jurnal de savarsin - 18 - aprilie 2016

8/18/2019 Jurnal de Savarsin - 18 - aprilie 2016

1/8

Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin Anul 18 Serie nouă nr. 18 Aprilie 2016 Se distribuie gratuitRedactor şef: Nicolae Bercea. Redactori: ing. Traian Tencalec, prof. Nicolaie Vasiescu, prof. Flavius Cătană, Nică Pavel. E-mail: [email protected]

Jurnal de Săvârșin: Dle primar, ceproiecte aveți pentru anul 2016?!

Ioan Vodicean: În primul rând amdepus online dosarele pentru urmă-toarele proiecte:

Reabilitarea străzilor din localități-le Toc, Săvârșin, Hălăliș și Căprioara,pentru care ni s- a alocat un buget deaproximativ 1.000.000 euro fără TVA,și pentru alte proiecte de anvergurăcare vor schimba imaginea și modulde viață din localitate. De asemeneavom demara lucrări de amploare ce auca scop regularizarea pârâului de pestrada Mircea Vodă, și alimentarea cu

apă potabilă, respectiv canalizarea.Acel pâru va fii regularizat după stan-dardele actuale prin întărirea maluri-lor și instalarea de gabioane pentru calocuitorii să nu mai aibă necazuri înurma viiturilor. Tot odată vom conti-nua amenajarea aleilor pietonale.

Luni, 22 februarie am primit vizitareprezentanților AFIR Timișoara(Agenţiei pentru Finanţarea Investi-ţiilor Rurale (AFIR) care asigurăimplementarea tehnică şi financiară aFondului European Agricol pentrumediul rural) care au venit să verificepe teren dacă datele din teritoriucorespund cu cele depuse în dosaruldepus pentru grădinița ce va fi ridica-

tă lângă Liceul Tehnologic din localita-te, la fel pentru reabilitarea CăminuluiCultural din Toc și construirea unității

afterschool și ne-au dat undă verdepentru demararea lucrării. De aseme-nea așteptăm ca la finalul lunii martiesă se redeschidă sesiunea depunerii deproiecte pentru a trimite încă trei pro-iecte pentru care am terminat docu-mentația tehnică, respectiv:

Extinderea, dotarea și moderniza-rea Liceului Tehnologic, construireaunui after school în curtea în care

funcționează școala primară. Acestlucru va fi foarte benefic pentru copiidin clasele I- IV care astfel vor puteapetrece într-un spațiu confortabil,amenajat și pentru joacă, dar și pentrustudiu alături de dascăli, timpul dedupă ore, dar și pentru părinții lor

care vor știi că sunt în siguranță, pen-tru că nu toți pot să vină pentru aiduce acasă imediat după terminarea

cursurilor. Acolo ei vor putea să- șifacă temele, să servească masă și săaibe o multitudine de activități benefi-ce dezvoltării lor.

Totodată, am depus și documenta-ția pentru modernizarea, extinderea șidotarea Căminului Cultural din locali-

tatea Toc, care va fii renovat din teme-

„Când lucrările vor fi finalizate,

Săvârșinul va avea o înfățișare

demnă de o comună regală”

Interviu cu Ioan Vodicean, primarul comunei Săvârșin

(Continuare în pag 3)

Legea antifumat 2016. Potrivit legii care interzi-ce fumatul, fumătorii nu-şi vor mai putea aprindeţigările în spaţiile publice închise şi nici în locurilede joacă pentru copii, nici măcar cele în aer liber. Înplus, este interzisă şi vânzarea la bucată a ţigarete-lor şi a ţigărilor de foi. Noua lege îi priveşte chiar şipe taximetrişti. Fumatul va fi interzis şi în maşinileacestora.

Legea antifumat 2016. Fumatul va fi permis în

continuare în încăperile special amenajate pe aero-porturi şi în penitenciare.Legea antifumat 2016. Persoanele fizice care nu

respectă prevederile legii riscă amenzi de până la500 de lei. În cazul cluburilor, barurilor şi restau-rantelor, sancţiunile sunt mai dure: între 5 mii şi 15

mii de lei şi chiar suspendarea activităţii. Pedepselemerg inclusiv până la închiderea localurilor care nuau respectat legea.

Legea antifumat 2016. Locuri publice în carenu mai este permis fumatul:

- cluburi, baruri, restaurante, transport încomun, taxiuri, instituţii de învăţământ, spitale,locurile de joacă pentru copii indiferent dacă aces-

tea sunt în aer liber sau în spaţiu închis, locul demuncă

LOCURILE UNDE SE VA PUTEA FUMAFac excepţie celulele pentru deţinuţi din peni-

tenciarele de maximă siguranţă. Totodată, fumatul

este permis în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale,cu respectarea următoarelor condiţii: să nu fiespaţiu de trecere sau de acces în spaţii publice închise, să fie dotate cu sisteme de ventilaţiefuncţionale care să asigure eliminarea fumului dintutun, cu presiune negativă, să fie dotate cu scru-miere şi extinctoare şi amenajate în conformitate cuprevederile legale în vigoare privind prevenirea şistingerea incendiilor şi să fie marcate la loc vizibilcu indicatoare: „Cameră pentrufumat”, „Loc pentru fumat”.

Legea interzice şi comerciali-

zarea produselor din tutun înunităţile sanitare şi cele de învăţământ, de stat şi private,precum şi vânzarea la bucată aţigaretelor, ţigărilor de foi şicigarillos.

L e g e a a n t if u m a t

Căminul Cultural este în toiul lucrărilor de reabilitare


2/8

P. 2 JURNAL DE SĂVÂRŞIN Aprilie 2016 Nr. 18

Marți, 22 martie, începândcu ora 10 în modernul sediu alOficiului Gospodăriri Apelordin localitatea apelor a avutloc un eveniment organizat cuocazia Zilei Mondialei a Apei,gazdă primitoare fiind şefaformaţiei Săvârșin a Sistemu-lui de Gospodărirea ApelorArad, din cadrul Administra-ţiei Bazinale de Apă Mureş.doamna Daniela Macavei. Laacțiune au participat elevii cla-selor a IX- a și a X-a, alături dediriginții Roana Jurcoane șiLiliana Stanciu.

„Acțiunea a venit în pentrusărbătorirea deciziei date încadrul Conferinței NațiunilorUnite asupra MediuluiÎnconjurător de la Rio de Janiero a fost adoptată, la 22decembrie 1992 hotărârea princare 22 martie devine «Ziuamondială a apei»”; ne-a spusLoredana Tomoni, una dinelevele implicate în proiect.

Elevii au fost împărțiți în

mai multe echipe care au pre-zentat diverse diverse referateși materiale tematice. Acțiuneaa fost cu atât mai deosebitădatorită faptului că în afară demunicipiul Arad, localitateanoastră a fost singura din județ în care a fost organizatun eveniment de profil.

„În fiecare an, OrganizațiaNațiunilor Unite aduce în

atenție câte o temă de relevan-ță mondială pentru a marcasărbătorirea Zilei Mondiale aApei. Anul 2016 abordează otemă de interes global, „Apa șiActivitățile Umane”, având învedere că ambele sectoaresunt interdpendente și într-ostrânsă legătură. Ziua Mon-dială a Apei reprezintă pentrunoi un bun prilej de a readuce în atenția opiniei publice nece-sitatea protejării resurselor deapă și de a pune în prim planrolul, îndatoririle și responsa- bilitățile noastre, ale celor cuatribuții în protejarea și valori-ficarea resurselor de apă. Oapă de calitate ne oferă o viațămai bună, iar calitatea vieții sereflectă și în comportamentulcetățenilor și a factorilor res-ponsabili față de apă, în direc-ția protejării și conservăriicalității ei. Sunt fericită că ele-vii au arătat un real interespentru acțiunea noastră. Peviitor, urmează să întreprin-

dem alături de ei și profesoriicoordonatori de proiectacțiuni de igienizare a văilor,așa cum am făcut în fiecarean.”, a declarat Dana Macavei,sefa formației a OficiuluiGospodăririi Apelor Săvârșin.

Evenimentul s- a încheiatdupă ora 13, odată cu premie-rea celor mai bune proiecterealizate de elevi.

Cine nu îl cunoaste peAdi? Mai ales după ce a fostviceprimar, între 2004-2008,plus câteva mandate de con-silier local.

Acum este un pensionartânăr, plin de energie și cumulte proiecte de viitor.

Toata viața lui a fost mar-cată de dragoste față de artă,

respectiv pictura și sculpturain lemn, la care nu va renun-ța niciodată.

În 1976 a absolvit ȘcoalaPopulară de Artă, în 1981Liceul de Artă, ambele dinTimișoara, membru al Aso-ciației „Romul Ladea”, de pelângă Casa de Cultură Timi-șoara, a participat la maimulte expoziții colective depictură, obținând și premii laFestivalul Național „Cânta-rea Romaniei”, dar se poatelauda cu prezența la Mun-chen, într-o colecție particu-lară a unui tablou semnat„Craiu”.

Primele noțiuni de pictu-ră le-a primit în adolescențăde la Ionel Bolchiș, laVărădia de Mureș; a fost ele-vul soților Vreme, Iuliei Adi-nescu, Liviei Ciolac, Maxim(sculptură), Romul Nuțiu,Pintea (grafică), de care ișiaduce cu drag aminte.

În poiana denumită „LaMoșu Miu” are o expozițiepermanentă de sculptură înlemn și datorită mai multordotări locul a devenit prefe-ratul săvârșinenilor și a oas-peților acestora, când e vorbade petrecerea placută a tim-pului liber sau a altor

evenimente. A devenit oobisnuință închiderea festivaa Festivalului Național „Do-rel Sibii”, cu mâncare laceaun și foc de tabară.

În Săvârșin a fost initiato-rul și mentorul unui grupinimos de copii deosebit detalentați, din care vrea să evi-dențieze pe: Mura Andrei,Lup Amalia, AndronacheIzabela, Mariș Sebastian,Vodicean Cătălin, BudișanAlin. Asta se întampla înanul de grație 2003, când

activitatea a fost oprită, laȘcoala de Pictură „Art Club2001”, funcționând in locuin-ța lui Adi, cu materiale cum-parate de el, mulaje de ghips

personale, educația, toategratuite, dar cu o mulțumiresufletească intraductibilă.

Anul trecut a fost solicitatde cadrele didactice de laGrupul Școlar Săvârșin săpredea Desenul din orarulșcolar, fapt acceptat de el,spre bucuria copiilor. S-a început cu istoria artelor și

cu „frunzărirea” a peste 30albume de pictură ale celormai celebri pictori, pentruobișnuirea și stârnirii curio-zității specifice, pentru că sedorește ceva mai mult: refa-cerea școlii de pictură combi-nată cu o educație artisticăpertinență, ducând astfelspre o deschidere spre altfelde orizonturi de cunoaștereși cultură.

Singura doleanță a picto-rului și dascălului Adi Craiueste acea de a i se pune la dis-poziție o sală de cca. 30 mp, bine luminată și de sine stă-tătoare.

Eu sunt convins că sepoate pe plan local, prinimplicarea autorităților loca-le!

Ing. Traian Tencalec

Cine nu-l cunoaște pe Adi?

iua Mondială a Apei

După ce sâmbătă, 26 martie ora 17 comunitatea

romano- catolică din localitatea noastră a avut slujba de Înviere, duminică a sărbătorit Paștele, prinslujba specifică acestei zile mari. Ca în fiecare an,alături de enoriașii bisericii romano - catolice auparticipat și cetățeni aparținând altor culte, dove-dind prin asta că în comuna noastră nu există pro- bleme interconfesionale. ,,Chiar dacă de la an la an,din cauza beteșugurilor cauzate de capriciile vârstei înaintate, sau a celor plecați peste hotare noi suntemtot mai puțini, suntem fericiți să avem alături, înaceastă zi de mare sărbătoare pe credincioșii aparți-nând altor culte din localitatea noastră, iar biserica,chiar dacă nu mai e arhiplină ca în frumoasele zilede sărbătoare de altădată, ne unește pe toți în sărbă-toarea Învierii. La anul, conform calendarului, îlvom sărbătorii împreună pe 16 aprilie, așa cum sepetrece, conform calendarului, odată la câțiva ani;

ne- a spus unul dintre enoriașii în vârstă ai bisericiiromano- catolice.

Credincioșii romano catolici

au sărbătorit Paștele

Icoană creatăde Craiu Adrian

Una din picturile sale

Angajații OGA Săvârșin alături de copii implicați în proiect


3/8


„Când lucrările vor fi finalizate, Săvârșinul va

avea o înfățișare demnă de o comună regală”

Interviu cu Ioan Vodicean, primarul comunei Săvârșin

lii. Astfel, locuitorii din Toc vor bene-ficia de un spațiu propice ținerii deevenimente, unul făcut după standar-dele actuale.

Totodată la sfârșitul lunii mai vominaugura și Căminul Cultural dinlocalitatea noastră, pentru că trudalocalnicilor care l-au ridicat prin forțeproprii în anii ’60 merită respectată. Afost un efort al întregii obști, care prinresurse proprii au reuși să ridice dintemelii clădirea pe care acum o reno-văm în totalitate, cu interioare de ulti-mă generație și cu un exterior care ală-

turi de Castelul Regal, va devenii unsimbol al localității. De asemenea, amdemarat reabilitarea sediului APIA șia Căminului Cultural din Valea Mare,iar la terenul de fotbal vom schimba băncile cu unele noi și vom încheiacontrucția gardului împrejmuitor.

Jurnal de Săvârșin: Care ar fi ana-liza a celor patru ani de mandat?!

Ioan Vodicean: Sunt oarecum mul-țumit de faptul că am realizat majori-tatea proiectelor propuse, singuranerealizare fiind faptul că nu am găsit încă un investitor interesat de con-struirea unei inteprinderi în care sămuncească locuitorii zonei noastre. În

schimb a crescut vizibil comerțul șiserviciile și se vede limpede o schimbare în urbanismul localității undeodată cu venirea primăverii se vaobserva limpede o schimbare în bine.Lucrările din parcul central vor fi fina-

lizate iar fântâna arteziană va fi pusă în funcțiune odată cu venirea verii,pentru a apăra de vipie cetățenii ceașteaptă mijloacele de transport oripur și simplu doresc să stea și să serelaxeze acolo.

Jurnal de Săvârșin: Sunteţi unapreciat om de cultură, de ce eveni-mente de acest gen vor beneficia locui-torii comunei?!

Ioan Vodicean: Vom continua cucele care au intrat deja în tradiție șicare sunt o amprentă pentru comunanoastră chiar și pe plan internațional:Zilele Cetăţii, Festivalul de poezie

„Dorel Sibii”, care anul acesta va aveacea de-a 19-a ediție, și Alaiul Dubaşi-lor, prin care ne vom încadra într-uncircuit la nivel național, acest „feno-men” devenind una din emblemele cevor reprezenta chiar și peste hotarelocalitatea noastră. Iar începând dinaprilie vom demara și un festival depoezie în grai bănățean, toate acesteproiecte având finanțare de la CentrulCultural Județean. Prin aceste eveni-mente culturale dorim ca localitateanoastră să devină mult mai cunoscutăși apreciată.

Jurnal de Săvârșin: Dle primar, la încheiere ce ați mai dori să ne spu-

neți?!Ioan Vodicean: Să auzim numai de bine, iar în curând, atunci când lucră-rile din localitate și satele aparținătoarevor fi finalizate, Săvârșinul va avea o înfățișare demnă de o comună regală.

(Urmare din pag 1)

Cică omul e schimbător cavremea, la fel de imprevizibil, lafel de greu de stabilit direcția șiintensitatea acțiunilor acestora.

Se vorbește tot mai mult des-pre încalzirea globală, care pare

a fi vinovată de schimbările cli-matice (cele cu perioade foarte lungide manifestare, urmărite prin docu-mente istorice, iar de peste 100 de anide stațiile meteorologice) și celemeteorologice (cele cu perioade scur-te de manifestare, dar cu deosebiteforțe de dezlănțuire).

La scară planetară acestea suntsimple pișcături de purece pe pieleaunui pachiderm ca Terra, care resimtedoar vulcanii, cutremurele, mișcărilede deplasare a plăcilor tectonice șiglaciațiunile, fenomene pe care nucred ca le va putea controla vreodatăomul.

Omenirea s-a cam îngrijorat, și pe

bună dreptate, chiar s-a alarmat. Au început să se ia măsuri la scară mon-dială, mai ales după ultimul congresal protecției mediului, cel de la Paris,la care au participat sute de țări de petoate continentele, la care concluzia a

fost unanimă: trebuie stopat și estom-pat fenomenul de poluare, acestafiind cauza majoră a încălzirii globale.

Smogul, acest tip de poluareindustrială modernă (denumirea luiderivând din engleză: smoke = fum,

fog = ceață), vizibil în marile metro-pole ale lumii, unde nu se mai vederăsăritul sau apusul soarelui, oameniinu mai au aer să respire normal,umblă cu măști textile pe gură, sauchiar cu măști de oxigen, afacerea deultimă oră este amenajarea de spațiispeciale, izolate, unde, contra cost, sepoate respira aer purificat.

Poluarea se produce prin activita-tea industrială, în principal, circulațiaautovehiculelor sau activități umaneaccidentale, voluntare sau nu, comba-terea costă enorm și e foarte greu deurmărit și controlat

Mecanismul de producere a feno-menelor climatice majore este, în mod

normal, previzibil prin ciclicitate șiperioadă de apariție, funcție de rota-ția pământului în jurul soarelui, ceacare generează și succesiunea anotim-purilor. Astfel, ciclonul definit ca uncentru de presiune atmosferică scăzu-

tă, aduce ploi, iar anticiclonul, ca uncentru de presiune ridicată, aducetimp frumos. Acestea, privite lamodul simplist, căci mișcarea curenți-lor de aer e mult mai complicată șigreu de prognozat de specialiști pe operioadă mai mare de cinci zile, deaceea e și denumit „timp probabil”.

V-ați gândit vreodată de ce circu-lația generală a curenților ce determi-

nă temperaturi și formațiuni noroaseaducătoare de ploi este preponderen-tă dinspre vest spre est? Simplu: pen-tru că mișcarea pământului in jurulaxei sale este de la est la vest!

Încălzirea globală cu peste douăgrade Celsius ar putea produce topi-rea parțială a ghețarilor de la poli,ceea ce ar duce la ridicarea niveleloroceanelor cu câțiva metri buni.

Consecințele?Catastrofale: sute de arhipelaguri

și insule ar dispărea sub ape, zonelede coaste maritime ar fi inundate,Țările de Jos (Nederland), adică unsfert din Olanda, care sunt sub nivelulOceanului Atlantic, fiind apărate de

diguri, ar rămâne o amintire... Singu-ra care ar beneficia ar fi Rusia, a căreipământ înghețat al Siberiei ar deveniroditor pentru agricultură...

În ton cu vremea sunt și vremurilepe care le trăim: tulburi.

Chiar dacă în istoria omenirii nu afost niciun minut de pace, fiind măci-nată de războaie, invazii, ocupații șisubjugări ale popoarelor, măceluri șisclavii, în epoca în care trăim, consi-derată modernă, e dominată de onouă formă de barbarii: terorismulinternațional, nu numai islamic.

Ceva de neînțeles de logica și inte-ligența umană, chiar dacă se face în

numele unei religii, ca formă de răz- bunare, ca efect punitiv pentrunedreptăți, suferințe îndurate de unpopor, grup etnic sau religios, împo-triva celor care le-au produs, dar și deindivizi izolați demenți, fară niciorațiune sau vreun Dumnezeu. Cumpot fi educați niște copii să moarăpentru indiferent ce cauză, cândCreatorul ne-a dat această neprețuităsanșă care se cheamă viața, cum poatemintea unora să o ia razna, să poatălua dreptul la aceasta altor semeni?

O întrebare existențialistă ce nu vaavea niciodată răspuns, alienare a fost șiva fi, ca și poluarea. Dar cu un efort co-mun al întregii colectivități umane acesteapot, și trebuie, să fie limitate sau estom- pate, ele nu vor fi eradicate niciodată,pământul nu e raiul, e totodată și iadul, în trăirea prezentă, trecută și viitoare.

Vom trăi (dacă) și vom vedea!

Vremea și vremurile

E

I

T

O

R

I

L


Sediul APIA este în curs de reabilitare

Săvârșinul va beneficia de un afterschool modern


4/8

Astfel, Săvârșinul a intrat în marea

familie a localităților din România șiRepublica Moldova unde acest eveni-ment pentru viață, cel mai mare orga-nizat până în prezent s-a desfășuratsub egida „Pentru viață, pentru feme-ie, pentru familie”.

În localitatea noastră evenimentul„Marșul pentru viață” a început sâmbătă,26 martie ora 12, în Biserica Ortodoxă,fiind organizat cu sprijinul asociațilorFilantropia a Arhiepiscopiei Araduluiprecum și a Pro Vita, și s-a încheiat odatăcu parcurgerea traseului propus, în tim-pul căruia s-a făcut și o oprire la monu-mentul din parcul central. Marșul, organi-zat cu binecuvântarea Patriarhiei Românes-a desfășurat pe traseul prin care se

înconjoară biserica în noaptea de Înviere,respectiv strada principală, iar apoi cea aPieței. La manifestare au participat apro-ximativ 100 de persoane, printre careautoritățile locale, preoți din parohiile

învecinate, elevi alături de profesorii lor șienoriașii Bisericii Ortodoxe.

Conform organizatorilor la nivelnațional a acestei acțiuni; „ÎnRomânia, în perioada 1958-2014 auavut loc 22.638.755 de avorturi șiaceasta nu s-a întâmplat fără noi, ci

prin ignoranța, nepăsarea și lipsa desprijin care au existat de-a lungul ani-

lor din partea noastră și a societății.Dacă aceste cifre ne dor, dacă ne gân-dim cum ar fi să mai avem lângă noi încă 22 milioane de fii, fiice, frați șisurori, dacă ne pasă de sutele de mii

de femei care în continuare sunt pre-sate să facă avort sau sunt lăsate fără

sprijin și obligate prin aceasta să alea-gă avortul, este timpul să ne schim- băm atitudinea și să facem ceva”.


În localitatea noastră a avut loc pe 26 martie

„Marșul pentru viață”

Nicolae Bercea

Ca profesori de religie,suntem de fapt, părinți sufle-tești chemați să îndeplinimdatoria sfântă de a instrui șieduca aceste vlăstare, eleviinoștri dragi.

La ora de religie trebuie săvină în complectare și activită-

țiile extracurriculare, concur-suri și simpozioane care să înt-regească acest cerc al cunoaș-terii lui Hristos.

Proiectul implementat dePatriarhia Ortodoxă Română„Biserica și Școala din sufletulmeu” a fost primit cu drag și

interes de elevii școlii noastre.Elevii au ajuns să conștientize-ze ca cele două căi: biserica șișcoala sunt principale în viațăși datorită lor vor ajunge oame-ni de nădejde și buni creștini.

Activitățile din cadrul pro-iectului au pus accent pe latu-ra formativă a educației reli-gioase, urmărind mai alesdezvoltarea vieții afectiv-reli-gioasă a elevilor.

Prin pelerinajul de la Mâ-năstirea Românești, județulTimiș, precum și alte ieșiri,elevilor li s- a propus și un altmijloc agreabil și util de petre-

cere a timpului liber și folosi-tor și sufletește.Tot prin acest proiect pe

care cu toții l-am intitulat „În-geri cu aripi de lumină”, deoa-rece acești copii cu drag și din

suflet, ca niște îngerași, au rea-lizat cele mai bune lucrări. Deasemenea li s-a dezvoltat spi-ritul comunitar prin antrena-rea tuturor participanților înpregătirea și desfășurarea acti-vităților propuse.

Prin asemenea proiecte am

observat de-a lungul anilor căceea ce se predă la clasă sevede și se aplica în Biserică și în societate prin comporta-

mentul pe care copiii îl au fațăde semenii lor.

Ca profesor de Religie măconsider, de fapt, prietena ele-

vilor mei, cea mai bună, îiiubesc pe toți copii, și, întot-deauna prin tot ceea ce fac,doresc să ajung la sufletul lorpentru că lor Li se adreseazăHristos și pe ei îi cheamă laEl:,,Lasați copiii să vină laMine și nu-i opriți, ca a unoracă acești este Împărăția ceruri-lor”. (Matei 10,14)

Toți copiii care au partici-pat la acest proiect au puspasiune în tot ceea ce au facut,au legat prietenii și s-au ajutatreciproc.

Pe viitor în cadrul progra-mului „Hristos impărtășit co-

piilor”, vom desfășura activi-tăți împreună cu Biserica pen-tru a modela sufletele îngera-șilor noștri.

iserica și școala din sufletul meu

Prof. Corina Barbă

„Răsărit-a primăvara postului și floareapocăinței, deci să ne curățim pe noi frațilorde toată spurcăciunea și Dătătorului delumină să- i zicem: Slavă Ție, Unule Iubito-rule de oameni”!

Ne bucurăm de venirea Postului cel Mareprin acest minunat imn în fiecare miercuri, lavecernie, ca o pregustare a Paștelui care facetristețea Postului strălucitoare și ostenelilenoastre postitoare o „primăvară duhovnicească”.

Și în primăvara anului 2016, în parohiaortodoxă Săvârșin, odată cu dată cu lăsareaPostului Paștelui, care a început din data deduminică,13 martie, la Biserica OrtodoxăSăvârșin prin grija preotului iconomMădăluță Călin Dorin, întreaga rânduială șitipicul slujbelor poartă caracteristicile litur-gice ale Postului cel Mare:

Începutul: Canonul cel Mare; miercurilePostului Mare în care se se citește ParaclisulMaicii Domnului, precum vinerile și dumini-cile Postului Mare în care dimineața esteLiturghia darurilor noi înainte de sfințire, iarseara Acatistul Domnului nostru IisusHristos, respectiv duminica când are locSfânta Liturghie a sf. Vasile cel Mare.

Astfel, după o primă săptămână plină deevenimente în care s-au făcut slujbe în fieca-re seară, de acum acestea se țin în fiecaremiercuri de la ora 18, și vineri de la ora 8dimineața precum și 6 seara, iar în fiecareduminică, de la ora 14 la 18 seara, în bisericăse va citi Psaltirea de către enoriașii care s-au înscris la această acțiune.

S a lăsat Postul cel Mare

Nicolae Bercea

„Este cineva bolnav din-tre voi? Să cheme preoțiibisericii și să se roage pentruel ungându-l cu untde-

lemn...” (Iacov V, 14,15)Sub această egidă, dumini-

că, 27 martie 2016, începândcu ora 17 la Biserica Ortodoxădin Săvârșin s-a săvârșit TainaSfântului Maslu de către unimpresionant sobor de preoțidin care au făcut parte: preoțiiBălănescu Ionel din parohiaIlteu, Crăneț Cătălin de laRoșia, Trif Fabius de laCorbești, Iica Dacian - Troaș,Suba Laurențiu - Căprioara,Neicu Alexandru - Lupești,Blaga Casian - Julița, MoțRaul - Baia, Ile Gheorghe -

Vărădia și preot paroh ico-nom Mădăluță Călin - Dorin,

cel care păstorește de șapteani parohia săvârșineană.

La Taina Sfântului Maslucare se face în Postul Marepentru vindecare sufletuluiși a trupului au fost prezenți

un număr mare de enoriașicare au venit alături de copii

lor care s- au rugat pentruiertarea greșelilor făcute cuvoie ori fără de voie. Acesta afost o încheiere a acțiunii„Marșul pentru viață” care aavut loc cu o zi înainte.

Taina Sfântului Maslu este o

„Taină pentru trup”

Nicolaie Bercea

Pr. Călin Mădăluță adeschis marșul alăturide copii din parohie

Participanții la marș în Parcul Central

La Taina Sfântului Maslu a participatun impresionant sobor de preoți


5/8


Pe data de 8 martie, la Sala de Evenimente dinlocalitate s-a sărbătorit Ziua Internațională a Femeii,prilej cu care peste 200 de reprezentate ale sexuluifrumos s-au distrat cum doar fetele, indiferent devârstă știu să o facă. Petrecerea a început la ora 16 și

a continuat până târziu în noapte, la evenimentulorganizat de primăria din localitatea noastră meniul

de excepție și muzica de calitate a formației condu-se de maestrul Nelu Popa făcând ca timpul să trea-că pe nesimțite și să rămână pentru participante oamintire frumoasă. Printre alte surprize, cu aceastăocaziei primarul Ioan Vodicean a oferit tuturor

reprezentatelor sexului frumos o garoafă precum șio urare de „La mulți ani!”.

„Este un lucru foarte bun că neam întîlnit și înacest an să le sărbătorim pe cele care ne fac viațamai frumoasă, și am reușit să organizăm evenimen-tul astfel încât să le oferim o seară specială. Încăodată, le urez tuturor doamnelor și domnișoarelor

din comună o primăvară frumoasă, multă sănătateși să le fie viața îmbelșugată”; ne-a declarat acesta.

Marți, 8 martie s-a sărbătorit Ziua Internațională a Femeii


6/8


7/8


Începem cu un debut absolut:

MĂDĂLINA IAELA RIȘCOelevă în clasa a X-a,

Grupul Școlar Săvârșin

Muzica e viața

Oare pot fi originală?Or să împrăștii aur peste litere?Dar dacă îndoi colțul vieții?Poate schițe și mâzgăleli?Nu! Nu știu să fac asta...Nu știu să pictez o poezie...

Mai mai bine îmi imaginez...Mai bine simt dulceața muzicii,Mai bine privesc la sunetele dansatoare,Mai bine nu mă mint: muzica!

Văd cum mă mângâie corzile,Nu ințeleg ce spun... nu văd...Sunt oarbă într-o lume surdă.Nu ințeleg ce fac, îmi place, dar tac,Respir sunete, expir magie...

Și știu ca nu rimează, dar nu trebuie,Nici noi nu am rimat, suntem unici.

Acum rimăm, ne copiem, citim, scriem,Aruncăm pe portativ note rele, când le rostim,Plângem, ne doare...

Daca aș ști, as spune:Viața e muzica!

Dar fiindcă nu știu,Muzica e viața!

COLȚUL PLIN DE... T LENTE

Marele lanț de magazine Profiva începe în curând construcțiaunei locații de tip Loco, acestafiind formatul în care PROFI, pri-mul retailer care se adresează con-sencvent zonelor rurale se prezin-

tă în astfel de zone, în zonele urba-ne operând cu magazine în formatStandard și City. Rețeaua PROFIeste una de succes și bine închega-tă, fiind prezentă în toate cele 41de județe ale țării noastre, precumși în municipiul București.

În prezent Profi are aproxima-tiv 9000 de angajați iar până la

sfârșitul anului echipa va crește cu încă 2000, formând o mare familie,și peste 300 de magazine în toatățara, acestea fiind denumite dupăzonele în care sunt amplasate :Standard, City și Loco, acesta din

urmă fiind dedicat clientelei dinzonele rurale. În localitatea noas-tră construcția va demara încurând fiind amplasată în spațiuldintre blocul din centru și hotel,iar reprezentanții marelui retailerne- au anunțat că vor fii angajate între 12 și 16 persoane, care astfelvor beneficia de un loc de muncă bine plătit și stabil. Candidaţiiideali trebuie sa fie amabili şiorientaţi către clienti, să aibă capa-citatea de a lucra cu placere într-oechipă, să fie flexibili, punctuali şirezistenţi la stres. Experienta indomeniu reprezinta de asemeneaun avantaj.

Lanţul de magazine PROFIRomania este deţinut de PolishEnterprise Fund VI (PEF VI), unfond de private equity administratde Enterprise Investors (EI).

Din august, Profi va fi prezent în Săvârșin

Nicolae Bercea

În 18 februarie 2016 s- au implinit100 de ani de la trecerea în neființă areginei Elisabeta, soția regelui Carol Ial României.

Regina Elisabeta, pe numele inițialElisabeth Pauline Ottilie Luise zuWield, n.29.12.1843, Neuwied, Germa-nia, d. 1916, înmormantată, ca toatăCasa Regala, la Curtea de Argeș, s- acăsătorit cu Regele Carol I in 1869,rege care a domnit cea mai lungăperioadă din toti regii (domnitorii)Tarilor Romane, 48 de ani, din toatetimpurile, Ștefan cel Mare a domnit,de pildă, ,,doar” 47 de ani.

Înseamnă ca a fost ,,PrimaDoamnă” a României timp de 45 deani (Carol I s-a stins din viață în 1916)

Și a mai fost și altceva:- Carmen Sylva (în latină Cântecul

pădurii, dar și vechea denumire aorașului Eforie Sud), pseudonimulliteral, în domeniul cultural artistic aavut o activitate eferfescentă, numaica scriitor opera ei literală e impresio-nantă: peste 100 de poezii, 90 denuvele, 30 în gen dramatic, 4 romane,traduse în română de Mihai Emi-nescu, George Coșbuc, Mite Krem-nitz (una din iubitele lui Eminescu),Adrian Maniu.

Dar, amintindu- l pe Eminescu, îlvom mai pomeni, există voci care auafirmat că poezia „Peste varfuri” n-arfi decat o versiune a unui poem scris în germană de Carmen Sylva.

I-a sprijinit si promovat in lumea buna princrerea unui salon pentruoamenii de cultura, pe Titu Maio-rescu, Vasile Alecsandri, Gerge Enescu(i-a construit lângă castelul Peleș osală de concerte special construităpentru el și i-a dăruit o vioara con-struită de celebrul lutier italianAmati), Mihai Eminescu (care însa i- a

refuzat orice favoare pentru că îl criti-case foarte dur, ca ziarist, pe Carol I,nevrând astfel să- și încalce principii-le).

Iubitoare de artă, avea calități și înmuzică — cunoscătoare și interpreta— canto, pian, orgă, pe lângă acesteamai și picta.

- „Mama raniților”, titulatură atri- buită datorită fondării unor instituțiide caritate puternice, extrem de efi-ciente în timpul Razboiului deIndependență (1977-1978) când amobilizat resurse imense în ajutorulrăniților, participând personal pe liniafrontului la pansarea și îmbarbătarearaniților.

Impresionant, nu? Eu, personal,nu cunosc o persoană feminină atâtde complex pozitivă și multilaterală,

în istoria românească, cu toate ca aavut o prezență publică mai multdecât discretă. Nu degeaba a fostnumită Prințesa Rinului, ReginaCarpaților.

Cu atât e mai merituoasă și demnade lauda inițiativa stra-stranepoata

reginei Elisabeta, Maiestatea SaPrincipesa Margareta, moștenitoareatronului regal, de a comemora împli-nirea celor 100 de ani de la moarte,chiar în ziua de 18 februarie, într-odiscreție absolută, chiar frustantă pen-tru cei care o prețuiesc si acum, laSăvârșin, făcându- ne noua, săvârșine-nilor o nesperată, zic eu și nemeritată,cinste.

Comemorarea a fost simplă, darimpresionantă prin participarea atâtorpersonalități din domeniile religioase,culturale și politice.

La Biserica Ortodoxă din Săvârșin,s- a săvârșit slujba de pomenire decătre un sobor de preoți, în frunte cuInalt Prea Sfintitul ArhiepiscopulTimotei al Aradului, în prezențanumeroșilor localnici și multor și dis-tinși oaspeți din țară, și nu numai, aiadministrației locale reprezentați deprimarul Vodicean Ioan si viceprima-rul Marc Ioan, dar și autorități din judetul Arad și a celor învecinate.

Și-au dat concursul Corul Regal șiCorul Teologic al Arhiepiscoiei

Aradului, care au încântat audiențaprezentă prin calitatea și acuratețeacantecelor prezentate.

Au consemnat pentru cei ce nu auputut fi prezenți, cât și pentru toțiromânii, mai multe posturi de televi-ziune, am recunoscut doar TVR1 șiPRO TV, numeroși ziariști din județ sițară.

Finalul s-a consumat în incintaCastelului Regal, mai precis in incintaatelierului Muzeului Automobilelorde Epocă, aparținând MS RegeleMihai I, unde oaspeții au fost invitațisă deguste bunătăți culinare expuse înstil bufet suedez și băuturi la preferin-țele fiecăruia.

Din partea redacției și locuitorilorSăvârșinului, pentru care scriem, sim-ple felicitări și mulțumiri!

Dorim succes Casei Regale îndemersul Jubilelui Regal 150, al căruistart a fost dat chiar prin evenimentulprezentat mai sus.

Regina Elisabeta, comemorată la Săvârșin


Iaela Mădălina este elevă aGrupului Școlar Săvârșin și a începutsă scrie din clasa a IV-a, atunci când

și-a descoperit pasiunea pentru litere

Biserica Ortodoxă Săvârșin a avut oaspeți de seamăAltețele Regale au fost întâmpinate

de primarul localității noastre


8/8


Mădălina este născută în zodia Peștilor, elevă înclasa a IX-a la Liceul Tehnologic Săvârșin iar pasiunile ei sunt muzica și dansurile populare.

La dispensar îmi zice unul, grav

Ce cauți aici?! Și tu ești bolnav?!

scultă-i zic, și ia aminte

Eu sunt bolnav la trup,

dar nu la minte

* * *

Mă îndeamnă unii ca să scriu

Dar sunt conștient vezi bine

Că truda mie zadarnică-n pustiu

stăzi nu mai citește nimeni

...unui parlamentar

În tinerețe ai fost socialist

N-ai parvenit și te-ai făcut ecologist

cum ești mare liberal

În fine... ai ajuns un traseist banal.

EPIGR ME

EugenDavid

Publicație realizată de către

Tiparul executat de cătreWest Tipo International Timișoara Tel.: 0256.244007

Azbest PublishingEditură și tipografie

Telekom: 0257-531522, 0787-822469,[email protected]: Azbest Publishing

După ce, duminică, 20 martie2016, în urma unui meci disputatuneori în momente dramatice,echipa noastră s- a impus în ciudaunui arbitraj ostil în fața gazdelorde la Înfrățirea Iratoșu, a venitrândul să primească un duș recede la Unirea Șeitin pe teren pro-priu!

Astfel, s-a ajuns la situațiaincredibilă ca anumite voci săceară demisia liderului galeriei,acuzându-l că echipa nu a datrandament deoarece nu a încura- jat-o cu celebra- i ,,antiaeriană” laturație maximă. De asemenea, defaptul că nu s-a mai implicat activ

în sfătuirea și pregătirea fotbaliș-tilor și „căznirea” arbitrilor pen-tru ceea ce a degenerat într-osinistră partidă în care așa zișiicavaleri ai fluierului au călcatefectiv în picioare blazonul echi-pei noastre.

Nu cedez, nu capitulez!Chestionat asupra delicatei

situații, acesta a declarat că nu vada nici un pas înapoi și va mergepână la capăt pentru mult iubitaechipă.

„S-a început cu dreptul, asta eextrem de important. Dar acumnu pot înțelege ce s-a întâmplat.Când avem portar, nu avemechipă. Și invers. În altă ordinede idei, am pornit din prima ca otorpilă ce nu mai poate fi oprităde către inamic, iar acum amintrat în impas chiar la noi acasă.S-a văzut clar că lipsa lui MariusNeamț care nu a putut juca dinpricina unei nefaste accidentăria blocat jocul echipei. Cine vor-bește că aș fi de vină pentrurezultat spune baliverne”; a dec-larat liderul galeriei, dl. Eugen Joldea.

„Am urmărit și meciul depregătire cu Făgetul din 13 mar-tie, cînd i-am spulberat cu 7 - 0,m-am consultat după partidă și

cu dl. Macedon, antrenorul lor,de asemenea în urma discuțiilor

purtate cu jucătorii și cei care auparticipat la meciul de la Iratoșu,unde din păcate nu am pututmerge, am ajuns la următoareleconcluzii: Avem nevoie de unportar care să facă față partidelorde foc care vor urma, fie în

deplasare, fie pe teren propriu.Cu tot respectul pentru activita-tea fotbalistică desfășurată până

în prezent, veteranul Miu numai poate sta în poartă, având oanumită vârstă, iar Lițu e plecatîn Germania. Chiar dacă laDorobanți, dacă nu mă înșel por-tarul are o vârstă ce îl recomandăla titlul de ,«moș» al campiona-tului județean, echipa noastrănu are nevoie de Matusalem înpoartă. Și nici de bunicul luifaraon! Și am găsit portar! Unulbun! Cel care a apărat la meciuldin 27 martie! Dar nu trebuie săomitem anumite elemente careau afectat bunul mers al parti-dei.

Duminică, Șeitinul a venitdupă o rușinoasă înfrângere peteren propriu și au făcut tot posi-bilul pentru a ne da de furcă,nefiind exclusă nici o manevrăla «butoanele» arbitrajului.Pentru că ăia fluierau doar penoi, adversarii nu existau pe

teren. Să le fie rușine. Multărușine. Eu nu cedez, nu capitu-lez, nu mă las dus de nas de vor-băria unor persoane care habarnu au ce e fotbalul. Nu pot venicu portavocea la stadion să le zicla arbitrii ce să facă, de aseme-nea nici să dirijez meciul de latușă. Dacă ei arbitrează dupăplac, fie păcatul lor pentru că ePostul Paștelui. Oricum, nu neputem aștepta la nimic bun de laarbitraj deoarece se apropiePaștele iar operațiunea MOV(Miel, Ouă, Vin); e mai actualăca niciodată cu foamea din țară.Dar noi nu ne vom murdări și nu

voi permite nicăieri să o facă,pentru că este blazonul și onoa-rea localității în joc. Sunt 100%convins că la Munar vom revenila forma consacrată și le vomtrage o papară să ne țină minte,sirena am reparat- o și voi merge

cu echipa să o încurajez”; ne-adeclarat plin de obidă greu încer-catul lider.

Șoc și groază

Se cere demisia șefului galeriei

Seria A, etapa 15Mureşul Zădăreni – Înfrăţirea Iratoşu 3-0Forest Oil Sp German – Semlecana Semlac 1-0AS Dorobanţi – Voinţa Munar 6-2AC Şagu – Speranţa Turnu 2-1AS Aluniş – Atletico Arad 3-1AS Vinga – Olimpia Bârzava 2-1Cetate Săvârşin – Unirea Şeitin 0-1

Clasament1.Dorobanţi 15 14 1 0 8 7-17 43

2.Săvârşin 15 10 0 5 5 5-39 30

3.Vinga 15 9 3 3 38-27 30

4.Semlac 15 9 1 5 37-23 28

5.Sp German 15 8 1 6 33-42 25

6.Şeitin 15 7 2 6 42-29 23

7.Turnu 15 6 2 7 31-26 20

8.Bârzava 15 6 2 7 32-45 2 0

9.Iratoşu 15 5 1 9 27-35 16

10.Şagu 15 5 1 9 16-40 16

11.Zădăreni 15 4 2 9 33-34 14

12.Atletico 15 4 2 9 29-52 1413.Aluniş 15 4 1 10 29-44 1 3

14.Munar 15 3 3 9 23-59 12

Etapa următoare: Atletico – Sp. German,Semlac – Turnu, Şagu – Dorobanţi, Munar –Săvârşin, Şeitin – Zădăreni, Iratoşu – Vinga,Bârzava – Aluniş.

Liderul galeriei rămâneferm pe poziție

În meciul cu Șeitinul s-a simțit lipsa atacantului Marius Neamț

jurnal de savarsin - 18 - aprilie 2016

Documents