ANALIZA CRITICA A FOLOSIRII LINIILOR TEHNOLOGICE DE LA CARIERA JILT NORD SI PROPUNERI DE IMBUNATATIRE

CUPRINS

Cap.I - Prezentarea Campului Minier

I.1 – Incadrarea in regiune

I.2 – Geologia regiunii si a zacamantului

I.3 – Prezentarea obiectivului minier Jilt-Nord

Cap.II – Dotarea Tehnico-Tehnologica a carierei

II.1 – Dotarea Tehnico-Tehnologica la excavatoare

II.2 - Dotarea Tehnico-Tehnologica la haldare

II.3 - Dotarea Tehnico-Tehnologica la transport

Cap.III – Situatia actuala a carierei Jilt-Nord si perspective de dezvoltare

III.1 – Situatia lucrarilor de deschidere si punere in exploatare

III.2 –Lucrarile viitoare pana la punerea in exploatare a capacitatii de productie proprie (4500 mil t/an)

Cap.IV – Productivitatea liniilor tehnologice si capacitatea de productie a carierei

IV.1 - Utilizarea fondului de timp

IV.2 – Productivitatea liniilor tehnologice

IV.3 – Capacitatea de productie profit al carierei

Cap.V – Modul de utilizare a liniilor tehnologice existente in functiune si prevederi pentru viitor

V.1 – Liniile tehnologice in functiune si repartizarea in fluxul general de excavare-transport-haldare

V.2 – Productivitatea proiectata a liniilor tehnologice in functiune

V.3 – Productivitati realizate la liniile tehnologice in functiune

V.4 – Productivitati pentru activitatea viitoare

Cap.VI – Analiza critica a modului de functionare a liniilor tehnologice existente

VI.1 – Cauze,obiective de influenta

VI.2 – Cauze subiective si analiza critica a acestora

VI.3 – Modalitati de crestere a productivitatii liniilor tehnologice in functiune

Cap.VII – EfecteTehnico-Economice implicate in functionarea defectuasa a liniilor tehnologice

VII.1 – Efecte de natura Tehnico-Tehnologica

VII.2 – Efecte de natura economica

Cap.VIII – Propuneri de imbunatatire a activitatii liniilor tehnologice si efectele scontate.

VIII.1 – Propuneri pentru liniile tehnologice deja existente

VIII.2 – Propuneri pentru liniile ce urmeaza a fii achizitionatesi introduce in fluxul general

VIII.3 – Evaluarea investitiilor suplimentare si totale

VIII.4 – Efecte economice scondate in urma propuneriilor de inbunatatirii tehnico-tehnologice

Cap.IX – Concluzii Finale.

Cap.I. – PREZENTAREA CAMPULUI MINIER

I.1 – Incadrarea in regiune

Cimpul minier JILT face parte integranta din bazinul carbonifer Motru si este situate din punct de vedere administrative pe teritoriul judetului Gorj.Teritorial acest “Cimp minier” este delimitat dupa cum urmeaza:

-la est ;de exploatarile miniere subterane Matasari,Pinoasa si Dragotesti;

-la vest ;exploatarile subterane :Rosiuta,Plostina,Leurda si Horasti

-la nord;limita zacamantului de pe valea Bolbacilor

-la sud; exploatarile miniere Cojmanesti,Tehomir,Miculesti si Dragotesti

Fiind situate intre perimetrele miniere deja in exploatare sau in deschidere ,cea mai mare parte a cailor de acces sunt asigurate si constau in:

-Drumul judeteam modernizat Turceni-Dragotesti-Matasari racordat laD.N 66 Craiova –Tg-jiu care asigura accesul din sud;

-Drumul judetean modernizat Pieptani-Stramba-Matasari racordat la D.N67 Tg-jiu –Motru –Dr.Tr.Severin,care asigura accesul din nord,

-Calea ferata normala Turceni-Matasari executata pentru legarea bazinului minier JILT la reteaua generala de cale ferata si pe care se efectueaza transportul productiei acestui bazin la termocentala Turceni.

Intregul cimp minier se afla situate pe raza localitatilor Dragotesti,Matasati,Bradet,Stramba-Vulcan,Stiucani,Miculesti,Tehomir si Cojmanesti la o distanta de cca 15 km de orasul Motru si cca.45 km de municipiul Tg-Jiu.

Relieful in general se prezintaca o zona luncoasa batuta de multe vaii si cu varietati de altitudine cuprinse intre 150 si 400 metri.

I.1 – Geologia regiunii si a zacamantului

Din punct de vedere stratografic perimetrul campului minier se incadreaza structural in ramura sud-vestica a depresiunii subcarpatice numita Depresiunea Getica.

Formata la sfarsitul Cretacicului superior aceasta cuprinde depozitele Semarianului,Paleogenului si Neogenului.Formatiunea purtatoare de carbine este de varsta Plio cu etajele aferente (Partian,Dacian,si Levantin pentru care apare Cuaternarul ).

Depozitele pliacene cu stratele de lignit s-au format in zonele bazinului Getic,in care s-a mentinut un regim lacustru o perioada de transgresiune si regresiune marina datorita miscarilor epirogenetice provocate de ridicarea Carpatilor.

Formatiunile au ondulari locale neimportante care de multe ori tin si de procesul de sedimentare si de variatiile de litofacies.Se intalneste totusi o ridicare axiala inportanta pe directia aproximativ VSU-ENE,incepand cu regiunea Motru si se continua pana dincolo de zona colinara din Rovinari-Est.

Localizarea stratelor de lignit in aceasta zona sa facut dupa cum urmeaza:

-Stratele IV si V ,in orizontul lumachelic din Dacianul mediu:

-Stratele VI si VII in Dacianul Superior,constituit din argile si marne cu intercalatii nisipoase

-Stratele VIII-XII in Levantin care se mai constituie si din argile,marne,nisipuri;

-Stratele XIII-XVII in Cuaternar,format din argile,marne,nisipuri fine,pietris;

Dezvoltarea stratelor de lignit in campul Minier JILT este urmatoarea:

-Stratul V – primul strat cu importanta economica prezinta doua bancuri dintre care,bancul superior constituie bancul din vatra exploatarilor la zii.Acesta prezinta variatii de grosime intre 7,2 m si 2,5 m ,cu o grosime medie de 3,04 m.

-Stratul VI – contarat deasupra startului V ,are grosimi cuprinse intre 0,55 m si 6,25 m cu o grosime medie de 3,17 m.In anumite zone formeaza un complex cu stratul VII avand grosimi intre 0,25 si 7,0 m,respective o grosime medie pe camp de 2,45 m.

-Stratul VII – Situat deasupra stratului VI,cu care in unele zone formeaza un complex carbunos.Are grosimi cuprinse intre 0,25 si 7,0 m respective o grosime medie pe camp de 2,45 m.

-Stratul VIII – Situat la 5-27m deasupra stratului VII are grosimi cuprinse intre 0,5 si 6,3 m,respective o grosime medie a campului de 2,9 m

-Stratul IX – Situat deasupra stratului VIII, prezinta o extindere zonala de grosimi intre 0,8m si 5,6 m.Pe total perimetrul are o grosime medie ce oscileaza in jurul valorii de 2,45 m.

-Stratul X – Situat la o distanta nu prea mare de stratul IX(deasupra) are o extindere mai mare decat acesta,insa prezentand zone de eroziune pe versantii vaster principale.

Este dezvoltat in mai multe bancuri a caror grosime exploatabila medie este in jur de 4,75 m.

-Stratul XI – depozitat deasupra unui pachet de argile si marne cu intercalatii de nisip,de o grosime cuprinsa intre 2-55m deasupra stratului X .Acest strat de lignit este lipsit de importanta economica datorita grisimilor sale reduse si a zonelor mari de nesedimentare.

-Startul XII – Situat la o distanta de 5-20 m deasupra stratului XI este mai bine dezvoltat decat acesta din urma si prezinta zone exploatabile prin lucrari la zii.Este format din 1-2 bancuri ce impreuna ating o grosime medie pe camp de 1,74 m.

Stratele superioare lui XII nu sau sedimentat sau datorita eroziunii prezinta o extindere redusa sau ignorantacu grosimi neexploatabile

Carbunele din perimetrul JILT este un lignit xilaid format predominant pe seama plantelor superioare lemnoase,are culoare bruna si pastreaza adesea o structura lemnoasa a plantelor din care a luat naspete.

In ceea ce priveste alcatuirea petrografica a rocii de baza se pot evidentia urmatoarele complexe de roci:

Complexe argiloase-marnoase Complexe nisipoase Complexe carbunoase

Tinandu-se cont de ponderea cu care participa diferitele tipuri de pamanturi la alcatuirea coloanei litologice luata in considerare,au rezumat urmatoarele valorii ale principalelor caracteristici fizico-mecanice:

- Indice de plasticitate( I p¿ : 16-75

- Indice de consistenta (IC) : 0,68-1,0- Umiditate naturala (%) : 10 – 35- Greutate volumetrica ( t/ m3) : 1,2-2,1- Parazitate (p %) : 31-97.

Pentru cunoasterea zacamantului din acest camp minier s-au executat foraje de prospectare si hidroconservatie de 200x200 m.

Cu aceasta ocazie s-au pus in evidenta o serie de folii,cu orientare aproximativa sud-vest,nord-vest sau nord-est,care compartimenteaza zacamantul in trepte de laHaneul sudic catre cel Nordic.

Pasul foliilor ajunge pana la 20 m in extremitatea vestica a perimetrului si se atenueaza pana la dragotesti in vestul perimetrului.

Se poate afirma ca accidentele tectonice intalnite in formatiunile noi reprezinta reactivari tardive ale straturilor profunde.Aceste linii de slaba rezistenta au functionat concomitant si cu depunerea formatiunilor dacian-levantine ale caror amploare s-a diminuat spre vatra si au condus la unele cutari slabe.

Pentru cunoasterea conditiilor hidrogeologice ale zacamantului au fost executate lucrari de cercetare hidrogeologica prin forare hidro pana la stratul IV lignit.

In urma acestor cercetari s-a putut concluziona ca datorita onzantinilor nisipoase dintre stratele de lignit precum si datorita posibilitatilor de alimentare continua din precipitatii si ape superficiale,,in depozitele policene,daciene si Levantine s-au formati orizonturi acvifere cu nivel liber sau captive.

Dupa modul de alimentare s-au separat doua categorii de orizonturi acvifere:

- Orizonturi acvifere freatice ( in depozitele cuaternare)- Orizonturi acvifere de adancime ( in depozitele poliscene )