&lfred H. Moseshrs.iflrl regimurilor{igcAri de stradd inrdeni irr Europa de

iescu s-a agdlat de

ni cu solia lui dinr, pugi sub acuzare

r,sovia care a trecutului.rregimul comunist,:5 din Europa, cu oit din NATO, cAt gi

es/ care a fost amba-restegte saga treceriimare -tard din estul

st fie implicat

-(ZlreFralanisfuneilplece,

r:irsdinRoma-E,rilF.i desncratic,i,irtropaioadi irDhi in timpuf mfr denmaticePe gft&lat natiunea:rl,

aI LiliWatch (Gene-

, ambasador al SUAconflictul dinCipruEvreiesc American,lati medalia Marea:scu, fiind singurul

Jurnal de BucurcstiBrrxmwl ffiom0niei de Ia intuneric la lumini

Memoriile unui ambasador american

Traducere din limba englezdde Andrei D6sa

AEDITURAART

ffixxpw*ww

PreambtillneliiitirJil,i.iienscd ....13Mtilttuttiri ........15CtLeknt-innint€,... ......I7Prefald .....2I

Partea intdiCan an Ecut cunogtinfd cr #omr6nfa

1. Ceaugesctg evreii din RomAnia, rabinul-sef Rosen gi cumine. . . . . . . . . . 312. Privindinurmdpentru a explica Romaniazilelornoastre ...... g2

3.Cortinaseridicd ......9g4. LuAndu-mi in primire slujba de ambasador . . . . . . 131

Partea a douaffsmdmra se strdduiegte din rdsputeri

5. Construirea cazului la Washington pentru relatia bilateraldcu RomAnia gi cum le-am rdspuns puteriior din RomAniacu folla adevdrului

6. Fostul pregedinte Bush la Bucuregti.7. Negocierea Tratatului de prietenie dintre RomAnia gi Ungaria8. Pregedintele RomAniei vine in Biroui Or.al .

Pailea a treiaSemrerafr* rsm#r?sasrd in ae{ilrlrre

9. Un an nou, pas cu pas.10. Washingtonul devine atent11.Yizita lui Hillary Clinton12. Perioada premergdtoare alegerilor generale

749

178

194

232

273

290304326

Partea a patraSehinharea gdniiin Eomfrsb : . l.

13. Fefe noi, aceleagi iotrigt14. Mai multd pace 9i mai multe afaceri.l5.Orecoltdirnbels.ugatd r.....

Epilog

Glosar de nume gilocuri

Indice13

15

17

nine.......... 31

........98

raH

fr

1. Geaugescu, evreii din Rom0nia,rabinul-gef Rosen 9i cu mine

ffiw$xsx$$ sww6 mxx$$ax ffimms&sx&m- -$SX&--$#ffiS

La inceputul anului 1976, amprimit un apel telefonic de ra New york,in care eram rugat sd conduc o delegalie a Comitetului Evreiesc Americanla Bucuregti la sfargitul lui februarie. Am acceptat imediat. Eram in Consi-liul Nalional al CEA. Din cate gtiam, niciunul dintre predecesorii mei nupusese vreodatd piciorul in Romania: cu toate acestea, lara md fascinasedintotdeauna. Mi-am adus aminte cd citisem despre aliturarea Romanieila Germanianazistd 9i Italia fascistd in cel de-al Doilea Rdzboi Mondial.in facultate, citisem despre congresul de la Berlin, unde, ir-lgTg,MarilePuteri au recunoscut independenla Rom6niei fatd de Imperitrl otoman.

Am citit de asemenea despre rolul Romaniei in lenta destrimare aordinii europene dupd Congresul de la Berlin. intrangerea sa de cdtreGermania in Marele Rdzboi (Primul Razboi \Iondial) si despre reintoar-cerea sa triumfdtoare in luptd de partea Aliatilor cu cateva zile inaintede semnarea Armistiliului, in noiembrie 1918. -{r-eam in minte chiar 9i ovagd imagine despre felul in care ardta capitala Romaniei, Bucuregtiul.$tiam cd romanii o numesc Parisul Estului gi ca in realitate era pdrdginitdgi decadentd in comparalie cu oragul Luminilor de pe maiurile senei.Dar, cine gtie din ce motiv, Bucuregtiul pdraginit si decadent md atrdgea.Poate cd era vorba de farmecul necunoscutr-rlui sau de o nofiune roman-ticd despre viala intr-un loc indepdrtat al planetei despre care nu gtiamaproape nimic.

Realitatea m-a surprins atr-rnci c6nd eu gi solia mea Carol ne-am imbar-cat la bordul unui zbor alcompaniei rhrom (compania aerianr nafionald aRomAniei) din Grecia spre Romania, la sfargitr-rl lui februari e r97 6.p69eamitr necunoscut, iar avionul nu pdrea un aparat de zbor sigur, dar am ateri-zatin siguranfd la Bucuregti. odatd ce am ajuns in terminal, am pdtruns

31

Allred H. Moses - Jurnal de Bucuresti

32

irtr-o altd lume. Atmosfera era un amestec de asprime, corupfie si melan-colie, atAt de generalizatd,,incdto puteai percepe. in aeroport, detectoarelede metal nu funcfionau, iar banda kansportoare pentru bagaje era skicatd.Bagajele noastre au fost aruncate de cdtre angajajii irrtali., nebdrbierili,imbrdcafi ir salopete murdare pe nigte mese din carton presat ponosite.oriunde am fi privit, corupfia era la vedere - inghiontili de operatoriiaeroporfului, oficialii vamali cdutau produse de contrabandd pe care sdle configte gi apoi sd le vAndd probabil pe piala neagrd.

in afara aeroportului, impresia de dezolare a devenit gi mai profundd,datoritd conversafiilor goptite la col1de stradd, a camerelor de hotetrin carefuseserd plantate microfoane, a informatorilor pHtifi si a soldajilor careumblau de colo colo, fumAnd figiri 9i pretinz6nd ,,atengii,'.Strdzile erauprost iluminate pentru a economisi energie, intr-o lard aflatd,la margineafalimentului. Temperatura din camere era teribil de scXzutd.

Am stat in candva faimosul hotel al Bucuregtilor, Ath6n6e palace, acdrui grandoare de dinaintea celui de-al Doilea RXzboi Mondial pdliseatAt de tare, incAt aproape cd nu mai putea fi recunoscut. CAnd eu giCarol am iegit din lift a doua zi dimineata, amvdzutfemei intre doudvarste 9i chiar mai in varstd stdnd in patru labe 9i frecand podelele zga-riate ca vai de eie din holul hotelului. Carol a rostit cu fermitate: ,,Nu mdmai intorc niciodatd aici." Niciunul dintre noi nu gi-ar fi putut imaginacd optsprezece ani mai tArziu aveam sd md intorc in RomAnia in calitatede ambasador al SUA.

in urmdtoarele cAteva zile am vdzutmulte locuri din Bucuregti, firsdpreocuparea noastrd principald a fost comunitatea evreiascd a oragului.inainte de rdzboi, aceasta numdra in jur de 100.000 de oameni; acum,numdrul lor scdzuse la aproximativ 20.000, cei mai mulli dintre acegtiafiind in vArst5. Prima noastrd oprire a fost la birourile Federafiei Evreiegti,aflate in vecindtatea Templului Coral, la micd distanld de hotel. sinagoga,construitd la sfArgitul secolului al XIX-lea, era sediul istoric al rabinului-sefal RomAniei.

Degi era luna februarie, sinagoga, asemenea multor clddiri dinBucuresti, era neincdlzlt6,. Cu toate cd nu avea cdldurd 9i cd necesitareparalii urgente, frumusejea gtearsd a clddirii gi mdreala ei demnitateerau vizibile cu ochiul liber. UitAndu-md la bimah, cu ,,lumina eternd,,

rrime, coruptie gi melan-Lr aeroport, detectoarele>entru bagaje era stricatd.rjatii iritati, nebdrbierifi,r carton presat ponosite.nghiontili de operatorii: contrabandd pe care sdneagrd.

fevenit gi mai profundd,amerelor de hotel fir care

'latiF qi a soldafilor care7 ,,atentii". Strdzile erauo lari aflatd la margineaI de scdzutd.;tilor, Ath6n6e Palace, aRdzboi Mondial pdlise

recunoscut. CAnd eu sit'dzut femei intre doud,i lrecAnd podelele zgA-it cu fermitate: ,,Nu md.: si-ar fi putut imagina; in RomAnia in calitate

':uri din Bucuregti, insdea er-reiascd a oragului..-'J0 de oameni; acum,::ai mul1i dintre acegtiade Federaliei Evreiegti,:nta de hotel. Sinagoga,i istoric al rabinului-sef

ea multor clddiri dincaldurd 9i cd necesita

r mdreafa ei demnitatelh, cu ,,lumina etetnd,,

"8. ffie*aa:q*:xmax, *wreli d*ll ffisa*&lx*x, r*bima;!-g*f ffiatsext gi *a *xgr'6*

palpaind peste sulurile Torei gi a familiarei inscriptii ebraice de deasupralor, m-am simlit ca acasd. sinagogile traditionale se aseamdnd intr-un felfamiliar gi primitor pentru cei ca noi, care afn crescut in cimine evreiegti.Amintirile gi sentimentele cdldtoresc impreuna cu noi, chiar 9i atuncicAnd stau ascunse bine. in astfel de ocazi,crun e r-iziiarea unei sinagogicAndva magnifice, acestea prind din nou r-iaia.

Birourile federafiei se aflau intr-o cladire de doua etaje cu stuc galben,vizavi de sinagogd, de care le despdrfeau o alee ingusta de piatra cubicd.Acolo am fost intampinafi de o delegafie formata din liderii comunitatii,care veniserd cu flori gi cu tradifionalele daruri de bun venit ale romanilor:paine (una mare gi minunatimpletiti) gi sare. Delegalia gi-a cerut imediatscuze pentru absenla rabinului-sef Moses Rosen, care era piecat alLrncidin lard pentru vizlta sa anualS, impreund cu sojia lui,la un hotel cuserdin Elvelia. Era clar, din ton si din voce, cd rabinul Rosen reprezentaadevdrata putere in aceastd comunitate evreiascd, venerat gi temut inegald mdsurd. Aveam se-l htahesc pe rabinul Rosen pentru intAia oardcAfiva ani mai tdrziu, cdnd m-am intors in Bucuregti pentru a discuta cuCeaugescu chestiunea evreilor din RomAnia, care intre timp devenise gi

carza mea. Liderii comunitdlii evreiegti gi-au dat toatd silinla sd explicecum funcfiona sub conducerea rabinului Rosen atent organizata comu-nitate evreiascd. O mare parte a acestui discurs era o retoricd indelungexersatd, exageratd, a cdrei intenlie era de a-i impresiona pe vizitatoriistrdini cu vitalitatea comunitelii 9i dedicarea membrilor ei. Ni s-a spuscd existau sinagogi funcfionale, bucdtdrii cuget gcoli talmudice gi teatreevreiegti pe tot cuprinsul RomAniei.

in realitate, descrierea semdna mai degrabd cu un sat al lui PotemkindecAt cu realitatea. Viafa evreiascd era literalmente pe ducd. Majoritateaevreilor erau lipsifi de invdjdturd evreiascd. Evreii mai in vArstd gtiausd citeascd 9i sd vorbeascd idi9, insd nu gi ebraica. Rosteau rugdciunileevreiegti in mod mecanic; erau pulini cei care inlelegeau cu adevdratrugdciunile in ebraicd. Evreii mai tineri gtiau chiar mai pulin de atAt.Comunitatea evreiascd era sprijinitd in principal de organizalia American

Jewish Joint Distribution Committee - Joint, pe scurt -, care contribuia infiecare an cu aproximativ doud milioane de dolari, un aport important

33

i&*€red €{, tV3*ses * -$d$rssf d* Sesscryesfd

la bugetul total al comunitdfii, si care ajuta populalia evreiascd aflath indeclin sd supraviefuiascd.

Restul zilei am dedicat-o vizitdrii Centrului Comunitar Evreiesc, aflatla cateva strdzi distantd de Templul Coral, urmati de opriri mai scurte laalte doud sinagogi. una dinke eie a fost Templul Unirea sfantd, care astdzifunclioneazd le mare parte ca rrrLtzert, cu fotografii ale decimdrii evreilorromAni de cdtre nazigti 9i fascistii romAni la trceputul anilor 1940. Cea-laltd a fost Sinagoga Mare, intunecatd, umedd si rece, care nu era folositdpentru slujbele zl7nice, ci pentru gdzduirea unei mici grddinite evreiegti.Fiind deja intr-o dispozifie mohorAtd, ne-am continuat vizltamergAnd lacasa de betrani a comunitdfii evreiegti, unde kdiau mulli supravieluitoriai Holocausfului, oameni care abia erau in stare sd vorbeascd sau sd se

descurce f[rd ajutor. Din cAte am reusit sd ne ddm seama, personalul erabinevoitor 9i grijuliu, insd facilitdlile erau invechite gi teribil de inadecvate.

CAnd nu mergeam pe jos, mijlocul nostru de transport prin Bucuregtiera un vechi autobLLz cate tugea 9i pufdia, irsd reugea in cele din urmh sd

ne ducd in locul in care trebuia sd ajungem. Februarie nu era iuna idealdpentru a ne afla in Bucuregti, ir-rdeosebi dupd o ninsoare abundentd, cumam prins noi. Grupuri intregi de bdrbali 9i femei ilr tinutd de birou iegiserd

cu lopefi pe str[zi sd curele zdpada. Ghidul nostru romAn ne-a explicatcd erau ,,voluntari" care-si fdceau periodic datoria tr numele RepubliciiSocialiste RomAnia. Biefii oameni, scogi cu forfa din birourile lor, eraunevoili sd curele zdpada in gerul mugcdtor.

Bucuregtiul anului 1976 eraprins intr-o gaurd temporald care a inceputin secolul al XIX-lea gi s-a terminat la sfArsitul anilor 1930. Cdrulele trasede cai erau ceva comun pe strdzile cu piatrd cubicd. Aite modalitdli detransport erau la fel de invechite - camioane vechi care tugeau gi huru-iau, automobile Dacia, de fabricalie romAneascd, cu motoare slabe, si,din cAnd in cAnd, cAte o magind strdind, care pdrea nelalocul ei. Clddirilec6ndva frumoase ale Bucurestiului erau ddrdpdnate, cu vopseaua scoro-jitd pe falade gi lemnul putred care se intrevedea prin spdrturi. Pe strdzi,nimeni nu ne saluta gi nu pdrea sd ia cunostintd de prezenla noastrd,ci toatd lumea i9i ferea privirea. Cerul intunecat sporea mohoreala, asa

cum o fdcea gi smogul atotprezent, provenit de la furnalele care ardeau

34

,ulafia evreiascA aflatd in

lomunitar Evreiesc, aflattd de opriri mai scurte laUnirea Sfant5, care astdzirfii ale decimdrii evreiloreputul anilor 1940. Cea-rece/ care nu era folositdmici grddinife evreiegti.tinuat vizita mergAnd laau mul,ti supravief uitori: sd vorbeascd sau sd sen seama, personalul erae 9i teribil de inadecvate.hansport prin Bucuregtiugea in cele din urmd sduarie nu era luna idealdinsoare abundentd, cumr finutd de birou iegiserdlru romAn ne-a explicat'ia in numele Republiciir din birourile lor; erau

emporali care a inceputilor 1930. Cdruleie trasericd. Alte modaliteti de:hi care tugeau 9i huru-i, cu motoare slabe, si,a nelalocul ei. Clddirileate, cu vopseaua scoro-prin spdrtu ri. P e str dzi,a de prezenta noastrd,sporea mohoreala, asaa fumaiele care ardeau

i. Sc*srscs**, *vrei* Slx Kam&nia, rabinu!-qcf *{cx*lr qi cat xmixxe

carbuni si care invdluiau orasul intr-o permanentd ceald gdlbuie. puteainu numai sd vezi smogul, ci sd-i si simti mirosul.

Apoi s-a intamplat ceva neprevdzut care avea sd md lege pentru tot-deauna de Romania. Trei adolescenfi evrei ne-au abordat pe mine 9i pecarol pe trotuarul din fata hotelului nostru. Cu privirea in pdmant, unuldintre ei m-a intrebat in englezd dacd sunt american. Cdnd i-am spus cdda, m-a intrebat daci sunt evreu. CAnd am rdspuns din nou cd da,acestaa :.z,bucnit:

- sd nu credeli ceea ce vi se spune. situafia de aici e teribild, mai arespentru evrei. suntem invinuili pentru tot ce nu merge bine. Ajutali-ne sdplecdm. Evreii nu au niciun viitor in Romdnia. Tot ce auzltie o minciund,o minciund, o minciunS..

Acesta a fost momentul hotdrdtor. in urmdtorii treisprezece ani, amconstruit in Statele unite o industrie domesticd avand un singur scop - shajut firava comunitate evreiascd din RomAnia sd plece din !ard.

E greu pentru oamenii din Occident din zilele noastre, fie ei evrei, sdinfeleagd curn era sd fii evreu in Europa Rds5riteand tr secolui al )o(-lea si lainceputul secolului XX. Evreii erau o comurritate :u,olatd; traiau impreundin mici comunitdli, ir:r gtetluri, iar mai tArziu in orase majoritar evreiegtisau i:r anumite p5rli ale ora9e1or, ar-And propriii 1or Lideri si uneori pro-priile forfe de polilie gi propriii percepton. Penh-u er-rei, Europa de Est nuera un cretzet. Evreii din RomAnia traiau a-cemenea tovardsilor lor evreidin invecinatele Ucraina, Galigia (Polonial si Rusia. inainte de al DoileaRdzboi Mondial, erau in jur de 800.000, mai mult de patru procente dinpopulalie (in Statele Unite, mai pufin de doua procente din populalie suntevrei). Erau mestegugari din pdtura inferioara a clasei de mijloc, fierari,croitori si prdvdliagi. Dupd Congresr-rl de la Berlin din 1878 si eliminareaprogresivd a restrictiilor impuse evreilor, acegtia au avut acces Ia profesiileliberale - drept 9i medicind -,nrrai ales in Bucuregti si in oragele mai maridin RomAnia. Primii evrei au venit in Romania din Polonia; mai tdrziu,evreii care fugeau de hchizifia din Spania si Portugalia au venit la rAndullor irr Rom6nia. CAnd am ajuns in Romania, in anii rg7\,incdmai existauaici sinagogi sefardice - spaniole gi portughe ze -, care-si legau obargia decomunitdlile evreiegti din Peninsula Ibericd. E posibil ca unii evrei dinRomAnia sd fi avut strdmogi cazari, un popor nomad furcic care trdia pe

35

---..r*"-,

&lfre$ 8*, ffice*s * -fxwmaf xfe Ssrr;*{rssff

teritoriul Kazahstanului de azi, gicare s-au convertit in masd la iudaismin secolul al IX{ea sau al X-lea. Regiunea a fost cotropitd de mongoli insecolul al XIIIlea.

viala evreiasci era inconjurati in Romania de o culturd bogatd. Teatrulidig igi are originea in Rom6nia gi chiar si in timpul vietii *"1",,rrr *u."numdr de chazani (cantori) din statele unite s-au ndscutin Romania. poatecd fuziunea dintre muzica figdneascd 9i cAntecele liturgice evreiesti esterdspunzdtoare pentru bogdlia muzicii evreiegti din Romania. Da4 spredeosebire de coreligionarii din alte pdrti ale Europei de Est, evreimearomaneascd nu a dat mari invdlafi evrei. it-t{iintarea faimoaselor iesiva,gcoli religioase in secolele al XIX-lea si XX in Lituania, Belarus, polonia

9i Ucraina nu s-a petrecut gi in Romania. Aceasta a fdcut ca evreii dinalte locuri sd-i considere pe evreii romani ca fiind needucali in spiritulevreiesc, o societate inapoiat5, neatinsd de modernismul care mdturaintreaga Europd.

Dupd al Doilea Rdzboi Mondial, cea mai mare parte a evreilor romdniau emigrat in Israel, tr total, in jur de 400.000 de persoane. Imediat dupdrdzboi, supravietuitorii evrei ai Holocaustului gi ai Rom6niei fasciste auplecat in valuri spre viitorul stat evreiesc al Israelului, revenind mai tarziuin lard sub ,,dreptul de furtoarcere" al lsraelului, care se aplica evreilorde pretutindeni. un alt mare val de evrei romani a plecat spre Israel lainceputul anilor 1960; dupi aceea, acegtia au plecat an de an intr-unnumdr mic.

Israelul era mai aproape gi mai accesibil decat statele Unite gi nu eranecesard ovizd de emigrare. Mai mult decat atdt, sdaplici pentru ovizda Statelor unite necesita mult timp, iar rezultatul era incert. privitd ca ochestiune politicd, regimul comunist din Romania a considerat cd evreiicare emigrau in Israel se ,,irrtorceau acasd" ,irr patria lor istoricd. plecareaera vdzut6, de citre liderii comunigti ai Romaniei ca o patd pe obrazulfdrii, insd trtr-o mdsurd mult mai micd decat emigrarea intr-o lard occi-dentald, mai ales tr statele unite. Evreii romani fuseserd printre primiisionigti care emigraserd in Palestina cu mai bine de o sutd de ani in urmd.

cand am vizitat Romania cu doud dintre fiicele noastre la inceputulanilor 1980, am vdzut sinagogi in Moldova (una dintre cele doud principa-te istorice care la un moment dat avea o numeroasd populafie evreiascd)

36

vertit in masd la iudaismt cotropitd de mongoli in

: o culturd bogatd. Teatrulrpul vietii mele, un marendscut fu:r RomAnia. Poate:le liturgice evreiegti estei din RomAnia. Dar, spreuropei de Est, evreimeatarea faimoaselor iegiva,ituania, Belarus, Poloniarsta a fdcut ca evreii dinind needucafi in spirituldernismul care mdtura

e parte a evreilor romAni

F€6oane. Imediat dupdi ai RomAniei fasciste au;lui. rer-enind mai tdrziui. rare se aplica evreilorru a plecat spre Israel lapiecat an de an trtr-un

it Stateie Unite 9i nu erat, sa aplici pentru ovizdrl era incert. Privitd ca oria a corsiderat cd evreiitria lor i-storicd. Plecareaiei ca o pata pe obrazttlrigrarea intr-o ,tard occi-i tusesera printre primiitre o suta de ani in urmd.ele noastre la inceputuiintre ceie doud principa-lsa populafie evreiascd)

t. smexxges*al, #wr*xx *frxl &sm$*x[a, rah$arax!"gm$ &as*x $j ca* mine

impodobite cu artd primitivd, pictatd de mdnd, care infdjisa scene biblicedin strdvechiul Israel, dupd cum 9i le imaginase artistul. Aga cum ii pldcearabinului Rosen sd spund:

- Evreii nogtri se duc in Israel, nu in philadelphia.Era adevdrat atunci 9i continud sd fie si astdzi.

Km*grmrm& ffiw$'&8&sm& S&xN ffimxw&xxXm ?rx Esrm*X:

s se8efuefferffi ffierxxp$ffiK&

ln timp, am devenit persoana de contact in statere unite pentru emigra-rea evreilor rom6ni - nu c-ar fi existat prea multd competifie. in cele dinurmd, am construit o relea intre orgNizalile evreiegti din Americ4 membriiCongresului gi cei din campul executiv. Amvorbitnu doarinnumele meu,dar 9i in cel al Comitetului Evreiesc American si al Conferinlei PresedintilorMarilor or ganizalIi Evreiegti Americane (Conferinta pregedinlilor),organizalia umbreld care pe atr,rnci era formatd din aproximativ keizecide organizalii, dar care astdzi numdrd mult mai multe.

si alte orgarrzattievreiegti si-au acordat sprijinul, in special B'nai B,rithlntemational. Am lucrat impreund, intalrrindu-ne cu senatori si oficiali dela Casa Albd gi din departamentele de stat gi de Comer!, fdcAnd demersuripe ldngd ambasadorul roman de la washington gi, cu trei ocazii, direct pelangd ceausescu 9i minigtrii sdi. in acei treisprezece ani, administrajiiieCarter, Reagan si Bush ne-au sprijinit demersurile aga cum a fdcut-o 9iambasada americand din Bucuresti.

in senat, senatorii Adlai stevenson III (democrat din Illinois) si JohnDanforth (republican din Missouri) au fost in mod special de ajutor.Guvernul israelian a contribuit gi el serios, dar in acel moment habarn-aveam cd pl5tea Romaniei o sumd fixd pentru fiecare evreu cdruia ise permitea sd emigreze in Israel. Am aflat despre aceste rdscumpdrdriabia cAnd am citit cartea lui Radu loanid, Rdscumpdrarea eareilor.lstoriancordurilor seuete dintre Romknin gi Israel, publicatd in 200s. (Ioanid estedirectorul arhivelor de la Muzeul Holocaustului din washington, D.c.)Maitdrziu, am aflat cd Republica Federald Germand ii pldtea de asemeneao taxd lui Ceaugescu pentru a le permite etnicilor germani sd emigrezedin Rom6nia in Germania de Vest.

37

efred *1. ffisscs * Jsr*raf ds S*rcearegff

Ceaugescu le permitea unor oameni ca rabinul Rosen sd cdldtoreascdin strdindtate cu inlelegerea implicitd a faptului cd acegtia nu isi vor folosilibertatea pentru a critica Romania. pand si apar eu pe scend, eforturileIsraelului in Romania era coordonate de Nehemiah Levanon, din biroulprim-ministnilui. M-am intal:rit cu Levanon in biroul meu din washingtonin1979, timp de cateva ore care s-au dovedit a fi nepldcute. Nici atunci,nici mai tdrziu, nici el, nici vreun alt oficial israelian nu mi-a spus cevadespre aceste pldli secrete. De fapt, ceausescu avea de cagtigat din ambelepdrfi pentru acelagi lucru - bani de la israelieni gi avantaje comercialedin partea statelor Unite. ii condamn pe israelieni la fel de mult ca peCeaugescu, in primul rand pentru cd nu mi-au spus gi, in ar doilea rand,pentru cd au pldtit o rdscumpdrare degeaba. Grupul nostru din stateleunite avea puterea de a-i scoate pe evrei din Romania, gi a gi fdcut-o.

Pdrghia noastrd era statutul comercial de naliune cea mai favorizatdacordat RomAniei, care era adus in discufie in fiecare an pentru reinnoirein Congresul statelor unite. sub amendamentul Jackson-vanik adus legiicomerfului in1974, care determina relaliile comerciale ale SUA cu ldrilecomuniste, pregedintelui i s-a cerut sd revizuiascd in fiecare an clarzanaliunii celei mai favorizate a RomAniei in fiecare an. Dacd administraliarecomanda reinnoirea, aceasta devenea lege, daci nu cumva congresulvota respingerea sa. Au fost ani in care camera Reprezentanlilor a adoptatrespingerea statutului de najiune cea mai favorizatd pentru Romania,insd senatul n-a fost de acord. Eforturile mele si ale colegilor mei seconcentrau asupra Senafului.

Administrafia Ford a recomandat pentru intAia oard acordarea acestuistatut Romaniei in1975, in mare mdsurd ca recunoastere a gestului deindependenld prin care fara iegea de sub tutela Uniunii Sovietice ir ceeace privegte anumite aspecte ale politicii externe. De exemplu, Ceausescua continuat sd aibd relalii diplomatice cu Israelul in perioada Rdzboiuluide $ase Zile dtn1967, cdndUniunea Sovieticd gi celelalte state comunisteau intrerupt relaliile cu acesta. Un an rnaitdrzirt, a acuzatArmata Rogiepentru indbugirea Primdverii de la Praga gi a retras armata romand dininaltul Comandament ai Tratatului de la Varsovia.

De asemenea, Ceausescu le-a dat peste nas liderilor sovietici dela Kremlin prin vizitele periodice pe care le fdcea in China, unde era

38

rrul Rosen sd cdldtoreascdicX acegtia nu isi vor folosi)a_r eu pe scend, eforfurilemiah Levanoru din biroul,iroul meu din WashingtonL fi nepldcute. Nici atunci,aelian nu mi-a spus cevav'ea de cAgtigat din ambeleni gi avantaje comerciale{ieni la fel de mult ca pespus si, in al doilea rAnd,irupul nostru din Statele0m6rria, gi a 9i fdcut-o.rpune cea mai favorizatdec;tre an pentru reinnoiret Jackson-Vanik adus legiiKiale ale SUAcu fdrileascainfiecare anclauzare an- Daci administrafiarca nu cumva Congresuleprezentantilor a adoptat>r:zati pcrtru RomAnia,e gi ale colegilor mei se

ia oara acordarea acesfuimoastere a gesfului detniunii Sor.ietice in ceeaDe exerrplu, CeausescuI in perioada Rdzboiuluicelelalte state comunistei, a acuzat Armata Rogie:lras arrrrata romAnd dinia.s liderilor sovietici de:c€a in China, unde era

1. Geau;escu, evreii din Romdnia, rabinul-gef Rosen gi ctr mine

primit cu etaldri generoase ale prieteniei, demne de un adevdrat liderde talie mondiald, care depdgeau cu mult relativa insignifianld a luiceausescu pe scena globald. Ceaugescu a fost un beneficiar involuntaral conflictului chino-sovietic. Chinezii nu mai isprdveau cu lingugirile,ca o modalitate de a ardta cd Uniunea sovieticd nu era singura puterecomunistd a lumii. in Beijing, Ceaugescu se intalnea cu liderul comunistchinez, }'4.ao Zedong, iar dupd moartea acestuia/ cu succesorul sdu,Deng Xiaoping. De asemenea, se deplasa adesea la Belgrad pentru a seintAlni cu pregedintele Iugoslaviei, Josip BrozTito, care scosese in 1948Iugoslavia din tabdra sovieticd.

Inifiativeie personale ale lui Ceaugescu au atras atenfia Washing-ton-ului, avand carczurtatintalniri la Casa Albd gi cine oficiale de statgdzduite de cdtre pregedinfii Nixon, Ford gi Carter. Pregedinjii Nixongi Ford auvizrtat la randul lor Romania, unde au fost intampinafi demullimi mari 9i entuziaste de oameni. E posibil ca mullimile sd nuse fi adunat intr-un mod cu totul spontan - comunigtii gtiau cum sdscoati mulgimile in stradd -, dar numdrul uriag de romdniins.iruif, de-alungul strdzilor si reuniunile populare entuziaste erau impresionante.Reaclia populard a fost consemnatd cum se cuvine la Washington 9i adeclangat alarma la Moscova. Din punchrl de vedere al washington-ului,clauza natiunii celei mai favorizate era o ,,recomP€nse" pentru faptulcd Romania nu adera la politica Moscovei. Rer-izuirea anuald de cdtreadministralie gi Congres a clauzei nafiunii celei mai favorizate ne-aoferit mie gi celorlalti susfindtori ai emigrdrii er-reiegti autoritatea de airrdemna RomAnia, o lar6, care tAnjea dupi r"aluti forte, liber converti-bild, sd-i lase pe evreii sdi sd plece.

ceausescu gtia cd opoziliaevreilor ar pune capdt cratzei natiunii celeimai favorizate pentru RomAnia, iar fdrd aceasti. cJauzd,,bunurile romAnegtinu aveau cum sd concureze pe piala Statelor Unite. Thxele mari ale SUAar fi linut departe exporturile rom6negti. Aceasta era o reald ameninfare.Diversi membri ai Congresului, atAt din tabdra democrafilor, cAt gi dincea a republicanilor, aveau motive sd blocheze statutul de nafiune cea maifavorizatdpentru Romania. unii susfineau cd asta ar fi politicd pe consi-derente etnice. Maghiarii americani erau vocali tr a-gi exprima opozrfla,ale cdrei origini izvorat din tensiuniie istorice dintre etnicii romAni si

39

t.*tr5t.{

E::l

*

-,1

ellred F{. Msses * .}esmraf de S.lroer*pff

etnicii maghiari din Transilvania, regiune care, inainte de 1918, fdcuseparte din Imperiul Austro-Ungar.

Majoritatea oamenilor care trdiau in Tiansilvania erau de etnie rom6nd,dar cei care defineau puterea inainte de 1918 erau in majoritate maghiari.in urma tratatului de pace care a fost semnat dupd primul Rdzboi Mon-dial, Transilvania a devenit parte a Romdniei, insd furia 9i disperareaetnicilor maghiari, care se considerau conducitorii de drept ai rransil-vaniei si ai elitei culturale, nu s-au domolit. Alli membri ai Congresuluicare urmdreau sd blocheze statutul de naliune cea mai favorizatdpentruRomania rdspundeau presiuniior din partea oamenilor de afaceriameri-cani care ar fi avut de pierdut in urma importurilor ieftine din Romania.Pentru o a treia categorie, totul se reducea la indreptdfita neincredere gidezaprobare fald de Ceaugescu gi la frica gi ura fafd de comunism.

in ciuda acestor presiuni, administrafia democraticd 9i cea republicandau recomandat Congresului ca statutul de naliune cea mai favoizatd aL

RomAniei sd fie reinnoit, iar Congresul s-a conformat. Drept rdspuns,Romania s-a angajat sd sprijine emigrafia evreilor gi sd lind cont (ceeace n-a fdcut) de angajamentul sdu fafd de Acordul de la Helsinki din1975, de a respecta drepturile omului 9i drepturile religioase ale tuturorcetdfenilor sdi. insd reinnoirea anuald a clauzei n-a fost niciodatt floirela ureche, iar fdrd sprijin evreiesc, rezultatul ar fi fost diferit. pentiu apreintampina abaterile, eu si o mand de avocafi aveam sd ne intdlnimir:r fiecare an cu senatori aflati in pozrtti cheie, pentru a-i indemna sd-giacorde sprijinul, iar ir timpul procesului de votare stdteam in culiseleplenului 9i strAngeam voturi.

$mt&XxxXr* sex K*ssXme &e*xxsexsxs

PAnd la rdsturnarea 9i moartea lui ceaugescu, la sfarsitul anului 1989, simoartea rabinului Rosery survenitd patru ani mai tdrziu,acegti doi bdrbatiau fost pentru mine jucdtorii cheie - Ceaugescu pentru cd el controla tofulin Romania, iar rabinul Rosen pentru cd el era vocea 9i liderul comunitdfiievreiesti din Romania. Ceaugescu era antrenorul si cdpitanul fdrii - elanunfa fiecare joc 9i apoi pasa mingea sau alerga cu ea -, agadar nu era oirtrecere intre doi egali. insd ceea ce-i lipsea rabinului din punct de vedere

40