judetul dolj - anpmarpmdj.anpm.ro/upload/38280_studiu evaluare adecvata... · 2011. 7. 13. · c1...

pentru proiectul

,,Extragere agregate minerale in scopul reprofilarii albiei si

regularizarii scurgerii rau Jiu zona Tuglui”-

judetul Dolj

Elaborator : Meilescu Cornel

Dr Tr Severin

Tel: 0726189016

Beneficiar: S. C. ALBIANA SRL

Craiova, str. Castanilor, nr. 19, bl 4A, sc. 1, ap. 4, Jud. Dolj

Introducere

Scopul prezentei documentații este de a identifica, evalua și prezenta impactul potențial al unei exploatări de balast din albia minora a raului Jiu, de pe raza comunei Tuglui, județul Dolj, de către SC Albiana SRL.

Prezenta documentație a fost elaborată în conformitate cu prevederile OM 19/2010 și a ghidului metodologic ce face parte integrantă din acesta, cu privire la evaluarea adecvată.

De asemenea, s-au mai avut în vedere:

Ordinul comun al MMP, MAI, MADR și MDRT 135/76/84/1284 din 2010 – pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice și private;

La realizarea prezentului raport s-a mai ținut cont de următoarele documente dezvoltate în conformitate cu Directivele privind Evaluarea Impactului Asupra Mediului – beneficiar Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

Manualul EIA;

Ghid metodologic pentru includerea considerațiilor de biodiversitate în procedura de evaluare a impactului asupra mediului;

Ghid metodologic privind evaluarea adecvată (www.mmediu.ro/pdf/legislatie/biodiv/Ghid _Evaluare_Adecvata.doc)

Precum și de:

Methodological guidance on the provisions of Article 6 (3) and (4) of the Habitat Directive 92/43/EEC, propus de Comisia Europeană, DG Environment, 2002;

Guidance document – Non-energy mineral extraction and Natura 2000, European Commission, DGEnvironment 2010.

Au fost luate în considerare și prevederile Directivelor europene, 2000/60/CCE “Ape”, 79/409 „‟Pasari‟‟, 92/43 „‟Habitate‟‟ (din perspective propunerii includerii zonei în rețeaua națională Natura 2000).

Orice proiect, plan sau program, produce pe lângă efectele directe (pentru care a fost conceput) și o serie de efecte indirecte care trebuie gestionate în scopul conformării cu reglementările pe linie de protecție a factorilor de mediu. Necesitatea gestionării tuturor efectelor determinate răspunde și unor principia ce stau la baza legislației de protecție a mediului:

inițierea din timp a unor măsuri care să reducă sau să elimine efecte nedorite;

evaluarea obiectivă a tuturor alternativelor și posibilităților privind alegerea tehnologiei optime;

necesitatea implicării factorilor instituționali responsabili în procesul de luare a deciziilor privind managementul proiectelor cu impact asupra mediului.

Evaluarea adecvată are drept obiect evidențierea efectelor cu potențial negative ce ar putea să apară asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000 previzionate a apărea în urma implementării unui Plan sau Proiect, ce ar conduce la pierderea valorii conservative a sitului țintă, prin afectarea negativă a elementelor de floră, faună sau a habitatelor, conducând la apariția unor disfuncționalități bio-ecocenotice sau la efecte disruptive asupra rețelei Natura 2000.

Evaluarea adecvată încearcă să anticipeze efectul proiectului și a activităților legate de acesta, ținând cont de spectrul condițiilor fie ele variabile sau constante de mediu, cu accent asupra biodiversității. Evaluarea adecvată conține analize tehnice prin care se oferă informații asupra cauzelor și efectelor induse de proiect, a consecințelor cumulate ale acestora, sumate cu impactul cauzat de activități anterioare și prezente, formulând ipoteze și asupra unor dezvoltări viitoare, în scopul unei cuantificări cât mai fidele a nivelelor de impact asupra factorilor de mediu, a biodiversității în special, de pe amplasamentul studiat.

Evaluarea adecvată s-a conturat ca un instrument de bază în identificarea și reducerea consecințelor negative ale activităților antropice asupra rețelei Natura 2000 ce transpune obiectivele Directivelor europene 92/43 “Habitate”, respective 79/409 “Păsări”. Această evaluare caută să încorporeze planificarea pentru mediu din primele faze ale proiectelor de dezvoltare, în vederea prevenirii sau reducerii impactului ecologic negative al activității preconizate.

Astfel, procesul de evaluare adecvată are rolul de a furniza informații factorilor responsabili, care să faciliteze și să asiste procesul de decizie în scopul adoptării celor mai adecvate măsuri pentru reducerea, eliminarea sau compensarea efectelor negative associate în eventualitatea acceptării proiectului în cauză.

Scopul elaborării Evaluării Adecvate este obținerea de către SC Albiana SRL a actului de reglementare conform emis de către APM Dolj pentru desfășurarea proiectului de realizare a unei exploatări a nisipurilor și pietrișurilor din Tuglui.

Zona se află situată în perimetrul administrativ al comunei Tuglui, jud Dolj, proiectul urmând a se realiza și în siturile Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului si Confluenţa Jiu – Dunăre ROSPA0023.

Evaluarea adecvată a impactului asupra mediului nu reprezintă o cercetare științifică exaustivă prin care să se realizeze o sinteză cu caracter monografic a atributelor legate de factorii de mediu din zona țintă. Evaluarea adecvată este definită în Legea Mediului completată prin OUG 195/2005 (art.2 pct .30) ca fiind: procesul menit să identifice, să descrie și să stabilească, în funcție de obiectivele de conservare și în conformitate cu legislația în vigoare, efectele directe și indirecte, sinergice, cumulative, principale și secundare ale oricărui plan ori proiect, care nu are o legătură directă cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta în mod semnificativ aria, în mod individual ori în combinație cu alte planuri sau proiecte.

Astfel, acest document se dorește a fi doar un instrument menit să asiste procesul decisional al autorităților de mediu, cu privire la efectele induse de promovarea

proiectului propus asupra obiectivelor de conservare (habitate, specii de floră, faună) ale sitului, prin identificarea și evaluarea efectelor preconizate, asociate proiectului.

Conform prevederilor legale în vigoare, noțiunea de impact negativ semnificativ trebuie determinată în relație cu trăsăturile specifice ale ariei naturale protejate de interes comunitar. Trebuie specificat faptul că ceea ce poate prezenta un efect negativ semnificativ pentru o anumită arie naturală protejată de interes comunitar, poate să nu aibă același efect pentru un alt tip de arie protejată de interes comunitar. De aceea, fiecare evaluare este un caz individual care trebuie tratată în funcție de obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar și de caracteristicile planului sau proiectului.

Probabilitatea unui impact semnificativ poate rezulta nu numai din trăsăturile planului sau proiectului localizate în interiorul unei arii natural protejate de interes comunitar, dar și din planul/proiectul localizat în afara acesteia.

1. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL 1.1. Denumirea proiectului ,,Extragere agregate minerale in scopul reprofilarii albiei si regularizarii

scurgerii rau Jiu zona Tuglui”- jud Dolj.

Titularul proiectului:

S.C. ALBIANA S.R.L.

-adresa postala; municipiul Craiova, str. Castanilor, Nr. 19, Bl. 4A, Sc. 1 Ap. 4, Jud. DOLJ -telefon : 0351/454669 ; e-mail : [email protected] -numele persoanelor de contact: IANA PETRISOR nr.telefon 0748/154396 Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J 16/269/2006 şi are Cod Unic de Înregistrare Fiscală RO 18378280.

Contul bancar al societăţii este RO40 PPOS 1700 6225 756R ON01 şi este deschis la BANC POST, Craiova.

Informatii despre autorul atestat al studiuloui de evaluare adecvata: Autorul studiului de evaluare adecvata este Meilescu Cornel. Incepand cu anul 2005 este atestat pentru elaborarea studiile de impact asupra mediului si a bilanturilor de mediu iar din anul 2011 este inscris in Registrul National al elaboratorilor de Studii pentru protectia Mediului, pozitia 420. 1.2. Descrierea proiectului Localizare geografica:

Perimetrul minier Tuglui, jud. Dolj, este situat pe raul Jiu iar substanţa minerală utilă este reprezentată de un orizont din nisip şi pietriş cantonat în albia minoră a raului Jiu. Accesul în perimetru se face din DJ Tuglui –Bizdina la stanga pe o ulita care se afla la cca. 875m de primaria Tuglui iar apoi pe un drum de exploatare.Distanta de la DJ pana in perimetrul balastierei este de cca. 3600m.

Din punct de vedere administrativ, balastiera se afla pe teritoriul localităţii Tuglui din judeţul Dolj.

Prezentul studiu vizează exploatarea de agregate minerale din albia minora a raului Jiu, depunerea dinspre malul drept resurse ce vor fi comercializate către firme interesate. Principalele caracteristici ale investitiei sunt: Suprafata totala inchiriata este de 15.000mp din care propusa pentru excavare 15.137mp. Perimetrul are forma poligonala si este situat in zona profilelor (P15-P21); avand o

lungime L=398m; latime medie=38,0m; S=15.137mp; V=22.000mc; hmed=1,45m; hmax=2,03m si hmin=1,22m.

Delimitare perimetru in coordonate STEREO 70

Nr. punct

Y x

Amonte

A1 408.136 299.260

B1 408.166 299.237

Aval

C1 407.831 299.006

D1 407.817 299.042

Puncte pe conturul perimetrului

1 408.112 299.187

2 408.069 299.166

3 408.001 299.129

4 407.933 299.095

5 407.873 299.063

6 407.856 299.097

7 407.912 299.128

8 407.979 299.164

9 408.046 299.197

10 408.088 299.217

Necesitatea acestei investitii consta in aceea ca prin extragerea agregatelor minerale din acest perimetru materialul respectiv va fi utilizat de catre diversi beneficiari la lucrari din domeniul constructiilor, iar prin decolmatarea si reprofilarea albiei minore se va imbunatati regimul de scurgere al apelor prin marirea sectiunii cu efecte benefice asupra stabilitatii malurilor si reducerea pagubelor ca urmare a micsorarii suprafetei inundate a albiei majore stanga-dreapta in zona sectorului studiat.

Societatea S.C.Albiana SRL. a solicitat, licitat şi adjudecat un perimetru cuprins pe raul Jiu pentru care v-a obţine Aviz de Gospodărire a Apelor eliberat de Administraţia Naţională Apele Române ca extindere a vechiului perimetru pentru care deţine Autorizaţia de Mediu nr. 7/10.01.2008.

Balastul rezultat este transportat cu ajutorul dumperelor in statia de sortare

amplasata in vecinatate. Apa pentru spalarea agregatelor este pompata din raul jiu. Apa rezultată în urma operaţiei de sortare a balastului se evacuează printr-o

conductă metalică într-un bazin decantor, anexă a staţiei de sortare, apoi în raul Jiu. Alimentarea cu apa pentru nevoi menajere si tehnologice se realizeaza din

putul forat existent cu ajutorul a doua pompe submersibile. Apa potabila se asigura in sticle tip PET prin achizitionarea din reteaua

alimentara. Pe amplasament se va monta o toaleta ecologica. Statia de sortare este alimentata de la un generator care functioneaza pe

motorina. Contravaloarea informativa a garantiei financiare pentru refacerea mediului

acceptata de catre ANRM este de cca 10.000 lei/ha.

1.3. Scopul si importanta obiectivului de investitii:

Investiţia propusă constituie o necesitate pentru modernizarea infrastructurii locale si regionale ştiindu-se ca agregatele de balastiera intra in componenta betoanelor, asfalturilor bitumice, societatea deţinând o staţie de sortare. - valorificarea potenţialului Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalatiilor sterile permit exploatarea eficientă şi raţională a zăcământului prin metoda fâşiilor longitudinale cu draga refulanta. - necesitatea creării de noi locuri de muncă pentru populaţia activă neangajată, în scopul reducerii şomajului, dar şi pentru a stopa migrarea din zonă a fortei de muncă tinere, spre centrele urbane;

Perimetrul de exploatare va fi amplasată astfel încât sa respecte sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor.

Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată în cursul anilor 2011 şi 2012, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare. 2. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul producerii energiei necesare asigurării producţiei

Având în vedere cantitatea de agregate minerale necesară în desfăşurarea activităţii pentru anul 2011-2012, SC Albiana SRL estimează exploatarea unui volum de aproximativ 22.000 m3 de nisip şi pietriş din perimetrul Tuglui, jud. Dolj. Suprafata exploatata pentru balast este de 15000mp iar suprafata inchiriata pentru statia de sortare este de aprox. 5000mp. 2.1. Amenajări necesare Lucrările de pregătire din cadrul perimetrului Tuglui constau în:

- Lipsa copertei sterile nu necesită executarea de lucrări de deschidere.

- Existenţa drumurilor de acces la balastieră asigură accesul la resurse fără lucrări speciale de pregătire.

- Montarea statiei de sortare mobile. In continuare va fi necesar să se efectueze următoarele lucrări:

- menţinerea în funcţiune a statiei de sortare si a decantorului

- exploatarea cu excavator si transportul balastului la statia de sortare

- transportul agregatelor catre beneficiari. Varianta de deschidere aleasă prin fâşii longitudinale, dinspre apa spre mal, are următoarele avantaje: - costuri scăzute ale execuţiei, - menţine nivelul suspensiilor in limite admise. Aceste lucrări de deschidere, cât şi întreţinerea permanentă a lor vor fi executate cu mijloacele tehnice din dotarea societăţii. Durata de exploatare: - începutul anului 2011- sfârşitul anului 2012. 2.2. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi

indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Faptul că zăcământul de nisip si pietriş din perimetrul Tuglui este situat in albia minora a raului jiu şi este continuă şi uniformă, cu formă simplă, justifică alegerea metodei de exploatare la zi. S-a instituit un pilier pentru protejarea malului drept de eroziuni. Obiectivele urmărite necesită sprijin pentru investiţii în scopul: 1. Utilizării optime a infrastructurii existente; 2. Renovării calitative a infrastructurii existente; 3. Completării infrastructurii existente; Din punct de vedere al oportunităţilor şi al necesităţii, investiţia se impune datorită: potenţialului economic deosebit de scazut din aceasta zona a ţării; posibilităţile naturale, financiare şi umane; dorinţa de a dezvolta acest proiect; Necesitatea şi oportunitatea realizării investiţiei decurg şi din tendinţele înregistrate pe piaţa internaţională, naţională pentru astfel de produse. Situatia existenta: Cuaternarul este prezent prin formaţiuni de terasă, dispuse sub forma de bandă continuă, pe ambele maluri ale raului. Acumulările aluvionare recente sunt formate din depozite mai mici sau mai mari de material detritic sedimentat haotic, fiind cantonate, în general, de-a lungul raului Jiu. Resursa minerală care se va exploata este constituită din nisipuri şi pietrişuri, cu denumirea generică de balast, conform STAS 5085-71. Nisipul şi pietrişul sunt cantonate în albia minora a raului Jiu, sub forma de depozite de material provenite din arealul pe care îl traversează Jiul şi afluenţii săi de la izvoare şi până la vărsare. Sunt întâlnite fragmente din varietăţi de roci vulcanice, metamorfice şi sedimentare. Nisipurile şi pietrişurile sunt în general bine rulate, cu forme rotunjite sau aplatizate, cu o granulaţie cuprinsă între 0 -70 mm. Nisipurile şi pietrişurile sunt curate, fiind lipsite de intercalaţii sterile în cantităţi mari. Se întâlnesc în cantităţi relativ reduse impurităţi constituite din argilă şi humus, distribuite relativ uniform în masa sa. Elementele componente ale nisipului şi pietrişului provin din roci compacte, nealterabile şi stabile, prezentând forme rotunjite sau aplatizate. Situatia propusa:

Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalaţiilor sterile permit exploatarea eficientă şi raţională a zăcământului prin metoda fâşiilor longitudinale folosind draga refulanta.

Sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor.

Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată în cursul anilor 2011 şi 2012, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare.

Fazele de exploatare-valorificare se vor face mecanizat, după cum urmează:

- extracţia agregatelor naturale şi depozitarea lor pe mal pentru eliminarea apei din pori se va face cu un excavator; - încărcarea în mijloacele de transport se va face cu un încărcător tip Wola avand cupa de 3,2 m3,

- sortarea materialului in statia de sortare; - transportul agregatelor la locurile de punere în operă se va face cu autobasculante cu bena de 20 t. Observaţiile petrografice indica următoarea participare procentuală: • Roci metamorfice (cuarţite, gnaise, micaşisturi, şisturi cuarţitice, etc)..................60%;

• Roci magmatice (granite, granodiorite, andezite, dacite, etc) ...............................30%; • Roci sedimentare (gresii, microconglomerate cuarţitice, etc.) ..................... ...... 10%;

Din punct de vedere granulometric, nisipul şi pietrişul prezintă următoarele valori procentuale : •<0,3 mm ...................................................................................................... 2,3 %; •0,3-1 mm ....................................................................................................................5,7 %; •1-3mm ...................................................................................................................... 6,5 %; •3-5 mm ..................................................................................................................... 7,2 %; •5-7 mm ..................................................................................................................... 7,3 %; •7-15 mm................................................................................................................... 20,8 %; • peste 15 mm ................................,,......................................................................... 50,2 %.

Din punct de vedere petrografic este balastul din perimetrul studiat este constituit din • Bolovănişuri .............................................................................................................. 20 %; • Pietrişuri .................................................................................................................... 65,5 %; • Nisipuri.. .................................. ...................................................................................14,5 %.

2.3. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere

Sistemul de exploatare - descriere generală Lucrările de pregătire din cadrul balastierei Tuglui constau în:

Lipsa copertei sterile nu necesită executarea de lucrări de deschidere. Existenţa drumurilor de acces la balastieră asigură accesul la resurse fără lucrări speciale de pregătire. Pe parcursul exploatării, singurele lucrări de pregătire vor fi menţinerea în funcţiune a drumurilor de acces existente. Situaţia existentă pentru exploatarea nisipului si pietrişului Principalele caracteristici ale investitiei sunt: Suprafata totala inchiriata este de 15.000mp din care propusa pentru excavare 15.137mp. Perimetrul are forma poligonala si este situat in zona profilelor (P15-P21); avand o lungime L=398m; latime medie=38,0m; S=15.137mp; V=22.000mc; hmed=1,45m; hmax=2,03m si hmin=1,22m.

Delimitare perimetru in coordonate STEREO 70

Nr. punct

Y x

Amonte

A1 408.136 299.260

B1 408.166 299.237

Aval

C1 407.831 299.006

D1 407.817 299.042

Puncte pe conturul perimetrului

1 408.112 299.187

2 408.069 299.166

3 408.001 299.129

4 407.933 299.095

5 407.873 299.063

6 407.856 299.097

7 407.912 299.128

8 407.979 299.164

9 408.046 299.197

10 408.088 299.217

Resursele au fost estimate volumetric, prin metoda blocurilor geologice. Pentru aceasta, întregul perimetru a fost asimilat unui bloc geologic (pentru că resursa este omogenă, iar grosimile au variaţii mici) şi au fost determinate suprafaţa perimetrului şi grosimea medie. Perioada de executie propusa: Durata de realizare a proiectului: 12 luni. Soluţii alternative care să respecte în cea mai mare măsură integritatea ariei naturale protejate: 1. varianta 0 – proiectul să nu se realizeze; În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul siturilor nu sunt afectate, sunt îndeplinite obiectivele de îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului. Beneficii/costuri sociale nu sunt. 2. varianta 1 – balastiera sa se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar;

În acest caz, habitatele şi speciile din cadrul siturilor nu sunt afectate, integritatea ariilor protejate este menţinută, sunt asigurate îndeplinirea obiectivelor de conservare a sitului. SE RECOMANDA varianta 1 – proiectul să se realizeze în locaţia aleasă de beneficiar deoarece presupune o dezvoltare durabilă a zonei, în zonă se va dezvolta

un turism ecologic, prietenos cu mediu, să dezvolte “birdwatching“, observarea păsărilor pentru care a fost declarat acest sit de către turişti. 2.4. Informatii privind lucrarile care se vor realiza si necesarul resurselor energetice Procesul tehnologic Forma simplă a depozitelor, grosimea lor relativ constantă, cât şi lipsa intercalaţiilor sterile permit extracţia eficientă şi raţională a balastului prin metoda fâşiilor longitudinale. Sensul de extracţie în cuprinsul fâşiilor va fi dinspre larg spre mal şi dinspre aval spre amonte, pentru a se asigura protecţia şi refacerea resurselor. Fâşiile vor avea o lungime egală cu lungimea porţiunii de zăcământ propusă a fi exploatată, o lăţime de circa 10,00 m şi o adâncime variabilă, până la cota limită de exploatare

Fazele de exploatare-valorificare se vor face mecanizat, după cum urmează:

- extracţia agregatelor naturale şi depozitarea lor pe mal pentru eliminarea apei din pori se va face cu un excavator; - încărcarea în mijloacele de transport se va face cu un încărcător tip Wola avand cupa de 3,2 m3, - sortarea materialului in statia de sortare; - transportul agregatelor la locurile de punere în operă se va face cu autobasculante cu bena de 20 t. S-a instituit acest pilier pentru protejarea malului drept de eroziuni. Pentru evitarea surpării taluzelor rezultate în urma excavării, acestea vor avea un unghi taluz de 1:3. Perimetrul este la o distanţă asigurătoare faţă de alte lucrari hidrotehnice si poduri. In concluzie se constată că soluţia exploatării aduce avantaje importante atât din punct de vedere economic cat si din punct de vedere al protecţiei mediului. 2.5. Echipamente şi utilaje Caracteristicile utilajelor cu care va fi dotată sunt următoarele: - excavator; - statie de sortare agregate actionata cu un generator care lucreaza pe motorina; -dumper; - incarcator tip Wola cu cupa de 3,2mc; - mijloace de transport reprezentate prin autobasculante tip de 20t. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile. Nu se pune problema comparării. Activităţi de dezafectare Realizarea proiectului nu presupune activităţi de demolare a unor construcţii sau instalaţii. Utilajele vor fi transportate la un alt amplasament. Statia de sortare este demontabila si se poate monta pe un alt amplasament. Exploatarea nisipului si a pietrişului si montarea statiei de sortare nu impune defrişarea vegetaţiei. Alimentarea cu apa si evacuarea apelor uzate

Balastul rezultat este transportat cu ajutorul dumperelor in statia de sortare amplasata in vecinatate. Apa pentru spalarea agregatelor este pompata din raul jiu.

Apa rezultată în urma operaţiei de sortare a balastului se evacuează printr-o conductă metalică într-un bazin decantor, anexă a staţiei de sortare, apoi în raul Jiu.

Alimentarea cu apa pentru nevoi menajere si tehnologice se realizeaza din putul forat existent cu ajutorul a doua pompe submersibile.

Apa potabila se asigura in sticle tip PET prin achizitionarea din reteaua alimentara.

Pe amplasament se va monta o toaleta ecologica. Aerul

Sursele potenţiale de poluare a aerului, specifice activităţii desfăşurate, extracţie, sortare şi transport, sunt următoarele: − emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de sortare − emisii de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport;

− emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor folosite la statia de sortare şi transport. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate activităţii de exploatare Emisiile de pulberi în suspensie şi sedimentabile datorate activităţii de exploatare a balastului (surse staţionare nedirijate) vor fi nesemnificative, datorită activităţii reduse impuse de nivelul de producţie relativ scăzut şi funcţionarea discontinuă a utilajelor. Nu este posibilă cuantificarea lor. Emisii sub formă de pulberi în suspensii şi pulberi sedimentabile datorate circulaţiei mijloacelor de transport Rularea autobasculantelor pe drumurile balastierei determină emisii de pulberi în suspensie şi sedimentabile antrenate de pe suprafaţa de rulare, mai ales în perioadele calde. Pentru reducerea emisiilor de pulberi în suspensie şi sedimentabile în atmosferă ca urmare a circulaţiei mijloacelor de transport, se vor lua măsuri pentru stropirea drumurilor de transport şi circulaţie în zona balastierei, cu ajutorul unei autocisterne. Emisii ale noxe provenite de la gazele de eşapament ale motoarelor utilajelor de extracţie şi transport Mijloacele de transport auto şi utilajele care vor funcţiona pe amplasament vor fi acţionate de motoare Diesel. Protecţia solului, subsolului şi a resurselor de apă subterane Sursele de poluanţi pentru sol, subsol şi ape freatice In balastiera exista utilaje care functioneaza pe baza de combustibil – motorina. In statia de sortare produsele petroliere de la utilaje pot crea poluari accidentale. Lucrǎrile şi dotǎrile pentru protecţia solului şi subsolului Generatorul de curent electric se va monta pe o platforma impermeabila iar pentru scurgerile accidentale de la utilaje firma este dotata cu materiale absorbante. Gospodărirea corespunzătoare a deşeurilor în zona amplasamentului.

Deseuri generate de proiect Tipurile şi cantitǎţile de deşeuri de orice naturǎ rezultate

Modul de depozitare al deşeurilor – in containere amplasate in statia de sortare. Din activitatile desfasurate in cadrul obiectivului rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseuri de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton; - deseuri formate din recipienti din plastic (uleiuri, apa); - deseuri metalice; - uleiuri minerale uzate (hidraulic, de transmisie, de motor).

Modul de gospodarire a deseurilor si asigurarea conditiilor de protectie a

mediului Deşeurile vor fi colectate separat, pe categorii (menajere, hârtie, sticlǎ,

plastic, metal), iar cele de origine organicǎ vor fi compostate într-un spaţiu special amenajat, odatǎ cu resturile organice (fân, frunze, ramuri, etc.) de pe amplasament şi utilizate (prin împrǎştiere) în lunile februarie-martie ca fertilizator pentru spaţiile verzi.

Deşeurile selectate vor fi predate în saci de pubelǎ firmei ce deserveşte localitatea. Deseurile de tip menajer, inclusiv deseuri de ambalaje de hartie si carton generate de

activitatea curenta vor fi depozitate in europubele cu capacitate de 0,2 mc, care se vor situa pe platforma de colectare deseuri special amenajata, de unde vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseuri din plastic pentru apa, uleiuri si antigel generate in cadrul activitatii. Se propune ca aceste deseuri sa fie colectate selectiv si gestionate corespunzator, fara a fi amestecate cu deseurile menajere. Vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii.

Deseurile metalice rezultate vor fi preluate de catre colectorul autorizat din zona, cu care se va incheia un contract de prestari servicii. 3. Informaţii privind aria naturală protejată de interes comunitar posibil afectată de proiect 3.1. Aspecte generale privind reţeaua ecologică Natura 2000 Reţeaua "Natura 2000" reprezintă principalul instrumentul al Uniunii Europene pentru conservarea naturii în statele membre. Natura 2000 reprezintă o reţea de zone desemnate de pe teritoriul Uniunii Europene în cadrul căreia sunt conservate specii şi habitate vulnerabile la nivelul întregului continent. Programul Natura 2000 are la bază două Directive ale Uniunii Europene denumite generic Directiva Păsări şi Directiva Habitate, directive transpuse în legislaţia naţională prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. La ora actuală, reţeaua Natura 2000, formată din Arii Speciale de Conservare (SCAs) desemnate pentru protecţia speciilor şi habitatelor ameninţate, listate în anexele Directivei Habitate şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică (SPA) desemnate pentru protecţia speciilor de păsări sălbatice în baza Directivei Păsări, acoperă aproximativ 20% din teritoriul Uniunii Europene. Trebuie menţionat faptul că până la validarea Ariilor Speciale de Conservare, aceste zone propuse pentru reţeaua Natura 2000 sunt etichetate ca Situri de Importanţă Comunitară. Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială, incluse în reţeaua Natura 2000, acoperă 17% din suprafaţa României. Lista siturilor incluse în reţeaua Natura 2000 a fost transmisă Comisiei Europene, care le va aproba până în 2010. Ulterior, autorităţile din România vor trebui să elaboreze planurile de management pentru fiecare sit din Natura 2000, planuri care vor include măsurile speciale care trebuie îndeplinite pentru conservarea habitatelor şi speciilor protejate. Datorită capitalului natural deosebit de valoros pe care îl deţine România (două bioregiuni noi pentru reţeaua ecologică, populaţii mari şi viabile de carnivore mari, habitate neantropizate, etc.) şi având în vedere faptul că ţara noastră conservă o biodiversitate mult mai ridicată în raport cu alte state membre ale Uniunii Europene, aportul României la reţeaua Natura 2000 este unul semnificativ. Obiectivul principal al reţelei Europene de zone protejate NATURA 2000 - desemnate pe baza Directivei Păsări respectiv Directivei Habitate - este ca aceste zone să asigure pe termen lung „statutul de conservare favorabilă” a speciilor pentru fiecare sit împarte care a fost desemnat. Deşi definiţia exactă a termenului „statut de conservare favorabilă” nu este bine definit, România va trebui să raporteze periodic către Comunitatea Europeană, cu privire la îndeplinirea acestui obiectiv. Singurul indicator obiectiv şi cantitativ cu privire la statutul unei specii într-o anumită zonă este mărimea populaţiei respectiv

schimbarea mărimii populaţiilor. Este deci esenţial ca impactul unor investiţii asupra acelor specii pentru care zona a fost desemnată ca sit Natura 2000, să fie evaluat complet prin metode ştiinţifice. În majoritatea cazurilor impactul poate fi minimalizat sau sensibil micşorat prin selectarea atentă şi implementarea corectă a metodelor de diminuare a impactului. 3.2. Informaţii generale despre aria naturala protejata de interes comunitar Coridorul Jiului codul sitului la nivel european ROSCI0045 Specii si habitate intalnite in situl Coridorul Jiului : Tipuri de habitate : 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba. Specii de mamifere : 1355 - Lutra lutra (Vidră, Lutră); 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) ; Specii de amfibieni şi reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie); 1220 - Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă). Specii de peşti: 2491 - Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre); 1130 - Aspius aspius (Avat); 1149 - Cobitis taenia (Zvârlugă); 1124 - Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip); 2555 - Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu); 1157 - Gymnocephalus schraetzer (Răspăr); 1145 - Misgurnus fossilis (Ţipar); 2522 - Pelecus cultratus (Sabiţă); 1134 - Rhodeus sericeus amarus (Boare); 1146 - Sabanejewia aurata (Dunariţă); 1160 - Zingel streber (Fusar); 1159 - Zingel zingel (Pietrar). Specii de nevertebrate: 4013 - Carabus hungaricus (Carab); 1044 - Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă); 4045 - Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă); 1042 - Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului). N06 4 511, 512 Râuri, lacuri N06 12 511, 512 Râuri, lacuri N07 11 411, 412 Mlaştini, turbării N12 14 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 15 231 Păşuni N15 2 242, 243 Alte terenuri arabile N16 38 311 Păduri de foioase N26 4 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) 3.3. Informatii generale despre aria naturala protejata de interes comunitar

Confluenţa Jiu – Dunăre ROSPA0023.

Specii de pasări enumerate in anexa I Directivei Consiliului 79/409/CEE:

A229 Alcedo atthis A255 Anthus campestris A089 Aquila pomarina A029 Ardea purpurea A133 Burhinus oedicnemus A403 Buteo rufinus A224 Caprimulgus europaeus A196 Chlidonias hybridus A197 Chlidonias niger A031 Ciconia ciconia A030 Ciconia nigra A081 Circus aeruginosus A122 Crex crex A429 Dendrocopos syriacus A238 Dendrocopos medius A027 Egretta alba A026 Egretta garzetta A321 Ficedula albicollis A075 Haliaeetus albicilla A131 Himantopus himantopus A177 Larus minutus A246 Lullula arborea A073 Milvus migrans A132 Recurvirostra avosetta A193 Sterna hirundo A166 Tringa glareola A021 Botaurus stellaris A231 Coracias garrulus A022 Ixobrychus minutus A020 Pelecanus crispus A393 Phalacrocorax pygmeus A034 Platalea leucorodia A034 = cod specie. Caractere generale ale sitului N06 17 511, 512 Râuri, lacuri N12 22 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 11 231 Păşuni N15 4 242, 243 Alte terenuri arabile N16 40 311 Păduri de foioase N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) - Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Cod Activitate Intensitate % Infl. 100 Cultivare C 50 0 120 Fertilizarea C 50 0 170 Cresterea animalelor C 20 0 230 Vanatoare C 25 - 511 Linii electrice C 10 + 701 Poluarea apei B 40 - 900 Eroziunea C 10 0 941Inundatii C 40 +

300 Extragere de nisip si pietris C 2 – Alte caracteristici ale sitului: Lunca Jiului se prezintă ca un teritoriu bogat în ce priveşte habitatele, aici întâlnindu-se păduri de luncă şi zăvoaie, livezi, pajişti, teren agricol, zone umede - bălţi şi canale şi numeroase habitate antropogene, toate concentrate pe această suprafaţă, astfel că se întrepătrund iar delimitarea lor devine uneori dificilă. Se remarcă prezenţa speciilor de păsări de apă, care au găsit aici condiţii de viaţă şă reproducere. Calitate şi importanţă:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 34 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 77 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Crex crex Haliaetus albicilla Ciconia ciconia Burhinus oedicnemus Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Tringa glareola Pelecanus crispus Platalea leucorodia Plecadis falcinellus Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Phalacrocorax pygmaeus In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. Vulnerabilitate:

Extinderea suprafeţelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apă au influente negative asupra speciilor de păsări din zonă. Tip de proprietate: Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.

Teritoriile de cuibărit ale acestor specii sunt reprezentate de terenurile agricole cu vegetaţie erbacee, zăvoaiele şi mărăcinişurile localizate pe pantele abrupte ale malurilor mai înalte. Ariile de hrănire sunt localizate în proximitatea cuiburilor. Hrana este mixtă (natura animală şi vegetală).

Biotopul malurilor abrupte, de importanţă redusă ca suprafaţă, reprezintă locul de cuibărire pentru foarte puţine specii de păsări. Hrana acestor specii este de provenienţă mixtă, fiind preluată de la distanţe mai mici sau mai mari faţă de zona de cuibărit. 3.4. Discutie asupra habitatelor incluse in ROSCI045 Coridorul Jiului

La nivelul sitului au fost descrise 14 tipuri de habitate natura 2000, conform manualelor de interpretare uzuale, alaturi de tipurile majore de biomuri conform codificarii CORINE. Nr crt

Cod Habitat Prezenta potentiala

Justificare

1 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

NU Proiectul nu afecteaza un asemenea habitat

2 3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

NU Lipsesc specii criteriu si caracteristice ce definesc acest habitat

3 3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention


4 6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri


5 6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii


6 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)


7 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum


8 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)


9 1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice


10 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)


11 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus

NU Proiectul nu afecteaza un

spp asemenea habitat

12 91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;


13 91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

14 92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba


Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective; - 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator; - 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. 3.5. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar mentionate in formularul standard al ariei natural protejate de interes comunitar La desemnarea siturilor speciile criteriu au fost considerate in baza unor prezente probabile. O evaluare a densitatii speciilor criteriu la nivelul siturilor a fost realizata in baza unor estimari si aproximari, fara insa a exista un termen de referinta national (baza de date), locala sau regional. La ora actual nu se cunosc date certe asupra atributelor legate de elementele criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor.. Din zona studiata, ce urmeaza a fi afectata de implementare a proiectului nu au fost identificate populatii semnificative ale unor specii criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSCI0045 Coridorul Jiului si ROSPA0023 Confluenţa Jiu – Dunăre.

Date asupra ecologiei speciilor criteriu sunt prezentate sintetic mai jos pentru speciile cu prezenta potentiala in perimetrul tinta: Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

Nu este o specie pretenţioasă, trăieşte în orice ochi de apă, temporar sau permanent, la altitudini între 0-400 m. Este prezentă în lacurile din lunca şi delta Dunării, pe maluri sau

în zonele cu vegetaţie, cel mai adesea fiind găsită în bălţile temporare. Izvoraşul cu burtă roşie este răspândit în centrul şi estul Europei, din Danemarca şi sudul Suediei în vest, Cehia, fosta Yugoslavie şi Dunărea în sud, iar în est în Rusia până aproape de munţii Ural. În România este prezentă pretutindeni în zonele de şes: Câmpia Română, Bărăganul, Dobrogea inclusiv delta, Crişana, Podişul Transilvaniei şi Podişul Moldovei. În zonele de contact cu *B. variegata* hibridează cu aceasta.

Este o specie cu un areal vast dar afectată de activităţile umane. Distrugerea, degradarea şi fragmentarea habitatelor (atât a celor acvatice cât şi a celor terestre) îi periclitează supravieţuirea. Menţinerea habitatelor existente şi crearea de noi habitate acvatice sunt necesare pentru asigurarea unor populaţii viabile. Este mult mai vulnerabilă comparativ cu *B. variegata* deoarece este mai acvatică, preferă ochiuri de apă mai mari iar arealul său este în zone de şes cu activităţi antropice multiple şi o densitate a populaţiei umane mare. Este inclusă în anexa 2 printre speciile a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare precum şi în anexa 3 printre speciile de interes comunitar. Conform listelor roşii specia este considerată potenţial ameninţată la nivel naţional şi neameninţată pe întregul areal. Alcedo atthis (pescăruş albastru) Este prezent tot timpul anului. Are penajul corpului verde-albastru, iar partea inferioară este cărămizie. Când apele bălţilor îngheţă, îl întâlnim în lungul pâraielor de munte. Cuibăreşte atât în ţinuturile joase, cât şi pe văile râurilor de munte. Cuibul este săpat în maluri şi se află în fundul unor galerii pe care păsările şi le sapă singure, cuibăreşte din aprilie până în iunie; femeia depune 4-6 ouă albe, lucioase, pe care le clocesc ambele sexe. Iernează în sudul Europei, nordul Africii şi sud-vestul Asiei, populaţiile care vin din nordul arealului de cuibărit. In zona ocupată de investiţie nu a fost observată specia. Barză albă (Ciconia ciconia)

Barza albă este o specie palearctică, răspândită cu precădere în Europa (în afară de insulele britanice, ţările scandinavice, Europa de vest şi Italia), Africa de nord şi Asia Mică. Populaţia europeană a suferit un declin pronunţat în cursul secolului XX, în majoritatea ţărilor continentului, dar s-a extins în ţările Baltice şi în Rusia europeană. În Bazinul Carpatic cuibăreşte în general în zona de câmpie şi în zona de deal până la poalele munţilor. În această regiune altitudinea cea mai mare unde cuibăreşte este reprezentată de zona Bilbor (aproximativ 800 m altitudine). Este răspândită în toată ţara, dar populaţii mai însemnate se regăsesc în partea de vest a ţării (judeţele Satu-Mare, Timiş, etc.) şi în sud-estul Transilvaniei (judeţele Sibiu, Braşov şi Harghita). Prezenţa speciei este exclusive în localităţi. În ultimile decenii, la nivel naţional, odată cu asanarea unor întinse zone umede de câmpie, s-a constatat o preferinţă a berzelor albe faţă de ţinuturile pericarpatice, relative umede. Populaţia mondială se estimează la aproximativ 185.000 de perechi, iar populaţia europeană la circa 180.000 de perechi. În România, conform ultimului recensământ, există aproximativ 5500 perechi. Specia a dispărut sau populaţiile s-au diminuat în multe ţări din vestul Europei în ultimii 100 de ani. În unele ţări (de exemplu Spania) populaţiile speciei sunt în creştere. În România, mai ales datorită desecării excesive a zonelor umede în multe părţi ale ţării,

populaţia a suferit o diminuarea accentuată. În ultimii 15 ani se consideră că populaţia la nivel naţional este stabilă, existând unele fluctuaţii la nivel local. Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în apropierea omului, pe şură, case, coşuri, claie de fân, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Supravieţuirea pe termen lung a speciei depinde de menţinerea în stare cât mai naturală a locurilor de hrănit preferate de berze, şi anume: fâneţe, păşuni şi zone umede situate în apropierea locurilor de cuibărit (aproximativ 800-3.000 m în jurul cuibului). Specia cuibăreşte aproape în exclusivitate în apropierea omului, pe şură, case, coşuri, claie, pomi, ruine sau pe stânci. În ultimele 4 decenii au început să-şi construiască cuibul pe stâlpi de joasă tensiune. Această schimbare comportamentală s-a putut observa prima dată în anul 1958 în Germania, Cehia şi Slovacia, iar în Ungaria în 1963. În România acest proces a început în anul 1971, iar în prezent 70% din cuiburile de berze albe sunt construite pe stâlpi. În Europa Centrală şi de Est există în prezent aproximativ 34.000-40.000 de cuiburi situate pe stâlpi electrici de joasă tensiune. În zonele cu hrană abundentă poate forma colonii în localităţi (de exemplu 29 de perechi în Cristian, judeţul Sibiu şi 28 cuiburi în Sânsimion, judeţul Harghita). Berzele se întorc la locurile lor de cuibărit pe la sfârşitul lunii martie - începutul lunii aprilie. De obicei masculul soseşte primul. Acesta îşi alege partenera pentru un an. Aceeaşi pereche poate cuibări împreună mai mult decât un sezon, partenerii fiind atraşi probabil mai mult de acelaşi cuib, decât unul de celălalt. Femela depune 2-7 (în general 3-4) ouă albe. Masculul şi femela clocesc alternativ, iar schimbul părinţilor la cuib este precedat întotdeauna de o ceremonie însoţită de clămpănit. În România, puii ies din ouă la începutul verii, în iunie, după aproximativ 32 de zile de clocit. Eclozarea ouălor nu are loc în acelaşi timp ci se petrece în treptat, în general la intervale de două zile. Numărul mediu al puilor este de trei. În unii ani, acesta poate să ajungă în mod excepţional şi la şase pui/cuib. Puii părăsesc cuibul la mijlocul sau sfârşitul lunii iulie. De la începutul lunii august berzele albe se adună în stoluri mari şi se pregătesc de migraţie. În această perioadă indivizii înnoptează în copaci sau pe stâlpi de medie şi înaltă tensiune, astfel foarte multe exemplare cad victimă electrocutării. Păsările pleacă la sfârşitul lunii august sau începutul lunii septembrie şi migrează în stoluri mari care pot aduna mii de exemplare (aproximativ 40.000 berze în migraţie pe Grindul Chituc în anul 1996). Barza albă foloseşte curenţii ascendenţi pentru a se înălţa, iar apoi zboară planat, economisind energie. Ocoleşte Marea Mediteraneană prin două direcţii: populaţiile din estul Europei prin Bosfor, iar cele din vestul Europei prin Gibraltar. Populaţia din România utilizează drumul estic de migraţie şi ajunge în Africa de Sud în luna decembrie. Barza albă se hrăneşte exclusiv cu animale. Hrana este foarte variată şi cuprinde insecte (lăcuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici, şerpi şi şopârle, etc. Berzele se hrănesc singure sau în grupuri, pe terenuri umede şi în zonele arabile aflate pe o rază de 800-3000 metri de la locul cuibului. Necesarul zilnic de hrană al unei berze adulte se ridică la 500 g (un echivalent, spre exemplu, a 16 şoareci de câmp). În perioada de maximă creştere a puilor aceştia au nevoie de o cantitate şi mai mare de hrană (aproximatic 1.200 g). Acest lucru înseamnă că o pereche de berze cu patru pui adună într-o singură zi circa 5,8 kg de hrană. Pentru a putea asigura această cantitate de hrană, habitatul de hrănire al unei perechi trebuie să aibă o suprafaţă cuprinsă între 100 şi 800 de hectare. Un impact major asupra populaţiei de barză albă îl constituie reducerea şi dispariţia habitatelor de hrănire. Supravieţuirea berzelor depinde în mare măsură de existenţa

unor zone propice hrănirii, în mod special a zonele umede, fâneţelor şi păşunilor. Aspius aspius (avat) În mod obişnuit atinge lungimea de 30 - 40 cm, maximul fiind de 80 cm. Trăieşte în Dunăre şi răurile de şes până în zona colinară, cât şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în părţile îndulcite ale mării.

Aspius aspius este o specie cu o răspândire relativ redusă pe teritoriul României.

Nu există studii populaţionale pe regiuni întinse astfel încât să fie posibilă o aproximare statistică relevantă a dimensiunilor populaţiilor acestei specii. Este o specie răpitoare diurnă. Hrana constă din plancton la alevini, urmează apoi o fază scurtă de hrănire cu nevertebrate după care se trece la hrana pe bază de peşte, în special obleţi. O bună parte din exemplarele din Dunăre intră pentru reproducere în bălţi şi se retrag la scăderea apelor; altele rămân în Dunăre, iar altele sunt sedentare în bălţi. În râuri urcă înspre amonte în perioada de reproducere,care are loc în martie – aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atât în apă curgătoare cât şi în bălţi.

Pe teritoriul naţional specia are un areal relativ restrâns, în comparaţie cu alte specii. Pe acest teritoriu se poate considera ca fiind o specie cu vulnerabilitate scăzută. Specia este protejata prin: Convenţia de la Berna (Anexa 3), Directiva Habitate (Anexa 2 şi 5), Lista Roşie ICN, Legea Legea 462/2001 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. În vederea protecţiei acestei specii este necesară conservarea calităţii apei. 3.6. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor de interes comunitar afectate (suprafata, locatia, speciile caracteristice)

In scopul evaluarii impactului potential al proiectului propus asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor ROSCI0045 si ROSPA 0023, a fost intocmit un tabel de relevanta prezentat mai jos, valoarea notelor de relevanta fiind explicitata in cadrul formularului Natura 2000: COD NUME Nota de relevanta

1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

0

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

0

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention

0

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 0

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

0

9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

0

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0

1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si 0

ponto-sarmatice

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp

0

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

0

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba 0


0

A229 Alcedo atthis 1

A029 Ardea purpurea 0

A133 Burhinus oedicnemus 0

A403 Buteo rufinus 0

A224 Caprimulgus europaeus 0

A196 Chlidonias hybridus 0

A197 Chlidonias niger 0

A031 Ciconia ciconia 1

A030 Ciconia nigra 0

A081 Circus aeruginosus 0

A122 Crex crex 0

A429 Dendrocopos syriacus 0

A238 Dendrocopos medius 0

A027 Egretta alba 1

A026 Egretta garzetta 0

A321 Ficedula albicollis 0

A075 Haliaeetus albicilla 0

A131 Himantopus himantopus 0

A177 Larus minutus 0

A246 Lullula arborea 0

A073 Milvus migrans 0

A132 Recurvirostra avosetta 0

A193 Sterna hirundo 0

A166 Tringa glareola 0

A021 Botaurus stellaris 0

A231 Coracias garrulus 0

A022 Ixobrychus minutus 0

A020 Pelecanus crispus 0

A393 Phalacrocorax pygmeus 0

A034 Platalea leucorodia 0

A255 Anthus campestris 0

A089 Aquila pomarina 0

1355 Lutra lutra (Vidră, Lutră) 0

1335 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) 0

1220 Emys orbicularis (Broască ţestoasă de apă)

0

1188 Bombina bombina (Buhai de baltă cu burta roşie)

1

2491 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) 0

2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) 0

1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) 1

1145 Misgurnus fossilis (Ţipar) 0

1146 Sabanejewia aurata (Dunariţă) 0

1130 Aspius aspius (Avat) 1

1149 Cobitis taenia (Zvârlugă) 0

1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip) 0

2522 Pelecus cultratus (Sabiţă) 0

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boare) 0

1160 Zingel streber (Fusar) 0

1159 Zingel zingel (Pietrar) 0

4056 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig) 0

4013 Carabus hungaricus (Carab) 0

1516 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel) 0

2285 Colchicum arenarium (Brânduşă) 0

1428 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) 0

1044 Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă 0

4045 Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă 0

1042 Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului) 0

Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective; - 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator; - 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. Impactul nul evaluat rezulta din lipsa habitatelor potentiale ale speciilor criteriu de pe amplasament, situarea la distante mai mari ( de regula peste 1000m ) de astfel de habitate (zone de hranire/cuibarire). Cu toate acestea este admisa prezenta potential a unor astfel de elemente in zonele limitrofe, existand astfel un impact indirect asupra acestora, lipsit insa de semnificatie datorita ritmului scazut de exploatare, limitarii exploatarii la distante mari fata de eventualele habitate de interes conservative, a starii habitatelor adiacente (pasuni, terenuri intelenite, etc).

3.7. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Habitatele prezente in siturile Natura 2000 ROSCI045 si ROSPA023 sunt încadrate in formularul standard Natura 2000 la stadiul de conservare B – conservare buna.

Luand in considerare gradul de conservare al structurilor si functiile tipului de habitat precum si posibilitatile de refacere se poate considera ca in zona studiata situl are structura mediu/partial degradata, dar cu perspective bune si restaurare usoara sau posibila cu efort mediu.

3.8. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate Impactul admis a fost apreciat a se reflecta asupra elementelor criteriu, la un nivel scazut, limitat, datorandu-se lipsei elementelor (specii si habitate) criteriu de pe amplasamentul tinta unde urmeaza a fi implementat proiectul si a habitatelor cu relevanta deosebita pentru speciile tinta. Cu toate acestea este admisa prezenta potentiala a unor astfel de elemente in zonele limitrofe, existand astfel un impact indirect, limitat (datorita distantei mari) asupra acestora. In lipsa oricaror date certe asupra atributelor nasociate speciilor criteriu de la nivelul sitului, orice fel de evaluare cu privire la dinamica ramane hazardata. Tinand cont de densitatile mici ale populatriilor tinta raportate la suprafata sitului, la lipsa habitatelor relevante pentru aceste specii din zona amprentei proiectului, dar si in lipsa unui impact potential indirect, suntem in masura a aprecia ca proiectul propus nu este in masura a influenta dinamica populatiilor criteriu ce au stat la baza desemnarii siturilor, la nivel local sau regional.

3.9. Relațiile structurale și funcționale care crează și mențin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar

La nivelul sitului nu a fost descris până în prezent setul de relații structurale și funcționale ce participă la menținerea integrității sitului. La ora actuală structura sitului apare puternic afectată de activitățile antropice curente, parte dintre acestea fiind descrise și în lista vulnerabilității din cadrul Formularului standard de desemnare (secțiunea 4.3.). In structura sitului, conform clasificării CORINE, apar următoarele clase de habitate, prezentate sintetic în tabelul de mai jos: ROSPA023

Nr crt Denumire COD %

1 Rauri, lacuri 511, 512 17

2 Culturi teren arabil 211-213 22

3 Pasuni 231 11

4 Alte terenuri arabile 242, 243 4

5 Paduri de foioase 311 40

6 Habitate de paduri (paduri de tranzitie)

324 6

ROSCI045




2 Mlastini, turbarii 411,412 11


5 Pasuni 231 15




324 4

O trecere în revistă a acestei structuri, reflectă caracterul predominant forestier al siturilor. Habitatele nemorale (de păduri) apar într-un procent de peste 40% (inclusiv pădurile de tranziție). Dintre factorii naturali ce participă la structurarea funcțională a sitului, în opinia noastră cel mai important rămâne factorul de mediu „apă‟. Acest factor de mediu reprezintă și elementul de legătură și maximă relevanță pentru multe din speciile criteriu ce au stat la baza desemnării acestui sit și care în mare parte sunt strict legate de zonele umede. Astfel, se poate considera apa ca reprezentând elementul structural de interrelaționare de la nivelul ansamblurilor biomurilor din cadrul siturilor. Urmărind dinamica factorului de mediu apă și mai cu seamă efectele induse și associate regimurilor funcționale de la nivelul fiecărui biom, se poate evalua nivelul de impact absorbit la nivelul fiecărei categorii de habitate. Habitatele de maximă relevanță pentru aceste situri rămân cele de zone umede, ce nu participă însă la structurarea (din punct de vedere a clasificării CORINE) a acestor situri. Funcțiile zonelor umede inxlud protecția și îmbunătățirea calității apei, funcția de adăpost ca și habitat pentru fauna sălbatică, funcția estetică și cea de producător biologic primar. Valoarea zonelor umede este considerată a fi foarte important pentru societate și pentru dezvoltarea unor practici alternative sustenabile legate de promovarea unor activități durabile, amintind aici dezvoltarea turismului. Pe de altă parte, gama largă de beneficii generate de funcțiile pe care zonele umede le au, determină valoarea fiecărei zone umede în parte, valoare care este greu de apreciat deoarece aceste diferite tipuri de zone umede nu au aceleași funcții, iar aceste funcții nu se manifestă în mod unitary pe toată suprafața sau pe tot timpul anului. Funcția de stocare a apei este similar celei unui burete însă de această dată, natural capabil să înmagazineze o cantitate mare de apă în cazul unor inundații,apă pe care o înapoiază circuitului în mod lent (rol de tampon hidric), limitând astfel apariția unor efecte cu potențial catastrofal (curgeri de pe versanți, torenți, inundații etc.)această eliberare lentă a apei diminuează procesul erozional și practice oprește orice inundație provenită din precipitații abundente. Totuși, o zonă umedă de mici dimensiuni nu poate stoca o mare cantitate de apă, dar dacă se păstrează în natură o mică rețea de astfel de zone umede chiar și apă, iar la nivel local, se poate gestiona cu facilitate un set de măsuri orientate în direcția diminuării (și chiar anulării) impactului asupra factorului de mediu apă. Acest aspect al funcțiilor zonelor umede oferă și o dimensiune economic a importanței acestor zone, protejându-se peisajul, evitându-se dezastrele și pierderile de vieți omenești, remedierea factorilor de mediu, re-echilibrarea unor balanțe ecologice funcționale etc.

Funcția de filtrare a apei se realizează astfel: după ce apa este oprită de către mlaștinile și bălțile din zonele umede, apa vine în contact cu părțile vegetale din aceste zone, în așa fel încât sedimentele care vin odată cu apele se depun pe terenul pe care cresc aceste specii vegetale higrofile. Nutrienții din fertilizările aplicate sau din bălegar, din gunoaiele organice menajere, se dizolvă în apă și în cea mai mare parte sunt absorbite de rădăcinile plantelor și/sau descompuse de către microorganismele care trăiesc în solurile umede ale mlaștinilor. Alți poluanți rămân aglutinați de particulele de sol și sunt supuși proceselor biochimice de degradare și detoxificare. În cele mai multe cazuri aceste filtrări reduc mult din poluanți și ”consumă” mult din nutrienți, procese ce se desfășoară și sunt mijlocite în mediul hidric, astfel că la momentul în care apa părăsește zona umedă, aceasta este în cea mai mare parte purificată în mod natural. Unele tipuri de zone umede funcționează într-atât de eficient ca și filtru biologic pentru apă încât, sunt utilizate ca structure cu destinație primară pentru filtrarea apelor provenite din diferite surse poluate (în special organic). O altă funcție foarte importantă a zonelor umede este aceea de producător biologic primar, acestea constituind ecosistemul cu cea mai mare producție biologic din lume. Zonele umede extinse ajung să fie comparabile cu pădurile tropicale și cu recifurile de corali, atât din acest punct de vedere, cât și din punctul de vedere al biodiversității și funcției support pe care o oferă altor specii. Vegetația abundentă și apele oferă habitate pentru pești dar și pentru alte specii de faună. Speciile de floră acvatică se dezvoltă cel mai bine în medii bogate în nutrienți, acestea consumând nutrienții, transportând energie pentru celelalte verigi trofice cu care se află în legătură. Iată de ce, această funcție de producător biologic primar are și ea o dimensiune economic finalizată de exemplu prin capacitatea de a susține faună piscicolă. In acest sens, considerăm că impactul proiectului, deși are o relevanță limitată, exprimată de afectarea scăzută a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, capătă o valență crescută prin afectarea locală a factorului apă, impunându-se un set de măsuri stricte, coerente de minimizare a impactului în măsură a diminua efectele cu potențial negativ. 3.10. Obiectivele de conservare a ariei natural protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management La ora actual pentru ROSCI045 și ROSPA023 nu a fost elaborat un Plan de management sau orice fel de alt document prin care să fie stabilite obiective de conservare. Obiective de conservare ale sitului urmează a fi centrate pe habitatele relevante pentru speciile criteriu, respective speciile criteriu considerate pentru a fundamenta înființarea ROSCI045 și ROSPA023, prezentate în cadrul secțiunilor anterioare. 3.11.Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusive evoluții/schimbări care se pot produce în viitor

In urma studiilor din teren a putut fi observat impactul produs de activitățile antropice curente din cadrul perimetrului propus spre a fi inclus în rețeaua Natura 2000, mai cu seamă cele asociate practicilor agricole curente, la care se adaugă activitățile de exploatare a unor resurse natural (lemn, agregate) și nu în ultimul rând turism si pescuit. Afectate de practici necontrolate (în special pășunat, dar și pescuit agresiv, braconaj, etc.) sunt și pajiștile unde pe suprafețe extinse se observă o distorsiune a faciesurilor în direcția modificării abundenței/dominanței speciilor de graminee în detrimentul altor specii (în special dicotiledonate), indicii de biodiversitate fiind astfel alterați profund. La acestea se adaugă o ruderalizare avansată a unor suprafețe extinse. Cu toate acestea, considerăm că impactul asupra acestor pajiști este unul moderat ce poate fi

contracarat prin asumarea unor măsuri directe de management conservative, centrate pe practici pastorale echilibrate. Se observă elemente ale unui impact punctual datorat tăierilor necontrolate și unor incendieri ale miriștilor, precum și menținerea unor zone deschise (supuse eroziunii) pentru facilitarea accesului (drumuri de pământ) în vederea exploatării agricole sau chiar a resurselor minerale (gropi de prelevare a nisipului și balastrului). Pentru habitatele eremiale previzionăm o continuare a degradării ce va conduce la pierderea funcțiilor ecologice și a patrimoniului natural asociat, în lipsa aplicării unui management conservativ direct. Implementarea unui set de măsuri responsabile de refacere a mediului va conduce la o redobândire a indicilor de biodiversitate în aproximativ o decadă. Adoptarea unei strategii non-intervenționiste (păstrarea succesiunii naturale de vegetație) va presupune o perioadă mult mai extinsă, de peste 60 de ani, existând în acest sens și riscul extinderii semnificative a tufărișurilor și astfel pierderea unei mari părți a patrimoniului natural asociat acestor formațiuni. Situația stării actuale de conservare a sitului, pornind de la distribuția biomurilor majore descrise conform Formularului standard Natura 2000, este prezentă sintetic în tabelul de mai jos, unde au fost considerate 3 nivele de impactare:

- roșu = nivel de impactare semnificativă; - galben = nivel de impactare moderată; - verde = nivel de impactare redusă.

ROSPA023




3 Pasuni 231 11




324 6

Astfel, nivelul de impact raportat la suprafața sitului este:

- impact semnificativ = 37% - impact moderat = 63% - impact redus = - %.

ROSCI045




3 Mlastini, turbarii 411,412 11


5 Pasuni 231 15




324 4

Astfel, nivelul de impact raportat la suprafața sitului este: - impact semnificativ = 31% - impact moderat = 58% - impact redus = 11%.

Urmărind sistemul codificat al activităților cu impact antropic propus în vederea evaluării stării factorilor de mediu de la nivelul siturilor Natura 2000 a fost analizată mărimea impactului antropic din etapa pre-proiect (înainte de implementarea proiectului) sau așa numită analiză a stării actuale a perimetrului studiat. In acest sens, urmărind categoriile tipurilor de impact asociat activităților antropice, a fost întocmit tabelul de stare prezentat mai jos, în cadrul căruia au fost identificate mai multe categorii de impact prezent în faza de pre-proiect. Conform Formularului Standard de desemnare a sitului Natura 2000 ROSCI045 și ROSPA023, în cadrul secțiunii Vulnerabilitate se menționează poluarea apei, pasunatul, cultivarea terenului, inundabilitatea. Dintre impactele ce contribuie la vulnerabilizarea acestui sit, parte dintre acestea au fost identificate alte categorii de impact, prezente exclusive la nivelul perimetrul țintă. În urma implementării proiectului propus, se estimează că nu va fi indusă o nouă categorie de impact, fără ca proiectul să fie în măsură a elimina semnificativ din presiunile asociate altor categorii de impact. O creștere a controlului și supravegherii zonei datorat prezenței activităților extractive va conduce însă la o diminuare sensibilă a unor categorii de impact prin desemnarea unui perimetru de protecție industrială. Se poate astfel conchide că, în ciuda agresivității aparente a unui astfel de proiect ce se situează pe poziții antagonice față de obiectivele generale de conservare a factorilor de mediu, din prisma analizei categoriilor de impact identificate la nivelul sitului ROSCI045 și ROSPA023, acesta va contribui (în mod însă limitat) la diminuarea unor presiuni ale unor categorii de impact manifeste local. 3.12. Alte informații relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluția naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar

Zona de implementare a proiectului nu se suprapune cu alte arii .cuprinse în rețeaua de arii protejate de interes național. 3.13. Alte aspecte relevante pentru aria naturală de interes comunitar

Zona deține o atractivitate și un potențial turistic deosebit centrat pe valorificarea raului Jiu. 4. Impactul potențial al proiectului asupra elementelor criteriu din aria naturală protejată de interes comunitar

In cadrul studiului de evaluare adecvată trebuie analizat impactul asociat planului/proiectului de implementat asupra fiecărui element criteriu ce a stat la baza desemnării sitului. Obiectivele de conservare ale unei arii naturale protejate de interes comunitar au în vedere menținerea și restaurarea statutului favorabil de conservare a speciilor și habitatelor de interes comunitar. Astfel stabilirea obiectivelor de conservare ale siturilor trebuie centrată pe aceste elemente criteriu. Conform Formularului Standard de desemnare a siturilor Natura 2000, elementele criteriu ce au stat la baza desemnării sitului se regăsesc listate în cadrul secțiunilor

formularelor standard. Asa cum s-a arătat în secțiunile anterioare, dintre acestea, cel puțin o parte dintre specii sunt improbabil a se regăsi în perimetrul de implementare al proiectului, dată fiind lipsa unor habitate favorabile acestora. Pornind de la principiul de analiză a mărimii impactului propus de Rojanski, pe baza metodologiei ilustrative de suprapunere proporțională a unor figuri geometrice, pentru ansamblul speciilor criteriu Natura 2000 din zonă, am realizat un sistem adaptat prin care mărimea impactului este reprezentată conform unei scări pe 6 nivele (de la 0 la 5). O analiză a relevanței proiectului asupa speciilor criteriu Natura 2000 este reprezentată sintetic în tabelul de mai jos: COD NUME Nota de relevanta


0


0


0

6260* Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri 0

6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii 0


0


0

91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

0

1530* Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice

0

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

0

91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp

0

91M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

0

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen 0

92A0 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba 0


0

A229 Alcedo atthis 1

A029 Ardea purpurea 0

A133 Burhinus oedicnemus 0

A403 Buteo rufinus 0

A224 Caprimulgus europaeus 0

A196 Chlidonias hybridus 0

A197 Chlidonias niger 0

A031 Ciconia ciconia 1

A030 Ciconia nigra 0

A081 Circus aeruginosus 0

A122 Crex crex 0

A429 Dendrocopos syriacus 0

A238 Dendrocopos medius 0

A027 Egretta alba 1

A026 Egretta garzetta 0

A321 Ficedula albicollis 0

A075 Haliaeetus albicilla 0

A131 Himantopus himantopus 0

A177 Larus minutus 0

A246 Lullula arborea 0

A073 Milvus migrans 0

A132 Recurvirostra avosetta 0

A193 Sterna hirundo 0

A166 Tringa glareola 0

A021 Botaurus stellaris 0

A231 Coracias garrulus 0

A022 Ixobrychus minutus 0

A020 Pelecanus crispus 0

A393 Phalacrocorax pygmeus 0

A034 Platalea leucorodia 0

A255 Anthus campestris 0

A089 Aquila pomarina 0

1355 Lutra lutra (Vidră, Lutră) 0

1335 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă) 0


0


1

2491 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre) 0

2555 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu) 0

1157 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr) 1

1145 Misgurnus fossilis (Ţipar) 0

1146 Sabanejewia aurata (Dunariţă) 0

1130 Aspius aspius (Avat) 1

1149 Cobitis taenia (Zvârlugă) 0

1124 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip) 0

2522 Pelecus cultratus (Sabiţă) 0

1134 Rhodeus sericeus amarus (Boare) 0

1160 Zingel streber (Fusar) 0

1159 Zingel zingel (Pietrar) 0

4056 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig) 0

4013 Carabus hungaricus (Carab) 0

1516 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel) 0

2285 Colchicum arenarium (Brânduşă) 0

1428 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă) 0

1044 Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă 0

4045 Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă 0

1042 Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului) 0

Pentru fiecare specie in scopul identificarii impactului potential al proiectului propus a fost alocata nota de relevanta. Notele de relevanta au fost stabilite dupa cum urmeaza: - 0 – proiectul nu genereaza niciun impact asupra specie respective; - 1 – proiectul gennereaza un impact scazut, manifest cu precadere prin efecte indirect; - 2 – proiectul genereaza un impact limitat asupra specie respective, fiind afectate unele habitate potentiale ale specie tinta; - 3 - proiectul genereaza un impact direct si indirect asupra specie respective, insa acesta este reversibil chiar si in lipsa unor masuri de reconstructive ecologica; - 4 - proiectul genereaza un impact asupra specie respective, insa sunt prevazute masuri de diminuare a impactului si reconstructive ecologica a unor habitate adiacente cu rol compensator; - 5 - proiectul genereaza un impact considerabil si ireversibil asupra specie respective, conducand la eliminarea acesteia din perimetrul afectat de proiect si zonele adiacente. Reprezentarea grafica a nivelelor de relevanta pentru ansamblul speciilor si habitatelor criteriu din zona sitului este prezentata sintetic in diagrama de mai jos:

Nr crt

Elemente criteriu

Nivel de impactare

1 2 3 4 5

1 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice



4 Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri

5 Pajişti aluviale din Cnidion dubii



8 Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

9 Pajişti si mlaştini sărăturate panonice si ponto-sarmatice

10 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)

11 Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp

12 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;

13 Păduri dacice de stejar şi carpen

14 Zăvoaie cu Salix alba si Populus alba

15 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice

16 Alcedo atthis

17 Ardea purpurea

18 Burhinus oedicnemus

19 Buteo rufinus

20 Caprimulgus europaeus

21 Chlidonias hybridus

22 Chlidonias niger

23 Ciconia ciconia

24 Ciconia nigra

25 Circus aeruginosus

26 Crex crex

27 Dendrocopos syriacus

28 Dendrocopos medius

29 Egretta alba

30 Egretta garzetta

31 Ficedula albicollis

32 Haliaeetus albicilla

33 Himantopus himantopus

34 Larus minutus

35 Lullula arborea

36 Milvus migrans

37 Recurvirostra avosetta

38 Sterna hirundo

39 Tringa glareola

40 Botaurus stellaris

41 Coracias garrulus

42 Ixobrychus minutus

43 Pelecanus crispus

44 Phalacrocorax pygmeus

45 Platalea leucorodia

46 Anthus campestris

47 Aquila pomarina

48 Lutra lutra (Vidră, Lutră)

49 Spermophilus citellus (Popândău, Şuiţă)



52 Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)

53 Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de râu)

54 Gymnocephalus schraetzer (Răspăr)

55 Misgurnus fossilis (Ţipar)

56 Sabanejewia aurata (Dunariţă)

57 Aspius aspius (Avat)

58 Cobitis taenia (Zvârlugă)

59 Gobio albipinnatus (Porcuşor de nisip)

60 Pelecus cultratus (Sabiţă)

61 Rhodeus sericeus amarus (Boare)

62 Zingel streber (Fusar)

63 Zingel zingel (Pietrar)

64 Anisus vorticulus (Melcul cu cârlig)

65 Carabus hungaricus (Carab)

66 Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)

67 Colchicum arenarium (Brânduşă)

68 Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de baltă)

69 Coenagrion mercuriale (Ţărăncuţă

70 Coenagrion ornatum (Ţărăncuţă

71 Leucorrhinia pectoralis (Calul dracului)

Limitele în interiorul cărora s-a realizat analiza efectelor cumulate se limitează la perimetrul propus în vederea dezvoltării balastierei, încluzând perioada de funcționare și de reconstrucție ecologică (ca scară de timp). Nivelul cumulat al impactului asupra speciilor/habitatelor criteriu din cadrul sitului exprimat prin intermediul unei metode ilustrative adaptate după modelul propus de Rojanski, cu ajutorul notelor de relevanță ce este interpretat prin intermediul unei diagrame. Starea ideală este reprezentată grafic printr-o figură geometrică exprimată procentual ca având 100% ce definește cele 71 x 5 = 355 cvadrate. Corelarea procentuală sintetică, exprimată procentual poate fi exprimată astfel:

- 0% - proiectul nu generează nici un fel de impact asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu; - 0-20% - proiectul generează un impact scăzut asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu; - 20-40% - proiectul generează un impact limitat asupra ansamblului

speciilor/habitatelor criteriu; - 40-60% - proiectul generează un impact cu semnificație mare asupra

ansamblului speciilor/habitatelor criteriu; - 60-80% - proiectul generează impact cu semnificație deosebită asupra

ansamblului speciilor/habitatelor criteriu, impunându-se măsuri complexe de compensare/reconstrucție ecologică;

- 80-100% - proiectul generează un impact extins asupra ansamblului speciilor/habitatelor criteriu ce conduce la o afectare ireversibilă a patrimoniului natural al sitului.

Notele de relevanță vor structura o diagramă în cadrul căreia fiecare cvadrat va căpăta o valoare procentuală ce se va raporta la numărul total de cvadrate. Exprimarea procentuală va releva nivelul de impact cumulat asupra biodiversității. Numărul total de cvadrate ce relevă prezența impactului este nul, nefiind identificat un impact potențial asupra speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului. Astel, conform datelor prezentate în tabele de mai sus, se observă o relevanță scăzută de ansamblu a proiectului asupra biodiversității din zona ROSCI045 si ROSPA023, nefiind identificat un impact potențial asupra speciilor criteriu. Nota de relevanță exprimată este de doar 1,4%, încadrându-se la un nivel de impact limitat.

Astfel, nu există elemente care să conducă la fundamentarea concluziilor conform cărora proiectul poate:

- Să reducă suprafețele habitatelor și/sau a exemplarelor speciilor de interes comunitar;

- Să ducă la fragmentarea habitatelor de interes comunitar;

- Să aibă impact negativ asupra factorilor care determină menținerea stării favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar;

- Să producă modificări ale dinamicii relațiilor ce definesc structura și/sau funcția ariei naturale protejate de interes comunitar;

In consecință, se poate afirma că integritatea ariei naturale de interes comunitar nu

este afectată ca urmare a implementării proiectului. 4.1.Identificarea și evaluarea impactului

Pentru evaluarea impactului asupra factorilor de mediu, s-a ținut cont de valorile maximale ale parametrilor proiectați (dimensiuni maximale ale excavațiilor, suprafețe maximale de reconstruit din punct de vedere ecologic etc.).

a.Impact direct

impactul direct este datorat activităților de: - Organizare de șantier, construcția balastierei; - Efectuarea de lucrări în zona fronturilor de lucru, sortarea si transportul; - Asumarea acțiunilor de reconstrucție ecologică.

Organizarea de șantier Va presupune asigurarea accesului prin consolidarea sumară a căilor existente (drumuri vicinale desfășurate în zona de pășune), în scopul facilitării accesului în zona fronturilor de lucru. In cadrul organizării de șantier nu este nevoie de realizarea unor platforme tehnologice sau amenajarea altor suprafețe tehnice. Adăpostirea muncitorilor, depozitarea unor materiale și unelte, asigurarea pazei etc. va beneficia de suportul oferit de statia de sortare din vecinatate. Efectuarea de lucrari in zona fronturilor de lucru

Lucrarile presupun exploatarea cu excavatorul, incarcarea in dumper si transportul la statia de sortare. Lucrarile se vor executa astfel incat nu va fi nevoie de alte lucrari. Asumarea actiunilor de reconstructie ecologica Dupa finalizarea lucrarilor de excavare, se vor asuma o serie de masuri de reconstructie ecologica a perimetrelor afectate, inclusiv a celor supuse unui impact istoric. Dupa finalizarea lucrarilor tehnice propriuzise de inchidere a balastierei, indepartarea utilajelor, etc se va trece la insamantarea zonelor deschise afectate de utilaje cu un mix de graminee recoltate din vecinatate si plantarea unor specii de Salix alba si Populus alba in zona de margine a raului Jiu. b. Impactul indirect

Impactul indirect asociat acestei lucrari se datoreaza functionarii unor utilaje in zona statiei de sortare si a transportului de material prin zgomotul si praful eliberat in atmosfera. Deoarece utilajele sunt conform cerintelor legale, se poate concluziona ca noxele si zgomotul se vor incadra in valorile legale. c. Impactul pe termen scurt

Impactul direct si indirect se va manifesta in pe perioada de constructie si de

exploatare a balastierei, estimata pe o perioada de 5 ani. Impactul pe termen scurt se va manifesta in zona de statiei de sortare si a exploatarii propriu-zise in suprafata totala de 5500mp. d. Impactul pe termen lung Remanenta impactului cauzat de proiect se va stinge dupa o perioada scurta, de cel mult un sezon de la oprirea instalatiei de dragare. In programul de monitorizare asumat prin actele de reglementare specifice, se vor intreprinde observatii asupra ritmului de reintegrare a speciilor si zonelor afectate de utilaje ( realizarea de insamantari, plantari arbori, etc). e. Impactul din faza de constructie, operare si dezafectare

Impactul din faza de constructie se suprapune categoriei de impact explicitata in sectiunile de mai sus, impact direct si indirect. In faza de operare nu este preconizat a aparea un impact nou indus asupra factorilor de mediu. f. Impactul rezidual Aplicarea masurilor de reconstructie ecologica va conduce la indepartarea celei mai mari parti a impactului datorat implementarii proiectului dupa un interval scurs de aproximativ 12 luni. Aplicarea masurilor reconstructie ecologica, peste care se vor suprapune secventele de succesiune naturala a vegetatiei, va conduce la eliminarea oricaror elemente care sa aminteasca de impactul indus, dupa o perioada de maxim 3 ani. g. Impactul cumulativ Impactul cumulativ este definit ca reprezentand efectul unui grup de activitati/actiuni cu incidenta asupra unei suprafete sau a unei regiuni, a caror relevanta asupra mediului in semnificatie singulara este lipsita de semnificatie, insa in asociere cu alte activitati, inclusiv cele previzionate a se realiza in viitor, poate conduce la aparitia unui impact. Activitatile existenteinainte de proiect , strict in perimetrul afectat de implementare , sunt aceleasi si dupa inceperea proiectului: exploatare balast, sortare agregate in statia de sortare, transport, pasunat, pescuit, activitati agricole. In lipsa evaluarii unor proiecte similare implementae anterior, o analiza a efectelor cumulative nu se poate realiza la ora actuala. Se propune ca in etapa de monitorizare de stabilit in baza actelor de conformare emise de autoritatile responsabile sa fie si o evaluare pe termen lung a impactului cumulativ realizat pe suprafata de implementare a proiectului. Apreciem ca din punctul de vedere al impactului cumulat al proiectului cu activitatile in desfasurare pe amplasamentul studiat nu pot fi evidentiate elemente de impact negativ, impactul cumulat al proiectului cu activitatile previzionate va fi neutru, nefiind identificate elemente in masura a ne conduce la un impact cu semnificatie aparte pentru siturile analizate. Suprafata redusa a zonei de implementare a proiectului raportata la suprafata totală a siturilor rămâne un argument luat în considerare pentru afirmarea unui impact

nesemnificativ în raport cu integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar, tinând cont aici de structura și de obiectivele de conservare ale acesteia. 4.2. Evaluarea semnificației impactului Evaluarea semnificației impactului se realizează în baza unui set de criterii stabilite prin OM 19/2010, ce face trimitere la o serie de atribute cuantificabile, după cum urmează: Procentul din suprafața habitatului care va fi pierdut Din zona siturilor ROSCI045 și ROSPA023 nu au fost descrise habitate în măsură de a fi impactate de exploatarea balastierei. Astfel, nu se pune problema piederii de habitate de interes conservativ. In aceste condiții, nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificație pentru situl desemnat. Procentul ce va fi pierdut din suprafețele habitatelor folosite pentru necesitățile de hrană, odihnă și reproducere ale speciilor de interes comunitar Așa cum s-a arătat și în secțiunile de mai sus, speciile criteriu ce au stat la baza desemnării sitului folosesc alte habitate decât cele ce urmează a suporta amprenta proiectului. In aceste condiții nu se pune problema pierderii unor habitate cu semnificație pentru speciile ce au stat la baza desemnării sitului. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar Desfășurarea limitată a amprentei, lipsa unei suprapuneri cu habitate de ecoton și ținând cont de capacitatea locomotorie înaltă a speciilor ce fac obiectul protecției, reprezintă argumente ce exclud posibilitatea inducerii unei fragmentări semnificative la nivel de peisaj, sau a unei fragmentări locale în măsură de a periclita speciile țintă. Durata sau persistența fragmentării Așa cum s-a arătat mai sus, proiectul nu este în măsură a imprima efecte de fragmentare a habitatelor, fiind exclusă astfel extinderea temporală a acestora. Durata sau persistența perturbării speciilor de interes comunitar Dată fiind absența din zona de implementare a proiectului a unor populații semnificative ale speciilor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, respectiv ritmul de lucru și persistența impactului post-implementare asociat acestuia, nu poate fi apreciată prezența unei perturbări de durată. Schimbări în densitatea populațiilor (nr.de indivizi/suprafață) Lipsa prezenței populațiilor semnificative de specii criteriu din zona de implementare a proiectului demnostrată mai sus, conduce la concluzia că nu vor fi induse modificări în densitatea populațiilor speciilor criteriu. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea proiectului Conform evaluării realizate în cadrul secțiunii Identificarea și evaluarea impactului, pentru măsurile de reconstrucție ecologică asumate, sunt create premisele unei refaceri a habitatelor pe un ciclu de vegetație (12 luni). Dată fiind extinderea redusă a suprafețelor, respectiv starea habitatelor adiacente, succesiunea naturală de vegetație va fi în măsură a asigura re-colonizarea speciilor caracteristice și refacerea faciesului natural într-un interval de maximum 36 de luni (în cazul aplicării scenariului de reconstrucție ecologică prin readucerea terenului la starea inițială). În cazul studiat, habitatele ce urmează a fi impactate, poartă numele unui impact antropic datorat activităților antropice, faciesul de vegetație (ripariană) fiind (cel puțin) mediu impactat. Lucrările propuse vor induce apariția unui impact semnificativ, de scurtă durată, ce va coincide cu etapa lucrărilor de construcție (organizare de șantier etc.) și funcționare

(dragare, sortare, transport etc.), având ca efect ablarea habitatelor naturale de pe suprafețele țintă și transformarea profundă a habitatelor. Activitățile de reconstrucție ecologică ce vor fi asumate imediat după terminarea lucrărilor, vor conduce la o refacere a zonelor impactate, spre o stare seminaturală. Evoluția succesiunii naturale de vegetație va conduce la o refacere cvasi-totală a zonelor impactate, ce vor redobândi un facies apropiat celui inițial, după o perioadă de aproximativ 12 luni. Este apreciat că, după o perioadă de aproximativ 36 de luni, orice urmă a schimbării impactului, inclusiv a celui rezidual va dispărea, faciesurile recăpătându-și atributele stării inițiale. Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcțiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar Singurele produse chimice utilizate în realizarea proiectului sunt cele de tipul hidrocarburilor (carburanți și uleiuri). Pe toată perioada de punere în operă, utilajele și echipamentele se vor verifica periodic astfel încât să fie evitate orice fel de scurgeri accidentale. Alimentarea utilajelor se va realiza cu o cisternă autotractată. Astfel alimentarea se va realiza deasupra unei prelate impermeabile, rezistente la hidrocarburi (de tipul Poliplan). Eventualele scurgeri vor fi preluate în recipienți speciali. Orice fel de scurgeri accidentale, vor fi izolate și tratate cu produși în descompunere (neutralizare) a hidrocarburilor (de tipul Petrolsynth). Astfel, în zona fronturilor de lucru va exista o prelată, respectiv o cantitate suficientă de Petrolsynth și un recipient (butoi metalic) pentru recuperarea resturilor scurse de hidrocarburi sau a solurilor afectate. Măsurile directe de acțiune vor fi completate de măsuri tehnice de verificare a echipamentelor și utilajelor, precum și de o serie de măsuri teoretice, de instruire a personalului în scopul asigurării unei intervenții eficiente în caz de accident (scurgeri accidentale de hidrocarburi). În cazul în care activitățile de exploatare vor fi extinse, sau ritmul de exploatare va fi intensificat, se propune instalarea unei stații mobile de carburant, amplasată pe o platormă impermeabilizată (betonată) dotată cu canale de colectare a scurgerilor, separator de hidrocarburi și bazin vidanjabil. Evaluarea semnificației impactului proiectului asupra elementelor criteriu din cadrul ROSCI045 și ROSPA023 Parcurgând atributele asociate impactului potențial al proiectului discutate mai sus, asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării ROSCI045 și ROSPA023, putem conchide următoarele aspecte:

-implementarea proiectului nu va conduce la pierderi de habitate criteriu Natura

2000;

-implementarea proiectului nu va afecta habitatele folosite pentru necesitățile

de hrană, odihnă și reproducere a speciilor criteriu;

-proiectul nu este în măsură a induce o fragmentare a habitatelor de interes

comunitar sau cu semnificație pentru speciile criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului;

-durata/persistența fragmentării habitatelor (inclusiv alte habitate decât cele cu

interes comunitar) nu prezintă semnificație pentru elementele ce au stat la

baza desemnării sitului;

-proiectul nu este în măsură a perturba speciile de interes comunitar ce au stat

la baza desemnării sitului;

-implementarea proiectului nu va conduce la schimbări ale densităților

populațiilor de specii de interes comunitar;

-durata de timp necesară pentru refacerea habitatelor, exprimată prin scara de

timp pentru înlocuirea speciilor, este scurtă, fiind necesare aproximativ 12 luni

pentru o refacere semnificativă, respectiv 36 de luni pentru stingerea în

ansamblu a efectelor impactului asociat (inclusiv impact rezidual);

-nu au putut fi puși în evidență indicatori cheie responsabili de inducerea unor

modificări la nivelul sitului.

In condițiile în care nu ar fi asumate măsurile de reducere a impactului, timpul de refacere a habitatelor ar putea fi mai mare de 36 de luni, însă procese de degradare ireversibilă sau de afectare a elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului rămân, de asemenea, excluse. Impactul rezidual, în condițiile asumării măsurilor de reconstrucție ecologică va fi stins într-un interval de timp de maximum 36 de luni. Prezența unui impact cumulativ, inclusiv a unor efecte asociate impactului cumulativ rezidual nu au putut fi puse în evidență. In aceste condiții estimăm că nivelul și semnificația impactului datorate acestui proiect rămân extrem de limitate, punctiforme și lipsite de relevanță asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor ROSCI039 și ROSPA013. In conformitate cu legislația națională în vigoare și cu ghidul Natura 2000: Conservare în parteneriat, elaborat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, a fost într-o primă fază analizată procedura schematică de abordare a planurilor și proiectelor ce afectează siturile Natura 2000. Au fost urmăriți următorii pași conformi:

1.planul sau proiectul sunt necesare sau au legătură directă cu conservarea

naturii? Răspuns: nu.

2.Planul sau proiectul vor avea probabil un impact semnificativ asupra sitului.

Răspuns: nu. Motivație: lucrările se vor desfășura pe suprafețe afectând sub

1% (0,009% din suprafața sitului ROSPA023 si 0,0028% din suprafata sitului

ROSCI045), având astfel o influență punctiformă raportată la suprafață.

In consecință, conform procedurii schematice de abordare a planurilor și proiectelor

ce afectează siturile Natura 2000, proiectul poate fi aprobat.

De asemenea, în conformitate cu algoritmul asociat procesului de evaluare adecvată,

(OM 19/2010) proiectul propus nu are legătură directă cu, sau nu este necesar pentru

managementul conservării ariei naturale protejate de interes comunitar, cu toate

acestea nu a putut fi pus în evidență un impact potențial asupra sitului, respectiv

asupra elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, autoritatea de mediu

fiind astel în măsură a emite actul de reglementare, fără a mai fi necesară

parcurgerea soluțiilor alternative sau a procedurilor SEA sau EIM.

5. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI

Deși nu a putut fi identificat un impact potențial cu semnificație pentru elementelele

criteriu ce au stat la baza desemnării siturilor ROSCI045 și ROSPA023 admițându-se

pe de o parte existența unui impact potențial, iar pe de altă parte responsabilitatea

firmei beneficiare față de factorii de mediu, a fost asumat un set complet de măsuri de

reducere și eliminare a impactului.

5.1. Măsuri de reducere a impactului de asumat pentru fiecare element criteriu

în parte

Dată fiind imposibilitatea de a evidenția prezența unui impact potențial asupra

elementelor criteriu ce au stat la baza desemnării sitului, propunerea unui set de

măsuri de reducere a impactului individualizat (incluzând relocări, refaceri de habitate,

măsuri compensatorii etc.) pentru fiecare din aceste elemente rămâne lipsit de

relevanță.

Astfel, măsurile de reducere a impactului au fost cuprinse într-un demers general, în

măsură a asigura refacerea în ansamblu a factorilor de mediu din zona afectată.

Metodele de reducere a impactului asumat au fost amintite pe parcursul prezentului

studiu, fiind aici doar reamintite succint:

-limitarea traseelor autovehiculelor la strictul necesar pentru evitarea extinderii

impactului asupra zonelor proximale;

-utilizarea căilor de acces existente și evitarea pe cât posibil a realizării unor noi căi

de acces;

-consolidarea și sistematizarea căilor de acces de utilizat pentru evitarea inducerii

unui impact datorat apariției fenomenelor erozive, de băltire etc.

Menționăm în acest sens că se poate vorbi chiar și de o întărire a statului de protecție

a perimetrului în cauză prin suprapunerea unui regim de protecție industrială a

obiectivului, ce va asigura o monitorizare eficientă și excluderea unor alte activități cu

impact potențial, căpătând astfel relevanță și pentru efortul conservativ.

5.2.Prezentarea calendarului implementării și monitorizării măsurilor de

reducere a impactului

Criteriile la care s-a făcut apel în propunerea calendarului implementării și

monitorizării măsurilor de reducere a impactului au pornit de la prevederile legale în

vigoare, după cum urmează:

-măsurile de reducere a impactului și de monitorizare sunt parte integrantă a

proiectului propus;

-măsurile sunt adresate direct impactului derivat din implementarea proiectului;

-măsurile sunt funcționale la momentul producerii impactului (acestea fiind asumate

imediat după finalizarea etapelor de punere în operă);

-au la bază cele mai recente date științifice din teren, rezultate în urma investigațiilor

asumate.

Calendarul implementării și monitorizării măsurilor de reducere a impactului sunt

prezentate sintetic în tabelul de mai jos:

Măsura Impact adresat Perioada de implementare Indepartarea utilajelor si a statiei de sortare

Zona de exploatare a balastierei si a statiei de sortare

Imediat după etapa de epuizare a resurselor (termen maxim 6 luni)

Acoperirea cu o pătură Perimetre afectate de Imediat după etapa de punere

de fân cosit dezvoltarea balastierei si a statiei de sortare

în operă (termen max. 8 luni)

Supraînsămânțare, plantare arbori, lucrări suplimentare de refacere a păturii de sol

Eroziune superficială în zonele impactate

Lunar, pe perioada de vegetație (mai-sept.), până la asigurarea refacerii covorului vegetal

Monitorizare Evaluarea impactului general și evaluarea succesului reconstrucției ecologice

Lunar, pe perioada de vegetație (mai-sept.), până la stingerea în ansambu a tuturor efectelor impactului asociat.

Dată fiind lipsa unui impact potențial asupra elementelor criteriu ce au stat la baza

desemnării sitului, nu se impune asumarea unor măsuri compensatorii.

Responsabilitatea implementării măsurilor de reconstrucție ecologică revine

beneficiarului SC Albiana SRL, urmând a fi reglementate prin actele emise de

autoritățile respective.

6. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar

Pentru identificarea elementelor criteriu ce au stat la baza desemnarii sitului, au fost asumate o serie intreaga de studii de teren. Metodele de teren utilizate pentru culegerea informatiilor 1. Studiul habitatelor si a covorului vegetal – metoda J Braun Blanquet. 2. Studii faunistice. 3. Consultarea unei entitati terte in vederea realizarii prezentului studiu(reprezentanti ai ARPM Dolj). 4. Alte documentatii realizate anterior La realizarea prezentei documentatii au fost utilizate date din documentatia anterioara realizata pentru exploatarea de nisip si pietris dintr-un perimetru situat in vecinatate, REIM. Nota: 1. Continutul prezentei documentatii a fost stabilit in conformitate cu cerintele cuprinse in OM 19/2010, respectiv ale listei de control pentru analiza calitatii studiului de evaluare adecvata. 2. Structura documentatiei reflecta cerintele specifice ale OM 19/2010

Intocmit, Cornel Meilescu

judetul dolj - anpmarpmdj.anpm.ro/upload/38280_studiu evaluare adecvata... · 2011. 7. 13. · c1...

Documents