justificativ_dobromir_mediu

S.C IRMARIS STRUCTURAL S.R.L.Aleea Caprioarei nr. 1, Constanta, Tel. / Fax: 0341.145.794 NRRC: J 13 /1422/2010; CUI: 27265794;

AMENAJARE PARC EOLIAN LOC. DOBROMIR COM. DOBROMIR, JUD. CONSTANTA

MEMORIU JUSTIFICATIV

1.DATE GENERALE1.1. 1.2. 1.3. Denumirea planului/programului : AMENAJARE PARC EOLIAN Proiectantul lucrarii : s.c. IRMARIS STRUCTURAL s.r.l. Beneficiar : S.C. MIRE ENERGIA S.R.L.

2.EXPUNEREA CONTINUTULUI SI A OBIECTIVELOR PRINCIPALE ALE PLANULUI SAU PROGRAMULUI, PRECUM SI A RELATIEI CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE2.1. Continutul si obiectivele planului/programului Continutul planului :

Planul Urbanistic Zonal AMENAJARE PARC EOLIAN LOC. DOBROMIR COM. DOBROMIR, JUD. CONSTANTA are ca scop analizarea conditiilor in care se poate construi un parc eolian. Terenul amplasament cercetat din punct de vedere geotehnic pentru amplasarea centralelor eoliene, ocupa parcelele : 1068/7; A 851/5; 146/1/7;137/6; A 25/2;968/4;968/5 ; 938/21;941/38;941/37/1; 976/1;941/1 ; 983/1 ; 1202/13 ; 759/1/3 ; 351 / 4 ; A 845 / 7 ; 946/1 ; A 1223 / 6 ; 978/50 ; 1195/1 ; 564/23 ; 944/24 ; A 60/23/2 ; A 137; A 60/36 ; 916/13 ; 927/7 ; 903/5 ; 998/6 ; A 903/13 ; 934/3 ; 934/3 ; 903/2 ; 1062/1 ; 564/34 ; 25/1/19 ; 122/1 ; 927 / 16 ; 100/5 ; 133/5 ; 1159/1 ; 181/6; 181 / 1 ; 181 / 2 ; 941/47 ; 1125/4 ; 25 / 1 / 16 ; 1128/1 ; 759/2/3 ; 1059/6 ; 759/2/10 ; 759 / 2 / 19 ; 802/2 ; 816/16 ; 564/10 ; 540/2 ; 206/14 ; 1202/16 ; 1202/22 ; 1203/4 ; 976/2/12 ; 998/2 /9 ; 963/1 ; 1068/2 ; 938/29;903/20 ; 910/3 ; 916/12 ; 946/4 ; 941/9 ; 941/48 ; 941/49 ; 93/2 ; 841/8 ; 60/6 ; 103/6 ; 206/3 ; 206/5 a , din extravilanul localitatii Dobromir , comuna Dobromir, judetul Constanta. In acest scop s-a eliberat Certificatul de urbanism nr. 81/20.03.2008 eliberat de Consiliul local Dobromir, titular S.C. MIRE ENERGIA SRL , identificat prin Plan de incadrare.Conform Legii nr. 350/2001 modificata si completata cu OG nr.27/2008 privind amenajarea teritoriului si urbanismul , art.44 , alin. (1) Planul Urbanistic Zonal este intrumentul de planificare urbana de reglementare specifica prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate caracterizate printr-un grad de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuate.Planul urbanistic Zonal asigura corelarea programului de dezvoltare urbana integrate a zonei cu Planul urbanistic general , iar la art. 47, alin (2) Planul urbanistic zonal cuprindePARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 1



reglementari asupra zonei referitoare la : a) b) c) d) e) f) organizarea retelei stradale ; organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane; modul de utilizare al terenurilor ; dezvoltarea infrastructurii edilitare ; statutul juridic si circulatia terenurilor ; protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora

Parcul include 93 de locatii pe care se vor amplasa turbinele eoliene propuse, amplasate in intravilanul localitatii DOBROMIR, jud. Constanta . Se propune si amplasarea unei statii electrice 400kv in cadrul acestui proiect. Fiind o zona deluroasa , amplasamentul nu este strabatut de sisteme de irigatii. Zona de amplasament se situeaza astfel: - la nord : comuna Ion Corvin; - la sud : Bulgaria ; - la est : comunele Adamclisi si Deleni ; - la vest : comuna Baneasa ; Comuna Dobromir este aezat n partea de sud-vest a judeului, la o distan de 84 km de municipiul Constana i la 60 km de oraul Nedgidia i ocup o suprafa de 13,672 ha. Comuna are ca vecini n partea de nord: comuna Ion Corvin, n sud: Bulgaria, la est comunele Adamclisi i Deleni i la vest comuna Bneasa. Drumul judean Ostrov-Constana, care este n ntregime modernizat, asigur legtura comunei cu reedina judeului.

PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA

Page 2



Etapele de realizare a unui parc eolian sunt : I. construire-montaj II- pregatirea amplasamentului si a organizarii de santier :

In fig.2 este prezentata organizarea de santier in care se regaseste : Assembly area- zona de asamblare Turning area- zona de ntoarcere Site roads- drumuri de antier Access roads drumuri de acces Storage area zona de depozitare Site boundary perimetrul antierului Site entrance intrarea pe santier Public road drum public Construction area Zona de construcie Installation area zona de instalar


Page 3



lucrari de excavare si realizare a fundatiei sapaturile se realizeaza cu utilaje specifice ( excavatoare ), dimensiunea fundatiilor fiind de 16,5 m x 16,5 m = 272,25 mp.Adancimea fundatiei va fi de 2,80 m ( fig.3). La aceasta adancime unde se gaseste stratul bun de fundare se toarna o sapa de egalizare de 0,15 m , dupa care se amplaseaza structura de rezistenta ( 1,80 m ).

fig.3

Sectiune fundatie ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

In conformitate cu NP 074 2007 , obiectivul propus , prezinta risc geotehnic moderat incadrandu se la categoria geotehnica 2 . Pamantul vegetal precum si loess-ul cu amestecuri organice , nu sunt corespunzatoare pentru sustinerea sarcinii necesare lucrarilor propuse . Praful argilos loessoid loess-ul aflat sub adancimea de 1,00m este instabil si poate suporta sarcini in conditii de umiditate a pamantului , dar sub influenta apei si a vibratiilor este expus la riscul de cedare si tasare in prezenta unei cantitati mari de apa . Apa provenita din precipitatii se infiltreaza in loess fara a avea efecte majore de modificare a structurii . Vibratiile mai puternice generate de cutremure sau explozii nu produc tasari mari ale stratului de loess . Dinamica exercitata de miscarea proprie a eolienei are un efect slab asupra terenului de fundare loess praf argilos loessoid . Datorita conditiilor specifice impuse de : - natura litologica specifica amplasamentului terenuri bune si medii ; - proprietatile terenului de fundare in zona de influenta a fundatiilor;PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 4



- categoria geotehnica 2 a lucrarii si risc geotehnic moderat ; se fac urmatoarele recomandari : 1. Centralele eoliene, cu o naltime de 100 m, aduc incarcari la nivelul fundaiilor de cca 500 Kpa. talpii

2. Terenul natural nu poate asigura aceasta capacitate portana, nici prin orice procedeu de inbunatatire a terenului. 3. Se impune o soluie de fundare indirecta prin intermediul pilotilor forati cu diametru mare, cu varful sprijinit in fundamentul calcaros sau argila prafoasa cafenie galbuie plastic vartoasa . Capacitatea portanta a unui pilot portrant pe varf depinde de diametrul sau. Ca solutie alternativa , se recomanda pentru infrastructura constructiei folosirea solutiei de bloc de fundare . In functie de solutia de fundare aleasa, se vor efectua calcule pentru verificarea cerintelor privind calculul la stari limita a terenului natural de sub talpa fundatiei . In faza de proiectare , se vor efectua incercari pentru verificarea incadrarii in parametrii respectivi necesari pentru buna functionare a centralelor eoliene si parametrii fizico mecanici ale stratelor interceptate cu forajele efectuate . Pentru realizarea pilotilor forati , se vor respecta prevederile din Ghidul practic privind tehnilogia de executie a pilotilor pentru fundatii , Indicativ GEO 29 97 si NP 123 Normativ privind PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI. RECOMANDARI Deoarece terenul din amplasament , face aparte din grupa pamanturilor sensibile la umezire, se vor adopta prin proiectare , masuri pentru evitarea infiltrarii in teren a apelor de suprafata ca de exemplu : - sistematizarea verticala si in plan a amplasamentului pentru asigurarea colectarii si evacuarii rapide catre un emisar a apelor din precipitatii si din pierderile de la retele si instalatii in aer liber , prin prevederea unor pante de minim 2% ; se va realiza initial sistematizarea necesara pentru lucrarile de executie , urmand ca celelelte lucrari de sistematizare sa se termine odata cu punerea in functiune a obiectivului ; in cazul platformelor de constructii pe terenuri cu pante ma mari de 1: 5 , se vor prevedea masuri de protectie impotriva apelor care se scurg de pe versanti prin santuri de garda a caror sectiune sa asigure scurgerea debitului maxim al apelor meteorice ;platformele de constructii situate pe versanti se vor nivela in terase cu pante de maxim 1:1 , care se vor proteja prin diferite tehnilogii ( brazde , inierbare , imbracaminti din materiale locale,PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 5



geosintetice etc. ) - Evitarea perturberii echilibrului hidrogeologic si ridicarii nivelului apei subterane ; nu se vor realiza lucrari care pot bara caile naturale de iesire a apei si scurgerea ei catre emisarii naturali si artificiali in functiune ; nu vor fi strapunse orizonturi impermeabile aflate deasupra panzei freatice - Colectarea si evacuarea rapida a apei din precipitatii pe toata durata executiei sapaturilor prin amenajari adecvate ( pante , puturi , instalatii de pompare , etc. ) ; in situatia in care la cota de fundare se constata existenta unui strat de pamant afectat de precipitatii , acesta va fi indepartat imediat inainte de turnarea betonului - Evitarea stagnarii apelor in jurul constructiilor , atat in perioada executiei cat si pe toata durata exploatarii, prin solutii constructive adecvate ( trotuare , compactarea terenului in jurul constructiei , executia de strate etanse din argila , pante corespunzatoare , rigole , cavalieri , etc. ) . In caz de necesitate , pentru protectia retelelor subterane purtatoare de apa sau pentru evitarea poluarii apelor subterane din cauza pierderilor de substante agresive din inustalatii , rezervoare etc. se vor prevedea solutii de impermeabilizare ( strate etanse din pamant tratat prin diferote procedeee sau alte variante ) - Umpluturile ce se vor realiza in jurul fundatiilor se vor executa din roci coezive ce se incadreaza STAS-ului 2914-84 (se recomanda utilizarea de pamant galben sortat - praf argilos sau argila prafoasa) adus la umiditatea optima de compactare conform STAS 1913/13-83 dispus in straturi elementare de 15-20cm, compactate mecanic sau manual pana la atingerea unui grad de compactare de minim 92% si mediu 95% conform prevederi normativ C56/85,C29/85 si STAS 9850/89. In Studiul geotehnic intocmit de SC ANA PROIECT DESIGN SRL se mentioneaza ca planul propus prin PUZ, in conformitate cu NP 074 2007 , obiectivul propus , prezinta risc geotehnic moderat incadrandu se la categoria geotehnica 2 . Pamantul vegetal precum si loess-ul cu amestecuri organice , nu sunt corespunzatoare pentru sustinerea sarcinii necesare lucrarilor propuse . Praful argilos loessoid loess-ul aflat sub adancimea de 1,00m este instabil si poate suporta sarcini in conditii de umiditate a pamantului , dar sub influenta apei si a vibratiilor este expus la riscul de cedare si tasare in prezenta unei cantitati mari de apa . Apa provenita din precipitatii se infiltreaza in loess fara a avea efecte majore de modificare a structurii . Vibratiile mai puternice generate de cutremure sau explozii nu produc tasari mari ale stratului de loess . Dinamica exercitata de miscarea proprie a eolienei are un efect slab asupra terenului de fundare loess praf argilos loessoid . Lucrari de amenajare cai de acces si trasee cabluri electrice : In cazul PUZ-ului studiat, pe drumurile de acces care vor avea o latime de 5,0 m se va aseza un strat de piatra de grosime cuprinsa intre 20-40 cm . Traseul de drum a fost astfel ales incat sa nuPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 6



fie afectate terenurile private care nu sunt in proprietatea titularului de PUZ .

fig. 4 Sectiune drum de acces dupa reabilitare si/sau construire ( sursa SC Blue Line Energy SRL ) - asamblare turbine si asezarea acestora pe pozitie Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul centralei .Rolul postului de transformare este de a transforma energia electrica la tensiunea optima de transport . Dimensiunea postului de transformare este de 2x3,0= 6 mp. Cele 93 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in continuare la LEA 110 KV, existenta . Conexiunile dintre turbinele eoliene se vor realiza cu ajutorul cablurilor subterane (fig.5), amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ). Traseul drumurilor de exploatare care vor fi reabilitate are o distanta de 66537ml. De asemenea se vor amenaja drumuri interne in lungime de 4986ml .

-


Page 7



fig.5 Sectiune de drum si pozitionare cabluri electrice ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

Conexiunile informatice dintre turbinele eoliene se va realiza cu ajutorul cablurilor subterane( fig.5 ) din fibra optica . Un cablu de medie tensiune este alcatuit din 12 fibre rasucite cu diametru de 11,7 mm ,invelite intr-un material protector din PVC, amplasate pe cat posibil de-a lungul drumurilor si a cailor de comunicatie existente ( De ). Zona de instalare este alctuit din cteva zone, fiecare cu cerine diferite i nu este rezervat exclusiv componentelor macaralelor i turbinelor ci i diferitelor funcii precum zon de lucru cu unelte, zon de platforme i containere etc.

fig.6 zona de instalare a turbinelor (sursa Siemens Wind Power ) legenda : Part of the road parte din drum Road requirements cerine privind drumul PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 8



In fig.7. se ilustreaza amplasarea Zonei de constructie si a macaralei principale fata de fundatia turbinei .

fig.7 Zona de contructie-pozitia macara pricipala (sursa Siemens Wind Power ) In fig. 8 si fig. 9 s-au evidentiat doua tipuri de platformel pentru macarele , in timpul lucrarilor si dupa ridicarea turbinelor eoliene .

fig.8 Platforma macara in timpul lucrarilor ( sursa SC Blue Line Energy SRL )


Page 9



fig.9 platforma macara dupa ridicare turbine eoliana II. exploatare-functionare : in general , pentru intretinerea turbinelor sunt necesare doua revizii anuale de verificare si intretinere , iar la 2-3 ani , in functie de locatie si specificatiile producatorului se schimba uleiul si lichidul de racire . III. dezafectare : Durata de viata a unei turbine eoliene este 20-25 ani .

Dupa aceasta perioada urmeaza teoretic , etapa de demolare a turbinelor eoliene. Aceasta etapa presupune dezmembrarea rotorului cu cele trei pale ; a nacelei , cutiei de viteze si sistemului de comanda; a pilonului ( turnului ) si a fundatiei .Practic , daca investitorul doreste poate sa reamplaseze o alta turbina pe locatie . Acest lucru se poate face daca tipul de turbina ramane acelasi , prin simpla schimbare a sistemului de prindere. Daca se modifica tipul de turbina se va reface fundatia. La dezafectare se va reface terenul afectat de fundatii si drumuri . Betonul din fundatii se va concasa si se va refolosi (la amenajare drumuri sau diverse lucrari de umplutura), iar cablurile electrice , care au o durata de viata de 40 ani se inlocuiesc . Cablurile uzate sunt predate unitatilor de profil care le vor valorifica. Centralele eoliene vor fi amplasate respectind normele de pozitionare unele fata de altele si a distantelor de protectie fata de elementele construite sau protejate prin lege, ale zonei ; drumuri publice , retele de transport curent electric , canale si antene de irigatii ( conform prevederilor din Norma Tehnica privind delimitarea zonelor de protectie si de siguranta aferente capacitatilor energetice , publicate in Monitorul Oficial , partea I , nr. 865/18.12.2007 )- Tabelul nr. 2


Page 10



Legenda : Tc telecomunicatii NOTE : 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Conturul fundatiei pilonului de sustinere plus 0,2 m imprejur Inaltimea pilonului plus lungimea palei Distanta pana la axul drumului nu va fi mai mica de 50 m Se masoara de la marginea constructiei supraterane : pentru o amenajare cu mai multe agregate ( ferma ) se considera distanta de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul invecinat Egala cu lungimea de pala , turbina mai putin de 30 m Distanta centralei eoliene fata de drumul de utilitate privata propriu nu se normeaza Distanta pana la axul caii ferate nu va fi mai mica de 100 m Amenajari eoliene cuprinzand unul sau mai multe agregate ( ferma ) apartinand altui operator economic Distanta dintre agregatul a carui zona de siguranta o stabilim si agregatul cel mai apropiat apartinand celelilate ferme eoliene va fie gala cu 7xdiametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse pe directia vantului predominant, turbine 4x diametrul rotorului celui mai mare agregat , atunci cand acestea sunt dispuse perpendicular pe directia vantului predominant 10) Inaltimea pilonului x 1,5 plus lungimea paletei 11) daca obiectivul este ingradit , distanta de siguranta se masoara pana la ingradire 12) dupa caz , se stabileste distanta H + 3m , daca peste pod trece un drum national, un drum judetean sau o cale ferata , tinandu-se seama si de notele 3) si 7), turbine o distanta egala cu lungime de o pala , darn u mai putin de 30 m , daca peste pod trece un drum communal, un drum vicinal sau un drum de utilitate publica 13) inaltimea pilonului x 3 ; aceasta distanta se poate reduce fata de zona de locuinte, cu acordul comunitatii locale , pana la o valoare minima egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene destinata satisfacerii consumului propriu al unei zone va fi cel putin egala cu inaltimea pilonului plus lungimea palei + 3m ; distanta instalatiei eoliene proprii a unei locuinte nu se normeaza 14) se stabileste cu avizul autoritatii competente , care sunt mentionate in certificatul de urbanism . TABEL nr.2 : Distante de siguranta aferente instalatiilor eoliene Denumirea obiectivului invecinat centralei eoliene Distanta de Distanta de protectie siguranta -m-mDe unde se masoara distanta de sigurantaPage 11




Drumuri publice de interes national sau de interes judetean

1)

H2) + 3m3) 5) 6)

4) 4)

Drumuri publice comunale ,drumuri 1) publice vicinale, drumuri de utilitate privata Cai ferate LEA Centrale eoliene 8) Linii aeriene de Tc Conducte supraterane de fluide Inflamabile Locuri si cladiri istorice 1) 1) 1) 1) 1) 1)

H2) + 3m7) H2) + 3m 9) H2 + 3m H10) + 3m 11) 1)

4) 4) 4) 4) 4) 4)

Instalatii de extractie petrol si gaze naturale, de pompare petrol , statii de reglare , masurare gaze naturale Poduri Baraje , diguri Cladiri locuite Cladiri cu substante inflamabile , cu pericol de explozie sau incendiu Aeroporturi Instalatii de emisie receptie Tc Zone cu flora sau fauna protejate Terenuri de sport omologate Parcaje auto pe platforme in aer liber

1) H10) + 3m 11) H3) + 3m 12) H2) + 3m H13) H2) + 3m 14) 14) 14) H2) + 3m

4)

1) 1 ) 1 ) 1 ) 1 ) 1)

4) 4 ) 4 ) 4 ) 4 ) 4)

H2) + 3m

Prin acest Planul Urbanistic Zonal se propune construirea unui parc eolian alcatuit din 61 centrale eoliene de tip VESTAS V112/3000 Kw cu o capacitate de 3.0MW /turbine. Caracteristicile tehnice ( tabelul nr.3) ale turbinelor eoliene propuse a se monta sunt: Tabelul nr.3


Page 12



Tip turbina

Inaltime Pilon (m)

Raza rotor (m)

Inaltime maxima (m)

VESTAS V112

84,94 max119

56,00

150.00

fig. nr. 10 Plansa model turbine ( sursa SC Blue Line Energy SRL ) Prile principale ale turbinelor eoliene ( fig.10 ) sunt : rotorul cu cele trei pale ; nacela cu generatorul , cutia de viteze si sistemul de comanda; pilonul ( turnul ) cu diametrul la baza de 4,64 m ; fundatia .Page 13




In principiu, cele mai importante pri componente ale turbinelor eoliene( fig. nr.11), sunt:

fig. nr. 11 : Partile componente ale turbinei eoliene ( sursa www.windpower.org )

- butucul rotorului; - paletele cu lungime de 42,5 m ; - nacela; - pilonul; - arborele principal (de turaie redus); - multiplicatorul de turaie cu roi dinate; - dispozitivul de frnare;

- arborele de turaie ridicat; - generatorul electric; - sistemul de rcire al generatorului electric; - sistemul de pivotare; - girueta; - anemometrul; - sistemul de control (controller).

Butucul rotorului (fig.12) are rolul de a permite montarea paletelor turbinei i este montat pe arboreal principal al turbinei eoliene. n figura 12 este prezentat montajul paletelor pe butucul rotorului .


Page 14



Fig. 12 . Butuc de turbin eolian si palete ( sursa SC Blue Line Energy SRL ) Paletele reprezint unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene i mpreun cu butucul alctuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleai tehnologii utilizate i n industria aeronautic, din materiale compozite, care s asigure simultan rezisten mecanic, flexibilitate, elasticitate i greutate redus. Uneori se utilizeaz la construcia paletelor i materiale metalice sau chiar lemnul Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se monteaz n interiorul acesteia i anume: arborele principal, multiplicatorul de turaie, dispozitivul de frnare, arborele de turaie ridicat, generatorul electric, sistemul de rcire

al generatorului electric i sistemul de pivotare.Fig.16: Montaj nacela ( sursa SC Blue Line Energy SRL )


Page 15



Fig. 17 Montajul turnului/pilonului unei turbine eoliene de mari dimensiuni ( sursa SC Blue Line Energy SRL ) Pilonul are rolul de a susine turbina eolian i de a permite accesul n vederea exlploatrii i executrii operaiilor de ntreinere, respectiv reparaii. n interiorul pilonilor sunt montate att reeaua de distribuie a energiei electrice produse de turbina eolian, ct i scrile de acces spre nacel. n figura 18 este prezentat fundaia unui pilon, iar n figura 19 este prezentat un tronson de pilon pentru susinerea unei turbine eoliene.

Fig. 18 Armatura fundaiei unui pilon de turbin eolian (sursa SC Blue Line Energy SRL ) PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 16



Fig 19 Tronson al unui pilon de turbin eolian ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaie redus i transmite micarea de rotaie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turaie cu rot! dinate. n funcie de tipul turbinei eoliene, turaia arborelui principal poate s varieze ntre 20400 rot/min. n figura 20 este prezentat un asemenea arbore.

Fig.20 . Arborele principal al unei turbine eoliene ( sursa SC Blue Line Energy SRL ) Multiplicatorul de turaie cu roi dinate are rolul de a mri turaia de la valoarea redus a arborelui principal, la valoarea ridicat de care are nevoie generatorul de curent electric. n figura 20 , pe arborele principal, este montat i multiplicatorul de turaie. n figura 21 este prezentat principiul de funcionare al acestei componente, iar n figura 22 este prezentat un multiplicator de turaie eolian.

Fig.21. Principiul de funcionare al multiplicatorului de turaie eolian (sursawww.windpower.org)PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 17



Fig.22 . Multiplicator de turaie eolian (sursa www.windpower.org ) Dispozitivul de frnare este un dispozitiv de siguran i se monteaz pe arborele de turaie ridicat, ntre multiplicatorul de turaie i generatorul electric. Viteza de rotaie a turbinei este meninut constant prin reglarea unghiului de nclinare a paletelor n funcie de viteza vntului i nu prin frnarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frnare (cel mai adesea hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai n cazul n care mecanismul de reglare a unghiului de nclinare a paletelor nu funcioneaz corect, sau pentru frnarea complet a turbinei n cazul n care se efectueaz operaii de ntreinere sau reparaii. n figura 23 este prezentat un asemenea mecanism.

Fig.23 Dispozitiv de frnare eolian (sursa www.windpower.org ) Arborele de turaie ridicat denumit i arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite micarea de la multiplicatorul de turaie la generatorul electric. Turaia acestui arbore, ca i cea a generatorului electric, are valori ntre 1200 1800 rot/min. n figura 24 este prezentat un arbore de turaie ridicat, montat pe multiplicatorul de turaie.


Page 18



Fig.24 . Arbore de turaie ridicat (sursa www.windpower.org ) Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanic a arborelui de turaie ridicat al turbinei eoliene, n energie electric. Spirele rotorului se rotesc n cmpul magnetic generat de stator i astfel, n spire se induce curent electric. Exist att generatoare electrice care furnizeaz curent continuu (de regul pentru aplicaii casnice i turbine de dimensiuni reduse), ct i generatoare electrice cu curent alternativ ntr-o gam extrem de variat de puteri. n figura 25 este prezentat generatorul electric al unei turbine eoliene .

Fig.25. Generator electric eolian (sursa www.windpower.org ) Sistemul de rcire al generatorului electric preia excesul de cldur produs n timpul funcionrii acestuia. Rcirea este asigurat de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de putere mai redus au rcirea asigurat de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de rcire al generatoarelor electrice este proiectat s funcioneze cu ap de rcire, caz n care exist un circuit suplimentar pentru rcirea apei.PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 19



Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei dup direcia vntului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare i elementul de transmisie a micrii. Ambele componente au prevzute elemente de angrenare cu roi dinate. Acest mecanism este antrenat n micare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direciei vntului, sesizat de giruet. n figura 26 este prezentat motorul sistemului de pivotare, iar n figura 27 elementul de transmisie.

Fig.26

motorul sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )

Fig. 27

Elementul de transmisie al sistemului de pivotare (sursa www.windpower.org )

Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup direcia vntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotit automat dup direcia vintului cu ajutorul giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare. n figura 28 este prezentat o giruet.


Page 20



Fig.28

Girueta (sursa www.windpower.org )

Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 34m/s, respective oprirea turbinei eoliene cnd viteza vntului depete 25m/s. n figura 29 este prezentat un anemometru cu cupe.

Fig.29 . Anemometru cu cupe (sursa www.windpower.org ) Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare, care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul controler-ul este amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate inclusiv la baza pilonilor. n figura 30 este prezentat un controler din componena unei turbine eoliene.


Page 21



Fig.30. Controler ( sursa SC Blue Line Energy SRL )

Sistemul eolian are un principiu simplu de functionare( fig.31 ) . Palele sunt puse in miscare de vant , iar acestea la randul lor activeaza generatorul turbinei. Pentru a multiplica viteza de actiune asupra axului central , in componenta sistemului gasim si un multiplicator de viteza .

Fig . 31 . Principiul de functionare al turbinei eoliene (sursa www.windpower.org )


Page 22



BILANT TERITORIAL Bilantul teritorial este calculat pentru suprafata rezultata din insumarea parcelelor proprietate particulara. Suprafata studiata , in care sunt incluse si parcelele de amplasament este de 586,37 ha cu regim de inaltime maxim 150 m. Tabelul 4. -Bilantul teritorial Suprafata totala Din care : ha 586,37 Suprafata construita Carosabil Platforme si alei pietonale Teren agricol+neproductiv POT maxim = 1% SUPRAFATA CONSTRUITA EOLIENE : 2,32 x 2,32 x 3,14 x 93 = 1571,77 mp SUPRAFATA CONSTRUITA TRANSFORMATOARE : 2 x 3 x 93 = 558 mp TOTAL SUPRAFATA CONSTRUITA : 2129,77 mp = 0,213 ha SUPRAFATA DRUM DIN INTERIORUL PARCELEI : 4986 ml x 5,0 m = 24930,0 mp = 2,5ha SUPRAFATA PLATFORMA EOLIENE : 32,1[( diferenta dintre suprafata platformei ( 7 x 7 =49 mp )-suprafata construita de 16,9 mp )] x 24 = 2985,5 mp= 0,298 ha SUPRAFATA PLATFORME DE DEPOZITARE ( pe langa turbine) : 4464mp = 0,45 ha TOTAL PLATFORME : 7449,5 mp = 0,75ha SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE : Suprafata drumurilor : 4986 ml x 5,0 m = 24930,0 mp = 2,5ha 586,37 existent % 100 100 ha 586,37 0,21 2,49 0,75 582,92 propus % 100 0,036 0,425 0,128 99,409


Page 23



Dupa implementarea PUZ , din totalul suprafetelor agricole vor fi transformate in curti constructii numai terenurile ocupate de fundatii , trotuarele de garda al inelului bazal, alei de acces , alei carosabile din parcela si platformele de lucru, amplasamentul punctului de transformare ( 55 mp ) .In plus, pentru fiecare turbina eoliana se va crea o alee carosabila de lungime diferita de la parcela la parcela si o latime de 5,0 m . Se vor scoate din circuitul agricol o suprafata de 3,45 ha Platformele pentru organizarea de santier se realizeaza pe ultimul tronson al drumului de acces ( la capatul acestuia ), de o parte a drumului , cu doua extensii dreptunghiulare de 2 x 12 = 24 mp . Acestia sunt de fapt suporti metalici pe care vor fi depozitate cele 3 pale ale centralei eoliene si care vor fi demontati ulterior construirii . In completarea necesarului de platforme de lucru va fi folosit spatiul ramas liber dintr-o platforma patrata cu dimensiunile de 7 x 7 = 49 mp , din care se foloseste ca arie construita 16,9 mp , pentru cilindrul bazal al turbinei . Diferenta de la 16 , 9 mp la 49 mp va fi folosita in timpul executiei pentru depozitarea diverselor parti ale utilajelor si dupa executie, pentru parcare . Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament deoarece acestea se vor deforma Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospecialele de transport , care sunt prevazute cu suporti specifici pentru nedeformare . Obiectivul planului analizat il constituie analiza capacitatii de suport a mediului inconjurator din zona studiata si evaluarea impactului generat de desfasurarea viitoarelor activitati din parcul eolian . Prin Planul Urbanistic Zonal propus spre analiza se va avea in vedere si urmatoarele aspecte : Schimbarea destinatiei terenului , din extravilan , cu destinatie agricola si pasuni impadurite in teren curti-constructii , in vederea amenajarii unui parc eolian ; Asigurarea compatibilatii functionale si a unor legaturi functionale cu celelalte zone ale localitatilor invecinate; Asigurarea accesului rutier , a traficului local precum si a traficului de tranzit , in prezent si perspectiva ; Stabilirea cu exactitate a alinierilor si a regimului de inaltime aferent constructiilor ; Echiparea tehnico-edilitara corespunzatoare dezvoltarii zonei .


Page 24



2.2. Relatia cu alte planuri/programe : In Strategia Energetica a Romaniei in perioada 2007-2020 se mentioneaza ca obiectivul general al dezvoltarii sectorului energetic il constituie acoperirea integrala a consumului intern de energie electrica si termica in conditii de crestere a securitatii energetice a tarii , de dezvoltare durabila si cu asigurarea unui nivel corespunzator de competitivitate . In conformitate cu Noua Politica Energetica a Uniunii Europene (UE) elaborat n anul 2007,energia este un element esential al dezvoltrii la nivelul uniunii. Dar, in aceeasi masura este o provocare in fata tarilor UE in ceea ce priveste impactul sectorului energetic asupra schimbarilor climatice, a cresterii dependentei de importul de resurse energetice precum si a cresterii pretului energiei. Pentru depasirea acestor provocari, Comisia Europeana (CE) considera absolut necesar ca UE sa promoveze o politica energetica comuna, bazata pe securitate energetica, dezvoltare durabila si competitivitate. In ceea ce priveste dezvoltarea durabila, trebuie remarcat faptul ca, in anul 2007, sectorul energetic este, la nivelul UE, unul din principalii productori de gaze cu efect de sera. In cazul neluarii unor masuri drastice la nivelul UE, in ritmul actual si la tehnologiile existente n anul 2007, emisiile de gaze cu efect de sera vor creste la nivelul UE cu circa 5% si la nivel global cu circa 55% pana in anul 2030. Energia nucleara reprezinta in acest moment in Europa una dintre cele mai mari resurse de energie fara emisii de CO2. Centralele nucleare asigura in anul 2007 o treime din productia de electricitate din Uniunea Europeana, avand astfel o contributie reala la dezvoltarea durabila. n cadrul Consiliului European de la Gothenburg, Comisia Europeana a propus un set de "indicatori structurali" care constituie un instrument de evaluare obiectiv a progresului n sensul dezvoltrii durabile. De fapt, "indicatorii structurali" care sunt estimai i publicai de Eurostat se refer la nou arii tematice fiecare dintre ele cuprinznd mai muli indicatori. Aceti indicatori structurali sunt, n prezent, obligatorii pentru toate rile membre ale UE. Aceste nou arii tematice sunt urmtoarele: 1. Emisiile de gaze cu efect de ser; 2. Intensitatea energetic a economiei; 3. Volumul transportului intern raportat la PIB; 4. Repartiia pe moduri de transport; 5. Calitatea aerului n mediul urban; 6. Deeurile municipale; 7. Ponderea energiei regenerabile; 8. Protecia resurselor naturale (zonele propuse n cadrul Directivelor habitate i pasri); 9. Protecia resurselor naturale (stocurile de pete din apele maritime europene). Urmare acesti indicatori ,Comisia European propune n setul de documentePARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 25



care reprezinta Noua Politica Energetica a UE urmatoarele obiective: reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser cu 30% pn n anul 2020, n comparaie cu 1990. creterea ponderii energiei regenerabile de la mai puin de 7% n anul 2006, la 20% din totalul surselor sale de energie pn n 2020; creterea ponderii biocombustibililor la cel puin 10% din totalul combustibililor utilizai n anul 2020; reducerea consumului global de energie primar cu 20% pn n anul 2020 . Promovarea surselor energetice regenerabile In conformitate obiectivele stipulate in Carta Alba a Uniunii Europene, energia electric ce va fi produs din surse energetice regenerabile (SRE) la nivel european n anul 2010, este urmatoarea : Tabelul nr. 5 : Potenialul de resurse energetice regenerabile la nivelul Uniunii Europene TWh/an 80,0 355,0 de mare putere de mic putere Fotovoltaic Biomas Geotermal Total 300,0 55,0 3,0 230,0 7,0 675,0 Resurse energetice regenerabile Potenialul energetic al surselor regenerabile de energie din Romnia este prezentat in tabelul nr. 6 . Tabel nr.6 : Potenialul naional al surselor regenerabile Sursa Energie solar Energie eolian Energie hidro din care sub 10 MW Potential anual 60 PJ/an 1,2 TWh 23 TWh 36 TWh 3,6TWh aplicatie Energie termic Energie electric Energie electric Energie electric

Energie electric Energia eolian Hidro:


Page 26



Biomasa i biogaz Energie geotermal

318 PJ 7 PJ

Energie termic Energie electric Energie termic

Harta repartizrii potenialului de resurse regenerabile pe teritoriul Romniei este prezentat n figura 32 .

Figura nr.32 : Harta potenialului de resurse regenerabile Legenda: I. Delta Dunrii (energie solar); II.Dobrogea (energie solar i eolian); III. Moldova (cmpie si podi - microhidro, energie eolian i biomas); IV.Munii Carpai(IV1 - Carpaii de Est; IV2 - Carpaii de Sud; IV3 - Carpaii de Vest ( biomas, microhidro); V. Podiul Transilvaniei (microhidro); VI.Cmpia de Vest (energie geotermal); VII. Subcarpaii(VII1 - Subcarpaii Getici; VII2 - Subcarpaii de Curbur; VII3 Subcarpaii Moldovei: biomas, microhidro); VIII. Cmpia de Sud (biomas, energie geotermal i solar).


Page 27



n Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei Orizonturi 20132020-2030 se mentioneaza : n ceea ce priveste sursele regenerabile de energie, conform pachetului legislativ prezentat de Comisia Europeana la 23 ianuarie 2008, Romnia are obligatia sa elaboreze si sa prezinte Comisiei Europene un Plan National de Actiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea energiei din surse regenerabile n domeniile transporturilor, electricitatii, ncalzirii si racirii, precum si a masurilor care urmeaza sa fie adoptate n vederea atingerii acestor obiective, pna la 31 martie 2010. n conditiile n care obiectivul-tinta pe ansamblul Uniunii Europene este ca 20% din totalul consumului de energie sa provina din surse regenerabile n anul 2020, obiectivul urmarit de Romnia este mult mai ambitios: circa 33% la nivelul anului 2010. Se urmareste ca, n 2010, circa 12% din consumul intern brut de energie sa fie acoperit din surse regenerabile. Aplicarea sistemului certificatelor verzi va spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 9-10% din consumul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate vnduta consumatorilor, avnd n vedere ca mecanismul centralizat de tranzactionare, Piata Certificatelor Verzi, functioneaza nca din anul 2005. De asemenea, legislatia n domeniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii si cantitatea de energie electrica furnizata anual consumatorilor finali . In Planul Urbanistic General al comunei Dobromir, aflat in curs de revizuire se mentioneaza ca profilul de baza este cel agricol, in present in sector privat , cu dezvoltare mai accentuata in sectorul cresterii animalelor. In privinta turismului localitatea are un proiect privind drumul turistic transfrontalier Pobrich-Krucari-Karitem-Dobromir-Bneasa. In lucru, in acest moment exista Strategia de Dezvoltare Locala a comunei Dobromir, in care activitatile de producere a energiei din surse regenerabile sunt prinse ca si activitati economice ce pot fi dezvoltate , datorita potentialului eolian si a resurselor naturale existente. Comuna Dobromir din judeul Constana se afl n topul localitilor cu cel mai ridicat grad de srcie, cu o rat a srciei de 75,6%, aflndu-se pe locul opt ntr-un clasament al comunelor ntocmit de reprezentani ai Ministerului Agriculturii, Pdurilor i Dezvoltrii Rurale Datorita potentialului, de cnd snt interesai investitorii de zon, au fost ntocmite studii i a fost consultat populaia referitor la amplasarea parcului eolian n comun, iar, n prezent, se ncheie contracte cu oamenii pentru a primi acord de amplasare a parcului pe proprietile personale. Timp de trei, patru, chiar cinci ani, nfiinarea aprcului eolian ar crea locuri de munc pentru 400 de persoane, conform opiniei reprezentantilor primariei din Dobromir, ncreztori n derularea investiiei. Amplasarea obiectivului PARC EOLIAN in zona localitatii Dobromir este oportuna deoarece in zona vinturile sunt prezente tot anul, cu intensitati care pot fi luate in considerare pentru infiintarea unor parcuri eoliene. Conform datelor statistice , in zona vinturile au o intensitate de 6,8 m/s .


Page 28



Clima Cel mai cald teritoriu al tarii, arealul Constanta- Mangalia fiind singurul unde media temperaturilor tuturor lunilor este pozitiva Regiunea este strabatuta de izoterma de 11grade C,medie anuala, verile fiind calduroase si iernile geroase sub influenta circulatiei nord-estice Precipitatii medii anuale scazute 360- 500mm/an Pentru culturile agricole prezint importan i pragul de 5C, care se realizeaz n Dobrogea de Sud ncepnd cu data de 14 15 martie i are o durat pe litoral pan la data de 18 noiembrie 5 decembrie, ceea ce nseamn un numr de circa 250 de zile. La Hrova durata este de 246 zile, iar la Mangalia de 265 de zile.

Fig.3.4 Pragul de 10 C este necesar de stabilit pentru culturile de porumb. Acestea se realizeaz ncepnd de la data de 11-15 aprilie i ine pn n jurul datei de 4-24 octombrie, ceea ce reprezint un numr de zile cuprins ntre 192 de zile, la Adamclisi i 206 zile, la Mangalia. Intervalul termic menionat este necesar principalelor faze fenologice ale plantelor de cultur, care n felul acesta acumuleaz o rezerva caloric de peste 3600 C. 12 Climatologic Dobrogea prezinta arealul din tara noastra cu clima cea mai arida - temperat continentala , avand ca principali parametrii:. - temperatura medie a aerului - temperatura medie a lunii ianuarie - temperatura medie a lunii iulie - temperatura maxima anuala a aerului - temperatura minima anuala a aeruluiPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA

+ 11,2 C - 3,0 C + 22,4 C + 38,5C - 25,0 CPage 29



- precipitatii medii anuale - vanturi dominante Iernile sunt relativ blande si scurte.

378,7 mm/mp NE E SV

Precipitatiile sunt foarte variabile si in general sub forma de averse. Cea mai mare cantitate de precipitatii cade in cursul verii, ploile fiind repezi si bogate. Precipitatii atmosferice - cantitati medii anuale - cantitati medii lunare cele mai mari - cantitati medii lunare cele mai mici - cantitatea maxima cazuta in 24 de ore In anii secetosi ,precipitatiile scad sub 200 mm.ZONAREA SEISMICA

378,7 mm 43,5 mm 23,8mm 130 mm

Din punct de vedere seismic,conform P 100 -1992, amplasamentele cercetate , apartine zonei seismice '' E ''; coeficient de seismicitate ks = 0,12; perioada de colt Tc = 0,7 sec . Conform Normativ P 100 / 2006 Codul de proiectare seismica partea I Prevederi de proiectare pentru cladiri , amplasamentele cercetate prezinta pentru o perioada de recurenta IMR = 100 ani o valoare a acceleratiei de varf ag = 0,1 g , iar din punct de vedere al perioadei de colt ne situam Tc in zona cu Tc = 0,7 sec.

ADANCIMEA DE INGHET In conformitate cu prevederile din STAS 6054/77 , adancimea maxima de inghet in aceasta zona este de 0,90 m .


Page 30



CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE IN ZONA In interior, judetul Constanta, este deficitar in privinta apelor curgatoare(cele mai multe avand debite mici si oscilante), pe margini are numeroase lacuri-limane fluviatile si fluvio-maritime. O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene fluviul Dunarea si Marea Neagra. Fluviul Dunarea si Canalul Dunare-Marea Neagra realizat partial pe traseul vaii Carasu, are o lungime de 64 km, intre Cernavoda si Agigea, are o adancime medie de 7,5 msi este prevazut cu doua ecluze( la Cernavuda si la Agigea). Marea Neagra margineste judetul spre est, cu suprafata de 462535 km2( impreuna cu Marea Azov), este o mare de tip continental deschisa. Are tarmurile crestate, cu golfuri larg deschise, cu putine peninsule (Crimeea) si insule (ins. Serpilor). Salinitatea apei marii oscileaza intre 17% pe litoralul romanesc, 18% in largul marii si 22% la mari adancimi. Temperatura medie anuala a apelor Marii Negre in zona litoralului romanesc este de 12,70C. La Constanta s-au inregistrat cele mai ridicate temperaturi ale marii de 22,40C, iar cele mai scazute temperaturi s-au inregistrat in luna februarie( 2,90C) Flora si fauna se dezvolta numai in stratul superior (pana la 180m adancime).Se intalnesc forme proprii ca familia sturionilor, formele mediteraneene scrumbia albastra, iar la gurile de varsare ale fluviilor forme de apa dulce (gingirica). Frecvent pot fi intalnite forme interesante cum sunt calul de mare , pisica de mare , unele specii de delfin (porcul de mare) , un mic rechin (cainele de mare ) si mai rar foca din Marea Neagra. Flora este alcatuita din alge verzi ,rosii si brune si se dezvolta pana la adancimea de 75-80m pana unde patrunde lumina soarelui . Reteaua hidrografica este tributara in cea mai mare parte Dunarii , vaile sapate fiind in forma de U sau V . Versantul drept al Dunarii are sculptate faleze inalte in depozie cretacice , eocene , badenian sarmatiene si loess cuaternar . Tarmul Marii Negre are de asemenea faleze sapate in roci sarmatiene si cuaternare. Din punct de vedere hidrogeologic, n Dobrogea de Sud exist acumulri de ape n formaiuni de vrste diferite cum ar fi Cuaternarul, Pliocenul, Eocenul i Senonianul, dar acestea au numai extensiuni reduse i importan local. Cele mai importante acvifere, att ca extensiune ct i ca potenial economic, sunt legate de depozitele calcaroase barremian-jurasice i sarmaiene. Dupa Normativ NP 074 2007 pentru stabilirea categoriei geotehnice a amplasamentului s-au analizat :PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 31



Factorii care conditioneaza riscul geotehnic

Descrierea situatiei din amplasamentul studiat Teren bun : calcar albicios blocuri

Punctaj estimativ 2 puncte ;

Conditii de teren

Teren mediu : argila prafoasa cafenie galbuie plastic vartoasa Nu necesita epuismente Exceptionala Fara risc Zona seismica cu a g = 0,16

3 puncte 1 punct 5 puncte 1 punct 1 punct 10 puncte 11 puncte

Apa subterana Importanta constructiei Vecinatati Seismicitate Punctaj estimativ

Analizand punctajul , amplasamentele cercetate se incadreaza in categoria geotehnica 2 si prezinta risc geotehnic moderat . REZULTATELE INVESTIGATIILOR DE TEREN In vederea determinarii stratificatiei terenului si caracteristicile geotehnice ale pamanturilor , in amplasamente s-au executat : - 10 foraje geotehnice F1 F4 si F8 F13 , executate cu foreza mecanica EF 20 cu diametrul D = 120 mm Din fisele forajelor anexate , stratificatia terenului amplasamente se prezinta astfel : In forajul F1 0,00 0,90m pamant vegetal cenusiu 0,90m 4,90m praf argilos loessoid ( loess ) cafeniu deschis plastic vartos 4,90m 5,70m argila prafoasa de natura loessoida cafenie plastic vartoasa 5,70m 7,50m argila cafenie deschisa de natura loessoida cu rare concretiuni calcaroase , plastic vartoasa 7,50m 8,70m argila prafoasa maronie roscata plastic vartoasa 8,70m 10,90m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 10,90m 13,50m argila maronie roscata plastic vartoasa In forajul F2 0,00 0,60m pamant vegetal cenusiu 0,60m 6,30m praf argilos loessoid ( loess ) cafeniu deschis plastic vartos 6,30m 13,20m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa cu rare concretiuni calcaroase , plastic vartoasaPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 32



13,20m 13,80m calcar albicios alterat in suprafata cca. 0,60m , de la 13,80m calcar albicios blocuri Conform STAS 3300 / 2 1985 punctul 1.6.4. , blocurile de calcar fac parte din categoria terenuri bune de fundare In forajul F3 0,00 0,80m pamant vegetal cenusiu 0,80m 4,90m praf argilos loessoid ( loess ) cafeniu deschis plastic vartos 4,90m 9,10m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa plastic consistenta 9,10m 13,80m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase , plastic consistenta spre plastic vartoasa 13,80m 16,40 argila prafoasa cafenie deschisa de natura loessoida plastic consistenta In forajul F4 0,00 0,70m pamant vegetal cenusiu 0,70m 6,80m praf argilos loessoid ( loess ) cafeniu deschis plastic vartos 6,80m 9,20m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa plastic vartoasa 9,20m 14,50m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 14,50m 17,00m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic onsistenta In forajul F8 0,00 0,80m pamant vegetal cenusiu 0,80m 7,50m praf argilos loessoid ( loess ) cafeniu deschis plastic vartos 7,50m 9,70m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa plastic vartoasa 9,70m 14,10m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 14,10m 16,70m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic onsistenta In forajul F9 0,00 0,80m pamant vegetal cenusiu 0,80m 7,00m praf argilos loessoid ( loess ) galbui plastic vartos 7,00m 9,40m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa plastic vartoasa 9,40m 11,70m argila cafenie galbuie cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 11,70m 12,30 - calcar albicios alterat in suprafata cca. 0,60m , de la 12,30m calcar albicios blocuri Conform STAS 3300 / 2 1985 punctul 1.6.4. , blocurile de calcar fac parte din categoria terenuri bune de fundare In forajul F10 0,00 0,80m pamant vegetal cenusiu 0,80m 7,90m praf argilos loessoid ( loess ) galbui plastic vartos 7,90m 10,50m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa tare 10,50m 14,90m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasaPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 33



14,90m 16,90m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic vartoasa In forajul F11 0,00 0,80m pamant vegetal cenusiu 0,80m 7,60m praf argilos loessoid ( loess ) galbui plastic vartos 7,60m 10,80m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa tare 10,80m 14,50m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 14,50m 17,80m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic vartoasa In forajul F12 0,00 0,70m pamant vegetal cenusiu 0,70m 7,90m praf argilos loessoid ( loess ) galbui plastic vartos 7,90m 10,50m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa tare 10,50m 14,30m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 14,30m 17,50m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic vartoasa In forajul F13 0,00 0,70m pamant vegetal cenusiu 0,70m 7,70m praf argilos loessoid ( loess ) galbui plastic vartos 7,70m 10,60m argila prafoasa de natura loessoida cafenie deschisa tare 10,60m 14,60m argila cafenie galbuie de natura loessoida cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa 14,60m 17,10m argila prafoasa cafenie galbuie de natura loessoida plastic vartoasa Conform fiselor de stratificatie, a buletinelor analizelor de laborator ale stratului de praf argilos loessoid ( loess ) , au urmatoarele valori ( vezi fise foraje anexate ) : - este pamant slab coeziv - culoarea cafenie galbuie - granulometric : A = 25% 30%; P = 57% 64%; N = 11% 15% - indicele de consistenta Ic = 0,70 0,89 0,94 situeaza stratul in domeniul plastic consistent si plastic vartos - indicele de plasticitate Ip = 16,12 % 17,54 % indica pamant cu plasticitate medie - umiditatea naturala W = 7,11 % 18,37 % - greutatea volumica naturala v = 13,08 17,28 kN/ mc - greutatea volumica in stare uscata d = 11,73 15,27 kN / mc - porozitatea n = 42,13 % 55,78% ( prezinta valori foarte mari ceea ce indica pamant poros ) - indicele porilor e = 0,749 0,876 1,76 - gradul de saturatie Sr = 0,264 0,333 0,62 - modul edometric M 2 3 = 9000 11500 kPa indica pamant cu compresibilitate mare si compresibilitate medie - tasarea specifica p = 3,7 4,4 - unghiul de frecare specifica interna = 12 - 16 - coeziunea c = 9 13 kPaPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 34



In cazul loessului este vorba despre un sediment eolian ( adus de vant ) , ce se compune preponderent din particule de praf , cu aport alternativ fin nisipos si argilos , continand de asemenea si calcar . De obicei in cazul loess-ului existent este vorba despre loess primar care a fost transportat partial aproape de suprafata si transformat in loess secundar prin eroziune . In special loessul primar tinde catre tasare . Factorii ce cauzeaza acest lucru sunt trepidatiile ( cutremure sau vibratii cauzate de om ), schimbarea starii de tensiune in sediment prin masurile de incarcare constructie , si in special prin infiltrarea apei . O alta proprietate a loess ului care il deosebeste de celelalte pamanturi este structura care poate fi : - structura fina : consta in faptul ca, granulele de praf sunt departate si de aceea porozitatea este foarte mare (42,13 % 55,78% ) - structura mare : este compusa din canale verticale asemenea radacinilor care se ramifica si pot ajunge pana la 10 m adancime - macrostructura . : este formata din clivaje verticale Aceste structuri permit loess ului sa absoarba apa , sa o stocheze , ceea ce inseamna ca o retine capilar si ca o elimina foarte lent prin evaporare . O evaluare a formei si starii loess ului prin stabilirea limitelor de consistenta este prea putin semnificativa , avand in vedere ca materialul forat obtinut este foarte sfarmicios si din acest motiv nu este potrivit pentru cercetarile respective . Facand aprecierea compresibilitatii pamanturilor pe baza modulului de deformatie edometric M 2-3 si a tasarii specifice p , avem pamant cu compresibilitate mare si medie Conform NP 125 2008 , limitele de variatie ale caracteristilor fizice si mecanice pentru pamanturi sensibile la umezire - PSU in stare naturala sunt : Valoarea caracteristica 2,52 2,68 12,0 18,0 11,0 19,00 6 15 45 - 60 2 20 10 -4 10 -6Page 35

Denunmirea caracteristica Densitatea scheletlui Greutatea volumica in stare naturala Greutatea volumica in stare uscata Umiditatea naturala Porozitatea Indicele de plasticitate Coeficient de permeabilitatePARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA

Simbol s

U.M. g/cmc kN / mc kN / mc % % % m/s

dW n Ip K



Tasarea suplimentara la = 100 kPa Tasarea suplimentara la = 200 kPa Modul de deformatie edometric Unghiul de frecare interna Coeziunea

im100 im200 E 2-3 c

% % kPa Grade ( ) kPa

0 0,6 0 1,8 5000 - 10000 5 25 10 30

Conform fiselor de stratificatie, a buletinelor analizelor de laborator ale stratului de argila prafoasa , au urmatoarele valori ( vezi fise foraje anexate ) : - culoarea cafenie deschisa si galbuie - granulometric : A = 30% 41%; P = 51% 56%; N = 8% 14% - indicele de consistenta Ic = 0,70 0,91 1,09 situeaza stratul in domeniul plastic consistent ; plastic vartos ; tare - indicele de plasticitate Ip = 16,39 % 19,74 % indica pamant cu plasticitate medie - umiditatea naturala W = 12,30 % 17,51 % - greutatea volumica naturala v = 17,32 20,76 kN/ mc - greutatea volumica in stare uscata d = 15,42 17,66 kN / mc - porozitatea n = 33,3 % 41,56% - indicele porilor e = 0,5 0,711 - gradul de saturatie Sr = 0,465 0,945 - modul edometric M 2 3 = 11000 18000 kPa indica pamant cu compresibilitate medie - tasarea specifica p = 2,4 3,8 - unghiul de frecare specifica interna = 17 - 21 - coeziunea c = 14 24 kPa Conform fiselor de stratificatie, a buletinelor analizelor de laborator ale stratului de argila, au urmatoarele valori ( vezi fise foraje anexate ) : - culoarea cafenie - galbuie si maronie - granulometric : A = 51%; P = 41%; N = 8% - indicele de consistenta Ic = 0,74 0,93 situeaza stratul in domeniul plastic consistent ; plastic vartos ; - indicele de plasticitate Ip = 32,67 % 30,25 % indica pamant cu plasticitate mare - umiditatea naturala W = 16,01 % 19,58 % - greutatea volumica naturala = 19,19 20,84 kN/ mc - greutatea volumica in stare uscata d = 16,06 17,44 kN / mc - porozitatea n = 35,75 % 39,59% - indicele porilor e = 0,556 0,654 - gradul de saturatie Sr = 0,780 1,00 modul edometric M 2 3 = 19000 24000 kPa indica pamant cu compresibilitate medie si compresibiltate mica - tasarea specifica p = 2,4 1,6 - unghiul de frecare specifica interna = 14 - 18 - coeziunea c = 20 40 kPaPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 36



Pentru calcule geostatice pot fi aplicate urmatoarele valori specifice solului . Tipul de pamant Sol vegetal Loess Blocuri de calcar

n( kN/mc 15 20 20

Y ( kN/mc) 9 14 - 16 17 - 19

() 25 25 42

C ( kN/mc) 3 10 10 30 -

Es ( kN/mp)

10000 20000

CONSIDERATII HIDROGEOLOGICE La data efectuarii lucrarilor de teren, nivelul hidrostatic nu a fost interceptat in foraje pana la adancimile investigate. Nefiind panza freatica in zona , nu s-a putut recolta proba de apa pentru a fi testata agresivitatea apei fata de betoane . Loessul ( praful argilos ) intalnit in foraje are un caracter special , adica are o capacitate de absorbtie a apei foarte mare daca se afla in stare nederanjata , prin structurile sale (structura fina , mare si macrostructura), astfel nu exista posibilitatea formarii apei de zacamant sau acumulari de apa nici in urma precipitatiilor abundente . CONDITII ESTIMATIVE DE FUNDARE In conformitate cu NP 074 2007 , obiectivul propus , prezinta risc geotehnic moderat incadrandu se la categoria geotehnica 2 . Pamantul vegetal precum si loess-ul cu amestecuri organice , nu sunt corespunzatoare pentru sustinerea sarcinii necesare lucrarilor propuse . Praful argilos loessoid loess-ul aflat sub adancimea de 1,00m este instabil si poate suporta sarcini in conditii de umiditate a pamantului , dar sub influenta apei si a vibratiilor este expus la riscul de cedare si tasare in prezenta unei cantitati mari de apa . Apa provenita din precipitatii se infiltreaza in loess fara a avea efecte majore de modificare a structurii . Vibratiile mai puternice generate de cutremure sau explozii nu produc tasari mari ale stratului de loess . Dinamica exercitata de miscarea proprie a eolienei are un efect slab asupra terenului de fundare loess praf argilos loessoid . Datorita conditiilor specifice impuse de : - natura litologica specifica amplasamentului terenuri bune si medii ; - proprietatile terenului de fundare in zona de influenta a fundatiilor; - categoria geotehnica 2 a lucrarii si risc geotehnic moderat ; se fac urmatoarele recomandari : 4. Centralele eoliene, cu o naltime de 100 m, aduc incarcari la nivelul fundaiilor de cca 500 Kpa.PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA

talpii

Page 37



5. Terenul natural nu poate asigura aceasta capacitate portana, nici prin orice procedeu de inbunatatire a terenului. 6. Se impune o soluie de fundare indirecta prin intermediul pilotilor forati cu diametru mare, cu varful sprijinit in fundamentul calcaros sau argila prafoasa cafenie galbuie plastic vartoasa . Capacitatea portanta a unui pilot portrant pe varf depinde de diametrul sau. In faza de proiectare, se vor efectua incercari pentru verificarea incadrarii in parametrii respectivi necesari pentru buna functionare a centralelor eoliene si parametrii fizico mecanici ale stratelor interceptate cu forajele efectuate. Conform zonarii seismice , amplasamentul este caracterizat de urmatorii parametrii : ag =0,10 g ; Tc=0,7 s . Reteaua hidrografica - O nota caracteristica a retelei hidrografice de pe teritoriul judetului este densitatea foarte scazuta a acesteia, de 0,1 km/km2, reprezentand cea mai redusa valoare de pe intreg teritoriul tarii. Apele sunt reprezentate de rauri( Topolog, Chichirgeaua, Carasu), parauri( Casimcea, Topolog, Crucea, Nuntasi), lacuri( Buceag, Oltina, Baciu, Tasaul, Corbu, Siutghiol-Mamaia, Agigea, Tabacarie, Techirghiol), limanuri s.a. Nu putem vorbi de hidrografia judetului Constanta fara sa amintim principalele caracterstici ale celor 2 componente principale ale hidrografiei dobrogene fluviul Dunarea si Marea Neagra. Factorul de ploaie Lang se calculeaz ca raport ntre cantitatea anual de precipitaii i temperatura medie anual, dar poate fi calculat i pentru valorile medii lunare ale temperaturii i precipitaiilor din sezonul de vegetaie. Valorile rezultate n urma calculelor, ne indic din nou faptul ca Pod. Dobrogei de Sud se ncadreaz clar ntr-o zon cu un climat de step, valori anuale oscilnd ntre 33.0 la Constana i 35.8 la Mangalia, pn la 43,7 la Adamclisi. Indicele Gams reprezint raportul dintre cantitatea de precipitaii anuale i altitudine. Calculat pentru arealul Pod. Dobrogei de Sud oscileaz ntre 2.9 la Adamclisi i 68.7 la Mangalia (Fig.3.16). Ecartul foarte mare al acestor valori atest o distribuie difereniat a vegetaiei n altitudine, chiar dac n aceast zon valorile maxime ale altitudinii sunt relativ mici. Astfel vom ntlini specii mezoxerofite i xerofite n zonele de litoral specifice stepei i pe msur ce naintm spre zona mai nalt din centrul podiului apar speciile mezofite (fagul). n concluzie, putem spune c analiza spaial a indicilor ecometrici, corelat cu formaiunile vegetale, carcteristice Pod. Dobrogei de Sud, au relvat faptul c exist o strns intedependen ntre condiiile de temperatur, precipitaii i distribuia spaial a formaiunilor de vegetaie, cu precdere a celei spontane, interdependen ce se manifest restrictiv asupra covorului vegetal n funcie de factorii climatici. Nu n ultimul rnd trebuie s apreciem i rolul hipsometriei n corelaie cu valorile acestor indici, precumPARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 38



i a formelor de relief. Astfel, putem spune c limitele de astzi ntre domeniile biogeografice sunt i de natur climatic, dar i influenate de factorul antropic. n vederea reducerii efectelor distrugtoare ale apelor, nu este necesar a fi luate masuri special in zona analizata. Variaia temperaturii apei urmeaz ndeaproape variaia temperaturii aerului i, n funcie de individualitatea proprie a fiecrui bazin, media anual a temperaturii apei oscileaz de la un bazin la altul. Fenomenele de iarn pe ruri apar rar, fiind mai putin evidente. FACTORII LUATI IN CONSIDERARE LA PROPUNEREA ACESTUI PLAN SUNT: politica energetica a Romaniei care este prezentata in diferite documente precum: Strategia Romniei n domeniul energiei 2007-2020 (publicat de MEF n iunie 2007); Foaia de parcurs pentru sectorul energiei din Romnia discutat cu Comisia Europeana -HG nr.890/2003 ; Strategia naional pentru eficiena energetic - HG nr. 163/2004 ; Strategia pentru promovarea surselor de energie regenerabil - HG nr. 1535/2003 . Pe baza acestor documente politice privind domeniul energiei, au fost sau sunt n curs de elaborare diferite planuri si/sau programe . Planul Naional de Aciune pentru Eficien Energetic (HG 163/2004) i versiunea recent ( elaborata de MEF) potrivit prevederilor Directivei UE 2006/32/CE. Planul naional de Aciune privind sursele de energie regenerabil - HG nr. 1535/2003 Program privind msurile existente i planificate de promovare a energiei electrice din surse regenerabile - HG nr. 443/2003 referitoare la Directiva 2001/77/EC Programul Operaional de Sector Creterea competitivitii economice (POS CCE) - Axa de prioriti 4 (energie); Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei - Orizonturi 2013-2020-2030 Prezentarea alternativelor A. Amplasament alternativ : VARIANTA 1 : amplasarea a 93 turbine eoliene , fara a lua in considerare datele de vant , distanta fata de localitate , culoarul de migratie si existenta unor pesteri .PARC EOLIAN DOBROMIR - CONSTANTA Page 39



VARIANTA 2 : amplasarea a 80 turbine eoliene . La pozitionarea turbinelor s-a tinut cont de potentialul eolian , insa nu s-a luat in consideratie toate restrictiile de distante. Accesul si traseul cablurilor electrice trece prin localitatea Dobromir, cu afectarea terenurilor proprietate private a localnicilor . Distanta fata de localitate era mica ( cca 600 m ). VARIANTA 3 : amplasarea a 61 turbine turbine , cu respectarea distantelor impuse prin Ordinul nr. 4/2007, cele mai apropiate turbine sunt la distanta de 1 km fata de vatra satului. . VARIANTA FINALA ADOPTATA A FOST VARIANTA 3 DIN CAUZA NUMARULUI OPTIM DE TURBINE, AL POZITIONARII ACESTORA si exista o distanta de 1 km fata de cea mai apropiata locuinta. CONCLUZIE : Evaluarea alternativelor a indicat viabila si de preferat varianta de realizare a unui parc eolian cu 61 turbine amplasate pe o suprafata de peste 500 ha, reabilitarea drumurilor de exploatare si realizarea de drumuri interne . Traseul cablurilor va fi subteran ( LES). Aceasta alternativa de plan a luat in consideratie TOATE aspectele de mediu (distante fata de zone protejate, localitati, gradul de afectare a solului , zgomot , dispunerea turbinelor sa afecteze la minim culoarul secundar de migratie identificat in urma monitorizarii, impact vizual ). Mentionam ca nici o alta varianta de plan nu ar asigura beneficii de mediu suplimentare comparativ cu varianta aleasa . CONCLUZII : Utilizarea energiei eoliene a luat o foarte mare amploare n Uniunea European. Pentru Romnia, ca ar membr a U.E. ar trebui ca aceast problem s fie abordat mai serios i chiar insistent. Dac nainte de 1989, utilizarea energiilor neconvenionale (aa cum erau denumite atunci) constituia o problem naional, n ultimii 19 ani, aceasta a fost neglijat. Cercettorii care s-au ocupat de aceast tem au accentuat mai mult problematica utilizrii directe sau a posibilitilor de stocare a energiei electrice pentru utilizarea ei n perioadele de calm. Studiile efectuate pn n 1989 au pus n eviden cteva tipuri de rotori care pot fi folosii n funcie de regimul vnturilor, mai ales cei cu ax orizontal, multipal (mai mult de 3 palete) sau cu ax vertical. ncadrarea Romniei n obiectivele stabilite pentru U.E. necesita eforturi susinute i, mai ales, voin politic i capacitate administrativ. Dup cum se tie, capacitatea administrativ este domeniul cel mai des criticat de U.E. Construirea parcului eolian va contribui la realizarea angajamentelor pe care RomaniaPage 40




si le-a asumat prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana cu privire la procentul de energie obtinut din surse regenerabile. Conform unui studiu PHARE , potentialul eolian al Romaniei este de cca 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an (potential total). Considerand doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de cca 2500 MW putere instalata, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de 6000 GWh ,ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a Romaniei. De subliniat sunt urmatoarele aspecte:

6000 GWh se pot obtine prin arderea a 6,5 milioane tone carbune, 1,5 miliarde mc gaz metan sau 1,2 milioane pacura , care ar elimina in atmosfera peste 7 milioane tone de bioxid de carbon .Prin producerea aceleiasi cantitati de energie in centralele eoliene emisiile de bioxid de carbon ar fi ZERO. 6000 GWh =1,2 milioane tone pacura =300 milioane dolari

6000 GWh=750 locuri de munca permanente si inca pe atat locuri de munca temporare Energia eoliana este neutra din punct de vedere al emisiilor de CO2 . Energia eoliana poate avea un impact redus la nivel national , dar foarte important pentru comunitatile locale , care se pot autosustine cu energia produsa pe plan local. Explorarea surselor locale de energie eoliana si constructia de infrastructura pentru utilizarea acestor resurse poate recurge la forta de munca locala si astfel va avea un impact pozitiv asupra economiei localitatilor.INTOCMIT, ING. I. STRIMBEANU


Page 41

justificativ_dobromir_mediu

Documents