “Amazing Grace” aducîndu-i aplauze meritate; din m uzica scr isă pentru se r ia le TV d e R ich a rd Rodgers, dirijoarea Rachael W orby a a les “Victory at Sea", cu o orchestraţie amplă şi un final spectaculos, pentm a încheia, triumfal, cu “Battle Hymn of the R epublic” .- p ie să a lui P e te r J . W ilhousky, cu un solo de soprană susţinut de Arianna Zukerman; refrenul “Glory, glory, hallelujah!” a răsunat

, în America, în lunile din urmă mai ales, după 11 septembrie 2001, cu o îndîrjire şi într-un spirit de solidaritate fără precedent. F estiv a lu l d e Muzică Am ericană la Cluj- Napoca - un mare su cces şi o reuşită a organizatorilor. La revedere, în 2003!

M ichaela BOCUFoto: I. PETCU

Dirijoarea Rachael Worby şi Orchestra Filarmonicii

"Transilvania"

:______ W - .

is ă

Revista Română de Gastroenterologie

p e M e d lin e !R o m a n ia n J o u r n a l o f G a s tro e n te ro lo g y ,

r e v is tă a S o c ie t ă ţ i i R o m â n e - d e G astroenterologie şi H e p a to lo g ie , înregistrează d o u ă r e m a rc a b ile p s * * * r e c u n o a ş t e r i i n t e r n a ţ i o n a l e , î n p r im u l r în d , rev ista condusă de p r o f . d r . M o n ic a A ca lo v s h i/re d a c to r şe f şi conf. d r . D a n D u m i t r a ş c u / redactor şe f adjunct a fo s t a c c e p ta lă s p re in d e x a r e fn In d e x M e d ic u s , cel m a i im p o r ta n t repertoar a l p u b lic a ţiilo r m e d ic a le d in întreaga lume'. în a l do ilea r în d , re z u m a te le 'a rtic o le lo r d in revistă pot f i c itite şi accesate pe In ternet p rin sistem ul M e d lin e . Ş i as tfe l, R o m a n ia n J o u rn a l o f G a s tro e n te ro lo g y dev in e singura publicaţie m e d ic a lă rom ânească c a re figurează în două prestigioase sistem e internaţionale .

C om ite tu l ed iţo ria l cu p rin d e num e sonore a le m edic in ii c lu jen e şi ro m â n eş ti, cu m sînt D o m D ejica , Sergiu D u c a , M irc e a G rigorescu , Pau la G rigorescu S ido , A le x a n d ra O p ro iu /B u cu reş ti, O v id iu Pascu, Ir in e l P opescu/B ucureşti, Pau l Porr, Ion S p o re a /T im işo ara , C a ro l S tan ciu /Iaş i, Florea V o in ea/C on stan ţa . D e peste hotare sînt de am in tit K .H .. M e y e r z u m B u s c h e q fe ld e / "M ainz, C.J.J. M u ld e r /A m h e m , A . Sezeur/Paris, M . S ing er/M annhe im , J .V . Esp lugues, J. Fehcr/ Budapesta, lis ta este lung ă şi cuprinzătoare , regret că nu pot fi to ţi am in tiţi.

N u m ă ru l pe m a r t ie 2 0 0 2 cuprinde titlu ri de interes ş tiin ţific , cum sînt G h id u r i p rac tice în

j g a s t r o e n te r o lo g ie , E d u c a ţ ia în ! g a stro en te ro lo g ie , m etode pentru tratam entul

hem oragiei d igestive, tratam entu l fisurii anale, patogeneza pancreatite i cron icecolecisîecom ia a p a rb s c o p ic ă ş i p r e z e n ţa a c c id e n te lo r

in tra o p e ra to rii şi a c o m p lic a ţ i i lo r la toate cazurile, calcularea tensiunii în peretele variceal prin măsurători sonografice şi nc invazive de presiune...

Este un num ăr bogat, ilu s tra t iconografic în cele mai bune co n d iţii, co n d iţii care şi exp lică succesul internaţional.

D em o sten e SOFRON

ACI UALUL&1EA CULMLîALlA ) ACT CALITATEA CELTUIIALAAnul Caragiale

| oftalMOFTologia sau ochelarii lui Nenea Iancu

• o c a rte de V a s ile G O G E A •

VASILE GOGEA

l ( t n l ' w ţ % ţ t A i n

. . ' X * 1 ■- - J f

t t k t l A l i i ( i i* N e h ţ k tkhC f*, z b i r i

J ± l 1

- f-gS?-€ ..

Prestigiosul scriitor V a s ile G o g ea ne invită la lansarea celei m ai recente cărţi de sale, apărută la E d itu ra “ G rin ta” : o fta lM O F T o lo g ia sau o c h e la r ii Iu i Nenea Ia n c u , o r e - le c tu r ă d in

, P erspec tivă c o n te m p o ra n ă a / publicisticii şi corespondenţei m a re lu i

dramaturg I .L . C a ra g ia le . S cris cu vervă, în sp iritul m are lu i clasic, bazat Pe co n su lta rea în tre g ii opere a lu i Caragiale, v o lu m u l re p re z in tă şi o

in v ita ţ ie la m e d ita ţ ie a s u p ra , m oravurilo r dinto tdeauna a le societăţii româneşti. Lansarea v a avea loc astăzi, 11 a p r i l i e , la o r a 1 2 , la s e d iu l A s o c ia ţ ie i S c r i i to r i lo r C lu j , cu o p re z e n ta re d in p a r te a s c r iito r u lu i Constantin C ubleşan . -

Sîmbătă, la Cluj-Napoca, Festivalul National ETERNA EPIGRAMĂ

A f la t la cea de a X l I I - a e d iţ ie , F e s t iv a lu l N a ţ i o n a l E T E R N A E P I G R A M Ă v a cu n o aş te p u n c tu l c u lm in a n t s îm b ă tă , 13 a p r i l ie , cu ocazia spectacolu lui de gală care v a ’ avea loc, cu începere de la o ra 10, la C e rc u l M i l i t a r C lu j . S p e c ta c o lu l propriu-zis va f i precedat de vernisajul ex p o z iţie i de ca rica tu ră a artis tu lu i O c ta v ia n B o u r şi de lansarea cărţii in t itu la te S ă g e ţ ile lu i C in c in a t - an to log ie de e p ig ra m ă rea liza tă de S ilv ia şi M a r ia n Popescu, Eugen Pop şr Io a n Pop; prezintă: Io n Cristofor. în p rogram ul spectacolului: epigrame, varietăţi, dans m o d em , “O ra hazulu i” cu e levi epigram işti de la m ai m ulte şcoli clujene, festiv ită ţi de prem iere ale j u r iu lu i , s p o n s o r ilo r si S A T 1 R IC O N U L U I ; in v ita ţ i în spectacol actriţa M a r ia M u n te a n u de la T eatru l N a ţio n a l C lu j şi scriitorul C om ei U d rea - în calitate de maestru

de c e r e m o n ii . L a m a n ife s ta r e a o rg a n iz a tă de: C o n s i l iu l lo c a l a l m u n ic ip iu lu i C lu j-N ap o ca , B ib lio teca - Judeţeană “ O ctav ian G o g a” , C ercu l M i l i t a r şi C e n a c lu l E p ig ra m iş t i lo r C lu je n i S A T IR IC O N , cu s p rijin u l: P refe ctu rii ju d e ţu lu i C lu j, C o n s iliu lu i J u d e ţe a n C lu j , C o n s i l iu lu i lo c a l , ' P rim ă rie i şi D irec ţie i pen tm C u ltu ră , C u lte şi P atrim oniu C u ltu ra l N a ţ io n a l, .

- re s p e c tiv , a l sp o n s o rilo r , p a r t ic ip ă ep igram işti d in: B aia M a re , B istriţa , B ra ş o v , B r ă i la , B u c u re ş ti, B u z ă u , C aran seb eş , C ă lim ă n e ş ti, C îm p in a , C lu j-N ap o ca , G ala ţi, Hunedoara, Iaş i, Piteşti, P lo ieşti, R îm nîcu V îlc e a , S ib iu , S ina ia , S la tin a , Suceava, T im işo a ra , T îr g u J iu , T u lc e a , T u rd a , V a s lu i , R epub lica M o ld o v a , S U A . A şezat sub

. ausp ic iile A n u lu i C arag iale , fes tiva lu l va pune în evidenţă cît este de actual C a ra g ia le , cu a tît m a i m u lt cu c ît “ in f lu e n ţa lu i , depăş ind m a h a la u a , u r b e a , f r u n t a r i i l e , în c e p e să c a r a g ia liz e z e p la n e ta . A lă t u r i d e C a r a g ia le a l n o s tru şi a l s a t ir e i , ac ţio n e a ză u n C a ra g ia le u n iv e rs a l”- scria în 1943 Tudo r A rg h ez i.

La O p e ra N aţio n ală C lu j-N a p o c a

Cosi fan tutte -de W .A . M o z a r t

M î in e , 12 a p r i l ie , la o ra 1 8 ,3 0 , O pera c lu je a n ă prez in tă sp ectaco lu l

C o s i fa n t u t t e d e M o z a r t , o p e ră com ică în două părţi pe un lib re t de Lo ren zo da Ponte. L a pu p itru d ir ijo ra l V in c e n t G r i ig e r ; r e g ia : R o d ic a Popescu M o is a ; scenografia: A n d re i Ş c h io p u ; m a es tru de co r: T ib e r iu P o p a ; L u c ia n D u ş a a c o m p a n ia m e n tu l r e c ita t iv e lo r . în distribuţie: I r in a S ăn d u les cu B ă la n - F io rd ilig i; C r is t in a M a r ia D a m ia n - D o r a b e lla ; L u d o v ic K e n d i - G u g lie lm o , lo g o d n ic u l F io r d i l ig ie i; A le x a n d r u M â n z a t - F e r r a n d o , logodnicul D o ra b e lle i; D o in a N ec u lce S â m p e t r e a n - D e s p in a ; M a r i u s C h io re a n u - D o n A lfo n s o , filo so f.

Lansare de carte sub egida CCF

C E N T R- E C U L T U R E L F R A N C A I S CLUJ-NAPOCA

F e m eia p e rfe c tă se in titu lează cartea lu i P a tr ic k D e v ille , apărată la E d itu ra E c h in o x în tra d u c e re a se m n a tă de Ş tefana Pop şi Io a n C urşeu, care v a f i la n sa tă în p re z e n ţa a u to ru lu i lu n i , 15 aprilie- la o ra 11, în Sala “D . Popovici” a Facultăţii de L ite re d in C lu j-N a p o c a .

Spectacol la FilarmonicăS îm b ă tă , cu începere d e la o ra 11,

la C asa U n iv e rs ita r i lo r , sp ectaco lu l u m a n ita r “ C o p i i p e n t r u c o p i i ” , organ iza t de A lia n ţa pen tm o Societate F ără A b an d o n , în cad ru l cam paniei de in fo r m a r e -c o n ş t ie n t iz a r e a f la tă în d e s fă ş u ra r e . îş i v a d a c o n c u rs u l O r c h e s tr a d e m u z ic ă p o p u la ră a F ila rm o n ic ii, în spectacol m a i u rm înd să evo lueze : C o ra l d e co p ii “ Junior V IP ” , A n s a m b lu l fo lc lo r ic de copii şi tineret “D o in a ” a l P a la tu lu i C o p iilo r din C lu j-N a p o c a , Ş co a la şi G răd in iţa “H a p p y K id s ” , c o p ii de la centrele de p la s a m e n t “ B u c h e ţe l” C lu j-N a p o c a , “ S p e ra n ţa” G h e r la şi “ S f . 'N ic o la e ” C îm p ia T u r z i i , d e la L ic e u l pentru D e fic ie n ţi de V e d e re C lu j-N a p o c a , de la . C o le g iu l P e d a g o g ic “ G h . L a ză r” , C en tra l C o m u n ita r “ E v e ry C h ild ” C lu j- N ap o c a . R e a liz a to ru l şi coordonatorul sp ectaco lu lu i: R o d ic a T u lb u re de la R a d io C lu j. S co p u l sp ectaco lu lu i î l ’ rep re z in tă strîngerea de fo n d u ri pentru susţinerea centre lor m a tem a le d in C lu j- N a p o c a ş i C îm p ia T u r z i i , d o r ito r ii puţind face d o n aţii p e loc sau în contul nr. 5 0 0 7 5 0 13699 deschis la T rezo reria C lu j.Rubrică realizată de M. BOCU

Aici a r p u te a fireclama dum neavoastră L l e j j o L t t i j

1990 - Guvernul Român a cerut Regelui Mihai să-şi amine vizita în România pentru o^dată ulterioară alegerilor

t C t i c L

C în d p r e lu n g i, c în d a s c u ţ ite , s c în c e t e le p r u n c u lu i b în tu ie c o r id o a re le r e c i, în t u n e c o a s e ...T e fa c e s ă c r e z i că c in e v a î l s îc îie , î i p ro v o a c ă d u r e r e . O şo a p tă , u n tre m u r, u n s îs î it s in c o p a t în b ra ţe le o b o s it e d e le g ă n a r e a le m a m e i ş i l in iş te a - u m b ră s e a ş te rn e d in tru -n cep u t, a p ă s ă t o a re . P în ă n u d e m u lt, la e ta ju l în t îi a l In s t itu tu lu i d e M e d ic in ă L e g a lă d in C lu j-N a p o ca , f iin ţe s c u la t e d e c u n o a p te, c h ip u r i p a lid e ş i t r a s e p r in r ă b o ju l a ş te p t ă r ii t re c e a u ră b d a re a - n d u re re , m a i a d în c ă ş i m a i f ie rb in t e d e c ît s o m n u l z ă m is lir ii p u rta te la p ie p t.M e r s u l lu c r u r i lo r s -a s c h im b a t, c o r id o a re le s în t a c u m e lib e ra te d e p o v a r a g r i j i l o r d e m a m ă, c ă c i - d in m o tiv e s itu a te d in c o lo d e m e r s u l f ir e s c a l lu c r u r i lo r - s ta b ilire a p a te rn ită ţii n u m a i e s t e u n a trib u t a l

_ C lu ju lu i, c i a l T im iş o a re i, B u c u r e ş t iu lu i s a u c h ia r a l C ra io v e i. D a r la c r im ile p r u n c ilo r ş i în c r în c e n a r e a d is p e r a ţ ilo r a u ră m a s p e le s p e z i, în z id u r i, fă ră d e m o a rte.

N13îHCKu

1i>»r*

Iei|

I „Nu-I iert nici [ _______ moartă !”

„ S e ro lo g ie ” - o uşă d e le m n la ca p ătu l c o r id o ru lu i, c e n u ş ie şi n e p r im ito a re , a d u n în d , c io p o r , c îteva fe m e i în fr ig u ra te . Strinse ca n iş te o i, cu s c u tec e le ru la te în ju r u l „ f r a n z e lu ţ e lo r ” , fe m e ile aşteaptă ca uşa să se dea -n lă turi, b in e c u v în ta re p e n tru g e n u n c h ii lo r o s te n iţ i. A ş te a p tă , p re c u m n e n o ro c itu l tu lb u ra r e a a p e lo r b in e f ă c ă t o a r e a le B e te s d e i . În g r ijo ra re a sau re s e m n a re a sau ura sau c h ip u l d e m o a rte a l ce lu i pe care v ia ţa l - a tra n s fo rm a t în duşm an - „ e l” - le -a fă c u t tăcerea parastas ş i in im a ic o a n ă fă ră de aură, v u ln e ra b ilă şi p ie r ito a re la resp irarea ce o p o a rtă p e braţe. C ă c i c in e a ju n g e a i c i , la „ S e r o lo g ie ” , n u p o a te p u r ta z îm b c tu l adus de b u c u ria aducerii pc lu m e.

în c o lţu l opus, p erd eau a groasă a fu m u lu i d e ţ ig a ră se strecoară p r in c r ă p ă t u r a g e a m u lu i în tredesch is , fă c în d u -te sâ crezi câ p e n tru b ă rb o s u l c e -ş i m u tă p a ş ii d e - a lu n g u l p e r e t e lu i aşteptarea a d ep ăş it o r ic e lim ită . V e n iţ i cu n o a p te a în c a p , a lţi c îţiv a stau re z e m a ţi de p e re te , cu p r iv ir ile p ie rd u te în fru n z e le ab ia m ijite a le ca s ta n ilo r. T in e r i, la fe l

i* ca e le ... D o u ă ta b e re ad v e rs e în; ca re u ra e s te m ă s u ra tu tu r o r

lu c ru rilo r . * „C u o c h i i r o ş i i , c u m î in i le

l trem u rîn d d e leg ăn a tu l p ru n c u lu i,una , ce p ă re a n e ie ş ită în c ă d in

p ad o lescen ţă , se a p le c ă spre ceacare p ă re a a - i f i m a m ă : „ N u -m i m a i to t s p u n e . . .N u - l ie r t n ic i

îm m o a r tă ! Ş t ie c ă - i a l lu i ,K. o rd in a ru l...” D e o d a tă , uşa se traseţ- în l ă t u r i , p r e c u m p e r d e a u aj>f a lta ru lu i ş i o v o ce m e ta lic ă sparse~ tăcerea: „ U rm ă to ru l c u p lu ! ’

0[ i

lit ist

I. hi

'R

Bărbăţia, între orgolii şi amprenta

geneticăA ş a e v ia ţa , to ţ i îm p ărtăş es c

s a tis fa c ţia p lă s m u ir i i , d a r n u to ţi s e -n d rep tă c u fa ţa sp re ro d u l e i. S c e p t ic i î n c e e a c e p r iv e ş te p a te rn ita te a , a g ita ţ i ş i n e g a tiv iş t i p e to a tă p e r io d a în c a re m a m a îşi p o a r tă s a r c in a , tă g ă d u in d u -ş i a p o rtu l în a c tu l c o n c e p ţ ie i, m u lţ i b ă rb a ţi r e fu z ă s ă -ş i v a d ă 'n u m e le

p e ac tu l de n a ştere a l ce lu i care este s în g e d in s în g e le lo r şi c a m e d in carn ea lo r. P re fe ră , în sch im b, să le f ie scris p e c o p e rte le unu i dosar a f la t p e m a s a in s ta n ţe i . R o a ta d e v in e pătra tă , m işe în d u -se c in ic şi anevo ios, d in ş e d in ţă -n şed in ţă , d in 're c u rs în recurs.. O a m e n i d in şapte ju d e ţe tra n s ilv a n e a u c ă lc a t pe t r e p t e le i n s t i t u t u lu i , n e g în d u -ş i m a i m u lt sau m a i p u ţ in u r fn a ş i i . îm p re ju ră rile şi a m in tir ile şi v ia ţa le -a u 's p u s c e v a , dar e i, c u c e ib ic is m , susţineau a ltc e v a . N ic ă ie r i în lu m e pate rn ita te a nu este uşor de s tab ilit. D e fap t, p ro b e le de la b o r a t o r n u m e r g p e s ta b i l i re a p a te r n i tă ţ i i , ci p e e l im in a r e a e i . C în d c o m p a r a r e a g r u p e lo r sangu in e pe re la ţia m a m ă - tată - c o p il c o n d u ce spre i n c o m p a t i b i l i t a t e , e x c lu d e r e a p a t e r n i t ă ţ i i „ p îr îtu lu i” rep re z in tă o forţă p ro b a n tă ab s o lu tă în fa ţa o rg a n e lo r d e ju s t iţ ie . D in c e le t re i m e to d e u t iliz a te astăzi, n u m a i una înseam nă c e r t i t u d in e : a m p r e n tage n etic ă . T e s tu l n u m it de m e d ic i H L A ad eve reşte în p ro p o rţie de 9 5 la sută ceea ce este de a d e v e rit. A d ic ă te face să f i i „aproap e tată” .Ia r „ap ro ap e” n u înseam nă „s ig u r” . Ş i d acă a c e l ,-,rest” de 5 la sută te m a i poate d e s p ă r ţ i d e m e n ir e a şi F responsabilitatea de părin te, fc . ’ - a tu n c i p r e ju d e c a t a ş i P j o rg o liu l m a le f ic ia u lo c u l : ra ţ iu n ii, o n o a rea este ucisă f , de p r im it iv is m . j

„ C lu ju l n u a fost d o ta t cu t - a p a r a tu r a p e r f o r m a n t ă sr" "> p entru efectuarea an a lize lo r ţ, r e z e r v a t e s t a b i l i r i i p a te r n i t ă ţ i i d o c t o r u l

se s ta b ile ş te in d ife re n t d e v o in ţa ta tă lu i. C h ia r m a i m u lt: îm p o tr iv a v o in ţe i lu i. D e aceea, la e fe ctu a re a a n a liz e lo r d in care va re z u lta (sau n u ) patern itatea este nevo ie sâ f ie p rezen t, a lă tu ri de m am ă, şi c o p ilu l, d a r şi presupusul tată.

C u astfel de determ inări s-au ocupat

co pil şi p resu p u su l ta tă , transm ise e r e d ita r . A p o i se a d a u g ă p ro b a co m para tivă a a m p ren te lo r. L a acest niveî, rezu lta te le a n a liz e lo r reprezintă d o a r o a n u m ita p r o b a b il i ta te de im p l ic a r e a b ă r b a t u lu i în a c tu l concepţiei.

D e o b ic e i, m a m e le sînt cele care îş i c h e a m ă în in s ta n ţă p a rte n e r ii. N erecu n o aşterea c a lită ţ ii de ta tă î i poartă p e ce i d o i la b a ră , apoi în fata u ş ii c e n u ş ii ş i în a p o i la bară . în schim b, „ e i” s o lic ită o rganelor de ju d e ca tă re c u rs u rile şi reefectuarea a n a liz e lo r , la a l t n iv e l . M a tr ic e a , n e m u lţu m ir ilo r o fe ră varian te : re la ţia „ e l - e a ” a fo s t „ a lte ra tă ” de u n „ in g red ien t” sau „ e l” era beat sau poate „ea” v re a s ă -i p u n ă în braţe ce n u -i a l lu i sau s ă -l ju p o a ie de ban i. în tr -u n c u v în t, „ s ă -l pricopsească” .

C e i m a i . n ă b ă d ă io ş i e ra u m aram ureşen ii. N u era z i fără e i la institut. Iu b ă re ţi şi a p rig i, doreau să f ie „s ig u ri” că fă tu l conceput în şură sau în lăstăriş le ap arţin e . „ D a ’ cu m , d om n’ d oc tor, a l m e u să şie, că doar o dat-o fo st ?”

C în d es te v o rb a d e p a te rn ita te , prom iscu itatea este la ea acasă: ţigani, am ărîţi, h an d icap aţi, o a m en i m odeşti,

n

\

t z -V '

. . . .

- p r e c iz e a z ă C ă p î ln e a n u . **• • * - ’*

M e to d a u t iliz a tă e ra cea a „g ru pe i de s în g e ” , c a re a re u n p r o c e n t d e s ig u ra n ţă de n u m a i cîteva* procente. L a T im iş o a ra în s c h im b , la B ucureşti, la T îr g u M u re ş şi c h ia r la C ra io v a se p o t a s tă z i e fe c tu a a n a liz e ca re te a p ro p ie în tr -o m ă s u ră fo arte m a re de s itu a tia re a lă ” .

a n , a c tu a lm e n te , n u -d e p ă ş e s c două sute. U n a d in tre c a u z e o co nstitu ie legalizarea a v o rtu rilo r , î n c a z u l a p a r iţ ie i u n o r stări c o n flic tu a le , unele p u r tă to a re de s a r c in ă p r e fe r ă s c a u n u l g in e c o lo g ic în lo cu l b ă n c ii de la tr ib u n a l. A lte le nu se la s ă . Peste 3 0 la sută d in tre b ă r b a ţ i i care s o lic ită efectuarea p r o b e lo r sînt c e tă ţe n i s t r ă in i , o a m e n i de a fa c e r i , s tu d e n ţi, „ f l e a n g ă r i” t r e c u ţ i d e a d o u a t in e r e ţ e . S p e c ia liş tii sînt fe rm i: „ N u m a i in te resu l poate d e te rm in a o fată de 2 0 de an i sâ a ib ă u n c o p il cu un bărb at de 6 0 de a n i, a t î ta tim p C ît e x is tă p o s ib i l i t a t e a d e a a v o r t a ” , c o n s id e ră M i h a e l a Spass, p s ih o lo g la C e n t r u l de R e c u p e ra re p e n tm A d o le s c e n ţi.

D e -a lung u l a n ilo r , fa ţa dm- dos a u ş ii de la „ S e ro lo g ie ” a v ă z u t m u l te . N u n u m a i pe M ă r iu c a cea m ică a lu i C h e tra c o n tra „ c o c o n u lu i” - I o n a lu i C u c u r u z , d a r ş i p e A d r ia n a „ . . .e s e u ” versus R o d o l f o , pe

’ L u i z a v e rs u s J o h a n e s , pe „ s e g n io ru l” D a S ilv a b ă g a t la n e c a z d e ju n a M a r g a r e ta d in M ă n ă ş tu r. C azu ri d e c a z u r i . . .

D a r ce le care a ju n g p e m asa ju d e c ă t o r i lo r , cu r e f e r i r e la tă g ă d u ire a p a te rn ită ţ i i, fa p te le care co nstitu ie „o b ie c tu l p ro b e i” n u s în t c e le c a r e a te s tă p o s ib ilita te a ca „ e n c re m e n a tu l” să f ie tată, ci acele fa p te - sau îm p re ju ră r i - d in c a re re z u lta im p o s ib ilita te a îm p lin ir i i acestu i luc ru . A d ic ă este m a i u ş o r de d o v e d i t c ă în n o a p t e a „ c u p ric in a ” , (c în d „m în d ra ” susţine c ă -i m în g îia i coapsele) e r a i m ai deg rab ă în trenu l de M o ld o v a (o d e le g a ţie ş i-u n b ile t d e t r e n ) , în arestu l P o liţ ie i (actul d e re ţin e re , e v e n tu a l c îteva urm e d e b a s to n ) s a u la s e r v ic iu ( r o b o t u l t e l e f o n u l u i ) . C a să n u m a i s p u n e m d e a l te s i t u a ţ i i in d u b i t a b i le : s t e r i l i t a t e ,în ch iso are , p lecare în stră in ăta te în p e rio d a în care m a m a d e c la ră p ro d u c erea actu lu i de co ncepţie , „ în m a jo rita tea cazurilor, ceea ce stă la b a za resp ingerii id e ii de tată este suspiciunea - consideră M i h a e la S p a ss . M o t i v a ţ i a in v o c a tă cel m a i des este: D e u nde să stiu că nu l-a fă c u t cu altu l?”

Pricopseala

v re m e înde lung ată spec ia liş tii secţie i d e „ S e r o lo g ie ” . D e s p r e m e to d a „am p re n te i genetice” , deocam dată nu se p o a te d is c u ta p r e a m u l t în R o m â n ia . H L A -u l, a l căre i p re ţ se • r id ic ă la a p ro x im a tiv 150 de d o la ri, se face do a r în cîteva c lin ic i d in ţară . C e e a c e p e n tru C lu j în s e m n a „ s ta b ilire a p a te rn ită ţii” se traducea p r in e fectuarea unei suite de p robe s e r o lo g ic e , a n tr o p o lo g ic e ş i dactiloscopice. Acestea se recoltau ori d e c îfe o ri probele de na tu ră ju r id ic ă

D e - a lu n g u l t im p u lu i , C o d u l ■ d e v e n e a u in s u f ic ie n te . E x p e r t iz a F a m il ie i a c o n s a c ra t p r in c ip iu l c ă a n tro p o lo g ic ă analizează asem ănările f i l ia ţ ia este o le g ă tu ră d e sînge care m o r fo - f iz io lo g ic e ex is te n te în tre

su p u şi in s t in c te lo r . „ în .g e n e r a l , factorul d e te rm in a n t în declanşarea u n o r a s t fe l d e c o n f l ic t e es te ig n o ra n ţa ” , s u b l in ia z ă d o c to r u l C ăpîlneanu.

Matriceanemulţumirilor

Adriana , versus

,...escuRodolfo

în u ltim ii an i, în R o m â n ia , statistica a r e le v a t o o a re c a re s c ă d e re a n u m ă ru lu i d e c a z u r i c e s o lic ita u stabilirea p a te rn ită ţii. D a c ă , în urm ă cu un deceniu, la C lu j N a p o c a acestea erau de o rd in u l a tre i - p a tru sute pe

Pe h o lu l rece al ins titu tu lu i, un in d iv id pus „ la patru ace” num ăra, nervos, fo ile unui dosar. L -a m fix a t, a s im ţit şi s-a ap ro p ia t de m ine: „C e aveţi, fetiţă sau băiat?”, încurcat, n -am ştiut ce să-i spun. A m zis şi eu: „Băiat, ad ică ...” . P ă ru l g rizo n at, aerul de „good lo o k in g m an” , cheile de „P a tro l” agăţate de degete nu i-au perm is să-m i ia în seamă răspunsul. A fost doare o defulare...

T im p u l tre c e , uşa d e la „S ero lo g ie” nu se m ai deschide, cîteva fem ei obosite se lasă pe v in e , t im p u l p res ea ză ...B ru sc , „g rizo n atu l” se întoarce: „ N u ştiu dom Te , or: eram aburit, ca o m u ’ după o „ tărie” , ori vrea să m ă pricopsească !” în tr-u n t îr z iu , buclucaşa uşă se dădu în lă turi, făc înd loc aceleiaşi voci metalice: „P o ftiţi dom nu’ inginer, p o f t i ţ i !” .

Beniamin PASCU Foto: I. PETCU

Am - _ .... . m s s m s B z r f '

CLUJ-NAPOCA: lu n i-v in e r i 8 -1 6 ; s îm b a ta 9 - 1 4 ^ " p O - 0 / 1 y l

SUBREDACŢIA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -1 4 ; te l /fa x 3 1 -4 3 -2 3 ’; ± ] ] f V ( P Ţ t ? C T x \ Y PSUBREDACŢIA DEJ: lu n i, m ie rc u r i, jo i 8 -1 6 , L \ I J l L C L Lmarţi, v ineri 8-11; te [/fa x 2U -60£75.---------_--------------— ^ ^ ....................... — ---------- -

| g g | WEST BANK S A - Sucursala CLUJ-NAPOCA P § CARDINE BANKING GROUP

Cluj-Napoca, P iaţa C ip a riu n r. 9, Telefon: 430180, 430008,

o f e r ă DEPOZITUL IEPURAŞîn t r e 1 5 m a r t i e - 3 0 a p r i l ie 2 0 0 2

- s u m a m in im ă ' 5 .0 0 0 .0 0 0 Ie i |- te rm e n 3 lu n i §- d o b în d ă f e r m ă 3 3 % p e a n

F Ă R Ă C O M IS IO N L A R ID IC A R E A S U M E I D U P ĂE X P IR A R E A D E P O Z IT U L U I

M A R E A S U R P R IZ Ă : T O M B O L Ă C U 100 D E P R E M I I ÎN O B IE C T E Ş I B A N I , Î N D A T A D E 3 M A I 20 0 2 .

F A R M A C IA ■ V IS C U M .

N O N -S T O Pc a r t . G r ig o r e s c us tr . F î n t î n e l e 7 s( v i s - ă - v i s d e p i a ţ ă ) Ş

asigură consultaţii, tratam ente, in tervenţii chirurgicale__ în c o n d iţii u ltra m o d e rn e |

• chirurgia cataractei prin facoem ulsificare. 5cu implant de cristalin foldabil

- Operaţii cu laser excimerpentru • corecţia miopiei pînă la -10, -11 dioptrii; • hipermetropiei de +4, +6 dioptrii; • astigmatismului

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortu l ochelarilor

I U

Cooperativa de Credit "F O N D C O O P"

Cluj-Napocastr. G -ral T. M oşoiu nr. 14

tel/fax:,064-194.257

Acordă c re d ite garantate cu depozit colateral pentru; -‘ investiţii;- producţie;- a c h iz iţ ie de b u n u r i

personale pe term en scurt şi m ijlociu. (soseoss)

REZIDENŢIAL - j IMOBILIARE i

• V in d e garsonieră cf. I în Mănăştur, balcon, su p ra fa ţă '2 8 mp, eta j in term ed iar, fin is a je , m od ificări in te rioare , parchet, preţ 1 L 7 0 0 U S D negociabil. T e l. 195.916 sau 196.808. (A g .i .) •• V in d e ap. I ca m e ră în

Mănăştur, cf. I , etaj interm ediar, zugrăvit, n e fin is a t d a r cu ra t, balcon, preţ 13.000 U S D puţin negociab il. T e l. 1 9 5 .9 1 6 sau196.808. (A g .i.)• V in d e ap. 2 cam. pe H orea ,

conf. un ic , nefinisat la un preţ de excepţie: 15.500 U S D pu ţin negociab il. T e l. 1 9 5 .9 1 6 sau196.808. (.A g.i.) *• • V in d e ap. 2 cam ere situat

în c a r t ie r u l M ă n ă ş tu r , e ta j intermediar, decomandat, balcon, • sem ifinisat, p reţ 1 5 .0 0 0 U S D puţin negociabil. Te l.. 1 9 5 .9 16 ,196.808. (A g .i.) . -• V in d e ap. 2 cam ere în zona

BRD, preţ 17.000 U S D neg., 2 b a lc o a n e , e ta j in te r m e d ia r , nefinisat. Te l. 1 9 5 .9 1 6 ,1 9 6 .8 0 8 . (A g .i.).• V in d e ap. 3 cam ere pe Pata,.,

cf. I , s u p e r f in is a t , e ta j intermediar, geam uri t'ermopan, centrală te rm ică , p re ţ 2 6 .0 0 0 . U S D p u ţin n e g o cia b il, m e rită văzut. T e l. 1 9 5 .9 1 6 , 1 9 6 .8 0 8 . ( A g i ) . .

• V in d e ap . 4 c a m e re ultracentral, la preţu l de 3 5 .0 0 0 U SD negociabil. T e l. 19 5 .9 16 ,196.808. (A g .i.) .• în c h iria ză spaţiu la dem isol,

centra l, id e a l p e n tru b ir o u r i , • cabinete, săli fitness, depozite, m icroproducţie etc . A re toate dotările, suprafaţă de 150 m p. Tel. 1 9 5 .9 1 6 , 196.808 . (A g .i.) .• în c h iria ză spaţiu com ercial

u ltra c e n tra l, z o n ă p ie to n a lă , vitrinăla stradă, vad excelent, 35 mp,- 1 0 0 0 U S D + T V A . T e l / 19 5 .9 16 , 196.808. (A g .i.) .

Ş t i i c u m t r e b u i e s ă f i e c a s a t a ,

d a r n u * ş t i i ’ c e s o l u ţ i e s ă a l e g i p e n t r u a o c u m p ă r a .

P o l i g r u p o , s o l u ţ i i f i n a n c i a r e l a î n d e m â n ă .

poligrupo S^L.- j y

m em bru a l grupului

C A R I O N

Locuinţă, casă, teren, Modernizare, construire... IN RATE, FM DOBÂNDA

REPARAŢII 1(aparatură FOTOGRAFICI jC a le a M ă n ă ş tu r , i

7.eno ' REINHARDTnr. 8 , C lu j-N .

| | Tet.:092h46Q-169;Q64/42-5Gfr961

A l b a s t r e l e SRL

3 4 0 0 C lu j -N a p o c a B-dulJEroilor cr.43/1 T e l/fa x :0 6 4 -4 3 1 1 1 2

M ATRIM ONIALE

• T în ă ră sim patică, discretă, ofer com panie, m asaj, num ai d om nilor civ iliza ţi, m anieraţi. T e l: 16-62-48, orele 8.00-22.00. (1612731)

VINZÂRICUMPĂRĂRI

P o lig ru p o R o m a n ia S R L , C a le a D o r o b a n ţ ilo r n r . 3 A , 3 4 0 0 C lu j -N a p o c a , te l /fa x 0 6 4 - 1 9 7 . 6 1 5 , 0 6 4 - 1 9 4 . 6 0 5 ?, ■ ■ S

. . . a:tc

* .

p p p p l î § | p | | SC PRODVINALCO SA U n iv e r s i ta te a d e Ş t i in ţe A g r ic o le ş i M e d ic in ă V e te r in a r ă C lu j-N a p o c a

s t r . M ă n ă ş t u r n r . 3 ,o rg a n iz e a z ă îr i da tayde 2 5 .0 4 .2 0 0 2 , o ra 9 ,0 0 , C O N C U R S

p e n tru o c u p a re a p o s tu lu i d e CONTABIL ŞEF. C o n d iţii de p a rtic ip a re la concurs: s tu d ii s u p e r io a re p r o f i l e c o n o m ic , v e c h im e în s p e c ia lita te m in im 8 a n i, cu n o ştin ţe^ d e o p e ra re p e c a lc u la to r . g In f o r m a ţ i i la te le fo n : 1 9 6 .3 8 4 in t . 2 3 7 . §

cu sediul în C lu j-N ap oca , Str. Traian N r.'3 6 , organ izează L IC ITA Ţ IE C U S T R IG A R E In vederea vînzării următoarelor mijloace d e transport:

; , An Preţ de strigare . . fabricaţie fără TVA

1 ,ARO 240 D ' '■ ’ ’ 1991 ' 20.000.0002. ARO 240 D ' 1995 20.000.0003. AUTOCAMION HIAB " 1981 . 40.000.0004. CAP TRACTOR (RABĂ) 1986 50.000.0005. MAŞINĂ DE ETICHETAT EK (2 BUC.) • 10.000.0006. MAŞINĂ, DE SPĂLAT PERLA 10 150.000.0007. FILTRU CU PLĂCI (2 BUC.) ■ 20.000.0008. PRESA VINIFICARE PC 600 40.000.0009. PRESA VINIFICARE PC 3,5 T (3 BUC.) 5.000.00010. MAŞINA DE CAPSULAT SOMEŞ 6 10.000.00011. ZDROBITOR STRUGURI 10.000.00012. MAŞINĂ DE UMPLUT MONOBLOC 60,000.000

ATENŢIE!!!. S.C. VINDE CHIOŞCURI SI TONETE

STRADALE DE EXCEPŢIE! AMPLASAMENTE BUNE,

CU VAD MARE!INF. LA TEL 064-194.981.

TEL: 196.858.

Licitaţia se va ţine fn fiecare zi de vineri, începînd cu data de 12.04.2002, pînă la vînzarea integrală a bunurilor’ scoase la licitaţie.,• Persoanele doritoare să participe la licitaţie se vor prezenta pînă la ora 9.45 la sediul societăţii, unde vor achita garanţia de participare la licitaţie, care este de 10% din preţul de începere al iicitaţiei bunului,scoş la vînzare.

Informaţii suplimentare: Telefon: 0 6 4 /1 3 4 .7 8 7 , 090- 116.080. ’ - . (5 $56928)

S . C . î n c h i r i a z ă

spaţiu pentru depozitareîn suprafaţă de 144 mp, aflat pe B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 146.

InforrAaţii suplimentare, la tel.: 064-194.981.

R . A . T . U . C . C l u j - N a p o c a

a n u n ţă l i c i t a ţ i e p r in n e g o c ie r e c o m p e t i t iv ă p e n tru

vînzare de materiale refolosibile, p r o v e n ite d in c a s ă ri, m i j lo a c e f ix e - m i j lo a c e d e tra n s p o rt. -

L ic i t a ţ ia v a a v e a lo c la s e d iu l r e g ie i: B - d u l 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 n r . 1 2 8 - 1 3 0 C lu j-N a p o c a , în z iu a d e 3 0 A p r i l ie 2 0 0 2 , o r a 1 0 ,0 0 .

O fe r te le v o r f i p re z e n ta te p în ă la d a ta d e 3 0 A p r i l i e 2 0 0 2 , o ra 9 ,0 0 . . .

• V în d teren in tra v ila n , comuna Floreşti, 5800 mp, preţ 8S m p. In fo rm a ţii la tel. 26-57- 55. (1616007)

• V în d urgent teren 1500 m p, pe str. E rem ia Grigorescu. T e l . 094-69-96-38 . (1616013)

• F o a r te u rg e n t v în d a p a rta m e n t 2 cam ere, confort unic, 65 m p, 2 balcoane închise, f in is a t , b e c i, c a b lu , te le fon in te rn a ţio n a l, str. Tâşnad n r . 17, b l. P 6, ap. 12. Te l: 42-44- 68. P re ţ negociabil. (1614048)

• V în d ap artam ent 2 camere, parte r, z.onă semicentrală, bloc cărăm idă, telefon, parchet, pe str. U zin e i Electrice. Octipabil im e d ia t . T e l : 0 9 4 -8 3 -2 2 -2 1 . (1614091)

• P . 'F . vînd apartam ent 2 c a m e re , P lo p i lo r N o i, p re ţ n e g o c ia b il. T e l : 4 2 -9 1 -7 9 . (1614096)

' • V în d urgent casă, 4 camere, baie, bucătărie , 2 holuri, beci, 4 5 0 m p te r e n , cu to a te fac ilită ţile , c a rtie r Gheorgheni. P re ţ 54.000 S. T e l. 095-94-98- 83. (1616040 )

• V în d ap artam e n t 2 camere, str. O b servato ru lu i n r. 17, Bloc T I (b loc nou), eta j 3/10. Te l. 096-43-62 -96 . (1616065)

• V în d 3 cam ere, Grigorescu, p re ţ 17800 U D S . Te l. 094-60- 92-62 . (1616103) •• V în d casă cu grădină în satul

Chidea. T e l; ’ 13-84-02. (1613936)• V în d apartament 2 camere,

confort I I , etaj I I , contofizat, cartier Gheorgheni. Preţ negociabil, str. A lve m a nr. 43 , ap. 49. (1614079)

Pentru a vă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . 1 6 .A D Ida Cluj

L

m potos

m m

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -1 4 ; t e l / f a x 31-43-2]!S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie r c u r i , jo i 8-iţ

m a r ţ i , v in e r i 8 -1 1 : t e l / f a x 21-60.;;

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-1;,te l/fax 19-734;;

UNIUNEA EURO PEANA «.Program finanţat prin PHARE

v Ministerul Dezvoltării şi

Prognozei

Consiliul Judeţean C luj/cu sprijinul Uniunii Europene şi al Ministerului Dezvoltării şi Prognozei, va realiza proiectul de infrastructură “D ezvoltarea zonei econom ice Cluj - V est”, finanţat din fonduri nerambursabile, prin programul Phare 2000. '

O biectivul principal al proiectului constă în crearea unei infrastructuri specifice, destinate înlesnirii activităţilor, ce s e vor desfăşura în această zonă. *■ ;'

Pentru prezentarea acestei investiţii, Consiliul Judeţean Cluj organizează, în data de 12 aprilie 2002, ora 12:00, o dezbatere publică. Evenimentul s e va desfăşura în sa la de şed in ţe a Consiliului Judeţean din Palatul Administrativ, Bdul21 Decembrie nr.58, Cluj-Napoca.

Pot participa toţi cei care doresc să-şi exprime opiniile legate' de implementarea acestui proiect.’ ’’ ■

Informaţii suplim entare rdeâpre proiect şi despre a cest eveniment pot fi obţinute de la:

Ministerul Dezvoltării ş i Prognozei,Tel 01-315.85.58 interior 1423-1426 / Fax 01-312.41.71' www.mdp.ro / e-mail: infrastr@mdp rn

Hill HalcrowTel / Fax: 01-212. 52 .48 / e-mail: hillhalcrow@rdslink.ro

Consiliul Judeţean Cluj Tel: 064.196.769 / fax 064.192.285 E-mail:, (5056058 )

DEZVOLTAŢI-VA AFACERILE CU

CREDITELE NOASTRE

B A N C A C O M E R C I A L Ă

^ C A R P A T I C AŞ Sucursala C luj Napoca,- P ia ţa M ih a i V iteazu . N r. 8 '1 T e l -.064/15 6 2 .9 3 , F ax -.064/42.37.35

CREDITE pentru I.M.M.-uriP e n tru p e rso an e fizice au to riza te

a sociaţii fam ilia le , persoane ju r id ice cu p â n ă la 50 angajaţi

C red ite p â n ă la 60.000 EURO ^ Cu d u ra ta d e p a n a la 2 ani > D e s tin a ţie :

& Un nou sediu & U tila je

& F ond de m arfăA lte necesită ţi pen tru

dezv o lta rea afacerii

ANUNŢ IMPORTANTMembrii ANI-FNI Cluj sînt chemaţi

astăzij 11.04.2002, ora 15,00 în Piaţa Cipariu pentru a li sc comunica informaţii importante legate dc proces şi onorariu avocat.| Preşedinte,I Lucia MARCU

. ANUNŢ LICITA ŢIEPrin ! p re z e n ta se a n u n ţă o rg a n iz a re ; d e r i ic itâ ţ ie

p e n tru lu c r ă r i d e c o n s tru c ţii - o b ie c t iv c as ă fa m ilia lă P + E + M - s u p ra fa ţă d e s fă ş u r a tă 7 2 0 m p , a m p la s a m e n t s tr. T r a i a r i V u i a n r . 4 C lu j-N a p o c a , b e n e f ic ia r B u z e a Io n e l, te l. 0 6 4 - 4 1 6 .8 2 5 .

D o c u m e n te le p e n tru l ic ita ţ ie se p o t o b ţ in e în m o d g r a t u i t în c e p în d c u d a ta d e 1 1 .0 4 .2 0 0 2 de la b e n e f ic ia r .

D a t a l ic i ta ţ ie i : 1 8 .0 4 .2 0 0 2 . - §» . i oN u se s o lic ită g a ra n ţie d e p a r t ic ip a re la lic ita ţie .? .

• V înd în vilă, aprtam ent 3 camere 110- înp,'' str: 'H o re a /' P reţ 40.000 , U SD . Tei. J 6-26-18; OSfc52.-67.37.' ( i6 l6 0 8 5 ) : Ş S ţ : p :' 1 V înd ciuperci “Ţleurotus” lac* mai bune preţuri. T e l. 096-54-79.

• V înd în Braşov (centrul civic) casă 5 camere, 2 garaje, curte, gradină, total 500 mp. Preţ ferm 80.000 U S D . Informaţii la tei: 064- 41-17-39; 064-43-21-04. (1616353)

• V înd apartament 2 camere, str.Horea. Pret 14.500 U SD . Tel: 092- 05 sau 26-06-97. (16 1 6 0 9 8 )

"67-55-43. (1616355)• V în d apartament 4 camere 1/4,

bucătărie, 2 băi, pivniţă, parcare, cartier Mănăştur, zonă liniştită. Fără intermediar. Tel: 095-80-76-84 sau 16-79-85. (1616387)

• V în d apartament 3 camere, decomandat, ultrafmisat, etaj 4/4, str. Bucureşti. Preţ 21.000 U S D negociabil. Tel. 16-26-18; 094-82- 67-67. (1616084)

• Vînd VW Caddy, 1,9, SDI, C km. Tel: 093-55-61-28. (1614021)

• Vînd Renault 18 Diesel excepţional. Tel. 092-30-07-63. (1616094)

Vînd urgent Ford Scorpio, septembrie 1996. P re t fix 6.000 U S D . Tel. 094-78-78-07 . (1616083)

VOPSEA PENTRU OUA p e n t r u 5 0 o u ă

<-0 A ,*

N « * s s

eiu

v (S

2 S ° [U M (1 *4 m wfi * j

I gQ °t i

S . C ” C e n t r u l de In fo rm a tic ă M in ie r ă ” S .A .Cluj-Napoca

organizează urm ătoarele c u rs u r i

Utilizare calculatoare personale - 60 ore W in d o w s 9 8 , W o rd 2 0 0 0 ,'E xc e l 2 0 0 0 , se rv ic ii IN T E R N E T D ata începerii cursului: 15 ap rilie 2 0 0 2

Realizare pagini WEB - 60 ore H T M L , Java script, D ream w eaver, F lash §D ata începerii cursului; 22 ap rilie 2 0 0 2 SD ip lo m e av iza te de M in isteru l Educaţie i şi Cercetării. In fo rm a ţii, înscrieri se fac la te lefon; 0 6 4 /4 1 4 .1 2 3 , 41 4 .1 17 sau la sediul f irm e i, C lu j-N ap oca , B -d u l N .T itu le s c u , nr. 4

• Vînd tablă zincată şi aluminiu, str. Deeebal nr. 75. Tel: 13-02-12; 094-60-92-05. (1613767)

• Vînd fără intermediari, casă cu etaj, 4 camere, bucătărie, 3 holuri, 2 băi, terasă, grădină 650 mp- Dîmbul Rotund. Tel: 43-04- 91 orele 10.00-17.00 sau 093-35- 27-53. (1613992)

• Vînd la preţ foarte avantajos, iubitorilor de anim ale, pui Rottweiler deosebiţi, vaccinaţi, cu carnet de sănătate, ideali pentru pază. Tel: 44-31-57 după ora 17.00 sau 092-95-54-68. (1613993) -

0 E £ 2

* «Si S E

£ « I1 s

.1*1 o om 01

< 5$ ? .

* 1

S.G. TRANSILVANIA ECHIPAMENTE ŞI TEHNOLOGIIAVANSATE ROMÂNEŞTI TETAROM S.A.

*I n c o n fo rm ita te c u p r e v e d e r i le a r t . 1 1 7 d in L e g e a 3 1 /1 9 9 0 re p u b lic a tă , -P re ş e d in te le C o n s i l iu lu i d e A d m in is t r a ţ ie a l s o c ie tă ţ i i in g . G ă v re a V io r e l , în c o n fo rm ita te c u p r e v e d e r i le a r t . .9 d in S ta tu tu l s o c ie tă ţ i i

C O N V O A C Ă '

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARĂ A ACŢIONARILORîn d a ta d e 2 5 .0 4 .2 0 0 2 , o r a 9 , 0 0 , în C lu j -N a p o c a , B - d u l 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 n r . 5 8 , în sa la n r . 4 2 , a v în d u r m ă to a re a

ORDINE DE ZI: i {1. M a jo r a r e a c a p ita lu lu i s o c ia l p r in c o o p ta re a c a a c ţ io n a r a m u n ic ip iu lu i C îm p ia T u r z i i ,2 . C o m p le ta r e a C o n s i l iu lu i d e A d m in is t r a ţ ie a l s o c ie tă ţ i i .3 . C o m p le ta r e a ( m o d i f ic a r e a ) o b ie c tu lu i d e a c t iv i ta te .4 . S c h im b a r e a d e n u m ir i i s o c ie tă ţ i i în S .C . T E T A R O M S .A .5 . S ta b il ir e a r e m u n e r a ţ ie i a d m in is t r a to r i lo r ş i c e n z o r i lo r . ,6 . A p r o b a r e a b i l a n ţ u lu i c o n ta b i l a l s o c ie tă ţ ii p e a n u l 2 0 0 1 . - ' . • /7 . A p r o b a r e a b u g e t u lu i d e v e n i t u r i ş i c h e ltu ie l i p e a n u l 2 0 0 2 .

M a t e r ia le le c u p r in z în d d e ta l i i p r iv in d p r o b le m e le în s c r is e p e o r d in e a d e ta p o t f i :o n s u lta te d e c ă t r e a c ţ io n a r i l a s e d iu l s o c ie tă ţ ii d in C lu j -N a p o c a , B -d u l 2 1 D e c e m b r ie 1 9 8 9 r r 5 8 , c a m . 3 1 , în c e p în d c u d a ta d e 1 6 .0 4 .2 0 0 2 . , - ..

A c ţ io n a r i i p o t p a r t i c ip a l a a d u n a re p e rs o n a l, p r in r e p re z e n ta n ţ ii lo r le g a l i sa u p n n e p re z e n ta n ţ i m a n d a t a ţ i c u p r o c u r ă s p e c ia lă . C a l i t a te a d e a c ţ io n a r sau re p re z e n ta n t se v a

lo v e d i c u a c tu l d e id e n t ita te '. i . - • * *•P r e ş e d in t e le C o n s i l iu lu i d e A d m in is t r a ţ i e ,

G ă v r e a V io r e l>057307} - . ' ■ ■

C o m p a n ie m u lt in a ţ io n a lain domeniul industriei bunurilor de larg consum va invita sa aplicaţi pentru următoarele poziţii in CLUJ NAPOCA:

A G E N T V A N Z A R I(responsabil de distribuţia si vanzarea produselor companiei)

M E R C H A N D I S E R(responsabil de prom ovarea produselor com paniei

, in m agazinele in care acestea sunt distribuite)

C erinţe:

* Minim 2 ani experienţa in vanzari, in industria bunurilor de larg consum ■ * Studii medii ( studiile superioare reprezintă un atu)

‘ Cunoştinţe operare calculator* Cunoştinţe de baza de Ib. engleza* Permis de conducere ( categ. B) _ '* Disponibilitatea de a calatori ' -* Fara cazierVa oferim :

‘ Oportunitatea de a va construi cariera intr-o com panie multinaţionala* Lucrul intr-o echipa de profesionişti

/ * Un pachet salarial atractiv* Traininguri . - -

FORMULAR (* )H u m e s i p r e n u m e :

A d r e s a c o m p l e t a :

T e l e f o n :

* P o z i ţ i a p t . c a r e a p l i c a ţ i :

O r a ş u l : • '

■ ■

Daca indepliniti cerinţele de mai susTva rugam sa completaţi fo rm ularu l a ta ş a t (*) si sa ii trimiteri împreuna cu C .V .-u i la O.P. 30, C.P. 62 , Bucureşti sau la adresa de e-mail reprezentant@ yahoo.com pana la data de 25 aprilie 2002. ?Vor fi contactati doar candidaţii care îndeplinesc cerinţele precizate mai sus. J

S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e r i 8 -1 4 ; te l/fa x 3 1 -4 3 -2 3 S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m ie rc u r i, jo i 8 -1 6 , m a r t i j j i n e n 2 1 - 6 0 ^ 7 5 ^ _______________________

fLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;L • , tel/fax 19-73-04

V în d g e a m u ri d in demolare. Tel. 43-15-41; 094-93-07-87. (1616047)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartam ent 3

camere, u ltracen tra l, do ta re lux, ren o vat m a rt ie 2 0 0 2 , numai pentru pretenţioşi. P reţ 400 USD/lună. Tel: 094-21-66- 61. (1614074)

• Dau în chirie apartam ent cu o cameră. T e l: 18 -46 -63 . (1614078) ;

Dau în chirie'un demisol spaţios, dotat, compartimentabil, de 150 mp, situat în zonacentrala:--Preţ 500

- USD/lună. l t tV E s p ta ' pentru amenajare să va negoeia-din chirifeV Tel: 19-72-39.'(1614022)

• D au în ch irie 2 cam ere, (dependinţe) confort, mobilat, în cartierul Gheorgheni. Tel: 14-00-07. (1616388) ,

• închiriez apartament 3 camere confort sporit, etaj 3/4, str. Pata. Plata în valută pe termen lung. Tel. 19-35-84 sau 0 9 4 -6 0 -5 2 -9 9 . (1616078)

• închiriez sau-vînd casă P+E, suprafaţă construită 2-50 m p, încălzire centrală, termopan, telefon internaţional, curte şi g răd ină lOOOmp. Zona Pata. Num ai oferte serioase. Tel.19 -35-84 sau 094-60- 52-99. (1616079)

• închiriez apartament 3 camere zona centrală- 21 Decembrie- parter. Plata în valută. Tel. 19-35-84 sau 094-60-52-99. (1616080)

• D au în ch irie apartam ent nemobilat, str. 21 Decembrie nr. 140, bloc X I . Tel. 094-15-24-80 sau 45-88-03. (1616099)

• S. C . caută pentru înch iria t spaţiu depozitare 100-150m p cu acces T IR . Tel. 092-64-36- i8 . (1615999)

DIVERSE• Angajez cofetar-patiser.

In fo rm aţii Ia tel: 19-03-02 sau Ia Patiseria Sanda, str. A vram lancu nr. 29. (1614038)

• Selectăm persoane cu studii superioare pentru colaborare în program redus / com plet cu companie americană. Venituri pe măsura implicării. Programare interviu la tel: 094-76-27-13; 092- 12-71-69. (1614052)

• Transport 3 persoane în Germania, sîmbătă (13.04.2002). Tel: 0644444 -59 . (1616384)• SC C & C Electric SRL angajează

inginer electrotehnist pentru postul de diriginte de şantier. Cerinţe: - experienţă mimim 3 ani; - vorbitor de lim ba m aghiară.-Asigurăm : - specializare o lună în Ungaria; - salar m otivat. C. V -u l se poate depune la adresa str. Orăştiei nr. 10 pînă la 17.04.2002. Inform aţii la tel/ fax: 06 44 1 -74 -37 . (1614033)

• Transport persoane în Ita lia şi Portugalia. Tel: 090-85-67-36 sau094-82-52-43. (1614090)

• Federalcoop C Iuj-Napoca, o rg a n iz e a z ă în d a ta de 25 ap rilie 2002, orele 9.00 la sediul său d in C Iu j-N a p o c a , B -d u l E ro ilo r, rir. 9, lic itaţie pentru v în z a re a m a te r ia le lo r d in c o n s tru c ţia n e te rm in a tă a m a g a z in u lu i d in sa tu l A g îrb iC iu , co m una C ăp u ş u M a re . în caz de neadjudecare, lic ita ţia se va repeta în fiecare zi de jo i, în acelaşi loc şi la ac ee aş i o r i . R elaţii suplim entare la tel: 19-54-17;19-21-12. (1614077)

S .C . angajează secretară n t r u F il ia la C Iu j-N a p o c a . m diţii: - cunoaşterea lim b ii gleze; - operare PC; - aspect ic p lăcut. V ă rugăm să ne m ite ti C V -u l la n r. de fax:5-21-36-16. (G .)

'• Corpul Gardienilor Publici C luj, cu sediul în CIuj-Napoca str. Craiova nr. 2 4 , vinde prin lic ita ţie p u b lică deschisă cu strigare, în data de -25.04.2002, ora 9.00, la sediul unităţii, un autoturism Dacia 1310 Berlină, 1995-preţ pornire 27.900.000 lei şi un autoturism D ac ia 1310 B reak , 1 9 9 4 -p re ţ p o rn ire18 .000.000 le i; în caz de neadjudecare, lic ita ţia se va repeta în fiecare z i de jo i la aceeaşi oră. Cota de cheltuieli de participare este de 1.000.000 lei. Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul unităţii şi la tel: 064-43- 26-15-Peter V ictor. (1616389)

• Consiliul Local al comunei C ă t in a f cîP’şediul în C ă tin ă , an u n ţă o rg a n iz a re a de negociere d ire c tă p e n tru executarea serviciului public de distribuţie a gazelor natura le din com una C ă tin a , ju d e ţu l C lu j pînă Ia data de 10 m ai 2002. (1616088)

• ,S . C . E ro s ta r S .R .L . , a n g a je ază ag e n t c o m e rc ia l pentru liv ră r i m a rfă în jude ţ. Solicităm garanţie m ateria lă şi posesor carnet auto categoriaB. Tel. 42-94-18. (1616104)

• A n g a jă m u rg e n t agent comercial piese auto. T rim ite ţiC .V. la tel/fax: 048/260.552 sau Ia e-mail: def@xnet.ro. (5057281)

• E xe cu to ru l judecătoresc vinde, Ia licitaţie publică, casă fa m ilia lă , în T u r d a , s tr. Gnepişti n r . 13, compusă din: la parter cameră de z i, studio, bucătărie, căm ară, hol, debara şi casa scării; la etaj: 3 camere, baie, W C şi vestibul, curte şi grădină, în suprafaţă totală de 443 mp. Preţu l de strigare este de 750.000.000 lei. P artic ipanţii Ia lic ita ţie v o r face dovada depunerii a 1 0 % din preţu l de s trig are la d is p o z iţie executorului judecătoresc sau în numerar. L ic ita ţia va avea Ioc în data de 15.04.2002, ora 10, la sediul executorului judecătoresc din Turda,-str. Republicii nr. 35. R e la ţii s u p lim e n ta re la executorul judecătoresc T u rd a , tel. 31-20-90. (7019661) ~

• F irm a de te lesh o p p in g ID E E A S T U D IO S.A. angajează cu ca rte de m un că p e n tru standul din cadrul magazinului C e n tra l, v în z ă to a re şi responsabilă punct de lucru . C ondiţii: tinere, prezentabile , diplomă bacalaureat, experienţă c o m erc ia lă . P ro g ra m a re : interviu Ia tel. 01/311.11.79 şi092-239.098. (5056921)

• In s p e c to ra tu l Ş c o la r Judeţean-C luj va organiza în perioada 14 m ai - 7 iunie 2002 concurs p e n tru o cu p area posturilor vacante de directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţăm în t p reun iversitar. L is ta p o s tu r ilo r va ca n te , tematica, biografia, fişa postului şi metodologia de concurs sînt afişate la av iz ieru l Ins titu ţie i, înscrierea ca n d id a ţilo r se va face la s e c re ta r ia tu l Inspectoratului Şcolar Judeţean C lu j în p e rio a d a 2 2 .0 4 .-1 0 .05 .20 02 . G ra f ic u ldesfăşurării concursului se va afişa îh d a ta de 13 .05 .2002 . In form aţii suplimentare se pot obţine la telefoanele: 194.672 şi 192.832. (5056075)

- • în data de 10 mai 2002, sala 128 la Judecătoria CIuj-Napoca, dosar 3014/2002, este citată pirita B arisay Tom a născută B anffy Katinka. Obiect judecată - prestaţie tabulară. (1614076) -

• în confqrmitate cu Legea nr. 1 3 7 /1 99 5 , C onsorzio Ponte llo T irren a Scavi R om an ia anunţă începerea d e m ersurilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul “Bază de producţie - P oien i” situat în in c in ta SC Grandemar SÂ, com. Poieni, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul IP M Cluj, C alea D o ro b a n ţilo r nr. 99.* ( 1614Qg3)g| ! ^ a ^ jg k. • Se citează num iţii Wass Endre

şiM dnnsbergIzaBellisăşepreîănfe în data de 15.04,2002,.ora 8.30 la Judecătoria Gherla, dosar.nr. 976/ 2002 , în proces cu M ărg inean Teodora şi Mărginean Dorin, avînd ca obiect acţiune în constatare. (1614100)

• Se citează numiţii Wass Endre şi Monnsberg Izabella să se prezinte în-data de 29.04.2002 la Judecătoria G herla, dosar nr. 4 9 5 /2 0 0 2 , în proces cu Mărginean Teodora şi Mărginean Dorin, avînd ca obiect acţiune în constatare. (1614101)

• îngrijesc persoană în yîrstâ pentru locuinţă. Tel: 13-51-75 între orele 20-21. (1614102)

• Cintoiu Julieta, reclamantă în dosarul 2943/1999 al Judecătoriei Gherla, chem în judecată pe pîrîţii Neszeiyan'Janos, Neszelyan Zsuzsa, N eszeîyan flona , cu d o m ic iliu l necunoscut peptru data de11.04.2002. (1616394)

• Reclamanţii Varga Andrei şi Varga Aurelia, cheamă în judecată pe pîrîţii: Albert Francisc şi Szabo Iuliana cu dom iciliul necunoscut la data de 24 aprilie 2002, orele 8,00, sala 16, la Judecătoria CIuj-Napoca, în cauza din dosarul c ivil nr. 12869/ 2001 av în d ca o b ie c t sistare indiviziune. (1616089)

• în conformitate cu 'Legea nr. 137/1995, S. C. M C M oni's S. R. L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea au to riza ţie i de mediu pentm obiectivul “complex M o n i’ s- N ig h t C lub, bar biliard, jo c u ri e lectron ice şi de nOroc, magazin alimentar, restaurant, vilă 5 camere” situat în CIuj-Napoca str. G orunu lu i nr. 7 A . E ventua le le sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul IP M Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1616092)

• N um iţii Varga Elisabeta văduva lui Kozm a loan, Pop loan Calo, Varga Ana văduva lui Făuraş loan, Varga Ecaterina, Varga Gheorghe, Varga Ecaterina măritată cu Muszka Gheorghe, V arga Ştefan toţi cu domiciliul necunoscut sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca, în data de 29 aprilie 2002, ora 8,00, sala 16, ca p îrîţi în dosar nr. 3198/2002, obiect acţiune în constatare. (1616097) ’

• Num iţii Maroşan loan a lui loan, Mâroşan Flora născută Sfărlea şi Sfădea Caterina născută Stan sînt citaţi la Judecătoria CIuj-Napoca, pentru termenul din 29.04.2002, camera 95, ora 8,30, în dosar nr. 1020/2002, avînd ca obiect prestaţie tabulară. (1616102)

PIERDERI

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995, Baciu Marcel Adrian anunţa începerea d e m ersurilo r pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul “casă familială D +P + M ” , situat în CIuj-Napoca str. M orii nr. 40. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se

. vor depune la sediul IP M Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1614073)

• Numita Liv ia A . Pordea este citată la Judecătoria. Gherla în data de 30.04.2002 în dosar civil 596/ 2002 în calitate de pirită. (1614095)

• Pierdut carte de identitate auto seria A -* 0 4 3 5 9 7 8 p e num ele Berinde Tra ian . O declar nulă. (1614075)

• Pierdut carnet de asigurat pe numele Suba Iuliana. Se declară nul. (1614088)

• Pierdut carnet de student pe num ele M o ca R ă z v a n -D a n ie l, ‘eliberat de Eacultatea de_ Ştiinţe Politice si Administrative. î l declar nul. (1614093) . -

• Pierdut carnet de student pe numele Căprar Părău F lo rin . î l declar nul. (1614094) .

• Pierdut aviz de liberă practică nr. 14538 din 10.03.1992 pe numele Paul A u re lia . î l d e c la r n u l. .(1614097)

• Pierdut aviz de liberă practică nr. 16480 din 8.05.1992 pe numele M iro n T e re z ia . î l declar nul.(1614098) • .

• Pierdut carnet de asigurat pe numele Mera Estera. î l declar n u l..(1614099)

• P ierdut a v iz de expediţie (material lemnos) seria Blba de la nr. 5193201-5193250. Se declară nul. (1 6 1 4 1 0 3 ) ' '

• .Pierdut foi de parcurs eliberate de D . R . D . P. C luj, seriile 371990- 371995. Se declară nule. (1616383).

• Pierdut carte de identitate auto seria D nr. 297343, pe numele T r if loan. O declar nulă. (1616390)

• Pierdut carnet de student pe numele Feher Daniela, eliberat de Facultatea de Ştiinţe Economice, .Universitatea V B âbei-B olya i” . î l declar nul. (1616393)'

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport, eliberate de U. B. B . , pe numele Cocoş Dragoş. Le declar nule. (1616396)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport, pe numele C siszer Iz a b e lla , e libera te de Academia de M uzică “Gh. Dima” . Le declar nule. (1616397)

• Pierdut carnet de student p_e num ele D ongolo Annam aria . î l declar nul. (1616082)

• Pierdut legitimaţie de handicapat, nr. 459. O declar nulă. (1616091)

• Pierdut legitimaţie de serviciu eliberată de S. C. A C I S. A . Cluji O declar nulă. (1616095)

• Pierdut aviz special nr. 9036/ 26 .08 .1991 pe num ele Bulancea Viorica. î l declar nul. (1616100)■ • Pierdut carte de identitate vehicul seria A -05 696 88 . O declar nulă. (7019664)

. DECESE COMEMORĂRI

• C u d u re re în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a S c u m p u lu i n o s tru f ra te şi cum nat F L O R E A O C T A V IA N în v îrs tă de 69 de an i În m o rm în ta rea va avea loc jo i, 11 a p rilie 2002, orele 12, în s a tu l D o lu , ju d e ţu l S ă la j. Dum nezeu să-I odihnească în pace! F ra te le V as ile şi soţia Elena. (1614080)

• C u sufletele îndu rera te anunfăm încetarea din viată a scum pului nostru soţ, tată şi bunic, cel care a fost F L O R E A O C T A V IA N , în vîrstă de 69 de a n i, fost şo fer la IT A C lu j. În m o rm în ta rea va avea loc în 11 aprilie 2002, orele 12.00 în s a tu l D o lu , ju d . S ă la j. D u m n e ze u să -i dea od ihna veşnică. D o rm i în pace suflet b u n i S o ţia , fiic a , nepoata şi ginerele. (1614082)

• P ro fu n d în d u re r a ţ i , anunţăm plecarea d intre noi a celei care a fost şi va răm îne veşnic ex ce p ţio n a la noastră b u n ic ă şi m a m ă , O T IL IA B A C IU . În m o rm în ta re a va av ea loc la C a p e la N o u ă M ă n ă ş tu r, v in e ri 12.04.2002, o ra 1 2 .0 0 . D u m n e ze u s-o odihnească în pace! Nepoata B o g d a n a , f iu l lo a n şi nora V io leta. (1614104)

• D ra g a n o a s tră m am ă Z O L T A N ŞA V IN A , a trecut în n e fiin ţă . În m o rm în ta re a va avea loc jo i 11 ap rilie 2002, ora1 3 .0 0 , la C a p e la V e c h e ' a C im itiru lu i M ă n ă ş tu r. N u te vom uita niciodată. F iu l Nelu şi M a r in e i , n u ro r ile N e li şi L iv ia , nepoţii Rareş, Loredana şi L av in ia . (1616385)

C u adîncă durere în suflet anunţăm încetarea d in viaţă a celui care a fost ta tă , socru şi bunic pentru noi M E S E Ş A N V A S IL E . În m o rm în ta re a va avea loc în -z iu a de 11 aprilie 2002, orele 13.00, în localitatea C h in te n i. D u m n e z e u să-l odihnească în pace! F am ilia îndo liată . (1616391)

■ Sîntem a lă tu ri de fam ilia B ria S ilv ia ş i Ionaş în aceste mom ente grele p rin care trec. Cuscrii Ic a şi N elu Vaidasigan. (1616392)

C u m u ltă durere în suflet a n u n ţă m tre c e re a la cele veşnice a iu b itu lu i nostru tată, bunic şi s trăbun ic L E H E N E N IC O L A E , în vîrstă de 83 de ani. În m o rm în ta rea va avea loc v in e ri, 12 a p rilie 2002, orele1 2 ,0 0 , în s a tu l R u g in o a s a , ju d e ţu l S ă la j. F a m ilia în d u re ra tă . (1616090)

■ Sîntem a lă tu ri de colega noastră Koşa M a r ia în-aceste m o m e n te t r is te a p ie rd e r i ta tă lu i d ra g . T ra n s m ite m sincere condoleanţe şi întreaga noastră com pasiune fam ilie i îndo liate . Colegii de Ia S. C . T C I C G S. A . (1614071)

• Sîntem a lă tu ri de fam ilia Solom on în în c erca rea grea p rin care trece, pricinuită de m oartea celui care a fost soţ şi p ărin te , S O L O M O N P E T R U . S in c e re co ndo lean ţe . Foş tii colegi de la S. C . Napochim S. A . Dum nezeu să-l odihnească! (1614072)

‘ • Asociaţia de proprietari din str. A lbac n r. 10 C lu j, anunţă cu profundă durere, trecerea la cele veşnice a fostului nostru locatar F L O R E A O C T A V IA N . Dum nezeu să-l odihnească în pace! C om ite tu l. (1614081)

• Un u ltim omagiu celei care a fost naşa noastră de cununie, P O P A N A , d in S oporu de^ C âm pie. T ran sm item sincere condoleanţe fam ilie i îndoliate. D in p a r te a f in i lo r Paşca Solomon cu fam ilia din C lu j.(1614084)

• Sîntem a lă tu ri do fam ilia ing. Fodor M a r ia n , în aceste m om ente grele p ric inu ite de m oartea m am ei dragi. Sincere condoleanţe! Fam ilia Stegaru.(1614085)

• Sîntem a lă tu ri de doamna doctor Fedora B arbarino , în m area d u re re p ric in u ită de pierderea soţului drag. Sincere c o ndo lean ţe . L u c i şi A n to n D răghici. (1614086)

• Sîntem alătu ri de colega noastră Pop A n a , în -m a re a durere pric inu ită dtf moartea mamei sale drag i. Colegii din cadrul D G F P C lu j. (1614087)

• Sîntem a lă tu ri de voi mama C u(a, Doina şi Romică, Jana, V ic to r şi D o r in a , în clipele dureroase ale despărţirii de cel d ra g , M Â N D R U A N G H E L , care v-a-fost soţ, tată , socru şi b u n ic . D u m n e ze u să -I odihnească în pace! S incere condoleanţe din partea familiei: m am a Puiu , bunicul M işu, V a li şi Cristi, m am a Geta. (1614089)

• U n u ltim om agiu celui care a fost naşul nostru F L O R E A O C T A V I A N . S in c ere condoleanţe fam ilie i îndoliate. M a r ia , L iv iu şi D a n B u d a . (16 14 105 )

‘ S întem a lă tu ri de colegul n o s tru R u su C o n s ta n tin în acesfe m om ente grele datorate decesului ta tă lu i său. Sincere c o n d o le a n ţe . C o le g ii de serviciu. (1616382)

• S întem a lă tu ri de draga noastră colegă N e li Zoltan Ia p ie rd e re a s u fe r ită . S in c e re c o n d o le a n ţe . C o le g ii de î i S ta ţ ia de S u p ra v e g h e re a R ad ioactiv ită ţii M e d iu lu i C lu j. (1616395)

• Sîntem alături de fam ilia Fodor M a ria n , în marea durere p ric inu ită de m oartea m am ei d ra g i. F a m ili i le : M ic le a ,Mihadaş, Bălan, Anca. (1616105)

• L a un an de cînd ne-a .p ă r ă s i t p e n tru to td e a u n a , d rag a noastră M Ă R IN C E A N S A B IN A , cei d rag i vom păstra un m om ent de aducere am inte, vom m erge Ia m orm în tu l ei cu durere în suflet, cu lacrim i şi f lo r i . F a m il ia în d u r e r a tă . (1614092) •—

* S în te n P a lă tu ri de colegul n o s tru .M â n d r u R o m ic â în aceste clipe grele pric inuite de treceea în ne fiin ţă a iub itu lu i său ta tă . S incere condoleanţe şi în treag a noastră compasiune. D um nezeu să-l odihnească-în pace! C olectivu l U . M . 01607 C Iu j-N ap o ca . (1616101)

' “*, v k z i 11 ap rilie s'e îm plineşte un an de cînd a părăsit această lum e dragul nostru soţ şi tată D O R N E A IO A N . D u re re a pierderii sale ne apasă tot m ai tare, d in tot ce-a fost, răm înînd d u re re a ş i u n d o r nestins . L a c r im i le n o a s tre v o r u d a m ereu m o rm în tu l şi f lo r i le dragostei noastre . A m in tire a c h ip u lu i tău d ra g ne va da p u te re să s u p ra v ie ţu im n - p u r t în d u - I m e reu în s u fle t. C om em orarea va avea loc în 14 a p r i l ie 2 0 0 2 , o ra 1 2 .00 , la B is e r ic a S f. D u m it ru d in c a r t ie r u l G h e o rg h e n i. D um nezeu să te ierte şi să te odihnească în pace! Soţia Tuca, fiicele R am ona, Ioana şi ginerele D an. (1616386)

• S-au îm p lin it 6 săptăm îni de cînd d ra g u l nostru soţ şi ta tă , ing. C A T U N A IO A N , a p leca t d in m ijlo c u l n o s tru , lâsînd m ultă durere în sufletele noastre. S lu jba de pom enire va avea loc s îm bătă , 13 aprilie , la B iserica “ A d o rm ire a M a ic i i D o m n u lu i” d in c a r t ie r u l G heorgh en i, lîn gă com plexul “ Ile rm cs” , la ora 18,30. N u te vom u ita niciodată şi te vom păstra veşnic în in im ile noastre. Sofia Rodica şi fiii Dragoş şi Bogdan. (1616055)

• T ris tă este ziua de I I aprilie cînd se îm plineşte un an dc la p le c a re a pe d ru m u l fă ră întoarcere a dragului şi iubitului nostru soţ, f ra te , cu m nat şi u n c h i H A J A IO N IC Ă d in M ociu. D in tot ce-a fost frumos odată au răm as doar lacrim i şi dor pentru chipul lui blînd pe carc nu-I vom uita niciodată. Fam ilia. (1616068) .

• L a c r im i, durere .ş i d o r, la îm p lin ire a a 6 săp tăm în i dc cînd a p ă ră s it această lu m e , iub ita noastră m am ă, soacră şi bunică P O P M A R IA (L O L A ), fostă a n g a ja tă la m a g az in u l “ C e n tra l” . Pâstrăndu-i veşnică a m in tire a , ne ru g ăm p e n tru odihna sufletului ei, ia r d u re i*a d e sp ă rţir ii va răm în e la fel dc p utern ică p en tru toţi cei care au iu b it-o . C o m e m o rare a va avea loc sâm bătă, 13.04.2002 ora 12,30 la B iserica O rtodoxă de pe s tr. L . R ebreanu (fostă B o rh a n c i) . D ra g ă L O L A îţ i m u lţu m im p e n tru t oa t ă dragostea ta şi pentru tot ce ai fă c u t p e n t r u n o i .T F a m il ia în d o lia tă . (1616086)

• A z i , 1 1 .0 4 .2 0 0 2 , se îm plineşte u n an de cînd buna noastră p rie ten ă M I A Ş E B A N , nu m a i este p r in t r e no i. î l rugăm pe B u n u l Dumnezeu-să te a ibă în g r ija L u i, a lă tu ri de soţul tău Ţ U Ţ U Ş E R B A N şi de m a m a ta L U C R E Ţ IA G H IR C A . L u m in a prie ten ie i n o a s tre ve ră m în e veşn ică. F a m ilia Cobliş. (1616096)

A D E V Ă R U L ^I d e C l u j ;

Aici a r p u te a f i reclam a dum neavoastră

R ed acfmTch 1 9 .2 0 7

~ : “ ~~ : . - • < -,« - r ' " - - - j ^

V

Timoce şi Abrudan asigură liniştea... financiară

S tu d e n ţii c lu je n i preg ătesc m eciu l cu C .S .M . R eş iţa în lin işte şi cu p ro m is iu n e a fe rm ă din partea conducerii că jo i , cel t îrz iu v in e r i, îş i v o r p r im i salariile pe u ltim e le două lun i. “ îm p r e u n ă cu p r e ş e d in te le e x e c u tiv in t e r im a r D o r u A b r u d a n , im e d ia t d u p ă în c h e ie re a p a r t id e i de la B a ia M a r e , a m c o n v e n it că v ic to r ia cu A S A T g . M u re ş şi eg a lu l cu m a ra m u re ş e n ii t r e b u ie rec o m p e n sa te în t r -u n fe l, în c iu d a s ă ră c ie i c lu b u lu i . S în te m p e u n d r u m ascendent, ech ipa a r e c ă p ă ta t în c re d e re îr i p r o p r ii le fo r ţe şi. p re v ă d p e s îm b ă tă u n m e c i b u n în c o m p an ia R e ş iţe i” , a conchis p r e ş e d in te le C o m i t e t u lu i D ir e c to r , V io r e l T im o c e . U nivers ita tea a susţinut m a rţi d im ineaţa un jo c -ş c o a lă cu div iz ionara ”D " A S A V ic to r ia Som eşeni. “P rin c ip a lu l” D a n A nca nu se co n fru n tă , în p rem ieră , cu p rob lem e de lot; n ic i un accidentat, n ic i un suspendat. Partida v a f i arb itra tă de bucureşteanul D u d u G eo rg e scu jr .

în deschiderea “U” - CSM Reşiţa, etapa a lll-a a Campionatului Şcolar

Singurul im p e d im e n t în nedisputarea p a rtid e lo r d in cadru l etapei a I l I - a a C a m p io n a tu lu i Ş co lar pe gazonu l S tad ionu lu i “ Io n M o in a ” a r f i v re m e a p lo io a s ă , ca re a r d e te rm in a o rg a n iza to rii să m u te p a rtid e le pe terenul d e zgură . Ia tă program ul jo c u r ilo r : c ic lu l p r im a r clasele I - I I , g r. A - Şc. nr.5 - Şc. nr. 2 4 , Şc. nr. 1 - Şc. nr. 10, Şc. nr. 15 - Şc. nr. 7; gr. B - Şc. nr. 17 - Şc. nr. 2 3 , Şc. nr. 29 - Şc. nr. 21 , Şc. nr. 3.- Şc. nr. 20 ; c ic lu l g im n a z ia l (clasele V - V I ) , gr. A - L ic . Em inescu - .Ş c . nr. 2 2 , L ic . In fo rm atică - L ic . Coşbuc; gr.B - Şc. nr. 13 - Şc. nr. 8 , Şc. nr. 11 - Şc. nr. 14; c ic lu l licea l- gr. A - L ic . R a c o v iţă - L ic . Indu strie U şoară, L ic . B ălcescu

Lic . B laga; gr. B - L ic . Ş in c a i - L ic . A \ r a m lancu , L ic .A pacza i - L ic . B a ritiu . «•

Codin SAMOILĂ

M gChampions League - "sferturi de finală”Bayer Leverkusen şi FC Barcelona au pătruns în "careul de asi"»

D u p ă disputele re tu r p ro g ra m ate m arţi se'ară, au o b ţin u t d rep tu l de a evolua în p e n u ltim u l act e c h ip a germ ană B a y e r Leverkusen şi team -u l spaniol F C B a rc e lo n a , care au rem ontat, nu fară e m o ţii însă, d iferenţele în re g is tra te în p a rtid e le tur, de acum o săptâm înă.

• B a y e r^ L c v e rk u s c n - F C L iv e r p o o l 4 -2 (1 -1 ) •A u m a rc a t: B g lla c k (1 6 , 6 4 ) , B erb a to v (6 8 ) , L u c io (8 4 ) - A b e l

X a v ie r (4 2 ), L itm a n e n (7 8 ) .în tu r, pe “ A n f ie ld R o a d ” , a fo s t 0 -1 , g o l H y y p ia ( 4 4 ) .

“ A sp irin e le” lu i K lau ss T o p m o lle r au m eritat ca lific a rea pentru că, p u r şi s im plu , au fost m a i b u n i d e c ît “ co rm oran ii” lu i H o u llie r , însă un m are ap ort la această ca lific a re î l are, ev iden t ind irect, D e p o rtiv o L a C o ru n a , în .-special an trenorul g a lic ie n ilo r Javie r Iru re ta , care i-a a ju ta t p e g e rm an i să şe ca lific e d in grupa “ D ” !

• F C B a rc e lo n a - P a n a th in a ik o s A te n a 3 -1 (1 -1 ) •' A u m a rc a t: L u is E n riq u e (3 2 , 4 9 ) , Savio la (6 4 ) - K onstantinou

— ■, „ js

-1

l i' * v î k ' - r 1

. 1

în tur, p e “ L o u is S p iro s” , a fo s t 0 -1 , g o l B as inas (p e n a lty ). lâ n ii lu i 'C h a r ly R e x a c h s -au t re z it im e d ia t d in p u m n u l p r im it :butu l p a rtid e i, râs tu rn în d s itu a ţia d e p e tabelă. A fo st m e c iu l in riq u e , au to ru l u n e i “ d u b le ” . P an ath ina iko s s -a a fla t lâ un le m area su rp riză şi d e “ re e d ita re a p erfo rm an ţe i re a liz a te în ,, c în d a iz b u tit sâ a tin g ă fa z a se m ifin a le lo r.

, Cristian FOCSANU

Lovitura de teatruD u p ă cum bine se ştie deja,

în c e p în d ’' de lu n i, d im in e a ţă , lid e ru l d in “ C8-” are un nou director tehnic (cu atribuţii de antrenor p rinc ipa l), în persoana lu i G e o rg e C io rc e r i, care a ocupat lo c u l “ va ca n t” rămas după accidentul vascular suferit de M a riu s B retan .im ed ia t după m e c iu l -de la S ă rm ă ş a g , cu M in e ru l lu i M a r ia n M ă d u ţă , m eci p ie rd u t 'c u 0 -1 ^ Această s c h im b a r e , a lu a t p r in surprindere presa clujeană şi, în m od n orm al, un club care se doreşte a f i pro fesion ist avea d a to r ia să o r g a n iz e z e o c o n fe r in ţă de p re s ă în care C io rc e r i să f i fo s t p rezen ta t presei, p recum şi cauzele reale care au dus la destitu irea din funcţie a lu i M a riu s B retan.

S c u r t p o r t r e t

G e o r g e

C i o r c e r i

, S -a n ă s c u t la B is t r i ţa , în 1955. A debutat ca fo tba lis t în D iv iz ia “C ” la M in e ru l B ălan, în tre 19 79 -198 1 a ac tiva t sub c u lo r i le d iv iz io n a r e i “ B ” V iito ru l G heorgh en i. ;

în 1981 a debutat îa A S A T g . M u re ş , unde l-a cunoscut pe a c tu a lu l te h n ic ia n - a l lu i

S p o rtin g L is a b o n a , L a d is lau B olon i.

A c tiv ita te a ca ju c ă to r ş i-a încheiat-o la A S A din 1984.

D in 1984 şi p în ă în 1992 a fost antrenor la Centrul de C opii şi Juniori A S A T g . Mureş.

■ - D in 1992 şi p în ă în 1995 a .o c u p a t fu n c ţ ia de a n tre n o r

secu n d a l~ e c h ip e i A S A (p rinc ipa l F lo rea Ispir).

D in 1 9 9 5 a d e v e n it “principal” al echipei, funcţie de care s-a bucurat p înă în 2001 .

A ju c a t în p e s te 17 0 de m eciuri în D iv iz ia “A ”, mareînd 3 0 de g o lu r i. A e v o lu a t pe postul de atacant.

U lt im a slujbă ca antrenor a avut-o la P o li T im işoara , acum şapte lun i. •

M a r i u s B r e t a n

- v i c t i m a u n y i

c o m p l o t ?G eo rg e C io rc e r i a fost, se

pare, contactat de Iu liu M ureşan (m e m b m în C .A .) şi m ai tîrz iu de p a tro n u l A rp a d Paszkany, care i-a u propus acum cîteva să p tă m în i b u n e să antreneze gruparea ferov iară .

G u rile re le spun că accidentul v a s c u la r s u fe r it de M a r iu s B retan a “ căzut” la tanc si că

? ]Dobrău da, Lăzăreanu ba!L a p r im u l a n tre n a m e n t^ s u s ţin u t , m a rţi . d im in e a ţ ă au

partic ipat, pe lîngă s ta ff-u l tehn ic ,fo rm at d in G e o r g e C io rc e ri, O ctav ian A lbu , H o ria C îrlan şi M a te i A le x a n d ru , .u rm ă to r ii

sjucătorit-Nâdăban; S te f, Huduşan- (portari), P e tre s c u , Sergiu j D av id ,,-B ecea , V e lţa n , C azan , G hio rm a , K o r m o ş , M a te u ţ. j Pasca, N icu la , Turcu. M a ria n , Lazăr. Bartoş, A l in P o p , Baci, | M irc e a , Rusu şi N efe ro iu . j

E s te îm b u c u ră to r f a p tu l că A l in P o p . ş i - a r e i “ aj ; antrenam entele după un program nonn al (a le rg ă ri ş i e x e rc iţ ii j

< de forţă), el suferind în cursul săptăm în ii trecute u n ^ a c c id e n t j

ţ la ig le zn a pic ioru lu i drept în: cadru l unui'joc “ ş c o a lă :’ . A b se n t j

în jo c u l d e la Satu M a re , A lin Pop are toate şansele s ă ev o lu e ze d in p rim u l m inu t sîm bătă, în m eciu l cu U n ir e a -D e j .

■' M irc e a şi B aci au făcu t un antrenam ent s p e c ia l (a le rg ă r i uşoare şi exerciţii de aerobic). M irc e a este a c c id e n ta t la laba p ic io ru lu i stîng, însă rad iografia efectuată z ile le t r e c u te a scos îa iv ea lă faptu l că osul nu este afectat. B aci este a c c id e n ta t

: ia genunch iu l p ic ioru lu i drept, accidentare s u fe rită î n m e c iu l cu A rm ătu ra Zalău. A n g ren a ţi în ,e x a m e n e -s în t D o b r ă u şi F il ip Lăzăreanu. D irec to ru l sportiv A lex an d ru M a t e i ne-a declarat că situaţia lu i T u d o r D obrău se va f in a liz a în cursul acestei săptăm îni. însă. în ceea ce îl priveşte p e L ă z ă re a n u “situaţia acestuia este m a i delicată ' .

Cristian FO C SA N U

Tur de orizont... fulger

jo c u r i) . Fostu l lider, Petrolistul B o ld e ş ti, este acum pe lo cu l secund cu 4 4 puncte (dar din 18 jo c u r i , f i in d c ă s îm b ă tă trecută a stat, seria avînd num ai 15 echipe).

p re ş e d in te le M i r c e a B ă la j am eninţase că î l v a d e m ite Ia p rim u l eşec. E ra; to tu ş i, g reu de crezut ca un a n tr e n o r d e talia lu i M ariu s B retan sa f ie demis după o singură în f r în g e r e !

A ce lea ş i g u ri r e le s p u n că este foarte p o s ib il , c a M a r iu s B retan să f i fo s t “ m a z i l i t ” la Sărm ăşag chiar de p r o p r i i i lui jucăto ri!

Cristian FO CSANU

P.S.: Părerea lu i M a r iu s Bretan vis-â-vis.de această “ lo v itu r ă sub centură” în num ărul d e m îin e .

B u cu re ş ti (4 8 ) şi R u lm e n tu l A lex an d ria (47 p u n c te ) , am bele victorioase s îm b ă tă : -Juventu s2 - 0 cu D u n ă re a C a la f a t , re s p e c tiv R u lm e n tu l 2 - 1 ,cu A rm a ta Craiova. .

C u e ta p a .d e sîm bătă trecută au fost parcurse două tre im i din actuala ed iţie . A m a i răm as de ju cat o tre im e, adică zece etape. In tu ru l d e o r iz o n t... fu lg e r , s itu a ţ ia “ la z i ” în f r u n te a clasam entelor ce lo r opt serii.

U n nou “ schim b de locuri” : pe p rim a treaptă a reven it P o li

U n ir e a Ia ş i cu 4 8 p u n c te (s îm b ă tă , v ic to r ie acasă, cu 7 -0 , în faţa G lo r ie i Zem eş); pe locu l secund a trecut Sportul M u n ic . V a s lu i cu 4 7 puncte (s îm bătă , 0 -1 în deplasare cu A erostar B acău).

Pe p rim u l loc a urcat G loria B uzău cu 4 5 de puncte (d in 18

D eş i sîm bătă a pierdut (0 -2 cu C a l la t is M a n g a lia , în deplasare), M u n ic ip a l M e d g id ia se m e n ţ in e în fru n te a clasam entulu i cu 4 6 puncte. Pe locu l secund, C alla tis M a n g a lia cu 38 de puncte.

G ilo r tu l T g . C ă r b u n e ş t i pe p rim u l loc cu 43 p u n c te . Pen tru locul doi, luptă în tre M in e r u l M o tru 3 9 , Petro lu l S to in a 3 8 şi M in e ru l Mătăsarj. 3 7 p u n c te . :

C o n tin u ă d u e lu l Ju ven tu s

O fată de milioane

L o c u l I I I o b ţ in u t d e f lo r e t is ta C o r in a I n d r e i la C . M . d e

f lo r e tă ş i s a b ie , ce a u a v u t lo c z i le le t r e c u t e ţn A n t a ly a

( T u r c i a ) , c o m p e t i ţ ie r e z e r v a tă j u n i o r i l o r ş i c a d e ţ i lo r , a fo s t

r ă s p lă t i t d e c ă t r e F e d e r a ţ ia R o m â n ă d e S c r im ă (p r e ş e d in tă

A n c a P a s c u ) c u s u m a d e8 ,5 m i l io a n e le i , u r m în d ca

C S M şi S te a u a , c lu b u r i le la - c a r e e s te le g i t im a t ă s p o r t iv a a n t r e n a t ă d e M u g u r C o d r e a n u , să a c h ite f ie c a r e 4 ,2 5 0 m i l io a n e

Ie i . R e a m in t im c ă p e l în g ă m e d a l ia d e b r o n z c u c e r ită la

i n d i v id u a l c a d e te , C o r in a a ' o c u p a t lo c u l 8 c u e c h ip a d e

j u n i o r i , î n t i m p ce R a d u D ă r ă b a n ( C S M - S te a u a ) a

o c u p a t lo c u l 1 2 l a in d iv id u a l ' ju n io r i .

Cristian FOCSANU

C onduce a u to rita r M in e r u l C erte j cu 5 0 puncte. P e lo c u r ile doi şi -trei, eu cîte 4 3 puncte , C o rv in u l Hunedoara ( 1 9 jo c u r i) şi 'U n iv e rs ita te a A s t r a A r a d (20 jocuri). H unedorenii aşteaptă verdictu l .d in -partida c u , R a p id C F R T e iu Ş c în d , în f in a lu l în tîln ir ii, s-au retras de p e teren.

Ie rarh ia prim elor tre i lo c u n : M e t r o m B ra ş o v 41 p u n c te (1 8 jo c u ri, seria are 15 e c h ip e ), C h im ic a T îr n ă v e n i 4 0 şi P r e c iz ia S ăcele 3 7 p u n c te (am bele din 19 jocuri, d e re ţin u t şi fa p tu l că P r e c iz ia es te penalizată cu 7 puncte p en tru nerealizarea barem ului în e d iţia tresută a D iv iz ie i “B ” , se ria I, de unde a retrogradat în “ C ” ).

; C e l m a i frum os d u e l, c e l d in tre co n ju d e ţen e le C .F .R . C Iu j-N ap o ca şi Arieşul T u rd a , am bele cu cîte 41 de p u n cte d in c îte 17 jo c u r i, (s e r ia a re 14 e c h ip e ) . A m b e le au g o la v e ra je ex c e le n te : 4 0 - 9 ce feriş tii, 36 -8 turdenii, a m b e le cu cîte + 1 4 la adevăr. D u e lu l d ire c t d in tre ele^ v a d e c id e prom ovarea în “B .,

Victor E. ROMAN

Î .A .1 C I ar potea fi■ reclama dumneavoastră

R e d a c ţ i a S P O R I

T c J r 1 9 2 1 ' Z I * f i

haiST"

A n t r e n o r u l e m e r i t H o r i a P o p n e d e c l a r ă :

L A " P R O B A S C H E T M O R - F E T E " , P R I M E A Z Ă C A L I T A T E AInvitat fiin d -la un antrenam ent desfăşurat în

frumos m odernizata şi dotata sală de sport a Liceului de Transporturi, loc unde fetele de la “Pro baschet ju n io r” visează, transpirînd d in plin, lă baschetul de p erfo rm an ţă , vegheate fiind, îndrum ate şi in iţia te în tainele acestui frumos sport de un renu m it şi autentic m aestru al genului, antrenorul em erit conf. univ. H o r ia Pop, am purtat un scurt d ia lo g cu acesta despre gruparea pe care o pregăteşte.

• D u p ă o c a r ie r ă s t ră lu c i tă , în c a re a i r e a l iz a t c a m t o t c e -ş i p o a te d o r i u n profesionist în m a te r ie , peste 3 0 de t i t lu r i cu ju n io are le pe c a re le -a i fo rm a t , m a i ap o i a u r Ia senioare cu m a r ile ech ip e a le Iu i “ U ” , a i fost prezent în cupele eu ro p en e şi la c îrm a echipelor n a ţio n a le , de u n d e a t î ta en erg ie să o ie i de la, ca p ăt cu aceşti co p ii pe c a re î i avem în faţă?

- C ă un profesionist poate rea liza tot ce ş i-a • dorit este discutabil, pentru că loc de m a l b in e m ereu răm îne. P ro b lem a este să existe acel stim ul interior şi ex terio r care să te determ ine să m ergi m ai departe, convins fiin d câ drum u l, în urcuş desigur, poate f i continuat.

• Să înţe leg că acel s tim u l de care v o rb e a i există. D e unde, d in in te r io r sau d in e x te rio r?

- D in in terio r n ic i o prob lem ă! C u m m ă cunoşti, de acel m icrob în fo rm ă de m inge de baschet nu m ai scap eu, însă ce e realm ente im portant este că am găsit co ndiţii şi înţelegere de la oameni în egală m ăsură de afaceri, dar care pricep şi fenom enul sportiv, reuşind astfel să clădim , sper ce l puţin , o “ instituţie” de p ro fil, spune-i şcoală, c lub, asociaţie, cum vre i, care funcţionează după legile, econom iei de piaţă. R ezultatele pe care le o b ţii trebuie sâ acopere investiţiile , a ltfe l nu se poate, şi, spre deosebire desecţiile bugetate de stat, unde în prim p la n

sînt m e d a liile , bune şi e le desigur, f iin d o o g lindă a perform anţei în co m petiţiile interne,

. la noi judecata se face după valoarea pe care o v a avea sportiva form ată de gruparea în care ne ducem activitatea în m om entu l în care o v o m transfera la c luburi d in ţară sau străinătate şi de num ăru l acestor sportive. Este exact ce a m g în d it îm preună cu fin a n ţa to ru l nostru, B anca Transilvan ia, cu dom nul preşedinte Io s if Pop şi directorul ju r id ic N ico lae Tarcea.

• A c u m că n e -am lă m u r it cu ce se v re a , sp u n e-n e , d u p ă doi a n i şi ju m ă ta te de cînd v -a ţ i în f i in ţa t , există m o tiv e de satisfacţie?

- C h ia r m u lte , c a re m ă b u c u ră şi m ă am biţion ează în egală măsură. C e l m a i m ult m ă satisface.selecţia, ta lia fete lor cu care lucrez, p a s iu n e a lo r şi s e r io z ita te a în to t ce- fac , conştiente* fiin d că ta lentu l, dacă nu e dublat de o m uncă titanică, rezu ltatu l nu poate f i ce l pe care îm p re u n ă , î l im p u n e m şi n i-1 d o rim . S tatistic vorbind, avem de ja în v itr in ă un titlu de cam pioane la ju n io r i I I I (1 4 a n i) obţin ut în 2 0 0 1 , ia r în cadrul cam pionate lor republicane a fla te în curs, la ju n io a re I I şi I I I , s întem c a lific a ţi în finale. L a ju n io are I I (1 6 an i), de care m ă ocup îm preună cu T ib e riu Ilu ţiu , după două tururi desfăşurate în seria N o rd , am obţinut 10 v ic to r ii d in tot atîtea jo c u r i la d ife ren ţe m ari în fa ţa ce lo r de a C SS Satu M a re şi T im işo a ra , L P S O radea, L A P I D e j şi G em a C lu j, dorind să re m a rc c îteva au te n tic e sp eran ţe : O an a Ia c o v iţă , A n d a F ă rc a ş , Io a n a M u re ş a n şi G a b rie la M ărg inean , toate f iin d se lecţionate în lo tu rile naţionale. O b iec tivu l la această categorie de v îrs tă este t itlu l de cam pioană. L a categoria m a i m ic ă (1 4 an i), p reg ătită de M a r ile n a Pop şi C ă lin P o p , s întem pe lo c u l secund, după 6 v ic to r ii, ev idenţiindu -se O ana D u b e a , Teodora R o tu n d , M ih a e la A d i, A d ria n a D ă b îc a n şi A nda

Ispfache. D e reţinut num ele lu i R enata L a zăr, care la 14 an i are ta lia de 1,87 m şi perspective pe măsură. In f in a lă v iză m Un loc pe podium .

• Se p a re că d u p ă ce a i fă c u t ca C S S V ii to r u l să s tră lucească m u lţi a n i la r în d p e f irm a m e n tu l b a s c h e tu lu i ju v e n il, m a i a p o i fe tiţe le d e v e n in d va loroase in te rn a ţio n a le şi au te n tic e ved ete , n u m ele Iu i A u r o r a D ra g o ş , I l d ik o M a n a s s e s , T u n d e E n y e d i , I r i n i a S z e k e ly -Ie n a c , V io r ic a M o ra ru -J u rc ă , ca să e n u m ă r d o a r c îte v a , s p u n în d to tu l , v in e r în d u l să dea lo v itu ra P ro b a sch et-u l.

- C u riscul de a f i catalogat lipsit de m odestie, am convingerea că P ro baschet ju n io r , p rin m od ul său de organizare, prin m entalitatea şi pro fes iona lism ul cetOr care lucrează a ic i, dacă v re ţi p rin lin ia m etod ică pe care am im pus-o , reprezin tă cu adevărat v iito ru l acestui frum os sport, şc o lile p a rtic u la re ( lu a ţi ş i e x e m p lu l şco lilo r de fo tb a l), cîştigînd net co m petiţia cu cele de stat. Ia r cu trecerea tim p u lu i, pentru că o im pune sistem ul, balanţa va în c lin a tot m a i m u lt spre aceste şcoli private.

• A v în d g r u p e le fo r m a te , p ro c e s u l de selecţie co n tin u ă ?

- L u c răm , să z ic aşa, în tr-un f lu x continuu, p erfo rm anţa pe de o parte, in iţierea pe cealaltă, ia r se lecţia ră m în e o constantă, o ric e co p il ta len ta t şi cu ta lie este binevenit. In respectiva idee am organiza t “ C upa 1 iunie” , o com petiţie ce se deru lează în fiecare sîm bătă în Sala de sport a L ic e u lu i de Transporturi (str. B istriţe i nr. 2 1 ) , în tre o rele 9 şi 12, care are ca scop jo c u ri de selecţie cu participarea fetiţe lor născute în a n ii 1 9 8 9 ,1 9 9 0 ,1 9 9 1 şi 1992. D e c i, porţile noastre sînt la rg deschise. îna in te de a încheia, vreau să su b lin iez sprijinul deosebit de care ne b u c u ră m d in p a rte a G ru p u lu i Ş c o la r de T ra n s p o rtu r i (d ire c to r p ro f. M a r ia T r i f ) , a

p ro fe s o r ilo r de e d u c a ţie f iz ic ă D a n ie la şi N ic o la e C ă lim ac , a ad m in is tra toare i căm in u lu i şi cantinei, M a r ia G ab o r. Pe . această cale le m ulţum esc, ca şi p ă rin ţilo r care se im p lic ă cu sufletu l (şi nu n u m a i) în b u n u l m ers al acestei în treprinderi.

• N o i î ţ i d o r im succes, n u t r in d s p e ra n ţa că baschetul fe m in in c lu je a n v a a tin g e d in nou cu lm ile d in a n ii ‘ 8 0 , c în d a c u c e r it 12 t i t l u r i şi g lo r ie în c u p e le e u ro p e n e , su b b ag h eta m ag ică a n e u ita tu lu i N ic o la e M a r t in , c a re l-a a v u t d re p t s p r i j in p e p ro fe s io n is tu l... H o r ia Pop, ia r în te re n , a lă tu r i d e a d e v ă ra te stele, s tră lucea u n a d e p r im ă m ă r im e , M a g d a P a li Je re b ie . C u m tu şi M a g d a lu c ra ţ i în basch etu l fe m in in c lu je a n , o p tim is m u l m eu a rc u n s u p o rt d e n e co n te sta t.

M ircea Ion RADU

• Bausch&Lomb Championships (Amelia Island, Florida, SUA, 585.000$)

Două rezultate din turul 1 au atras atenţia în a doua zi de concurs: Jill C raybas (SUA, 109 WTA, beneficiara unui wild-card) a trecut fără probleme, 6-4, 6-2, de L isa Raymond (SUA, 21 WTA), iar Meilen Tu (SUA, 60 WTA) a învins-o cu 6-4, 4-0, abandon pe jucătoarea germ ană de origine romârjă M arlene Weingartner (45 WTA). Înfrîngerea Annei Kournikova (Rusia, 69 WTA), în faţa Paolei Suarez (Argentina, 52 WTA), nu mai este o surpriză, pentru câ rusoaica ne-a obişnuit cu contraperformanţele.

în turul 2 au intrat “piesele grele", scutite în primul tur de adversar şi au învins pe linie. Excepţia s-a numit Daniela Hantuchova (Slovacia, 15 WTA), care a pierdut în faţa compatrioatei sa le Janette Husarova (44 WTA). Alte rezultate din turui 2: '

Testud - de los Rios - 6-1, 6-4 Garbin - Schiavone - 6-3, 6-2 Kremer - Mauresmo .- 3-6,

6-2, 6-3Dementieva - Schnyder - 6-4,

7-5 -

Venus Williams - Frazier - 6-1, 7-5

Farina Glia - Molik - 6-4, 6-2

• Etoril Open (Portugalia,140.000$)

Celelalte rezultate .ale turului inaugural: Beigbeder - Silva - 6 -2 , 6-2

Anca Barna - Prusova - 6-2, 6-1

Srebotnik - Noorlander - 6-4, 6-2

Oremans - Sfar - 6-4, 6-3 Matevzic - Rittner - 6-4, 7-6 Gersi - B es - 6-4, 6-0 Sem a - Gubacsi - 1-6, '6-4,

6-3Schwartz - Black - 6-4, 6-4 Kiss - Bacheva - 6-4, 7-6 Anca B arn a r e u ş e ş te al

doilea tablou principal consecutiv după Porto Open, de data a c e a s ta ven ind din calificări. Deocamdată, pe locul 103 WTA, Anca are şansa de a urca în prima sută de jucătoare ale lumii dacă trece în turul 2 de Katarina Srebotnik (Slovenia, 54 WTA). Oricum, în perspectivap. . .

S t S ' * ® ;s a

turneelor de Grand Slam de la Rolland Garros şi Wimbledon este esenţial să se fnenţină în proxim itatea locului 100 (maximum 110), pentru a putea evolua direct pe tabloul principal.

f Ovidiu BLAG

Sub conducerea antrenorului clujean Petrică Motrescu,

Triplu succes pentru lotul de tineret al României

&

P e tr ic ă M o tre s c u a fo s t învestit în func ţia de antrenor principal a l lo tu lu i de tineret ăl R om âniei nu cu m u lt tim p în u rm ă . O p e r io a d ă s c u rtă ^ e x c e le n t e x p lo a ta tă de tehnicianul clujean. .A fla t în faţa unei tr ip le de inv id ia t: succesul p e rs o n a l c a a n t r e n o r , c a li f ic a r e a lo tu lu i Ia C u p a M o n d ia lă d in A f r ic a de Sud, J o h a n e s b u rg , iu n ie 2 0 0 2 , şi

£ ^ m b ă tâ ,? Î 3 (aprilje, s ec îş t ig a r e a C u p e i E u r o p e i U n d e r 2 1 !!! Aceasta din urmă a constitu it surpriza m axim ă... C o m e n ta tă d e P e t r ic ă M o tre s c u : “ A b ia la Praga, în ş e d in ţa te h n ic ă d in a in te a j o c u r i lo r , R o b e r t A n to n in , d irecto r F IR A -A E R , ne-a făcut c u n o s c u t fa p tu l că e c h ip a o cupantă a lo cu lu i 1 cucereşte şi t itlu l de cam pioană a Europei, ■ U n d e r 2 1 . . C e le patru echipe p re ze n te la P rag a , R o m â n ia , C eh ia , P o lo n ia şi Spania, jucau două ob iective m a jore , A frica de Sud şi C u p a Europei. N o i le -a m reuş it pe am îndou ă, şi asta se da to rează fap tu lu i că avem ju c ă to r i t in e ri ta lentaţi, dornic i de a firm are , dornici de a f i văzu ţi şi apreciaţi, de a fi s e le c ţ io n a ţ i . L e -a m c e ru t d is c ip l in a , r e s p e c t şi s e r io z i t a t e în p re g ă t ir i , e lem e n te fă ră de care nu se p o a te c o n s tru i o e c h ip ă . L a

reia D.N. « la Cluj-Napocau rm a u r m e i, e i c o n s titu ie n u c leu l v iito a re i naţionale de s e n io r i. î i a m in te s c pe S ă r d e s c u , Io n A u r e l ,B a r a u le a , C a r a m e lc e a , R ă ile a n u , to ţi de perspectivă şi d e m are v i i to r în T u g b iu l de p e r fo r m a n ţă . C lu je n i i? A u im presionat atît H a rn a g e a , cît şi V o ic u . V o ic u se află cu o bursă la R o m a , jo a c ă pentru C U S P erug ia , a v e n it direct la lo t şi se v e d e că este b in e p reg ătit şi în fo rm ă excelentă. H a r n a g e a a ju c a t a m b e le m e ciu ri, este tot m ai sigur pe e l, m e c iu rile ju c a te adueîndu-i p lusu l de e x p erie n ţă necesar: C a r e n e s în t a d v e r s a r e le ? R om ânia a in tra t în f ie f-u l select a l ech ipe lo r de ru g b i la această c a te g o r ie d e v îrs tă . V o r fi p r e z e n te c e le p a tru ţâ r i b r ita n ic e , m a i p u ţ in S c o ţia , R o m â n ia , A u s t r a l i a , N o u a Z e e la n d ă , A f r i c a d e S u d ,

: “U” - “U" B aia Mare-*j J a p o n ia , A rg e n t in a , C a n a d a , u ltim a u rm în d să fie desem nată d in tre S am o a, T o n g a şi F id j i. N e aşteaptă m e c iu ri g re le , cu adversari p u te rn ic i, dar n u m a i în co m p an ia lo r putem progresa şi a c u m u la e x p e r ie n ţă . “ U ” C lu j? O aşteaptă trei în t îln ir i cu a d v e rs a ri d i f ic i l i . N u 'm a i e x is tă m e c iu ri uşoare. E c h ip a b in e p r e g ă t i t ă f i z i c , b i n e , m o tiv a tă , c îş tig ă . N ic i un m e c i nu m a i este cîştigat d in a in te” .

S îm b â tă , 13 a p r i l ie , o ra 10 , în P a r c u l s p o r t i v “ H a ţ i e g a n u ” , “ U ” C l u j î n t î ln e ş t e “ U ” B a ia M a r e . în tr -u n c o lo c v iu studenţesc în care g a zd e le au p rim a şansă la v ic to rie . U rm e a z ă deplasarea la M a n g a lia /2 0 a p r i l ie şi, la C lu j - N a p o c a , m e c iu l cu D in a m o /2 7 a p r i l ie .

D em o sten e ŞOFRON Foto: Ion PETCU

P e s c u i t u l s p o r t i v , s u b z o d i a a n a r h i e i (1(1

MAREA JECMĂNEALAU n adevăr c la r ca lu m in a z ile i: pescu itu l sportiv este un hobby

foarte costisitor. U n pescar sportiv c lu jean care şi-a v iza t perm isul pentru anul’2 0 0 2 a tît pentru apele co linare şi de şes, c ît şi pentru cele de m unte a scos d in buzunar 7 2 0 .0 0 0 le i. O sum ă rezonabilă care, pentru anum ite categorii sociale, este redusă cu 5 0 la sută (pensionarii, de exem plu ).

C u perm isul v iza t, pescarul clujean are perspectiva pescuitului în apeîe neam enajate (cursuri de r îu r i) sau pe la cu rile cu reg im de rep o p u la re /d ar în acest caz mai trebuie să scoată d in buzunar o sumă rezonabilă pentru abonam ent pe un lac, două sau m a i m ulte. M area jecm ăneală are loc în m om entul c înd pescarul sportiv iese

d in p e r im e tru l ju d e ţu lu i , în a lte ju d e ţe . D e ş i de sus, d e la conducerea A .G .V .P .S . B ucureşti, a p le c a t recom andarea ca pe apele neam enaja te d in întreaga ţa ră să a ibă acces pescarii sportiv i şi d in a lte ju d e ţe care şi-au v iz a t p e rm is e le p e 2 0 0 2 , ind iferen t de ju d e ţu l de baştină, m a i m a rii o rg a n e lo r de pescu it sp ortiv d in une le ju d e ţe au trecut la m ăsuri foarte drastice: o b lig ativ ita tea v iz ă ri i p e rm ise lo r şi în jude ţe le respective , co n fiscare de scule, de p e rm ise . în lo c de rec ip ro c ita te a re c o m a n d a tă , s-a recurs la je cm ă n ea lă . în acest context, in iţia tiv a A .J .P .S . C lu j de ă crea parteneria te cu ju d e ţe le lim itro fe (lu c ru în curs de desfăşurare) este de aprecia t, dar adevărata m ăsură treb u ia să v in ă de sus, de la A .G .V .P .S . , ia r acei şe fi d in ju d e ţe cu re s p o n s a b ilită ţi în prob lem e le pescu itu lu i sportiv traş i la răspundere pen tm excesu l de ze l şi in terpretarea recom andărilo r “ după ureche” .

- V ic to r P E SC A R U

Medalia de bronz cucerită de către Vasile Sârucan în proba de lungime, în 1971, la Campionatul European de

' la Sofia, rămîne una dintre cele mai bune performanţe ale atletismului clujean. Posesor al unor calităţi fizice deosebite, Yasile Sărucan s-a impus, în perioada anilor '70, drept unul dintre

biografiei invitatului nostru, ajunsesem în numărul anterior la' anul 1959, în care, “exilat” fiind la o'şcoala profesională din Cîmpia Turzii dintr-o • eroare a funcţionarilor 'şcolari, clujeanul get-beget Vasile Sărucan a - găsit singurul mod de a-şi petrece timpul liber în practicarea atletismului.

7 în finala Campionatului European de la Belgrad din 1967, unde am sărit doar 7,47 m, rezultat inferior celor anterioare, darcare mi-a permis totuşi să mă simt în elita săritorilor în lungime.

în 1968, la Atena, ăm pornit cu mari speranţe. M-am calificat în finală, dar

/ ■ ;

cei mai reputaţi specialişti ai acestei probe, dominînd categoric întrecerile

. interne. Campion mondial la Festivalul Tineretului în 1966, participant la 6 campionate europene, de 5 ori medaliat cu aur la Campionatele Balcanice, el s-a consacrat, după. încheierea activităţii sportive, muncii de antrenor la clubul “Universitatea’' Cluj. Din această ultimă ipostază a trăit mari satisfacţii, elevii săi (printre care s-a numărat şi fiul său) reuşind an de an rezultate notabile. Gelu Luchianov, Cezar Busuioc, Florin Grecu, Simona Roşea, Cristina Domide şi, desigur, Laszlo Sărucan sînt doar cîteva-dintre numele atleţilor care şi-au cizelat aptitudinile sub atenta observaţie a maestrului sportului Vasile Sărucan. Căsătorit cu fosta atletă Emilia Bozero (fostă campioană naţională, protagonistă a probelor de 100 m, 400 m şi cros), el a avut ocazia fericită de a-1 avea printre elevi pe fiul său Laszlo, un atlet care a făcut furori în anii '90 prin performanţele sale. Retras prematur din activitatea competiţională, Sărucan Laszlo a lăsat în urmă regretul iubitoriIor.de atletism din Cluj, dar şi o serie impresionantă de 20 de titluri naţionale şi un valoros loc 5 la Campionatul Mondial de juniori de la Seul în proba de garduri. Intr-un clasament al celor mai bune performanţe obţinute de atleţii “Universităţii” Cluj din toate timpurile, Sărucan Laszlo ocupă poziţii onorante. Voi enumera cîteva dintre ele: locul 9 Ia 100 m plat, cu un rezultat de 11,00 realizat în iunie 1995. (Interesant este câ locul 10 în acest clasament este ocupat chiar de către tatăl său şi protagonistul acestui material, Vasile Sărucan, cu 11,02, în iunie 1981), locul 9 la 200 m plat cu 21,7 în iunie 1996, dar, mai ales acel loc 2 la 110 m garduri cu 13,87, obţinut în mai 1996 la Viena.

Rememorînd cîteva date ale

Elev la internat, tînărul de 14 ani a fost remarcat de către profesorii de sport şi recomandat pentru grupele de performanţă.

Rep : Cum a fost la Cîmpia Turzii, . domnule Vasile Sârucan?• V.S. : Nici nu vreau să îmi aduc

aminte.-Am suferit cumplit la gîndul câ nu sînt acasă şi, dacă nu aş fi putut practica atletismul, cred câ mi-aş fi luat cimpii. Aşa însă, lucrurile au devenit suportabile, pentru câ, după încheierea orelor de curs, mă refugiam în alergările şi săriturile mele şi uitam de toate necazurile. Doi ani au trecut greu, dar apoi am fost legitimat la CSM Cluj, unde din 1961 pînă în 1965 m-am simţit excelent. Mi-am terminat liceul la “Brassai”, iar între 1965 şi 1966 am concurat pentru Dinamo Bucureşti.

Rep : Pentru câ aţi amintit de anul 1966, el a consfinţit şi primul rezultat important al carierei dumneavoastră, ca, mai apoi, în anii următori, să confirmaţi din plin.

V.S.: Aşa a fost. în 1966 am devenit campion şi recordman naţional la săritura în lungime, cu 7,74 m, un titlu care înseamnă foarte mult pentm mine, pentru că el mi-a deschis calea afirmării şi astfel am atras atenţia asupra muncii mele. Imediat am fost selecţionat în lotul naţional şi astfel am putut participa la primul meu campionat european, la Budapesta. A fost prima luare de contact cu lumea mare a atletismului şi poate tocmai de aceea am avut nişte emoţii teribile. Nu m-am concentrat îndeajuns, astfel că acea participare o putem nota doar la capitolul experienţă de concurs. Noroc cu Festivalul Mondial al Tineretului de la Sofia din acelaşi an, unde am cîştigat finala, fapt care mi-a dat multă încredere pentm viitor. Tot în 1966 m-am întors la CSM Cluj, unde am rămas de altfel pînă în 1974. ^

A urmat apoi un pas înainte, concretizat prin clasarea mea pe locul

acolo am avut o săritură depăşită la 7, 89, astfel îneît a trebuit să mă consolez cu locul 12.

Rep: Aşa a început pentru dumneavoastră coşmarul săriturilor depăşite?

V.S.: Se prea poate. Este oadevărată istorie cd aceste sărituri. Fără falsă

putea exista şi o altă explicaţie în afara încăpăţînării mele. Aceasta ar fi aceea că mă simţeam în largul meu doar în

.prezenţa a doi antrenori: Kiss Gyorgy de la CSM Cluj şi Ioan Vintilă de la Dinamo (ultimul fiind şi antrenorul meu de la lot). Pentru că Ioan Vintilă nu prea era agreat pentm deplasările în străinătate, mă-preluau alţi tehnicieni, cu care nu eram în consonanţă. Aceştia nu mă ştiau dirija şi povăţui eficient de pe margine, astfel că de cele mai multe ori “reuşeam” să depăşesc săriturile. Singura dată cînd Vintilă m-a însoţit a fost la Campionatul European de la Sofia, în 1971, cînd am cucerit de altfel medalia de bronz.

Rep: In 1969 v-aţi apropiat şi mai mult de vîrful piramidei continentale. Era Campionatul European de Ia Viena şi aveaţi vîrstă ideală, 24 <de ani.

V.S.: Cu toate acestea, nu pot spune că eram încă destul de “copt”. Am obţinut locul 4, cu o săritură de 7,69 m, dar, cu mai multă atenţie, aş fi putut ajunge pe podium. Mai grav a fost la Helsinki, în 1970 cînd, realmente, aş fi putut ajunge campion european. în calificări am sărit 7,92 m (obsesiv acest rezultat peste care nu am putut trece niciodată) chiar din prima încercare. Noaptea nu am putut închide pehii la gîndul că a doua zi, în finală, îmi voi spulbera toţi adversarii. Intuiţi, probabil, ce s-a întîmplat: am realizat. “performanţa” de a depăşi toate cele trei sărituri din Concurs şi îmi venea să mă las de atletism.

Rep: Nu numai că nu aţi renunţat, dar în anul jirmător s-a produs minunea: aţi devenit medaliat cu bronz al probei de lungime de la Campionatul European Sofia, 1971. Cum a fost acolo ?

V.S.: Simţeam încă din ţară că voi reuşi un concurs mare. Faptul că

m-au “ras” Baungartner (Germania) şi Ovanesian (URSS). Deşi nu mi-am menţinut “clasicul” 7,92 m, cu 7,88 m am venit pe locul trei, care mi-a asigurat medalia de bronz. La vremea aceea am suferit că'nu am reuşit mai mult, dar anii' au trecut, iar acum, la 56 de ani, cînd văd numele meu p: Internet printre cele ale unor mari campioni, consider că nu m-am făcut de ruşine. Luînd în considerare şi

■faptul că am fost mereu respins di: lotul pentru Olimpiade, deşi îmi îndeplinisem întotdeauna baremul, pot spune că, în pofida tuturor barierelor, rezultatul meu rămîne consemnat în analele atletismului internaţional ca o dovadă a potenţialului şi valorii mele de atunci. •

Uşor descumpănit de neseîecţionarea mea pentru Olimpiada de la Miincher 1972x gîndul de retragere mă bătea din nou. îmi amintesc faptul că, în aceeaşi zi cu finala olimpică, săream la Bucureşti “clasicul” meu 7,92, cu care la Munchen altcineva obţinea medalia de bronz.. A fost un lucru deosebit de frustrant, de care nu îmi aduc aminte deloc cu plăcere.

A fost momentul în care am simţit că trebuie să fac o cotitură în viaţa mea, aşa că am hotărît să dau la facultate, iar în 1974 am devenit student la IEFS, la Oradea. Acolo am cucerit 6 titluri de campion naţional universitar, la 60 m, 100 m, ştafetă şi lungime. Soţia mea nu m-a putut însoţi, fiind reţinută de problemele de serviciu la Cluj, aşa că am plecat la Oradea cu

, inima strînsă. Din cauza responsabilităţilor ei, a trebuit să-l iau cu mine şi pe fiul meu, care avea numai 2 ani. Vă daţi seama ce “interesant” era şă-1 car cu mine peste tot: la masă," la concursuri, la şcoală uneori. Aceea a fost “ucenicia” lui de viitor atlet, iar acum mă felicit că am ales să merg la Oradea însoţit de el.

•fyxiqmmL

, . = .

'r . - 1

.‘ V ‘v "- : â *1- ~

n r : : : t j j " - f * * * * & & & ? - * :

s • ' . i f f l f V -

i; *

L —

modestie, pot-să spun că aveam o viteză foarte bună în. elan, un zbor corect şi o aterizare perfectă. în schimb, riscam la maximum şi nu de puţine ori călcam pragul. Pot spune că aveam, Ia un moment dat, un adevărat “renume” la acest capitol, fiind în “stare” să depăşesc 6 sărituri din 6. Ar

antrenorul meu Ioan Vintilă mă- însoţea, i fost de natură să îmi confere o încredere sporită în forţele mele. Concursul în sine a fost unul palpitant, în care schimbul de locuri în clasament se făcea săritură de săritură, pînă aproape de final. Eu am condus în majoritatea timpului, dar la sfîrşit

F in a lu l a c e s tu i in te rv iu î l p u t e ţ i • c i t i m ie r c u r i , 1 7 a p r i l ie , c în d v e ţ i ■

‘ a f la a lte . lu c r u r i in te re s a n te d e s p re ; u n m a r c ca m p io n ,^ .V a s ile S ă ru c a n . .

VA URMA

Ovidiu BLAG

r

1 Dolar SUA = 3 2 .9 0 5 Iei 1 Liră sterlină = 47.26 6 le i E c o n o m i a

1 E U R O = 28.968 Ie i

1 g A U R = 3 15 .0 4 8 Ie i

Inspectorii Serviciului Judeţean de Metrologie Legală Cluj au început/în această săptămînă, o “campanie, de control, în pieţele agroalimentare şi la societăţile comerciale clujene care . utilizează aparate de cîntărit, pentru a determina agenţii economici să practice un comerţ corect, civilizat, fară “ciupeli” la cîntar.

“Acţiunile de verificare şi control au un caracter permanent şi se desfăşoară şi în weekend-uri. Serviciul Judeţean de Metrologie Legală Cluj, pe care îl coordonez, exercită controlul metrologic al

statului prin. verificări şi inspecţii în domeniile de interes public. Tranzacţii comerciale (vînzări, cumpărări), stabilirea unor mărimi importante pentru sănătatea şi integritatea persoanelor (medicină, controlul mediului, traficului de călători, protecţia muncii, preambalarea şi dozarea produselor etc.) Zilele trecute, am încheiat prima etapă din cadrul “ofensivei” pe care ne-am propus-o înaintea Sfintelor Paşte. Inspectorii SJML Cluj au efectuat 47 de controale la agenţi economici şi persoane

Inflaţia din luna martie a coflorît ia cei mai redus nivel din ultimii 11 ani

România ar putea înregistra, în acest an, o cată a inflaţiei mai redusă decît prognoza guvernamentală de 22%, în condiţiile în- care inflaţia consemnată în luna martie ar putea atinge 0,4%, a declarat, premierul Adrian Năstase, cu ocazia prezentării în Parlament a Declaraţiei privind politica Guvernului în vederea aderării României la NATO. w

Inflaţia raportată în luna martie se situează la cel mai scăzut nivel lunar din ultimii 11 ani, în vreme ce creşterea preţurilor de consum a fost de 2,3% în ianuarie, respectiv 1,2% în februarie. Pentru primul trimestru al anului, rata medie, a inflaţiei este de 1,3%,' iar inflaţia raportată faţă de nivelul lunii decembrie este de 3,9%.

Năstase a mai afirmat că printre acţiunile prioritare aie Guvernului în procesul de' integrare euro-atlanticâ se numără îmbunătăţirea mediului ■ de afaceri şi eliminarea blocajului financiar din economie. Aceste măsuri urmăresc atragerea investitorilor străini, menţinerea unui nivel scăzut al deficitului bugetar şi reducerea inflaţiei.

fizice. Din 91 de mijloace de cîntărire controlat? au fost testate 78, din care 3 aparate (cîntare) au fost respinse şi interzise ia utilizare.

Avertizăm comercianţii care nu înţeleg să fie corecţi şi folosesc cîntare, balanţe deferite sap neverificate metrologic, că sîntem cu bchii pe ei! ;Nu iertăm pe nimeni. Şi... amenzile sînt usturătoare”.- ne-a declarat abul director ing. Mihai ZOTEA, al Serviciului Judeţean de Metrologie Cluj.

Vasile MOLDOVAN

I e r i , l a E x p o T r a n s i l v a n i a ,

GEEF/.şi Wacanţa şi-aii dasohis puitll©

- Ieri, la Expo Transilvania, a avut loc deschiderea oficială a două manifestări, expoziţionale intrate deja în tradiţie. Este vorba de Tîrgul general pentru bunuri de larg consum Center East Euro Fa{r şi de Tîrgul de servicii turistice Vacanţa. Acestea vor fi deschise publicului pînă în data de 14 aprilie a.c. -

La această ediţie' a CEEF participă 65 de expozanţi din România şi Ungaria (stat care are chiar un stand naţional, sponsorizat de guvernul maghiar, ce reuneşte 25 de firme), suprafaţa ocupată de aceştia fiind de 650 mp. Tîrgul de bunuri de larg consum are loc în perioada de dinaintea sărbătorilor pascale şi oferă clujenilor un bun prilej de a-şi face cumpărăturile.

Manifestarea este însoţită de o serie de evenimente conexe, respectiv parteneriate de afaceri cu firme din Ungaria, Polonia şi Slovacia.

Tîrgul Vacanţa reuneşte 33 de firme expozante, pe o suprafaţă de 355 mp şi cuprinde oferta operatorilor pentru concediile de odihnă şi tratament, excursii, vacanţe, programe turistice în ţară şi străinătate, agroturism, servicii de transport aerian şi auto etc.

Pe perioada tîrgului vor avea loc şi întîlnirile reprezentanţilor ANTREC şi ANAT, parade de modă, spectacole de dans modem, selecţii de manechine şi fotomodele, concursul Amicii Micilor etc.

i Anca BLAGA

APAPS a in stitu it adm in istra rea specială In cazul a 35

d e so c ie tă ţi com ercia le

in această seară, la Tete Europa Nova,P ro b le m e le d e la

SC IR IS S ARealizatorul emisiunii

‘Microfonul sindicatelor”, Mircea Giurgiu, va dezbate în această seară împreună cu reprezentanţii salariaţilor de la Iris, problemele cu care se confruntă" cunoscuta întreprindere producătoare de. porţelan.

în a doua parte a emisiunii va fi prezenta t clujeni lor "Centrul’ Regional de Formare Profesională ai Adulţilor Cluj”/:

Autoritatea pentru Privatizare a instituit, începînd de ieri, procedura de administrare specială pentru un număr de 35 de societăţi comerciale, pînă la data transferului pachetelor majoritare de acţiuni în proprietate privată.

Potrivit actelor normative publicate în Monitorul Oficial din data de 9 aprilie, mandatul acordat administratorului special de către ministrul Autorităţii, Ovidiu Muşeteseu, are în vedere, printre "altele, notificarea tuturor creditorilor bugetari, pentru ca aceştia să nu iniţieze orice tip de măsuri de executare silită împotriva societăţii comerciale respective.

De asemenea, administratorul special va notifica creditorii bugetari pentru ridicarea tuturor

sarcinilor care grevează activele ce vor fi vîndute, extemalizate prin divizare sau transferate. Administratorul'va solicita, pentru datoriile acumulate pînă la data de 31 decembrie 2001, eliberarea certificatelor, de obligaţii bugetare, pentru datoriile către bugetul de stat. bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale. '

O altă sarcină a administratorului special va fi să solicite furnizorilor de servicii întocmirea graficelor de reeşalonare a datoriilor restante, respectarea acestora şi efectuarea plăţilor facturilor curente.

Societăţile la tfare Autoritatea a instituit procedura de administrare specială sînt următoarele: Romvag Caracal,

Mecanica Negreşti Oaş, IUG Craiova, Moldosin Vaslui, Uzinele Sodice Govora, Biosin Calafat, Aro Cîmpulung Muscel, Rulmentul Braşov, Rofep Urziceni,, Lugomet Lugoj, Foritus laşi, Rocar Bucureşti, COS Tîrgovişte, Nicolina Iaşi, Tractorul Braşov, Industria Sîrmei Cîmpia Turzii, Subansamble Auto Sfîntu Gheorghe, Nitraftionia Făgăraş, Celhârt Donaris Brăila, Nectar Paşcani, Abrom Bîrlad, Avicola Iaşi, Chimcomplex Borzeşti, Iasitex Iaşi, Gerom Buzău, MAT Craiova, CET Govora, Roştramo Tîrgu Jiu, Foraj Sonde Tîrgu Cârbuneşti, Brafor Braşov, Rulmenţi Slatina, Corapet Corabia, ICPPAM Baloteşti, Republica Bucureşti şi Verachim Giurgiu.

Delegaţia OCDE interesată de regiile autonom e din Cluj

“Judeţul Cluj se află pe o poziţie cu mult mai avansată decît media pe ţară din punct de vedere al performanţelor regiilor autonome”, a declarat astăzi, la Cluj, doamna Silvana Malle, coordonator şef al Direcţiei de Dezvoltare Economică a Statelor nemembre ale O.C.D.E. Organizaţia Europeană de Comerţ şi Dezvoltare organizează în perioada 8-17 aprilie 2002 cea de-a doua misiune de evaluare “Studiu de ţară” pentru România. în cadml misiunii au fost întreprinse vizite profesionale la instituţii guvernamentale, ONG-uri, societăţi comerciale din Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca.'

în data de 10 aprilie a.c., delegaţia specialiştilor OCDE, alcătuită din patm experţi, a avut o întîlnire lâ sediul Palatului Administrativ, întîlnire prezidată de prefectul judeţului, domnul Vasile Soporan şi de.către preşedintele Consiliului judeţean Cluj, domnul Graţian Şerban. în cadml întîlnirii de lucm, interesul experţilor a fost orientat spre cunoaşterea activităţii a patm regii autonome: Regia Autonomă Apă-Canal, Regia Autonomă de Termoficare Cluj, Regia Drumurilor Judeţene Cluj şi Regia de Transport Urban Călători.

Conducerea fiecărei regii îri parte a prezentat delegaţiei informaţii legate de organizare, domenii de activitate, mod de funcţionare, dotări. Experţilor le-au fost furnizate date privind dezvoltări recente şi planuri viitoare, despre cadrul legislativ, bugetul regiilor, stabilirea tarifelor, fondurile atrase, programul de investiţii, subvenţii, funcţionarea relaţiei între regii şi beneficiari.

Organizaţia Europeană de Comerţ şi Dezvoltare grupează un număr de 30 state membre, state avînd o guvernare democratică şi economic de piaţă. Renumită pentm publicaţiile şi statisticile sale, Organizaţia joacă un rol marcant în monitorizarea evoluţiei economice, comerciale, 'de dezvoltare pentm state nemembre în OCDE, state care doresc aderarea la structurile europene. Misiunea experţilor este axată pe problematica legată de dezvoltarea sectomlui antreprenorial, al organizării şi rolului întreprinderilor cu capital privat şi de stat, precum şi stadiul procesului de restructurare a acestora. '

P r o d u c ă t o r i i d e a l i m e n t e v o r

p r i m i s u b v e n ţ i i d o a r d a c ă

r e s p e c t ă n o r m e l e d e c a l i t a t eMinisterul Agriculturii va

stabili norme dc prelucrare a produselor alimentare, iar producătorii carc sc vor încadra sub standardele de calitate nu vor mai primi subvenţii, a declarat, într-o conferinţă dc presă, Mihai Lungu, secretar dc stat în Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei si Pădurilor (MAAPj. i

“Avem informaţii câ, în special în domeniul laptelui, sînt agenţi economici care acceptă lapte falsificat cu apă. Pentm câ un producător dintr-o zonă este strict şi nu acceptă aşa ceva, iar altul acceptă,' normal câ producătorii migrează către cel care acceptă apă în lapte”, a spus Lungu.

El a adăugat că, în acest caz, ‘ Ministerul Agriculturii arc “o mare problemă”, pentru câ subvenţionează, practic, “apa care este băgată în lapte”.

“Trebuie terminat la un moment dat cu toată şmecheria asta. Cum se dă o subvenţie, ne gîndim cum s-o fraierim sau cum s-o păcălim”, a adăugat oficialul

MAAP.Guvernul a aprobat, în luna

februarie, majorarea valorii subvenţiei pentm producătorii dc lapte dc la 500 dc Ici la 1.400 de lei. pentru flecare litm dc lapte livrat cu un conţinut dc 3,5% grăsime. Cuantumul subvenţiei pentm’ laptele livrat, în aceleaşi condiţii dc calitate, dc producătorii dc lapte din localităţile. situate în zona montană este de 1.800 dc lei pentm fiecare litm dc lapte livrat.

Dc asemenea, crescătorii de animale primesc 4.000 lei pe kilogramul dc came în viu pentm tincfttul bovin cu o greutate de pestă 380 kg, livrat la abatoarele autorizate, la porcine se acordă o subvenţie dc 4.000 Ici pe kilogramul de carne în viu. pentm porcii cu greutatea între 90 şi 1 Î0 kilograme, în timp ce subvenţia pentm camca dc pui broiler este 'dc 3.000 dc Ici pe kilogram, pentm o cantitate de 100 dc mii de tone.

Valoarea subvenţiilor este actualizată periodic, în funcţie dc rata inflaţiei.

Vameşii din patru judeţe ar putea rămine fără m aşin ile de serviciu

Vameşii din patru judeţe putea rămîne fără

maşinile de serviciu, acestea ffind sechestrate lâ cererea >wei firme private din Galaţi care a cîştigat, dupâ şapte arii, Un proces înaintat' Direcţiei Regionale Vamale Galaţi. ’

Un executor judecătoresc 1 pus sechestru pe cele 14 Maşini ale D irecţiei Regionale Vamale (DRV) Galaţi la solicitarea firmei private _ Si fa Grup din fGalaţi. în 1995, Direcţia Regională Vamală Galaţi a aţinut firmei Sifa cîteva sMe de milioane de lei ^ept garanţii vamale

pentru unele importuri pe care societatea gâlăţeană le-a derulat. Sifa a acţionat în judecată D R V şi, în şapte ani, s-au derulat mai multe procese, cîştigate în final de Sifa Grup.

Suma totală pe care Sifa o revendică de la D R V este de circa 30 de miliarde de lei,- inclusiv penalităţile generate de inflaţie. Sifa a cemt unui executor judecătoresc din Galaţi punerea sechestrului pe cele 14 maşini de serviciu. Nouă dintre aceste maşini se află, împreună cu actele şi cheile, într-un depozit al firmei private, iar celelalte au fost date “cu

împrumut” DRV. ' Patronul firmei gălăţene,

Fani Macovei, a declarat că, dacă în decurs de două săptămîni D R V nu îşi va plăti datoria, va scoate maşinile la licitaţie. Automobilele sînt marca Volkswagen Bora şi Volkswagen Golf, au mai puţin de un an vechime şi sînt dotate special pentru activitatea vameşilor. Directorul general adjunct al DRV Galaţi, Ion Tănasâ, a declarat că a înaintat toate documentele privind această situaţie Direcţiei Generale a

'Vămilor, care a preluat acest caz. .

Ministerul Muncii prim eşte 300.000 de dolari, în cadrul program ului de inform atizare

Agenţia Americană pentru Comerţ şi Dezvoltare a acordat, ieri, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale un împrumut nerambursabil de 149.750 dolari, jumătate din suma necesară pentru realizarea unui studiu de fezabilitate privind modernizarea infrastructurii informatice din cadrul ministerului."

O firmă de consultanţă americană va realiza acest studiu şi va contribui, la rîndul ei, cu restul de 149.750 dolari necesari realizării acestui proiect, a cărui valoare totală este de 299.500 dolari.

Acest studiu vizează dezvoltarea sectorul social din România prin introducerea, în • minister, a unui sistem informatic de cea mai bună calitate. Rezultatele vor viza îmbunătăţirea eficienţei şi a distribuirii serviciilor sociale (vizînd inclusiv plăţile efectuate pentru cetăţenii români), precum

şi o mai bună relaţie între agenţiile şi departamentele'din cadrul ministerului.

Finanţarea acestui proiect va fi realizată prin interm ediul unui credit de 50 milioane de dolari, furnizat de Banca Mondială pentru dezvoltarea sectorului social din România.

Ambasadorul american la Bucureşti-, Michael Guest, a reafirmat interesul, Statelor Unite faţă de promovarea unor programe sociale în România, arătînd că sistemul informaţional care va fi instalat în curînd va ajuta Ministerul Muncii să identifice mai bine nevoile cetăţenilor. .

• La rîndul sâu, ministrul Muncii, Marian Sîrbu, a arătat că, prin acest sistem, noile acte normative privind pensiile, venitul minim garantat, şomaj şi combaterea marginalizării sociale vor fi mai uşor accesibile populaţiei.

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ' PROTECŢIA CONSUMATORULUI'431.367.

S o c i a l .P re ş e d in te le M oldovei, M ircea S n e g u r , I-a re in s ta la t în

funcţie p e m in istru l A p ă ră rii, P a v e l C r e a n g ă , respecîînd a s tfe l d e c iz ia C urţii C o n s ti tu ţio n a le , d a r i-a redus

a c e s tu ia o p a r te d in p u te r i le executive.

■■ ■

N a i v i t a t e a ş i s ă r ă c i a r o m â n i l o r î m b i e l a e s c r o c h e r i i ?

«sas*» K H i

— j -------

• î n t i m p c e î ş i

p l ă t e s c r a t e l e î n

a v a n s , s o l i c i t a n ţ i i '

a ş t e a p t ă s ă

b e n e f i c i e z e d e b a n i i

c e r u ţ ijp e r i o a d e d e t i m p

c u p r i n s e î n t r e o •

l u n ă ş i o p t a n i •

Primim la redacţie: "în urma unui anunţ din ziar. dat de o firmă numită <Euro - Cassa S.R.L>. in care se spunea cri această societate împrumută populaţiei diverse sume de bani. pcrccpind o dobîndă rezonabilă, m-am prezentat la sediul firmei, situat pe strada M. Kogălniceanu. tir. 17/19. din Cluj-Napoca. cu intenţia de a împrumuta urgent 170 milioane de iei. . Abia cînd am ajuns acolo am aflat că de fapt aceasta este o filială şi că sediul central al societăţii se află în Satu-Mare (str. G. Coşbuc. nr. 23), iar patronul este un cetăţean maghiar, care locideşte permanent in Ungaria. Una dintre cele trei angajate, Kallos Helinda, mi-a explicat că pentru suma dc bani pe care am solicitat-o am de plătit o taxă lunară de două milioane şi ceva de lei, timp de opt ani. Angajata respectivă mi-a mai spus că voi putea ridica suma solicitată (170 milioane de lei) între una şi şase luni, timp in care eram nevoită să achit taxa lunară stabilită. Menţionez că, m afara explicaţiilor prim ite de la angajata firmei, nu mi s-a prezentat nici un contract scris. - de fapt, poate să vadă stilul lor de lucru oricine, deplasindu-se Ia sediul firmei. . Am stabilit că voi reveni în cîteva zile cu suma de 6.659.769 lei, reprezentînd o rată lunară, taxa de încheiere a contractului şi comjsionul de rată lunară. în data de 7 martie a.c.. m-am prezentat la sediul societăţii cu suma cerută, am semnat facturile, contractul de mandatare şi tot ceea ce mai trebuia semnat, urmînd ca într-un interval de timp cuprins între una şi şase luni să pot ridica banii solicitaţi. La plecare mi s-a înmînat pentru semnare un alt contract, "Condiţii contractuale generale", despre care mi s-a spus că- cuprinde exact ceea ce mi s-a explicat anterior. Precizez că acest contract mi s-a dat numai la plecare, după ce am lăsat banii ceruţi şi toate formalităţile au fost încheiate. Citind contractul acasă, am aflat cu stupoare că, de fapt, voi primi suma solicitată într-un interval de timp cuprins între o lună şi opt ani (!), cînd îmi va veni rîndul, întrucît în

fiecare lună, în urma unei trageri la sorţi, din totalul persoanelor care au solicitat bani de la firmă este aleasă doar una singură, care primeşte suma cerută. Prin urvare, norocoasă cum sînt, aş putea primi cele 170 milioane de lei peste excct opt ani, timp în care

. eu trebuie să p lă tesc ratele lunare stabilite, ceea ce, evident, mi s-apărut de-a dreptul aberant.

Am dat 'mediat un telefon la Satu-Mare,- h speranţa de a afla mai multe detalii despre firmă. Surse de încredere, pe care nu le pot divulga, mi­au spus că în Satu-Mare nu s-a acordat

împrumutul promis nici unui solicitant şi că firma se află în vizorul poliţiei. Â doua zi, m-am întors la sediul din Cluj- Napoca al societăţii <Euro -Casa S.R.L> pentru a-mi cere înapoi cele aproape şapte milioane de lei, explicîndu-le celor trei angajaţi că este vorba de o înşelătorie. Am cerut sâ mi se dea numele şi adresa măcar a unei singure persoane care a primit suma de bani solicitată, în urma tragerii la sorţi, însă am fost refuzată pe motiv că această informaţie este secretă.’Am depus o cerere de retragere a banilor, în urma căreia mi s-a înapoiat, în data de 26 martie a.c., suma de L770.833 lei, reprezentînd <restituire sumă netă a ratei lunare>, însă diferenţa pînă la 6.659.769 lei, adică suma de 4.888.936 lei, mi s-a spus că nu mai am dreptul să o primesc vreodată, întrucît am renunţat la contract. în concluzie, dată fiind situaţia, sînt convinsă că dacă aş fi plătit rata lunară solicitată timp de cîţiva ani, nu aş fi primit niciodată suma de 170 milioane dc lei. Sînt convinsă că această firmă escrochează oamenii de bună-credinţâ (şi, din cîte am văzut, aceştia nu sînt puţini) care, la fel ca mine, sînt atraşi de comisionul mic pe care firma spune că îl percepe.

Scopul pentru care vă scriu este acela de a atrage atenţia şi altor clujeni să nu mai apeleze la <serviciile> acestei firme, pentru că nu-si vor mai vedea banii niciodată. De asemenea, sper că pe această cale şe vor sesiza organele competente (Poliţia Economică sau Garda Financiară) si vor lua măsurile necesare stopării acestei înşelătorii. Consider că o ducem şi aşa destul de greu şi nu mai avem nevoie să vină un <patron> din Ungaria să ne stoarcă de bani şi să-şi bată joc de noi! ”

D.P.Cluj-Napoca

Pentru a verifica veridicitatea celor semnalate de către cititoarea noastră, un reporter al ziarului a contactat telefonic filiala din Cluj-Napoca a firmei “Euro-Cassa”. Iniţial, reporterul nu şi-a declinat ideptitatea, solicitînd un (pseudo)împrumut de 100 de milioane lei. Un angajat al firmei, care a refuzat să se prezinte pe motiv că “numele lui nu are importanţă”, a prezentat succint condiţiile în care se poate oferi acest împrumut, urmînd ca detaliile să fie prezentate în momentul în care solicitantul se va prezenta la sediul societăţii. Angajatul “anonim” a explicat că, pentru a putea face un împrumut de. lOO milioane de lei, rambursabil înript ani, solicitantul trebuie să prezinte o garanţie mobiliară sau imobiliară, de exemplu, o locuinţă sau o maşină nouă, să plătească o taxă de înscriere constînd în suma de 2,3 milioane de lei/precum şi o taxă lunară de 1,5 milioane de lei, timp de opt ani. De fiecare dată,; înainte de a răspunde la întrebările solicitantului - adică ale reporterului ziarului nostru, “anonimul” a repetat că nu poate oferi detalii decît la sediul firmei. Întrucît informaţiile oferite de către acesta nu coincideau întru totul cu cele prezentate în scrisoarea adresată redacţiei ziarului de către cititoarea D.P., la scurt timp după convorbirea telefonică, doi reporteri s-au prezentat la firma “Euro- Cassa S.R.L”, filiala Cluj, situată

pe strada M. Kogălniceanu, nr. 17/19, în calitate de solicitanţi, pentru un alt (pseudo)împrumut, de data aceasta în valoare de 170 de milioane lei. Locul în care îşi desfăşoară activitatea firma - una dintre camerele unei case particulare -, a fost'destul de greu de găsit, ţinînd cont de faptul că nimic nu indica existenţa societăţii, în afara unui mic afiş, lipifdestul de discret pe geamul casei, care dă în strada menţionată anterior. Imediat după ce am intrat, unul dintre cei trei angajaţi prezenţi, presupunem că este vorba de cel cu care discutaserăm anterior la telefon, s-a oferit să ne ajute. Am solicitat informaţii despre condiţiile ,în care se poate împrumuta• suma de 170 de milioane' lei. Ahgajatul, care nici de această dată nu s-a prezentat, a explicat că un astfel de împrumut este rambursabil în opt ani şi că, pe întreaga durată a derulării contractului, se plăteşte o rată lunară de 2.613.749 lei. în vederea obţinerii împrumutului solicitat este nevoie de plata în avans a unei taxe de înscriere în valoare de 4.066.000 lei, precum şi a uneia dintre ratele lunare menţionate anterior. Toate acestea cu datele din buletinul de identitate al solicitantului. Fără alte comentarii sau documente ;,la vedere”, angajatul a menţionat că, dacă aceste condiţii convin, banii pot fi primiţi, cel mai degrabă, într-o lună. Apoi a menţionat că . procedeul funcţionează potrivit regulilor de tip C.A.R, că solicitantul va face parte dintr-o grupă, alături de alţi solicitanţi, şi că suma solicitată va fi primită în urma unei trageri la sorţi, ce va avea loc în cursul lunii în care s-a solicitat împrumutul. A urmat apoi un calcul alambicat, în urma căruia angajatul a prezentat şi varianta intrării într-un alt grup, denumit „de urgenţă”,, caz în care suma solicitată iniţial se reducea de la 170 la 150 de milioane’ lei. Trebuie menţionat faptul că, la sediul firmei, nu s-a mai pus problema garanţiilor mobiliare, imobiliare sau de oricare alt gen! Pe parcursul întregii discuţii care a avut loc, interlocutorul a ezitat (?!) să răspundă la unele întrebări aparent banale, precum celâ referitoare la adresa sediului central al firmei, la numărul de

. persoane care au solicitat împrumuturi, de cît timp funcţionează firma etc. în plus, condiţiile prezentate la sediul firmei de departe nu coincid cu cele prezentate de cititoarea noastră, fapt pentru care am considerat că a sosit „momentul psihologic potrivit” sâ ne decimăm identitatea solicitînd o discuţie oficială cu patronul firmei. Angajatul a refuzat să dea orice informaţie cu privire la acest aspect, încercînd să inducă faptul că aceste informaţii nu prezintă, în context, nici o relevanţă. în legătură cu cercetările poliţiei ce priveau afacerile firmei, răspunsul a fost afirmativ cu menţiunea că, în prezent, nu mai există nici un fel de probleme. De asemenea, angajatul şi-a schimbat şi explicaţia cu privire la termenul în care se poate ridica suma solicitată, o lună devenind brusc şi dintr-o dată o perioadă cuprinsă între “cel puţin o lună şi opt ani”, ceea ce anterior nu fusese specificat. Cît despre “cum este cu norocoşii desemnaţi prin tragere la sorţi apropos de sumele solicitate”, nu am pripit nici un răspuns. ( De ce oare!?)

în ceea ce priveşte relaţiile concrete legate de solicitarea de împrumut a

mi

f r - ; i

- I ' ; - r - il

m m: fsSI ! 6|s :;® § SI f t ?

m m

O R A RL U iii-V IN E fU 9 -1 7

»-* u în n s

cititoarei noastre, angajaţii au susţinut că femeia ar fi trebuit ca, înainte de semnarea actului de împrumut, să citească cu atenţie condiţiile contractuale generale... în context, la îndemnul “şefei” de Satu-Mare, pe care au contactat-o telefonic, au refuzat să mai dea vreo explicaţie..

Întrucît angajaţilor Euro-Cassa din Cluj-Napoca le-a fost oferită, pentru un eventual contact, o carte de vizită a unuia dintre reporterii "Adevărului de Cluj", la fparte scurt timp, şefa de la Satu-Mare, Pusztahati Tunde, a luat legătura telefonică cu acesta propunîndu-i o întîlnire - „în regim de urgenţă”- pentru aceeaşi zi, oriunde... S-a întîmplat, la sediul redacţiei noastre. „Mandatată” - probabil - între timp de către patronii unguri, Zsomborgi şi Juhasz (cărora nu „le ştia” şi restul numelor şi nici, exact, de unde din Ungaria sînt aceştia) să dea relaţiile solicitate, aceasta a reuşit - în cea mai mare măsură -, să dea din colţ în colţ. Nu prea înţelegea "diferenţa dintre „împrumut” şi „contract de mandatare”, susţinînd sus şi tare că firma oferă împrumuturi: „Numai la sucursala clujeană s-au acordat în acest an de funcţionare peste 50 de împrumuturi în lei”. La solicitarea noastră, ne-a oferit cîteva nume dintre „fericiţii” beneficiari clujeni, împreună cu numerele de- telefon ale acestora, dar, verificîndu-le, s-a constatat că două dintre acestea erau inexistente, iar la restul fie constant nu răspunde nimeni, fie ■ răspunsul vine scurt: „greşeală!” De altfeî, informaţia cu privire la listele cu beneficiarii împrumuturilor a fost solicitată şi de semnatara scrisorii, dar acesteia i s-a răspuns că informaţia solicitată ar reprezenta unul din secretele firmei... Vis-a-vis de acest aspect, şefa.de la Satu-Mare s-a arătat adine surprinsă,' pretinzînd că nu a fost informată* de angajaţii sucursalei despre astfel de solicitări. Aceasta, de altfel, a continuat sâ pledeze pe legalitatea afacerii, marşînd pe existenţa avizelor de funcţionare şi a unui statut în care este prevăzut obiectul de activitate al firmei; respectiv împrumutul banilor sub forma mai sus menţionată. La solicitarea noastră, Pusztahati a promis că pînă ieri, la ora 10.00, vom avea o copie a statutului, dar... pînă în acest moment actul nu ne-a parvenit. Tentativele noastre de a o contacta telefonic, fie pe fix, fie pe cele două numere de mobil, s-au soldat cu eşecuri. Ba avea telefonul

mDlă | ite y

închis, ba era la notar, ba la avocat, ba era pur şi simplu „ocupată”... Ar mai de semnalat cîteva dintre răspunsurile acesteia: „... nu firma - mamă, adică cea din Satu-Mare, ar fi fost cercetata de poliţie, ci sucursala din Arad (potrivii acesteia, fuma avînd în momentul de faţă sucursale atît în România la: Oradea, Arad, Tg. Mureş, Timişoara. Baia-Mare şi Cluj-Napoca, cît şi în Ungaria şi Slovacia); modul „secretos" de organizare al tombolei a fost relevat ca fiind unul rocambolesc, la care na participă nici o autoritate - precum prevede legea în cazul jocurilor ca tragere la sorţi, fie acestea chiar „băncile ţigăneşti”, admise de lege ci doar unii dintre cei care fac parte din grupa de solicitanţi. Interesant, în ceea ce priveşte modul de organizare al tombolelor, ni s-a părut faptul că, deşi acestea se desfăşoară lunar într-una dintre filialele firmei - cea căreia îi vine rîndul -, nu este obligatoriu sâ fie extras un solicitant de împrumut care face parte din grupa filialei respective; acesta poate fi din oricare altă sucursală a firmei. Prin urmare, participanţii din Cluj-Napoca ar trebui sâ se deplaseze lunar la una din filiale, pentru a putea asista la tombolă - asta, în cazul în care li s-ar permite acest lucru. Cam acestea sînt şansele ca un client al firmei să afle dacă l-a „binecuvîntat” sau nu bunul Dumnezeu cu norocul de a avea parte de banii ceruţi. .

Pentru a evita orice confuzie care ar putea surveni, am contactat cîteva persoane autorizate, avocaţi şi cidre universitare ale Facultăţii de Drept, Aceştia au susţinut că, potrivit Legu nr. 58/1998 privind activitatea băncilor, singurele instituţii abilitate sâ acorde credite sînt băncile şi societăţile comerciale autorizate de Banca Naţională pentru a desfăşura astfel de activităţi. Potrivit aceloraşi surse, moduj de procedare al firmei “Euro -Cassa nu poate fi clasificat ca fiind “acordare de împrumuturi”, ci mai degrabă un fel de “bancă ţigănească” sau un gen de joc, interzis de lege. Menţionăm ea organizarea activităţilor de genul “băncilor ţigăneşti” este permisă de lege iy cu amendamentul ca doritorilor sâ li se i explice de la început condiţiile de participare la acest jop, iar tragerile la sorţi să se desfăşoare în prezenţa unor autorităţi (poliţie, reprezentant al mei bănci şi alţii), precum şi a participanţilor

laJ0C\ Cătălina VLADViorica GAJI

POLITIA CLUJ: 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7

JANDARMERIA: 9 5 6 POMPIERII: 981

1991 - în c a d r u l re u n iu n ii D e leg a ţie i P e rm a n e n te , P a r t id u l N a ţio n a l L ib e ra l a a n u n ţa t

re t r a g e re a d in C D R , în v e d e r e a u rie i în ţe le g e r i ■ s t r a te g ic e c u P N Ţ C D şi P S D R .

•IŢiT

Secretarul A JV P S C luj a fost arestat sub acuzaţia tle braconaj

Cei trei membri ai Asociaţiei judeţene â Vânătorilor şi Pescarilor (AJVPS) Cluj surprinşi, la sfârşitul, săptămânii,, avînd asupra lor două căprioare vînate ilegal şi mai multe arme de vînătoare, au fost arestaţi, marţi, de procurorii Parchetului de pe lingă Tribunalul Cluj sub acuzaţia de braconaj. Unul dintre arestaţi este chiar secretarul AJVPS Cluj, Balint Călin.

în cursul zilei de sîmbătă, Balint Călin, în vîrstă de 34 de ani, Cojocnean Tudor, de 30 de ani, şi Cherhat Grigore, de 31 de ani, toţi cu domiciliul în CIuj-Napoca au fost prinşi în trafic, pe raza localităţii Cîmpeneşti, deţinînd

două căprioare vînate ilegal şi mai multe arme de vînătoare. în autoturismul Nissan cu care'aceştia'se deplasau au mai fost găsjte trei arme de vîriatoare cu alice şi gloanţe, precum şi 35 de cartuşe. Cei trei nu aveau nici un fel de autorizaţie pentru vînătoare.

Vînătorii au susţinut în faţa anchetatorilor că sînt nevinovaţi şi că se aflau în control, iar căprioarele le-au găsit împuşcate în apropierea pădurii de la Cîmpeneşti.

Dacă instanţa îi va găsi vinovaţi de braconaj, cei trei riscă pînă la cinci ani

. de închisoare. •. Cosmin PURIS

Fetiţă strivită sub roţile unui tractor

- O fetiţă, în vîrstă de 9 ani, din localitatea Mociu a murit, marţi, după ce a fost strivită de roţile unui tractor, la volanul căruia se afla chiar tatăl său. ' . . ' .

Feher Janos, în vîrstă de 43 de ani, se afla, în jurul orei 14.30, pe un cîmp din apropierea comunei Mociu, unde îşi ara un teren. El era însoţit de cei doi copii ai săi. ;

La un moment dat, Rozalia Feher, aflată pc ,una dintre apărătorilerde la roţi a căzut şi a fost îCâlcatăţFetiţa a fost transportată de urgenţă la: spitalul din Mociu. în ciuda intervenţiilor

, medicilor, din cauzaleziunilor suferite, Rozalia nu a mai putut fi salvată.

Cosmin PURIS

Lite cârdul, nu e cârdul!Precum maimuţele, care

copiază tot ce face omul sau suratele lor, şi noi, sau mai bine zis ai noştri conducători, bieţi maimuţoi la uşa din dos a Europei, cerşind speranţă de doi bani, au descoperit un sens, un crez, o religie şi o patimă: să se alinieze la Vest, la Europa. Şi, nimic de zis, ne-am aliniat la droguri, la corupţie,- la minciună,- la hora mare în care cei mici rămîn tot slugi. Vrem să ne aliniem şi la preţuri, chiar dacă asta e o tîmpenie în.destule cazuri. Adică: eu, românul, să plătesc gazul metan şi benzina ca neamţul sau olandezul, deşi eu am în sol şi gaz şi ţiţei, iar neamţul şi olandezul, nu! Este asta o aliniere, dar mâ întreb: în folosul cui?! Eu devin din ce în ce mai sărac, iar el se îmbuibă şi mă face să respect homosexualii! Democraţie! Mai nou, ne aliniem la cârduri. A dat guvernul o strigare - câ el strigă zi şi noapte cîte un ordin,

cîte o ordonanţă de urgenţă - ca tot omul să-şi ia leafa pe card. Ce bine ar fi Şă avem atîtea ploi cîte ordonanţe şi strigări avem! Dar cei ce au aruncat ideea cu cârdul nu au judecat! Noi nu avem cârduri, bancomate .destule. Vor sta oamenii la-rînd, mai rău ca la came pe vremuri. Apoi sînt din cei ce trebuie să vie cu rpaba sau bascula cînd îşi iau leafa de la bancomat; mă

gîndesc la cei de Ja regii, care iau zeci de milioane pe lună.Apoi omul mai

plăteşte iar un comision pentru scoaterea banilor. Alţi bani, altă distracţie! Ar trebui să avem mai întîi leul greu şi apoi cârdul. Dar la noi TOTUL e invers. Pînă şi alinierea lâ standardele europene. De fapt, nu e o aliniere, ci o alienare!! N-au trecut nici 5 zile şi guvernul face altă strigare: nu se aplică deocamdată chestia cu cârdul. De ce? S-a vorbit farâ a se judeca!

Viorel CACOVEANU

E eiîta l £.ts Ssip'iprs ş i Asistenţă - in renovareLucrările de renovare la

Centrul de îngrijire şi Asistenţă in CIuj-Napoca (Azilul de bâtrini) au început, în urmă cm haâ săptămîni. în cadrul, acestor lucrări vor fi refăcute aleile pietonale, iar parchetul deteriorat va fi înlocuit cu covor polivinilinic de tip Gerflorf

Banii v i n d i n

O la n d aCu toate că, din punct de

tare financiar, Centrul depinde\de Primărie şi de' Consiliul local; aşezămîntul tafîciază în plus şi de tasorizări din partea unor vestitori români sau străini.”

tal, banii pentm covoarele

Gerflor au fost primiţi de Ia : organizaţia olandeză, De Runne, cu care Centrul colaborează de mai bine de şase ani. De asemenea, priiţ bunăvoinţa unor sponsori locali, precum RAJAC sau Electromontaj, Centrul se bucură. în ultimii doi ani de încălzire centrală şi tîmplărie tip termopan.

R e n o v ă r i l e v o r

f i î n c h e i a t e

c u r î n dInstituţia este

compartimentată- în două sectoare, fiecare dintre acestea fiind destinate pentru deservirea bolnavilor care, fie nu se'pot

deplasa şi ■ necesită asistenţă permanentă, fie celor, mai puţin bolnavi.

Potrivit directorului instituţiei, dr, Liviu Popa, în ceea ce priveşte renovările în sectorul bolnavilor grav - respectiv al celor care sînt imobilizaţi la pat, lucrările sînt încheiate. Aleile pietonale urmează să fie finalizate, în • cursul acestei săptămîni, iar în ceea ce priveşte termenul pentru renovarea saloanelor, acesta se extinde pe perioada următoarelor ; trei luni. -

O " ' \ i / ‘ _■ I ’ ,. , . ....... .

1 ţ„ - --T -, I •! \ / 1"iŞ ” .. ■' •*'* : St* ~ ; ■ j? —V-

V : *•&

D o n a ţ i iJs p e c i a l i z a t e

în timp ce organizaţia olandeză De Runne a donat banii pentru ■ covoare, medicamentele sînt achiziţionate la preţ de depozit, cu finanţarea Centrului Creştin Ortodox şi al Christian Aid Ministress. Sumele cheltuite. pentru medicamente pot ajunge, lunar, la 20 de milioane lei. Materia primă necesarâ la bucătărie este cumpărată cu sprijinul Fundaţiei. Partners In Progress. -

U n s c u r t C . V . a l

C e n t r u l u iţ Vă reamintim că Centrul' de îngrijire şi Asistenţă are o capacitate de 110 locuri care în prezent sînt în totalitate ocupate.. Bolnavii . internaţi aici beneficiază de casă, masă şi asistenţă medicală. în plus, pentru o atmosferă cît mai plăcută, Centrul, printr-o colaborare cu Biblioteca

Judeţeană Octavian Goga,' beneficiază de un impresionant

număr de cărţi. Săptămînal, angajaţii Bibliotecii Judeţene” vizitează bolnavii de la Centru şi, în funcţie de preferinţele acestora oferă, din întreg fondul de cărţi al Bibliotecii Octavian Goga, fiecăruia după gust. în aceeaşi ordine de idei, fiecare salon este dotat cu un televizor color conectat la o reţea de cablu. /

Zilnic, pentru .hrana unui bolnav se cheltuiesc îte 40.000 lei, sumă stabilită prin lege. Meniul pentm ieri, de exemplu, includea com cu iaurt pentru micul dejun, pui cu orez la prînz şi tăiţei cu lapte pentm cină.” Bolnavii sînt îngrijiţi de dr.'- Radu Donca şi dr. Liviu Popa, împreună cu zece asistente medicale şi 32 infirmiere. în afara acestora funcţionează un aparat auxiliar format din aproape 40 de angajaţi.

Dana,VAGYAS

M in is t e r u l S ă n ă tă ţ i i s i F a m i l i e i a î n c e p u t

Campania programeloi de sănătate

Conform Ordinului nr; 85/65 din 13 februarie 2002, pentm aprobarea subprogramelor de sănătate şi a Normelor metodologice privind'finanţarea; raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi din bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate, în majoritatea unităţilor sanitare din judeţul Cluj vor fi demlate asemenea programe, a declarat, Carmen Sălăjean, consultant pe probleme juridice în cadml Direcţiei de Sănătate Publică Cluj. "Unităţile sanitare prin care se demlează programe, respectiv subprograme de sănătate, -se nominalizează de ministerele în subordinea cărora funcţionează. Conform legislaţiei în vigoare, ■ „Programul comunitar de sănătate publică” are în componenţa sa şase subprograme: supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, supravegherea şi controlul infecţiilor HIV/SIDA, supravegherea si controlul tuberculozei, evaluarea stării de sănătate si a factorilor de risc, promovarea sănătăţii, a educaţiei pentru sănătate şi hematologie şi sănătate. Programul are ca obiective: acoperirea’ vaccinală a grupelor de risc de îmbolnăvire, scăderea incidenţei factorilor de risc pentm sănătate. Printre instituţiile coordonatoare ale programului din judeţul Cluj se numără: Spitalul Clinic Judeţean, Spitalul de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Institutul de Sănătate Publică. Costul total al programului se ridică la aproximativ două miliarde de lei.

în cadrul „Programului de prevenire şi control’ a bolilor netransmisibile”, vor beneficia de finanţare de la bugetul de stat şi din bugetul FASS pe 2002: Institutul Inimii Prof. Nicolae Stăncioiu, prin subprogramul „Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare”; Institutul Oncologic Prof. dr. I.Chiricută jţrin subprogramul ^Prevenţie şi control în patologia oncologică ’ şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal prin subprogramul: „Transplant de organe şi ţesuturi”. De asemenea, vor mai fi finanţate în cadrul „Programului de sănătate a copilului şi familiei”: Institutul de Sănătate Publică, Clinica de Pediatrie I, Clinica de Obstetrică-Ginecologie, Clinica de Neuro-Psihiatrie a Copilului şi Adolescentului, Laboratorul Genetic şi Spitalul Clinic Judeţean.

„Unităţile sanitare care demlează aceste programe, respectiv subprograme, au obligaţia de a raporta, pînă la data de zece a lunii următoare încheierii trimestrului, direcţiilor de sănătate publică sau MSF indicatorii fizici şi cheltuielile efectuate pentm realizarea acestora, atît din sumele primite de la bugetul dc stat, cît şi din bugetul FASS”, a declarat Carmen Sălăjean, consultant pe probleme juridice în cadml DSP Cluj.

Corina POPESCU

Info-Epilepsia - în ajutorul bolnavilor de epilepsie

A so c ia ţia B o ln av ilo r d e E p i le p s ie d in R o m â n ia a n u n ţ ă d e s c h i d e r e a l in ie i t e l e f o n i c e I n f o E p i le p s ia , la n u m ă r u l 1 9 9 .5 0 0 ( t a r i f n o rm a l) .L in ia te le f o n ic ă s e a d r e s e a z ă b o ln a v i lo r d e

e p i le p s ie şi v a a v e a d o u ă s u b s e g m e n te : u n u l p rin c a r e b o ln av ii d e e p i le p s ie v o r p u te a s â a fle c e e a c e n u ş t iu , d a r d o r e s c s ă a fle d e s p r e b o a la lor, ş i, un altul la c a r e b o ln av ii v o r p u t e a s u n a p e n tru a d is c u ta d e s p r e p ro b le m e le c u c a r e s e c o n f ru n tă d a to r i tă bolii d e c a r e s u fe ră . A c e s ta d in u rm ă ,- s e a d r e s e a z ă în s p e c ia l c e lo r c a r e n u a u c u c in e s ă d is c u te d e s p r e p ro b le m e le lor, c e lo r c a r e n u p o t s a u s e te m s ă - ş i p ă r ă s e a s c ă dom iciliu l ş i, în g e n e r a l , tu tu ro r c e lo r c a r e a u n e v o ie d e a ju to r.

C o n su lta ţii le p s ih o lo g ic e s e p o t o b ţ in e lu n i, m ie rc u r i şi v in e ri în tre o re le 1 8 ,0 0 ş i 2 0 ,0 0 , I a r in fo rm aţii m e d ic a le l e g a t e d e e p ile p s ie p u te ţi a fla în f ie c a re m a rji ş i jo i în tr e o r e le 1 9 ,0 0 ş i 2 1 ,0 0 .

T o to d a tă , a s o c ia ţ ia a d e s c h is C e n tru l 'R a z a d e S o a re " u n d e in v ităm bo lnav ii d e e p ile p s ie , în f ie c a re zi d e m a rţi, s â c u n o a s c ă a l te p e r s o a n e c a e i şi s ă p a rtic ip e la c u rs u r i le g r a tu i te o rg a n iz a te d e n o i: p ic tu ră , c ro ito r ie , lim ba e n g le z ă , o p e r a r e p e c o m p u te r . C e n tru l o fe ră şi p o s ib ilita te a d e in iţie re ş i n a v ig a r e p e In te rn e t - g ra tu it, p e n tru to ţi m em b rii a so c ia ţie i .

Retrocedăm, retrocedăm...în c o n fo rm ita te c u L e g e a n r. 1 0 /2 0 0 1 , p în ă la 1 4 fe b ru a r ie , la

P r im ă ria m u n ic ip iu lu i D ej a u fo s t d e p u s e 1 3 5 d e c e r e r i p rin c a r e foştii p ro p r ie ta r i ( s a u u rm a ş ii a c e s to r a ) , r e v e n d ic ă im o b ile le p re lu a te în m o d a b u z iv în p e r io a d a 6 m a r tie 1 9 4 5 - 2 2 d e c e m b r i e 1 9 8 9 . Din c e r e r i le d e r e t r o c e d a r e d e p u s e în p r im a e t a p ă , 1 2 a u f o s t r e s p in s e în tru c ît n u f a c p a r te d in p a trim o n iu l a d m in is tr a ţ ie i lo c a le .

D e r e m a r c a i c ă p rin tre im ob ile le r e v e n d ic a te s e n u m ă r ă ş i c î te v a c lăd iri r e p re z e n ta t iv e p e n tru stilul a r h i te c to n ic a l c e n tru lu i o ra ş u lu i c a r e , în m o m e n tu l d e fa ţă , s în t s e d i i a le u n o r institu ţii s a u şco li. A lte c lăd iri, p rin m a g a z in e le d e ţ in u te la p a r te r , c o n s t i tu ie p r in c ip a la a r te ră c o m e rc ia lă a m unicip iu lu i ş i v i i to a re a lo r u tiliz a re n u a r e d a ru l d e a-i liniştii p e c e tă ţe n ii s u p e r - s a tu r ă ţ i c u b is tro u ri , c r îş m e şi d is c o te c i . D iritre im o b ile le “p ro b le m ă ” f a c p a r te : c e l d e p e s t r a d a 1 M ai n r. 1 ( s e d iu a l so c ie tă ţi lo r “A q u a s o m " , “T e rm ia " , a l u n o r p a r t id e , d a r ş i a l u n u i r e s ta u r a n t ş i o s u c u r s a lă a “B ăn c ii A grico le"), lo c a lu l Şcolii “M ihai E m in e s c u " ş i c e l a l Ş co lii G e n e r a l e n r. 1 , o c lă d ire s i tu a tă p e D o b ro g e a n u G h e r e a , în c a r e fu n c ţ io n e a z ă o g ră d in iţă , u n a s i tu a tă în P ia ţa 2 2 D e c e m b rie , c u u n la n ţ d e m a g a z in e la p a r te r ş i lo c u in ţe la e ta j, a l ta în P ia ţa B o b îln a n r . 2 -4 e tc .

P în ă u n a e lta , e f e c t a l re tro c e d ă r ilo r , ş i a l ch iriilo r f a b u lo a s e p r e t in s e d e noii p ro p r ie ta r i, la D ej a u d is p ă r u t d in p e is a ju l c o m e rc ia l o p a p e tă r ie ş i o flo rărie . A m b e le , u l t r a c e n tr a le . R ă m în e d e v ă z u t c e a p a r e în lo cu l lo r...

Magdalena VAIDA

i’« d e - a l d o i l e a m a r e p r o d u c ă t o r d e p e t r o l d inc a d ru l O rg a n iz a ţ ie i Ţ ă r i lo r P r o d u c ă to a r e d e P e tro l (O P E C ) s - a r p u te a a l ă tu r a d e c iz ie i Irak u lu i d e a s i s ta t e m p o r a r livrările p e p ia ţa e x t e r n ă în c a z u l în c a r e u n a lt s t a t m u s u lm a n v a p r o c e d a în m o d s im ila r, t r a n s m ite R e u te r s .

Slalom printre adevărurisi minciuni

u r m a r e d in p a g in a î

O adolescentă a fost obligată sâ se prostitueze timp de două luni

Un tînăr, în vîrstă de 25 de ani, din Cluj-Napoca, a fost arestat de procurori sub acuzaţia de proxenetism, după ce a obligat o minoră sâ se prostitueze timp de două luni.

Potrivit poliţiştilor clujeni, Turca a obligat, în perioada februarie-aprilie a.c., pe M.C, în vîrstă de 16 ani, să practice prostituţia în mai multe locuri din oraş.

Profitul obţinut de proxenet de pe.urma adolescentei, în cele două luni, este de cinci milioane de lei. Anchetatorii susţin câ tînăra a acţionat sub ameninţările repetate ale lui Turca Mircea. Tînărul poate primi o pedeapsă cu închisoarea de pînă la 7 ani.

Cosmin PURIS

pînă-n măduva oaselor, că au devalizat economia naţională, dar in momentul în care partidele alcătuiesc listele de candidaţi pentru alegerile legislative sau locale, numele acestora apar scrise acolo negru pe alb. Iar cetăţenii îi votează, pentru că nu au alte variante. E un sistem viciat total, care emană miazmele înveninate ale unor acuzaţii, unele, probabil, adevărate, dar niciodată dovedite. Sistem care facilitează ajungerea la Putere inclusiv a unor hoţi recunoscuţi ca atare, dar niciodată condamnaţi. Revenind la numele celor mai populari oameni politici din România, cred câ dacă Traian Băsescu declară câ Năstase se află “în vîrful corupţiei din România”, treaba aceasta trebuie dovedită. Dacă nu poate aduce argumente credibile în sprijinul afirmaţiilor sale, atunci el trebuie sâ suporte consecinţele prevăzute de lege. După cum şi cei care demască ceea ce ei numesc hoţiiie Iui Băsescu, trebuie să aducă dovezi concludente în acest sens. Românii nu pot fi puşi, deocamdată, prin intermediul sondajelor de . opinie, sâ aleagă între doi oameni despre care se spun pe toate drumurile astfel de grozăvii.

U ) t m i i L o m

P r o c e s u l i n t e n t a t d e P a r t id u l P o p u l a r Creştin D e m o c r a t (P P C D ) p re ş e d in te lu i V ladim ir V o ro n in , acuzat d d c a lo m n ie şi in su ltă , v a în c e p e p e 2 3 ap rilie , a anunţat

B o g d an C iu b o ta ru , c o n s il ie r a l g rupu lu i p a rlam en ta r al P P C D , c ita t d e BASSA -press,

. '+J1*

Problema corupţiei în România ţine de aplicarea legislaţiei existente

Şeful Departamentului de Preaderare din Direcţia Generală de Extindere a Comisiei Europene, Enrico Grillo Pasquarelli, ’ a declarat, ieri, că problema corupţiei în România ţine,, ca şi în alte ţări, de aplicarea legislaţiei existente.

“Problema este nu atît de legislaţie, cît de aplicarea ei”, a spus Pasquarelli,1 după o întrevedere cu preşedintele

Camerei Deputaţilor, Vaier Domeanu. Ţ

Reprezentantul Comisiei crede că fenomenul corupţiei nu trebuie ignorat şi că acesţa se manifestă, în proporţii diferite, inclusiv în ţările UE,

Pasquarelli spune că problema trebuie abordată pe fondul dezvoltării economice şi sociale a României şi a celorlalte ţări în care apare.

în România au fost adoptate o serie de norme legale, inclusiv crearea Parchetului Naţional Anticorupţie, care creează .un cadru legal pentm combaterea -fenomenului, a adăugat

. reprezentantul Comisiei.Pasquarelli face o vizită în

România şi va participa, astăzi, la Miercurea Ciuc, la Forumul ■Naţional pentru Dezvoltare Locală.

Josette Durrieu apreciază că Republica Moldova a fost depăşită de Albania

Vicepreşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Josette Durrieu, a declarat, marţi seară, la Chişinău, că Republica Moldova, considerată cu zece ani în urmă “un bun elev”, a fost depăşită de Albania, relatează BASSA-press..în opinia sa, imposibilitatea

de a exercita suveranitatea pe întreg teritoriul, prezenţa trupelor ruse şi influenţa reţelelor mafiote care îi determină pe investitori să

părăsească ţara au avut un efect primordial.

Josette Durrieu a precizat că Republica Moldova este situată, din punct de vedere geografic, “la marginea” continentului european şi este la latitudinea moldovenilor să aleagă între' uniunea Rusia-Belarus şi revenirea în Europa. .

Senatorul francez a afirmat că starea de- criză cu care se confruntă’ autorităţile de la Chişinău a apărut în condiţii confortabile de guvernare

acordate puterii după alegerile parlamentare din anul 2001. Ea a sugerat că una dintre cauzele crizei o constituie neglijarea opoziţiei, care “şi-a făcut datoria şi a exploatat greşelile comise de autorităţi”.

Josette Durrieu, împreună cu estonianul Lauri Vahtre, s-au aflat la Chişinău în a doua vizită de monitorizare din anul 2002, urmînd să prezinte un raport în şedinţa APCE referitor la •situaţia din Republica Moldova. •

Reuniunea Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali ai PNL va avea loc mline

Potrivit lui Stoica, liberalii vor analiza, mîine, situaţia politică internă, relaţiile PNL cu celelalte partide şi vor adopta criteriile şi calendarul pentm desemnarea candidatului partidului la funcţia prezidenţială. Surse din PNL susţin că tot vineri se va discuta despre o declaraţie a Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali, care să prevadă modalităţile politice prin care acest partid poate cîştigă alegerile din 2004. De asemenea, pe ordinea de zi va figura şi dezbaterea unei moţiuni formulată de vicepreşedintele PNL Viorel Cataramă, împotriva politicii social- democrate a actualei puteri. Decizia de convocare a Delegaţiei Reprezentanţilor Naţionali a fost luată, recent, de Biroul Permanent Central al PNL, ca urmare a războiului declaraţiilor declasat în acest partid, dupâ ce Dinu Patriciu a anunţat la Sinaia că în partid va avea loc “o revoluţie profundă”.

Ministrul de Interne consideră necesară creşterea amenzilor rutiere

Ministrul de Interne, loan Rus, a apreciat, ieri, într-o conferinţă de presă, că majorarea cuantumuluiamenzilor, conformprevederilor incluse în noul cod rutier, era necesară. “în România, mor anual în accidente de circulaţie aproximativ 3)000 de oameni. Mor mai puţini într-o ţară care se află în război”, a declarat Rus. loan Rus a precizat că, în

primele trei luni ale acestui an, au fost descoperiţi 1,3 milioane de contravenienţi, cei mai mulţi încâlcind prevederi ale codului rutier. în aceeaşi perioadă, valoarea amenzilor aplicate se ridică la peste 560 de milioane de lei. Rata criminalităţii a scăzut, în primele trei luni ale acestui an, în comparaţie cu perioada similară a anului trecut, a anunţat ministrul de Interne, loan Rus. în primele

trei luni ale lui 2002, Poliţia a început urmărirea penală împotriva a 63.389 de persoane (cu zece la sută mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut) şi a fost probată activitatea infracţională a 1.297 de persoane, din care 267 acuzate de trafic organizat de stupefiante şi consum ilicit de droguri. ' . ■

Locuri de muncă în

Germania pentru 15 0 da

romaniOficiul Naţional pentru

Recrutare şi Plasare a Forţei de Muncă în Străinătate selecţionează 150 de persoane care sâ plece la lucru în Germania, în baza unor contracte sezoniere, informează Ministerul Muncii.

Cei care doresc sâ participe4,la preselecţie trebuie sâ cunoască bine limba germană şi să aibă între 20 şi 40 de ani. Dacă vor fi admişi, ei ar putea lucra în agricultură, gastronomie sau construcţii metalice. .

Selecţia va avea loc la sediul Oficiului Naţional pentm Recrutare şi PÎasare a Forţei de Muncă în Străinătate, pe strada Valter Mărăcine'anu 1-3 din Bucureşti. Selecţia va avea loc în zilele de 16, 17 şi 18 aprilie, între orele 9-14, fiind selectate zilnic cîte 50-de persoane.

Fiecare candidat trebuie să depună la sediul Oficiului un dosar care să conţină următoarele documente: două poze tip paşaport, dovada de calificare, copie buletin de identitate- / carte de identitate şi certificat de cazier judiciar.

Dosarele persoanelor selecţionate pe. baza verificării actelor şi a cunoştinţelor de limbă germană vor fi transmise la Centrala de ÎŢediere din Bonn, care va decide asupra încheieriicontractelor de muncă sezoniere.

Beneficiarii contractelor trebuie sâ se prezinte la Institutul Medico-Legal “Mina Minovici” pentru obţinerea certificatului medical, urmînd să suporte, din fonduri proprii, cheltuielile de viză şi transport.'

, ' j . r

 VIII-â ediţie a “tîrgului” de locuri de muncăAgenţia • Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă Cluj organizează v i n e r i , 1 2 a p r i l i e , î n t r e o r e le 9,00 -13,00, în toate. municipiile din judeţul Cluj, “Bursa generală a locurilor de muncă”. Şomerii şi persoanele în căutarea unui loc de muncă , au posibilitatea să intre direct în contacf cu agenţii economici şi sâ se angajeze pe o perioadă

nedeterminată. “ D i n t o t a l u l d e 7 6 7 d e a g e n ţ i e c o n o m i c i d i n j u d e ţ u l C l u j , a n u n ţ a ţ i d e a g e n ţ i e , a u c o n f i r m a t p r e z e n ţ a l a t î r g d o a r 8 6 d e s o c i e t ă ţ i c o m e r c i a l e , c a r e o f e r ă p e s t e 8 0 0 d e l o c u r i d e m u n c ă î n m e s e r i i l e : c o n fe c ţ ii a r t i c o l e t e x t i l e , c o n f e c ţ i i a r t ic o l e p i e l e , a g e n t a s i g u r a r e , g a r d i a n p u b l i c , t î m p l a r

u n i v e r s a l , a n a l i s t , i n g i n e r m e c a n i c , e c o n o m i s t , i n g i n e r e l e c t r o t e h n i c , i n s p e c t o r . Ş o m e r i i s a u p e r s o a n e l e c a re d o r e s c s ă -ş i s c h im b e l o c u l d e m u n c ă s î n t i n v i t a ţ i ia « t î r g » , p e n t r u a r i n t r a î n l e g ă t u r ă d i r e c t ă c u o f e r t a a c t u a lă d e p e p i a ţ a f o r ţ e i d e m u n c ă c l u j e n e ” , a- ne-a precizat Marcela CÂMPIAN, purtător

de cuvînt al A.J.O.F.M. Cluj.Agenţii economici care

participă la Bursă au posibilitatea de a-şi recruta şi selecţiona personalul necesar, beneficiind cu această ocazie de consultanţă în domeniul managementului resurselor umane.- ,

V. MOLDOVAN

Student» Democraţi> i

solicită promovarea Legiitineretului

' Organizaţia Studenţilor Democraţi ->) adresat, recent, o scrisoare deschisă premierului Adrian Năstase prin care solicită promovarea Legii tineretului. Reprezentanţii Organizaţiei Tinerilor Democraţi susţin că în programul de guvernare pe care primul ministru i-a prezentat în faţa Parlamentului, în vederea obţinerii votului de învestitură promovarea acestei legi, pînă în, data de 30 iunie 2001, a fost asumată drept obiectiv' clar. Potrivit acestifi act normativ, impactul problemelor sociale cu care se confruntă tinerii era mult diminuat. în aceste condiţii, liderii studenţilor democraţi consideră necesară promovarea Legiî tineretului în regim de urgenţă în vederea îmbunătăţirii vieţii tinerilor din România.

•’ ■ M-L-

DE E C I T U F IM

O, Autorizată p rin S .C . nr. 1 2 8 / 1 9 9 1 , judecătoria Cluj- N ap o c a. în m a tric u la tă la Oficiul R egistrului C o m erţu lu i

judeţului C luj, s u b n r. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod

fiscal R 2 0 4 4 6 9 ' ,

IL IE C Ă LIĂ N (redactor şef);V A L E R CH10REANU ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ;C R IS TIA N B ARA ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) .T e l .19.16.81; fax:19.28.28;E -m ail: a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - re d a c ţ ia E -m a il- r e c la m a _ a d e v c j@ m a il .d n tc j .ro - pub lic ita te PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA

’ _ . . . CONTABILITATE:TEL.M9.73.07-LIVIAPOP;S e cretar de redacţie: i e i '* 3 * : s u b r e d a c ţ i a t u r d a : t e l / f a x : 31.43.23

1 9 . 7 4 . 1 8

R E D A C Ţ IA : C lu j-N a p o c a , s tr . N a p o c a 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75 07 ; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19,73.04; DIFUZARE MICA

PETCU;

H orea PETR U ŞTIPARUL EXECUTAT LA G a r a m o ^

SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

' | ®:Sa!işah