G. POPA-LISSEANU

IZVOARELE ISTORLEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro

FONTESHISTORIAE DACO - ROMANORUM

FASCICULUS XII

BRODNICIEDIDIT

G POPA.LISSEANU

BUCUREtIlTIPOGRA.FIA KRUCOVINA), I. E. TOROUTIUI 938

www.dacoromanica.ro

IZVOARELEISTORIEI ROMÂNILOR

VOLUMUL XII

BRODNICIITEXT TRADUCEFtE $1 COMENTARII DE

G. POPA,LISSEANU

BUCURESTITIPOGRAFIA (BUCOVINA», I. E. TOROUTIU1938

www.dacoromanica.ro

Amico dilecto

Georgio CioriceanuRerum historicarum amantissimo

d. d. d.

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Spre a inlätura dela inceput once nedumerire, nevedem siliti sa precizam inca ()data scopul ce-1 urmärim cuaceasta publicatiune a noastra. Nu ne-am propus sa jacerncritica textelor, nici sá discutam autenticitatea lor §i nici nuurmarim sa resol vim noi marile probleme ale istoriei noastrerlationale. De altfel, nici n'am avea posibilitatea sá cerceamacum, daca letopisetele ruse§ti, ori izvoarele bizantine saudocumentele occidentale, ce ne dau informatiuni despreBrodnicii cu cari ne ocupam aci, sunt sau nu autentice, oridaca cuprind sau nu interpolan. Aceasta lucrare o läsam peseama altoral).

Dar, public:and textele, dupa ultimile editii critice ceexista, precum traducerea acestor texte, ne gasim indem-nati, spre a veni in ajutorul cetitorului mai pu fin initiat,tragera din lectura izvoarelor ï oarecari concluziuni ce nise par mai logice. Noi insa nu urmarim sa .1 acem opera*de sinteza generala, ci scoatem doar din anumite premiseni§te incheieri §i facem numai ni§te sugestii, la sa ndu-i ceti-torului libertatea ca, pe baza documentelor ce-i procurara,sa-§i formeze insu§i parerea ce o socote.ge mai nimerita.

De aceea, nai niz ne punern chestiunea daca un Ano-nymus, bunaoara, scrie sau nu gabule», dupd cum spununii istorki de ai no§tri, de§i in istoriografia Ungu-rilor Anonyms trece de cel mai mare cronicar al ace-stora nici daca Cronica lui Nestor, a§a precum o avem,este sau nu interpolata, ci tragem din studiul izvoarelorconcluziunile ce ni se par mai fire.,ti, luand de baza pentruAnonymus textul critic, redat pe cale fotografica de Fe jér-

1) 0 astfel de lucrare a Intreprins In timpul din urma d. Jos. Schlopul.Vezi i revista ce conduce _Dacia Istoricif, No. 1-3, Cluj, 1937.

www.dacoromanica.ro

VIII

pataky, sau, pentru cronica lui Nestor, editia critia ger-maná, din 1931, a lui Trautmann si tot astfel pentru Roge-rius, V opiscus toti ceilalti autori din colegia noasträ.

Socotim insä ca nu ne este ingiiduit sä negäm valoareaistorica a unor date admise de istoriografia straind, numaifiindca ipercritica unor istorici romäni gä se.Fte cu cale sänege ceeace recunosc autorii sträini1).

Tratänd, in acest al X1I-lea volum al colectiei noastrede izvoare istorice, problema Brodnicilor, speräm sä fi fa: cutdovada.despre existent a fineia dintre cele mai vechi orga-nizatiuni politice romänefti §i despre existenta celui din tâivoevod moldovean.

G. POPA-LISSEANU

I) In ultimul numar din Ungarische Jahrbiicher (1937, pag. 57) istoncuiungur Elan& Mo6r, In studiul sAu Die Antiinge der h5fischen Kultur in Un-garn, nu numai cA nu neaga afirmatiunile lui Anonymus In privinta RomAnilor.dar constatA, 'titre altele, din lectura acestui cronicar dupa el a scris pe laarm/ 1200 influenta cavalerismului asupra literaturii ungure*ti din secolulal X1I-lea l gaseste elemente de cavalerism In numirea de milites, data Ungu-rilor, numire ce designa, pe acea vreme, pe cavalerii medievali, fata de carac-terizarea injositoare data RomAnilor ì Slavilor (cap. 25) : t...habitatores terreillius uiliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasil et Sclaui, quia aliaarma non haberent nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus essettenax et non habaret circa se bonos milites.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCEREInainte de a se fi constituit, in unitati politice,

populatiunile romane din Dacia Traiana ce duceau o vieatamai mult patriarhala si aveau un regim familiar, deci,inainte ca principatele romane sa se fi constituit, pe Eazateritoriala, cel al Munteniei pe la sfarsitul veaculuiXIII-lea §i cel al Moldovei cu o jumatate de secol maitarziu, se constata in regiunile noastre existenta uneipopulatiuni, avand un teritoriu al sat' propriu, dar desprecaracterul carei populatiuni istoricii !Ana astazi n'au cazutInca de acord. Cat timp va fi dainuit vieata istorica a acesteipopulatiuni, unde anume va fi locuit, ce fel de neam deoameni va fi fost, sunt atatea intrebari carora Oda in pre-zent nu li s'a gasit un raspuns sigur §i multumitor.

Este poporul Brodnicilor despre care ne vorbesc atatizvoarele ruse§ti si bizantine cat si diplomele regale ungu-resti i bulele papale.

Problema Brodnicilor, populatiune care prin aceea caa trait in tara noastra formeaza, chiar numai prin acest fapt,unul din izvoarele istoriei Romanilor, n'a fost in deajunsstudiatä si nici complet prezentata.

'Cercetand aceasta problema pe temeiul documentelor,socotim ca incheierile la cari am ajuns, i cari, de altfel,sunt coroborate si de celelalte concluziuni ce se desprinddin analiza izvoarelor noastre istorice, sunt singurele ce seimpun ca logice si firesti.

De aceea, potrivit normelor trase de noi, and aminitiat publicarea acestei colectii de izvoare istorice, von'reproduce, In original si in traducere: textul tuturor datelorce avem privitoare la Brodnici, precedanclu-le de accastaIntroducere. In cazul cand cetitorul n'ar fi de acord cu

www.dacoromanica.ro

2

concluziunile si, uneori, cu sugestiile noastre din aceasaintroducere, va avea cel.putin inaintea sa niste texte origi-nale, privind istoria noastrà medieval& cea mai insemnatàparte, de sigur, din istoria RomAnilor i Lea mai stangaciuprezentata de scriitori, i va putea, avand libertate deapreciere, sA ajungd concluziunile ce va crede tnai ni-merite.

Pe Brodnici ii intalnim pentru intaiesi data la anul1147, iar pentru ultima °ail la anul 1359, deci intr'un res-timp destul de apreciabil, de 212 ani.

In izvoarele rusesti Intálnim pe Brodnici, subt anii1147, 1216 si 1224 In cele mai multe din letopisetele Ipa-tievscaia, Lavrentievscaia, Niconova, Novgorodscaia, Vos-cresenscaia i Tverscaia, iar In izvoarele bizantine la anul1186. In documentele latine, emanate dela regii unguri,Intalnim la anii 1222, 1223, 1254 si 1359, iar In cele ce pro-vin dela Scaunul apostolic din Roma subt anii 1222, 1227si 1231. In total avem, prfri urmare, saisprezece dovezimedievale cari ne vorbesc cu mai multe ori mai putine ama-nunte despre poporul si tara Brodnicilor.

Iatd cuprinsul acestor izvoare:I. lzvoarele rusegi. Acestea fac mentiune despre

Brodnici in urmAtoarele imprejurdri:1. In fázboiul ce a pornit, la anul 1147, principele rus

Sviatoslav impotriva Viaticilor, armata sa a fost Intdrita,pe malurile raului Oka, un afluent al fluviului Volga, intrealte trupe, si de trupele Cumanilor si de cele ale Brodni-cilor i).

lata cum se exprim5 despre acest fapt marele istoricrus N. M. Karamzin 2).

«Sviatoslav, fiind ImbarbMat, s'a Intors pe malurilaraului Oka. Aci, s'au unit cu el .chanii Cumani, unchii

Cronies Ipatievscaia, colectiunea cronicilor ruse, ed. St. Petersburg. H.pag. 242.

Karamzin, Istocia statului rusesc, II, 2, pag. 131 ; trad. fr. St. Thomaset Jeauffret. III, pag. 273; tr. ger. Hauenschild, pag. 200. Cu acest prilej.traducAtorul german adaugfi Diess Wort (Brodnik) ist schon friiher erldartworden (Herumzöglinge); die Brodnik (Landstreicher) bildeten bei dem Heereder Mongolen wohl eine Art von Vorhut des Heeres, und mochten die leichtesteSchaar seyn

www.dacoromanica.ro

3

-§i a§a numitii Brodnici; despre care aicea se portie.nt§tepentru prima data. Ace§ti oameni erau cre§tini, locuiau Instepele Donului printre barbarit, asemanandu-se cu ace§tiaprin vieata lor salbatica, cum probabil erau in cea mai mareparte dintre fugarii ru§i; ei pentru bani serveau pe principiIn certurile lor».

tirea ce o gasim asupra Brodnicilor In letopisetul !pa-tio, ne este astfel redata in cronica Niconova ): JudiDolgoruki din Susdali i-a trimis lui Sviatoslav In ajutor14.000 de Brodnici. Dupa ce Sviatoslav a plecat la Devio-gorsk II mai vin In ajutor un grup de Polovci (Cumani) §iBrodnicii.

In lupta aceasta a sa, Sviatoslav fusese sprijinit §i deIwan Berladnic care insg, In urma, II parase§te, alipindu-sede du§manul aceluia, Iziaslav, fiul lui Mstislav4).

In anul 1216, deci dupa un restimp de §apte decenii,ni se poveste§te In letopisetele ruse§ti despre un razboiuIntre Mstislav din Novgorod purtat impotriva lui laroslavdin Susdali. De partea acestuia din urma. erau, Intre altii.§i Brodnitii, numiti §i Bronnikii 5)

In anul 1224, in lupta dela Calca, fluviu ce se varsaIn marea de Azov, lupta data' Intre Mari §i Ru§i, Brodniciisubt conducerea voevodului lor Ploscanea, au venit In spri-jinul Tatarilor §i, In acela§i timp, cu aceasta imprejurare,voevodul a jurat, In numele Tatarilor, ca daca Mstislav,asediat de trei zile, se va supune, el ii va da libertatea, inschimbul unei sume de bani. Dupa predare Insa, Ploscanea§i-a calcat cuvantul, dand In mainile Tatarilor pe Mstislav.hapreund cu cei doi gineri ai acestuia.

lata cum ne reda acest eveniment cronica rusa, numitaAcademicescaia: «Se luptau Ru§ii cu Tatarii. De parteaprincipilor ru§i erau Brodnicii §i Cumanii. Ace§tia dinurma, la un moment dat, au inceput sa fuga, producdndprin aceasta un mare neajuns o§tirii ruse. Principele Msti-slay din Chiev ramAne pe o stanca, in apropiere de rail'Calca, pentru continuarea luptei §i Incepe sa faca

Cronica Niconova IX, p. 171. Cf. A. V. Boldur, 'semis Basarabiel,p. 113.

Cronica Voscresenscaia 11, pag. 38.Cronica Novgorodscaia, pag. 22 aq. Cf. ai Cronica Academicescais

P. 469. la Boldur, op. cit. p. 113.

www.dacoromanica.ro

4

turi. Mai erau Cu el doi principi. Erau si Brodnitii bdtrAniCu voevodul lor Ploscanea si el, blastámatul, a sdrutat cru-cea principelui Mstislav §i a ambilor principi cd nu-i vabate si-i va l'asa pentru rescumparare si amdgind blastd-matul i-a predat legati TAtarilor; orasul (întáritura) a fostocupat, oamenii ucisi, iar principii prizonieri ru§i pusi subtscdnduri, pe cari s'au asezat Tàtarii, triumfdnd si bucurán-du-se de victoria lor» ),

Jata cum se exprima Karamzin despre lupta delaCalca

«PámAntul rusesc dela inceputul sdu, dupä cuvinteleletopisetului, n'a vdzut o asemenea nenorocire. O minunatdo§tire, voioasd si puternia a dispdrut aproape cu desdvdr-vire; abia a z'ecea parte din ea a. scdpat, Numai Chieveniau cdzut pe loc zece mii. Cei mai pretin§i prieteni ai nostri,Cumanii, vinovati de acest rdzboiu si de acest dezastru,.otnorau pe Ru§i, ca sá le ja caii i imbräcdmintea. Mstislav-din Galitia, Incercand pentru intdias data nestatorniciasoartei, mirat si mähnit, s'a aruncat inteo luntre si, trecdndpeste Dnipru, a dat ordin sd se distrugd toate vasele, pen-.tru ca Tätarii sd nu se poatá lua dupd el. i a plecat la

iar Vladimir Riuricovici din Smolensc la Chiev. Pecand Mstislav Romanovici din Chiev era *inca pe malurilerdului Calca, bite() tabArd Intdritd, de pe un mal stancos,.a vdzut fuga Rusilor si n'a voit sd se miste din loc: minunatexemplu de mdrime sufleteascd si de mândrie ostd.seascdtTAtarii se apropieao de aceastd intáriturd; trei zile s'auluptat cu Rusii si n'au putu,t sá-i invinga si i-au oferitMstislav Romanovici s'AA lase liber, daca' el le va da pretutrescumpArdrii pentru ansul i pentru drujina lui. Princi-pele s'a invoit. Voevodul Brodnicilor cu numele de Ploscd-nea, fiind atunci in slujba Mongolilor, in numele lor, ajurat pentru dreapta indeplinire a conditiilor; frisa el aInselat pe Rusi si legándu-1 pe nenorocitul de Mstislav cucei doi gineri ai lui, principele Andrei si Alexandru Du-brovetchi, i-a predat comandantilor Cingiscanului. Furiosi-

Brodnitii batnani, adeca Brodnicil de veche organizatle pariarhala.Cronica rus& numita Acadendca, anexa la cronica Lavrienfievscaia...

/II, p. 482. la Boldurs op. cit. ,pag. 114..Cf. i cronica Nougorodscaia, pag. 40 screq..

www.dacoromanica.ro

3

de manie din cauza darzei rezistente a marinimosuluiMstislav al Chievului, i aducandu-si aminte de ucidereasolilor lor in tabara noastra, i-au Mat pe toti Rusii, pe ceitrei principi i-au sufocat subt standuri asezat sa pe-treacä peste corpurile lor. In felul acesta s'a starsit aceastaprima lupta cu varsarea de sange a stramosilor hostri caMongolii, cari, dupa relatar' ile istoricului War, intentionati-a atras pe Rusi in stepa periculoasa i s'au luptat cu eisapte zile intregi 2).

II. Izvoarele bizantine.

Spre sfarsitul veacului al XII-lea i anume la anul1185, din cauza birurilor prea mari ce le-a pus imparatulIsaac Angel pe poporul de jos si in special pe pastoril ro-mani din muntii Balcani, pentru ca el sa faca tap.' enorme-lor cheltueieli ce avea la nunta sa cu fiica regelui Bela alIII-lea al Ungariei, doi frati, Petru si Asan, pornesc insolie la imparat, la Constantinopol, ca sa protesteze impo-triva impunerilor ce-i loveau atat de greu. Imparatul nunumai ca n'a dat satisfactie soliei, dar a primit-o cu palme.Atunci Petru si Asan, intorcandu-se acasa, incearcaizbutesc sa provoace o rascoala printre Romani i Bulgari.In acelasi timp, Asan este proclamat ca rege.

Uniti cu Bulgarii, Romanii poarta mai multe lupte cuBizantinii. Inteuna din aceste lupte fiind biruiti, PetruAsan se vad nevoiti sa treaca' Dunarea, pentruca sa cearaajutor dela popoarele cari, pe acea vreme, stapaneau teri-toriile dela nordul Dunarii.

Cu sprijinul primit de peste Dunare, Asanestii hivingla anul 1190 armatele bizantine, le pun pe fuga si le pri-cinuesc un adevarat dezastru.

Scriitorii bizantini cari ne vorbesc despre aceste eveni-mente ne spun ea' alaturi de Cumani au venit in ajutorulVlachilor i Bulgarilor dela Sudul Dunarii i Ntlachii dinNordul acestui fluviu °). Scriitorul Nicetas Choniates Aco-minatus, inteun pasagiu reprodus de noi In original mai

Karamzin, op. cit.. III, 8, p. 144-145.Nacems Chonlates, Hist., ed. Bonn, p. 663: IKtíam- pera poiperq

Bkítxwv 'Ow i arpov biaßenrreg.

www.dacoromanica.ro

-.6

jos, ne arata ca aläturi de Cumanise gaseau i Brodnicti(Bordonii), adattgand ca ace§tia sunt o ramura a Tauro-scitilor, ca. sunt vit,eji i dispretuitori de moarte.

este de remarcat cA atunci cand Nicetas ne vorbe§tedespre Bordoni, alaturea de Cumani, nu pomene0e nici uncuvant despre Vlachii dela Nordul aceasta ar pu-tea sä ne serveascA drept dovada ea, In mintea sa, identifi-carea dintre Viachi §i Bordoni era un lucru dela sine in-teles; in acela0 ttimp, mai rezula i faptul indiscutabil caBordonii nu sunt Cumani, dar ca. locuiau in vecinatatea1or,la stanga Dunarii, intr'o regiune pe care el nu o deter-mina.

Dar, daca izvoarele ruse§ti çi bizantine nu pot sa nefixeze localitatea unde traiau ace§ti Brodnici, arundindu-icateodata in stepele Rusiei i chiar pe malurile indeparta-tului Don, documentele ungure§ti i bulele papale ne dauin aceasta privinta cateva informatiuni foarte pretioase;ele ne arata nu numai timpul aproximativ cand au traitace0i Brodnici, dar, intru catva, chiar localitatile pe cariei le au ocupat.

III. lzvoarele ungurevi. Diplomele regilor unguri.Bulele papale.

Ele sunt in numar de §apte, lar cuprinsul lor In rezu--mat este urmatorul:

I. Din anul 1222, ni s'a pastrat o diploma a regeluiUngariei, Andrei al II-lea, diploma prin care se confirmaactul de danie fäcut de acelasi rege cavalerilor Teutoni dintara Bársei. Este deci o confirmare .a diplomei prin care Iise caruise acestor cavaleri tara Barsei, de§arta i nelocui-ta deserta et inhabitata 0 se enumera j conditiunilein care se face actul de cranie. Cand insa examinam mai deaproape aceste conditiuni, vedem ca. tara Barsei nu era niCi.pustie nici nelocuita, ci ca se gaseau in ea locuitori cariaveau indeletnicirile lor §i cari locuitori constituiau pe aceavreme, pe langa teritoriu, bogatia regatului ungar.

In timpul din urma, In temeiul unor judicioase studiiale d-lui Iosif Schiopul, s'a pus la indoialä autenticitateaacestor diplome. Noi.insa,:.pana ce nu.. se va fi pronuntatin mod definitiv istoriografia noastra asupra faptelor puse-

www.dacoromanica.ro

7 --

.in discu i pana nu. se va fi facut .dovada,. cari anumediplome. sunt false si cari nu, i intru Cat ele sunt false sauautentice, ltam de bun continutul lor ").

In diploma de mai sus a regelui Andrei se spune intreal tele

Ca aurul i argintul ce se va fi gasit in tara data ca-valerilor ca feud sa treaca' jumatate la fiscul regelui, iarcealalta jumatate sa fie a ordinului "); ca targurile sa fielibere, iar venitturile lor sà treaca in intregime pe seama-ordinului, pentru c a din ele sa aiba mijloace de a apararegatul ad munimen in contra Cumanilor; ca sa aibavoie sa ridice i cetati de piatra, nu numai de lemn. In urma,diploma fixeaza hotarele tarii daruite.

Apoi diploma mai adauga: Le-am mai acordat pe dea-supra si fortareata (castrum) .Cruceburg "), pe care cava-lerii Teutoni o construisera din nou i impreuna cu aceasta

livezile de langa fortareata i apoi, dala hotarul teritoriu-lui Cruceburg, teritoriul ce duce pána la hotarele Brodnici-lor usque ad terminos Prodnicorum si dela castruldela Almage (Halmeag ) pana la izvoarele Barsei si dead 'Ana la Dunare.

In acela§i timp, li se mai darueste fratilor ordinuluiteuton dreptul de a avea sase corabii pe Olt si sase peMures s't scutire de a OM vama, cand vor trece prin taraVlachilor i cand vor trece prin tara Secuilor.

Intrucat pana in acest an, anul datarii diplomei rege-lui Andrei al II-lea (1222), cucerirea Ardealului nu eracompleta 13), lar colonizarea Secuilor nu se facuse Inca' inregiunea Treiscaunelor si a Ciucului, pare plauzibila pare-rea exprimata in articolul canonicului Karacsonyi ca' vamaromaneasca i cea secuiasca fapt ce presupune o oare-care organizare politica a celor dou'a popoare a fost laapus de tara Barsei. Romanii vor fi avut vama lor in regiu-

Vezi discutiunea aceasta in Tara Barsci, din anii f933, 1934 si 1935tO la care a ltiat parte domnit Em. C. LAz5rescu, T. Lupas, Aur. Sacerdoteanusi los. Schiopul.

Vezi nota dela pag. 66.Cruceburg se indentific5 cu Kreuzburg. Teliu (urg. Nyen); desi unit

Invfitati cred c5 acest astru ar fi in mtirrti, la vechiù1 botar al Ardealului.CI. G. Popa-LiskanU, Stalks' et Roumains. P. 27:

www.dacoromanica.ro

8-

nea Pier§aniHalmeag, iar Secuii in regiunea Cohanumai pe ad erau drumuri marl, pe de o parte,

drumul Fagara§ului, ora§ pe acea vreme neinsemnat, spreCarta, localitate vestita, unde se stabilise ordinul caluga-rilor Cistercensi, cu o impozanta manastire ale cax. .ei urmese vad §i astazi, iar pe de alta parte, drumui spre Nord-vest spre T,arnava §i Mure§, pela Homorod. Un drum du-cea pe la Romanii din tara Fagaraplui, iar celalalt pe laSecuii din regiunea Odorheiului.

Dupa. ce 1i se mai acorda cavalerilor teutoni i altecateva concesiuni Cu scopul de a fi ei pe viitor ca un zidde aparare al regatultii un§ar tamquam firmum propug-naculum, diploma este Intarita prin pecetie regala §iiscalita de Intregul cler §i de Intreaga curte a regelui.

Nu ne putem opri de a atrage atentia asupra faptuluica In diploma regala nu se determina hotarele daniei decalIn partea dinspre apus, nu §i In cea dinspre rasarit. Aceastaeste o dovada, credem noi, ca spre apus erau orga-nizate, pe cand, spre rasarit §i miaza noapte, nu. Feudulregal din Ardeal nu este deci hotarnicit in spre rasarit §imiaza noapte, fiindca aci se gaseau populatiuni cu o orga-nizatiune politica rudimentara, fie ca aceste populatiunierau Romani, fie ca erau populatiuni romano-slave.

2. Tot din anul 1222, din luna Decemvrie, ni s'a pas-trat o bula papala ") care cuprinde con firmarea din parteapapei Honoriu al III-lea a donatiunei data de regele An-drei al II-lea cavalerilor teutoni din tara Barsei. Papaaproba conditiunile puse de rege. Dar, fiindca, pentru can-celaria papala, Brodnic §i Blac (Valach) erau dota notiuniidentice, ea Inlocue§te vorba Brodnic prin cea de Blac §ispune: que procedit usque ad terminos Blacorum

Editia lui Zimmermann-Werner, din 1892, cuprinzandtextul critic al acestei bule papale, ne arata ca in originalera Prodnicorum, iar nu Blacorum. N'avem posibiiitateasa colationam tex tele §i nici sa punem la indoiala veraci-

Karacsonyi, Megjegyzések az ohih telepités kérdéséhez, in Szlizadoh,1908, pag. 847.

Vezi Schiopul, Dacia istorica, 2. pag. 70.Documentul. In cele mai multe editil, euptinde ad teerninas Iiilacorun

in loc de Brodnicorum.

www.dacoromanica.ro

9

tatea spuselor editorilor germani. Versiunea ad terminasBlacorum se baza pe un copiar dela Inceputul veacului alXV-lea. Autorul acestui copiar propusese aceastà identifi-care, probabil Wilda, pe la anul 1400, exista con§tiinta caBrodnicii sunt aceiasi cu Romanii.

3. In anul urmator, 1223, regele Ungar.la' Andrei alII-lea, confirmä actul de danie facut mai Inainte nanastiret.Carta ( Kerch,Candela) din judetul Fagarasului. Docu-mentul pastrat In original §i inteun transsumpt, ambele au-tentice"), cuprinde de fapt confirmarea a dota danii, adotamoii, ale caror hotare le deserie.

Mai Intai, se da consimtamantul regesc pentru ceda-rea cAtre mAnAstirea cisterciensA din Carta a unei mosiidin judetul Sibiului, a mosiei Cisnadioara (Kis Disznod,Michelsberg Mons sancti Michaelis ).

Preotul Gocelinus, pentru devotamentul sau, primisedela rege proprietatea Cisradioara, impreuna cu biserica §icu tot teritoriul ce-i apartinea §i, dintr'un profund senti-ment religios, a daruit, la randul sai, aceasta mo§ie cu totce se tinea de ea, nanastirei din Carta a ordinului caluga-resc cisterciens. Proprietatea aceásta fusese luata dela bise-rica din Sibiu, In schimbul proprietatii Borothnic, quemde Zebeniensi ecclesia in concambium terre Borothnik re-ceperamus.Pentru valabilitatea daniei, preotul Gocelinuscere asentimentul regelui care. fire§te, nu i-1 refuza.

Cu aceasa Imprejurare se arata §i hotarele mo§iei cese gasea hare Ra§inari, Cristian §i Sibiu.

Tot prin prezentul privilegiu regal se confirma §i daniace se facuse aceleeasi nanastiri prin voevodul de atunciBenedict si se spune ca. pamantul a fost smuls dela Blacci

terram quam prius eidem 'monasterio - contuleramus,exemptam de Blaccis.

In acela§i timp se araa §i hotarele mosiei: Oltul, pa-rául Arinilor (Egwerpotak ), Fagetul ( Nogebik-Nagy-bilick) , Arpaselul (rivulus Arpas), muntii Carpati (Alpes)si raul Carta (Kurchz ).

Din lectura acestui document retinem dota fapte pre-cise: Intai, cA regele Andrei luase dela biserica din Sibiu

17) Fos. Schiopul, Dacia [stork& I, p. 5. In aceeasI revista, In Uittraidnumar (II, 1). d. Al. Dobosi cauta sa faca dovada ca si acest document esteun falsificat.

www.dacoromanica.ro

-- 10 --

pröptietatea Cisnadioara; in schimbul mositi'Brodnic (inlectura ungureasca Borotnic) i ca a dat-o preotului Goce-linus care, la randul sau, a daruit-o manastirii din Cartaal doilea,' ca regele a luat dela Romani, a smuls de laRomani, exemptam de Blaccis nu stim subt ce motiv,proprietatea ce acestia aveau la Carta, pan& sus la muntesi a daruit-o- aceleeasi manastiri catolice. ROmanii fiindortodocsi i, deci schismatici, probabil cA chiar acest faptva fi fost motivul pentru care li s'a luat de rege mosia lordela Carta.

Brodnicii de ad nu incape indoiala ca. sunt cetateniai regatului ungar, din judetul Sibiu sau Fagaras.

4. In anul 1227, papa Grigorie al IX-lea numeste pearhiepiscopul din Strioniu ca legat apostolic al SfantuluiScaun pentru tara Cumanilor i pentru tara Brodnicautoriza sa predice, sa boteze, sA Infiinteze biserici i sainstituie preoti i chiar episcopi. Caci, zice bula papala:<<Am vazut din scrisoarea ta ca mai multi nobili din neamulCumanilor au venit la tine ca sa-i botezi i ca. insu§i princi-pele lor, Bortz, a venit cu supusii sal la tine ca sa primeascacredinta cretina, ca te-au rugat sa te duci la ei sA le araticalea vietii pe care sa poata sa ajunga la cunoasterea ade-varatului Dumnezeu. De aceea, mi-ai irimis pe arhidiaco-'nut din Zala ca sa ma roage ca, liberandu-te de fagaduialata (votum) ce ai facut (de a merge la locurile sfinte), sate dud in Cumania i Brodnic, tara vecina terra illavicina avand delegatia noastra de a predica in numelenostru, de a boteza, de a cladi biserici, de a numi preotichiar de a face episcopi i in genere tot ce priveste cultul

latirea credintei» ").Din aceasta interesanta scrtsoare a papei Grigorie al

IX-lea rezulta ea' poporul Cumanilor fusese Inainte vreme-pagan si cA acum a gasit momentul potrivit sa treaca lacrestinism, fie din convingere, fie din consideratiuni de or-din politic spre a se pune subt protectia bisericii catolice, inacel timp atat de influenta i puternica. Alaturi de Cumani

18) Documentul din 1228, Hurmuzaki, Doc. I, p. 107, ne da o numeleepisoopului numit In tara Cumanilor. Este Teodoric ce avea s.i fie ajutat de ca-lpgrizii .predicatori.. trimisi de papA pentru., propaganda. in tfirile din rasAritul

,Europei.

www.dacoromanica.ro

11

cari traiau in aceasta vreme in tara noastra, §i in special in.Moldova, ca 'Alma conducatoare, mai sunt amintiti §iBrodnicii -- de cuius gentis conversione speratur.

Nu putem §ti cu precisiune daca acest «de cuius gentisconversione speratur» se rapoarta numai la Cumani carierau pagani sau numai la Brodnici cari, precum o §tim dinalte izvoare, erau cre§tini. Gramatica latina admite ambeleinterpretad. In ipoteza a doua ar fi vorba numai despreconvertirea la catolicism a Brodnicilor ortodoc§i. Noi inch-narn pentru ipoteza a doua, fiindca, In afara de faptul ca.Brodnicii, ca Romani, dupd cum vom vedea, erau cre§tinide multa vreme, dar ortodoxismul lor constituia un mareneajuns pentru Scaunul apostolic de la Roma.

Dovezi despre aceasta avem, pe langa imprejurareaca In actele medievale numirea de «infideles;> se rapoartala ortodoc§i, lar nu la necreOni, cari se numesc hereticisau «pagani»,mai multe documente din aceea§i epoca ").

Unde locuiau ace§ti Brodnici? Documentul ne spune

19) Dm conlinutul numai a doua documente :Din anul 1234, exista scrisoarea principelui de coroana, vlitorul rege al

Ungariei, Bela al IV-lea, catra papa Grigorie al IX-lea, prin care scrisoare 1§1 laasupra sa Indatorirea sa distruga prin toate mijloacele pe ortodocsi si pe falsiicrestini. Universos hereticos et alios christianos qui relicta fide christianitatisad superslitionem Ysmahelytarum vel ludaeorum pervertuntur. quocumque nominecenseantur et falsos christianos de tecris nostris bona fide studebimus pro viribusextirpare. Hurmuzaki, Doc. L pag. 128.

Tot din acelasi an, ni s'a pastrat o scrisoare a papei Grigorie al IX-leacatra acelasi Bela, prin care scrisoare ni se spune ca In episcopia Cumanilorse gasesc niste popoare cari se numesc Romani i cari primesc tainele bisericestidela niste falsi episcopi de ritul grecesc i ca se fac una ca Romanii chiar si Un-gurii siNernlii din regatul LIngariei invita ca episcopal Cumanilor sa numeascaoe seama Romanilor un episcop catolic din neamul lor. In Cumanorurn episco-patu, sicut accepimus, quidam populi. qui Walati vocantur, existunt, qui etsicensentur nomine christiano, sub una tamen fide varios ritus habentes et mores,illa committunt, que huic sunt nomini inimica. Nam Romanam ecclesiam contemp-nentes non a venerabili fratre nostro... Episcopo Cumanorum, qui loci diocesanusexistit, sed a quibusdam pseudoepiscopis Grecorum ritum teneritibus universa reci-piunt ecclesiastica hacramenta et nonnulli de regno Ilitgarie tam Ungari quamTileutonici et alii ortodoxi, morandi causa cum ipsis transeunt ad eosdem, et sic-GUM eis, quia populos unus fact' cuin eisdem Walathis,.eo .contempto, premissasacramenta in grave.ortodoxorum scandalum et derogationerp non modicam fidetchristiane.... Hurmuzalci, Doc. I. pag. 132.

www.dacoromanica.ro

12

ciar: «in terra lila vicina», care nu poate fi decat partea derasarit a Munteniei sau Moldova de jos, impreuna cu re-giunile Ardealului räsaritean, Inca necucerit si inca neco-lonizat de Unguri in aceasta epoca, desi o suzeranitativaga maghiara' se intinde& peste-tinutufile Moldoveiale Munteniei.

Cu patru ani in urma, i anume in anul 1231, papa.Grigorie al IX-lea felicita pe arhiepiscopul din Strigoniu

el se numea Robert ca a intors la legea cretina pemaimulti Cumani numeste legar apostolic al sdu in.provinciile Cumanilor si ale Brodnicilor, cu dreptul de apredica in aceste ,far* i, de a infiinta biserici, de a instituipreoti i chiar episcopi. Bula aceasta papala este conceputaaproape in aceeiasi termini ca i cea din 1227 i, in mareparte, Ii reproduce cuprinsul. In aceasta insd se vorbestenu de tara Cumanilor si a Brodnicilor, ci de CumanoruMet Brodnicorum proviciis sibi vicinis, de quorum gentisconversione speratur.

In anul 1254, regele Ungariei Bela al IV-lea scriepapel Inocentie al IV ca Tatarii au de Wand sd navaleascadin nou asupra Ungariei roaga dea ajutor atat incontra Tatarilor, cat i impotriva celorlalti dusmani aiimpotriva Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor i Bosniecilor,popoare vecine cu Ungaria dinspre rasarit

Caci, dup.' marea invazie mongola din 1241 care apustiit in lung si In lat intreaga Ungarie si la care pare a filuat parte si Romanii, dimpreuna cu Cumanii i cu celelaltepopoare din rasaritul Carpatilor, se anunta acum o nouàexpeditie de jaf a Tatarilor. Regele Bela disperat se adre;seazd papei, cerandu-i ajutor i aratandu-i primejdia nunumai pentru sine, ci i pentru intreaga crestinatate. «acipana acum, spune desnadajduit regele, dei am facut apelIn apus, la papa, la imparat si la Franci, n'am primit denicairi nici o mangaiere, nici un ajutor, de cat doar vorbe

de quibus omnibus nichil consolacionis vel subsidii acce-pimus, nisi verba.

In acelasi timp, regele Bela aminteste papel ca, numaiIn interesul crestinatatii i numai avand In vedere foloasepolitice, si-a maritat cele doua fete, una dupa un principeal Rutenilor si pe cealalta dupa un principe din Polonia,

www.dacoromanica.ro

13

liar pe fiul sau mai mare .I-a facut sa ja in casätorie o Cu-manca i cá a introdus chiar Cumani in tara sa. Dar, acum,spre parerea sa de rau, constata ca totul este de geaba, cacise vede silit sa lupte cu ajutorul pagánilor ca a-0 aperetara per paganos hodie regnum nostrum defendimusIar popoarele cari odinioara ne erau supuse nota, popoare.megie§e cu tara noastra dinspre rasarit, s'au unit acum cuTatarii i vor sa nimiceasca toata Europa regiones queex parte Orientis cum regno nostro conterminantur, sicutRuscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria, que in magna partenostro dominio antea.subiacebant... contra totam Europamsuum innumerabilem exercitum destinaverunt.

In pasagiul acesta din scrisoarea regelui Bela al IVnu poate fi vorba, firete, de Brodnicii dela Fagara§, oride cei dela Sibiu, ale caror tinuturi, precum §tim, fuseserapustiite de 'Mari in prima lor invazie, and au intrat inArdeal prin pasul Branului, ci de Brodnicii cari vor fi locuitla rasarit 0 la miazazi de regatul Ungariei §i in regiuneaTreiscaunelor, inca necolonizata de Secui.

Tot din aceasta scrisoare se mai constata cà singurulsprijin pe care se poate bizui regele este ccl al calugari-lor ordinului Ospitalier, pe cari i-a aezat in locurile celemai expuse, la hotarul Cumanilor 0 al Bulgarilor.

Este, prin urmare, neindoios ca arhiepiscopul Robertdin Strigoniu care obtinuse dela papa delegatia de a coil-verti pe Cumani i pe Brodnici, intelege pe Iocuitorii dindal% de regatul Ungariei, ca prin urmare Brodnicii suntun popor ce locuiau mai ales in Moldova de mai tarziu ").

7) Pentru ultima oara intalnim pe Brodnici intr'undocument din anul 1359, emanat din cancelaria regelui Un-gariei Ludovic I " )

Prepozitul din Sibiu s'a plans regelui cA Sa§ii din scau-nul Cincului au pus stapanire cu puterea potentialiterpe mo0a sa Pro§tea, Prepostfalva, alio nomine Prod-nik nuncupata ca acum o detin ocupata samavolnic inprejuditiul i paguba sa. De aceea, regele insardneazapidul din Alba Iulia s'a cerceteze faptele 0 la prima con-

1Carficsonyi, Sztaadok, a. 1908, pag. 609.Documentul original se giseste in archiva Capidului dela Alba lulta.

www.dacoromanica.ro

14

g,regatie generala dela Alba lulia, uncle era acum re§edintaepiscopatului din Ardeal, sd-i raporteze cum stau in reali-tate lucrurile.

Comuna Pro§tea, numità astf el de sigur dupd numireagermana de Probstdorf, se gäse§te in judetul Tárnava.Mare, Wasa Agnita, §i are o populatiune, in marea ei ma-joritate, formata din Romani, càfiva Unguri §i restul Sa§i.Satul se numea alta data, dupa cum ne aratà documentulde mai sus, Prodnik.

Nu incape indoiala ca avem de a face In aceastd co-muná cu urma§ii fo§tilor Brodnici").

Brodnicii in istoriogratia str5ina: §i in cea românä. .Cu problema Brodnicilor s'a ocupat atát scriitorii strainicAt si scriitorii nostri; nici unii nici altii Irma n'au ajtms lao solutiune definitiva.

Toti au pornit dela insemnarea cuvántului de Brod-nic §i cei mai multi au admis cA profesiunea ce se ascunacsubt numele acesta ar fi putut sa dea numele intre-gului popor. In adevär, dupá unii, vorba Brodnic ar veni,dupá cum a arátat-o marele slavist Miklosich "), din radi-calul «brod», vad, §i sufixul «nic» §i ar insemna locuitoridela vaduri, locuitori dela poduri.

Cuvántul slay «brod» a trecut §i In limba romdnä subtformele de brod, brodar, brodina sau brudiná, a brodi saua se brodi §i, in sfar§it, brodite.

Brod insemneazá §i in limba noastrá vad §i pod pluti-

Karácsonyi I., A borodnok orszig in Szlizadok, pag. 613 greseste candcrede ca precum au imigrat in Ardeal cete de Rusi .st Pecenegi, tot astfel au imi-grat din Moldova de mal tarziu cete mid de Brodnici §i ca o astfel de ceata arfi descins In teritoriul comiunei Prostea de astazi; de aceea ar fi si fost numit satulIn secolul al XIII, satul Brodnicilor, ung. Borothnik. Dar, nu numai cete, ci chiarpastori singurateci ar fi vizitat, in vederea pasunatului, teritoriul nelocuit alTreiscaunelor si ar fi putut astfel sa dea, mai ales In partea de miazazi a jude-tului Treiscaune o suma de numiri slave ca Borosinau, Covasna, Osdola, Zagon,Papolt si alte multe.

Miklosich. Lexicon palaeoslovenico-graeco-latinum, EtymologischesWO' rterbuch; Die slavische Elemente im Rurnunischen, sub voce. In aceasta ultimalucrare, Miklosich citeaza vorbele brod, vadum, brod, navis (in 1. sarba); brod,brudina, traiectus, brudariu, portitor, brodesc, deliro, broditt, blaterare, broderdieventus.

www.dacoromanica.ro

15

tor; brodar, cu aceea§i insemnare ca podar, ne arará pe celce mana brodul sau podul; brodina sau brudina, §i chiarprudina, insemneaza intai vad ca in proverbul «a se feride putina §i a da peste brudina»; in al doilea ránd, luntresau pod §i, in a treia Insemnare, taxa ce se da pentru trecu-tul unei ape cu brodul, ca In «De vei avea sa-ti plate§tibrudina, nimeni nu te opre§te s'a intri in corabie» " ).

Tot din brod pare a veni §i cuvántul nostru popular abrodi sau a se brodi, adea a ajunge la o apa tocmai inmomentul potrivit, and te poti urca pe brod ca s'a te treaape celalalt mal. Si tot din brod deriva §i brodite, pe brodite,adea pe nimerite.

Si, fara indoiala, din verbul «broditi» care in limbaslava insemneaza «a colinda», «a merge incoace §i incolo»,s'a ajuns la conceptiunea de cnomad», data Brodnicilor, inlimba germana Herumzöglinge sau Landstreicher, cum IInume§te traduatorul german al lui Karamzin.

Scriitorii ru§i, aproape in unanimitate, luándu-se dupainsemnarea cuvántului de «brodnic» §i dupd cea a lui «bro-diti» au considerat acest popor, ca popor slav §i anumerusesc. In sprijinul teoriei lor ei au, in afara de cuvantulce neindoielnic este de origine slava, §i faptul a intálnimpe Brodnici in stepele Rusiei §i, uneori, fiind aruncati panain regiunile Indepartate ale Donului.

Astfel istoricul rus, Karamzin, socote§te, dupd cumam amintit mai sus, pe Brodnici drept cre§tini, locuind prin-tre barbari dei cronicile nu o spun cu cari se asea-mana prin vieata lor §i fiind recrutati printre Ru§ii pribegi§i punandu-se pentru bani in serviciul principilor ru§i incerturile dintre ei 25) .

Hru§evgkyi, istoricul .poporului ucrainian, tinand sea-raa de aratárile analelor ruse§ti §i mai ales flind influintatde informatiunile culese din Karamzin considerá pe Brod-nici drept o populatiune ruseasa, locuind in veacul al XII§i XIII, la gurile Donului §i, ducánd o vieatá de stepä " ).

24) DicCionarul limbii romane, sub voce.25 Karamzin. Histoire de tEmpire de Russie, LII, 8, pag. 144, trad. francezä.26) Mih. Hrusevskyi, Geschichte des Ukrainischen (Ruthenischen) Vol-

kes, 1, pag. 127: Eine zahlreiche uicrainische Steppen Bev6lkerung, die Brodnild(Freigänger) welche in enger Verbriiderung mit den Nomadenhorden. den Be-

berrschenden der Steppen. in diesen Steppen zu leben vermochtes.

www.dacoromanica.ro

16

Tot ca Ru§i socotesc pe Brodnici i scriitorii IlovaischiVeselago, gezaTidu-i in apropierc de marea Neagra sau

marea de Azov §i considerandu-i ca marinari cre§tini ").Hunfalvy, istoric ungur cu cunoscute prejudecati,

care s'a ocupat in special cu problemele romane§ti. soco-te§tc pe Brodnici ca Romani §i urmarind chimera de ademonstra lipsa de continuitate a elementului roman in Da-cia Traiand, crede a fi descoperit in aceasta identificarenomadismul poporului roman ").

Peisker deduce nomadismul Romanilor §i originealor asiatica, precum §i o inrudire a lor cu popoarele turco-tatare, din identificarea cu Brodnicii cari ar fi locuitnioara in regiunile indepartatului Don " ).

lstoricii no§tri sunt imparpi pe chestiunea Brodnici-lor in cloud tabere: unii cred ea' sant Romani, altii ca nusunt Romani.

Cel dintai care a studiat la noi problema Brodni_ilora fost Radu Rosetti. Acesta cLedea ca Brodnicii ar fi aceia§icu Barladnicii, adeca cu locuitorii Berladului, ca. ei ar tilocuit spre miazazi de Bolochoveni cari traiau ceva mai lamiazanoapte i cA ar fi format, Ir veacul al XII-lea, ceadintai organizatie de stat in Moldova. i, aceia§i Barlad-nici sunt descri§i de Karamzin, dupa cronicile ruse§ti, a-proape cu acelegi cuvinte ca i Brodnicii, de caii nu s'ardeosebi intru nimic, de cat doar ca ei locuesc in Moldova,avand de capitala Barladul "),

dupa cum Bolochovenii dela Nord in ) continua

Citati de d. A. V. Boldur, op. cit. pag. 115, §1 ale cAmr lucran i nupi-au fost accesibile.

Hunfalvy, Die Rumiinen und ihre Anspriiche, pag. 77: 4cDer Hide,namentlich der Gebirgshirte ist zum Wandern gezwungen, er fiihrt ein unstätesLeben. In den siavischen Sprachen heisst der herumvagierende Mensch cbrodnilco,und siehe da, auch unter diesem Namen kommen die Wlachen als BrodnikenVOrl.

Peisker, Die Abkirit der Rumlinen, pag. 201. Cf. si Sacerdoteanu, Con-sideratiuni asupra Istoriei Romfinifor in evul mediu, pag. 146.

.30) R. Rosetti, Revista Nowt III, pag. 55.31) Numele Bolochovenilor,dela Voloch; CUM numeau Ru§ii pe Romani-

se intalne*te. In documentele vremii, In numirea localitatii Bolechow din Galitia,numita Villa Valachorum cf. Onciul, Orig. princip. rom., pag. 237. DomnulA. V. Boldur, op. cit., pag. 120, enumera o sumedenie de localitSti carl Jae

www.dacoromanica.ro

17

sa-§i desvolte R. Rosetti ideea s'au putut impaca cu TA-tarii subt indatorirea de a cultiva grata i meiul (malaiul ) ")trebuitor o§tirilor lui Bati, tot astfel §i Brodnicii, de mai laSud, vor fi obtinut probabil acelea§i conditiuni ca i con-sangenii lor de mai la Nord.In marea pustiire a Mongoli-lor se pare ca. numai Românii, ca popor sedentar " ), vor figasit mijlocul de a se adapta imprejurarilor, fe unindu-sein lupte cu barbarii, ca in cazul voevodului Ploscanea, fieservindu-i cu alimente, de cari ace§tia aveau atata nevoie.

Dumitru Onciul, intrebuintand in problema Brodnici-lor o metodä critica' riguroasa, ajunge la concluziunea c&Brodnicii nu pot sa' fie deck Romani §i ne atrage luareaaminte in special asupra imprejurarii cA ei sunt numiti intot-deauna alaturea de ,Cumani §i nici °data nu se confunda cuace§tia " ). Brodnicii sunt, dup.& Onciul, aceia§i cu Vlahiidela nordul Dunarii, cu cari ins& intotdeauna se confunda'.

uliceastei confundare a ambelor numiri, zice Onciul,pe Fang& faptul ca Brodnicii sunt deosebiti ca popor §i deCumani §i de Ru§i, cum 0 c& ei ajuta pe Asdne§ti in lup-tele acestora cu Bizantinii, lupte la cari au luat parte §iRomanii din Tara Romaneasa ar indica cd Brodnicii dinMoldova meridional& erau Romani. Dar numele lor esteslay, derivand din slay. brod (=vad ) i ar putea sA insem-

amintesc pe Bolochovenii de odinioarA. Domnul Iorga se mirA in Revista Istoricii,XXI, pag. 100, cA noi ne-am ocupat in vol. VII al acestei colectii de Izvoareistorice 0 de Bolochoveni pe cari d-sa In cElrodnicii i Romanii», pag. 150 IIconsidera ca 0 al cAror nume n'are nimic a face cu RomAnii»: de*chiar d-sa In 1st. Rom. III, pag. 81 socoteste cA ar putea fi crezuti i ca Ro-mAni. cSci ne spune : 4DacA, mult mai sus cronica ruseascA a lui Ipatie pome-neste la 1150, Bolohovo la Bug, lar la 131 13olohovsci Intre Chiev, HaliciuVolinia, putem sau ba admitem ca RomAni, cum s'a fAcut in general Snitacum. De fapt, Bolohovenii par a fi in adevAr numai capi de foarte mici ocoalede orase).

Letopisetul lui Ipatie, edit. III, a Comis. Arch. St. Petersburg, pag.626. «De acolo arzAnd i robind tara BolohoveanA, i-a Ifisat pe ei TAtarilor,pentru ca sA le are 0, samene grAu i meiu).

Cf. Sacerdoteanu, Rornânj i Barbarii in secolul al IX, pag. 7: «Bar-barul fiind militar, fie de luptA regulatA, fie de Jefuire, dupA cum era cazul, trobuie neapArat sA fi fost cineva obligat sA producA intretinerea).

Asupra aimblozei RomAnilor u Cumanii, vezi lzvoarele lstoriei Ro-manilor XI, Cronica pictató dela Viena, pag. XLVIII.

2

www.dacoromanica.ro

18

ne locuitori pe vad sau langa un tau mai niare, cum ar fiPrutul 8bu Nistrul. Acest nume slay clandu-le.i diplomeleunguresti, in cari ei se gasesc mentionati pana la invaziu.nea Ta'tarilor, pe cand Ungurii numesc pe Romani Vlachi(ung. Olah), ar urma cA Brodnicii erau mai probabilpopulatiune mixta, compusa din Romani i Slavi, cu orga4nizatie deosebita de cea a Rusilor propriu Z1i, ca si de ceaa Cumanilor, de cari popoare ei sunt deosebiti In stirile ceavem despre ei».

observa' mai departe istoricul Onciul: «Faptul ca einu fac cauza comuna cu Rusii i Cumanii in contra TAta-rilor, vorbe§te invederat pentru caracterul lor str5in deaceste popoare in ce priveste nationalitatea i organizatiu-nea lor, cum si nationalitatea romanA, cel putin pentru aelementului conducator ?rare ei, pentru organizatiunea lor.cnezeasca. lar daca intalnim la ei un voevod, mentionatanalele rusesti cu ocaziunea unui razboiu, acesta pare safie numai un conducator In timp de razboiu care linteles 1.1are cuvantul voevod in limba ruseasca. Ori cum voevodulBrodnicilor nu poate fi considerat ca fiind investit cu pu-tere monarchica, cum erau voevozii romani de apoi. Orga-nizatiunea cnezeasca a Brodnicilor, cu urmele posterioarede cnezi ce se constata pe teritoriul lor, are In tot cazul ceamai multa probabilitate pentru sine» 85).

Pornind tot de la etimologia cuvantului «brodnic», ca-nonicul Augustin Bunea socoteste pe Brodnici ca Romani::numele de «brodnic» insa Il identifica' nu cu ce! de Vail;cum credea OnCiul, ci cu cel de Muntean. «aci, zice Au-gustin Bunea, singura dificultate care s'ar putea .aduce incontra nationalitatii romane a Brodnicilor este acest numeal lor. Cei mai multi istoriografi deduc numirea aceasta'dela cuvantul slay brod=prudina, brudina, pod umblator,vad, i astfel Brodnicii ar insemna podan i sau oameni carilocuest la vadurile raurilor. Dar aceastá explicare ni separe nefireasCA, mai intdi pentruca nu se poate inchipui caun popor i o provincie intreaga sa se numeasc5 dupa oindeletnicire a unor putini oameni care Indeletnicire se.aflOla toate popoarele. Apoi este §i dificultatea ca din brod.

35) D. Onciul, Originele Prificipateror Romane, pag. 90.

www.dacoromanica.ro

19 -

pod,-ta sä fad podar, nu se a'clanä sufixtil'<<nik»,astfel podarii ar trebui sa se cheme in limba slairä

dar». De aceta, llsänd in grija slav4tilor explicatiunea fi-Teascä a acestei numiri, òbservgm cuvantial Brodnic.Prodnic, stä alaturi la un scriitor bizantin cu numiréa Bor-doni cari impreunä cu Cumanii ajuta pe Asane§ti in contraBizantinilor in luptele urmate la intemeierea imperiului ro-mano-bulgar in 1186. Deci se poate ca nuniirea Brodnici.-lor sd sé derive dela slavicul brodo=mtinte, ceeace cu sufi-xul 'nil( ar insemna Muntean, ca Berladnic.Bárlädean.*din lima' cA Romänii la sArarit i miaza zi de Ardeal a'aunumit Munteni §i tara lor Muntenia sau latine§te Transal-pina "), care numire se intämpinä in documente Inca dinveacul al XIII-lea. Astfel tara Brodnic sau Borodnic n'arfi alta decät numirea slavä a tali care mai tarziu s'a numitlatine§te Transalpina, lar Romfinii i-au spus Muntenia.Tara aceasta a Muntenilor a fost odinioara Insd cu multmai mare i se tntindea §i in Muntii Ardealului, pan5 ce1-au.scos de acolo, Ungurii läsándu-le in Ardeal numai tara(terra Blacorum) dintre Olt §i Carpati ")».

Pärerea canonicului Aug. Bunea o admite §i C. Kogál-'niceanu ") care in spriijnul unei Oren de ordin lincvisticaduce un argument de ordin istoric §i anume un fapt pecare ni-1 citeaza calugärul dominican Ascelinus. La anul.1246, acest cAlugär, Wand un raport despre misiunia ce aavut la Cumani, ne vorbqte despre masacrele Tharilorasupra popoarelor, mai cu seamä crestine, i ne citeaza peUnguri; pe Munteni §i pe Poloni de tanta occisione hoLminum et maxime Christianorum ac potissime HungarorumMontanorum et Polonorum "). Prin Munteni,ceanu crede cA Ascelinus a voit sA inteleaga pe Brodnici,

Hunfalvy, op. cit. pag. 97 crede ca precum din Erdö-elve. numeleunguresc al Ardealultd s'a nöscut. prin traducere, Ultra Silvania §i mai apoiTransilvania, tot astfel din ungurscul Havas el földje, am avea, in traducere.Ultra montes nivium i mai apoi Transalpina.

Aug. Bunea, Incercare de Istoria Roma- nilor pan& la 1382, pag. 130 sq.C. Koggniceanu. Romanii subt (Inguri pana la intemeierea Tarli Ro-

snanefti ;i a Moldovei, in Arhiva, XXXVII, a. 1930.. pag. 98.Hurm. uzaki, Doc. I. pag. 235.

www.dacoromanica.ro

20

,,a1 caror nume 11 socoteSe format din radicalul--munte §i sufixul nic.

Plecand dela intelesul etimologic al cuvantului Brod-nic, radic. brod i sufixul nic, istoricii no*tri au cautat saarate cari sunt acele vaduri la.nga cari a trait acest poporal Brodnicilor.

Domnul Iorga crede ca. numele de Brodnic este 1m-prumutat dela co obi§nuinta», mai mult de la co cancelarieslavona», iar ipoteza sustinuta de Onciul, cum a Brodnicii,ca i voevodul lor Ploscanea ar fi Romani, nu o admite._lata cum argumenteaza D-sa In aceasta privinta:

«Daca in veacul al XII Inca ar fi fost o organizatieFomaneasca In stare sa duca a§a de departe lupte, cand cuTuranienii cand alaturi de Turanieni, jucand §i un rol caFel al lui «Ploscânea», evident FA am fi avut de multa vre-me o forma politica, determinata In regiunile Moldovei,uncle ea apare abia la jumatatea secolului al XIV. Trebuielasati la o parte deci ace§ti Brodnici, al aror nume va fiavut sensul derivat de «pribegi», pe care-1 mentioneazaOnciul §i a caror asemanare cu Cazacii Donului se poatementinea» 40).

D-sa pare deci ca. face deosebire Intre Brodnicii ana-lelor ruse*ti i Brodnicii ce &Mau In regiunile noastre. Vor-:bind despre identificarea Brodnicilor cu Bordonii (Brodo-nii ), din cronica bizantina, cari lupta alaturi de Cumani Incontra Bizantinilor pentru «Bizantul vlaho-bulgäresc alAsane§tilor», sustinecA ei trebuesc cautati In vadurile do-brogene i basarabene ale Dunarii. aci zice D-sa: «Oame-ni de vad, In partile dunarene, Brodnicii nu pot fi cautati decat la vadurile dobrogene i basarabene ale Dunäriilor ei afluenti, acolo unde e vadul dela Isaccea, marele vad,vadul dela Niacin, Vadul-lui-Isac pe Prut, Vadul-lui-Vodape Nistru. Ei índeplineau.aici §i functiape care,-pe vremeaAvarilor, Bizantinii o atribule la Dunarea vestica a§a nu-mitilor vaOtat 41).

fiindca numele lor «de cancelarie» trimite la o orga-

Iorga. Brodnicii Romtinii, In An. Ac. Rom. VIII, s. III. pag. 149.lorga. 1bidem, pag. 150. Cf. ;3 N. Binescu, Cele mal vecht Oiri bi-

santine asupra Rom4nilor la Dunicea-de-jos In Anuarul de 1st. Nat. Cluj..Pafl. M6.

www.dacoromanica.ro

21

-nizatie, d. Iorga.crede cá ar putea fi vorba de formatiuniledrastoriene §i dobrogene ale lui Tatul í ceilalti cari ar fiformat aci un fel de «Vla§ca» ").

Ademenit de in§elatoarea etimologie a cuvántului deAbrodnic», d. lorga cade in contrazicere cand se gase§tein fata interpretarii realitatilor istorice. Caci este silit sáconstate pe aceia0 Brodnici i In regiunile muntoase §i farade vaduri ale Carpatilor 0 se vede obligat, in acela0 timp,'.sa treaca subt tacere pe Brodnicii din Ardeal.

«and Manuil, zice d. Iorga, a crezut ca poate strangepe Unguri prim pasurile Moldovei, el a venit prin vadul de1a Oblucita, cautand pasurile din Secuime 0 in cale el iacu dansul pe Vlahi, aceia0 ca VAdenii brodnici pe carivom intalni mai tarziu la trecerea marilor ape, in legatura.cu formatiunile din Dobrogea 0 dela Silistra» ") lar maijos «Existenta unor formatiuni de state la Dunarea de jos;existand pe la 1100 0 intinzandu-se fire0e cat numele deVigca, mentiunea oamenilor dela vaduri, Brodnicii i la.-Ungurf 0 la Slavi; se va intelege cum trupele lui ManuaComnenul au putut gasi... Romani in calea lor spre Ha-Idu").

apoi «Am dovedit aiurea cá oamenii dela broduri..mdeca dela vaduri, nu pot fi deck cei dela aceegi Dunare,'uncle fiintase i un -stat al lor care trebuie admis, deci ca-existent 0 acuma, acea Vla§ca a earii intindere mergea inadevar pána subt rnuscele ").

Evident, avem de a face aci cu. Brodnicii cari nu traiau-numai la vaduri.

In cele din urmá, vorbind despre Brutenii amintitialaturi de Blaci In luptele 1ui Ottocar al Boemiei in contraimparatului german, d. Iorga crede ca ace0i Bruteni pot'Fi «cel mult Brodnici moldoveni».

Din interpretarea faptelor istorice rezultà deci, chiar

Vezi C. Nec§ulescu, Ipoteza forrna(iuniktr politice roadme la DunrimIn sec. Xl, In Rev, 1st. Rom. VII. pag. 122, care Incearca sa faca dovada drespre-neterneinicia acestor formalluni politice.

Iorga, lstoria Romartilor, III. pag. 75.Iorga, Istorla Romanilor, III, pag. 81.Iorga, 1st. Rom. ¡II, pag. 108. La pag. 114 se vorbe4te de drurnul

trodnicilor dela Campulung Inainte spre Dunare.

www.dacoromanica.ro

22

dupa d. Iorga, ca Brodnicii se gaseau peste tot, §i in Mun-,tenia §i in Moldova §i in Ardeal, unde D-sa ji constatasealta data-, iar nu numai la vadurile dobrogene §i basara-,bene,

Domnul V. Motogna admitand pentru numele deBrodnic o etimologie neacceptata de nimenea, a crezut cain vorba Brodnic am avea radicalul Bron sau Bran, ceea cein limbile slave insemneaza «poarta» §i sufixul «ic» §i asocotit ca poate sa identifice pe Brodnici cu Vranceni,avand aceea§i insemnare de pazitori ai trecatorilor, de pa-zitori ai portilor "). Mai tarzitt insu§i D-sa a parasit ca

-neintemeiata parerea ce emisese.Parintele I. Ferent, de altfel intiun studiu temeinic

facut asupra Cumanilor, gase§te priIejul sa se ocupe §i deproblema Brodnicilor "). D-sa, intemeindu-se pe interpre-tarea diplomei regelui Andrei al II-lea §i a confirmariipapel Honoriu al III, cauta sä stabileasca localitatea undeputeau trai Brodnicii. Aceasta localitate nu putea sa fie decat la sudul Moldovei, langa Siretul inferior.

Iti ce prive§te insa nationalitatea acestui popor, Orin-tele FereT4 nu-i socote§te ca Romani, aducand in sprijinulparerii sale urmatoarele argumente:

Intemeindu-se pe faptul cA in unele izvoare ruse§ti.Brocinicii,ne sunt prezentati ca nomazi, pe cand Romanii se"*tie ca n'au fost niciodata nomazi, in sensul cum au fostMongolii.§i Cumanii; ca ei ne apar pe malurile ráului OkaIn anul 1147, alaturi de Cumani, ca aliati ai principelui rusSviatoslav; ca, mai tarziu, la anul 1186, dau ajutor, tot ala-turi de Cumani, Asane§tilor; iar in 1222 §i 1254 ii gäsimIn Moldova langa Siretul inferior §i in 1223 la Calca ranga.Don ca aliati ai Tatarilor, in contra Ru§ilor §i Cumanilor,subt conducerea voevodului Ploscanea, trage concluziuneaca Brodnicii nu puteau sä fie Romani ").

De asemenea, imprejurarea ca' Brodnicii sunt amintitiin anul 1227 alaturi de Cumani, a caror (Brodnici sau Cu-man° 'bonvertire la cre§tinism sau nurral la catolicism se-

V. Motogna, Revista Istoricd, anul 1922, pat. 55.L Ferent, Cumanii i Episco¡sia lor, pag. 125.L Ferent, loc. cit., pag: 127.

www.dacoromanica.ro

nadajdue§te; ca in 1254 Brodnicii sunt numiti «infideles».face pe parintele Ferent sa conchida ca Brodnicii nu suntRomani. Ei ar fi un trib din neamul turcesc al Berendi-

.cilor, popor nomad, despre care ne vorbe§te . cronica luiNestor. Ace§ti Berendici, locuind pe malul stang al Nipru-lui ar fi fost numiti de Ru§i Brodnici, nume ce li-a ramas§i la vadurile Siretului din Moldova de jos ").

«Argumentul, conchide malitios mai departe parinteleFerent, este bolnav de un «nimis probat: ergo nihil probat».A preface pe Ploskinia al analelor ruse§ti, cum sustinuseD. Onciul in Ploscanea §i a vedea in el un Roman, ne pareun joc filologic, fat% valoare decal acea a unui haz» ").

Cat prive§te Pro§tea-Prodnic de langa Tarnava sauBorothnic de langA Sibiu, acestea, dupa parintele Ferent.n'ar fi decal ni§te rexainiscente din epoca slavona ").

Pentru d. Romulus Candea, Brodnicii sunt un poporde nationalitate romana "). D-sa se bazeaza pe cercetarilelui Onciul §i pe cele ale d-lui Iorga ").

Domnul C. C. Giurescu, dupa ce constata existentaneindoielnica a Brodnicilor in tara noastra, cA ace§ti Brod-nici sunt o populatiune care locuia langa vaduri §i anumelanga vadurile raurilor din fasaritul Munteniei §i din suduloldovei, Ca «tara Brodnic pare a fi avut o intindere apre-ciabila, de vreme-ce este amintita alaturi de Cumania» so-cote.§te ca, Orland seama de imprejurarea ca. la datacand apar Brodnicii, asimilarea Slavilor era fapt implinit,

int este lipsita de temei ipoteza care ii considera dreptRomani. D-sa nu separa pe Brodnicii voevocVului Plosca-nea cari la 1223 luptasera la Calca, de Brodnicii din tara

I. Ferent, loc. cit., pag. 128.L Ferent, op. cit., pag..129.Vezi In Revista Istorick, anul 1923 critica Intemeiata .ce aduce 4. V.

Motogpa obiectiunilor parintelui I. Ferent.Rom. Cándea, Dcr Katholizismus in den Donauftirstentiimern, pag.

iota 2.5. La 1905. cAnd d. Iorga a publicat Geschichte des rumknischen Vol-

kes, Brodnicii, locuitori dela vaduri erau socotiji ca identici cu Moldovenii.Câcl d-sa ZiCe 1. pag., 183: eFolglich sind diese Bauern an den cFurten, nichtsanderes als diejenigen Rumfinen, welche, wie es auch der Bericht iiber die kai-serlich byzantinischen .Ziige besagt, in dem Wigellande der Moldau Ackerbautrieben". In acelasi timp aminteste tot ad 1 despre Prodnidi dela FAgara., 51 deBorothnicii dela Sibiu.

www.dacoromanica.ro

24

noasia. i. prudent, D-sa crede ea in starea de astazi acuno§tintelor despre Brodnici, problema acestei popula-tiuni amane deocamdatA nedeslegatA ").

Pentru d. A. V. Boldur, problema Brodnicilor esteuna din cele mai interesante probleme ale istoriografiei noái-stre. Aceasta importantA o atribuie in special faptului cAavem de a face aci cu ni§te Romani cari traiesc in gait' degranitele actuale ale tariii noastre ").

D-sa stabile§te mai intái identitatea dintre Brodniciianalelor ruse§ti §i Brodnicii din regiunile noastre i supu-nand unei arnAnuntite cerceari atAt cronicele ruse§ti, cat§i toponimia provinciilor Voliniei, Podoliei, Chievului §iGaliciei, ajunge sa constate un surprinzator de mare nu-mar de localitAti de origine romAneasca. O harta ce inso-te§te cartea sa- scoate §i mai bine in evidenta elementulromAnesc din regiunile pe cari le cerceteazA. i d. Boldurconchide cA, inteo vreme, raporturile dintre Romani §iRu§i erau de o strAnsa legAtura.

In acela§i timp, d. Boldur stabile§te definitiv §i formaexacta a cuvAntului PloscAnea, banuitA numai de Onciut,ca avAnd un timbru romAnesc, caci, colationAnd cronicileVoscresenscaia i Academicescaia, care este numai o anexaa cronicei numite a lui Lavrentie, constata' ca, in cronicaAcademia numele voevodului este PloscAnea, cu A, <<exactcum il preconizase cu spiritul s'idu patrunzator DumitruOnciul ").

Domnul Boldur insA ni se pare ca. gre§et,2te atunci cAndfixeazA patria Brodnicilor.

In adevAr, D-sa pornind dela imprejurarea cro-nicile ruse§tii denumirea populatiunilor se face sau dupacaracterul teritoriului unde locuesc acele populatiuni (Dev-liani, locuitori ai dealurilor, Poliani, locuitori ailor), sau dela ora§ul din care ele- se trag ( Smoliani-Smo-lensk, Periaslavti-Periaslavl, Novogorodti-Novogorod ) so-cote§te cA i Brodnicii s'ar numi dupa ora§ul Brodi, pe careD-sa Il constata ca fiind odinioara capitala i orgul prin-

C. C. Giurescu, Istoria Romandor, I, pag. 313.A. V. Boldur, Istoria Basarabiei, I. pag. 111.A. V. Boldur. Ibidem, pag. 115. Vezi §1 pasagiile din Cronica din

Novgorod, pag. 40 reproduse, de noi inai jos.

www.dacoromanica.ro

75

cipal al regitinei din sud-vestul ora§ului de azi VladimirVolanski. Ora§ul Brodi, in al doilea rand, situat intrio re-giune mla§tinoasa cu bait' i vaduri, regiune cunoscutaastazi subt n.umele de Baltile Pinsk, a jucat in trecut unmare rol istoric. Centrul Brodnicilor ar fi fost, dupa pareread-lui Bo1dur, intre Galiçia, Volinia §i Podolia ").

Din regiunea Brodnicilor, ca si din cea a Bolohoveni-lor, la Sudul celei dintai, d. Boldur ne citeaza o sumede-nie de localitati cari ne dau dovada despre a*ezarile roma-nesti ale Brodnicilor. Astfel, pe langa numeroasele locali-tati cari pastreaza in radicalul lor numele de Volohi, Bolo-hi, Vlahi, Vlasi etc., numiri pe cari Slavii le intrebuinteazaspre a designa pe Romani, ni se citeazá trei comune numitePlosca, dupa care de sigur s'a numit voevodul Brodni-cilor, Ploscanea, apoi localitatile Bronic, Brodnita, Brozdoc un Brodoc Il intalnim §i in judetul Vaslui "),Saranov (Satu nou), Singura, Troianov, i alte multe cari pas-treaza pe dacicul <<dava»: Gnidava, Vlodava, Voscodavia,Voscodauti, etc. si valul Troian, la hotarul dinspreridicat de sigur de Brodnici cari mai pastrau inca aminrtirea lui Traian.").

O schimbare radicala in configuratiunea tarilor romar.ne*ti s'a produs numai prin marea invazie tatareasca din1241. Cu aceasta imprejurare Moldova ,§i Muntenia fiindmaturate de elementele barbare suprapuse, Romaniiparasit, d.upä parerea d-lui Boldur, lacasurilor lor din taraBrodnic i din tara Bolochovenilor, unde se stabilisera dimult, §i au imigrat unii spre Sud, In .Moldova, altil spreVest in Polonia altii, In. sfar§it spre vaile Ucrainei i pevalea Niprului. Cei ce au ramas pe loc s'au .desnationalizatcomplet i n'au lasatsdupa ei -deck o amintire slaba in topo-nimia regiunilor ruse ").

Boldur, op. cit. pag. 119.0 villa Brodnuk, o intalnim In 1253 In Nitria Cf. Pejér, Cod. dipl.,

V. 2, p. 137; cfiteva loca1itI derivate din Brod. In Dict. Geogr. al Rom.,Brodn4a (germ. Strassburg) este un ora., In Polonia etc.

13oldur, op. cit. pag. 132.Boldur, op. cit. pag, 140.

www.dacoromanica.ro

26

Domnul G. I. BrAtianu, in doud. cArti ale D-sale "),admitAnd pArerea lui Uspenschij "), crede, ca i odinioardDumitru Onciul, cA Brodnicii sun't acelasi popor ca i Bro-doni-Vordoni din cronica bizantind, oi ix Booóvis , cdnumele lor este acelasi cu al Brodnicilor din anale1e rusestidin 1147, uniti atunci cu Cumanii: cd acest nume al lor esteacelasi cu cel al Brodnicilor din documentele unguresti delainceputul veacului al XIII-lea; ca ei sunt stApAnii vadurilor,adecd ai regiunilor din Moldova de miazdzi, vecind cu tinu-turile Munteniei, brAzdate de at.da afluenti ai Dundrii; cd,trdind in vecindtatea Cumanilor, n'au fost in totdeauna inbune raporturi cu acestia; cd seful lor, un voevod cu nu-mele Ploscdnea d. Brdtianu nu face deosebire intreBrodnicii analelor rusesti i Brodnicii regiunilor noastrese gdsea alAturi de Mari, cAnd acestia in 1223 invadaserdRusia sudicd.

Si se intreabd d. BrAtianu: «SA fie oare prea riscat dea apropia de misteriosii N. nd. r sau V. n. nd. r pe Vordo-nii sau Brodonii textelor bizantine, Brodnicii, pe cari can-celaria pontificald, la inceputul veacului al XIII, ti con-funda cu Romdnii din Carpati?... Ipoteza V. n. nd. rL-Vor-doni, Brodoni pare greu de adniisy.

latá despre ce este vorba:Un geograf anonim din Afganistanul de miazd noapte

a compus la GozgAn, In anul 982, o geografie universald,intitulatd «frontierele lumii», in care nise aratd cd tara Maghiarilor se mArgineste la rdsdrit cumuntii, La apus i miazdnoapte cu teritoriile Rusilor, lamiazdzi Cu tribul crestin al V. n. nd. r., cari sunt oamenislabi i sdraci, stdpáni pe putine averi. MirvAtii sunt vecini

muntii V. n. nd. r. si se intind de aci 'And in tara Pece-negilor i pánd la marea Neagrd ").

G. I. Brabant'. Vicina èi Cetatea Alba, pag. 33 1 Une énigme et tutmiracle historique: le peuple Roumain, pag. 98.

Th. Uspenschij, Obrazovanie vtorago bolgarskago carstva. Odessa.1879, Anexa, pag. 35.

V. Minorsky, Une nouVelle source persane sur les Hongrois au X-esiècle In Nouvelle Revue de Hongrie LVI (1937), pag. 305. Cf. oi Bratianu,Une inigme, pag. 94.

www.dacoromanica.ro

A. Decd. Asupra unui pasagiu din geograful persan Garctisi, involumul de omagiu al Fratilor Al. fi I. Lapedatu, pag. 881. Tot deln d. A.Decel am imprumutat I notele din acest pasagiu al lul Gardle. Cf. 41 Gr.Kuun Géza in A magyar hontoglalás Kutfoi. pag. 139 sq.

Minorsky Asia(6) K-n-de = Kende.

Stapanultd, adeca regeltd.Di-le, echivalentul lid rang la Porphyrogenitus, ung. Gyula. rom.

Gelu.Minorsky: Ei poseda o campie Intinsa AA de larba.In acea mare cade. 'Pasagiul acesta éste neclar. 'Minosky:.Tara lor se

gase§te langa marea di-Ram Ore care ettrg croua fluvii

ArAtArile geografului anonim din Afganistan suntIntregite, cu un secol mai tArziu, de informatiunile ce neun Scriitor persan, cunoscut de obiceiu subt numéle sAu deorigine, Gardizi, care pe la anuil 1050 a scris o carte Intitu-latA Zayn-al-achbar, <<podoaba istoriilor» in care !titre al.tele ne vorbe§te despre Maghiari i despre popoarelevecinate cu ace§tia. Informatiunile geografului anonim, ca§i ale lut Gardia, ne sunt confirmate §i de alp doi scriitori.orientali: de Ibn Rusta, dela inceputul veacului al X-leade Al-Bakri, dela sfAr§itul veacului al XI-lea §i de copia-toril lor de mai tárziu.

lea' ce ne spune Gardizi In traducerea romAneasca ad-lui A. Decei ").

«Intre tara Bulgarilor i tara Es-g-1") cari sunt tot dinBulgari, este hotarul Maghiarilor. $i ace§ti Maghiari suntun neam de Turci. §i conducAtorul lor e cu 20.000 de cA1A-reti; §i pe acest conducAtor II numesc K-n-de ") ì acestaeste numele stApAnulu$") lor celui mai mare. Si pe acelconducAtor-care orAndue§te treburile il numesc dj-le "), larMaghiarii fac ce poruncesc dj-le. Ei au o pustie cu iarbAloc vast "). $i tara lor e 100 de parasange pe 100 de para.sange. $i tara lor e lipitA de Marea de Rim (=Marea Nea-grA), care din rAul Dja.ihûn in acea mare cade "). $ilo'cuesc ¡litre aceste rAuri. $i cuin se face iarnä, acela carese Ose*te mai departe de fluviu, se intoarce lAngA fluviu§i peste iarn5 sta acolo; i prind pe§ti i cu ace§tia 6§-tigA hrana. $i acel fluviu este acela care e la stánga lor.LángA Slavi este un popor din imperiul roman (Az Riun) §i

www.dacoromanica.ro

28

toti sunt cre§tini §i pe ei fi numesc N-n-d-r. Si ei sunt maimulti decát Maghiarii, insa sunt mai slabi. Si pe acestedoua fluvii, pe unul II chiama Itil Ti) iar pe celalalt Diiba.cum Maghiarii sunt pe marginea fluviului, ii vad pe ace§tiN-n-d-z (N-?-dh-z ). Si sub N-n-d-r, pe marginea fluviului,este un munte mare §i apa ( =fluviul) iese pe lang.a acestmunte. Si dincolo de acest munte este un popor cre§tin §1el sunt numiti M-r-vat (M-r-dat?) pi intre ei §i intred-r (N-n-d-z ) este un drum de zece zile... Si a§a se ziceca numarul lor (al Maghiarilor) e mai mare deck. al Roma-nilor (Rilm ). i ei sunt un popor deosebit... Si tara Ma-ghiarilor este toatä cu arbori §i mla§tini §i pamantul lor eumed. j ei necantenit fi birue pe Slavi §i mereu impunSlavilor biruri §i pe ei ii au ca pe sclavii lor. Si Maghiariisunt adoratori ai focului merg in expeditii in çontraSlavilor §i Ru§ilor §i de acolo aduc robi §i duc Romanilor§.1 ii vand...»

. Prin urmare atat geograful anonim din Afganistan cat§i Gardizi, precum §i Al Bacri constata ca intre Unguri §iintre Slavi locuesc cloud popaare cre§tine, deosebite de Un-guri §i de Slavi, considerati i unii §i ceilalti ca paganianume poporul M-r-vat, adeca poporul Croatilor (ung.Horvát) sau poate poporul moray al luil Suatopluc, cuceritde Unguri la 8940 al doilea poporul numit M-n-d (dh )-r(z ) sau V. n, nd. r.

Observam, impreuna cu d. Decei, ca toate amanuntele,atat cele de ordin geografic: muntii, Dunarea, cat §i celede ordin etnic: popor deosebit de Maghiari §i de Slayi, apoifaptul ca ei sunt mai multi deck Maghiarii, dar mai slabi.decht et, evident din punct de vedere militar, ceea ceconglasue§te cu spusele Notarului anoniM cA stint cre§-tini, pe cand Maghiarii §i Slavii sunt pAgáni, ca fac partedin imperiul roman §i cA trdesc intre Maghiari §i.intre Slavi,.departe de ace§tia din urma la o distanta de 400-500 km.,

71) Minorsky : Atil. lzvoarele persane confunda cele trei etape aleasezarit Ungurilor : cea dela limn. Cu cea dela Atelkuz (Atel-közöt, 1ntre ape).de care ne vorbeste Porflrogenitul gi Cu cea din Pannonia,

www.dacoromanica.ro

29

toate aceste aratári ne fac sä credem ca ad este vorba depoporul román " ).

«Chiar §ovairea in aplicatea punctelor diacritice, incele douà manuscrise, zice d. Decei care a studiat in amá-nunte aceastá problema', ar aräta a in original numele afost scris altfel» ").

De aceea n'ar fi exclus ca subt numele V. n. nd. r.sa se ascundA numele Vordonilor, adecá al Brodnicilor ").

Brodnicii-Prutenii. Párerea noastrá se deosibete cm,totul de párerile istoricilor citati pAna aci.

Numele de Brodnic este dupá noi faptul il pre,zentAi" n ca o simplà ipotezA traducerea in limba s'ayaa numelui de Prutean, locuitor al regiunei dela Prut.

Se §tie cä Románii, in afará. de numele lor de origine,au purtat §i un al doilea nume distinctiv, luat dupá cursulapelor in jurul cárora s'au a§ezat: Olteni, cei din valeaOltului, Crkeni, cei din valea Criului, Timoceni, cei dinvalea Timoculu. Bärateni cei din Banatul Timkului, Mol-doveni, cei din valea Moidovei §i aa mai departe. Totastfel s'au numit Prutetti cei din valea Prutului.

Numirea de Pruteni, pe care o intilnim in cronici i indocumente, gásindu-se in lupa de intrecere cu numirea deMoldoveni, subt care nume odinioará erau cunoscuti numaiiocuitorii de lángá raul Moldova, a fost biruitá §i ea a cedatlocul. Astfel s'au numit, cu trecerea vremji, Moldoveni nu

De altfel. Insusi Minorsky, lector de literatura si istoria permitadela Scoala de studii orientale dela Londra, inainte de a se fi pronuntat pentruidentificares poporului N. nd. r sau V. I. nd. r cu tribul turcesc al Vunundur-ilorde care vorbeste Mas'ficil si care ar fi invadat In 934 teritoriul bizantin. a soco-tit ca trebuie identificat cu vr'o populatie romilneascA din Moldova sau din¡Muntenia : tFavais tout d'abord pensé A identifier les N. nd. r.h quelque popu-ladea roumaine de Moldavie, ou nléme de Valachies.; identificare ce a fAcut-e.In urmA d. Decei, elevul lui Minorsky.

Decei, 1. cit. p. 899.AtAt d. Decei cAt si d. BrAtianu presupun cA subt numele V.n.nd.r.

sau N.n.d(dh.).r.(z) s'ar putea sA se ascunda numele trecAtor al vreunui con-ductitor al poporului romln, desemnat, inlAuntru, totdeauna prin numele de4112umAm iar, In afarA, prin numele de 3VIsh.», dupA un vcchiu obiceiu turcescde a se numi popoarele dupA numele fefulul : Osmanlii (Osman), Selgiucist(Selciuc).

www.dacoromanica.ro

.numai locuitorii, din valea. Moldovei. ci i cei clin, valea Si-retului, din valea Prutului si din alte VAL puteainlaturarea cuvantului. Prutean sa se fi datorat tocmai fap-tului ca s'a generalizat intrebuintarea cuvantului tradus Inlimba slavona. Astazi insa, prin fixarea, pe cale ¡iterará,a graiului romanesc, se observa in limba tocmai fenomenulcontra'', cel al inlocuirii. din circulatie a elementelor slaveprin elemente de origine latina: vrednic prin .demn, vreraeprin timp, obladuire, conducere, etc.

Intre faunae ce se varsa din teritoriul scitic iii fluviulIstru: Herodot, cu cateva veacuri Inainte de Christo,s, neciteaza i raul .TT6pant, numit de Greci n tar-.mziu, acela0 rat', Profirogenitul il numeste BpoOTos inlimba pecenega Boupea. Brutos. este forma ce se apro-pié mai mult de romanescul Prut.

Porata sau Pyretus, insemnand in limba vechi/or Tracio apa peste care se ponte trece cu plutele sau cu podul delemn, Istrul sau Dunarea nu putea fi trecut deck cubarcile sau cu corabiile, Slavii and in drumul lor spremiazazi peste Romanii Pruteni, adeca peste Romanii delavadurile sau dela podurile Prutului, le-au tradus numele inlimba lor, numindu-i Brodnici.

Asupra originii numelui de Prut s'au dat felurite eti-mologii. Pare insa ca vorba e de obarsie Iraniana, modifi-cata de fonetica traca i avand insemnarea de: trecere, vadsau pod"). Domnul N. Dragan care ne citeaza toate acesteetimologii, sovaeste de a face o apropiere Intre numele Pru-tului i cel al Brodnicilor; dar, ne atrage luarea aminte asu-pra Prutenilor din cronica lui Simon de Keza si din Cro-nica pictata dela Viena.

Romanii Pruteni, in traducere slava, Brodnici, se in-talnesc pe intregUl teritériu locuit de poporul nostru, i Inpecial in, Moldova, patria .lc)r de origine. .Deci, Ii gasim,

In acelasi timp, dupa cum o constatà documentele, si inMuntenia si In Ardeal.

Cum insa, .dupa spusele cronicilor publicate de noi, re-

75) Asupra numelut de Prot, vezi V. Parvan. Name ae rand d,sco-sgtricepag. 8, A. Rosettl, Resturi de limb8 scito-sarmatii, pag. 8. Cf. o N. Dragan.Romfinii din veacurile IXXIV pe baza toponimiei ì onomesticei, pag. 575.

www.dacoromanica.ro

31

zulta ca Románii s'au desvoltat i mentinut pe un,teritoriutoarte, extins. §i cum ei, in epoca migratiunilor popoarelqr,n'au putut ramanea cu totul neatin§i de aceste migratiuni,nu e de mirare cà Ii intalnim in regiuni atat de indepartatede vatra lor din Carpati. i dei, cum observa d. I. Nistor,dislocarea Romanilor s'a facut in mare parte °data- cu veni-rea Ungurilor 71, cand. pamantul autohtonilor a trecut inProprietatea regelui, dar lasandu-li-se dreptul de migratiulne, este sigur ca o a§a de mare masa de Romani nuputea sa imigreze in regiunile din Galitia §i din Polonia ra-sariteana i sa-§i mentina, in acela§i timp, i institutiunilelor i drepturile lor se citeaza in Galitia peste cinci sutede "comune cu jus valachicum ") daca n'ar fi fost demult imigrati aci §i considerati oarecum ca autohton,i inacele parti.

Iar daca intalnim pe Brodnicii dela Prut pan& in regiu-nile Donului nu trebuie sa se uite ca. nicairea letopiseteleruse§ti nu ne vorbesc despre ace§ti Brodnici, ca fiindtori ai regiunilor in cari ei ne apar ca luptatori. In .acesteletopisete ni se spune numai atat ca ei au luptat alaturi deCumani, §i intr'o imprejurare, ni se nume§te i conduca-torul lor, Ploscanea.

Ace§ti Brodnici ai analelor ruse§ti cari lupta in contraRu§ilor sau alaturi de Ru*i. §i, totdeodata, gaud de Cu-mani, pe cari Ii insotesc, sau impotriva Cumanilor, sunt otrupd inarmata- dusa de imprejuräri pe cari nu le cunoa§tempdnd in regiuni atat de indepartate.

Uneori intálnim pe Pruteni sau Bruteni alaturi de Vla-hi. Astfel in lupta regelni Ottocar al Boemiei impotriva im-paratului german, din anul 1277, Thomas Tuscus ne spunec.a. au luat parte §i Blacii i Brutenii: «Temptat cum multignobilibus Alamanie machinari rebellionem Brutenos et infi-deles sibi in adiutorium vocat, sed deo disponente Bruteniset Blacis inter se discordantibus suo rex Boeniie propositodefraudatur 78) .

76) I. Nistor, Emigrtirile de peste mun(i. In An. Ac. Rom. XXXVIII ser.II, Dag. 221.

77)Cf. i D.. Mototolescu, Ins. Vaischicurn In PoIonia, pag. 9.78) Mon. Germ. Hist. XXII.. pag. 525.

www.dacoromanica.ro

32

Acesti Bruteni pusi alaturi de «infideles», adeca denecatolici, apoi alaturi de Blaci, credem ca erau Pruteniibrodnici, iar nu Ruteni cum ii socotea d. Sacerdoteanu ")Domnul lorga e de parere ca acesti Bruteni nu pot ti Rute-nii din Galia «ci cel mult Brodnicii moldoveni» ").

Prutenii cate odata numele Pruteni se confundacu al Prusienilor ") dupa cum numele Dacilor se confundacu ce) al Dacilor (Datilor ) din Danemarca se intalnescin lupte uneori .aIaturi de Mari. Astfel in lupta din anul1259, impotriva cetatii Sandomir castrum Sandomirien-se iau parte impreuna cu Tatarii i Prutenii: Anna quosupra (1259) ante festum Sancti Andreae apostoli propeccatis Chnistianorum intraverunt Tartari cum Pruthenis.Ruthenis, Comanis et aliis gentibus.terram Sandomirien-sem ").

De altf el, nu trebuie sá ne miram de faptul ca Ron:tariff,fie a se numesc Pruteni sau Brodnici, fie ca se numescVlahi sau Volochi, se intalnesc in regiuni atat de indepar-tate de vatra lor. In evul mediu Ii intalnim peste tot locuIsi in teritorii uncle nu ne-am astepta sa-i intalnim. Astfel,izvoare vrednice cle toata increderea ni-i arata, la anul1433, luptand impotriva Turcilor alaturi de Gotii crestinidin Crimea "); dui:a ce la anul 1210 ii gäsiseram luptand

Aur. Sacerdoteanu, In juryl unet lupte a Romdnilor cu Rutenii in and1277, In Arhivele Olteniet, XIII, pag. 285.

Iorga, ¡atora Ronvinilor, Hi, pag. 150.Cf. Chronica Albrici monachi Trium Fontium a Monacho novi

monasterii Hoiensis interpo/ata, in Mon. Ger. Hist. Scrip. XXIII, pag. 911:Pruebeni pagani, nu pot fi decat Prusienii pAgani.

Godyslaw Paszka. Cron. In Mon. Polon. hist. II. pag. 585, citat deT. Hotnog, Be_rsabgnii din cronicile vechi poloneze, In Arhiva XXXIV., pag. 69,Domnul Hotnog crede ca acesti Prutheni sunt Prusienii.

8.3) Heyd, Le co/onie convnerciali degli Italiani in Oriente nel medio eveU, pag. 119 ne vorbeste despre Valachi cari au luptat pentru apfirarea, inanul 1433, a cetkii Theodor°. Cad ni se spune : L'armata turca era a campo aun castello fortissimo della Gotla, che si chiama Teodoro, dove si trova itsignore della Gotta con trecento Valacchi e gli ha dato cinque battaglie ordinatee non ha potuto obtenere... Vezi 1 pag. 160: Gli atranieri che si trovavano nellacittit, come Valacchi, Polacchi, Russi, Georgii, Cerchessi ed ahri essi stegi Inparte venduti come schiavi, in parte caricati di catene.

www.dacoromanica.ro

33

contra Bulgarilor la Vidin ") §i dupa ce i-am constatat maiapoi, in anul 1260, luptand in armata regellui Bela al IV-lea, impotriva lui Ottocar al II-lea, regele Boemiei.

Aceasta cercetare a noastra asupra problemei Brod-nicilor, coroborata cu datele ce ni le procura' studiul celor-lalte izvoare ale istoriei Romanilor, ne duce la concluziuneaea, inainte de a se fi organizat principatele romane pe baza'politico-teritoriala, cel al Munteniei pe la anul 1290 §i ce!al Moldovei Cu o jumatate de veac mai tarziu, au existatIn regiunile noastre mici organizatiuni ale populatiunilorromane§ti, dintre cari ni se amintesc intre altii Brodnicii-Pruteni §i ca cel dintai voevod ce-1 intalnim in pragul isto-riei noastre nationale a fost voevodul Ploscanea al Brod-nicilor.

In acela§i timp, ni se pare ca se adevere§te §i parereaacelora ") cari sustin c.:a injghebarea celor doua principateromdne s'a putut face, complet §i inteun timp a§a de scurt,numai prin conlucrarea, pe lana elementele interne, §i aelementelor externe, in Muntenia prin elementele roma-ne§ti de peste Dunare §i de peste Carpati, in Moldova prinelementele romane§ti din Maramure§ §i de peste Nistru.

84) D. Jos. Schiopul, Un comes Scibiniensis la 1210? in Daica Istoria2, pag. 65, crede a este vorba de un comes din Sebenicul din Dalmatia.

85)Cf. A. V. Boldnr, op. cit. pag. 158.

3

www.dacoromanica.ro

TEX T EL EA

LETOPISETELE RUSESTI ')Anul 1147

Anul 1147. In luptele dintre principii ru§i, purtate inanul 1147, au luat parte_pgklnd ,Cumani, §i cete de Brod-

120:::*Iff

- rnC )

1. CRO CecOAT EVSCAIA 2)CBHTOCHBB'b we npH a y Hepinmcga, H Torga npH-

Aoula 1(13 Hemy CAR 1431, flonosenb, 0173 yew', ero, C13 BacznemT.110110BEIHHOMI, 60 gaAH npHcnanti CR 6HxyTb, Talco pexyge : npa-maemb aAoponin Tnoero, a Kan Hbl BenHum K'b co6t CO CH.1010npHTH? B'b TO we Bepema npH6troula H313 PycH A131.JKb1 11 Ho-Htgama emy BonoltHmHpa B1 tlepinirost, a Hannan y CTapo-Ay613. CBSITOC.IlaBI we npinke w AtTOCJI3B1110, H Ty npH.nowa K'bnemy Apyani 110.11081rh, TOKCO6Htlif, H upHcTaint K'b HHM'bmHpa goqe6Hqa H roptHa, H nocaa H Ha CMOJIHgHb1, H Howe-Hama Heprb Yrphi. 131 TO we spes' 131,1613mm nocamminiB0.10AHMepH H 143HC.13BHH H3% BAT/P113, H313 BpHlibCKa, H 14313MbileHbCKa, H H313 B.TIOBe, H oTTytta Hyie itenrOpbCKY, HAe aa-em% BCH BRTH1H H JO BpAHeCK'b, H JO B0p06iHH'b, 110AeCbHbe,Aomoromb H MueHecwb. B1) TO we Bepemn npHAorna xi) HemyBp0AHENH, H 110/10BLIH npirgotna K'b Hemy MHO3H, yent ero.B'b TO we Bepemg 143HCJIaB13 ltaBbIA0BHIlb 143% HOBar0p0AB HAe4-lepHHrofty. 1313 TO we nepemst npHAe noprbBipii, nais67, KOCBATOCJI3BY AnsropbcKy, H OTTyAa HAMM M1H3HeCKy, CBSITO-C.113BH4eM13, H C'b rioprenHmewb, H C'b 11011013HH, H Ty A3511313

HM13 1(am:if MHOrbl, H nonne ic rpaAy Ha 143BCJIBBH113. 14 inc.=yroHinna 11 TIOCHH OT'b BOJIOAHMHpa Aanbukonaga H Orb

Bcesonomia, peitytie : He Hmtn Ha HU B73 TOM'b wano6b1, HO6yAeMbl BCH na OAHH'b My)Kb, H He 110MHHH 3110613 HalliHrba xpecrb ICb Ham% utnyri, a oTtuniy CB010 13733MH, H 61TO ecmH

Letopisetele rusesti, editia Comisiunii Archeolog ice din St. Peteramrg.Cronies Ipatievscaia, pag. 27, seq.

www.dacoromanica.ro

36

mum Timm, a To TM BlaBopoTitms" H Rtnosama xpecrb,H He ynpaHnua. Toro we ni3Ta nocna B011oAHmHp% H Hail-cnaft-b Itasbutompla Hal LlepmaroBa nocnbi irb Hasicnasy KIM-WO Kiesbcgomy, pexa: 6paTe! ce sawn, Ofir0B1111b CHHTocnawbBonoCTb M110 135ITH,413, nOHAH1313 HaHb, awe it npoweHeili3, TO nO-HBer13 Ha AIONVIM Cywnanb, n1060 C% Hicarb mlips cinopHArb,mo6o 01 CI HIM% 6behrb".

2. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

1146. H noHen13 Bb1HATH ero Ha% nopy6a, II Hecoma H 131Kenji°, H newa Ty 8 nHill, HM BMA, HH Insi, MI rnarona, HO TORMOAyala 613 B% Hemb, H nosen13 CH 110CTpHillti EyeHmifo emicxony,noToms we oTAa emy Borb HemouxH, H npmenowa H In Mewl,eb MOHaCTbipb cHHTaro Oeonopa, H npnaHa Hrymella H 6paTito,HcoBgballi Hm% we 061314a111, Ty nocTpHwecs 11 B'b cxHmy. HanpexHHH we BO3BpaTHM01. orlaBblikOBH4H nonowa orb KopanenaX0 4le6pHHboxy, a CBsITOenarb BeeBOnOn14,1b OCTa B1 KopatieSt,a oTTyiky nocna B1 I(03eneCK% KO cTpbiemt cHoemy CHaTocnmay,rnaronH: PlaRcnawb MbcTinnaBHqb nomen.b rb RieBy, a AanblA0-BHHH C% POcTHCIlaBOm% MbeTHCnaBlitlem% C% CmoneHbCKHm% xo-TAT% OTO no Ten". AaBbIBOBlitia we npmneirb cTacTa BO ,r_e-6psitibeiri3, a CBATOCnairb Ha% KOBVICKa kute AtA0Cl1aB.1110; Ty we

paa6onl3cH KH5lab 14Bairb 10pbeffl411b, BHyK1 1301100114mepb. CBSI-TOcnaBI we oTTyty noHne 1C0 OceTpy, H Ty OTCTy1:1H Orb Hero14nm-um Bepnaprimb Ki POCTHCnaBy CMOneHbCKOmy Klifi810, Baemly CBSITOCnaBa 200 rp1f3eirb cpe6pa, a 12 rpHBeHl anaTa. IIpm-imenmy CBSITOCnan B1 RonTeCicb rOp0/41, 14 Ty npllcna emy10pbm BanonHmepHgb nOMotib, THCAlgy 6poHHHIeb npywHma B13-

oaepbcxie. CHHTocnans we nepe6pawb xpywmiy, x0T13 HTTH c%BinoaepuH Ha AaBh1A0B1411H xo /1131X0CnaBn10, H B% To spew' nasaHHHemoraTH 14Bairb 10pbeultib 14 6bICTb 60.3eirb Benmx,CBATocnalrbwe He 13xa orb Hero, HH AppialHbl nyCTH, C.ribmaime we AaBbi-nowy4a, owe npmcna 10pbH nomonb CHHTocnarty, 14 He cmtcTano Hem:b OTO, Ho clasawa BATH4H If pl3cTa HM'b : Ce eCTb BO-pOrb H Rams, H Hams ; Aa 110BHTe y6HTH ero neCTb10 11 APpiatHyero Ha6irfre, a HmtHie ero Ha nonoHs Haub", H Tax° nommaTHc-TacH 1431 Aimoc.rmeng.

3. CRONICA NICONOVA 2)

1146. A KFIgab Be.I1HKH CBSITOC/laWb OfirOBHIlb line Irb go-aeacKy, H Hal, RoaeacHa HAB KS klmocnamno, H Tamo paa6oni3cay Hero KH0313 MBaHICO CbIll'b KHR)Rb 10pbeln 13.71aAHMeplPia Ma-

Cronica Voscresenscaia, pag. 37.Cronica Niconova, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

1) Crortica Tverscaia, pag. 207.

37

Homalub. }<Haab *e CINITOCJIaB% 0.11TOBW1b HAe BT2 PABaHb, H 6b1B1)BO MgeHCK13, H 111 Ty/113, H Erb Ay61(.13 Ha jloHy, H Kb EJIII13 H 131Ilp0HCICII, II lIpiliAe Bla 13e3aHb Ha Oxy, H noHiris Hoeprb no Oxt,II npe6burb BO rpax13 OceTp13, H Tamo oTcTynx Orb Hero KHIlab14BaHKO Bepna,tunixs, Cb1H% POCTIICHaB11b, BHyKb MCTHCJIaBllb,npamyrb BnaAnmepa MaHamaxa, npanpanyxs Beenonowb, npe-npaapanyrb Slpocnannb, nPaugps Henuxoro Bnammepa, H HlteKO oTny caoemy PoeTHcnaHy Kb CM011eHeCK'bo a CBSITOCI1aB'1I RpmEsepxs no OKil OHO, H npHweirb CTa Ha yCTb I10pOTBb1 OmHs llio6HHnit OM0001313, H 11pe6b18s Ty MbICJIHIlle "ITN K'b KO/10T-cKy. 14 npHcria ¡CL Hemy KIII13b K)pbm BnaAHmepnqb MaHomawb11373 CY/HAWN' B13 110MOI1Ib geTbipeHaAecsiTh TbICHINb 6p0HHHK'b, aKHIlab 14351CJIaWb AaBbIA0BHIlb H 6parb ero BonoAnmerb ,TiaBbIAO-BHIlb, TO cnbunenue He CM13CTa I10 HMI, HTH, HO 1312313paTFICTaC514131 kbAOCIla131151. Toro we whTa npecTanHcx 1(H113b 14BaHKO K)pb.el31411b, BHyleb BOJ1OAHMepa MaHomaxa, y KH51351 C1351TOCIlaBa On-roaaqa Ha yCTb 110p0TBbl pim 13% 1110611H1rh AM0001313, WhC511jaMapTa Erb 29 aelib, H Haemine rim(' ero 6paTia ero, KHBab BO-pHC1D 10pbeB1iqb, H Kliflab 1.11t6'b K)pbeBHtlb, H HAolna KO onlycnoemy, HenHxomy KIII1310 100610 Brialmmepwno MaHomainy, B'bCywAanb, a CBATOCJ1aBb rige 011TOBHgb Haeprb I10 01C13 ptut,npe6bmax Cl) BeJIHKI4M% K11513CM13 K)pbems Cymmancolms, C'bCbIHOM% Bermoro KH51351 BonoliHmepa Manamaxa. Toro we ntTanpecraancn 6/lar011tpHag KHArHHII HHoxa MipHHa, 2un4 nenHxoroKliflag Bnalumepa MaHomaxa, mtcxna anptnx Hs 30 gel-lb, a no-noweHa 6b1CTb BO CINITerl NepKBH Hs moHacTbipH, Kb HeAll wenocTpHwecn. Toro we ntTa axbnaina meTmpe nepxBH xameHm....

4. CRONICA TVERSCAIA1)

1146. Ha Ty we OCeilb 14rOpb B1 nopy613 601113Hb 6t, 1411p00511.11e qepHembeTna, 1(H13b BeJIHKIII we NOMA HignycTH(B)umero nocTpwill, H 6bICTb 1IOCTp11WeH'b B'b IlepeNCJIW31111 0TT3 enn-cxona Eylmmig, 110TOM'b we oa,Ekpast, H HeAotua ero Kb gieBbB'b maHaeTbipb CBSITar0 c1le0A0pa, H Ty cxbimy B733110/KHWa Ha HL.orlaBbIA0BH'I11 we nomkoina aa Cnnrocnaaomb ¡co Ae6psnibcxy, aCB11TOCJ1aBb BCeB0/1010111b 0111`0Bliga OCTa B'b gapagent, a CBS1-TOCaaBb 14373 Koaenbcxa Hixe ICb ith/IOCIlaB.TIFO : Ty we paa6onlicsiy Hero I4BaHb lOpieB14913. Om, we none 1C13 CecTpy, 14 Ty POC-THCAaBligb 14BaHb BepnamPiHnqb OTCTy1113 Orb Hero IC13 POCTH-can), Kb CMOJleHbCKOMy, a CBSITOC/laBb npinixe BO KO.T1TeCKb ro-

11 Ty npHc.ria emy lOpiii 01011POPYKiii 1131 Cywkaim HO-MOtib 1000 6p0HHHICb, a DABBIA0B1111H TO C11131111aBIlle, He cminnaNO Held% NTH, HO B0311paTHCTaCR 1131 ithAocnan.rm.

www.dacoromanica.ro

38

Anul 1216

Anul 1216. In luptele dintre principii rusi Sviatoslavsi Iaroslav, iau parte, pe 15n0 Cumani, i trupe de Brod-nici.

5. CRONICA DIN NOVGOROD')

1216 . H 6bnna Ha Topomws Ha Owls Capis y CBSIT'bilMapnwis, anwin B'b 9, B'b Be1INK'b AeH13; H Ty npiisxa KOCTHH-THHI, KHH3b C'b POCTOBgH, H napagoBaulacn BHIVEBIlIeCH,H xpecrb.utnoamna. H oTpHnHwa BononHmepa Hcxoacxaro C'b AppiamoioB73 POCTOWb, a camH nplimegwe nonschs, cTasua npoTHsy Ilep-cncnaHnio, B73 @omitHy Hentmo. H txamue Ha% Honxorb, 110A1.ropojkoml Hammawa genowisica H Hcnbrrama, owe K1151351 Apocna-Ha B'b ropoAt HisTy, nomen1 651111e K73 6paTy 10pbews C'bI10.71031,CKOHHB'b BC10 CH010 BOROCTb, C'b HOBT0p0AgH H C'b HOBOTOIDKUN,a 10pbm, co CuTocnaHoml, H C73 BonogHmepoml, BbImeJIL 6Hwe11373 B0.110AHMepa C73 acem 6paTbeio. Il 6Hxy norm's CH.I1H11 BenmH,MypomnH, Bp0AH/11.111 H rOpO,VIalfb, H BCH cHna Cyanancgoll 3em-M4, 6Hine 6o nornaHo 11873 nocend go nisunia. One cTpawHo1110A0 H AHBHO, 6paTie! nollgowa Cb1H0Be Ha OTLIH, a onus HaatTH, 6parb Ha cipaTa, pa6b1 Ha rocnony, a rocnona Ha pa6bi.H cTa Apocnawb H 10pbH C73 6parbelo Ha ptut Kat, a MCTH-cnawb H B0J10,1111Mepl C73 HoHropow nocTaancTa CBOH 110.7KbI6.7H31 K)pbel3a, H Ty CTONCTH, a KOCTHHTHH73 nanis cToHweCBOHMH I10.11K131, plgt AligH10. 14 yaptma nonym cTomna Rpo-CnaBnH ø 10pbeB131, R nocnama JIapioHa cowcoro WI3 lOphio :KilailHeM'b TH CH, HtTy CL T06010 06111113I, o6Hga C'b 5Ipo-cnaHowb". OTHtma we 10pbm: opus% ecmb 6parb 5lpoc.na-

H nocnacTa Irb ApocnaBy pxyme: nycTH mywH Hoaro-ponms H HOBOT0p)KgH I LITO ecH aaillerrb BOHOCTH HOBrOpOATIKiH,Bonoich BICHSITH, a Amps C73 HamH BOHM!, a 'Teal, xi, Ham%utnyil, a xpoint He nponmsars" ()Tatum we gpocnawb: mxpaHe X0"1/0, a mywa y meHe; a nanetie ecTe wmf , H Bb111111H ecTeaxis pbt6a Ha cyxo". H cxaaa Aapiowb Ty ptoib xHsaehub H Hut-ropoixuehrb 14 llama nocnacTa Wb o6isma icHnaema C'b nocatnHeiopistibm: mu npiunms eats', 6paTe 10pbH H SipocnaHe, He Ha npo-nliTbe xpomf, He nail Eon. CTB0pHTH Toro, ynpaHismcss, MbI ecmeunemeHmiuts, a nanHsch cTaptriumcmo ROCTHHTNHy, a nocanHTeero B73 Bonogismept, a Bawl, mum Cymanbcxan BCH".

Bononumep% we CMOnetICKiii HOCTaBH gOAKI CBOR C'ba orb Hero MbCTI4C/laB'b H BCeB0110A73 C'b HoHropoww, H Bono-.Ammeps FICKOBWIN. a orb Hero CTN ROCTAHTRWb POCTOB-NH, ApOCIIHB'b we cTa C73 CBOHMH 110/1101, H C73 MypomboasmHC'b rOpOplaH131 R CI Bp0AHHKH upoTHey B0110101MePY n CM0111151-110M73, a 10pbH cTa npormsy MbCTHCIlaBy H HOBrOp0Agehrb.

1) Cronica din Novgorod, pag. n seq.

www.dacoromanica.ro

39

CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Are aproape acela§i cuprins ca §i cronica din Nov-gorod.

Anul 1224

Anul 1224. In lupta dela raul Calca dintre Mari siprincipiti ru§i au luat parte, pe lAngi Cumani, si trupe deBrodnici. Ace§tia, subt comanda voevodului lor Ploscânea,au luptat impotriva principilor rusi, fiind de partea Tha-rilor.

CRONICA DIN NOVGOROD2)

1224. Toro we PYCbCTili 1CH51814 He nocaytuawa, HI nocnbiHa6Hwa, a camm noHnowa I1OTMB 11M'b, II He AoLubillure 0.11b11113214 crania Ha Airimpt, 14 upticnaura rb 1111MT3 wropoe [menu Ta-Tap!, pexylue Taxo : a ecTe nocaywaim Flononn, a 'imam Ha-ma ecTe H36HnH, a aneTe apoTioy HaC'b, T8 Bbl noHnHTe; a MblHam, He BaH1114, ;la B1 cemb Bon,. 141 oTnycTHina Iwo% 'local.'14rb. Torna we Mbemcnaab nepe6ponacH AH4311Pb npenae B'b1000 BON Ha cTopowm TaTapbcxbui, H no613AH ii, a 11pOICI 11X'b

1313613We C'13 Boettonolo CBOI1M'b fema6erowb Bla Kyprawb [10110Bb-libCKb111, li TY 14M13 He 6131 MOilli, 11 norpe6oula soesony cacierofema6era MOM B'b BehlAN, XOTHIDe HOIBOT1 ero y61110CTII, N Tyh Hantaoma, xcripocHwbwe n021013bIlli y MbCTLICJIBBB, 11 y6minaH. Cabnuairbwe we TO KHH811 PyCbCTili, noHnowa aa 01.111i311pb, N

HoHnowa BCH Erb Rynt DO 1114X73 we, Kamm 9 mirr, A aaHnowaaa ganawb-piwy, 14 nocaama B'b CTOpONUOCI 5IPYHB CI 110110BbD11,a camx CTaH0h113 cTama Ty. Tuna we Slpywb CICTYMICH C121111M11, XOTH 6/4T14CH, 11 no6trouia He ycntsuire HINT° we no-IlOBLUI Haaairb, H HormiTawa 613HCB111e CTalibl PYCbC1(131X73 ICHH3b,He ycntwa 6o 11C110.11411TNCH npoTHEly NMI., H cuurrowaca BCH,11 61ACTI, Ci31111 ana 11 moTa. MbCT11C11BB'b we KLIBBbCKbIll, EINAR

ce sao, He ;mono' ci, mtcra mucamo we, cram) 6o 613 Ha ropi3,Hav. pimno Han. ka.iwohm. Bis 6o MI3CTO TO RaMSIHNCTO, If Tyyrowii ropon% °KOH° Ce6e Ha 1COM3X1, A 61401 CI BIM 1331 TO-poAa Toro DO 3 AH11. MHI4 we TaTapH 11014A0111a DO PyCbCKb1X1KH11314VE, 6bf011e AO AH'illIpH, a y ropoAa TOTO OCTa 2 BOBBOAt,UbrblpiCall'h II Te11110KBH1, Ha MbCTNCJIBBB 14 Ha BATH ero HaAHAPefl H Ha anbacaunpa Ay6ponaibcyaro Bi3CTa 6o 2 104HBHCI MbcTmcnaBohrb. Ty we x BponHaiim ci, TaTaphi 6bnua, a Boe-Bona linocabnia, ii Ti 0KBHbHb111 Boeaona atnoaarb xpecTs 9bCT-Hbl# ICS MKTHCHaBy 14 Irb o6.13ma roulaema, HKO MX% He EARTH,

Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.Cronica Novgorodscaia, pag. 90, seq.

www.dacoromanica.ro

40

HT, HyCTIITH 11211 Ha HCKyErb, S c-bnra OK3HbHMH, npeAa firb 113-Bf1311Th TaTapOWb; a ropo» B13511113 II 1110AN macticoma, H TyKOCTMO nanoma, a 1CI01311 14M-bwe nanasnwa, nonsKnanswe noxbAlcxbi, a CaMH Bepxy ctnowa 0613A3T14, fi TaK0 WHBOT1 mrbicomouia, a HHbIrb KHli3b AO AB-13npi3 rompo y6nwa 6: CBIITO-cnaBa IlHenbacaro, Plancnana 14Hrsoponng1, CnnTocnana W1Ohib-cKaro, MbeTHeilaBa I4epHHrOBbCKar0 Cl) CbIHOMI, Doprx FleCB13H113-cKaro. Tizna We MbeTHC113131 MberliC113811H15 nepewe nepe6trsAH131Ipb, OTptfl Orb 6epera nonbe, ika He HAyTb TaTapli RO Hfirb,a ca ms onna y6twa, a npomiR BOH BeCATLIH npiine xowno 131-CBOSICH, a 14Hblrb 110110811H no6Rwa H31 KOM1, a nHoro 113'b nopTa.

8. CRONICA VOSCRESENSCAIA1)

1223. TaTapams »ce 611'310111HM1, AaHNHOBH we na6nna1ow,eHrb CBOHM1 nonicoms, 0 Onronn gypcxomy xptnico 6biowycn esHHAIH, Tora we %pm, n HHHH Borign n0.110BetibCTII4 cscrynn-tueca C13 HOMO, xoTnnw &mica; naKbi we BOCKOpt no6trowaWM10131114, 14 noTonTaula 6twane cTaHhl PyCK121X1 KHH3b, a ICHH3Htie ycntwa 011.111MITHCH LIOOTHBy I4X1, H CMHT01113CH BCH BOHNI4PyCTI11, 14 6bIcTb cttia ana H 1110Ta, rptrb pago HaWHX1 Pyc-RSIMS 11011KOM'b 11061111AeHOM1 6bIBWHA41. AaHH111 we B0AtB1, 5IKOxpIntiae 6paHb TaTapboca Hanewnrb, o6paTti KOHb CBOA H no-6twe 0T1 ycTpemneHia 17pOTHBHbIrb, H nwana BOAM 14 niri, H no-ilIOTH paHy Ha Th.lecH CBOeM1, BO 6paHn we He 1103H3CH xvitno-CTH pago mywecTna BoapacTa cimero, 613 6o npsas H xpa6ops,

He 613 HH 131, mems we emy aapoga. 11 6bICTI3 no6tAa Ha BCHKiifi3H Pycide, alca we He 61mana °Ti. Hagana PycKoh. aemnn HH-xorAa we. Btintbs we ce benswill 1(H513b Kiesbociii 6bmwee ano,

He nenwecn mucamo we cs mtcTa, cTans 6t Ha ropt HalChptxmo RalIK010, 6t 6o mtcTo xamemicro, H Ty r4HHHIlla ropo-Aorb C1 KOJIbeM1, H 6HCH Ci. HOMO HTh ropo,na no 3 nHn. AHHHH TaTapose nonnowa nocnt PyCKbirb RHsaell, 6b1onke Hrb HAO Antripa, a y ropona ocTawacn Ana BOeBOAM, tierbipKawb HTewylcawb, Ha KH13f1 MCTHC.113Ba, H Ha 3fITH ero Ha AHApea, HaAnexcaHnpa Jiy6ponbcKaro, 6tcTa 6o Ty 2 KH2351 co IcHnsem-bMOTHCHaBOM73. Ty we N BOOAHH1111 6bI11 I CTapb114, H BoeBolia HrbnflOCKHHH, H Ty oKaaHHirt nawa poTy KO KHH310 McTncnany Ho6tma imaema, SIKO He 143614714 firb, HO nycmTn Hrb Ha HCKy111,

conraBT, oxammiii npeAacTb xxi, CB5133131, TaTapoms, a ropolklsama, monea we nactRowa, a mHnseti nomanowa nons ncxbi,

ci3Bowa B'bpay Hrb o6tnant, H TaK0 Ty acoHgawa 10-151311

WHBOTT, CBOR.

1) Cronica Voscrcsenscaia, pag. 131, seq.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE BIZANTINE

NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates Acominatus, intr'uncodice din Venetia, Fol. 104, pe verso, ne spune cá Bor-donii, o i Bopbévrg considerati ca Brodoni sau Brod-nici 1), o ramurà a Tauroscitilor TCLUO0O-KOJJV earoaTraEs, au

dat ajutor Asane§tilor in luptele acestora impotriva arma-telor bizantine.

IKO.CO. 'AV Tap nvoq áboúXwrov Ç bOpo, rIEEIVew TE Kflì XiaV

ap1110V, Kai oi K Bopbewrig ot5-ro1, TOO -aavElv inrEperftTal, Kett Taupo-axuaCùv CorourretbEq, ^Ovoq bi Kai 0i5T01 KáTOX0V toiq KaTec TewATMOV EuvapeqiEvol papfiecpoig, auvunku(pav duToig iiTTTladal Kai aUV-a1TúJX0VTO, bi TrEpatiadiv òptcagictv, fins etTr000e Tois álTO-aTáTalq Kai errXoúpoiq szOIXabatcpeOat finexpotíaw KaaCtimE EutißaXibv KaixantbubEctq 6TnaD.E.v EEEKÉVTlaCtg.

1) Th. Uspenschij in Obrazovanie Worago bolgarskago carstva. Odessa,1879, in Apendice, pag. 35.

www.dacoromanica.ro

C

DIPLOME REGALE BULE PAPALE

I

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei, An-drei al II-lea, confirma' din nou donatiunea ce facuse maiinainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei §i le mai acordànoui privilegii1).

In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis 1. An-dreas dei gratis Ungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,Galaciae Lodomeriaeque rex in perpetuum. Inter regalis excel-lentiae insignia, quibus recolendae memoriae antecessorum no-strorum recolenda memoria insignitur, illud 3) excellentius et com-mendabilius prae ceteris invenitur commendandis hospitibuslargioris liberalitatis dexteram porrigere, quorum conversatioet utilis esse 4) regno dignoscitur et °ratio deo esse commen-dabilis reperitur. Hinc est quod piae recordationis parentumnostrorum vestigia pio desiderio amplectentes et aeternae vitaebravium cum eis post praesentis vitae cursum 5) apprehenderecupientes Hermann° magistro religiosae fraternitatis hospitalissanctae Mariae Theutonicorum 6) Jerosolimitani eiusque fratri-bus tam praesentibus quam futuris caritatis intuitu quandamterram Burza nomine ultra silvas versus Cumanos licet deser-tam et inhabitatam contulimus pacifice inhabitandam et in

Primul codice din anul 1280, de pe actul original, este insemnat de noicu litera A. Mai existà apoi al doilea codice din anul 1260-1270 al cAlugarilordin Viena, insemnat cu litera B *i al treilea codice din 1317 al archiepiscopuluiThomas din Strigoniu, insemnat cu litera C. Documentul este reprodus de N.Densusianu in colectia Hurmuzachi, L pag. 74, de Teutsch-Fimhaber, Urkunden-buch, I. 17, de Fejér, Codex Dipl. IH, 1, pag. 370, si de Zinunermann-Werner,Urkundenbuch, L pag. 18. Pe acesta din urnki 1-am luat de baza pentru textulnostru.

Unitatis, in A. In nomine sanctae et individuae trinitatis.Illud. In B §i C istud.Esse. In A lipseste.Post praesentis vitae cursum, in B *i C praesentem cursum.Theutonicorum, in B Thevtunicortun.

www.dacoromanica.ro

Sumrno, in C. supremo.Pristaldum, in A: pristalltun.Facate, in B: Facatae.Eorum, in B i C: ipsorum.

43

perpetuum libere possidendam, ut et regnum per conversatio-nem eorum propagatum dilatetur et elemosina nostra per ora-tionem eorum ad remedium animae nostrae et parentum no-strorum coram summo 1) deo deportetur. Praeterea eís conces-simus, quod si aurum ye! argentum in praedicta terra Burzainventum fuerit, media pars ad físcum regium per manus fra-trum deportetur, reliqua ad eosdem devolvatur. lnsuper liberafora et tributa fororum eiusdem terrae eis totalíter indulsimuset ad munímen regni contra Cumanos castra et urbes lapideasconstruere eos permisimus, ut et inimicis Christi resístere va-leant et personae nostrae et heredibus nostris legitime nobissuccedentíbus ad coronam ad honorem pateant et munimen.Statuímus etíam quod nullus vaivoda super eos descensumhabeat, líberos denarios et pondera eis remisimus et ab omniexactione et collecta eos esse permisímus liberos et immunes.Nullius iudicío sive iurísdictioni, nisi solius regís subiaceant.Judicem iídem fratrds super eorum populum constituant. Nosvero praemissos fratres in possessionem praedictae terrae Burzaper pristaldum 2) nostrum Facate luna nomine iussimus intro-duci, qui praedictam terram perambulavit et eam ad verbumMichaelis vaivodae certis metis circumsignatam ipsís assignavít.Prima vero meta huius terrae incipit de índaginibus castrí Al-maye et procedit usque ad indagines castri Noialt et inde pro-gredítur usque ad indagines Nycolaí, ubi aqua defluit quaevocatur Alt et sic ascendít per Alt usque ubi Tartelowe caditin Alt. Addidimus etiam postmodum eisdem fratribus conferen-tes castrum quod Cruceburg nominatur, quod fratres praedictide novo construxerant, cum pratís circa illud adiacentibus eta fine terrae Cruceburg terram, quae vadí t usque ad terrnínosProdnicorum ab indaginibus Almaye in parte altera vaditusque ad ortum aquae quae vocatur Burza, et inde progrediturusque ad Danubium, cuius donationis postmodum factae a nobisfratribus memoratís prístaldum dedimus Ypochz banum. Con-cessimus etiam eisdem fratribus quod super fluvium Alt sexnaves et super fluvium Mors sex alias naves habeant liberasper totum regnum nostrum sales deferentes in descendendonec non alias res in ascendendo referentes, et salifodinas quaeakana vocantur suffícientes ad illas duodecim naves libere ubi-cumque voluerint eisdem concessimus in perpetuum. Item con-cessimus, quod nullum tributum debeant persolvere nec populieorum, cum transierint per terram Siculorum aut per terramBlacorum, homínes quoque nunc terram ínhabitantes praedictamad eorundem fratrum servitium et domas eorum 4) utilitatem

www.dacoromanica.ro

44 --

sine requisitione liberos dimisimus, ita ut si aliqui de ceterode nostris hominibus vel hospitibus terrae nostrae pertinentibusad ipsos transmigraverint, statim cum ad notitiam fratrum exveritate pervenerit, eos qui sic intraverint 9 expellant a), et hiiqui eos introduxerint in manus regis vel nunciorum eius tradent.Quicunque etiam in regno nostro constitutus proprietatem suammemoratis fratribus pro elemosina ciare voluerit, de nostra mu-nificentia liberam habeat facultatem et ipsam donationis nostraegratiam ut libera permaneat nostro privilegio perpetuo confir-mamus. Praeterea talem et tantam eisdem fratribus concessimuslibertatem, quod nullus monetariorum ultra silvas terram eorumintret vel praesumat eos in aliquo molestare et ipsum ins etutilitatem, quam in terra ipsorum percipere deberemus de novamoneta, totaliter eisdem fratribus indulsimus, quia ira nostracontra eos provocata eo tempore, cum terram, saepe dictam eispraeceperamus auferri, fuerant non modicum damnificati. Quamrestaurationem facimus eo, quod ipsi 8) in confinio illo tam-quam plantatio novella sint positi et assiduos paganorum pa-tientes insultus, se pro regno tamquam firmum propugnaculumde die in diem morti opponere non formidant. Verumtamennullam potestatem habeant cudendi quamcumque monetam sineregís licentia speciali. Domum autem seu hospitale fratrum eo-rundem cum omnibus possessionibus et bonis suis, quae in prae-sentiarum legitime habere cognoscuntur aut in futurum prae-stante deo inste poterint 4) adipisci, sub nostra protectione sus-cipimus, slatuentes ut perpetuis futuris temporibus sub regiatutela et defensione consistant. Et ut istud eis ratum perma-neat atque firmum, praesentem paginam sibi iussimus bullaenostrae aureae caractere insigniri 5). Datum per manus Cletiaulae regiae cancellarii, Agriensis praepositi, anno ab incarna-tione domini millesimo CCo. XXII. Venerabili Johanne Strigo-niensi, Ugrino Colocensi archiepiscopis, Desiderio Chenadiensi.Ruberto 6) Vesprimiensi, Stephano Zagrabiensi, Thoma Agriensi,Alexandro Waradiensi, Cosma Geuriensi, Bartholomeo Quin-queecclesiensi, Briccio Waciensi episcopis et Reginaldo Ultrasil-vano electo existentibus et ecclesias dei feliciter gubernantibus I).Theodoro filio Wetich palatino, Pousa filio Nane curiali, NicolaoBachiensi, Tiburcio Posoniensi, Helia Bichoriensi, Martino filio

Intraverint, in B §i C: intraverunt.Expellant, in B: expellent.¡psi, lipseste In A.Poterint, in B 0 C: poterit.Caractere insigniri, in B iussimus sigilli nostri caractere roborare.Ruberto, in B *i C: Roberto.Feliciter gubernantibus, in A: episcopis... electo Ultrasilvano existenti-

bus. in C: episcopis existentibus et ecclesias utiliter gubernantibus.

www.dacoromanica.ro

45

Michaelis Novi castri comitibus existentibus et aliis multiscomitatus tenentibus. Regni nostri anno XVII-a.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirmO dona-tiunea ce fOcuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, cavale-rilor Teutoni in tara Barsei, precum §i nouile privilegiiacordate ).

Honorius episcopus servus servorum dei dilectis filiis ma-gistro et fratribus domus sanctae Mariae Theotonicorum Jeroso-limitanae salutem et apostolicam benedictionem. Cum a nobis.petitur quod iustum est et honestum tum vigor aequitatis quamordo exigit rationis, ut id per sollicitudinem officii nostri addebit= perducatur effectum. Sane in privilegiis carissimi inChristo filii nostri Andreae regís Ungarorum illustris perspe-ximus ínter cetera contineri, quod ipse quandam terram nomineBurza tunc desertam et inhabitatam vobis donavit intuitu pie-tatis perpetuo libere possidendam, concedendo nihilominus vobis,ut si aurum vel argentum in praedicta terra contigerit reperiri,una pars ad regium fiscum pertineat, reliqua vero vestris usi-bus dep[ute]tur. Libera quoque fora et tributa fororum eiusdemterrae totaliter vobis induisit, liberos denarios et pondera yobisnihilominus remittendo et reddendo vos ab omni exactione li-beros et immunes ac statuendo, quod nulli vaivodae supervos liceat habere descensum. Ipsam quoque terram certis di-stinxit l[in]itibus sive metis, quarum prima incipit ab indagini-bus castri Almag[e] et procedit usque ad indagines castri Noil-giant et inde progreditur usque ad indagines Nicolym, ubi aquadefluit quae vocatur Alt, sic ascendendo per Alt usque Tertilloucadit in Alt et iterum vadit usque ad ortum eiusdem Tertillou,et ab ortu aquae, quae Timis vocatur, progreditur 3) usque adeffluxum aquae, quae dicitur Borsa et deinde, sicut montes ni-vium terram complectuntur eandem, usque ad Almagiam se ex-tendit. Addidit etiam postmodum idem 4) rex donationi praedic-

Comitibus, in A: militibus.Originalul este pe un pergament din Archiva statului dela Königsberg.

Pergamentul fiind foarte deteriorat, lacunele din el au fost intregite dupa uncopiariu al privilegiilor ordinului dela inceputul secolului al XV, codex A.Documentul este reprodus de N. Densu.5ianu in colectia Hurmuzald, Doc. I, pag.76, Fejér, Codex dipl. III, 1, pag. 4122, de Teutsch-Firnhaber, Urkundenbuch, I,19 §i de Zimmermann-Wemer, Urkundenbuch, I, pag. 22. Pe acesta din urma.1-am luat de baza pentru textul nostru.

Progreditur, in Original : progregritur.Idem, in Original : idex.

www.dacoromanica.ro

46

tae castrum, quod Cuzeburc 2) nominatur de novo constructuma vobis cum pratis adiacentibus circa illud nec non a terminoipsius castri terram quandam, quae procedit usque ad terrninosprodnícorum 2) et ab indaginibus Almagie in parte altera pro-tenditur usque ad ortum aquae, quae Burra vocatur, et jade adDanubium usque procedit. Concessit etiam vobis, ut super flu-vium nomine Alt sex naves ac totídem super fluvium nomineMors liberas habeatis, per totum regnum eius salem descen-dendo ferentes et referentes res alias ascendendo. Salifodinasetiam quae Akana vocantur sufficientes ad praedictas duodecimnaves libere ubicumque volueritis vobis regia liberalitate con-cessit, concedendo, ut nullum teneaminí praestare tributum netetiam homines vestri, cum per Siculorum terram transierínt autBlachorum. Ad haec homines, qui terram ipsam inhabitabant,quando dicta donatio faca fuit vobis et domuí vestrae liberossine requisitione dimisit, expresso ut si aliqui de hominibuseius vel hospitibus terrae suae ad vos de cetero transmigrave-rint, eos exínde, quam cito ad notitiam vestram pervenerint,-expelletis. Adiecit insuper, ut quilibet in regno eius, qui pro--prietatem suam vobis in elemosínam voluerit elargiri, id faci-endi habeat liberam facultatem. Ea etiam vos concessit líbertategaudere, ut nullus monetariorum ultra silvas terram vestramintrare vel vos in aliquo molestare praesumat, totu[m ius etutilitatem, quam in terra vestra debebat percipere, vobis tota-liter indulg]endo. Id p[ensando specialiter in reco]mpensatio-nem [da]mn[orum, quae] perpessi fuistis, quando eius Ira contravos provocata praedictam te[rram vobis praece]pit auferri, acetiam [ideo], quod in regni confinío p[ositi freque]ntes pagano-rum sustinetis insultus, vos pro regno morti tanquam [firmum]propugnaculum opponentes, verumtamen nullam potes tatem ha-b[eatis] cudendi quamcumque monetam absque regis licentíaspecial Nos ergo vestris iustis precibus benígnum impertientesassensum, praedictas terras cum libertatibus et immunitatibussuis, sicut eas inste ac pacifice obtinetis, et in privilegiís dictiregís plenius continetur, vobis et domui vestrae auctorite apo-stolica confirmamus et praesentis scrípti patrocinio communi-mus. Nullí ergo °main° hominum liceat hanc paginam nostraeconfirmationis infringere vel ei ausu temerario contraire. Si quisautem hoc attentare praesumserít, indignationem omnipotentisdei et beatorum Petri et Pauli apostolorum eius se noverit in-cursurum. Datum Laterani, XIIII Kalendas Januarii, pontificatusnostri anno septimo.

Cuzeburc. Codex A: Cruczeburg.Prodnicorum. Textul in Hurmuzaki : Blacorum. In mai multe locuri

textul acesta din colectia Hurmuzaki diferà de textul stabilit de Zimmermann-Werner.

www.dacoromanica.ro

47

Anul 1223 (dupa 30 Novembre). Regele Ungariei,Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotulGocelinus manastirei din Carta, judetul Fagaras, o mo§iepe care regele i-o daruise mai inainte acestui preot1).

In nomine sanctae trinitatis et individuae unitatis. Andreasdei gratia Hungariae, Dalmaciae, Croaciae, Ramae, Serviae,Galliciae Lodomeriaeque rex in perpetuum, Cum quaelibet justapetitio spud regiae serenitatis excellentiam sit admittenda, iliamaxime meren i censetur obtentum quae ab animo divinitusinspirato procedens prodit velle petentis largiendo terrenalucrari caelestia et temporalibus institutis acquirere sempiterna.Hinc est quod ad universorum notitiam tenore praesentiumpervenire volumus, quod cum fideli et dilecto clerico nostromagistro Gocelino propter indeciduae fidelitatis obsequia mon-tem sancti Michaelis cum ecclesia et terra sibi pertinentesitum in Ultrasilvanis partibus, quem de Zebeniensi ecclesia inconcambium terrae Borothnik receperamus simul cum om-nibus suis pertinentiis eodem jure libertatis quo nos obtinuera-mus libere et pacifice lure perpetuo possidendam per fidelemnostrum Pouka filium Ceci Eliahim contulissemus, postmodumprocessu temporis divinitus sibi inspirante pro remedio animaesuae intuitu aeternae retributionis quo unusquisque generaliterindiget, monasterio de Kerch contulisset, accedens ad nostrampraesentiam multa precum postulavit instantia, quod donationisuae assensum praeberemus et privilegio regiae auctoritatisconfirmaremus. Cum igitur regiae maestatis intersit cuiusquejura integra conservare et pHs dispositionibus auctoritatemimpendere justas eius petitiones et optimam intentionem consi-derantes favorem adhibuimus condignum praenominatum itaquemontem simul cum ecclesia et terra cum suis pertinentiis eodemtitulo- libertatis, quo iam dictus magister Gocelinus per nospossederat 2), in praesenti pagina adnotatam fecimus auctoritatenostri privilegii perennari praememorato monasterio iure per-petuo possidendam. Prima meta terrae montis sancti Michaelis

Originalul din 1273 ce se gasea odinioara in Cisnadioara, apoi inCisnadia, a disparut astazi cu totul. 0 copie din 1359 se gaseste in Archivadin Sibiu ; o a doua copie din 1449 se afla la Capitlul din Alba Iulie, iar o atreia copie se gaseste in Muzeul Brukenthal din Sibiu. Documentul este reprodusde N. Densusianu in colecOa Hurmuzaki, Doc. I. pag. 79; In revista Transilvaniaa. 1871, pag. 42; de Fejér, Codex Dipl. III, 1, 399 si VII, 1, 212; de Teutsch-Firnhaber. Urkundenbuch, I, 23 si de Zinunermann-Werner, (Jrkundenbuch, I.pag. 26.

Possederat, in Original : possiderat.

www.dacoromanica.ro

48

incipit ab oriente in pede alpium et descendit per torrentemdescendentem ab ipsis alpibus versus villam Ruetel metis assig-natis secus rivulum usque ad viatn, quae ducit de ipso montead villam Ruetel, inde transit ipsam viam et ascendit perquandam viam usque ad metam quae dividit territoria de villaHermani et de villa Reutel, inde tendit sub pede montisvinearum de villa Hermani et per quandam semi tam quae ducitad Insulam Christianam usque verticem montis nemorosi et peripsum verticem ascendit iterum in alpes versus occidentem etibi terminatur. Item etiam confirmamus in praesenti privilegioterram quam prius eidem monasterio contuleramus exemptamde Blaccis pro remedio animae nostrae per fidelem ac dilectumnostrum Benedictum tunc temporis vaivodam assignari facientes.Meta vero huius terrae incipiens a fluvio Alt, ubi finis estcuiusdam insulae ascendit per paludem quae vocatur Eguer-potak usque fagos quae dicuntur Nogebik et in fine dictarumfagorum cadit in rivulum qui dicitur Arpas el exinde pereundem rivulum ascendit usque alpes et per alpes veniensversus australem plagam descendit in rivum qui dicitur Kurchzet per eundem rivum venit in fluvium Alt et sic terminatur.Ut autem huius nostrae confirmationis series salva semper etinconcussa permaneat, praesentem concessimus paginam sigillinostri munimine in perpetuum roboratam. Datum per manusCleti aulae nostrae cancellarii et Agriensis praepositi, annodominicae incarnationis millesimo CCo XXo IIIo. Strigoniensisede vacante, reverendo Wgrino Colocensi archiepiscopo exis-tente, Desiderio Chenadiensi, Roberto Vesprimiensi, StephanoZagrabiensi, Thoma Agriensi, Briccio Vaciensi, Bartolomeo Quin-queecclesiensi, Regnaldo Ultrasilvano et aliis episcopis ecclesiasdei gubernantibus. Jula palatino et comite Budrogiensi, Sala-mone bano, Nicola() curiali comite reginae et comite Supruniensi,Botez aulae nostrae curiali comite el comite Bekesiensi, BuzadPosoniensi, Martino Musuniensi, Laurencio Wyuariensi etaliis comitibus comitatus tenentibus. Regni autem nostri annovigesimo.

IV.

Anul 1227. Papa Grigorie al IX numeste pe archiepis-copul din Strigoniu ca legat apostolic in tara .Cumanilor siIn tara Brodnic si-1 autoriza' sà" predice, s'a boteze, sa infiin-teze biserici si sä instituie preoti si episcopi 1).

Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... Strigoniensi,Archiepiscopo apostolicae sedis Legato, salutem etc. Gaudemus

1) Reprodus de Theiner, in Vetera Monumenta historica Hungariarn sa.cram illustrantia, I, pag. 84 de FejOr, in Codex Dipl. III, 2, pag. 108 §i de Den-su.51anu In colectia Hurrnuzaki, Doc. L pag. 102.

www.dacoromanica.ro

49

in domino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiamlaudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quaefecit, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, hominesiacentes in tenebris ignorantiae de gentilitatis errore ad viamveritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam revocare.Nuper siquidem per litteras tuas nobis transmissas accepimus,quod Jesus Christus deus ac dominus noster super gentem Cuma-norum clementer respiciens, eis salvationis ostium aperuit hiisdiebus. Aliqui enim nobiles geniis illius per te ad baptismigratiam pervenerunt et quidam princeps Bortz nomine de terraillorum cum omnibus suis subditis per ministerium tuum Hemdesiderat suscipere christianam ; propter quod unicum filiumsuum una cum fratribus praedicatoribus, messis dominicae ope-rariis in terra praedicta, ad te specialiter destinavit, attentiusobsecrans, ut personaliter accedens ad ipsum et suos viam vitaeostenderes ipsis, per quam ad veri dei notitiam valeant perve-nire. Uncle quamvis pro executione voti tui, quod emiseras proterrae sanctae succursu, in peregrinationis esses itinere constitu-tus, considerans tamen tam magnum animarum fructum et aug-mentum christianae &lei exinde pervenire posse, si piis eorumdesideriis condescendas, intermisso dictae peregrinationis itinere,dilectum filium... Archidiaconum de Zala ad nos destinare curasti,devote ac humiliter suppli cans ut tibi hoc faciendi non ob-stante voto praedicto licentiam praeberemus ; et quia magis fructi-ficare poteris. si apostolicae sedis legatione fungaris, cum auc-toritas semper consueverit multum favoris habere in Cumaniaet Brodnici) terra illa vicina, de cuius gentis conversione spe-ratur, legationis officium tibi committere dignaremur, per quodhabeas potestatem in eisdem terris vice nostra predicandi, bap-tizandi, aedificandi ecclesias, ordinandi clericos, nec non etcreandi episcopos, et generaliter omnia quae ad cult.= et am-pliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur mains bonumminori sit merito praeferendum, et de tuae caritatis ardore gera-mus fiduciam pleniorem, accedendi ad dictas provincias licen-tiam tibi concedimus postulatam, devotioni tuae super praedictisplenae legationis officium in eisdem provinciis committentesa).Datum Anagniae II ICal. Augusti. Anno Primo.

Brodnic. In Documen tele Hurmuzald se dà facsimul acestui cuvant.Impreuna cu facsimilul cuvintelor : Cumanorum, Cumania, Bortz *1 Zala.

In aronicon Alberici, la Fejér. III. 2, p. 111 se spune :4In Hungaria, magister Robertus Vesprimiensis, vir bonus et religiosus,

in Leodiensi Diaecesi natus, factus Archiepiscopus Strigoniensis (A 1226),cui cruce signato, et in procinctu itineris constituto, occurrit filius Principis de

4

www.dacoromanica.ro

50

V.

Anul 1231. Papa Grigorie al IX felicita' pe archiepi-scopul din Strigoniu cá a intors la crevtinism mai multiCumani vi-1 numevte legat apostolic al ski in tara Cumani-lor i in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiintabiserici, de a institui preoti i episcopi vi tot ceeace pri-vevte culturl ).

Gregorius episcopus etc. Venerabili fratri... ArchiepiscopoStrigoniensi apostolicae sedis legato, salutem etc. Gaudemus indomino magnificam et mirificam Salvatoris nostri clementiamlaudum praeconiis extollentes, quod nichil odiens eorum, quaefectt, sed omnes salvos fieri et neminem perire volens, homi-nes iacentes in tenebris ignorantiae, de gentilitatis errore adviam veritatis dignatur per suam ineffabilem misericordiam re-vocare. Sane te accepimus referente, quod Jesus Christus deuset dominus noster super gentem Cumanorum clementer respi-ciens, eis salvationis hostium aperuit hiis diebus. Aliqui enimprincipes et allí nobiles gentis illius cum omnibus sibi subditisper te ad baptismi gratiam pervenerunt, attentius obsecrantes,ut iterum personaliter ad ipsos accedens, viam vitae ipsis osten-das, per quam ad veri Dei notitiam valeant pervenire. Undequamvis ad executionem veti quod emiseras pro terrae sanctaesubsidio, tenearis, considerans tamen tam magnum animarumfructum et augmentum christianae fidei exinde provenire posse,sí pits eorum desideriis condescendas, devote nobis ac humili-ter supplicasti, ut te a voto absolventes eodem, hoc facienditibi licentiam praeberemus : et quia magis fructificare poteris, siapostolicae sedis legatione fungaris, cum auctoritas semperconsueverit multum favoris habere in Cumanorum et Brodnico-

Cumania, et ait: bomine, baptista me cum duodecim istis ; et Pater meus venietad te utrasilvas, in tali loco curn duobus millibus virorum, qui omnes desiderantde manu tua baptisari. Quo facto abiit Archiepiscopus ultrasylvas in occursumPatris illius cum Bartholomaeo Quinqueecclesiartun Episcopo et ibibaptisati sunt ultra quindecim millia hominum».

Si Fejér mai adauga : teMeminit eventus hulus etiam Theodoricus de Ap-poldia in vita S. Dominici, scribens : Ducem Bemborch cum mille fere ex familiaelus converterunt (filii S. Dominici) quem e sacro Baptismatis fonte non absquemagno gaudio suscepit Serenissimus Hungariae Rex».

1)Reprodus de Theiner. in Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 93, deFejér, In Codex Dipl. III, 2, pag. 238 si de N. Densusianu in colectia Hurmu-zalci, Doc. pag. 113.

www.dacoromanica.ro

51

ruml) provinciis sibi vicinis, de quorum gentis conversionesperatur, legationís officium tibi commíttere dignareraur, perquod habeas potestatem in eísdem terrís vice nostra praedi-candi, baptizandi, hedificandi ecclesias, ordinandi clericos n ecnon et creandi episcopos, et generaliter omnia, quae ad cultumet ampliationem fidei pertinent, exercendi. Cum igitur maius bo-num minori sit merito praeferendum, et de tuae caritatís ardoregeramus fiduciam pleniorem, a praedic to voto te penitus absol-ventes, accedendi ad dictas provincias licentiam tibi concedí-mus postulatam, devotioni tuae super praedictis plenae legationisofficium in eisdem provinciis committendo. Datum Laterani IIIKal. Marfil. Pontificatus nostri Anno Quarto.

VI

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, scrie papeiInocentie al IV-lea c5. Tharii au pus de gand sa invadezedin nou Ungaria §i roaga pe pontifice sd-i villa' Intiajutor,precum §i In contra Rutenilor, Brodnicilor, Bulgarilor siBosnienilor, popoare vecine cu Ung aria 2).

Sanctissimo in Christo Patri et D-no I. dei gracia Sacro-sanctae Romanae ecclesiae summo Pontifici, B. eadem gracia rexHungariae reverend= in omnibus tam debitam quam devotam.Cum regnum Hungariae per pestem Thartharorum pro maioriparte in solitudinem sit redactum, et quasi ovile saepibus sitdivergís infidelium generibus circumsaeptum, utpote Ruthenorum,Cumanorum, Brodnicorum 9 a parte orientis ; Bulgarorum etBoznensium haereticorum a parte meridiei, contra quos etíamad praesens per nostrum exercitum dimicamur ; Alamannorumvero a parte occidentis et aquilonis, a quibus propter consimi-lem professionem fidei, fructum alicuius subsidii dictum regnumsentire deberet, non fructum, sed spinas guerrae suae sentire com-pellitur, bona dicti regni per rapinas subítaneas diripiencium :propter quod, sed maxime propter Thartaros, quos timere per

Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimilulacestui cuvant Impreuna cu facsimilul cuvantului Cumanorum.

Reprodus de Theiner In Vetera Monum. hist. Hung. I, pag. 230-232;de Fejér, Codex Dipl. IV, 2, pag. 218-224 si dg N. Densusianu. In colecdaHurmuzald, Doc. I, pag. 259-262.

Brodnicorum. In Documentele din colectia Hurmuzaki se da facsimiltdacestui cuvant impreuna cu facsimilul cuvintelor : Thartharorum, Cumanorum.Boznensium, Thartaros, Apo' Ruscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria. Bulgarorum,Romanie, Danubius si Totyla.

www.dacoromanica.ro

52

experienciam belli didicit, prout aliae naciones per quas transi-verunt, consimiliter didicerunt, requisito consilio Praelatorum acprincipum nostri Regni ad Christi vicarium ac fratres suos,tanquam ad unicum et ultimum in ultimis christianae fidei neces-sitatibus protectorem dignum duximus confugere, ne nobis, ymmopocius vobis in nobis et aliis christicolis accidat, quod timetur.Rumores enim de Thartharis de die in diem nobis adveniunt,quod non solum contra nos, cui indignati sunt quamplurimum,eo quod post tantam laesionem eis subesse renuimus, cum omnesaliae naciones, contra quas experti sunt vires suas, tributarias seeisdem constituerunt, et specialiter regiones, quae ex parte ori-entis cum regno nostro conterminantur, sicut Ruscia, Cumania,Brodnici, Bulgaria, quae in magna parte nostro dominio anteasubiacebant, ymmo eciam contra totam christianitatem condixe-runt et prout a quam pluribus fide dignis pro certo dicitur,firmiter in brevi proposuerint contra totam Europam suum in-numerabilem exercitum destinare. Timemus edam, quod si ipsagens venerit, ut nostri nequeuntes, vel etiam nolentes saeviciamferocitatis Thartharicae hostiliter sustinere, eorundem iugo nob seciam invitis, timore ducti, se submittant, prout iam feceruntsui praefati alii convicini, nisi per circumspectam sedis aposto-ileac provisionem regnum nostrum caucius et potenticius mu-niatur, ut consolentur populi, qui habitant in eodem. Nos autemhaec scribimus principaliter propter duo, ne possimus argui superpossibilitate et neglicencia. Super possibilitatis articulo dicimus,quod quicquid adesse possibilitatis nostrae super hoc per expe-rienciam facti concludi potuit, nos conclusimus, nos et nostraThartharorum viribus et ingeniis nondum cognitis exponentes.Super negligencia vero nequaquam redargui possumus. Requisi-vimus enim, adhuc Thartharis in regno nostro dimicantibuscontra nos, super condicto negocio tres tocius chfistianitatis.principaliores Curias, scilicet vestram, que domina et magistraomnis Curiae a christicolis creditur et habetur, et imperialem,cui eciam propter hoc nos submittere decreveramus, si tempore.graedictae pestilenciae nobis competens auxilium impenderet etiuvamen ; Francorum etiam Curiam requiri fecimus : de quibusomnibus nichil consolacionis vel subsidii recepimus, nici verba.Nos vero ad id qu 3d potuimus recurrentes propter bonum chris-tianitatis maiestatem regiam humillando, duas filias nostras duo-bus ducibus Ruthenorum et terciam duci Poloniae tradidimus inuxores, ut per ipsos et abso amicos nostros, qui sunt ex parteorientis, sciremus nova, quae multum latent de Thartharis, ut siceorundem conatibus et fraudulentis ingeniis utcumque commo-dius resistere valeremus. Cumanos edam in regno nostro rece-pimus, et prohdolor per Paganos hodie regnum nostrum defen-dimus, et per Paganos infideles ecclesiae conculcamus. Ampliuspropter defensionem fidei christianae filio nostro primogenitoCumanam quandam thoro coniunximus maritali, ut per hoc vi-

www.dacoromanica.ro

53

taremus deterius, et ut occasionem aliquam nancisci possemus,per quam valeremus eosdem, sicut plures lam fecimus, ad bap-tismi lavacrum convocare. Ex hiís ergo et slits exoptamus, utpateat sanctitati Summi pontificís per argumentum evidens,quod in tot rerum angariis a nullo christianorum Europae prín-cipe, seu gente alicuius iuvaminis emolumentum recepimus, nisia domo Hospitalis iherosolimitani, cuius fratres ad requisi-eionem nostram nuper arma sumpserunt contra Paganos et Scis-maticos ad defensionem regni nostri et fidei christíanae, quosiam partim collocavimus in loco magis suspecto videlicet inconfinio Cumanorum ultra Danubium et Bulgarorum, per quemetiam locum tempore invasionis regal nostri ad nos aditumhabuit exercítus Thartharorum, de quo edam loco intendímus,et speramus, quodsi factum nostrum et díctorum fratrum deusprosperaverit, et sedes apostolica eísdem favorem suum dignatafuerit impertíri, quod prop:.gines Catholicae fidei, sicut proten-ditur Danubius usque ad mare Constantinopolitanum, per ipsospoterimus propagare, et sic Romanie imperio et eciam terraesanctae poterunt impendere subsidia opportuna. Partim veroeosdem in medio regni nostri collocavímus ad defensionem ca-strorum, quae circa Danubium aedificari facímus, cum gens nostraad hoc adstiterít insueta, quia in hoc resedit examinatumquampluries nostrorum consílium, quod esset salubrius nobís ettoti Europae, ut Danubius fortaliciís muníretur. Haec ením estaqua contradictionis, hic Eraclius occurrit Cosdroe pro Romanoimperio defendendo, et hic edam nos quantumcunque improvisi,et tune enormíter laesi per decem menses contradiximus Thar-tarís, regno nostro tunc fere penitus fortalíciis et defensoribusimmuníto, quod, quod absit, si possideretur a Thartaris, essetpro ipsis apertum hostium ad alias fidei catholicae regiones, tumquia ex ista parte versus chrístícolas non est mare impediens,tum quía possint familias suas ac animalía, in quibus habundantmirabiliter, ibidem apcius quam alibi collocare. Totyla ad exem-plum veniat, qui ex parte orientis a.c occidentalem veniens sub-iugandam, in medio regni Hungariae sedem suam principali tercollocavit ; et contra Caesares, qui ex occidente ad sibi submit-tendum °Hens dimicaverant, quam plurima ad constructionemexercitus faciunt, infra regní nostri terminos deponebant. Super hiisergo provideat circumspecta pontificalis sanctitas, et antequamvulnus marcescat, salutare dignetur apponere medicamen. Ad-miratur ením quam plurimum sapiencium multitudo, eo quodrebus ut nunc sic se habentibus, Regem Francíae, tam nobilemembrum Ecclesíae, de Europae finibus vestra patemitas licen-tiari sustinuit. Admíratur inquam el admiran i non desinit, eoquod apostolica clemencia muftis provídeat, sícut Constantino-politano imperio et ultramarinis partibus, quae si amitterentur,quod absít, non tamen nocerent Europae habitatoribus, quantumsi regnum nostrum solum a Thartharis contingeret possideri

www.dacoromanica.ro

54

Protestamur itaque deum et hominem, quod tanta est necessitaset magnitudo dicti negocii, quod nisi diversa viarum periculanobis contradicerent, non solum nuncios, quos mittimus, mitte-remus, sed etiam ad proclamanclum in facie tocius Ecclesiae, adexcusandum nos, et licenciandum etfam, fleet invitos, ad corn-ponendum cum Thartharis, si super hoc au/cilium non impen-derit paterna sanctitas, et necesitas ingruerit, ad pedes vestros,personaliter venissemus. Supplicamus igitur, ut consideret sanctamater Ecclesia, etsi non nostra, saltem sanctorum Regum praedeces-sorum nostrorum merita, qui plena devocione et reverencia se etsuum populum per eorum praedicacionem orthodoxae fidei subiu-gatum, inter ceteros mundi principes in puritate fidei et obe-dienciae servaverunt, propter quae sibi et suis successoribus, quam-diu eisdem successerunt prospera, apostolica sedes irrequisita inter-dum promittebat omnem graciam et favorem, si necessitas immine-ret. Eya ergo gravis necessitas nunc imminere pro certo creditur,aperite paterna viscera, manum competentis subsidii pro defen-sione fidei, et utilitate publica in tantae persequucionis temporeporrigendo : alioquin si in peticione tam favorabili, et univer-saliter pro obedientibus Romanae ecclesiae tam necessaria, quodcredere non possumus, pateremur repulsam, cogeremur non tanquam f uil, sed privigni necessitate compulsi, quasi extra gregempatris exclusi suffragia mendicare. Datum in Potoca in die sanctiMartini Episcopi et Conf. III Idus Novembris.

Anul 1359. Decemvrie 11. Regele Ungariei, Ludovic1, insArcineaz5 Capidul din Alba Julia sA ancheteze i s.a-iraporteze In privinta afacerii proprietAtii. din comunaPro§tea ).

Ludovicus dei gratia rex Hungarfae fidelibus suis capituleAlbensi Transilvanae salutem et gratiam. Dicit nobis discrelusvir Paulus praepositus Zebenfensis, quod universf Saxones desede Senk quandam possessfonem suam Prepostfalva alio no-mine Prodnfk nuncupatam, quae semper et ab antiquo ad die-tam ecclesiam suam Zebeniensem pertinuisset, potentialiter occu-passent et nunc detinerent occupatam et in suum praeiudiciumnon modicum et gravamen. Super quo fidelitati vestrae firmiterpraecfpiendo mandamus, quatenus vestrum mittatis hominempro testimonio fide dignum, quo praesente Nicolaus filius quon-dam Symonis bani de Darlaz aut Symon filius Laurencii deBalasteleke aut Akus de Hydeguiz aliis absentibus homo noster

I) Reprodus de Zimmermann-Werner, Urkundenbuch, II, pag. '170 Ori-&Ail in Archiva Capidului din Alba Julia.

www.dacoromanica.ro

55 -

ab omnibus et specialiter a Saxonibus in congregatione nostragenerali Albae ad feriam sextam proximam ante festum con-ceptionis beatae virginis celebran i proclamata concurrentibus aquibus decet, licet diligenter de praemissis investigando sciatet inquirat omnimodam veritatem. Et post haec prout vobisventas constiterit praemissorum nobis fideliter rescribatis. DatumIn Alba Julae, feria quarta proxima post festum conceptionisbeatae virginis supra dictum, anno domini MCCCLmo nono.

In dos, adresa : Fidelibus suis capitulo Albensi Transiva-nae pro Paulo praeposito Zebeniensi inquisitoria.

www.dacoromanica.ro

TRADUCEREA TEXTELORA

IZVOARELE RUSESTI

Anul 1147. In luptele dintre principii ru§i, din anul1147, au luat parte, pe langa Cumani, §i trupe de Brodnici.

1. CRONICA IPATIEVSCAIA 1).

Anul 1147. lar Sviatoslav, dupa ce a sosít, s'a oprít la Nerínsksi ad i au venít la el soli dela Cumaní, dela unchii sal, impreunfi cuVasíle Cumanul, vi vasezecí de tineri au trimís spunandu-i : teintrebam de sanatate. Ne poruncevtí oare sa venim la tine cuoaste ?" In acelasí tímp an venít din Rusia soli sí 1-au puspe Vladimir la Cernigov si pe Iziaslav la Starodub. larSviatoslav a venit la Dedoslavl, si acolo au venít la el alti Cu-mani, Toxobicii, vi au adaugat pe langa ei pe Sudímir Kocebicisi pe Goren ví i-a trímis impotriva Smolenilor si i-au biruit insus de Unguri. In acelavi timp alergara voevozli luí Vladi-mir vi aí lui Iziaslav dela Víatici, din Bríansk vi din Mcensk sídin Blove ; sí de aci au mers spre Deviagorsk sí mergand au co-tropit pe Viatici pink' la Briansk sí pana la Vorobin tinutul Des-nei, Domagosti vi Mcenesk. In acelaví timp au venit la el Brod-nicii si multi Cumani au sosít la el, unchii sal. In acelasí timpIziaslav Davídovici s'a dus dela Novgorod la Cernigov. In aceeavivreme a venít Gleb Ghiurghevici. la Sviatoslav, la Deviagorsksi de acolo au mers spre Mcensk, cu Sviatoslavid si cu Ghiur-ghevici si cu Cumani ; si acolo le-au dat darurí multe ví auplecat spre oras, impotríva lui Iziaslavíci. Si ridicandu-se el,1-au ajuns solii luí Vladimir Davidovid spunandu-i ; sa nu Illsuparat pe noi, ci sa fim uniti cu totii ca unul síngur vi nu-1mai amínti de supararile noastre, ci saruta-ne crucea, larceea ce ai avut de bastina, sa-ti iai inapoi vi ceeace ti-am luatdinteale tale, ti le vom inapoia", si au sfirutat crucea si n'aumai facut nimic. In acelavi an au trimis Vladimir viIziaslav Davi-

1) Cronica I paticuscaia, pag. 30.

www.dacoromanica.ro

58

dovici dela Cernigov soli la Iziaslav cneazul din Chiev spu-nandu-i frate, lata ca Sviatoslav Olgovici a cotropit tara meaVlatici; sa pornim impotriva lui, vi daca il vom goni sà plecamimpotriva Suzdalului al lui Ghiurghe vi ori sa facem pace ca el,ori sa ne batem cu el".

2. CRONICA VOSCRESENSCAIA

Anul 1146. Si a poruncit2) sa-lscoata din inchisoaredus la chille i a zacut acolo opt zile, fara sa manance, f ara sibea i fara sa grilasca ceva, ci numai sufletul mai era in el.Si a poruncit episcopului Eutimie s5.-1 calugareasca ; lar apoiusurandu-i Durnnezeu boala, 1-au dus la Chiev, la manastireasfantului Teodor, unde au chemat egumenif vi fratii savargindcele prescrise, 1-au tuns acolo pentru schima. Dar sa ne intoat-cem la cele de mal sus. Davidovicii s'au dus la Koracev, laDebriansk, iar Sviatoslav Vsevolodici a ramas la Koracev, lar deacolo a trimis un sol la Kozelsk, la unchiul sau Sviatoslav zi-candu-i Iziaslav Mstislavici s'a dus la Chiev, iar Davidoviciicu Rostislav Mstislavici al Smolenskului vor sa vie dupa tine".lar Davidovicii venind au stat la Debriansk, lar Sviatoslav s'adus dela Kozelsk la Dedoslavl gi acolo s'a imbolnavit cneazulIvan Iurievici, nepotul lui Vladimir. Iar Sviatoslav yola simearga de acolo la Osetr ; vi acolo 1-a lasat Ivanko Berladnikmergand la Rostislav al Smolenskului, dupi ce a luat dela Svia-toslav 200 grivne argint vi 12 grivne aur. Cand Sviatoslav avenit la oravul Koltesk, Iurie i-a trimis acolo Inteajutor o miede bronnici din drujina dela Belozersk. lar Sviatoslav dupi ce

luat drujina voia sa se chica ca Belozerenii impotriva Da-vidovicilor la Dedoslavl gi in acel timp a inceput sa se imbol-naveasca Ivan Iurievici vi a fost greu bolnav, iar Sviatoslav nupleca de linga el, nici n'a Wat drujina. lar Davidovicii dupace au aflat ca Iurie a trimis ajutor lui Sviatoslav n'au maiindraznit si vie dupa el, cl au chemat pe Viatici vi le-a spuilacesta este dugmanul vostru vi al nzistru, cautati sa-1 omoritiprin viretenie vi drujina lui sfi o distrugeti, lar bogatia lui sa.fie prada pentru vol" gi astfel s'a intors dela Dedoslavl...

3. CRONICA NICONOVA9.

Anal 1147. lar marele cneaz Sviatoslav Olgovici s'a dusla Kozelsk, lar dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl si acolo s'a

Cronica Voscresenscaia, pag. 37.In cronica Voscresenscala In loc de anul 1147 avem indicat anul

11146, lar in loc de anul 1224 avem indicat anul 1223. De asemenea in CronicaTverscaia In loc de anul 1147 avem indicat anul 1146.

Cronica Niconova, pag. 171.

www.dacoromanica.ro

Cronica Tversi.aia, pag. 207.

59

imbolnAvit cneazul Ivanko Hui en eazului Iurie VladimericiMonomah. Iar cneazul Sviatoslav Olgovici s'a dus la Reazansi a fost la Mcensk, si la Tula, si la Dubok pe Don sila Elet si la Pronsk si a venit la Reazan la Oka sí a mersIn sus pe Oka si s'a oprit in orasul Osetr i acolo 1-a pgrAsitcneazul Ivanko Berladnik, fiul lui Rostislav, nepotul lui Mstislav,stranepotul lui Vladimir Monomah, strg-strgnepotul luí Vsevolod,strg-strg-strAnepotul luí Iaroslav al lui Vladimir cel Mare si s'adus la tatgl sgu Rostislav, la Smolensk, iar Sviatoslav s'a dus la:lid Oka in sus 0 a ajuns la gura rAului Porotva, la LubinetOmosov i Hind acolo voia sg. meargg la Kolotsk. i i-a trimidcneazul Iurie Vladimerici Monomah din Suzdal 14 mii bronniciin ajutor ; iar cneazul Iziaslav Davidovici i fratele sgu Vladi-mir Davidovici, cAnd au vgzut aceasta, n'au indrAznit sg mearggdupg el, cl s'au inapoiat dela Dedoslavl. In acelasi an a repausatcneazul Ivanco Iurievici, nepotul lui Vladimir Monomah, lacneazul Sviatoslav Olgovici, la Lubinet Amosov, la gura riuluiPorotva, luna Martie in a 29-a zi sí au luat trupul luí fratiisgi cneazul Boris Iurievíci si cneazui Gleb Iurievici si au mersla fatal lor marele cneaz Iurie Vladimerici Monomah, la Suzdal,lar Sviatoslav Olgovici s'a dus pe Oka in sus, rAmAnAnd inprietinie si in unire cu marele cneaz Iurie al Suzdalului, fiulmarelui cneaz Vladimir Monomah. In acelasi an a repausatbinecredincioasa cneazg, cAluggrita Marina, fiica marelui cneazVladimir Monomah, luna Aprile in ziva a 30-a, si a fost in-.mormintatg la sfinta bisericg dela mAngstirea, la care s'a cg-'luggrit. In acelasi an s'au zídit patru biserici de piatrg...

4. CRONICA TVERSCAIA

Anul 1146. Tot in acea toamng se imboIngvi in temnitiIgor si ceru sg fie cAluggrit; atunci marele cneaz porunci sg-1libereze i sa-1 caluggreascg si fu cgluggrit la Periaslavl de epi-scopul Eufimie ; in urmg se insgngtosi sí 1-au dus la Chiev, lamAngstirea santului Teodor si acolo au pus schimä pe el. IarDavidovicii s'au dus dupg Sviatoslav la Debríansk, iar Sviatoslav,fiul lui Vsevolod, 1-a lgsat pe Olgovici la Karacev, lar Svia-toslav dela Kozelsk s'a dus la Dedoslavl ; acolo se imboIngviseloan, fiul lui lurie. lar el se duse la Sestra si acolo loan Rosti-slavici Berladíci se retrase dela el la Roatislav cel dela Smo-lensk, lar Sviatoslav veni la orasul Koltesk si acolo i-a trimisIurie Dolgoruki ajutor dela Suzdal 1000 bronnici ; lar Davidoviciidacg au aflat aceasta n'au mai indrAznit .81 meargg dupg el, cl-d'au inapoiat dela Dedoslavl...

www.dacoromanica.ro

60

Anul 1216. Luptele dintre principii ru§i. Iaroslav §1Sviatoslav, lupte la cari au luat parte §i. trupe de Brodnici.

5. CRONICA DIN NOVGOROD 1).

Anul 1216. $i au fost la Gorodivte, la rgul Sara, In zivasfintei Marina, la 9 Aprilie, la Pavti vi au sosit acolo cneazulConstantin cu Rostovenii vi s'au bucurat vgzindu-se vi au si-rutat crucea. $i au trimis pe Vladimir din Pscov cu drulina sala Rostov, iar ei venind cu armatele lor s'au oprit in fata Pe-riaslavlului, In sgptAmAna Tomei. $i cei ce au ievit din armatiau prins lAngl oras un om vi au aflat cg. cneazul Iaroslav nuse gg.sevte In ora', cg s'a dus la fratele sgu Iurie cu ovtiri, cuNovogorodeni vi cu Novotorjeni, iar cneazul Iurie (Vsevolodici),cu Sviatoslav si cu Vladimir au ievit din (oravul) Vladimir cutoate trupele lor vi erau foarte puternice ovtirile lor : Muro-meni, Brodnici, Gorodceni vi toate fortele din ¡era Suzdalului,a au ievit din sglavurile lor pan& si cei ce luptau pe jos. Valce grozavg vi ciudatg minune, fratilor I au pornit fiii impotrivapgrintilor vi pgrintii impotriva fiilor lor, fratele impotriva fra-telui sau, stapanii impotriva robilor, robii 1mpotriva stapanilorled $1 s'au oprit Iaroslav vi Iurie cu ovtirile lor la rAul Kza,iar Mstislav vi Vladimir cu Novgorodenii vi-au avezat armateleling cea a lui Iurie vi au stat acolo, iar Constantin cu ovtireasa a ramas mal departe lAngg rgul Lipita. Si au vazut stAndarmatele lui Iaroslav vi ale lui Iurie vi au trimis la Iurie pesutavul Larion (spre a-i spune): Ne 1nchingm tie ; pe tinen'avem niel o supirare ; suparares noastra este Impotriva luiIaroslav". Iurie a rgspuns : ,,Tot frate sunt cu Iaroslav". Atrimis apoi la Iaroslav, spunAndu-i: Lasg-ti soldatii Novgoro-deni vi Novotorjeni. Ceeace ai cuprins din tara Novgorodului,Volocul, da-1 inapoi vi impacg-te cu noi vi sgrutg-ne crucea vinu vArsa s'Ange". lar Iaroslav raspunse : Nu vreau pace ; sol-dati am, lar voi ati mers prea departe vi ati ajuns ca pevtelepe uscat". Si Larion povesti cnejilor si Novgorodenilor ceeacea spus el. $i au trimis din nou la cei doi cneji ultima sa vorbg sam venit, fratilor, Iurie vi Iaroslav, nu sg vArsgm sange.Dumnezeu sg ne fereascg sg facem aceasta, cg doar suntemrude, ci sg dam intaietatea lui Constantin, sa-1 avezati la Vla-dimir, lar voi sa ramaneti cu tara Suzdalului... $i au inceputsg-vi rAnduiascg ovtirile : Vladimir din Smolensc vi-a asezat ar-mata la margine, dincolo de el s'a avezat Mstislav vi Vsevolodcu Novgorenii vi Vladimir din Pscov cu Pscovenii ; dupg elvi-a rinduit trupa sa de Rostoveni Constantin, Iaroslav ins&s'a avezat cu trupele sale de Muromeni, de Gorodceni vi de

11 Cronica Novgorodscaia, pag. 22. seq.

www.dacoromanica.ro

61

Brodníci in fata luí Vladimir vi a Smolenilor, lar Iurie in fajalui Mstislav si a Novgorodenilor...

6. CRONICA VOSCRESENSCAIA 1)

Anul 1216. Are aproape acela§i cuprins ca §i cronicadin Novgorod.

Anul 1224

Anul 1224. Lupta dela Calca dintre Mari §1 principiiru§i. Alaturi de Cumani au luat parte In aceasta lupta §itrupe de Brodnici. Acestea, subt conducerea voevoduluiPloscanea au luptat impotriva principiilor ru§i, fiind departea Tatarilor.

7. CRONICA NOVGORODULUP).

Anul 1224. lar cnejii Ruvi nu 1-au ascultat, ci i-au omoritsolii vi au pornit impotriva lor, dar n'au ajuns pfina la Olevie,ci au rAmas la Nipru ví au trimis la ei TAtarii al tí soli spu-randu-le urmAtoarele ; aji ascultat de Cumani, lar pe solli novtrii-atí omorit i acum veniti impotriva noastra ; veniti; noi nuv'am cotropit jara, pentru asta Dumnezeu ne este martor". $i aulAsat sä plece sal lor. Atunci Mstislav a trecut Niprul cu omie de solda ti vi, lovind sentínelele taaresti, le-au biruit, larcei ce au scapat au fugit cu voevodul lor Gemeabeg la movilaCumana vi acolo ne mai avfind putere si-au bAgat pe voe-vodul ion Gemeabeg in pAmant de viu, voind sA-i scape vieatavi acolo 1-au gasit Cumanii vi primind invoirea luí Mstislav-au omorit. lar cnejii Ruvi dacl au aflat despre aceasta, s'audus dincolo de Nipru si au pornit toti impreunä dupà ei (dup5.Thar') gi au mers notta zile qi au ajuns Ora dincolo de riulKaiak 3) vi au trimis ca sentinele pe larun impreunl cu Cumaniiei au rAmas cu tabara acolo. Atunci s'a ciocnit Iarun cu anvilvoind s5. dea lupta, dar Cumanii au fugit, fArä sI fi avut vr'unsucces vi in fuga ion au calcat taberile cnejilor Ruvi cari n'auizbutit sä-vi oranduiasca impotriva lor linia lor de bAtaie sí afost o mare 1nvAlm4ea15. si o lupta grea l crancena. DarMstislav al Chievului, vazand aceastä nenorocire, nu s'a urnitdin loc, ci stetea pe un deal, deasupra fluviuluí Kalak, ca era

Cronica Voscresenscaia, pag. 121 seq.Cronica din Novgorod, pag. 40 seq.Kaiak = Calca, fluviu ce se varsa in marea de Azov.

www.dacoromanica.ro

62

o movili pietroasi si acolo a &cut o intirituri cu parídin aceasti intirituri s'a luptat cu timp de trei zile.Cellalti Titari insi au pornit dupi cnejii Rusi si í-au bitut pan&la Nipru, iar langa intärituri au lisat doi voevozi, pe Tigarcansi pe Tesiucan, impotriva lui Mstislav si a ginerilor sal Andreisi Alexandru Dubrovetchi, cici doi cneji au fost pe langiMstislav. Au fost acolo impreuni cu Titarii i Brodnicii cuvoevodul lor Ploscana I acest voevod viclean a sirutat cinstitacruce a lui Mstislav si a celor doi cneji, ci nu vor fi omoriti,ci läsati si se riscumpere ; dar a mintit vicleanul i i-a tridatdandu-1 legati Titarilor si intiritura a fost cuceriti, pe oamenii-au taiat si au azut acolo morti, iar pe cneji luindu-i i-austrivit punandu4 subt sclinduri i avezindu-se deasupra lor laun °spit vi astfel si-au sfarsit vieata ; pe ceilalti cneji gonindu-ipana la Nipru au °morn ase din ei ; pe Sviatoslav Iancovski,pe Iziaslav Ingvorovici, pe Sviatoslav $umski, pe Mstislav Cer-nigovski cu fiul sin, pe Ghiurghe de Nesvej. Apoi MstislavMstislavici a trecut cel dintai Niprul, ducind lotcile dela malca si nu vie cu ele in urma lor Titarii si de abia au scipat ;iar dintre soldati al zecelea de abia a ajuns indärät, iar peceilalti omorit Cumanii, pe unii pentru cal, lar pe altiipentru hainele lor.

8. CRONICA VOSCRESENSCAIA 9.

Anul 1223. In- cand Titarii au inceput sA fuga l Daniiicu oastea sa Ii nimicea si Oleg dela Kursk II sdrobea, Iarunalte trupe cumane lovit, voind si se bati cu el. Dar Cu-manii au luat-o curfind la fuga si in fuga ion a cilcat taberilecnejilor nui. Acetia n'au izbutit si se ridice impotriva ion 0 s'aprodus o mare invilmliwali in toate trupele rusesti sí a fost olupia grea 5i cranceni si, pentru picatele noastre, armatele ru-sesti au fost biruite. Atunci Daniil, vizind cA oastea titireascieste mai puternici, si-a intors calul si a fugit de urmarireavrismayilor sii i insetand, a biut apa i si-a simtit boali intrupul ; in lupti insi n'a simlit puterea el in trupul siu,din cauza voiniciei sale si a tineretii sale, cici era viteaz vidirz 51 infrunta totul. Si asupra cnejilor ru0 a fost o biruinti,precum n'a mai fost niciodati dela inceputul tärii rusesti. larmarele cneaz al Chievului, vizand nenorocirea ce s'a ivít,nu s'a urnit din loc, ci s'a asezat pe un deal deasupra rauluiCalca, cici era un loe pietros si acolo a Meat o intirituri dinpari 5i timp de trei zile s'a luptat cu ei din intirituri. lar alti?Mari au plecat pe una cnejilor Rusi, biruindu-i pia. la Nipru,lar la intfirituri au lisat doi voevozi, pe Cegfircan 0 pe Te-

1) Cronica Voscresenscaia, pag. 131 seq.

www.dacoromanica.ro

63

sucan, impotriva cneazului Mstislav si a ginerilor lui Andrei siAlexandra Dubrovski, clef fuseserà. acolo doi cneji Impreunicu cneazul Mstislav. Si tot acolo au fost si Brodnicii cei vechi 1)

voevodul lor PloscAnea si acolo vicleanul a fAcut jurAmântcneazului Mstislav i celor doi cneji cà. n'au sa fie omortiti,ci o sa fie 15.sati pentru rascumparare si a mintit vicleanuli-a trAdat ntarilor legati si intäritura au luat-o, pe oamenii-au tliat, lar pe cneji i-au pus subt sanduri si s'au asezatdeasupra ion la masa qi astfel si-au sfarsit acolo vista cnejii a).

Brodnicii cei vechi, adeca Brodnicii cu organizatie familiara, nu cuorganizatie politico-teritoriala.

Legaturi de prietenie Intre populatiunile romAne i Intre TAtari le con-statA i alte letopisete ruseti. Astfel cronica Ipatievscaia, ed. III St. Petersburg.pag. 626, ne spune ca principele Daniel dupa ce a robit pe Bolochoveni i-a lasatpe acestia Tatarilor cca sa le are si sa le samene grau i meito).

www.dacoromanica.ro

B

IZVOARE BIZANTINE

NICETAS CHONIATES

Anul 1186. Nicetas Choniates intr'un codice delaVenetia Fol. 104, pe verso, ne spune ca Bordonii oi ixBopbévtis adeca Brodonii sau Brodnicii 1), o rarnued a Tau-roscitilor, Taupoolokiiiv eacocrnetbeq, au dat ajutor AsaneOlorIn luptele acestora Impotriva armatelor imperiale bizantine.

Scitii, 2) popor care pAna astAzi 1ncg n'a fost robit, neospi-talier si foarte rAzboinic si acei ce-si trag originea din Bordoni 9dispretuitori de moarte si fiind o ramurl a Tauroscitilor, poporindragit de zeul rlzboiului, dfind ajutor barbarilor 4) au cAzut,fiind invinsi impreunl, si au pierit, lar alianta de arme cu Persiicari dedeau ajutor rebelilor si Egiptenilor invecinati a desfl-cut-o, respingAndu-i din non si in urma i-a gonit omorindu-i.

Th. Uspenscbi, In Obrazovanie vtorago bolgaskago carstva, Odessa1879, In Apendice, pag. 35.

Se numeau Sciti popoarele dela Nordul Dunarii. In vremea aceasta,la anul 1186, conducerea politica In regiunile din stanga Dunarii o aveauCumanii cari traiau in simbioza cu Romanii. Cf. lzvoarele Istoriei Romfindor,XI, Introducerea.

Bordonii, adica Brodonii, considerati de istorici ca Brodnici.Barbarii sunt Vlachii si Bulgarii cari se luptau Impotriva imparatului

din Bizant, Isaac Angel.

www.dacoromanica.ro

C

DIPLOME REGALE BULE PAPALE

L

Anul 1222 (inainte de 7 Maiu). Regele Ungariei,Andrei al H-lea, confirma' din nou donatiunea ce facusemai inainte cavalerilor Teutoni in tara Barsei §i le mai a-corda noui privilegii.

In numele sfintei Treimi, una vi nedespArtitä. Andrei, dinmila lui Dumnezeu pentru totdeauna rege al Ungariei, Dalma-tiei, Croatiei, Ramei, 1) Serbiei, Galitiei vi Lodomeriei. Intresemnele superioritAtii regale prin cari se pune in evidentAamintirea deosebitä a predecesorilor, este socotit acela ca maiinsemnat vi ca mai vrednic de recomandat, intre toate celelalte,care intinde o mänä darnicá strAinilor a cAror convertire pede o parte este recunoscut5 ca fiind folositoare pentru tara,lar, pe de altä parte, ruga lor este consideratA ca fiind plAcutäinaintea lui Dumnezeu. De aceea, cacind cu pietate filial& peurmele pArintilor novtri de pioas1 amintire l'i dorind dupA tre-cerea acestei vieti, sä legAm cu el frumusetea unei vieti eterne,am dAruit lui Hermann, magistrul frAtietAtii religioase a sfinteiMarii a Teutonicilor dela Ierusalim, vi fratilor lui atAt celorde astAzi cAt vi celor viitori, in vederea dragostei pentru ei,tara numitA Burza 2), de din colo de pAduri, 3) dinspre Cumani,devi ea este pustie tl'i nelocuitA, spre a o locui in pace vi sprea o stApfini liber pe vecie, pentru ca vi tara noastrA, prin r5-minerea lor acolo, s5. se mareascà i dania aceasta a noastapifia de milA sl se prefacá inaintea luí Dumnezeu cel preainalt, prin rug5.ciunile lor, intr'o mintuire a aufletului nostru vial p5rintilor novtri. Pe lAngri aceea, le-am dat concesiunea ca

Rama era o parte din Bosnla.Terra Borza, tara Barsel.De dincolo de p5duri. adic5 Ultrasilvania sau Transilvania.

5

www.dacoromanica.ro

66

aurul si argintul ce se va fi gash in numita tara Burza, juma-tate sa fie dat fiscului regesc de mainile fratilor, i) lar restul safie intrebuintat de ei 9. Le-am mai acordat inca in intregime li-bertatea targurilor i veniturile targurilor din acea tara si le-amdat voie sa zideasca fortarete si cetati de piatra impotrivaCumanilor i pentru intArirea regatului nostru, pentru capoatá rezista si dusmanilor lui Christos í, in acelasi timp,serveascä spre cinste si 'ma persoanei noastre si urmagilornogtri cari ne-ar succeda legal la comma. Si am dispus ca niciun voevod sä nu se amestece inteale lor si le-am dat fiber-tatea monetelor si mäsurilor si le-am permis sa fie liberi si scu-titi de ori ce dari si de ori ce biruri. Si sä nu fie supusi lanici o altä judecata sau iurisdictiune decat singura a regelui ;

ca numai fratii sa stabileasca judeatori pentru poporul ion.Si am mai dat ordin ca fratii trimisi inainte sa fie introdusi instapanirea mai sus numitei täri Burza prin pristaldul nostru 3)Facate Juna care a cutreerat dela un capà't Onä la celalalt taraamintita si, in urma dispozitiei voevodului Mihail, le-a dat-o inseamä, dupa ce le-a fixat de jur imprejur hotarele precise. Pri-mul hotar al acestei taxi incepe dela prisäcile fortaretii Almage 4)si merge inainte pana la nrisäcile fortäretii Noialt si de adinainteazA pana la prisicile Nycolae 4) unde apa curge in jos,apa ce se numeste Olt si astfel hotarul urea pe Olt pana undeTartelove") se varsa in Olt. Aceloragi frati le-am mai acordat inurmá fortareata ce se numeste Crucebure) pe care mai susnumitii frati o construisera din nou, impreura cu livezile ce segasesc de jur imprejur si dela marginea teritoriului Cruceburg,pämantul ce merge pana la hotarul Brodnicilor si dela prisacileAlmage, in slid directie hotarul merge pana la izvorul apei cese numeste Burza si de aci inäinteaza pang. la Dunäre ; iar capristald pentru aceasta donatie facuta in urmá de noi, am datpe banul Ypochz. Si am mai acordat Incá acelorasi frati dreptulca gase corabii sa due& in libertate, pe fluviul Olt si alte sasecoräbii pe fluviul Mures, sare, la scoboris in jos, in tot regatul

Adec5 ale frAtietAtii cavalerilor Teutoni.Ni trebuie sA ne prinzA mirarea vrizand continutul acestui pasagiu.

In tara Barsei se gAseau mine de aur in regiunea Branului. Urmele acestora sepot vedea i astazi in movilele de p3mAnt scormonit in partea de miazAnoaptea satului Bran.

Pristaldul, advocatul executor al regelui, Fekete Tams.Almaye, Almage, Almagia, Halmagen, Halmagy, Halmeag, de 1AngA

Sercala, jud. FAgAras.Galt am Alt sau Rupea.Miklosvar, adecA orasul lui Nicolae.Tartelove, Tertillou, Tarlunga, rAu dupA care s'a numit satul TArlun-

geni, din jud. Brasov.Cruceburg. Crucpurg, Critburg, Kreuzburg, Nyén (Meal?) sau Teliu.

www.dacoromanica.ro

67

-nostru, precum vi alte lucren i sa transporte la urcuv in sus.le-am mai acordat pentru totdeauna minele de sane ce se

numesc Ocna, ajungändu-le pentru cele douäsprezece corabii safaca trasport liber ori unde vor voi. De asemenea le-am maiacordat ca oamenii Ion sa nu fie obligati sa plateasa daricänd vor fi trecut prin tara Secuilor í prim tara Romanilor,far oamenii ce locuesc acum in numita tara a aceloravi frati i-am15.sat liberi, fara sa fie rechizitionati pentru serviciul aceloravifrati vi pentru folosul casei ion; ava ca daca cineva din ceilaltioameni ai novtri sau dintre strainii ce se gasesc in tara noastraar fi fugit la ei, indatä. ce faptul ar fi fost adus la cunovtintafratilor, pe cei cad vor fi intrat la ei s5.-i goneasch vi pecei car' cari Ii vor fi introdus dea in mäinile regelui sae adenuntatorilor lei. $i ori ce locuitor din tara noastra va fi voltsá dea in dar numitilor frati vr'o proprietate de a lor, sa abb.'vole din partea noastra, vi pentru ca aceasta favoare a dona-tiunii noastre sa ramanä libera pentru totdeauna, o confirmamprin acest privilegie al nostru. In dal% de aceasta, am dataceloravi frati o astfel si o atal de mare libertatenici un monetar sä nu intre din tara de dincolo de paduri i)sau sa incerce sa le aduca vr'o supärare vi le-am acordat inintregime acelorasi frati dreptul si folosul pe care no'. ar (rebelsa-1 percepem in tara lor din noua moneda, fiindcä prin sepa-Tarea noastra iscatá fata de ei, in timpul cAnd daduseram ordinca tara de at5tea ori amintita sA li se ja inapoi, fusesera nuputin pedepsiti. Aceasta restabilire de aceea am facut-o ca eiinvivi sä fie avezati in acea margine a Orli ca o noua plantatie 2)

infruntand necontenitele atacuri ale pagfinilor sä nu se teama dea rezista din zi in zi mai mutt mortii, Hind ca un puternic bastion.Totes ins& nu le-am dat putinta de a bate monete noui fail ospeciala incuviintare regala. Casa lor insä sau ospitalitatea Ion 3)impreuna ce toate posesiunile si mosiile lor cari in prezentsunt recunoscut ca avindu-le legal dobändite, sau cele ce vormai putea dobindi cu ajutorul lui Dumnezeu, le learn sub pro-tectia noastra, hotarind ca in toate vremurile viitoare sa se gasea-sea. subt peal í apärarea regeasca. $i pentru ca aceasta sA ramana-pe vecie ratificata i confirmata, am dat ordin ca prezenta pa-gin& sa fie prevazuta ce caracterul bulei noastre de aur. S'aclat prin mâni la Cletus, cancelarul curtei regale, prepozit deAgria, in anul dela intruparea Domnului o mie doua sute douazecisi doi, fiind de fata arhiepiscopii venerabilul Ioan din Strigoniusi Ugrin din Calocea vi episcopii, fereciti conducatori ai bisericii,Desideriu din Cenad, Rupert din Vesprem, $tefan din Zagreb,Toma din Agria, Alexandre din Oradia, Cosma din Geur, Bar-

1 ) Transilvania sau Ultrasilvania.Nova plantatio, o nouä colonizare.Hospita/c. casa calunkilor nurnitl owitalt.

www.dacoromanica.ro

68

tolomeiu din Cinci-Biserici si Bricciu din Vat. Flind de fat&Reginald ales in Ultrasilvania ; in prezenta comitilor Theodor,.palatinul, fiul luí Wetich, Pousa, judecAtor al Curtii, fiul luiNane, Nicolau din Bacia, Tiburciu din Pojon, Hello. din Bihor,.Martin fiul lui Michael din Novum Castrum i altii mai multisefi de comitate. In anul al VII-lea al domniei noastre.

Anul 1222. Papa Honoriu al III-lea confirma' dona--tiunea ce facuse regele Ungariei, Andrei al II-lea, Ordinu-lui cavalerilor Teutoni in Tara Barsei, precum i nouileprivilegii acordate.

Honoriu, episcopul, robul robilor lui Dumnezeu, WHO-lor mei fii, magistrului si fra(ilor din casa sfintei Marii a Teu-tonicilor Ierosolimitani sanatate i binecuvantare apostolica.Ni se cere, pe de o parte, un lucru drept vi cinstit, lar, pe deo alta parte, puterea dreptatii, pe care o urmarevte ordinea viratiunea, pretinde ca prin autoritatea noastrA lucrul sti ajungala rezultatul dorit. In adevAr, din privilegiul prea scumpuluinostru fin intru Cristos, Andrei, strAlucitul rege al Unguriloram Oat, printre altele, cä se ga'seste i aceea cá el v'a &raft,in pietatea sa, o tara oarecare ce se chiama Burza, desartA si ne-locuita, spre a o stApani liber de veci, acordandu-va nu maiputin ca, daci in numita tara se va intampla sá se gaseasc&aur sau argint, o parte sä revie fiscului regesc, iar cealaltaparte sä ramanA pentru folosul vostru. V'a mai acordat in in-tregime í libertatea targurilor si venitul targurilor din aceeavitara, lAsttndu-va nu mal putin libertatea banilor 0 a masurilor

dandu-v5 libertate si scutire de once dajdie vi a dispusca niel un voevod sa nu aibe voie sA se amestece in treburile-voastre. $1 afar í tara v'a fixat-o prin anumite botare saumiezuine, 3) dintre cari cel dintai incepe dela prisAcile for-taretii Almage 3) si inainteaza pilua la prisAcile fortAretii Noilgiantvi de aci merge inainte pang la prisAcile fortaretii Nicolym-curge apa ce se chiaml Olt si urcand cursul Oltului pani la Tertilloucare se varsa in Olt si de aci merge pana la izvorul aceluiasiTertillou vi dela ízvorul apei ce se chiarna Timi i inaiteaztVault la izvorul apei ce se numevte Borsa vi de ad, cum muntii

Honoriu era mare pontifice la Roma si din modestie se nume§te simpluepiscop, robul robilor.

Meta insemneaz5 propriu zis teru; qou stalp de hotar.Asupra localitatilor vezi notele din capitolul precedent, reprodus

mare parte In acest capitol.

www.dacoromanica.ro

69

de zipadi.1) inconjoarA aceastä tara se intinde ping la Almagía.Acelasi rege via mai ,acordat in urml, pe litiga amintita daníe,f ortAreata ce se numeste Cuzeburc, zidit& de volt din nou, im-preunä cu livezile ce se intind de jur imprejur sí nu maí putin,,dela marginea acesteí fortArete, un terítoriu oarecare ce se in-tinde pin& la hotarul Brodnícilor si dela prisAcile Almagiei seintínde, in cealaltä parte, pin& la ízvorul apeí ce se numeste_Burza si de ad i inaínteaz& pina la DunAre. V'a maí acordat casA aveti libere, pe fluviul numit Olt, sase coribii si tot M'Ateape fluviul numit Mures, transportind in jos prin tot regatul luisare si transportind in sus alte mArfuri. DArnicia regala v'amaí acordat chiar i minele de sare ce se numesc Acana, 2)indestulAtoare pentru cele doulsprezece coràbil, liberi de aface transporturí ori unde veti voi, fficindu-vA concesía canu fiti obligati sä plAtiti niel o dare nici voi niel oamenii vostri,cfind yeti trece prin tara Secuilor sau a Rominilor. Pe ling&aceea, oamenii ce locuesc in acea tarà, ffinda numíta danievi s'a fAcut vouà sí caseí voastre, au fost lisatí liberi de oríce rechizítionare 4), precizindu-se a daca careva ar fi vena lavoí fie díntre oamenii luí (aí regelui) sau díntre sträinii dintara, 2) alungatí indatä ce lucrul va fi ajuns la cunostíntavoastri. A maí adàugat inca pe deasupra CA, daca cíneva din rega-tul sin va fi volt sA vä faca danie vr'o proprietate, si alba voielibera sá o faci.. Si v'a mai ingAduit sa va bucuratí de o astfelde libertate ca nímenea díntre monetari s& nu poatä sA in tredin Ultransilvanía in tara voasträ sau sä incerce si vä aducAveo supärare, acordindu-vä voua ori ce drept i folosíntA ceel ar fi trebuít si.-1 perceapä din tara voastrà. Aceasta, flindas'a gindit in special la recompensa daunelor ce ati suferit a--Uncí, cind supärarea regala provocatá impotriva voastra acAutat sA vA la dreptul asupra numítului teritoriu 2) i mai ales

fiínd vol asezatí la marginea regatuluí siu, ave tí de sus-tínut atacuríle dese ale pAginilor si ffindc5., pentru regatul san, re-zístati infruntind moartea ca o fortareatä de aparare; dar dreptulde a bate moneda nu-1 aveti, f Ira de o speciall invoire a luí.Deci, dindu-vA asentimentul la rugächinile voastre drepte, v&confirmim terítorille amintite cu libertAtile si scutirile lor, pre-cum le-ati dobindít in pace si pe buná dreptate sí cari se gs-

Montes nivium sunt Carpatii.Acana, Ocna.Oamenii ce locuesc in acea tara. Rezulta ca tara nu era deserta et in-

habitata, cum s'a spus mai sus. Deserta i inhabitata insemneaza de sigur lipsitade o arman organizan'.

Rechizitionare pentru serviciul Ordinului Teutonilor.Strainii purtau numele de hospites.Inainte de a fi fost goniti in anul 1225, cavalerii teutoni mai avusesera

.conflicte cu regele Ungariei.

www.dacoromanica.ro

70

sesc amiinutit expuse in privilegille numitului rege, atfit pentruvoi cat $i pentru casa voastrA, cu autoritatea noastra apostoliale intarim c11 puterea prezenteí scrisori,l) Nimenea sA nu aibl pe vií-tor dreptul de a alca aceastA scrisoare de confirmare sau sti indriiz-neasa sA i se opunA. lar cel ce va fi autat totu$ sA se atingAde ea, sA Ole a. va intAmpina pedeapsa atot puternicului Dum-nezeu $i a apostolilor Petra 0 Pavel, Dat in Lateran, la 14 aleCalendelor lui Ianuaríe, in anul al $aptelea al pontificatuluinos tru,

IlL

Anul 1223 (dupl 30 Novembre). Regele Ungariei,Andrei al II-lea, confirma donatiunea ce a facut preotulGocelin monastirei din Carta, judetul Fdgara, o mcOe pecare regele i-o däruise mai inainte acestui preot.

In numele sfintei Treimi, una $í nedespArtitA, Andrei, dinmila luí Dumnezeu rege pentru totdeauna al Ungaría Dalmatiei,Croatiei, Rameí 2), Serbieí, Galitieí $i Lodomeriei, Deoarece ce-rerile drepte trebuie sA gilseasa o prímire favorabilà inainteaserenitAtii supreme regale, acelea mai ales mer115. sl ailal altigde cauzá cari, pornínd dinteun suflet inspírat de divinítate,la ivealA vointa celui ce cauti sà dobandeasa cele cere$ti, ne-socotínd cele pArnante$ti i sA ajunga la stAphnirea lumii ve$niceIn locul lumii treatoare. Pornínd dela astfel de consideratiuni,am voit sA ajungl la cuno$tinta tuturora cuprinsul celor de fatäea atunci and am dat, prín omul nostru de incredere Pouka,fiul lui Elíahim cel Orb, credínciosului si distinsului nostru cle-ric, mag,ístruluí Gocelinus, pentru ne$tírbita sa fidelítate, mun-tele Sfantului Michail 3), impreuná cu teritoriul ei, situat InpArtile Ardealului, proprietate ce am luat-o dela biserica Sibiului,In schimbul terítoriului Borothnic, impreua cu toate ce-i apar-tineau i cu acela0 drept de libertate en care noi il dobindi-seam, pentru a-I stApini de veci, liber 0 in pace, lar acum,dup5. trecerea vremii (acelasi Gocelinus), in urma unei inspíratiidivine, pentru m'intuirea sufletului sAu í in vederea unei re-compense eterne, de care fiecare dintre noi avem nevoie, 1-acedat mAnAstirii CArta i venind inaintea noastrà a cerut cu stä-ruitoare rugAminti ca sA-i dan asentimentul pentru aceastä. danie$i sA o intAresc cu privilegiul autoritAtii regale ; deci, flindcA

Prezenta scrisoare este o bulä papala.Rama era numele unei Orti din Bosnia.Muntele Sf. Michael, Michelsberg, este satul de astäzi Cisnadioara.

www.dacoromanica.ro

71

ínteresul maiestatii regale este de a Ostra in intregime drep-turile tuturora vi de a acorda autoritate dispozitiilor pline depietate, avand in vedere cererea lui cea dreapta vi prea fru-moasa luí intentie, acordat favoarea necesara. Deci, muntelenumit mai sus, impreuna cu biserica vi cu terítoriul vi cu celece atarnau de ele, le-am dat de veci manästírii amíntite cuacelaví titlu de libertate, cu care numital magistru Gocelinusstapanit dela noi, fiind consemnate in prezentul act spre a lesta'pani cu drept de vecí í cu autoritatea privilegiului nostru.Hotarul cel dintai al teritoríului muntelui Sfantului Michael in-cepe, din partea dínspre räsarit, dela poalele Carpatiior 1 vi co-boara pe apa ce curge din Carpati spre satul Ruetel 2), hotarulfiind insemnat, in afara de apa, de taruvi 3) pana la calea ceduce chiar dela munte pana la satul Ruetel ; apoi de ad trececalea insavi vi urca pe o alta cale pana la hotarul ce desparteterítoriul oravului luí Herman vi al satului Reutel, apoi inain-teaza subt poalele dealuluí cu vii ale oravului luí Herman viprinte o potea oarecare ce duce la Insula Cretina 3) pana lavarful plin de Mari al dealuluí vi pe varf urca iaravi pana laCarpatí in partea din spre apus vi aci se terming'. Deasemenea,tot prín prezentul privilegiu, confirmam din non dania de pa-mant pe care, pentru mantuirea sufletului nos lru, o am fácutaceleeaví manastiri, rupand-o din teritoriul Vlachilor 6) vi dandu-i-oprín credinciosul vi iubitul nostru Benedict, pe acca vremevoevod. Hotarul acestei movii incepe dela raul Olt, unde se 0.-sevte capatul unei insule, urca prín mlastína ce se numevteEguerpotak 7), pana la fagii ce se numesc Nogebik 3) vi pe lacapul acestui Faget ajunge pana la raul ce se numevte Arpasvi de acolo pe acelavi raulet urca in sus pana la muntiví prin muntí venind spre regiunea dínspre miazäai, coboarapana la raul ce se chiama Carta vi pe acelavi rail in josajunge pana la Olt, unde se termina. Pentruca aceasta con-firmare a noastra s'A ramana intreagl i neatinsa, am fäcutca aceastä.' diploma a noastra sa fie intäritá prin aplicarea sigi-liului nostru. S'a dat prin mana lui Cletus, cancelarul Curtiinoastre vi prepozít in Agría, in anul intruparii Domnului o mie

Alpes este numirea ce se d'A in general Carpatilor. Mons propriu zisinsemneaza deal.

Ruetel, Cisnädia, Heltau. Nagy Disznod.Meta insemneaza si botar, miezuin5 i 5rusul de hotar.Villa Hermanni este Sibiul. Familia lui Hermana dt_pS care s'a numit

orasul Sibiu, Cibinium.ínsula Christiana, este satul Christian de 15ng5 Sibiu.Exemptam de Elaccis ; ad i n'a fost un schimb de pzIrnant.Valea Arinilor.Fagetul &Tare.

www.dacoromanica.ro

72

don& sute doll& zed vi trei, Scaunul din Strigoniu Hind vacantvi fiind de fati reverendul Ugrin, arhiepiscop de Calocea,Desideriu din Cenad, Robert din Vesprem, Stefan din Zagreb,Thoma din Agria. Bricciu din Vat, Vartolomeíu din Pecs% Reg-nald din Ultransilvania vi alti episcopi conducitori ai bisericiilui Dumnezeu. Fiind de fata Jula palatinul vi comitele de Bo-drog, banul Solomon, Nicolae comite curial al reginei i comítede Sopron, Botez a), comae curial al Caseí noastre ví comite deBekes, Buzad din Pojon, Martin din Moson, Laurentiu dinWywaria 8) vi allí comiti din comitate. In anul al douizecilea aldomniei noastre,

IV

Anul 1227. Papa Grigorie al IX-lea nume§te pe arhie-piscopul din Strigoniu ca legat apostolic in tara Cumanilor§i in tara Brodnic §i-1 autoriza sà predice, s boteze, sinfiinteze biserici i sà instituie preoti i episcopi.

Episcopul Grigorie 4) etc. Venerabilului Arhiepis-copului din Strigoniu, delega t al Scaunuiui Apostolic, sAnAtateetc. Ne bucurlm, preaslivind cu laude nesarvite mAreata viminunata mill a MAntuitorului nostru care, fit% de nici o urAimpotriva celor ce el a creiat, ci voind ca toati lumea si fiemfintuiti vi ca nimenea si nu plat% a gisit cu cale, in mila sanetirmuritä, si readuci dela picatul originar la calea adevi-rului pe oamenii ce zac in bezna intunericului. In adevir, amaflat din scrisoarea ta trimeasa noui de curAnd cä Dumnezeulvi stipAnul nostru Iisus Christos, aruncAndu-si ochii cu Indu-rare asupra poporului Cumanilor, le-a deschis in zilele din urmApoarta mintuirei. Cad din aceastA natie au sosit la tine uniifruntavi ca botezi i c5 un principe al lor, cu numele deBortz, din tara lor, dorevte sA primeasci impreunä cu supuviisgi, prin mijlocirea ta, credint a crevtinä ; de aceea, pe uniculsiiu fiu l-a trimís In special la tine, ImpreunA cu fratii predi-catori 5), rugAndu-te cu insistenti, &pi ce s'a sivirvit líturghíade duminecA, ca ducAndu-te personal la el si la al sii, si learati calea vietii pe care cale sä poati si ajungi la cunovtiataadevAratului Dumnezeu. De aceea, devi in executarea promisiunii

Pecs, Cinci Biserici.Botez poarta nume romanesc.

Wyvaria, Ujvar.E vorba despre Papa Grigorie al IX care din modestie, se multumeste

cu titlul de episcop.Trimist anume de papa in Orient pentru propaganda crestina i ca

observatori politict.

www.dacoromanica.ro

73

tale 1), pe care aí dat-o pentru cucerirea pamintului sfint, tegaseqtí ca un peregrin pe drum, socotind totus cli pe caleaapucata acum se pot dobindi maí multe suflete l un mare sporIn credinta crestinii, daca al ceda doríntei arzatoare a acelora,Intrerupindu-ti drumul peregrinarii, pe hibitul arhidia-conul din Zala aí clutat sa-1 trimiti la mine, rugiindu-te cu in-chinaciune l umilinta ca sa-ti acordam libertatea de a faceaceasta, fárä sa fil impiedicat de fagadurata amintita ; í fiíndcavei putea sa aibi succese mai marí, daca te aí bucura de odelegatie a Scannului Apostolic caci prestigiul nostru sebucura intotdeauna de o mare trecere in Cumanía 1 in Brodnic,tara vecina cu ea, despre convertirea carui popor avem marisperante 3), am gasit de cuviinta sa-ti dam insircinarea de de-legat1, In temeiul careía sa aibi putere in aceste tfiri ca, innumele nostru, sa predíci, sa botezi, sa zidesti biserici, sa hi-rotonise01 preoti si de asemenea si instituí episcopi si in generalde a exercíta toate cele ce privese cultul 1 latirea credintel.Deci, fiindca este firesc lucru ca un bun mai mare sa aíba pre-cadere faja de un bun mal ink, i fiindca avem deplina lucre-dere in zelul dragostei tale, Ili incuviintam libertatea ceruta dea te duce in numitele provincli, incredintind devotamentuluítau insareinarea unei delegatiuni complete In acele provincii,amíntíte mai sus 1. Dat la 2-a ale Calendelor luí August1, anulintaí (1227).

V.

Anul 1231. Papa Grigorie al IX-lea felicia pe arhie-piscopul din Strigoniu cá a intors la crestinism mai multiCumani numeste legat apostolic al s'au In tara Cuma-nilor si in tara Brodnic cu dreptul de a predica, de a infiin-ta biserici, de a institui preoti i episcopi si a lua mdsuri intot ceea ce prive§te cultul.

Episcopul Grigorie 9 etc. Venerabíluluí frate Arhiepiscopu-lni din Strigoníu, delegat al Scaunuluí Apostolic, sinatate etc.

Votum, adeca dorinta exprimata in fata lui Dumnezeu *i a oamenilorde a se duce, ca un cruciat, sa lupte pentru cucerirea stantului morrnant.

De a face pelerinagiul.Este nesigur dacii aci este vorba de o convertire la cretinism sau la

.catolicism i daca aceasta convertire se refera la Brodnici ori numai la Cumani.Delegat apostolic.Adeca In Cumania i in tara Brodnicilor.In colectiunea de documente a lui Theiner gasim : Datum Anagniae...Vezl notele dela capitolul IV, textul fiind In mare parte o reproducere

a acelui capitol.

www.dacoromanica.ro

74

Ne bucuräm, preaslävínd cu laude nesfärvíte märeata i minunatamilà a Mäntuitorului nostru care, färä. Mel o urä impotriva celorce el a creíat, ci voind ca toti sä fíe mäntuíti vi ca nimeneanu piará, a gäsit cu cale, in mila sa netärmuritä, sä readucádela pacatul originar la calea adevarului pe ceí ce zac inbezna intunericuluí. In adevär, am aflat din raportul täuDomnul i Dumnezeul nostru Isus Christos, arucAndu-vi. °chitcu indurare asupra poporuluí Cumanflor, le-a deschís in zilele dinurmä calea:spre mântuire. Cáci unii princípi i unit nobilí dinacest popor, impreuná cu toti supuvii lor au ajuns, prin mijlo-cirea ta, la taína botezuluí, rugandu-te stäruitor ca, duandu-tela el sä le arAti personal calea vietií, pe care cale sä poatäsà ajunga la cunovtinta adeväratului Dumnezeu. Deaceea, cutoate el esti obligat sä-ti indeplinevtí o filgäduía16, pe care aídat-o ca sä ajutí tara sfäntä., socotind totuv cä pe calea apucatäscum se pot dobändi maí multe suflete ví un mare spor de credíntäcrevtineascä, clack' ai ceda dorintii arzätoare a acelora, te-aí rugatde noi cu inchinä chine l umilinfá, ca slobozändu-te de aceastäfägaduintä, sa-ti dam libertatea de a face aceasta ; vi fiindaat putea sä aíbi succese mal marl deed.' te ai bucura de odelegatie a Scaunuluí Apostolic, act prestígiul nostru sebucurá intotdeauna de o mare trecere in proviincile Cumanilor0 ale Brodnicilor vecini cu ei, de convertírea cärul popor avemo mare nädejde, am gäsit de cuvintä sä-ti dam insärci-narea de delegat, in temeiul arela sa aibí puterea ca, in nu-mele nostru, in aceste täri sä predict, sá botezí, sa zidevti bise-rici, sa instituí preoti ví de asemenea de a face episcopi i ingeneral de a exercíta toate cele ce priVesc cultul qi lätireacredinteí. Deci, fiinda este firesc lucru ca un bun mat maresä albä preadere fatà de un bun mai mic, i fIíndcä avem odeplinä incredere in zelul dragosteí tale, slobozindu-te cu totulde fagiiduiala amintità mai sus, iti acordärn líbertatea cerutä dea te duce in provincile arAtate, incredintAnd devotamentuluítäu insärcinarea unei delegatiuni complecte in acele provincii.Dat la Lateran la 3 ale Calendelor luí Martie. Anul al patruleaal pontificatului nostru (1231).

VI,

Anul 1254. Regele Ungariei, Bela al IV-lea, serie papeiInocentie al IV-lea ca. Tatarii au pus de gand sa invadezedin nou Ungaria §i-1 roaga pe pontif ice sa-i vina inteajutoratAt in contra Tatarilor cAt. §i in contra Rutenilor, Brodni-cilor, Bulgarilor i Bosnienilor, popoare vecine cu Ungaria.

Prea sfintitului intru Christos parinte i stApin, Inocentie,din mfla lui Dumnezeu pontifice suprem al Sfintei bíserici ro-

www.dacoromanica.ro

75

mane, eu Bela, din aceea mílä rege al Ungaríei, cu devotatasupunere ce-ti datoresc in toate. Deoarece tara Ungarieí a fostpreacuta, in cea mai mare parte, inteun pustiu, din prícina ín-vaziei Tatarilor si este inconjurata, intocmai ca un staul de oí,de ingramadirea diferitelor popoare necredincioase, ca Rusi,Cumani í Brodníci, din spre räsärit, de ereticii Bulgarí si Bos-nieni, dinspre míazazi, impotriva carora chiar i in tímpul defaä purtam razboíu ; lar din partea dinspre apus i miazanoapte, de unde pentru asemanarea credinteí ar trebuí ca taranoastra sä simta bucuría unui ajutor oarecare, dar in realitateeste impinsa sa simta spinii razboiului, fiíndcà. prin jafuri ne-asteptate ne räpesc averíle regatului nostru s de aceea sí, maiales, din pricina Tatarilor, de cart in urma experientei räzbo-iuluí, am invatat sá ne temem, dupa cum de asemenea si altepopoare pe la cari au trecut, au invatat sä se teama de eidupa ce ne-am consfatuit cu prelatil í cu fruntasii tarii noastre,am gäsit de cuviinta sa recurgem la ajutorul reprezentantuluiluí Christos si al fralilor säi, oarecum ca la singurul i ultimulsprijin la nevole al credintli crestíne, ca sa nu ni se intample,de ceeace ne temem, atat noua, cat si maí degraba voila in noisi altf slujitori ai luí Chrístos. Cäci, zí de zl, ne sosesc vestídela Tatari ca ei s'au declarat nu numai impotriva noastra,fata de cari sunt foarte suparati, a am refuzat sá li ne supu-nem, dupä marele nostru dezastru, in vreme ce alte popoare,impotriva carora sí-au aratat puterea lor, lí s'au constituit catributare si in special regiunile cari se märginesc cu regatulnostru dínspre räsärit ca Rusía, Cumanía, Brodnícii i Bulgaria,täri carí inainte vreme in mare parte stateau subt obläduireanoastra, ci ei (Tatarií) s'au declarat impotriva intregei cresti-natal, si, dupa cum se asígura din partea celor mai multi bär-bati de incredere, si-au pus in gand sa-si trimeata, la sigur,nenumarata lor armata impotriva intregeí Europe. $1 maí avemo teama, ca nu cumva dupa ce vor fi sosít Tàtanií, ai nostri,neputand sau chiar i numaí nevoind sa infrunte, ca dusmani,grozavia cruzimii tatarestí, sa nu se supunii, impinsi de fricä,subt jugul acelora, si farä voia noasträ, dupa cum au fäcut-oinainte vreme í alti vecíni, amintiti mai sus 1), daca nu se vorlua masuri de precautiune í inca din toate puterile, pentru casa fíe intarit regatul nostru i popoarele ce locuesc in el saaibe o incurajare. Noi insa scriem toate acestea mai ales pen-tru doua motive: sä nu putem fi invinovatiti pentru posibilitate

pentru negligenta. In privíMa punctului posibilitate, spunemca ceeace se poate conchide asupra acestui fapt, am conchis,din experienta trecutului, atunci and ne-am expus pe noi i alenoastre fortelor i tacticii necunoscute pana atunci ale Tatarflor.

I) Brodnicii, subt conducerca lui Ploscanea, s'au luptat, in lupta delaCalca, alSturi de Atari irapotriva Ru*ilor. Vezi pag. 39.

www.dacoromanica.ro

76

In ce priveqte negligenta nu putem fi niel decum invinovatiti.CAci, pe and Inca se luptau TAtarii cu noi in tara noasträ,am facut apel, in aceastA privintA, la cele trei Curti I) maí princí-pale din intreaga creqtiniitat: $i anume la a voasträ care estesocotita $i consideratä de crestini ca stApana qi magistra orícarel Curti $i la cea a Imparatului cAruía, din acest motív, ho-tArAsem sa-i ne supunem, clack' in tímpul amintitului dezastrune-ar fi acordat ajutorul gi sprijinul necesar ; $i-am fAcut apelchiar si la Curtea franceza. Dela toti acestia n'am primít nielo mangaere si níci un sprijin, decfit numai vorbe. Noi ins& amrecurs la ceea ce am putut, injosind, pentru folosul cre$tina-tat% maíestatea noastra regala si am dat in casatorie pe celedota fiice ale noastre dui:4 doi principi ruli $1. pe a treiadupti príncipele Poloniei, pentru ca prin ei $i prin ceilalti prie-tini aí noltri, cari se gäsesc in Wile de rasarit, sa aflam nou-tali cari de 'Mari sunt tínute in taina $i astfel sa putem re-zísta oarecum maí uvor incercarilor $i tacticii lor ascunse, Si-am primit in tara noastra chiar $'1 pe Cumaní si astf el, spremarea noastrA durere ne aparam astazi tara prin PAgani qiprin ni$te PAgani cAutam sa. nimicim pe necredincio$ii bisericii.Mai mult inca, in vederea apArarii credintei cre$tine, am datin casatorie fiuluí meu prim-nascut o Cumanca oarecare,pentruca prin aceasta sa scapam de un räu maí mare si pentru,ca sa gAsim mijlocul de a putea prin aceasta sa-i aducem la legeabotezului, dupa cum am fä'cut aceasta pint; acum cu mai multi invi.Am don i ca din toate acestea, ca qi din altele, sa reiasa in modevident pentru sanctitatea marelui Pontifíce dovada ca, inteoatilt de mare stramtorare, n'am prima nici un spríjin dela !lielun principe cre$tin din Europa $i dela niel un popor, decit-dela Casa Ospitalilor din Ierusalim, aí caror frail., la apelulnostru au luat armele in contra PAganilor $i Schismatícilor 2),pentru apararea tarii noastre si a credinteí cre$tine. Pe ace$tia,In parte, i-am $i a$ezat inteun loe mai expus $i anume la ho-tarele Cumanilor dincolo de Dunäre gio la cele ale Bulgarílor.Cad prin aceste locurí a patruns armata Tatarilor in tímpulinvaziei in regatul nostru, locurí din cari avem intentía $1 IA-dejdia, daca Dumnezeu ne va ajuta in fapta noastra 51 a numi-tilor frati, gi daca Scaunul Apostolic va gag cu cale sa ne ism-partaleascá de sprijinul sAu, sa putem sa. raspandím prín eisamiinta credintei catolice, cum se revarsa Dunk-ea, pana lamarea Constantinopolitana. $i astfel vor putea Fratii Ospitalierists aduca sprijinul ion necesar imperiului roman 3) gi chiar tariisfinte. Pe acestia, in parte, í-am $i a$ezat in mijlocul regatului

Curiae, Curti sau foruri.Se vede §i de aci ce mare interes punea Papa pe convertirea la cato-.

licism a Ortodocsilor schismatici.Imperium Romaniae este imperiul roman de ràsärit.

www.dacoromanica.ro

77

nostru, pentru apararea fortaretelor pe cari am pus BA se zi-deasca länga Dunare, poporul nostru nefiind deprins ca astfelde treburi. Caci la aceasta s'a oprit hotarirea noastra pe caream examinat-o de atatea ori ea este mai sanatos pentru noipentru intreaga Europa ca Dunarea sa fie intarita ca fortarete.Cad aceasta apa este apa hotarului de discutie 1); aci s'au in-Vilna aparand imperiul roman Eraclie cu Cosdroe vi tot ad,noi, oriat de nepregatiti vi grozav de loviti, ad i ne-am impotrivitTätarilor, timp de zece luni, devi jara noastrá era pe atunciaproape cu total lipsita de fortärete vi de aparätori, tara. care,doamne ferevte, daca ar fi in stapanirea Tatarilor, ar fi o poartadeschisä, chiar pentru ei, spre alte 06 ale legii catolice, atatfilmic& din aceastä parte nu exista nici o mare care sa-i im-piedice in spre crevtini, cat i fiindca ar putea ad, mai mult decatIn alta parte, sa-vi aveze familiile i animalele lor, de cari auun numar foarte mare. SS. luam de exempla pe Totyla ; acesta,venind din rasarit ca sa cucereasca apusul, avezat revedintasa mai ales in mijlocul Ungariei vi, dimpotriva, Imparatfi earldin apus au clutat ca sA cucereasca räsäritul cele mai multepregatiri pentru armatele ion le faceau ad í eran ispravitedincolo de jara noastra. Asupra acestora sanctitatea pontificala,In prevederea ei, sa fa aminte vi, inainte ca rana sa fi facutpuroi, sa. se gfindeasca sa-i aplice leacul tamäduitor. Asta'zi alume intreaga de intelepti sta uimita in faja voastra, fiindca inimprejurarile de acum sanctitatea voastra a cautat sA indepartezedin Europa pe regele Frantei, un membru atat de distins al bisericii.Va admira i nu inceteaza de a va admira, fiindca milavoastra apostolica are in vedere pe multi, chiar vi pe cei din.imparatia dela Constantinopol vi din regiunile de peste mare,cari, daca s'ar pierde, doamne ferevte, totul n'ar fi pentru lo-cuitorii Europa o suferinta atät de mare, pe cat ar fi, daca jaranoastra s'ar intampla sa fie cucerita de 'Mari. Luam de martoripe Dumnezeu vi pe oameni, ca ava de mare este acum stramtorarea_noastra i atat de grozava este multimea nevoilor noastre, cldaca nu ne-ar sta impotriva diferitele primejdii de calatorie,nu v'am &finite numai soliile pe cari vi le trimitem, ci, spre astriga in gura mare, in faja intregei biserici, am veni personalla picioarele voastre spre a ne scuza i chiar de a va cere in-voiala ca sa ne intelegem, devi fara vola noasträ, cu Tatarii,daca, in privinta ajutorului cerut, sanctitatea voastra, ca un pa-tinte, nu ne-ar putea face nimic i daca nevoia ne-ar obliga laaceasta. Ne rugam, deci ca sfanta Biserica sä tina seama, deed.'nu de meritele noastre, cel putin de ale predecesorilor novtriearl, in prevederea lor, s'au pastrat vi pe el l poporul unit incredinta ortodoxa printre ceilalti principi ai lumii, in curt-

Aqua contradictionis.AdecA a adevaratului catolicism. Nu este aci vorba de ortodoxism, ci

de intrebuintarea etimologicA a cuvantului ortodox.

www.dacoromanica.ro

Prepostfalva, ProbstdorfAdeca satul Brodnicdor.Balaste(ke.Hidegviz.

78

jenia credintei si a devotamentuluí lor. Din aceastä cauzä, ea(biserica) le-a agaduit si lor i urmasílor lor, cat& vreme le-amers lor bine, twit& dragostea si tot sprijinul de care ar aveaandva nevoie. Iat& deci ziva cAnd nevoia este grozava ; des-chideti-vä mima, intinzänd scum o mänä de ajutor necesar sipentru apararea credintei d pentru folosul public, in aceastAvreme de grea reskriste ; in cazul contrar, dacg la o cerere atätde indrepatità si in general atät de necesarä pentru supusiibisericii romane, am primi un refuz, ceeace nu ne vine sä cre-dem, am fi siliti, nu ca niste fií sufletesti, ci ca níste fíí vitregí,impinsi de nevoie, sá cersim in allá parte ajutor, in afar& defamilia tat&lui nostru. Dat la Potoca, in zina episcopului si con-fesoruluí SI. Martin, la 3 ale Idelor luí Novembrie.

VIL

Anul 1359. Decemvzie. 11. Regele Ungariei, LudovicI-iu, insdrcineazä Capitlul din Alba Julia sä anchetezesä-i raporteze In privinta proprietätii din comuna Pro§tea.

Ludovic, din mila lui Dumnezeu rege al Ungariei, credín-ciosilor säi din Capitlul dela Alba Julia din Transilvania, sl-at-Late i dragoste. Secretarul meu Paulus, prepozitul dela Sibiu,ne-a adus la cunostintä cä toti Sasii din scaunul Cinc i-au ocu-pat cu forta proprietatea sa Prosteal), numità cu alt nume síProdnik2), care a apartínut totdeauna, din vechime, de bisericasa din Sibiu sí cä dupAce au ocupat-o o stärdnesc acum inprejuditiul si in paguba sa. In aceasta privint& aträgändu-va

credinciosíi mei, serioasa luare aminte, và ordonämtrimítetí ca martor un om de incredere, in fata caruia Nicolae,fiul luí Symon, fost ban de Darloz sau Symon, fiul luí Laurentíudin Blajelt sau Akus din Hoghie), in lipsa altora, omul nostrusä afle si si cerceteze adevärul in tot felul, dupä ce va fi exa-minat maí intAi antecedentele dela toti cei ce se cuvine si maiales dela Sasíi cari vor fi venit in congregatia noasträ generalaconvocati la Alba Julia pentru zíua de Vineri inainte de SIr-bAtoarea Buneí Vestirí a Maicii Domnului. Si in urmä si ne co-municati note& precis care este adevArul stabilit in baza cerce-tärilor fäcute.

In dos, Adresa Credincíosilor säi din Capitlul dela Albadin Transilvania. Ancheta pentru Paulus, prepozítul din Sibiu.

www.dacoromanica.ro

Acana 69.Acominatus 5, 41.Afganistan 26, 27, 23.Agnita 14.Agria, Agriensis 44, 48, 67, 71, 71.

Akana 46.Akus 54, 78.Alamania 31, 51.Alba Julia, Albensis 13, 14, 47, 54,

55, 78.Al Bacri 27, 28.Albericus, Albricus 32, 49.Alexander 4, 40, 44, 63, 67.Almage, Almaye 7, 43, 45, 46, 66, 68,

69.Alt 43, 45, 46, 48.Amosov (Omosov) 37, 59.Anagnia 49.Andreas St 32.Andrei Dobrovschi 4, 40, 62, 63.Andrei II 6, 7, 8, 9, 22, 42, 45, 47, 65,

68, 70.Angel 5, 64.Appoldia 50.Ardeal 7, 8, 12, 13, 14, 19, 21, 22,

30, 70.Arpas, Arpaselul 9, 48, 71.Asan 3.Asanesti 5, 17, 19, 20, 22, 41, 64.Ascelinus 19.Atelcuz 28..Atil 23.Azov 3, 16, 20, 39, 61.

Bacia, Bachiensis 44, 68.

Balasteleke 54, 78.

INDICELE NUMELOR PROPRII

Balcani 5.Banat, Banateni 29.Barsa, Bursa 6, 7, 8, 42, 65.Bartholomeu 44, 48, 50, 67.Basarabia, basarabean 3, 20, 22.Bati 17.Bekes 72.Bekesiensis 48.Bela III 5.

Bela IV 11, 12, 13, 33, 51, 74, 75.Belozerenii 36, 58.Belozersk 36, 58.Bemborch 50.Benedict 9, 48, 71.Berendici 23.Berlad, Berladnic, Barladean 3, 10,

19, 36, 37, 58, 59.Bihor, Bichoriensis 44, 68.Bizant, Bizantini 5, 17, 19, 20, 61.Elaci, Blacci 8, 9, 10, 19, 21, 31, 32,

43. 46, 48, 71.Bldjel 78.Blove 35, 57.Boemia 21, 31, 33.Boldur A. 3, 4, 16, 24, 23, 33.Bolechov 16.Bolohi 25.Bolohovci 17.Bolochoveni 16, 17, 25, 63.Bodrog 72.Bordoni 6, 19, 41, 64.Boris 37, 59.Borosingu 14.Bdrothhic, Borodnic 9, 10, 19, 23, 47,

10.Bdrsa 45, 68.

www.dacoromanica.ro

Bortz 10, 49, 72.Bosnia, Bosnieni 12, 51, 65, 74, 75.Botez 48, 72.Bourat 30.Bran, Bron 13, 22.Brasov 66.Briansk 35, 57.Briccius 44, 48, 68, 72.Brodi 24, 25.Brodnic (Prodnic) Bronniki, Brad-

nitii 1, 2, 3, 4, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12.13, 15, 16, 17, 18 19, 20, 21, 22, 23.24, 25, 26, 29, 30, 31, 32, 33, 35, 36,37, 38, 39, 40, 41, 48, 49, 50, 51, 52.

58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 66, 69,72, 73, 74, 75.

Brodnuc 25.Brodnita 25.Brodoc 25.Bronic 25.Brodoni 20, 26, 41, 64.Bratianu G. 26, 29.Brukenthal 47.Bruteni 21, 31, 32.Budrogensis 48.Bulgari, Bulgaria 5, 12, 13, 27, 33,

51, 52, 53, 64, 74, 75.Bunea Aug. 18, 19.

Bursa-Burza 42, 43, 45, 46, 65, 66,

68, 69.Buzad 8, 72.

Calca 3, 4, 22, 23, 39, 40, 61, 62, 75.Calocea 67, 72.Campulung 21.Candea 23.Candela 9.Carpati 9, 12, 19, 21, 26, 31, 33, 69,

71.Carta 8, 9, 10, 47, 70, 71.Cegarcan 40, 62.Cenad, Chenadiensis 44, 48, 67, 42.Cerchessi 32.Cernigov 35, 36, 57, 58.Cernigovschi 40, 62.Chiev, 3, 4, 5, 17, 24, 36, 37, 39, 40,

59, 61, 62.Choniates 5.

- 80 -

Cibinium 71.Cinc 13, 78.Cinci Biserici 68, 72.Cingiscan 4.Cisnadia 47, 71.Cisnadioara 9, 10, 47, 70.Cistercensi 8.Ciuc 7.Cletus 44, 48, 67, 71.Cohalm 8.Colocensis 44, 48.Comnen 21.Constantin 38, 60.Constantinopol 5, 53, 76, 77.Cosdroe 53, 77.Cosma 44, 67.Covasna 14.Crimea 32.Cris, Criseni 29.Cristian 9, 71.Croatia 28, 42, 47, 65, 70.Cruceburg, Kreuzburg, Cuzeburg 7,

43, 46, 66, 69.Cumani (Comani), Cumania, 2, 3, 4,

5, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 17, 18, 19,20, 22, 23, 26, 31, 32, 35, 39, 40, 42,43, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 57, 61, 62,64, 65, 66, 72, 73, 74, 75, 76.

Daci, Dacia 1, 8, 16, 32.Dalmatia 3, 42, 47, 65, 70.Danemarca 32.Daniil 40, 62, 63.Danubius 43, 46, 51, 53.Darlaz 54, 78.Dati 32.Davidicii 37, 69.Davidovicii 35, 36, 37, 57, 58, 59.Debriansk 36, 37, 58, 59.Decei A. 27, 28, 29.Dedoslavl 35, 36, 37, 57, 58, 59.Densusianu N. 42, 45, 47, 48, 50, 51.Desiderius 44, 48, 67, 72.Desna 35, 57.Deviagorsk, 3, 35, 57.Devliani 24.Djaihun 27.Dobosi Al. 9.

www.dacoromanica.ro

- 81 -

62, Gocelinus 9, 10, 47, 70, 71.Goren 35, 57.Gorodceni 38, 60.Gorodi§te 38, 60.Gozgän 26.Goti, Gotia 32.Greci 11, 30.

59. Grigorie IX 10, 11, 12, 48, 50, 72, 73Gyula, Gyla 27.

Halici 4, 17, 21, 25.Halmeag 7, 8.Hauenschild 2.Havaselföldje 19.Helia 44, 68.Heltau 71.Herman 42, 48, 65, 71.Herodot 30.Heyd 32.Hidegviz, Hydegviz 54, 78.Hoghjz, 78.Hoiensis 32.Homorod 8.Honoriu III 8, 22, 45, 63.Horvat 28.Hotnog T. 32.Hru§evschi 15.Hunfalvy 16, 19.Hurmuzaki 10, 11, 19, 42, 45, 46, 47,

48, 49, 50, 51.

Iaroslav 3, 37, 38, 59, 60.Iancovschi 40, 62.Iarun 39, 40, 61, 62.Ibn Rusta 27.Ierosolimitanus 42, 45, 53, 65, 68, 76.Igor 37, 59.Ilovaischi 16.Ingvorovici 40, 62.Inocentie 12, 51, 74.Insula Cre§tinfi 48, 71.Ioan Iurevici 37, 59.loan din Strigoniu 44, 67.Iorga 17, 20, 21, 22, 23, 32.Ipatie 17.Isaac 5, 64.Isaccea 20.Istru 5, 30.

6

DobroveIchi (Dubrovetchi) 4, 40.63.

Dolgoruchi 3, 37, 59.Domagosti 35, 57.Dominicus S. 50.Dnipru 4.Dobrogea, dobrogean 20, 21, 22.Don 3, 6, 15, 16, 20, 22, 31, 37,Drägan N. 30.Drästorian 21.Duba 28.Dubok 37, 59.Dunarea 5, 6, 7, 17, 20, 21, 26, 28,

30, 33, 64, 66, 69, 76, 77.

Egipteni 41, 64.Eguerpotak 48, 71.Ele 37, 59.Eliahim 47, 70.Eraclius 53, 77.Erdöelve 19.Esgl 27.Eufimie 37, 59.Eutimie 36, 58.Europa 10, 13, 52, 53, 75, 76, 77.

Facate 43, 66.Ftigfira 8, 9, 10, 13, 23, 47.Fägetul Mare, 9, 71.Fejér 25, 42, 45, 47, 48, 49, 50, 51.Fekete Janos 66.Ferent I. 22, 23.Firnhaber 42, 45, 47.Franci 12, 52.Francia 53.

Galatia, Galitia, Gallicia 4, 16, 24,25, 31, 32, 42, 47, 65, 70.

Gardizi, 27, 28.Gemeabeg 39, 61.Georgii 32.Geur, Geuriensis 44, 67.Ghiurghe 36, 40, 58, 62.Ghiurghevici 35, 57.Giurescu C. C. 23, 24.Gleb Giurghevici, Iurievici 35, 37,

57, 59.Gnidava 25.

www.dacoromanica.ro

Italieni 32.Itil 28.Iudeii 11.Iula 48, 72.luna 43, 66.hole 37, 38, 39, 59, 60, 61.Iurievici 36, 37, 58, 59.Ivanko Iurievici 36, 37, 58, 59.Ivanco Berladnic 36, 58.Iziaslav 3, 30, 35, 36, 37, 57, 58,Iziaslav Ingvorovici 40, 62.Iziaslavici 35, 57.

Kaiak 39, 6LKaracev 37, 59.Karacsonyi 7, 8, 13, 14.Karamzin 2, 4, 15, 16.Kende 27.Kerch (Cárta) 9, 47.Kis Disznod 9.Kocebici 35, 57.Koracev 36, 58.Kogalniceanu C. 19.Kolotsk 37, 59.Koltesk 36, 37, 58, 59.Kozelsk 36, 37, 58, 59.Königsberg 45.Kreuzburg 7.Kurchz 48.Kursk 40, 62.

Kuun Geza 27.Kza 38, 60.

Lapedatu A. si I. 27.Lorton 38, 60.Lateran 46, 51, 70, 74.Laurentius 24, 48, 54, 72,Lázárescu Em. 7.Leodiensis 49,Lipita 38, 60.Lodomeria 42, 47, 65, 70.Londra 29.Lubine% 37, 59.Ludovic I, 13, 54, 78.Lupas I. 7.

Niacin 20.Maghtari 26, 27, 28.

- 82 -

Nagy-Disznod 71.78. Nane 44, 68.

Neagra, marea 16, 26.Necsulescu C. 21.Nemti 11.Nerinsk 35, 57.Nestor 23.Nesvej 40, 62.Nicetas Choniates 5, 6, 41, 64.Nicolae 43, 44, 48, 54, 55, 66, 68, 72,

78.Nipru 23, 25, 39, 40, 61, 62.Nistor I. 31.

Munull 21.María 42, 45, 63, 68.Marina 37, 38, 59, 60.Maramures 33.Martin 44, 48, 68, 72, 78,Mcensk 35, 37, 57, 59.

Mcenesk 35, 57.Michael 43, 45, 66, 68.Sf. Michael 47, 70, 71.

59. Michelsberg 9, 70.Miklosich 14.Miklosvár 66.Minorski 26, 27, 28, 29.Mirvati 26.Moldova-Moldoveni 1, 11, 12, 13, 14,

16, 17, 19, 20, 21, 22, 23, 25, 29, 30,33.

Mongoll 2, 4, 5, 17, 22.Montani 19.Monomah 37, 38.Mors (Mures) 43, 46.Moson 72.Motogna V. 22, 23.Mototolescu D. 31.Movila Cumaná 39, 61.Mrvat 28.Mstislav 3, 4, 5, 37, 38, 39, 40, 59,

60, 61, 62, 63.Mstislavici 36, 40, 58, 62.Muntenia, Muntean, 1, 12, 18, 19, 22,

23, 25, 26, 29, 30, 33.Mures 7, 8, 66, 69.Muromeni 38, 60.Musuniensis 48.

www.dacoromanica.ro

Nistru 18, 20, 33.Nitria 25.Nogebik 9, 48, 71.Noialt 43.Noilgiant 45, 68.Novgorod, Novgorodeni 3, 24, 35, 38,

39, 57, 60, 61.

Novgorodti 24.Novotorjeni 38, 60.Novum castrum 45, 68.Nndr 28.Nyén (Nfieni) 7, 66.

Dblucita 21.Ocna 67, 69.Odorhei 8.Oka 2, 22, 37, 59.Olah 8.Oleg 40, 62.Olesie 39, 61.Olgovici 36, 37, 58, 59.Olt, 7, 9, 19, 29, 66, 68, 69, 71.Oltean 29.Omosov 37, 59.Onciul D. 16, 17, 18, 20, 23, 24, 26.Oradia 67.Osdola 14.Osetr 36, 37, 58, 59.Osman 29.Osmanlii 29..Ospitalieri 13, 76.Dttocar 21, 31, 33.

Pannonia 28.Papolt .'14.Pärfiul Arinilor 9.Párvan V. 30.Paszka God. 32.Paulus ap. 46.Paulus 53, 55, 78.Pa vel ap. 70.Pecenegi 14, 26.Pecs 72.Peisker 16.Periaslavl 24, 37, 38, 59, 60.Periaslavti 24.Petru ap. 46, 70.Petru (Asan) 5.

- 83 -

Persani 8.Pinsk 25.Ploscânea 3, 4, 17, 20, 22, 23, 24, 25,

26, 31, 33, 39, 40, 61, 62, 63, 75.Podolia 24, 25.Polacchi 32.Poliani 24.Poloni, Polonia 12, 19, 25, 31, 52, 76.Polovci 3.Popa-Lisseanu G. 7.Pojon, Posoniensis 44, 48, 68, 72.Porphyrogenitus 27, 28, 30.Porata 30.Porotva 37, 59.Potoca 54, 78.Pouka 47, 70.Pousa 44, 68.Prepostfalva 13, 54.Probstdorf 14, 78.Prodnic 7, 8, 13, 14, 19, 23, 43, 46,

54, 78.Pronsk 37, 59.Prostea 13, 14, 23, 54, 76.Prusieni 32.Prut 18, 20, 29, 30, 31.Prutean, 29, 30, 31, 32, 33.Pscov 38, 60.Pscoveni 38, 60.Pyretus 30.

Quinqueecclesiae 44, 48, 50.

Rama 42, 47, 65, 70.RAsinari 9.Reazan 37, 59.Reutel 47.Reginald 44, 48, 68, 72.Robert 12, 13, 44, 48, 49, 72.Roma 2, 11, 68.Romania 76.Romfini, RomAnia 1, 2, 5, 7, 8, 10,

11, 12, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21,22, 23, 24, 25, 26, 28, 29, 30, 31, 33,51, 53, 54, 64, 67, 69.

Romanovici 4.Rosetti A. 30.Rosetti R. 16, 17, 30.Rostislav, 36, 37, 58, 59.

www.dacoromanica.ro

Rostov 38, 60.Rostoveni 38, 60.Rum 27, 28.Ruetel 47, 71.Rupea 66.Rupert 67.Ruricovici 4.Rusi, Ruscia 3, 4, 5, 6, 13, 14, 15, 16,

17, 13, 22, 23, 24, 26, 28, 31, 32, 35,39, 40, 51, 52, 57, 61, 62, 75.

Rutenii, Rutheni 12, 32, 51, 52, 74.

Sacerdoteanu Aur. 7, 16, 17, 32.Salamon 48.Sandomir, Sandomiriense, 32.Sara 38, 60.Sash 13, 14, 78.Satanov 25.Saxones 54, 55.

Scaunul apostolic 2, 10, 11.Scibiniensis 33.Schiopul los 6, 7, 8, 9, 33.Scitii 5, 41, 64.Sebenicul 33.Semi, Secuime 7, 8, 13, 21, 67, 69.Selgiucizi 29.Senk, 54.Serbia, Servia 42, 47, 65, 79.Sercaia 66.Sestra 37, 59.Sibiu 9, 10, 13, 23, 47, 70, 78.Siculi 7, 43, 46.Silistra 21.Simon de Keza 30.Singura 25.Siret 22, 23, 30.Slavi 18, 21, 23, 25, 27, 28, 28, 30.Smoleni 24, 35, 39, 57, 61. -Smolensk 4, 36, 37, 38, 58, 59, 60.Solomon 72.Sopron 72.Starodub 35, 57.Stephanus, Stefan 44, 48, 67, 72.Strassburg 25.Strigoniu, Strigoniensis 10, 12, 13,

42, 44, 48, 49, 50, 72, 73.Sudimir 35, 57.Supruniensis 48.

- 84 -

Sumski 40, 62.Suzdal 3, 36, 37, 38, 58, 59, 60.Sviatoslav 2, 3, 22, 35, 36, 37, 38,

40, 57, 58, 59, 60, 62.Sviatapoluc 28.Symon 54, 78.

Tartelowe, Tarlunga 43, 66.Tarlungeni 66.Tarnava 8, 14, 23.Tatari, Thartari 3, 4, 12, 13, 17, 18,

19, 22, 26, 32, 39, 40, 51, 52, 53, 54,61, 62, 63, 75, 76.

Tatul 21.Tauroscitii 6, 41, 64.Teliu 7, 66.Tertilou, Tertillou 45, 68.Tesucan 40, 62.Teutoni, Theutonii, Teotoni, 6, 7, 11,

42, 45, 65, 66, 68, 69.Teutsch-Firnhaber 42, 45, 47.Teodor, Theodor 32, 36, 37, 44, 58, 59,

68.

Theodoricus 10, 50.Theiner 48, 50, 51, 73.Tiburciu 44, 68.Tigurcan 40, 62.Timis 29, 45, 68.

Timoc, Timoceni 29.Toma, Thomas 38, 60, 67.Totyla 51, 53, 77.Toxobici 35, 57.Traci 30.Traian 25.Transilvania 19 ,47, 65, 67, 78.Treiscaune 7, 13, 14.

Troianov 25.Tula 37, 59.Turanieni 20.Turci 27, 32.

Ucraina 15, 25.Ugrin, Wgrinus 44, 48 ,67, 72.Ultrasilvania, Ultrasilva 19, 44, 47,

48, 65, 67, 68, 69, 72.Ujvfir 72.Unguri, Ungaria (Hungari, Hunga-

ria) 5, 6, 9, 11, 12, 13, 14, 18, 19,

www.dacoromanica.ro

- 85 -21, 26, 28, 35, 42, 45, 47, 48, 50, 51, Vladimir oras 25, 38, 60.53, 54, 57, 65, 68, 69, 70, 74, 75, 77, Vladimir 4, 35, 36, 37, 38, 39, 57, 58,78. 59, 60, 61.

Urali 28. Vladimerici 37, 59.Uspenschi 26, 41, 64. Vlasca 21.

Vlodava 25.Vaciensis (Vat) 44, 48, 68, 72. Volga 2.Vadeni 21. Volinia 17, 24, 25.Vadul lui Isac 20. Volochi 16, 25, 32.Vadul lui Vodä 20. Volocul 38, 60.Valachi, Valachia 29, 32. Vordoni 26, 29.Walati, Walathi 11. Vorobin 35, 57.Valea Arinilor 71. Vosgodauti 25.Valul Troian 25. Voscodavia 25.Varad iensis 44. Vranceni 22.Vartolomeu 72. Vsevolod 37, 59.Vasile Cumanul 35, 57. Vsevolodici 36, 38, 58, 60.Vaslui 25. Vunundur 29.Vat, v. Vaciensis Wyveria, Wyvariensis 48, 72.Venetia 41, 64.Werner 45, 46, 47, 54. Ypochz 43, 66.Veselago 16. Ysmahelyta 11.Vesprem, Vesprimiensis 44, 48, 49,

67, 72.Wetich 44, 68. Zagon 14.Viatici 2, 35, 36. 57, 58. Zagreb 67, 72.Vicina 26. Zabrabiensis 44, 48.

Vidin 33. Zala 10, 49, 73.Viena 17, 42. Zebeniensis 9, 47, 54, 55.

Vlachi, Valachi, Vlasi 5, 6, 7, 16, 17, Zimmermann-Werner, 8, 42, 43, 46,18, 21, 25, 29, 31, 32, 64, 71. 47, 54.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

Prefali.Pag.

Introducerea _ -- 1

Izvoarele rusesti 1lzvoarele biza.ntine 2Izvoarelle unguresti. Diplomele regilor unguri Bu-

lele papaleBrodnicii in istoriografia strnà i in cea romini 14Brodnicii-Prutenii

Textele.

Letopisetele rusesti 35

lzvoarele bizantine 41

Diplamele regale Bulele papale 42

Traducerea.

A. lzvoarele rasefti.

Cronica lui Ipatie, Anul 1147 _ 57Cronica Voscresenscaia 58Cronica Niconova 4-- 58Cronica Tverscaia 59Cronica din Novgorod, Anul 1216 60Cronica Voscresenscaia 61Cronica din Novgorod, Anul 1224 61Cronica Voscresenscaia 62

www.dacoromanica.ro

-- 87

lzuoarele lrizantine.

Diploinele regale -- Buiele papale.

Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmidonatiunea ficuti cavalerilor Teutoni intara Birsei 65

Papa Honoriu al III confirmsá donatiunea re-gali ficuti Cavalerilor Teutoni in taraairsei 68

Regele Ungariei, Andrei al II-lea, confirmidonatiunea ficuti de preotul Gocelin 70

Papa Grigorie al IX-lea munqte pe arhiepi-scopul din Strigoniu legat apostolic in Cu-mania 9i tara Brodnicilor 72

Papa Grigorie:S14-lea feliciti pe arhiepi-scopul din tiiMiu si-1 numeste legat apo-stolic in Cumania i tara Brodnicilor 73

Regele Ungariei, Bela al IV-lea, cere ajutordela Papi impotriva Titarilor, Brodnici-lor, etc. 71

Regele Ungarlei, Ludovic I, insircineazi Ca-pitlul din Alba Iulia cu o ancheti 78

Indicele 79

ERRATA

Pag. 32, annul and a se citi Ii in loc de 11.

Pag. 41, penultimul and a se cifi inefloirkt in Inc de earepor108.

Pag.

www.dacoromanica.ro

DIN PUBLICATIUNILE AUTORULUI

Mitologia greco-romand in lecturd ilustratd , 2 vol. cu ilustra--tiuni

Legende i povesti antice, cu stampe i ilustratiuni.Monografia Drcistorului-Silistra, eu hirti i ilustratiuni.Gehl ti i orale greco-romane in noul teritoriu al Dobrogei, cu.

o harti si ilustratiuni.Romanica (Tablele cerate, Insula erpilor, etc.) studii iStorice,

filologice i archeologice, cu o hartä i ilustratiuni.Vieata 0 opera lui G. Lazde (in colaborare).Basarabia, p-rivire istorieä.

Versificafiunea latiná, Prosodia i Metrica./storia lit eraturii latine, Antologie si Crestomatie.Studii peclagoglice, Limbile clasice in inviitimäntul secundar

metodica lor.Sandi $i secuizarea Romdnilor.Sicules et Roumains, Un procès de dénationali.sation.Date privitoare la maghiarizarea Romdnilor.

Plinius, Carespandenfa cu. Impeiratui Traian, traducere.Apuleius, Amor 0 Psyche, Cu ilustratiuni, traducere.Lucian, Toxaris sau Prietinia, traducere.Cicero, Discursul pentru Arehtias, tradueere.

www.dacoromanica.ro