judecãtoare de nota 2 scandal · pe înþelesul tuturor, de acum celebru „medicul bancomat”...

ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor

• Anul V•Numarul 243 (314) • 12 - 18 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj

Judecãtoare de nota 2

De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,

Doctorul bancomatTârziu a prins gustulbanilor publici p a g

4-5Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,

recunoscut mai ales ca „doctorul bancomat”, dupã ce a fostrecunoscut mai ales ca „doctorul bancomat”, dupã ce a fostrecunoscut mai ales ca „doctorul bancomat”, dupã ce a fostrecunoscut mai ales ca „doctorul bancomat”, dupã ce a fostrecunoscut mai ales ca „doctorul bancomat”, dupã ce a fostprins, de cãtre procurori, în flagrant luând ºpagã, are o activitateprins, de cãtre procurori, în flagrant luând ºpagã, are o activitateprins, de cãtre procurori, în flagrant luând ºpagã, are o activitateprins, de cãtre procurori, în flagrant luând ºpagã, are o activitateprins, de cãtre procurori, în flagrant luând ºpagã, are o activitate

infracþionalã mult mai bogatã, dovadã cã acel episod în care ainfracþionalã mult mai bogatã, dovadã cã acel episod în care ainfracþionalã mult mai bogatã, dovadã cã acel episod în care ainfracþionalã mult mai bogatã, dovadã cã acel episod în care ainfracþionalã mult mai bogatã, dovadã cã acel episod în care afost surprins cu banii în gurã nu a fost un accident.fost surprins cu banii în gurã nu a fost un accident.fost surprins cu banii în gurã nu a fost un accident.fost surprins cu banii în gurã nu a fost un accident.fost surprins cu banii în gurã nu a fost un accident.

Scandal de Gorj12 iunie2

SCANDAL DE GORJ

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004

DirectorDirectorDirectorDirectorDirector

Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef

TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada

[email protected]

RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori

wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro

Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]; 0723779723; E-mail:[email protected]

ISSN1584-2630

Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian [email protected]

Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai [email protected]

Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel [email protected]

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu [email protected]

Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu

SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþãinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecte

pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareaacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineri

absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbide circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.

SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã

permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.

SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.

Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/

214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982


În urmã cu doi ani, când l-am vãzut pe doctorul Târziu pe primapaginã a ziarelor cu degetele procurorului adânc înfipte în gurã amcrezut cã acesta vrea sã-i extragã o mãsea. Episodul earhicunoscut, medicul fiind prins cu o bancnotã de 500 de mii de leivechi aproape de mãrul lui Adam ºi, dacã e sã mã exprimdeontologic, a adâncit deficitul de imagine al sãnãtãþii gorjene. Maipe înþelesul tuturor, de acum celebru „medicul bancomat” s-a fãcutde cãcat ºi pe sine dar ºi actul medical de meleagurile noastre. Lavremea respectivã am râs ca prostul. Râsul mi-a devenit istericdupã trei luni când medicul a fost scos de sub urmãrire penalã ºi i s-a aplicat o amendã administrativã de 10 milioane de-ai vechi, camcât îºi ia „comision” la juma’ de turã. N-am înþeles, atunci, pe ce s-au bazat procurorii când au considerat cã fapta comisã nu prezintãpericol social. Cã doar fapta au cântãrit-o, bãnuiesc, nu pe Târziu ºipericolul social reprezentat de acesta cã li se strâmba balanþa. Maitârziu am înþeles cã procurorii nu au avut treabã nici cu fapta nici cuºpãgarul ci, cu cine l-a „recomandat” pe acesta, cine l-a„caracterizat”. N-am înþeles, atunci, de ce n-a fost schimbat, cuºuturi în cur, Târziu din funcþia de director al spitalului dinCãrbuneºti. Înþeleg abia acum când m-am prins ºi aud de ce, cine ºicât caºcaval ºi-a luat de la ºpagasinul Târziu. Observ cã ºi acumcând, cicã, s-ar pune problema schimbãrii lui are oarece susþinãtori.Aud cã unii bine remuneraþi. Din ce în ce mai vocal, în acest caz,pare a fi vicele de Cãrbuneºti, Ionicã Fugaru. Omu’, de ceva vreme,de când i-a lãsat Petrescu scaunul, vorbeºte cam mult indiferentdacã e sau nu întrebat. El vorbea mult ºi înainte, când era unanonim, nu cã acum ar fi oarece vedetã, ºi era preocupat tare pe laziare cu trâmbiþa împotriva fostului primar de Bãrbãteºti. Cã tot amdeviat de la subiect, coane Ionicã, înainte sã mai vorbeºti sã-þiscuturi mãtreaþa de pe sacou, sau a-i schimbat ºamponul de „39”cu unul de firmã de când ai ajuns vice?

Revenind la ºpagasinul Târziu, aºtept sã mi se confirme uneleinformaþii despre susþinãtorii sãi din vârful PSD ºi vã þin lacurent. Mai am o curiozitate: ce-l împiedicã oare pe doctorulBoieriu, directorul ASP sã nu-l demitã, în condiþiile în care aafirmat public, cã i-ar demite pe toþi directorii spitalelor gorjene?

P.S. Multã lume zice cã Târziu a fãcut treabã la Cãrbuneºti, însensul cã a modernizat spitalul. Ok, aºa este, dar la banii ãiachiar ºi eu, habarnist în domeniu, aº fi construit unul din temelii,bineînþeles fãrã sã-mi renovez ºi casa în acelaºi timp!!!

Decuplaþi bancomatul!

S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.S.C. WOPAL S.R.L.

Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:Executa lucrari de:• CURATENIE GENERALA;• CURATENIE DE INTRETINERE, DUPA• CONSTRUCTORI SAU ORICE TIP DE EVENIMENT;• OPERATII DE GRADINARIT;• SPALARE, CURATARE MOCHETE, COVOARE….Pentru serviciile realizate pe baza de contract de lunga

durata se asigura discount.

PROSPETIME – CALITATE – EFICIENTAContact: 0766274397; 0745066952

Scandal de Gorj12 iunie 3

Primarul infractor Pienaru sevrea chiabur de Bumbeºti - Piþic

Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli [email protected]

Cu o activitate infracþionalã demnã deCu o activitate infracþionalã demnã deCu o activitate infracþionalã demnã deCu o activitate infracþionalã demnã deCu o activitate infracþionalã demnã deinvidiat de cãtre orice infractor care seinvidiat de cãtre orice infractor care seinvidiat de cãtre orice infractor care seinvidiat de cãtre orice infractor care seinvidiat de cãtre orice infractor care se

respectã, primarul comunei Bumbeºti-Piþic,respectã, primarul comunei Bumbeºti-Piþic,respectã, primarul comunei Bumbeºti-Piþic,respectã, primarul comunei Bumbeºti-Piþic,respectã, primarul comunei Bumbeºti-Piþic,Ion Pienaru, nu se mulþumeºte doar cuIon Pienaru, nu se mulþumeºte doar cuIon Pienaru, nu se mulþumeºte doar cuIon Pienaru, nu se mulþumeºte doar cuIon Pienaru, nu se mulþumeºte doar cu

devalizarea bugetului public, ci încearcãdevalizarea bugetului public, ci încearcãdevalizarea bugetului public, ci încearcãdevalizarea bugetului public, ci încearcãdevalizarea bugetului public, ci încearcãsã-ºi jecmãneascã ºi proprii concetãþenisã-ºi jecmãneascã ºi proprii concetãþenisã-ºi jecmãneascã ºi proprii concetãþenisã-ºi jecmãneascã ºi proprii concetãþenisã-ºi jecmãneascã ºi proprii concetãþeni

târându-i prin procese interminabile pentrutârându-i prin procese interminabile pentrutârându-i prin procese interminabile pentrutârându-i prin procese interminabile pentrutârându-i prin procese interminabile pentruobþinerea unor terenuri care nu i-auobþinerea unor terenuri care nu i-auobþinerea unor terenuri care nu i-auobþinerea unor terenuri care nu i-auobþinerea unor terenuri care nu i-au

aparþinut niciodatã de drept. Problemeleaparþinut niciodatã de drept. Problemeleaparþinut niciodatã de drept. Problemeleaparþinut niciodatã de drept. Problemeleaparþinut niciodatã de drept. Problemelecomunei mai pot aºtepta, eventual pânã lacomunei mai pot aºtepta, eventual pânã lacomunei mai pot aºtepta, eventual pânã lacomunei mai pot aºtepta, eventual pânã lacomunei mai pot aºtepta, eventual pânã la

viitoarele alegeri când, poate, va veni unviitoarele alegeri când, poate, va veni unviitoarele alegeri când, poate, va veni unviitoarele alegeri când, poate, va veni unviitoarele alegeri când, poate, va veni unprimar competent, pentru cã actualul esteprimar competent, pentru cã actualul esteprimar competent, pentru cã actualul esteprimar competent, pentru cã actualul esteprimar competent, pentru cã actualul este

cu mult prea ocupat sã-ºi îmbogãþeascãcu mult prea ocupat sã-ºi îmbogãþeascãcu mult prea ocupat sã-ºi îmbogãþeascãcu mult prea ocupat sã-ºi îmbogãþeascãcu mult prea ocupat sã-ºi îmbogãþeascãcazierul ºi sã le „mulþumeascã” localnicilorcazierul ºi sã le „mulþumeascã” localnicilorcazierul ºi sã le „mulþumeascã” localnicilorcazierul ºi sã le „mulþumeascã” localnicilorcazierul ºi sã le „mulþumeascã” localnicilorcã l-au ales lãsându-i fãrã bunurile care le-cã l-au ales lãsându-i fãrã bunurile care le-cã l-au ales lãsându-i fãrã bunurile care le-cã l-au ales lãsându-i fãrã bunurile care le-cã l-au ales lãsându-i fãrã bunurile care le-

au aparþinut de-o viaþã.au aparþinut de-o viaþã.au aparþinut de-o viaþã.au aparþinut de-o viaþã.au aparþinut de-o viaþã.

Proprietar cu japcaProprietar cu japcaProprietar cu japcaProprietar cu japcaProprietar cu japcaIon Jega şi familia sa sunt

proprietarii a 7500 mp în

punctul Frăsinet din comuna

Bumbeşti-Piţic de aproape 90

de ani, acest teren figurând

în timpul cooperativizării în

registru agricol pe numele

lor, iar după ’89

reconstituindu-li-se dreptul

de proprietate conform Legii

18/’91. Dreptul asupra

pământului respectiv a fost

confirmat iniţial printr-o

adeverinţă de proprietate, iar

mai apoi printr-un titlu de

proprietate, lucrurile părând

a nu lua niciun fel de

întorsătură neplăcută.

Situaţia s-a schimbat pentru

că terenul trezise deja

interesul primarului Ion

Pienaru, care n-a precupeţit

niciun efort pentru a intra în

posesia lui.

Cu foarte multă

experienţă în ale

ilegalităţilor, Pienaru a pus la

cale un plan menit să-i

asigure reuşita încheind un

act sub semnătură privată cu

un anume Vasile Almăjanu

conform căruia a cumpărat

de la acesta terenul care va

face mai târziu obiect de

litigiu între primar şi Jega.

Ulterior Almăjanu n-ar mai fi

vrut, chipurile, să meargă la

notariat pentru a perfecta

contractul de vânzare-

cumpărare, iar Pienaru s-a

văzut nevoit să-l acţioneze în

judecată pentru ca, printr-o

hotărâre judecătorească, să

se recunoască tranzacţia

făcută.

De fapt, Almăjanu nefiind

niciodată proprietar al

terenului respectiv nu ar fi

putut să meargă în faţa

notarului să încheie

contractul de vânzare-

cumpărare pentru că n-ar fi

putut face dovada

proprietăţii, lucru pe care

Pienaru îl ştia, motiv pentru

care s-a apelat la instanţă

pentru ca aceasta să

confirme oficial convenţia

făcută între cele două părţi.

început să-şi ceară „drepturile”

intrând în conflict cu

adevăratul posesor al

terenului, Ion Jega. Procesul

dintre cei doi durează de

câţiva ani buni, timp în care

Jega a făcut dovada proprietăţii

sale cu nenumărate probe şi

martori, dar şi cu o expertiză

care-i confirma dreptatea. Au

fost complete de judecată care

i-au dat dreptate şi primarului

deşi Almăjanu, după Revoluţie,

n-a cerut niciodată

reconstituirea dreptului de

proprietate asupra terenului pe

care l-a „vândut” după aceea

primarului, iar titlu de

proprietate al lui Jega nu

fusese contestat. De cele mai

multe ori însă magistraţii au

primarul pare decis să-şi

însuşească terenul pe care a

pus ochii. Oricum, plimbatul

prin sălile de judecată a

devenit un stil de viaţă pentru

Ion Pienaru, dat fiind faptul că

s-a întâlnit deseori cu oamenii

legii şi cu justiţia din cauza

faptului că nu se poate abţine

să nu se implice în fapte ilicite.

Plecat din poliţie cu

tinicheaua de coadă după ce

se împrietenise cu infractorii,

Pienaru a lăsat amintiri

neplăcute şi dosare penale pe

oriunde a trecut, cazierul său

judiciar îmbogăţindu-se

continuu. De la neglijenţă în

serviciu în urmă cu vreo 13

ani, primarul comunei

Bumbeşti-Piţic a ajuns la abuz

Primarul nu renunþãPrimarul nu renunþãPrimarul nu renunþãPrimarul nu renunþãPrimarul nu renunþãla bunurile altorala bunurile altorala bunurile altorala bunurile altorala bunurile altora

După ce s-a văzut

proprietar pe baza sentinţei

judecătoreşti, primarul a

pus preţ pe probele

administrate şi au dat dreptate

adevăratului proprietar. Însă,

procesul este departe de a se

termina, pentru că există

suficiente căi de atac, iar

în serviciu contra intereselor

publice, uz de fals şi

delapidare şi are suficient

potenţial încât să mai adauge şi

alte infracţiuni la colecţia deja

existentă.


De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,De când a fost surprins cu mita în gurã,

Doctorul bancomat Târziu aConstantin Târziu, directorulConstantin Târziu, directorulConstantin Târziu, directorulConstantin Târziu, directorulConstantin Târziu, directorulSpitalului Târgu-Cãrbuneºti,Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,Spitalului Târgu-Cãrbuneºti,

recunoscut mai ales ca „doctorulrecunoscut mai ales ca „doctorulrecunoscut mai ales ca „doctorulrecunoscut mai ales ca „doctorulrecunoscut mai ales ca „doctorulbancomat”, dupã ce a fost prins, debancomat”, dupã ce a fost prins, debancomat”, dupã ce a fost prins, debancomat”, dupã ce a fost prins, debancomat”, dupã ce a fost prins, de

cãtre procurori, în flagrant luândcãtre procurori, în flagrant luândcãtre procurori, în flagrant luândcãtre procurori, în flagrant luândcãtre procurori, în flagrant luândºpagã, are o activitate infracþionalãºpagã, are o activitate infracþionalãºpagã, are o activitate infracþionalãºpagã, are o activitate infracþionalãºpagã, are o activitate infracþionalã

mult mai bogatã, dovadã cã acelmult mai bogatã, dovadã cã acelmult mai bogatã, dovadã cã acelmult mai bogatã, dovadã cã acelmult mai bogatã, dovadã cã acelepisod în care a fost surprins cuepisod în care a fost surprins cuepisod în care a fost surprins cuepisod în care a fost surprins cuepisod în care a fost surprins cu

banii în gurã nu a fost un accident.banii în gurã nu a fost un accident.banii în gurã nu a fost un accident.banii în gurã nu a fost un accident.banii în gurã nu a fost un accident.ªmenurile directorului unitãþiiªmenurile directorului unitãþiiªmenurile directorului unitãþiiªmenurile directorului unitãþiiªmenurile directorului unitãþii

spitaliceºti de la Cãrbuneºti au fostspitaliceºti de la Cãrbuneºti au fostspitaliceºti de la Cãrbuneºti au fostspitaliceºti de la Cãrbuneºti au fostspitaliceºti de la Cãrbuneºti au fostconstatate de cãtre auditulconstatate de cãtre auditulconstatate de cãtre auditulconstatate de cãtre auditulconstatate de cãtre auditul

Autoritãþii de Sãnãtate Publicã GorjAutoritãþii de Sãnãtate Publicã GorjAutoritãþii de Sãnãtate Publicã GorjAutoritãþii de Sãnãtate Publicã GorjAutoritãþii de Sãnãtate Publicã Gorjîncã din 2007 ºi sunt cercetate acumîncã din 2007 ºi sunt cercetate acumîncã din 2007 ºi sunt cercetate acumîncã din 2007 ºi sunt cercetate acumîncã din 2007 ºi sunt cercetate acumde cãtre DNA Tg-Jiu. Paradoxul estede cãtre DNA Tg-Jiu. Paradoxul estede cãtre DNA Tg-Jiu. Paradoxul estede cãtre DNA Tg-Jiu. Paradoxul estede cãtre DNA Tg-Jiu. Paradoxul este

cã jaful în banii publici practicat decã jaful în banii publici practicat decã jaful în banii publici practicat decã jaful în banii publici practicat decã jaful în banii publici practicat dedirectorul Târziu a continuat ºi dupãdirectorul Târziu a continuat ºi dupãdirectorul Târziu a continuat ºi dupãdirectorul Târziu a continuat ºi dupãdirectorul Târziu a continuat ºi dupã

ce acesta a fost absolvit de oricece acesta a fost absolvit de oricece acesta a fost absolvit de oricece acesta a fost absolvit de oricece acesta a fost absolvit de oricevinã, de cãtre procurori, în dosarulvinã, de cãtre procurori, în dosarulvinã, de cãtre procurori, în dosarulvinã, de cãtre procurori, în dosarulvinã, de cãtre procurori, în dosarulîn care a fost acuzat de primire deîn care a fost acuzat de primire deîn care a fost acuzat de primire deîn care a fost acuzat de primire deîn care a fost acuzat de primire de

foloase necuvenite, însã susþinereafoloase necuvenite, însã susþinereafoloase necuvenite, însã susþinereafoloase necuvenite, însã susþinereafoloase necuvenite, însã susþinereade care s-a bucurat acesta dinde care s-a bucurat acesta dinde care s-a bucurat acesta dinde care s-a bucurat acesta dinde care s-a bucurat acesta din

partea unor cercuri de interese apartea unor cercuri de interese apartea unor cercuri de interese apartea unor cercuri de interese apartea unor cercuri de interese afãcut ca acesta sã nu-ºi piardã, pânãfãcut ca acesta sã nu-ºi piardã, pânãfãcut ca acesta sã nu-ºi piardã, pânãfãcut ca acesta sã nu-ºi piardã, pânãfãcut ca acesta sã nu-ºi piardã, pânã

acum, funcþia de miliarde.acum, funcþia de miliarde.acum, funcþia de miliarde.acum, funcþia de miliarde.acum, funcþia de miliarde.

Caiet de sarciniCaiet de sarciniCaiet de sarciniCaiet de sarciniCaiet de sarcinicu dedicaþiecu dedicaþiecu dedicaþiecu dedicaþiecu dedicaþie

Preocupările infracţionale

ale doctorului Constantin

Târziu, din postura de

director al Spitalului Târgu-

Cărbuneşti, nu au debutat cu

acel episod jenant în care a

fost prins cu o bancnotă de

500 de mii de lei vechi în

gură, deşi s-ar fi putut crede

că de atunci a prins gustul

banilor ci, sunt îndeletniciri

mai vechi ale acestuia, iar

rezultatele sunt mai greu

cuantificabile. Istoricul penal

al funcţiei de director la

instituţia medicală de la

Cărbuneşti, în era Târziu,

este descris cu lux de

amănunte într-o notă de

constatare a Autorităţii de

Sănătate Publică (ASP) din

iunie 2007 şi atrage după

sine un purcoi de bani.

Nici nu se uscase bine

cerneala pe ordinul de

numire în funcţia de director

a doctorului Târziu că acesta

s-a şi apucat să-şi pună în

valoare contractul de

management în ale

şmenurilor. Şi, cum cel mai

uşor se fură la lucrările de

aşa zise reparaţii şi

modernizări, proaspătul

director şi-a găsit destul de

repede complici.

În 4 octombrie 2005,

Spitalul Tg-Cărbuneşti i-a

atribuit prin „selecţie de

oferte” contractul pentru

lucrări de reparaţii,

igienizare şi modernizare a

secţiilor chirurgie şi

medicină internă societăţii

CONSTNUC SRL Tg-Jiu,

valoarea acestuia fiind de

258.352 lei. Directorul Târziu

a picat examenul de bun

manager şi l-a trecut pe cel

de şmenar încă din faza de

proiect a acestor lucrări.

Spitalul a plătit unei firme

1.000 de lei pentru proiectul

cu pricina numai că, pentru

a putea da câştig de cauză

firmei agreate, CONSTNUC

SRL, Târziu a utilizat un alt

caiet de sarcini, primit cu

titlu gratuit de la o altă

societate decât cea pe care o

plătise. Pentru început,

auditorii ASP au descoperit

că diferenţa dintre acest nou

caiet de sarcini şi un deviz al

preferatei CONSTNUC este

de…40 de bucăţi de rezervor

pentru spălare vas WC. Însă,

aşa de repede au reparat şi

modernizat cei de la firma

agreată de Târziu secţiile

spitalului încât după numai o

săptămână, în 12 octombrie,

unitatea spitalicească solicită

executarea unor lucrări

suplimentare, „care au

devenit necesare ca urmare

a unor situaţii neprevăzute”,

în aşa fel încât, la contractul

iniţial, a fost imperios

necesar să se încheie un act

adiţional de vreo 10.986 lei.

Caietul de sarcini „cu

dedicaţie”, luat moca de

directorul Târziu pentru

firma d-nei Tamara Sgripcea,

nu prevăzuse lucrările

pentru care CONSTNUC a

mai încasat peste o sută de

milioane de lei vechi dar,

specifica pe cele de

„construire grupuri sanitare”

care ar fi trebuit executate în

baza contractului iniţial de

2,6 miliarde de lei. Cu toate

astea, în data de 20 ianuarie

2006, Spitalul Tg-Cărbuneşti îi

atribuie CONSTNUC un nou

contract, în valoare de 97.492

lei, pentru realizarea

instalaţiilor sanitare, termice

şi (atenţie!) construire de

grupuri sanitare la secţiile

chirurgie şi medicină

internă. Cu alte cuvinte,

firma, cu acordul şefului

Târziu, a încasat de două ori

banii pentru construirea

acelor grupuri sanitare şi,

mai mult, conform

auditorilor ASP, toate aceste

lucrări făceau parte din

proiectul iniţial, cel plătit de

spital, însă prin

necuprinderea acestora în

primul contract s-a urmărit

divizarea acestuia în vederea

eludării procedurii de

licitaţie.

De la buget…De la buget…De la buget…De la buget…De la buget…fãrã numãrfãrã numãrfãrã numãrfãrã numãrfãrã numãr

Directorul Târziu nu s-a

oprit doar la acest şmen şi în

decembrie 2006 o mai pune

de unul. O butaforie cu

caietul de sarcini şi ofertele a

deconspirat, încă de la

început, intenţia lui Târziu



vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de

aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134

(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).

ARTEGO

prins gustul banilor publicide a cadona lucrările unui

mărinimos la comision.

Deşi, iniţial, Spitalul Tg-

Cărbuneşti trimisese invitaţii

de participare către patru

firme pentru a participa la

licitaţia pentru atribuirea

contractului privind

reabilitarea secţiei de

obstetrică – ginecologie, în

ziua când trebuia să aibă

loc selecţia de oferte,

acestora le-au fost trimise

adrese că, caietul de sarcini

a fost incomplet, iar în 48 de

ore să-şi ridice ofertele

depuse şi garanţia de

participare. La reluarea

procedurii, firma căreia i-a

fost atribuit, în final,

contractul a cumpărat

caietul de sarcini mai

devreme cu o oră decât cea

stabilită pentru analizarea

ofertelor, fiind practic

imposibil să mai aibă timp

pentru întocmirea

documentaţiei necesare. Cu

toate astea, societăţii

DUELMIS PREST SRL Tg-Jiu i-

valoare de 580.536 lei, în

aceeaşi zi, 15 decembrie

2006, fără ca acesta să fi fost

prins în planul de achiziţii

pentru 2006 sau 2007. Dar ce

lege contează în bătătura lui

Târziu atâta timp cât în loc

de uşi din PVC au fost

montate uşi din aluminiu,

păstrându-se, bineînţeles,

acelaşi preţ deşi, costul real

al celor din aluminiu este

mult mai mic sau că în iunie

2007, la expirarea termenului

de execuţie, contractului

iniţial de 5,8 miliarde de lei

vechi îi mai creşte un act

adiţional în spate de vreo 2

miliarde de lei vechi?

ªmenurile cercetateªmenurile cercetateªmenurile cercetateªmenurile cercetateªmenurile cercetatede cãtre DNAde cãtre DNAde cãtre DNAde cãtre DNAde cãtre DNA

Auditorii ASP, după ce s-

au crucit şi au scuipat în sân,

au înaintat, în august 2007,

nota de constatare către

Serviciul de Combatere a

a fost atribuit contractul

pentru reabilitarea secţiei de

obstetrică – ginecologie, în

Criminalităţii Economico

Financiare din cadrul IPJ

Gorj pentru a verifica dacă

achiziţiile publice care au

avut loc în anii 2005-2007 la

Spitalul Tg-Cărbuneşti sunt

de natură penală. După două

luni de cercetări, poliţiştii au

constatat că cele descrise

mai sus conturează

comiterea unor infracţiuni

prevăzute şi pedepsite de

legea pentru prevenirea,

descoperirea şi sancţionarea

faptelor de corupţie şi au

trimis dosarul Biroului

teritorial Tg-Jiu al DNA. Poate

că, dacă în urmă cu doi ani

procurorii l-ar fi băgat un pic

la zdup când l-au prins cu

mita-n gură şi ar fi fost scăpat

din braţe de către

susţinătorii săi, bugetul

instituţiei medicale ar fi fost

mai puţin ciopârţit. Dar, în

acest caz, mai e de povestit

pentru că asta nu e tot!


Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova

II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:

1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.

Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept

constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;

Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA

- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;

Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani

III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE

- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –

10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani

IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.

ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002

DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU

CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA

Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: [email protected].

I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:

1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞÃ SOCIALÃ• Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÃ• Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICÃ ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÃ• Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani

Directorii de ºcoli vor finumiþi de inspectorii ºcolari

Comisia comună

constituită la nivelul

Ministerului Educaţiei care

analizează problema

descentralizării în

învăţământ a stabilit că

directorii de şcoală vor fi

numiţi de inspectoratul

şcolar, cu avizul consiliului

local în urma organizării

concursului de către

consiliul de administraţie al

unităţii de învăţământ.

“De asemenea, jumătate

din Consiliul de

administraţie al unităţii de

învăţământ va fi format din

cadre didactice alese de

către personalul didactic al

unităţii de învăţământ.

Cealaltă jumătate va fi

formată din părinţi şi

reprezentanţi ai

administraţiei locale”,

susţine Liviu Pop, secretar

general al FSLI.

Personalul didactic de

predare care promovează

concursul de titularizare,

organizat pe baza unei

metodologii elaborată de

Ministerul Educaţiei, va

deveni titular în sistemul

naţional de învăţământ, în

urma unei decizii de numire

dată de inspectoratul şcolar.

Finanţarea de bază a

unităţilor de învăţământ va

fi asigurată de la bugetul de

stat şi atribuită direct

şcolilor. Astfel, consiliile

locale nu vor mai avea

atribuţii în ceea ce priveşte

acordarea drepturilor

salariale ale personalului

din învăţământ.

“În responsabilitatea

primăriilor va rămâne

numai întreţinerea şcolilor

şi plata altor programe

educaţionale şi a burselor”,

a precizat secretarul general

al FEN, Constantin Ciosu.

Cele două părţi urmează să

decidă dacă finanţarea

şcolilor se va face “per

capita”, aşa cum a propus

ministrul Educaţiei, sau se

va face multianual, aşa cum

ageează sindicatele.

Discuţiile comisiei pentru

descentralizare vor

continua săptămâna

viitoare.

Mediafax



Judecãtoare de nota 2

Doi avocaþi,trimiºi înjudecatãpentru trafficde influenþã

Cosmin Nănescu şi

Florin Marius Nebunu,

ambii avocaţi în cadrul

Baroului Gorj au fost trimişi

în judecată de procurorii

din cadrul Direcţiei

Naţionale Anticorupţie -

Biroul Teritorial Tg-Jiu,

pentru comiterea

infracţiunii de trafic de

influenţă, respectiv

complicitate la infracţiunea

de trafic de influenţă.

Procurorii anticorupţie au

stabilit că în cursul lunii

aprilie a acestui an, Cosmin

Nănescu a pretins de la o

persoană suma de 1.000 de

euro sub pretextul că are

influenţă asupra

magistraţilor judecători din

cadrul Tribunalului Gorj

pentru a-i determina pe

aceştia să dispună o soluţie

favorabilă acestuia într-un

dosar civil având ca obiect

anularea unui titlu de

proprietate. În demersul

său Nănescu a fost ajutat de

Nebunu Florin Marius.

Dosarul a fost înaintat spre

judecare la Curtea de Apel

Craiova.


Procurorii şi judecătorii

gorjeni care au dorit să

promoveze în cadrul unei

instituţii de grad superior

au susţinut pe 31 mai

examenul la specialitatea

pentru care a optat fiecare.

Examenul de promovare,

organizat de către Consiliul

Superior al Magistraturii,

se referă la funcţiile de

execuţie şi magistraţii pot

obţine avansarea cu

plecarea efectivă la

instituţia respectivă sau

avansarea doar în grad,

continuând să lucreze la

instituţia unde sunt în

prezent.

Notele obţinute de

magistraţi nu au mai fost

aşa spectaculoase ca în

urmă cu trei ani, de

această dată doar Elena

Dafinescu, judecător la

Judecătoria Novaci, a

furnizat surpriza.

Judecătoarea îşi dorea

avansarea la Tribunalul

Gorj şi a susţinut două

probe, una teoretică, la

dreptul familiei, unde a

luat 5,90, şi una practică

unde „a încasat” un 2.

Elena Dafinescu a

concurat în urmă cu doi

ani pentru şefia

Judecătoriei Novaci însă

nici atunci nu a rupt gura

târgului retrăgându-se

după prima probă la care

luase abia un 5.

Cele mai mici note

dintre ceilalţi magistraţi

care au participat la

concurs le-a obţinut

judecătorul Ion Marin, de

la Tribunalul Gorj,

candidat pentru un loc la

Curtea de Apel Craiova,

6,60 la proba teoretică,

drept penal, respectiv 6 la

proba practică. Alţi 12

judecători gorjeni au

susţinut examen pentru

promovarea în funcţii de

execuţie, notele acestora

fiind peste 7. De

menţionat că magistratul

Nicoleta Bădiţa din cadrul

Judecătoriei Tg-Jiu, a

obţinut a treia medie

dintre cele primite de

către judecătorii

instanţelor arondate

Curţii de Apel Craiova,

9,70.

Tot pentru promovarea

în funcţii de execuţie au

susţinut examen şi şase

procurori gorjeni, cea mai

mică medie fiind de 8,45.

În urmă cu trei ani, la

un astfel de examen, prim

procurorul de atunci al

Parchetului de pe lângă

Tribunalul Gorj, Gheorghe

Emil Moţa, uluia

justiţiabilii cu rezultatele

sale 1,57 la Jurisprudenţa

Curţii Europene a

Drepturilor Omului şi 1,80

la Jurisprudenţa Curţii

Europene de Justiţie.


prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile [email protected]

Cu acceptul dvs. şi al conducerii

ziarului, stimaţi cititori, vom analiza în

numerele următoare o serie de

aspecte care privesc relaţia dintre

justiţie şi presă, dat fiind faptul că eu

însumi, voi fi implicat în această

perioadă într-un proces în care aş dori

ca instanţele de judecată să ţină

seama de realitatea din teren, tocmai

pentru a suspune atenţiei opiniei

publice un caz care cred că merită de

a fi adus la cunoştinţa acesteia! Îmi

amintesc faptul că în urmă cu ceva

timp, însuşi Preşedintele Traian

Băsescu a avut o şedinţă secretă cu

CSM-ul, pentru motivul că “ziariştii nu

înţeleg sistemul”, iar cu acest prilej,

sub pretextul că şeful statului respinge

mediatizările gen “e vremea clanurilor

în România“, contrar cutumei de la

CSM, a fost “schiţată” o şedinţă

nepublică! Dar, atunci când a fost

întrebat, de ce a dorit acest lucru,

Traian Băsescu a declarat ziariştilor că

“a fost o discuţie deschisă, dar exact

pentru a vă diminua plăcerea de a

discuta despre sistem. Dumneavoastră

discutaţi fără să-l cunoaşteţi, de regulă,

şi discuţia unor lucruri sensibile în

prezenţa presei, fără ca presa să fie

documentată, să înţeleagă foarte bine

despre ce se vorbeşte, ar fi fost un risc

pentru un nou blam”(sic??!!),

punându-se pe seama presei, nu doar

blamul pretinsei neinformări, dar şi al

periclitării confidenţialităţii sistemului!

În acest fel, realizăm faptul că în

concepţia preşedintelui, presa, în afară

de faptul că nu este documentată, ar

mai avea şi alte păcate greu de

suportat la cel mai înalt nivel. Cu

aceeaşi ocazie, fiind întrebat dacă prin

adoptarea celor patru coduri, România

poate scăpa de monitorizarea Comisiei

Europene, şeful statului a precizat: “Vă

pot spune că un raport bun creează

premisele ca, până la începutul anului

2010, să nu mai fim sub monitorizare

dar, cu siguranţă, dacă incidente în

care doi oameni se bat, vor fi puternic

mediatizate ca fiind vremea clanurilor

în România, vom avea o problemă”, de

parcă asemenea “întâmplări” cu miros

de scandal, nu ar face obiectul

instanţelor de judecată! Ştiu că la

aceeaşi întâlnire cu membrii CSM, s-a

discutat şi problema codurilor care au

fost înaintate Parlamentului, iar

Preşedintele Băsescu a dat şi termenul

până la care aceste coduri să stea în

comisia specială parlamentară, iar

după acest termen, până la care

Guvernul va nota observaţiile de

rigoare, legile să fie adoptate prin

asumarea răspunderii. Din amvonul

scaunului prezidenţial s-a subliniat

faptul că România şi-a asumat ca

obiectiv adoptarea celor patru noi

coduri, menţionând că spune acest

lucru, plecând chiar de la faptul că

există politicieni care în prezent

declară la posturi de televiziune că nu

este nici o grabă în legătură cu

adoptarea acestor legi, iar până la

încheierea actualei sesiuni

parlamentare, după ce Guvernul

analizează observaţiile din Comisia

specială parlamentară, codurile să fie

adoptate prin asumarea răspunderii,

astfel ca în cel mai scurt timp să avem

codurile promulgate, a mai declarat

Traian Băsescu. Oricum, după ce

presa, fie ea audiovizuală ori scrisă, a

descoperit, a urlat, a scris despre

neregulile şi coincidenţele

întâmplătoare din curtea bine zăvorâtă

a justiţiei, cei din instituţiile fentate de

puşcăriaşi, de foarte multe ori cu

sprijinul involuntar ori complice al

unor reprezentanţi ai acestor

autorităţi, au sărit care mai de care să

se disculpe, să explice, să dezvăluie şi

să constate că justiţia este mai curată

ca Albă ca Zăpada. Cu toate acestea,

până şi premierul Emil Boc a ieşit de

multe ori la rampă şi a spus că

lucrurile grave întâmplate în instanţele

de judecată arată probleme care

dezvăluie carenţe de sistem, iar

întrebarea este, cum le rezolvăm?!

Iată, pe fiecare zi apar cazuri şi

probleme noi, spre disperarea

criminaliştilor şi a autorităţilor statului.

Să nu uităm Braşovul şi cazul

asasinului de la casa de schimb

valutar de pe B-dul 15 Noiembrie, care

devine din ce în ce mai mult parodia

cazului farmacistelor ucise în

decembrie 2004 sau spectrul eşecului

“Diaconescu”, inculpat în cazul

farmacistelor ucise cu sânge rece, care

apoi a fost achitat definitiv şi

irevocabil de Înalta Curte de Casaţie şi

însă medicul delegat de Administraţia

Naţională a Penitenciarelor, a

considerat că afecţiunea lui Gorbunov

nu poate fi tratată în puşcărie!! Nici

specialistul oftalmolog care l-a

diagnosticat pe Serghei Gorbunov, nu

îşi dă seama cum de instanţa i-a dat

drumul deţinutului să zburde în

libertate! Chiar dacă acceptăm

explicaţia destul de ciudată, pe raportul

de expertiză scrie că “opiniem (sic!) fie

pentru întreruperea executării

pedepsei pe o perioadă de două-trei

luni, în care este inclusă şi refacerea

postoperatorie, fie internare sub pază

pentru efectuarea intervenţiei

chirurgicale”. Mai amintim că

judecătoarea Maria Nicola, în sentinţa

dată la 5 mai 2008, alege din raportul de

expertiză numai partea care-i convine

lui Gorbunov, iar în hotărârea instanţei,

raportul de expertiză medico-legală

este citat trunchiat, mai ales că în

acelaşi raport s-a opinat pentru

întreruperea executării pedepsei

pentru o perioadă de două-trei luni, în

care este inclusă şi refacerea

postoperatorie. Pentru a spăla faţa

acoperită a simbolului justiţiei, Dan

Spânu, judecător la Curtea de Apel

Craiova şi vicepreşedinte al Asociaţiei

Magistraţilor din România, a explicat,

de ce judecătoarea Nicola nu a avut

ochi pentru cea de-a doua variantă

propusă de medici, internarea sub

pază, motivând că există expertiza

medico-legală, care este singura probă,

potrivit procedurii penale, pe care

instanţa o are în vedere într-un

asemenea caz. Concluzia este că

afecţiunile de care suferă “bolnăviorul”

Gorbunov, nu pot fi tratate în reţeaua

sanitară a Administraţiei Naţionale a

Penitenciarelor, necesitând o

intervenţie chirurgicală de urgenţă, ce

nu poate fi efectuată decât în reţeaua

sanitară a Ministerului Sănătăţii. Acelaşi

raport medical conţine ideea că poate

să i se acorde tratament medical sub

pază permanentă, numai că această

soluţie este reglementată în art. 139,

indice 1, Cod Procedură Penală (valabil

pentru arestaţii preventiv), nu în art.

453, raportat la 455 (valabil pentru

întreruperea executării pedepsei).

Deci, ca în “ţara tuturor posibilităţilor”,

judecătorul cu pricina a luat unica

soluţie legală prevăzută în CPP la

întreruperea pedepsei, coroborată cu

raportul comisiei de medicină legală,

pentru a dovedi că legătura dintre

justiţie şi medicină înseamnă

un…concubinaj perfect, la care presa

nu poate avea accesul spre informare!

(VA URMA)

Justiţie, ca să enumerăm doar aceste

cazuri care le dau frisoane

criminaliştilor braşoveni. Mai este

cazul lui Gorbunov, suspectul dublei

crime de la casa de schimb “Candy”,

care din principal suspect a devenit

“presupus suspect”, după cum declară

procurorul Ramona Diaconu, purtător

de cuvânt al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel Braşov, când apreciază

că în acest moment, criminalul ar

putea să se plimbe liniştit pe stradă.

“El a fost arestat în baza mandatului

existent, pentru că nu s-a prezentat la

Penitenciarul Craiova după

întreruperea pedepsei. Nu pot da

amănunte despre mersul anchetei

penale. Oricum, alte zeci de suspecţi,

printre care şi cetăţeni basarabeni,

sunt audiaţi de poliţişti, iar acest

Gorbunov este unul dintre presupuşii

suspecţi, printre alţii. Nu a venit nici

un raport de expertiză balistică de la

Bucureşti şi nici raportul IML”, a

conchis procurorul Diaconu. Ca o

ironie a sorţii, dacă termenul nu pare

uşor forţat, ştim că Gheorghe Lala,

eroul civic al Braşovului, a fost

înmormântat cu fanfară militară în

cimitirul “Sf. Constantin şi Elena” din

Predeal, cu participarea a zeci de

apropiaţi şi rude. Cu acel prilej,

consilierul prezidenţial, Gheorghe

Angelescu, a citit decretul privind

acordarea post-mortem lui Gheorghe

Dumitru Lala a Ordinului Naţional

“Serviciul Credincios” în grad de

Cavaler, iar la înmormântare a fost

prezent şi ambasadorul Portugaliei la

Bucureşti, Alexandre Maria Lindim

Vassalo, care a ţinut un discurs,

numindu-l pe Gheorghe Lala “bunul

meu prieten”, iar, ca la ceremonii

demne de renumele clanurilor mafiote

italiene, au mai fost prezenţi, alături de

rudele, colegii şi prietenii defunctului,

primarii din Predeal şi Săcele,

prefectul de Braşov, Emil Niţă, şi şeful

Poliţiei braşovene, chestorul

Constantin Arişanu. Am putea spune

că este tipic pentru România, nu-i aşa?

Dacă revenim la cazul Gorbunov, să

reamintim faptul că medicul legist care

l-a consultat a concluzionat iniţial că

“pacientul” poate fi tratat în reţeaua

medicală a penitenciarelor, însă, în

raportul care a ajuns la instanţă,

doctorul penitenciarului a menţionat că

acest lucru nu este posibil, iar medicul

legist care şi-a pus parafa pe raportul

medico-legal nr. 9/A1C7/25.02.2008, a

arătat presei o ciornă pe care el

menţionase că afecţiunile de care

suferea Serghei Gorbunov puteau fi

tratate şi în Spitalul Penitenciar Jilava,

ªI TOTUªI, NUMAI DACÃ JUSTIÞIAESTE ACEEAªI PENTRU TOÞI!


Alegeri la Gorj: Acuzaþii PSD defraudã, tãbliþe PDL cu indicaþiielectorale ºi plângeri la Poliþie

Conducerea PSD Gorj

acuză filiala PDL că a forţat

angajaţii din minerit să

meargă la vot, dovadă fiind

“indicaţiile electorale” lăsate

de Ionel Manţog pe o tablă

din sediul PDL Gorj, privind

“norma de voturi” şi

transportul alegătorilor, însă

Manţog afirmă că mesajele

nu reprezintă nimic ilegal.

O televiziune locală, a

prezentat imagini cu

“notiţele” făcute de

coordonatorul campaniei

PDL Gorj, Ion Manţog, pe o

tablă din sediul filialei.

Astfel, pe tabla respectivă

erau scrise mesaje precum:

“Începeţi transportul cât mai

devreme!”; “Realizaţi peste

60% din normă înainte de

prânz”; “Rezolvaţi

problema... din primele

voturi (10 pe secţie -

Responsabili BP) verifică

personal lista cu cei ...”;

“Comunicaţi permanent

între dvs. cu responsabilii de

colegii şi cu sediul”; “Sunaţi

directorii listelor”; “Norma

de voturi din listele

permanente”; “Secţii de

votare: a) să aibă ghiduri; b)

să discute cu fiecare înainte

de ora 8; c) să consemneze

prezenţa şi să predea listele

o dată cu procesele verbale;

d) să facă orice contestaţie”;

“Supraveghere: 1) secţie

(împrejur); 2) prin comună-

intrări”.

Preşedintele executiv al

PSD Gorj, Ion Călinoiu, a

declarat că organele de

anchetă ar trebui să se

autosesizeze în acest caz şi

să verifice ce sume de bani

au fost folosite de PDL Gorj

atât în campania electorală,

cât şi în ziua alegerilor.

“Manţog a demonstrat

astfel că a avut un sistem

bine organizat, prin forţarea

salariaţilor din minerit şi

energiede a merge la vot, în

baza unui plan diabolic. Ei

de asta au şi avut rezultate

bune în colegiile miniere. Eu

am văzut în teritoriu, la

Turceni, un lider sindical,

Eugen Iovan, care era

înnebunit să dea telefoane

pentru a fi scoşi oamenii la

vot şi duşi cu maşinile

complexului energetic. La fel

s-a întâmplat şi la Câlnic,

unde directorul de la CE

Rovinari, Tiberiu Trotea,

care e şi consilier judeţean, a

procedat în mod similar, dar

şi la Crasna, unde alţi

reprezentanţi din minerit au

adus oameni de la Târgu

Cărbuneşti ca să voteze

acolo”, susţine Călinoiu.

Şeful de campanie al al

PDL Gorj, Ionel Manţog a

declarat că notiţele de pe

tabla din sediul filialei nu

reprezintă “lucruri secrete”.

“Ceea ce a fost scris pe

tablă nu reprezintă un

secret, ca dovadă că acele

lucruri au stat acolo scrise

de vineri până luni. Acolo nu

e nici măcar o urmă de

fraudă în acele înscrisuri sau

ceva ilegal. Era vorba de

transportul votanţilor cu

maşinile membrilor de

partid în mediul rural pentru

că, ştim foarte bine, la ţară

secţiile de votare sunt la

kilometri întregi distanţă de

domiciliul oamenilor”, a

spus Manţog.

El a mai susţinut că

democrat-liberalii nu au avut

de câştigat în zonele în care

sunt multe persoane pe

listele suplimentare de vot,

altele fiind partidele care au

primit voturile respective.

“Din câte ştiu eu, nu

există contestaţii depuse de

partide la Biroul Electoral

Judeţean sau la secţiile de

votare, iar în 15 localităţi

numărul celor care au votat

pe liste suplimentare este

mai mare decât numărul

voturilor luate de PDL. În

ceea ce o priveşte pe Elena

Băsescu, la Târgu Jiu ea a

avut 1.555 de voturi, iar în

restul secţiilor de prin judeţ,

în mai bine de jumătate din

acestea, în mediul rural, a

luat câte 7-8 voturi. E păcat

că se strică curajul, munca şi

imaginea unui om doar

pentru că vorbim despre

fiica preşedintelui”, a

adăugat Manţog.

La rândul său, purtătorul

de cuvânt al Poliţiei

Judeţene Gorj, Inspectorul

Daniel Tică, a declarat că

Poliţia Judeţeană a primit

două plângeri în privinţa

modului de desfăşurare a

scrutinului din 7 iunie.

Una dintre acestea a fost

depusă de PNL Gorj şi îl

vizează pe consilierul

judeţean PDL Tiberiu Trotea,

care este acuzat că ar fi adus

de la Rovinari, unde este

director la complexul

energetic, mai multe

persoane care au votat în

localitatea Câlnic.

Cealaltă plângere a fost

depusă de PSD, care acuză

filiala PDL că ar fi transportat

alegători de la Târgu

Cărbuneşti în localitatea

Crasna, pentru a vota.

Purtătorul de cuvânt al

Poliţiei Gorj a spus că

anchetele în curs se vor baza

pe compararea numelor

votanţilor de pe listele

suplimentare cu cele din

localităţile de domiciliu,

după care, dacă va fi cazul,

persoanele care au votat de

două ori vor fi cercetate

penal. Mediafax


Marian Sârbu: Plata pensiilor ºi aalocaþiilor sociale nu este în pericol

Ministrul Muncii, Marian

Sârbu, a declarat, joi, că

plata pensiilor şi a alocaţiilor

sociale nu este în pericol,

precizând că Ministerul de

Finanţe va decide dacă la un

moment dat va fi necesară o

rectificare bugetară.

Marian Sârbua explicat că

o eventuală rectificare

bugetară va trebui să ţină

cont de înţelegerile

prevăzute în acordul cu FMI

şi că toate aceste elemente

trebuie armonizate cu

prevederile din acord.

Guvernul s-a angajat să

revizuiască până la 31

decembrie legislaţia privind

pensiile, prin măsuri pentru

indexarea acestora cu

inflaţia, limitarea

posibilităţilor de majorare

discreţionară a pensiilor şi

ajustarea graduală a vârstei

de pensionare, în special

pentru femei, potrivit

acordului cu FMI.

“O sursă semnificativă de

presiune fiscală pe termen

mediu este costul viitoarelor

obligaţii privind pensiile, iar

pentru a ne adresa acestora,

vom reforma sistemul de

pensii, în coordonare cu

Banca Mondială”, se arată în

scrisoarea de intenţie,

semnată de ministrul

Finanţelor, Gheorghe Pogea,

şi guvernatorul Băncii

Naţionale a României, Mugur

Isărescu, şi transmisă de

autorităţile române

directorului executiv al

Fondului Monetar

Internaţional, Dominique

Strauss-Kahn.

Măsurile se referă la

schimbarea indexării

pensiilor publice la inflaţie,

mai degrabă decât la salarii,

sau la limitarea posibilităţilor

de majorare discreţionară a

pensiilor, se arată în

scrisoarea de intenţie,

publicată miercuri.

În plus, se va extinde

treptat obligativitatea plăţii

contribuţiilor la pensii

pentru categoriile de angajaţi

publici care sunt excluşi de

la acestea în prezent.

“Vom continua ajustarea

graduală vârstei de

pensionare peste graficul

stabilit, în special pentru

femei, luând în considerare

evoluţia aşteptărilor privind

durata de viaţă, pentru a

permite o stabilitate

financiară mai mare a

sistemului, precum şi pentru

a asigura că parametrii de

pensionare sunt mai în

conformitate cu practicile

europene”, potrivit scrisorii

de intenţie.

Previziunile actuale arată

că România va înregistra un

deficit de 2% din PIB din

pensii în 2011, care va creşte

la peste 6% din PIB până în

2050.

Terorismul combãtut de SRI GorjCombaterea şi prevenirea

terorismului au fost dezbătute,

astăzi, în cadrul unei mese-

rotunde.

Conducerea Serviciului

Român de Informaţii Gorj a

organizat, la sediul

Inspectoratului Judeţean de

Poliţie, o masă rotundă având

ca temă-„Autoritatea statului de

drept în domeniul prevenirii şi

combaterii terorismului”.

La prânz, SRI Gorj a

organizat, la Poligonul de la

Turcineşti, un exerciţiu tehnico-

aplicativ. La acest eveniment au

participat şi reprezentanţii

Complexurilor Energetice

Turceni şi Rovinari, SNLO, dar

şi autorităţile judeţene, care şi-au

prezentat punctul de vedere

vizavi de fenomenul ”terorism”.

Cătălin Peptan, şeful SRI Gorj, a

precizat că, în judeţul nostru,

principalele puncte cu risc maxim

le reprezintă marile unităţi

economice din domeniile

energiei şi mineritului.

Prefectul de Gorj, Ion Florescu,

a vorbit, la seminarul organizat

de SRI, despre pericolul

terorismului. Şi preşedintele

Consiliului Judeţean Gorj, Ion

Călinoiu, a fost prezent la masa-

rotundă privind combaterea şi

prevenirea terorismului. Ion

Călinoiu a vorbit despre siguranţa

naţională.


CV Tudor cãtre Bãsescu:“Te pun premier”; Bãsescu,lui CV Tudor: “Te evacuez”

Şeful statului şi preşedintele PRM

au schimbat câteva replici acide la

ceremonia în care europarlamentarii

şi-au primit certificatele, CV Tudor

spunându-i lui Băsescu că îl va pune

premier când va fi preşedinte, iar

actualul preşedinte ameninţându-l pe

fostul senator că, “până la urmă”, îl

evacuează.

Europarlamentarii aleşi la

scrutinul de duminică au primit, joi,

la Sala Palatului din Capitală,

certificatele de reprezentant al

României în Parlamentul European.

După primirea certificatelor, toţi

europarlamentarii prezenţi au dat

mâna cu şeful statului, cu premierul

Emil Boc, cu preşedinţii PNL şi

UDMR şi PSD, prezenţi la eveniment.

Corneliu Vadim Tudor a purtat un

scurt dialog cu şeful statului în

momentul în care a dat mâna cu

acesta, apoi s-a apropiat de jurnaliştii

prezenţi la eveniment, spunându-le

că vrea ca, atunci când va deveni

preşedinte al României, să îl

desemneze premier pe Traian

Băsescu. “Am planuri mari cu omul

ăsta (cu Traian Băsescu, n.r.), îl fac

premier când voi fi preşedinte”, le-a

spus Vadim Tudor ziariştilor.

Preşedintele Traian Băsescu a

susţinut un discurs în care a spus că

europarlamentarii aleşi au obligaţia

de a respecta interesele românilor şi,

pentru asta, trebuie să aibă relaţii

bune cu toate grupurile politice din

Parlamentul UE. El a insistat asupra

faptului că toţi europarlamentarii

aleşi duminică în România sunt,

dincolo de reprezentanţi ai

partidelor din care provin, români.

Preşedintele PRM l-a întrerupt pe

şeful statului, strigând: “Şi Sogor

Csaba este român”. Şeful statului s-a

oprit din discurs. “Domnu’ Vadim

Tudor, te evacuez”, a spus

preşedintele, după care a râs. “Nu,

nu. Spuneam că şi Sogor Csaba este

europarlamentar român”, a răspuns

Vadim Tudor, iar şeful statului a

preferat să-şi continue discursul.

La final, şeful statului, premierul

Emil Boc, preşedinţii PNL şi UDMR

şi PSD au trecut pe la fiecare

europarlamentar pentru a ciocni o

cupă de şampanie. Văzând acest

lucru, Vadim Tudor a spus, astfel

încât să poată fi auzit de presă: “Păi

şampanie îi trebuie lui? Trebuie ceva

să se dreagă”.

Când s-a apropiat Traian Băsescu,

Corneliu Vadim Tudor i-a spus: “Nu

mă evacuaţi”, la care şeful statului a

răspuns: “Te evacuez, maestre, te

evacuez până la urmă”. Traian

Băsescu s-a întors şi s-a îndepărtat,

fără a ciocni cupa de şampanie cu

cei doi europarlamentari “creştini

patrioţi”, Vadim Tudor şi George

Becali.

Întrebat, după plecarea

preşedintelui de la eveniment, ce

dialog a purtat cu Băsescu după ce a

primit certificatul de

europarlamentar, Vadim Tudor a

răspuns că i-a propus şefului statului

să îngroape “securea războiului”, la

care acesta s-a arătat a fi de a acord,

însă a ţinut să îi amintească liderului

PRM câte “răutăţi” a încasat din

publicaţia România Mare. “Eu i-am

răspuns că îl pun premier când voi fi

preşedinte. Ce putea el să răspundă

la aşa ceva?”, şi-a continuat Corneliu

Vadim Tudor relatarea.

El a spus despre Băsescu că este

“disperat” din punct de vedere

electoral, pentru că vede

“ascensiunea” liderului PRM. Vadim

Tudor a mai spus că Băsescu evită să

intre în confruntare cu el, pentru că

ştie că liderul PRM este “deştept,

cult, fin diplomat”.

Jurnaliştii l-au întrebat pe George

Becali de ce crede că şeful statului

nu a ciocnit cupa de şampanie cu el,

la care finanţatorul Stelei a răspuns:

“Probabil că nu m-a văzut”. Vadim

Tudor a râs şi a replicat: “Cum să nu

te vadă, mă Gigi, că doar la tine se

uita? Sau crezi că te-a confundat cu

Traian Ungureanu?”.

În cele din urmă, Gigi Becali,

înconjurat de ziarişti, a plecat de la

eveniment, urmat de colegul său,

Corneliu Vadim Tudor.

Mediafax


Fotografii realizate de Brâncuºi,expuse în premierã în Polonia

Fotografii realizate de

artistul Constantin Brâncuşi,

în atelierul său parizian, vor

fi prezentate în premieră în

Polonia, în cadrul unei

expoziţii la Galeria

Królikarnia din Varşovia,

între 18 iunie şi 2 august,

informează Institutul Cultural

Român (ICR).

Expoziţia, care cuprinde

câteva zeci de tiraje după

fotografiile originale realizate

de marele sculptor în

atelierul său parizian,

majoritatea expuse în

Polonia pentru prima dată,

va fi deschisă la Galeria

Królikarnia, din subordinea

Muzeului Naţional de Artă al

Poloniei.

Constantin Brâncuşieste

artistul român cu cea mai

mare expunere

internaţională. Totuşi,

Brâncuşi-fotograful e mult

mai puţin cunoscut decât

Brâncuşi-sculptorul sau

Brâncuşi-teoreticianul,

relatează ICR Varşovia.

Pentru a face cunoscută şi

această latură mai discretă a

creativităţii sale, ICR

Varşovia organizează această

expoziţie împreună cu

Muzeul Naţional de Artă al

României şi Galeria

Królikarnia.

La moartea sa, în 1957,

Constantin Brâncuşi a lăsat

peste 560 de negative şi mai

mult de 1.000 de fotografii

realizate de el însuşi.

Imaginile redau spaţiul intim

al atelierului din Paris şi

ilustrează aspecte ale

creaţiei sculptorului.

Se pare că Brâncuşi a

început să-şi fotografieze

singur lucrările când, în

timpul unei şedinţe foto, a

observat că o sculptură din

bronz nu mai avea

strălucirea obişnuită.

Întrebat fiind ce s-a întâmplat

cu lucrarea, fotograful a

declarat naiv că, pentru a

obţine o fotografie bună, a

trebuit să atenueze efectele

luminoase ale bronzului prin

pudrare.

Furios, sculptorul l-a gonit

pe fotograf şi a început să-şi

fotografieze singur lucrările.

În 1921, celebrul fotograf

avangardist Man Ray a

devenit profesorul lui

Brâncuşi.

Cercetătorii au

demonstrat că Brâncuşi îşi

documenta creaţia cu

ajutorul fotografiei, imaginile

constituind un prilej de a

înregistra vizual lucrarea

finită, dar şi un mijloc de a

înregistra stadiile de

execuţie ale unei lucrări.

O altă categorie de

fotografii sunt autoportretele

realizate în atelier. Surprins

în timpul lucrului sau aşezat

în faţa camerei de fotografiat,

artistul îşi gândeşte

permanent portretul în

raport cu opera sa.

La fel, creaţia sa

fotografică este indisolubil

legată de sculpturile sale, în

care Brâncuşi îşi găseşte

motivele, pretextul şi

inspiraţia pentru imaginile

cele mai elocvente ale

fotografiilor sale

judecãtoare de nota 2 scandal · pe înþelesul tuturor, de acum celebru „medicul bancomat”...

Documents