Jean-Claude Larchet,ine candela inimii aprins. nvtura Printelui Serghie, Editura Sophia, pp. 99-100Rugciunea uneltete iubirea de oameni, o ine vie, o sporete i o arat.Rugciunea i deschide ochii, ca s-l vezi pe cel de lng tine i s-i cunoti nevoia.Din mil, vine ruga, iar din rug, mila.ndoit folos ai pururea din rugciunea pentru frate; pe tine te blagoslovete cu sporul de iubire, pe cellalt, cu mngierea celor cerute pentru el. i nu-i mai mare dar ca darul rugciunii.D-l mai nti celui ce-i tii nevoia i necazul.Dar ine minte c nu e om s n-aib trebuin de rugciunea i de iubirea ta.Iar nevoia pe care o are fiecare, i-o arat rugciunea. Ea i optete i de-i bine s-i vorbeti i cum, ori de-i mai bine s pstrezi tcerea i s stai deoparte.Rugciunea leag sufletul de suflet; l face simitor la suferin i durere. De nu e rugciune ori de-i puin, n-ajungi la inima celui de lng tine i nu i-o tii. C numai rugciunea te face n chip minunat vztor al tainei lui. Departe de ai si, Sfntul Serafim de Sarov n toat viaa sa cu rugciune primea ntiinare de la ei.Iubete-i nc i te roag i pentru cei plecai de aici, la Domnul. E unchipnalt al iubirii, ce n-ateapt rsplat.Ct privete pe cei vii, dup cum am mai spus, numai prin rugciune putem ajunge la iubirea lor, lipsit de orice egoism, sdit n Dumnezeu, lucrnd prin El i pentru El, iar nu prin noi i pentru noi.