JEAN.CLAUDE LARCHET

Tine candela,

inimii aprinsdlnv[tltura

)

P[rintelui Serghie

edilia a doua

in romdnegte de

Marinela Bojin

Cuprins

Partea intAiVIATA $I PERSONALITATEA

Scurtd biografie ........7

Slujirea de preot qi duhovnic.Lumina rdspAnditd de sfAnta lui viefuire............27

Partea a doua1NvAIATURA PARINTELUI SERGHIE

Despre pociinfi .....41,

Despre rugiciune .....................47

Despre rugiciunea lui Iisus. .....................53

Despre buna cumpdnire a puterilor sufletegti........62

Despre primejdiile rafionalismului ..... ...................... 64

Despre citirea Sfintelor Scripturi .................. ............ 66

Despre implinirea poruncilor dumnezeiegti........... 68

Despre lupta cu patimile............... ...........69

MAndria.............. ..................70

Iubirea de sine .....................70

1.65

]udecarea aproapeIui................ ............71

DesfrAnarea............. .............72

MAnia ..................72

Descurajarea, lehamitea trAndivia gi

molegeala inimii .................. ..................73

Deznddejdea ............. ...........76

Partea dracilor in stArnirea gi

tnvArtogarea patimilor.............. .................78

Despre lupta cu gAndurile, care duce labiruirea patimilor. ....................81

Despre dreapta socotinld (deosebirea duhurilor)...84Despre nevoinli .....85

Despre vieluirea potrivit virtulilor .........87

Credinfa.. ............87

infrAnarea ...........87

lnstriinarea de lume........ .....................88

Grija de a pune zi de zi bun inceput....................88

Pomenirea morlii ................90

Smerenia. ............94

Iubirea aproapelui................ .................95

Iubirea lui Dumnezeu......... ...............100

Despre cunoagterea lui Dumne2eu ........................ 101

Despre harul dumnezeiesc............ .........102

Despre sfinlenie ...104

1.56

felul vielii omenegti ..............10S

Despre vieluirea zi de zi cu Domnul.....................107

Partea a treiaCWINTE DE MANTUIRE

Cuvinte de m4ntuire............. ..................L11

ScurtH biografie

Fiul lui Gheorghe $evici gi al Mariei Struve,Chiril - viitorul stare! Serghie -, s-d niscut la 3august 1903 (21. iulie, dupi calendarul nou), laHaga (Olanda), unde pirinlii sdi erau ir vizitdla bunicul sdu dinspre mamd, Chiril, care eraambasador al Rusiei in fdrile de |os.l A fostadus in Rusia pe cAnil avea trei siptimAni.

Tatil sdu era ofilier superior in armata rusd.Provenea dintr-o nobild familie venetiand, careposeda un domeniu in Herfegovina. Strdbuniculsiu a plecat in Banat, iar bunicul, in Rusia in

1 A fost de asemenea ambasador al Rusiei in Germania

9i Japonia. Era fiul astronomului Otto Wilhelm Struve, gi

nepotul celebrului astronom Wilhelm Struve (1793-1,854),

nlscut in provincia germani Holstein, care a adoptat nafi-onalitatea rusi. A fost fondatorul in 1839, al observatoru-lui din Sankt Petersburg. E socotit,,pirintele astronomieimodeme". Chiril Struve a mai avutin afarl de Maria incdtrei fiice, una a fost prinlesa Vera Mestgerskaya, fondatoa-rea azilului rus din Sainte-Genevieve-des-Bois; alta a fostsofia generalului Orlov, iar a treia, sofla lui Mumm, cele-

brul producitor de gampanie.

7

TINE CANDELA INIMII APRINSA

1752. Acesta din urmi a dobAndit rangul de ge-neral gi i s-a incredinlat conducerea husarilordin garda farului. S-a distins in bdtdlia de la Bo-rodino (1512) qi a murit in bdtdlia de la Leipzig(1813). Tatdl lui Gheorghe a fost gi el ofiler su-perior in armata rus5.

Pentru cd statutul social al lui Gheorghe $e-vici ii permitea sd dispund de un mare numdrde oameni de serviciu in casa sa, s-a ingrijit sdangajeze francezi, germani gi englezi, pentru ca,de mici, copiii sdi, Chiril, Maria (Maga)l, qi loan2sd vorbeascd aceste trei limbi. Aga se face cd i:r-cd de la vArsta de opt ani Chiril vorbea perfectfranceza.I-a rdmas toatd viala recunoscitor doi-cii sale, Paraschev4 care era franfuzoaicd, pen-tru cd l-a invdfat limba gi cultura unei ldri carei-a fost foarte dragd, dar gi pentru cd a contribu-it mult la formarea sa religioasd.3

intre 1911 9i 1913, Chilil a locuit la Willman-strand, in Finland4 unde tatdl sdu, colonel fur

acea vreme, fusese pus comandant al regimenfu-

1 Niscuti in 1899. A fost o pianistd excelentd gi a com-pus mai multe piese muzicale.

2 Ndscut in 1901. AvAnd dese crize de convulsii, de lavArsta de gase luni, a murit de tAnir, in 1920.

t in Memoriile sale, mama sa scria gi ea: ,,Era o slujniclfoarte credincioasi gi fdrd indoiald ea a pus in sufletuluicopilului i:rtAia piatri a edificiului ce-avea si se inal,te maiapoi" (Marie $evici, Sans retour. Ce quifin, Arhivele Bakh-meteff, Universit6 de Columbi a, p. &).

8

VIATA 9I PERSONALITATEA PARINTELUI SERGHIE

lui de dragoni. Amintirea frumusepi acestei !5rinu i s-a gters niciodatd din suflet. Casa in care 1o-

cuiau avea o perspectivi minunatd; situatd in-tr-un loc inalt, avea o grddind in terase, care cobo-ra pAnd la marele lac Saim4 impAnzit de insuleimpddurite, cu maluri abrupte pline de brazi qi

de mesteceni. Iarna, Chiril - care la noui ani era

deja un cdl5re! desdvArgit - igi trsolea adesea ma-ma in lungile ei plimbdri cilarg pe lacui inghelat.

TAnirul Chiril a pdstrat de asemeni negtearsd

amintirea Pdrintelui Serghie, preotul regimentu-lui, de la care lua leclii de religie gi care i-a ddru-it un Nou Testament cu text slavon gi rus, pedoud coloane.

in Memoriile sale, Maria $evici ilinf5liqeazd'peChiril in ac6asti perioadS, ca fiind un copil dez-

ghefa! curajos, bun qi generos: ,,Din cea mai fra-gedH copil5rie a dat dovad[ de o mare bunitate.La vArsta de opt ani, aflAnd cd femeia care se in-grijea de fratele sdu primise vegti rele de la fami-lia sa.qi c5 fiul ei igi pierduse slujb4 Chiril i-a datfemeii, care, necdjit4 pleca sd-gi vadd fiul gi ne-

pofii, o hArtie impituritd, spunAndu-i: Ali vrea sile ducefl nepolilor dumneavoaskd ceva din par-tea mea? Este un desen pe care l-am flcut pentruei. Dar sd nu vd uitafi la el decAt cAnd ajungeliacolo! in frartia imp[turiti era pe lAngn desen, gi

o bancnotl de cinci ruble, toati mica sa avere".l

r Sans retour. Ce qui fut, p.65.

9

TINE CANDELA INMII APRINSA

Tatdl sdu fiind numit in191,4 general al husa-rilor din Garda imperiald gi ,,membru al suiteiMajestdfii Sale", Chiril a mers cu intreaga fami-lie sd locuiasci Ia Tarskoe Selo, unde se afla pa-latul farului.1in'vArsti d,e unsprezece ani, Chirila primit, ca toli fiii de demnitari, gradul (onori-fic) de ofiler gi a primit o micd formalie militari,in care echitafia era pe primul plan. Fotografiilede familie ni-l aratd cdlare pe un splendid calalb (era culoarea cailor regimentului de garddpe care-l conducea tatdl siu), in uniformd de ga-15, cu sabia la gold, avAnd aerul celui care-qi iain serios funcfia.

Intre 1915 gi 1916,{n timpul rdzboiului, fami-lia a stat in mai multe rAnduri la Kislovodsk, unorag din Caucaz, apoi, la sfArgitul anului 1916,s-au dus si locuiascd pentru o vreme la Tiflis,unfe generalul $evici igi avea garnizoana.

In 19L7, la izbucnirea revolufiei, familia $e-vici gi-a vdnst toate bunurile confiscate (maiales locuinla gi pddurile pe care le aveau in re-giunea Voronej). Ca multe alte familii nobile,

1 Generalul Gheorghe $evici era unul dintre apropiafiilaruIui Nicolae al Il-lea gi al soliei lui, dupd cum se vededin aceastd scrisoare a farinei citre soful siu, datatl 31 ia-nuarie L915: ,,Mi-am luat la revedere de la cinci ofileri ca-re se intorceau de la tdzboi, printre care $evici, care eratrist ci nu poate aqtepta ftetoarcerea voastri; va pleca mAi-ne, cici se teme cI altfel igi va pierde regimentul,,. yezi,de asemenea, gi memoriile Mariei $evici.

10

VIATA $I PERSONALITATEA PARINTELUI SERGHIE

s-au refugiat la Petrograd, la Kislovodsk, undemai stituseri in numeroase rAnduri. Au reugitsi rdmAni acolo pane ir.1920, in pofida ocupiriioraqului cAnd de ,,albl", cAnd de ,,rogii".

lncd adolescent, Chiril a intrat irr 1918 alituride tinerii de vArsta sa in gruparea Uniunii panru-se a tineretului monarhist, fondatd de contele Mi-hail Grabbe; acolo i-a intAlrrit pe unii dintre cei

care aveau s5-i devind prieteni apropiafi, printrecare Alexandru Kasem-Beg Si printul MadimirRomanov. Tatdl siu a luptat in acea vreme inarmata albd, condus[ de generalul Denikin, apoide generalul WrangheL in octombie 1920, fami-lia a fost silita ca mufi altele, sd ia calea exilului,pdrdsind Rusi4 prin Odesa, spre Constantinopol.

Dupd o scurtd qedere in Elvelia (unde Chiril a

dat un examen la nivelul bacalaureatului), fami-lia sa a locuit doi ani la Berlin. Acolo, Chiril gi-a

gisit o slujbd la o bancd. $i-a ostoit aici pasiuneapentru muzica clasic6, ir speciald pentru operd(igi amintea cum, in acea perioadd de inflafie ga-lopant6, i se intAmpla s5-gi cheltuiascX salariul peo siptimAnd pentru a-qi cumpira bilet la un con-cert). La Berliru unul dintre prietenii sii a fostPaul B. Anderson, viitorul conducitor alMigcdriiinternalionale a tineretului cregtin (YMCA).l

intgZg, familia $evici s-a instalat la Paris, in-tr-un imobil situat pe bulevardul Fr6miet, la nu-

l Vezi P..B. Andersory No East orWest,PNis,\985,p.124.

11

TINE CANDELA INIMII APRINSA

mdrul 9, in arondismentul XVI. Chiril gi-a gdsitde indatd de lucru la banca Morgan, al cdrei se-diu se afla in Place Vendome; sarcina sa acoloera sd lind contabilitatea conturilor curente alecapetelor tncoronate, prinli gi mari duci. Locuiacu pdrinfii sdi, a clror casd era frecventati demarile figuri ale emigraliei ruse: intelectuali, artigti gi politicieni.

La sfArgihrl anului 1924, Cl'rLlirl s-a implicat inmigcarea Tinerilor ruqi(Mladoross), care toorrai fu-sese creatd. Condusd de Alexandru Kasem-Begl,aceasti organizalie politicS, care iqi avea sediulla Paris gi era repezentatd in doudzeci gi gase deldri, a fost cea mai importantd qi mai activd or-ganizalie a emigraliei ruse.2 Cu un caracter na-lionalist - una dintre devizele sale era: ,,NiciAlb, nici Rogu, Rus" - qi pdtrunsd-de idealuri re-ligioase, ea milita pentru restaurarea in Rusia aunei monarhii democratice, lucru ce se reflectala un moment dat printr-o altd devizd a ei: ,,ta-rul gi sovietele" (acest ultim termen fiind folositin sensul lui prim, de adundri ale reprezentan-filor alegi). Aceastd pozilie ii conferea un carac-ter ambiguu gi incomod - adversarii ei de stAn-ga o actazau cd e e dreapta, iar adversarii de

1 Despre Alexandru Kasem-Beg, vezi teza consacratilui de Mireille Massip, La odriti est ftle du temps. AlexandreKasem-Beg et l'1migration en Occident, Geneve, EditionsGeorg,1999.

2 Despre istoria acestei migciri, vezi ibidem.

12