Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin l Anul 16 l Serie nouă l nr. 5 l noiembrie 2013 l Se distribuie gratuitRedactor şef - Nicolae Bercea. Redactori - ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: jurnaldesavarsin@yahoo.com

Marea Unire din 1918 afost şi rămâne pagina ceamai sublimă a istoriei româ-neşti. Măreţia ei stă în faptulcă desăvârşirea unităţii na ţio- nale nu este opera niciunuiom politic, a niciunui gu -vern, a niciunui partid; estefapta istorică a întregii na ţiu -ni române, realizată într-unelan ţâşnit cu putere dinstrăfundurile conştiinţei uni-tăţii neamului, un elan con-trolat de fruntaşii politici,pentru a-l călăuzi cu in te li-genţă politică remarcabilăspre ţelul dorit.

Marea Unire nu a fost re -zul tatul participării Românieila război. Nici partizaniiAntantei, nici cei ai PuterilorCentrale nu au avut în vede-re revoluţia din Rusia şi des-trămarea monarhiei austro-

ungare. Raţionamentul lor s-aînscris formulei tradiţionalea raportului de putere inter-

state: victoria Antantei ne vada Bucovina, Transilvania şiBanatul, victoria Puterilor

Centrale ne va da Basarabia;o biruinţă o excludea pe cea-laltă, astfel că nimeni nu

vedea cum ar fi cu putinţă catoate aceste provincii săintre aproape simultan înfrontierele Vechiului Regat.

Nu o victorie militară astat la temelia RomânieiMari, ci actul de voinţă alnaţiunii române de a-şi daar mătura teritorial-institu -ţională care este statul naţio-nal.

O necesitate istorică -naţiunea trebuie să trăiascăîntr-un stat naţional - s-adovedit mai puternică decâtorice guvern sau partid, cul-pabil de egoisme sau incom-petenţă, şi, punând în mişca-re naţiunea, i-a dat acea forţăuriaşă ca peste toate adversi-tăţile să dea viaţă aspiraţieisale: statul naţional.

Loredana Gabără,cls. a XI-a A

În zilele de 7-8 septembrie2013, sub un soare mângâietorde septembrie, a avut loc Festi va -lul național de literatură „Do relSibii”. Iniţiat în memoria per so -na lităţii scriitorului Dorel Sibii,fiu al Hălălişului şi implicit alSăvârşinului, festivalul — unuldintre puţinele de acest gen dinţară şi în acelaşi timp unul dintrecele mai longevive — a fost or -ganizat acum 15 ani de actualulprimar Ioan Vodicean, pe atuncifuncţionar la Finanţe şi un iubi -tor de poezie.

Filiala Uniunii Scriitorilor dinArad a fost receptivă la ideeaunui festival de literatură, impli -cându-se în proiect şi astfelideea a început să prindă con-tur, Săvârşinul înscriindu-şi nu -mele pe agenda manifestărilorcultural-naţionale.

An de an, festivalul a crescutîn amploare şi valoare, drept do -vadă fiind implicarea Funda ţieiculturale Principesa Mar ga re ta,care, din anul 2007 oferă Ma re lePremiu al festivalului şi găz-duieşte festivitatea de premierea câştigatorilor, pe domeniulregal.

Un sprijin deosebit vine şidin partea Universităţii de VestVasile Goldiş din Arad, careoferă cazarea participanţilor.Din acest an, alături de organi-zatori a venit şi AsociaţiaWeissman care, prin persoanapreşedintelui asociaţiei, doam-na Ioana Diana Gorea, a pusumărul la reuşita manifestării.Nu în ulti mul rând, trebuieamintit domnul Adrian Craiu,care s-a imp li cat încă din pri -mul an în organizare şi care de

peste 10 ani primeste partici-panţii „în propria ogradă”, încadrul natural deosebit al locu-lui numit „La moşu Miu”.

Din anul 2007 festivalul s-aîntregit cu o tabără de creaţie atinerilor scriitori, la care par-ticipă tineri scriitori „de top”din toată ţara.

Între câştigătorii mareluipremiu de-a lungul anilor s-aunumărat printre alţii, DanielVighi, Vasile Dan, Ion Mureşan(Cluj), Şerban Foarţă (Timi -șoara), Ioan Moldovan, HoriaMedeleanu, Casian Maria Spi ri -don şi anul acesta Horia Un gu -reanu din Arad.

Dintre participanţii la tabărade creaţie, au fost premiaţi ur -mă torii: Krista Covaci (Sibiu) –premiul III, Andrei Pintea (Ora -dea) – premiul II și AleksandarStoicovici (Timișoara) – premiul I.

Festivitatea de premiere,care s-a ţinut la Muzeul Auto -mo bilului Casei Regale, a fostîncununată de un moment deo -se bit de muzica medievală sus -ţi nut de „săvârşineanul” nostruMircea Goian şi Nicu Szekelydin Hunedoara.

Beneficiind de un timp deo -se bit de frumos, putem spunecă această ediţie a fost una din-tre cele mai reuşite.

Nica Pavel

1 Decembrie – Ziua Naţională a României

FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂDOREL SIBII LA CEA DE A XV-A EDIȚIE

A început școalaLiceul — caricatura perfectă a unui nou înce-

put. Un drum al inimii de copil, marcat, la înce-put, de timiditate şi dorinţă de cunoaştere, con-turat, în final, prin experienţă, raţionament şicredinţă.

Toate aceste inimi nu sunt singure. Felinarulnestins va lumina pentru ei, ca o torţă, în întu-neric. Acest felinar este profesorul. Fiinţa careoferă din inimă, consumându-se pe sine, învă ţă -tura care deschide ochii minţii şi, odată cu ei,ochii inimii. Profesorii vor fi părinţii lor, spriji-nul, nădejdea dar, mai ales, ajutorul cu care eivor pune temelia unui viitor, conturând succe-sul în viaţă.

Precum florile au nevoie de căldură, luminăşi hrană, tot astfel elevii au nevoie de aceleaşiresurse pentru a se dezvolta. De aceea, Dum ne -zeu le-a încredinţat profesorii. Ei le vor ofericăldură pentru inimi, lumină pentru cunoaştereşi hrană pentru suflet.

Roxana Mariş, cls. a XI-a A

EPIGRAMEDe Sumedru, dacă-i soare şi pomii înfloresc,Spuneau străbunii, pentru a doua oarăToamna frumoasă şi lumea vestescŞi o iarnă scurtă şi uşoară.

***Azi dimineaţă, drept vă spun,Când m-a chemat baba la dejun,Din grabă, m-a lovit amneziaŞi-n loc de proteză am luat pălăria.

Eugen David

P. 2 JURNAL DE SĂVÂRŞIN noiembrie 2013 l Nr. 5

Săpăturile arheologice efectuatede echipele conduse de MirceaBarbu şi Mircea Zdrobea, în a douajumătate a secolului XX, în ,,DealulCetăţeaua” de la Săvârşin, au scos lalumină un material arheologicdeosebit de bogat şi variat. Urmare acercetărilor efectuate, materialulrezultat se compune din: ziduri defortificaţie, locuinţe de suprafaţă detip bordei, morminte, vetre de foc,gropi de provizii, arme şi unelte defier, podoabe, monezi. Vestigiileunor cuptoare pentru redus mine-reul, forme de turnare, zgură şi lin-gouri rezultate din procesul de pre-lucrare a minereului, râşniţe, greu-tăţi pentru războiul de ţesut şiîntreaga gamă a ceramicii dacice.Toate acestea sunt importante măr-turii arheologice care privesc istoriaşi civilizaţia dacică pe Valea Mure -şului inferior. Păcat că aceste cerce-tări au fost afectate de nepăsare şidistrugerile produse de amplasărileilegale din perimetrul Cetăţii!

În principal este vorba de cerce-tarea unei întinse aşezări şi a uneifortificaţii dacice de tip ,,Oppida”sau ,,Dava”, care a reprezentat unîn sem nat centru economic, politic,militar şi religios al dacilor din vestulRomâniei. Dealul Cetăţeaua este unsit arheologic înscris în lista monu men- telor istorice Cod Ar-i-s-A-00450.Cercetările arheologice continuă şiîn zilele noastre. Au fost des coperiteresturi ale culturii Coţo feni, caredatează din mileniul al II-lea î.e.n.S-a dovedit că au existat locuinţedin aceiaşi perioadă şi pe terase spe-cial amenajate în afara pla toului dinvârful dealului. Stratul de culturăCoţofeni cuprinde fragmente deoase şi ceramic, gros de aproximativ40 de centimetri şi se distinge net denivelul de locuire dacic.

În ,,Dealul Cetăţeaua” a existat oputernică aşezare dacică, datată din

secolele V-VI î.e.n. şi până în secolulII e.n. Această aşezare a fost una dincele mai vechi şi statornice asezăridacice din părţile Mureşului infe-rior. Întinderea în timp a acesteiaşezări este dovedită de cele cinciniveluri de locuire care au fost sur-prinse de arheologul Mircea Barbuîn timpul cercetărilor atât pe ,,acro-polă” (partea fortificată a promonto-riului) cât şi la poalele acesteia. Suntde revendicat în acest sens zidurilede fundaţie a unui turn de apărare.Acest turn cu laturile de 10 metri arefundaţia în manieră tipic dacică, dinblocuri de piatră fasonate şi nefaso-nate, cu o grosime de 2 metri, blo-curi care se mai pot vedea şi astăzi înpartea vestică a Cetăţii. Turnul făceaparte dintr-un sistem ce protejaaccesul pe acropolă şi supravegheaalbia Mureşului ce curgea în imedia-ta apropiere. La o distanţă de apro-ximativ 15 metri de turn în nivelul

cel mai inferior a fost găsit şi unmormânt dacic de incineraţie dinsecolul V î.e.n. Vasul funerar a fostacoperit cu un capac care, de fapt,este o strachină de tradiţieHallsttatiana.

Un lucru foarte rar este descope-rirea la Săvârşin a unor cuptoarepentru prelucrarea metalelor (fier,cupru, argint) şi a unor unelte de fier(în număr foarte mare), inclusiv des-coperiri monetare. Acestea indică unînalt grad de dezvoltare a unui cen-tru dacic care ajunge la maximăînflorire în vremurile lui Burebista şiDecebal. Gradul înalt de dezvoltarela care a ajuns această comunitatedacică este confirmat şi de ceramicagăsită aici, de o deosebită varietate,cuprinzând întreaga gamă a ceramiciidacice de pe parcursul a 5 secole.Urmele de arsură surprinse în lo -cuinţe şi la nivelul zidurilor de forti-ficaţie conduc către concluzia că

aşezarea fortificată de la Săvârşin afost distrusă de un incendiu devas-tatator, la începutul sec. II e.n., încontextul războaielor de apărarepurtate de Decebal împotriva roma-nilor.

Bogăţia materialului arheologiccât şi întinderea aşezării fortificateîn mod artificial şi natural de laSăvârşin, care este cea mai mare deacest fel din judeţul Arad ne îndrep-tăţesc să afirmăm că aici, în dealulCetăţeaua, a fost centrul dacic de pevalea Mureşului inferior. Şantierularheologic de aici a fost verificat decătre o echipă de specialişti dincadrul Direcţiei pentru Cultură,Culte şi Patrimoniu Cultural Naţio -nal al judeţului Arad şi s-a constatatcă cercetările se execută conformautorizaţiei de săpătură şi în confor-mitate cu Codul Deontologic alArheologilor din România.

Profesor Nicolae Vasiescu

Chiar în ziua de 24 august, atunci când în loca-litate debutau Zilele Cetăţii, echipajul de pe,,Cetăţuia” a asamblat pluta în zona prunduluidin Gurasada şi a plecat spre Săvârşin. Expediţiaorganizată cu sprijinul primăriei din localitate, aAsociaţiei Weissman şi Ocolului Silvic Regal aavut în componenţă cinci membrii: Adrian Sibii,Sorin Liker, Gheorghiţă Rus, Sorin Craiu şiNicolae Bercea.

Cuvintele sunt de prisos pentru frumuseţealocurilor prin care am trecut. În ciuda valenţelorpitoreşti drumul a fost unul plin de peripeţii,datorită Mureşului scăzut care a făcut navigarea

dificilă. Peste noapte oprirea s-a făcut în zonapodului de la Zam, unde am acostat peste noapteşi am înfruntat la adăpostul cortului şi a foculuide tabără furtuna izbucnită din senin. Dis-de-di -mi neaţa traseul a fost reluat până la Hălăliş undeam fost întâmpinaţi cu pită, slană, ceapă şi vinarsaidoma plutaşilor de altădată. Mulţumim celorcare ne-au ajutat să întreprindem acest proiectcare va fi reluat anul următor într-un mod multmai amplu.

Pentru moment, rămân în urmă peripeţiileexpediţiei şi amintirile unei veri de neuitat...

Echipajul de pe Cetăţuia

Fost-am duşi cu pluta!

Cetatea dacică din ,,Dealul Cetăţeaua”Sit arheologic înscris în lista monumentelor istorice

Cetățuia în straie de toamnă

A N U N ȚSâmbătă, 30 noiembrie 2013,

ora 18.00 la Căminul cultural vaavea loc un spectacol în memo-ria celui care a fost Tică Telecan,un dascăl iubit și apreciat de

toată lumea. Probabil, pe scenăse vor produce Adi Văduva,Ionel Filimon, Mara Vlad,Viorel Ilea, Trandafir Socolan,Nelu Popa și Marius Bane, fol-

kistul George Popovici, un grupsurpriză de colindători și mo -mente vesele cu... ce a mai ră -mas din „Parodica” și multe altesurprize.

P. 3 JURNAL DE SĂVÂRŞIN noiembrie 2013 l Nr. 5

Mă uit, cu milă şi cu teamă,La tine, bătrâna mea mamă.De opt ori Pământul s-a rotit,De când, la pat, te-a ţintuit,O boală grea şi nemiloasă,De nu mai poţi ieşi din casă.Te chinuieşti, paralizată,De oamenii din jur uitată,

Nu poţi rosti niciun cuvântO, mamă, leagănul meu sfânt!Mă doare inima când vădAtâta suferinţă şi prăpăd.Priveşti la fiul tău, cu ochii trişti,Nu poţi vorbi, cu greu te mişti.Voinţa din privire ţi-am aflat:Nu vrei să fii un chin pentru băiat.

Eu nu doresc, nicicând, să pleciSpre zările întunecate, reci.Rămâi mereu în preajma meaOricât mi-ar fi viaţa de grea.Lumina ochilor tăi fieO flacără ce arde în vecie,Netulburată, blândă, fără teamă,Scumpa, bătrâna mea mamă.

Elegie Ing. Doina Domide

Biserica ortodoxă cu HramulSfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriildin comuna Săvârşin datează dinanul 1899. De-a lungul veacurilor aavut slujitori vrednici care au lucratatât la biserica văzută, în sens delocaş de închinare, cât şi la bisericanevăzută, adică la sufletele credin-cioşilor ei. Unul dintre vredniciipreoţi merită menţionat aici şianume P.C. pr. ic. stavr. ViorelBembea, care vreme de 50 de ani aslujit „cu timp şi fără timp” în acestfrumos lăcaş. În vremea sfinţiei salebiserica a fost împodobită cu pictură(1972-1974), fiind adevărată mireasăa Mirelui ei tainic, Iisus Hristos.

Anul acesta, 2013, an declarat deSfântul Sinod al BOR ca an alSfinților împărați Constantin șiElena, biserica noastră s-a îmbrăcatîn haină de sărbătoare. Programul

liturigic a fost unul special pentruaceste zile de praznic: joi, 07.11.2013,s-a oficiat Vecernia unită cu litia, iarîn ziua de praznic utrenia şi SfântaLiturghie, răspunsurile fiind date decorul parohiei.

După Sfânta Liturghie s-a oficiatun parastas de pomenire pentru toţicei din veac adormiţi, ctitorii sfântu-lui lăcaş trecuţi la Domnul, amintindaici pe ctitorul principal, preotulIosif Ocnean. La finalul slujbei, gru-pul de cateheză care participă lapro gramul „Hristos împărtăşitcopiilor” împreună cu profesoara dereligie, doamna Corina Barbă auprezentat un program de poezii șipricesne în cinstea Sfinților Îngeri,copiii au oferit tuturor credincioșilorun mic dar: broșura cu SfințiiArhangheli Mihail și Gavriil, iar eifiind recompensați cu dulciuri și

colivă. Apoi în sunetul lin al clopo-telor, credincioși și copii, cu praporiși icoana hramului în față, au încon-jurat biserica, aducând slavă luiDumnezeu și rugându-L să dăruias-ca sănătate tuturor.

În după masa zilei s-a oficiat șiTaina Sfântului Maslu fiind prezențipreoți din Cercul misionar Radna șiSăvîrșin, sub protia preacuviosuluipărinte ieromonah dr. IustinPopovici, consilier cultural al Arhie -piscopiei Aradului și preacucernicu-lui părinte Faur Teodor, consiliereco nomic al Arhiepiscopiei Ara -dului. Au participat elevii GrupuluiȘcolar Săvîrșin, alături de un numărmare de credincioși, care s-au înălțatduhovnicește și care au primit bine-cuvântare de la Dumnezeu prinlucrarea Sa în lume.

A doua zi, sâmbăta de praznicul

Sfântului Nectarie, vindecătorul deboli, preoți din Cercul misionarSăvîrșin, au oficiat slujba SfântuluiMaslu la Parohia Troaș, participândcredincioși și din satele vecine.

„O, dumnezeieştilor căpetenii aleîngerilor, Mihaile şi Gavriile, carestaţi aproape de scaunul lui Dum ne -zeu, laudele acestea ale noastre, caba nul văduvei primindu-le, de ghe -enă ne izbăviţi pe noi, ca împreunăcu voi să cântam: Aliluia!”

Hram la biserica din Săvârșin

Pentru că a îndeplinit cu cinste funcția de„prez”, redacția Jurnalului de Săvârșin l-adesemnat pe dl Potrea de la căldarea dinPârnești drept cazangiul anului. De asemenea,Manase de la cazanul din Săvârșin ocupă unmerituos loc doi. Rugăm cititorii să voteze locultrei și de asemenea, care a fost cea mai bunăcăldare de răchie de pe raza localității noastre șia satelor aparținătoare!

? ? ?Locul 1 Locul 2

P. 4 JURNAL DE SĂVÂRŞIN noiembrie 2013 l Nr. 5

Jurcoane Andreea are 17 ani este elevă în clasaa XI-a A la Liceul Tehnologic Săvîrşin. Andreeaeste o fire sociabilă şi mereu cu zâmbetul pebuze. Pasiunile ei sunt muzica, dansul şi călă-toriile.

Săvârşinul nu s-a lăsat maiprejos decât Birchişul şi a dema-rat construcţia unui teren sinte-tic. Acesta este amplasat lângăterenul de fotbal iar inaugura-rea va avea loc cu ocazia reluăriicampionatului judeţean de fot-bal. Noul teren va avea di me n- siunile de 22 pe 43 metri iar peel se vor putea desfăşura urmă-toarele sporturi: minifotbal,

tenis de câmp, volei, baschet şihandbal. ,,Am dorit să îndepli-nim aşteptările tinerilor dincomună care demult se plân-geau că nu beneficiază de unastfel de teren, fiind nevoiţi săse deplaseze la Căpâlnaş, Făgetori chiar la sala de sport din Iliapentru a juca un minifotbal.De anul următor o vor puteaface la ei acasă, fără a mai pier-de timp şi bani pe drum. Te re -nul va beneficia şi de o insta-laţie de nocturnă. Tot odată,lucrările de la vestiarul terenu-lui se apropie de final, am ins -ta lat încălzirea centrală şi maiavem de făcut amenajările in -te rioare şi exterioare pentru ane întâmpina oaspeţii aşa cumse cuvine pentru o localitate caa noastră. Pe scurt, vom intra şi înacest domeniu în «rândul lumii»;după cum se zice”; ne-a dec la-rat primarul Ioan Vodicean.

În acest moment echipa defotbal ,,Cetate Săvârşin” se aflăpe locul 3 şi mai are de parcurso etapă din turul campionatului.Ultimele rezultate au fost 4-2 cuMureşul Zădăreni; 2-3 în depla-sare la Vinga şi 0-1 în deplasarela Şoimii Lipova, titulara locu-lui I. Echipa de fotbal va dispu-ta ultimul meci din tur acasăcontra ,,rivalilor” de la OlimpiaBârzava. Ultimul meci seanunţă unul al ambiţiilor iar lafinalul lui va avea loc tradi ţio- nala petrecere a fotbaliştilor încare se vor ,,împăca” necazuriletrase de-a lungul campionatu-lui.

,,Dacă vom învinge Bârzava,terminăm turul de campionatpe locul II. Avem un lot demare valoare, suntem peste

Şoimii care ne-au bătut dintr-oeroare tehnică. Numai Şagulne-ar putea face probleme îndivizia noastră. De aceea, ce -rem tuturor suporterilor să seprezinte duminică, 24 noiem-brie la ora 14.00 pe teren pen-tru a asista la un regal fotbalis-tic. Vă asigur că veţi avea ce ve -dea. Suntem pregătiţi să dezin-tegrăm Olimpia Bârzava, pe

teren, fireşte, deoarece în viaţade zi cu zi suntem prieteni şilo cuim pe aceaşi vale a Mu re -şului”, ne-a spus Vasile Dragoş,vicepreşedintele echipei.

,,În continuare atacantulMarius Neamţ este golgheterulechipei şi al campionatului.Din iarnă vom avea trei achi -

ziţii pentru posturile deficitareşi sperăm să ne putem mândricu promovarea la finalul retu-rului. Tot odată, echipa va aveaun nou portar, în persoana luiCristian Nistor, fost titular laMinerul Certeze. Dorim să-l«naturalizăm» în localitate şisă-l avem între buturi cât maimult timp, cu toate că nu credcă va depăşi recordul de lon-

gevitate al lui Liţu, portarulemb le mă al echipei. Îi dorimsucces şi împliniri în cadrulechipei şi fie ca la anul să des-chidem alături de suporterişampania cu ve nită promovă-rii”, ne-a declarat Dănuţ Bota,antrenorul echipei.

Nicolae Bercea

Redacția Jurnal de Săvârșin urează un călduros„La mulți ani!” reputatului solist Emil Cirțicu ocazia împlinirii unei frumoase vârste

Lucrările la terenul sintetic sunt în curs de desfășurare

La anul vom avea teren sintetic!