istorie si civilizatie ebraica

8/19/2019 Istorie Si Civilizatie Ebraica

http://slidepdf.com/reader/full/istorie-si-civilizatie-ebraica 1/6

Via a i obiceiurile oamenilor în societatea evreiascăț ș

E dificil pentru noi, azi, societatea modernă să în elegem scriptura în contextul oriental al vremii.ț

Cultura europeană, tradi iile, dar i gandirea i modul de a- i construi argumentele diferă cu mult fa ă de culturaț ș ș ș ț

orientală. Avantajul esticilor i implicit al om!niei, este că putem în elege în parte ambele culturi.ș ț

"n lucrarea de fa ă voi încerca sa prezint societatea evreiască i evolu ia acesteia în tradi iile ei, c!t i înț ș ț ț ș

concep ii.ț

Locuin eț

Ca în orice societate tradi ională întreaga activitate a vie ii domestice este concentrată în jurul căminuluiț ț

#opor nomad la început istoriei ei, poporul $srael a locui la început în corturi. Asta este i motivul pentru careș

Avraam este numit %evreu&, aceasta însemn!nd defapt pelerin. 'ou i asta nu s-a înt!mplat doar în timpulș

pelerinajului, ci c(iar mult timp după ce au ajuns în ara promisă au continuat să locuiască în corturi. )iblia neț

indică faptul că o popula ie relativ mare trăia în corturi c(iar i în timpul împăra ilor. "n vreme lui *avid seț ș ț

spune +C(ivotul i $srael i $uda locuiesc în corturi& amuel //ș ș 0//1, ba c(iar i în timpul revoltei lui $eroboamș

c(emarea este aceasta %2a corturile tale,$sraele3& "mpăra i /ț 0/41

%Cortul era o locuin ă temporară, făcută din p!nză tare din păr de capră, care era întinsă apoi cu fr!ng(iiț

deasupra unor s!lpi fixa i în păm!nt. Cortul dispunea de spa ii de dormit primitive, iar în mijloc, era locul undeț ț

familia se aduna pentru a servi masa sau pentru discu ii.ț &/1 Cortul era de-o formă alungită împ!r it în două sauț

trei camera. Camera de la intrare era în general cea a bărbatului. *aca famila evreiască era defapt un trib, cum

este exemplul patriar(ilor, locuin a acestora devenea un cerc mai mare de corturi. "n mijloc era cortul efului deț ș

trib, impun!ndu-se prin marime, dar i diferite însemne.ș

%Casele erau construite din cărămizi nearse, făcute din lut i zidite pe o funda ie de piatră. Acoperi ul eraș ț ș

plat, făcut din grinzi i oferea loc pentru înmagazinare i medita ie.5 scară în spatele casei duce ape acoperi .ș ș ț ș

Casele săracilor erau prevăzute cu o singură camera, multifunc ională. 6eamurile erau deosbit de mici, pentru aț

feri casele de intru i. "n casă, de asemenea, era prevăzut loc pentru dormit, pentru a servi masa 7..8. Casa eraș

luminată de candele cu ulei de măsline. Casele boga ilor aveau mai multe camere, inclusiv camera de sus.ț %/1

Hrana i ospe e ș ț

9rana consta în0 p!ine, legume, măsline i ulei de măsline, lapte, br!nză, ouă, etc. "n general erau serviteș

două mese pe zi. *easemenea carnea era un preparat care se servea doar la evenimente.1 Erau, desigur, anumite

ritualuri care înso eau timpul mesei. "naintea mesei trebuia să te speli pe m!ini, apa fiindu- i turnată, dintr-unț ț



vas, de altcineva. 5bicei care încă îl mai vedem i în via a rurală rom!nească, diferit de occidentali, care seș ț

spală în vas. Av!nd în vedere că m!ncau cu mana, spălarea m!inilor devenea obligatorie. Cu excep iaț

banc(etelor, m!ncarea se servea st!nd jos pe podea, iar o piele avea rolul de masa.

2a banc(ete aveau mese joase, iar în vremea *omnului $sus aveau si un fel de divane. $nvita ia la unț

astfel de eveniment se făcea în două păr i, prima oară c!nd se avea în vedere organizarea acestuia i a doua c!ndț ș

era foarte aproape de a se înt!mpla. 2a astfel de eveniment se aducea carne i vin, se c!nta la instrumente i seș ș

dansa. :nul din exemplele biblice în acest sens este în %#ilda ;iului isipitor&, 2uca /<0=,<. 'otu i, dansul nuș

era niciodată mixt. "n timpul unei astfel de veseli întreaga casă trebuia luminată de sărbătoare, iar cei ce erau

exclu i de la petrecere se spune că răm!neauș %în întunericul de afară&. C!nd *omnul $sus vorbe te deș %locurile

dint!i & pe care fariseii le v!nau, în 2uca /=0>, el vorbe te defapt de onoara de a sta c!t mai aproape de gazdă.ș

:n mod de ospitalitate, dar i de a-l onora pe cel în cinstea căruia se dădea un ospă , era acela că fiul celș ț

mare al gazdei trebuia să servească la mese. *e aici răzvrătirea fiului cel mare în #ilda ;iului isipitor i refuzuș

de a intra.

Ar mai fi de specificat un lucru, c!nd *omnul $sus vorbe te despre cel căruiaș %îi va întinde bucă icaț &

acela îl va trăda, în concep ia vremii îi acordă acestuia o deosebită onoare. Atunci c!nd gazda î i dădea p!ineț ț

înmuiată sau te lăsa să înmoi p!ine î i arată bunăvoin ă i făcea onoarea de a gusta.ț ț ș

Îmbrăcăminte

%"mbrăcămintea era conti ionată de climă. "n general, oamenii purtau robe lungi pentru a le ine răcoareț ț

în timpul zilei i pentru a le acoperi corpul în timpul nop ii. ?eterialul din care era făcută mantaua depindea deș ț

situa ia fiecăruia. At!t bărbatul, c!t i femeia purta î,brpcpmintea de corp, ce consta într-o tunicăț ș @ în cazul

femeilor, aceasta era lungă p!nă la glezne. #e cap, purtau un turban, iar femeile î i acopereau fa a cu un voal iș ț ș

purtau podoabe.. #icioarele erau încăl ate cu sandale.ț

9ainele erau pu in diferite de la bărbat la demeie, poate mai mult în privin a culorii i a voalului.ț ț ș

*iferen ă radicală era între îmbrăcămintea săracilor i a boga ilor.ț ș ț &/1 %:neori, tunica era singurul lucru pe care

pătura de jos a societă ii o purta în zilele călduroase. e poate ca i clasa superioară să fi purtat doar tunicaț ș

înăuntrul casei, dar niciodată afară sau c!nd aveau un vizitator nu o purtau fără o roabă pe deasupra. "n )iblie,termenul %goliciune& este folosit pentru omul care purta doar tunica ex. $saia 0-=, ?ica /0B, $oan /0>1. ă

fii îmbrăcat într-o manieră at!t de scandaloasă era considerată %goliciune&.&1

"n zilele *omnului $sus, omul care avea avea doar o (aină era considerat sărac. "n acest context $oan

spune0 %Cine are două (aine să împartă cu cine nu are nici-una@ i cine are de m!ncare să facă la fel.ș & $oan

0//1 sau *omnul $sus le spune ucenicilor c!nd îi trimete în lucrare să nu- i ia două (aine. 2a această (aină seș



adăuga o cingatoare, pentru a afecta mersul i în zilele de iarnă se putea adăuga i o manta. C!nd tatăl aleargăș ș

înaintea fiului cel mic, el trebuie defapt să î i ridice (aina, ceea ce e era scandalos, umilitor în societateaș

tradi ională a $sraelului. Ar mai fi de adăugat faptul că, dacă în vest (ainele sunt sc(imbate des, în 5rientul anticț

era ca o lege morală de a nu sc(imba ceva vec(i sau străbun. Accesorile erau pu ine, în special la bărba i.ț ț

Ace tia purtau un inel, în cazul unei familii bogate, care era folosit ca sigiliu sau semnătura posesorului.ș

;emeile în sc(imb aveau mai multe accesorii0 cercei 6enesa <0=1, bră ări 6enesa =ț 01, lăn i oare $saiaț ș

0/D1, bră ări pentru glezne$saia ț 0/B1 sau inele $saia 0/1. *easemenea în decăderea spirituală a $sraelului ni

se spune i despre amulete$saia 01.ș

%Evreii din vremurile biblice arătau un mare interes îngrijirii părului lor. 'inerilor le plăcea să îl poarte

lung i în bucle C!ntarea C!ntarilorș <0//1 i erau m!ndrii dacă aveau un păr des amuel /=ș 0<,41. 5amenii

de v!rstă mijlocie î i tundeau părul ocazional, însă foarte pu in. C(elia era rară i în general asociată leprei. *eș ț ș

aceea c!nd tinerii băie i îi spun lui Eliseiț %uie-te, ple uvule3ș & "mpăra i 01, defapt ei foloseau un bluestemț

foarte serios. "n plus, Elisei era un profet t!năr, se poate ca acesta să nu fi fost c(el. )ărba ii nu- i tăiau barba, ciț ș

o lăsau să crească amuel /0=,<1.&1

Ospitalitatea

"n 5rient este foarte importantă ospitalitatea. "n cultura acestora era de dorit a se lua masa cu cineva.

+*upa ce masa era pregătită un semit era auzit strig!nd de trei ori dintr-un punct înalt al locului, invit!nd

oamenii să ia parte la masă.&1 $ată ce spune $ov0 %dacă mi-am m!ncat singur p!inea, fără ca orfanul să-i fi avut

i el partea lui din ea& $ov /0/>1.

$nvita ii erau considera i trimi i de *umnezeu, astfel ospitalitatea devenea o slujbă spirituală, sacră. eț ț ș

vede aceasta în atitudinea lui Avraam la vederea celor trei străini care s-au dovedit a fi îngeri 6eneza /B0->1.

"n vremea *omnului $sus romanii aveau un alt tip de ospitalitate ce consta în o piatră lefuită împăr ită în două.ș ț

;iecare parte î i scria numele pe piatră i făceau sc(imb. Aceasta arăta că invitatul îi devenise prieten i oric!ndș ș ș

ar veni, el sau unul din fii lui, cu această piatră, va fi asigurat de ospitalitatea sa i invers. Acesta este iș ș

însemnătatea textului din Apocalipsa 0/>.

Cazarea unui invitat se făcea însă, de cele mai multe ori, într-un casă de oaspe i. ;emeile nu erau lăsateț

în casele oaspe ilor. Astfel, dacă un om călătorea cu familia, trebuia să a tepte ca cineva să îi invite în casa lor.ț ș

Cum cele mai multe case aveau o singură cameră, în acea cameră dormeau to i, c(iar i animalele iarna. Aceastaț ș

explică na terea pruncului $sus într-o iesle. #lecăciunile sunt o forma frecventă de a primi oaspe i, acestea suntș ț

înso ite de o m!nă dusă de la inimă, la buze i mai apoi la frunte, însemn!nd că inima, vocea i mintea sunt laț ș ș

dispozi ia invitatului. #entru alte ocazii precum salutul sau multumirea erau plecăciunile p!nă la păm!nt,ț

ating!nd păm!ntul cu fruntea. Aceasta nu era nicidecum o formă de înc(inare.



:rările de bine i sărutul pe obraz este o altă formă de respect. C!nd se intra într-o casă trebuia să teș

descal i, dealtfel trebuia să o faci av!nd în vedere ca stăteau a eza i cu picioarele sub ei. pălarea picioarelor, oț ș ț

altă practică, era obligatorie av!nd în vedere că se mergea în sandale. Aceasta era făcută în general de un

servitor, invitatului.

%:nul dintre primele lucruri care i se oferă unui invitat este un pa(ar de apă. Acest lucru înseamnă că

e ti demn de a avea parte de o primire pa nică. *easemenea, a ofei un pa(ar cu apă este unul din cele maiș ș

simple moduri de a pecetlui o prietenie.&1 *iscu ia dintre Eliezer, servitorul lui Avraam, i ebeca reprezintăț ș

defapt acceptul ebecăi de a-l primi pe Eliezer ca invitat. A servi masa cu gazda reprezintă un legăm!nt de pace

i fidelitate. C!nd Abimelec dore te să facă un legăm!nt cu $saac, confirmarea legăm!ntului vine atunci c!ndș ș

%$saac le-a dat un ospăF i au m!ncat i au băut.& 6enesa 401. :n legăm!nt care a fost c!ndva rupt, se

reînnoia tot prin a cina cu persoana respectivă. *e aceea *omnul $sus spune bisericii din 2aodicea0 %$ată Eu

stau la uă, i bat. *acă aude cineva glasul meu i desc(ide ua, voi intra la el, voi cina cu el, i el cu ?ine.&

Apocalipsa 01.

Căsătoria i familia ș

"n via a poporului evreu căsătoria nu era privită doar ca o op iune sau ca un moft. Ea era un strictț ț

necesar, nu doar în via a cotidiană, dar i în via a spirituală. copul căsătoriei era împlinirea poruncii luiț ș ț

*umnezeu, adică procreerea6eneza /0B1. Ei luau lucrul acesta foarte în serios, cu at!t mai mult cu c!t porunca

se repetă i lui Goe 6eneza Dș 0>1. Astfel întreaga activitate socială a evreilor era construită în jurul familiei.

Viitorul oricărui t!năr era condus de g!ndul căsătoriei.

Codul lui Haro stipula0 %5rice bărbat este obligat să se

căsătorească ca să aibă copii, iar cel ce nu împlinete această sarcină se aseamănă cu unul care varsă s!nge, care

micorează C(ipul 7lui *umnezeu8 i face ca #rezenFa *ivină să se îndepărteze din $srael.&1

e opta în general pentru o căsătorie timpurie. ;etele erau mai tinere dec!t baie ii în majoritateaț

cazurilor. 'radi ia căsătoriilor aranjate era una respectată în $srael, iar părin i trebuiau asculta i în privin aț ț ț ț

căsătoriei. *efapt singurele două condi ii acceptate în $srael era pentru căsătorie erau0 sț ă nu te căsătore ti cuș

cineva de altă na ionalitate*euteronom >ț 0/-<1 i să nu te căsătore ti împotriva voin ei părin ilor.ș ș ț ț

2ogodna ocupa un loc foarte important în poporul evreu. Cand un fiu îi spunea tatălui că dore te o fatăș

sau tată dorea o fată pentru fiul său acesta se înt!lnea cu tatăl acesteia i plătea un pre . #re ul avea rolul de a oș ț ț

ajuta pe fată în cazul mor ii băiatului. *upă ce stabileau responsabilită ile so ului ace tia scriau un contractț ț ț ș

numit %Ietuba(&. "n func ie de ziua stabilită pentru semnarea Ietuba(-ului se înt!lneau cu to i pentru oficiereaț ț

logodnei. '!nărul îi oferea fetei un pa(ar de vin ca simbol al ofertei lui, dacă aceasta nu îl accepta ace tia nuș

mai semnau, dar dacă am!ndoi beau din acela i pa(ar, atunci mirele îi oferea miresei o monedă moneda a fostș



sc(imbată cu inelul în evul mediu1. #rintre responsabilită ile mirelui era pregătirea unei case. "n mod normalț

logodna dura un an, dar daca nu era gata casa putea dura i mai mult.ș

Gunta se sărbătorea în general seara. ?irele trebuia îmbrăcat ca un om de vi ă nobilăț 0 era parfumat cu

tăm!ie, avea un br!u de mătase i sandalele erau atent dantelate. *easemenea purta o coroană pe cap, dacă î iș ș

permitea, sau o g(irlandă de flori. #regătirea miresei era un proces greu i costisitor, ei trebuiau să îi facă un tenș

c!t mai strălucitor i să îi împodobească părul cu aur i perle. 'radi ia era ca mirele să o ia pe mireasă, de la casaș ș ț

părin ilor ei, p!nă acolo unde aveau să locuiască. Acesta putea fi înso it de cei care doreau, iar al ii se puteauț ț ț

alătura sărbătorii direct la casa mirelui. Cum toate acestea se înt!mplau seara, ei trebuiau să poarte cu ei lămpi

sau tor e. ;ără lampă ace tia nu se puteau alătura sărbătorii. C!nd ace tia ajungeau acasă ei trebuia să stea subț ș ș

un baldac(in, iar părin ii urmau să le dea sfaturile i binecuv!ntările lor. *upă aceasta urma ospă ul dupăț ș ț

regulile mai sus scrise. Gu avea loc nicio ceremonie religioasă.

%C!nd vorbim despre societatea evreiască din vremurile biblice, trebuie să amintim un fapt 7J8 0 evreiivalorizau la cote maxime via a umană, acest fapt este vizibil nu numai în legisla ia mozaică, ci i în practica deț ț ș

fiecare zi.&=1 Era o mare bucurie c!nd un copil se nă tea, iar sterilitatea era văzută ca un blestem. %ș "n epoca

biblică, bebeluul nu-i începea viaFa într-un mediu spitalicesc steril. El se nătea în general în casă, în condiFii

sanitare precare. :neori se nătea pe păm!nt, sau în aceeai încăpere cu animalele. Apa întrebuinFată pentru a-/

curaFi era adesea poluată, iar ceea ce se folosea în c(ip de scutece era spălat în această apă impură. ?ute

purtătoare de boli i alte insecte zburau prin jur.&=1 ?ortalitatea infantilă, prin urmare, era destul de mare.

?oa a era cea care ajuta la na terea copilului, ea îl înfă a i ea era cea care îl dădea tatălui său. *upă na tereaș ș ș ș ș

copilului, acesta avea parte de o baie ritualică cu sare i ulei de măsline pentru imunitate, iar apoi învelit str!nsș

în fa e. Gumirea copilului se făcea după tăierea împrejur, la opt zile după na tere.ș ș "ngrijirea copiilor revenea în

general mamei, însa c!nd băie ii cre teau ace tia intrau sub tutela tatei.ț ș ș %Ajuni în acest punct, trebuie să

precizăm că, dei o familie evreiască se bucura de venirea în lume a bebeluilor, totui naterea băieFilor era mai

de dorit dec!t a fetelor, datorită motivelor economic i militar. ?ai concret, băieFii urmau să răm!nă în casă, să

muncească din greu K ceea ce, mai ales pentru o societate agrară, era un fapt semnificativ K, urmau să aducă

soFii i să aibă copii care vor spori averea familiei.&=1

;amilia este văzută ca un mic stat în cadrul statului. 'atăl are toată autoritatea, pe care o predă înt!iului

născut după moarte. ;iecare trib are un %'ată& care de ine autoritatea, despre $abal se spune ca0 %a fost tatălț

celor ce locuiesc în corturi i păzesc vitele.&6enesa =01, adică era liderul lor. o ia trebuia să aibă o atitudineț

de supunere fa ă de tată, dar asta nu înseamnă că era sclavă so ului ei. *efapt, daca ne uităm la ara, a(ela iț ț ș

alte femei ale )ibliei observăm o influen ă mare pe care o avea femeia fa ă de so ul ei. 'otu i ele aveau restric iiț ț ț ș ț



i nu erau niciodată egale bărbatului. Gu m!ncau niciodată, nici ele nici fetele lor, la masă cu barba ii. Eiș ț

trebuiau servi i i după ce acestia terminau, so ia i fetele se puneau la masa. Aceast fond oriental se poate vedeaț ș ț ș

i în societatea tradi ională rom!nească, ?arin #reda descrie acea i concep ie în ?orome ii. *easemenea so iaș ț ș ț ț ț

nu mergea niciodată la bra cu so ul, ea îl urma de la o distan ă relativă.ț ț ț

Copii datorau acela i respect părin ilor. Gesupunerea fa ă de părin i era pedepsită foarte serios de 2egeaș ț ț ț

?ozaică, cu moartea *euteronom /0/B-/1. %Este oarecum obi nuit ca, diminea a, copilul să îi sărute m!naș ț

tatălui i să a tepte, într-o atitudine umilă, porunca tatălui sau permisiunea de a pleca.ș ș &1 *e observat în #ilda

;iului isipitor atitudinea tatălui fa ă de ambi săi fii. #e deoparte el aleargă înaintea fiului cel mic i îl repune înț ș

drepturi, ceea ce în concep ia vremii era nedrept. 5dată ce plecai dintr-o comunitate, nu mai erai acceptat înț

acea comunitate ca membru deplin. Gormal, tatăl împreună cu ceilal i trebuia să iasă înaintea lui i să spargă unț ș

vas de lut, simbol al rupturii pe care fiul cel mic a produs-o. ;iul cel mic tia acest lucru, el a vrut să fie argat,ș

adică să î i plătească datoria prin salariul c!stigat, dar tatăl îl prime te. #e de altă parte, atitudinea fa ă de fiulș ș ț

cel mare, în care tatăl iese de la ospă ca să negocieze cu fiul său este deasemenea una inacceptabilă.ț

Educa ia tinerilor era făcută de coală, se pare că ar(eologii au descoperit ca erau colii în )abilon c(iarț ș ș

i în vremea lui Avraam, ceea ce înseamnă ca Avraam a avut parte de educa ie. 'otu i responsabilitatea pentruș ț ș

educa ia copiilor o purtau părin ii *euteronom 404-B1.ț ț

)ătr!nii erau respecta i în $srael, ei fiind oameni cu o experientă în spate i ap i pentru a da un sfat.ț ș ț

'otu i %bș ătr!nul& nu era doar un om cu o v!rstă înaintată, c!t i consultant al regelui, deci un grad social.ș

?oartea în $srael trebuia anun ată prin t!nguire de cineva prin vecini, după care păna în momentul înț

care omul era îngropat trebuia sa fie pl!ns de către %bocitori&. #ersoana decedată trebuia învelită într-o p!nză,

iar pe fa ă avea un prosop, apoi era pus pe un catafalc i dus de doi oameni spre morm!nt.ț ș

)ibliografie0

/1 tudiu $ntroductiv în 2egea, $storia i #oezia Vec(iului 'estament, Vasile 'alpoș ș

1 baptistbiblebelievers.com1 Victor 'urner, The Forest of Symbols: Aspects of Ndembu Ritual GeL MorN0 Cornell

:niversitO #ress, /D4>1, beniamincruceru.Lordpress.com(4) $udaica K tudii de cultură i civiliza ie ebraică, nu are autor ș ț

istorie si civilizatie ebraica

Documents