fo anul2ot4-r5Mqior"cotate

sra

Eansna-

ki Dacice qiHuzeele din

bmrie,,GeorgeMureqanu.

, 5 cir{i in/con-

ale gi agi z inter-

ve.

D4IJZE,{JLDACICE St EOMANEfiEVA.

Coordonatori

Dumitru-Citilin Rogoianu Gherghina Boda

ISTORIE, CULTURA $I CERCETAREVOL. II

f\B'ffi*e\gf or SCAUN

a;orilor.

llunedoard.

Cuprins

Argument" ............9

IDENTITATE FI MODERNITATE fldentity and modernity]Andrei MARGA..... ....................r1

CATEVA CONSIDERATII CU PRIVIRE I-A. PREZENTAREA UNUI FONDARHIVISTIC MARAMUREFEAN. STUDIU DE CAZ: FAMILIA REDNIC[A Few Aspects Regarding the presentation of a MaramurescountyArchival Records. An Investigation of the Rednic Family collection]Anca Ramona HAPCA. ..........r9

BISERICA ROMANA UNITA DIN MEDI-A$ iN SECOLULAL XUII-LEA.ASPECTE coNTRovERSATE [The Romanian Greek-catholic churchfiom Media; during the rSth Century. Controversial Aspects]Vasile uAnCUfEl, Ioan MARCULET ..................... ..........................27

IZVOARE PRESTATISTICE $I STATISTICE DIN PRINCIPATELE ROMANE(SECOLUL AL XWII-LEA) [Prestatistical and statistical sourcesin the Romanian Principalities (r8th century)]Ela COSMA ....:................ ........42

ABRUD - REPERE CRONOLOGICE. DE tArToo iN pRfZgNrfAbrud - Chronological Landmarks. From 17oo to present]

Ionela Simona MIRCEA.... .........................6r

ISTORIE FI POLITICA: DESPRE INTEROGATORIUL LUI OPREA MICLAU$$I MOISE MACINIC LAVIENA iN r75z [storia e politica: sull'interrogatoriodi Oprea Micliuq e Moise Mdcinic a Vienna nel r75z]Sorin $IPO$ .......g2

LIBERALI VERSUS CONSERVATORI: CONFRUNTARE $I CONSENS(r866-rs76) fliberals versus conservatives: opposition and consent. tr;66.fi76]Cosmin-$tefan DOGARU................. ........r1o

COMPONENTA BIBLIOTECILOR $COLILOR GRANICERE$TIDIN JUDETUL HUNEDOARA (r87r-rs93) [Border Guard schools Libraries'Component of Hunedoara County (rg7r-rg93)]Alexandru BUCUR...... .........t25NOTE DESPRE VIATA $I FAPTELE PREOTULUI GHEORGHE OPREAN,SECRETAR GENERAL AL SENATULUI CENTRALAL OFITERILOR

6l Istorie, culturd gi cercetare - vol. II

$I SOLDATILORROMANI DE LAVIENA

Gr OCTOMBRIE-27 NOIEMBRIE r9r8) [Remarks regarding

the life and the actions of the priest Gheorghe Oprean, former general registrar

of the Central Senate of Romanian Ofifrcers and Soldiers from Vienna (3r

October-27 November r9r8]

Virgil PANA .'....!49

PROBLEMA EMIGRARII ARMENILOR PESTE NISTRU

iN NOITNAN6 INTERBELICA iN DOCUMENTELE ARHIVEI NATIONALE

A REPUBLICII MOLDOVA [The problem of the armenian emigration

over the Dniester river into interwar Romania in documents of the National

Archives of Republic of Moldova]

Lidia PRISAC................. """"r72

INTEGRAREA MINORITATILOR DOBROGENE iN,,CORPUL NATIUNII''

O ABORDARE DIN PERSPECTIVA,,SOCIOLOGIEI NATIUNII''

Untegration of Dobrogea minorities in,,nation body"

An perspective approach of ,,sociology nation"]

Enache TU$A.......... """""""'189

CONTRIBUTII DOCUMENTARE TA MONOGRAFIA LOCALITATII RUPEA

[Documentary contributions to the monograph of Rupea]

Liviu BOAR '-""'zt6

REFUGTATI DIN ARDEALUL DE NORD iN pnrlUl FAGARA$

(rg4o-r944) [The refugees from Northern Transylvania in Figiraq County

$94o-t9441Constantin BAIENARU -......233

DRAMA DEPORTATILOR BASAMBENI :

MEMORIILE SUPRAVIETUITORILOR [The Drama of Bessarabian

Deportees: Memories of Survivors]

Anatol PETRENCU ...'.'....'..'246

KMPbr PEIIAI,OT BCE! POLITICA DE PERSONAL iN INVAIAVANTULSUPERIOR DIN RSS MOLDOVENEASCA iN pf ruOeo A ry44-r95o

IKAAPbI PEIIIAIOT BCE!The staff policy in higher education of MSSR

during ry44-r95o)Liliana ROTARU... "'.............'255

tI

qisharF

"----.------149

". ------...2l5

". -"_......233

. ..---...246

........255

Istorie, culturd Ei cercetare -vol. II | 7,,FOI DE PARCURS ACADEMIC'' A CADRELOR DIDACTICE DIN RSSMCU REFERINTE DEARHIVA AUNIVERSITATII PEDAGOGICE DE STATIoN CREANcA [rhe,,Roadmaps" of sSRM teaching staffwith archive referencesto State Pedagogical University]Angela IISNIC....... ...............274

MEMBRII ACADEMIEI DE $TIINTE A RSS MOLDOVENE$TIDIN DOMENIUL ISTORIEI (196r-199r) [Members of the Academy of Sciencesof the MoldavianSSR from the history domain (196r-199r)l

Ion Valer XENOFONTOV............ ...........286

MO$TENIREA PATRIMONIULUI CULTURAL. STUDIU ASUPRACONCEPTULUI DE PATRIMONIU IMATERIAL $I CONSERVAREA LUI[Inheritance of cultural heritage. study about the concept of intangibleheritage and preservation]Marius-Gabriel RUS ............3o3

PATRIMONIUL INDUSTRI-AL: VALORIZARE CULTURALA $I TURISTICA[lndustrial patrimony: cultural and touristic valuement]Gherghina BODA........ .........3ro

CONSIDERATII PRIVIND SPECIALIZAREA INTELIGENTAA UNOR INDUSTRII CREATIVE INSPIRATA DE MO$TENIREAPATRIMONIULUI CULTURAL AL SCULPTORULUICONSTANTIN BRANCUgI fConsiderations regarding the smartspecialization of creative industries inspired by the cultural heritageof Constantin BrAncugi sculptor]George NICUTESCU ............3r8

CERCETAREA MEDICINEI POPUT-ARE $I COMPLEMENTAREI"{ SFAR$ITUL SECOLULUI AL XIX-LEA $I INCEPUTULSECOLULUI XXI: ISTORIE gI ABORDARE [The research of popularand complementary medicine at the end of the rgth and the beginningof the zr't century: history and approch]Natalia GRADINARU

ASPECTE PRIVIND PROTECTTA, PURIFICAREA TI VINDECAREA PRINATINGEREA,,SACRULUI " iN TRROTIIA ROMANEASCA [DCS ASPCCTS

concernant la protection, la purification et la guerison par le toucher du,,sacre"dans la tradition roumaine]SultanaAVRAM, Emilia TOMESCU, Maria $pAN.......... ..............355

J

8l Istorie, culturd;i cercetare - vol. II

o FAMILIE DE CARTURARI DIN GURAnAulut [AFamilyof Scholars

from Gura RAului]

Rodica BRAD .'.'....'...............372

ISTORII ROMANE;TI CONTEMPORANE, CRONICARI

iN nrNtu $I CRONICI iN naoNreNATECH [contemporaryRomanian Histories, Chroniclers in Denim and Chronicles

in Montana Techl

Gabriela-Mariana LUCA......... ...".'.......'.. 381

VOINTA $I ESENTA. SCHOPENHAUER, HEGEL

$I PROBLEMA ONTOLOGIEI MODERNE lwill and essence.

Schopenhauer, Hegel and the problem of modern ontology]

Emanuel COPILA$-CIOCIANU '....'-..'...397

EXPERTENTA FIINTEI iN pSIHOISTORIE

[The Experience of Being in Psychohistory], Ion HIRGHIDU$....'..'.'...'........'.'..'422

METAFORA, TEORIE, ISTORIE - ROMANHiN,,UMBRA" EUROPEI

[Metaphor, theory, history - Romania in the "shadov/'of Europe]

Ioana LEUCEA..... ....'.....'......434

CONCEPTUALIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL PRIVIND ALEGEREA

DE A FACE STUDII POST-SECUNDARE ALE IMIGRANTILOR ROMANI

DE GENERATIAA DOUA DIN QUEBEC [La conceptualisation du processus

de construction du choix pour des dtudes postsecondaires chez

les immigrants de deuxidme gdn6ration au Qu6bec]SofiaARSENII ............. .....'...446

MIGRATIA AFRICANA $I SOLUTII PALEATIVE.

CAZIJLSIERRA LEONE [African illegal migration and its futile resolutions.

The case of Sierra Leonel

Nicolae MELINESCU ................ ...............465

;

T1

IDENTITATE $I MODERNITATE

[Identity and modernity]

Andrei MARGA

Conceperea identitS;ii nationale conditioneazi prioritigile acgiunilor, ierarhiavalorilor, orientarea educafiei gi anvergura culturii unui stat. Ea se verific5 in raport cudate factuale si prin consecinte.

Existi o istorie a aborddrii acestei identitSli, care este plind de invitlminte cuprivire la reugite si la lacune. Abordarea actual5 de la noi s-a l5.sat prinsS in contro-versa prea pulin fructuoasS dintre cei care pun la indoiali anumite conceperi aleidentitilii gi cei care se refugiazi comod in exaltirile trecutului. Un pol al controverseieste preocupat si disloce imensa cantitate de mituri intretinute propagandistic, darreduce identit5lile la ficliuni. Polul opus apiri identitSfile, dar nu face decdt si reiaconsiderentele unui nagionalism ce a mai dus in eroare. Nici un pol nici celilalt nucunoagte ce spun gtiinfele sociale actuale despre identiti;i gi nu infelege ci intreistoria comerciald gi istoria liricoidi este istoria propriu-zis5, de care este cu adevdratnevoie. Aceasta se scrie doar stdruind in arhive ;i folosind gtiinfele sociale.

Nici unul dintre poli nu distinge clar intre identitatea etnicd gi identitateanafionald. Identitatea etnicr a devenit iarigi obiect de ,,afirmare cu tirie", evidentpropagandisticS, sau este redusS la limbi gi tradilii gi dizolvati. Se lasi astfel la o parte,in mod pigubos, cunogtinfe acumulate de gtiinfele sociale explorAnd experienfelelumii moderne. Prea pufin se line seama de cercetirile istorice de referinfi ale anilornoqtri.

Este adevirat ci teoria modernizirii a subestimat importanla identit5lilor. S-aconsiderat c5, fiind puternice, interacfiunile dizolvd comunitifile etnice gi nafiunileodati cu emergenfa asocierilor de state gi a ,,societdgii mondiale". Identitigile au rimasobiect mai mult de filosofia culturii 9i temi de propagandi istorici.

Astizi globalizarea resimte nevoia unei schimbiri, iar insigi Statele Unite aleAmericii, care au iniliat-o, opereazi deja corectura pe direcfia reafimirii importanfeistatului nafional. intre ,,statul invadant" si ,,statul debil" ale lui Stieglitz se alegeformula statului rdspunzdtor.

Uniunea Europeani nu mai are cum si inainteze fbrl denungarea centralismuluibirocratic gi reorganizare. Unele liri din Europa Centrali gi Risiriteani semnaleazi cdnu pot atinge dezvoltarea pe care si-o propun fbrd revizuirea acelei abordlri aintegririi ce s-a aplicat dupi r99o. Asa cum arati noile analize (vezi Andreaswirsching, Demokratie und globalisierung. Europa seit ryg9, c.H.Beck, Miinchen, zor5,

tzl Istofie, culturd Fi cercetare - vol II

pp. zz8-zz9), Europa a ajuns in situagia in care modeldrile postbelice, insiqi nucleulacestora, care a fost acordul franco-german, au nevoie de reconsideriri pe direqiareprofilSrii nafiunilor. Franfa este chemati si joace un rol propriu, Germania

reunificati $i regise;te vocafia central-europeand, !5rile Europei Centrale revendiciun rol de sine stdtitor, narativii integririi europene se cer schimba!.

Suntem ast5.zi, in orice caz, presafi din multiple direcfii la o schimbare de

concepere a identitilii nationale si a ponderii ei in societate. O succinti comparafieeste edificatoare. La inceputul anilor noulzeci, o analizi elocventi (vezi Catherine

Durandin, La France contre lAmerique, PUF, Paris, 1994) incheia examinarea

competiliei dintre universalismul american al libertilii, drepturilor qi schimburilor,reprezentat de togi pregedinfii, gi abordarea axati pe valorile nafiunii, reprezentati de

Charles de Gaulle, cu concluzia ci primul a invins irevocabil. Nu de mult, o analizireprezentativl (vezi Pierre Mannent, La Rqison des nqtions. Reflexions sur Ia

democrqtie en Europe, Gallimard, Paris, zoo6) a aritat cAt de mari sunt fo4ele de

integrare, dar gi dependenp a inslqi democratizirii de cadrul nafional.Argumentul s-a intirit cu observafiile unor cercetiri istorice de referinli. Acestea

atrag atenfia (vezi, de pildi, Harold Berman, Recht und Rechtsrevolution: die Bildungder westlichen Rechtstradition, Suhrkamp, Frankfurt am Main, rygi asupra

emergenfei nafionale a componentelor statului de drept. Ca urmare, sociologii (de

exemplu, Ulrih Beck, Macht und Gegenmqcht im globalen Zeitalter, Suhrkamp,

Frankfurt am Main, zooz) au atras atenfia asupra impletirii dintre nafional gi global inviafa societifilor actuale gi au circumscris rolul statelor nafionale pe fondulglobalizirii. Unii (spre ilustrare, Saskia Sassen, Territory - Authority - Rights. FromMedieval to Global Assemblages, Princeton University Press, zoo6) au aritat cistructurarea globalizanti a lumii actuale are ridicini in dinamica unor nafiuni, incAtceva nafional la origine a devenit suportul globalizlrii ;i al relativizirii momentane a

ponderii statelor nafionale. Prin toate acestea o idee igi croiegte drum: statele

nafionale au o dinamici ce nu este automat cea a na{iunilor, care se bucuri de ostabilitate incomparabili.

Identitatea etnici gi identitatea nafionali sunt reale, dar in alt fel decit socotesc

atAt simplismul paseist, cAt gi internafionalismul ce i se opune. Spre deosebire de aldoilea asumim ca realitili identitilile etnici ;i nafionalS. in opozifie cu primul leexplicim in cadrele gtiinfelor sociale actuale. Pozitiv formulat, aceste identitifi se cerscoase din ingustimea conceperii curente gi din topirea in alte identitSgi qi aduse la oconcepere ce include democratizarea gi le cuprinde in teoria modernizirii.

Din prima clipi se impun semnalate o seamd de deducgii eronate ce privescidentitatea nafionali.

Din logici gtim ci orice obiect are identitate ce consti din ansamblul de insuEiriconstante de-a lungul timpului gi caracteristice. Din aceasti premisd s-a dedus ciidentitatea este oarecum sustrasi timpului. Dimpotrivd, identiti$le comunititilorsunt produsul istoriei, iar conceperea lor depinde, la rAndul ei, de istorie.

4fw

uudeulpe Cirecqia

Cermania

*rendici

erraparatieiaherine

rr:rrnlnal'ea

de

o analizisur la

frcele de

-{,cestearfu Bildung

asupra

loeii (de

*;brkamp,x dobal in

- fondul,&ryn'rrr From

aratat cii. incAt

: statele6xa;ura de o

socotesc

ire de alci primul le

se cern aduse la o

:e privesc

:e insugiri;-. dedus ci: -:iunitSlilor

de

Istorie, culturd si cercetare - vol. II I t3

Din istorie gtim ci identitatea nationalS a fost conEtientizati odati cu sesizareaspecificului cultural al popoarelor, cAnd limba, mediul natural qi tradigiile au trecutdrept indicii. Din aceasti premisi s-a dedus ci identitatea nafionalS s-ar opri la nivelullimbii gi tradiliilor. Or, interacfiunile limbilor se intefesc, iar dezvoltarea nu mai estestrict dependenti de tradilii, nici mdcar de teritoriu, incAt o altS concepere, multimbog5lit5, a identitigii nalionale a devenit necesar5.

Din teoriile modernitigii, de la Hegel, trecAnd prin Marx gi Max Weber, laLuhmann, Habermas, Giddens si Touraine, stim ci identitatea depinde de contexte.De aici s-a dedus ci identitatea etnici gi cea nafionali sunt ceva secundar, de care se

ocupi doar filosofia culturii, nu gi teoria societigii.Cu privire la conceperea identit5lii nagionale avem deja multiple experiente ale

consecinfelor. Ele spun ceva despre lacunele abordirii identit5lii nationale - atAt dinpartea celor care o preiau in numele trecutului stilizat, cAt gi din partea celor care oprivesc prin ochelarii unui viitor inchipuit.

Un argument in sprijinul iegirii din abordarea actualS a identitifii nalionale -care o reduce la limb5, teritoriu gi tradi$i gi o confundd cu identitatea etnicl - il oferlinsiqi dezbaterea din cultura romAnd asupra identificdrii etnice. Aceasta a dus lasesizarea nevoii unei identificiri etnice mai elaborate decAt acum un secol si a uneiidentificiri nafionale mult lirgite.

S-a spus pe drept cd aceasti dezbatere este una dintre cele mai interesante incultura romini. in contexte diferite, intelectualii au ciutat sd stabileasciparticularitifile etnice avAnd motive diferite: degteptarea nafional5 in condi;iile createde iluminismul iosefinist, apirarea comunitifii nafionale in perioade in care forfeledominante refuzau si o recunoascd, afirmarea culturii nafionale dupi organizareastatului nafional, rezistenfa la presiunea sovietici. Ceea ce a rezultat din astfel demotive se reia mai nou din interese cultivate de curente lipsite de proiecte Ei deexponenfi ce-gi fac iluzia ci atmosfera se intretine durabil cu stimulente emotionale.La propriu, tezele cu privire la particularitS;ile etnice nu pot fi inlelese ?n afaracontextului istoric de genezS. Ele sunt repuse uneori in circula;ie smulse din contexteqi fXri prelucriri, incAt, sensul lor suferi schimbiri.

Dar nu acest aspect este important, cAt evolufia spre o concepere a identitifiinafionale ce incorporeazd experienfa modernizirii.Aqadar, cum s-au identificat etnicde a lungul istoriei rom6nii? Si facem un inventar succint.

Un prim grup de identificiri sunt sifucfionale. S-a considerat c5, avAnd unteritoriu atrigitor, romAnii au cizut sub dominafia unor popoare nivilitoare, care auimpiedicat emanciparerea lor (lon Budai Deleanu, De unione trium nationum...; MihaiKogrlniceanu, opere, l, 1942, p. 6+z).Sub conducerea unor personaliti;i ale el.uluimediu, precum Mihai, Iancu, $tefan, ei s-au opus cu succes acestei dominalii gi au datexemple de vitejie in slujba neatArnirii. Ei au format, in fala pericolului otoman, laRisiritul continentului, ,,un zid apiritoriu pentru toatS Europa" (Damaschin Bojinc5,Scrieri, Facla, Timisoara, 1978).

Eto,

Jt4l Istorie, culturd gi cercetare - vol. II

peste aceste identificiri s-au aqezat curAnd identificdri culturale. RispAnditi a

rimas identificarea etnici prin,,credinfa" in,,domn", legati de convingerea ci orice se

face trece neapirat prin mAinile ,,domnului" (vezi Alexandru Dufu, in Sfaf, societqte,

nafiune, Dacia, Cluj, r98z). Unii intelectuali s-au plasat in perspectiva populari 9i au

considelat cir specificul romAnesc se afle la lirani qi s-a plstrat la aceqtia (Nicolae

Iorga, in ,,Neamul RomAnesc", :B4, rgog).A$i au contestat vehement reducerea

specificului nafional la rural qi au propus si se ia in considerare qi viaga urbani (Ovid

Densugianu, in ,,Viafa Noui", I, r, r9o5). Allii au considerat ci nafiunea romAni este

relativ tAniri gi nu a produs deocamdatS o culturi proprie, daci prin culturi se

inlelege obiectivarea intelectual5 in ,,bunuri sufleteqti, deprinderi intelectuale 9i

morale, devenite for;e active" (Constantin Ridulescu-Motru, Cultura romdnd 9i

politicianismu/, Bucuregti, r9o4). Pentru tofi, insi, cel mai sigur indicator al etnicit5lii

rimine limba. Pe un fond. comun diferitelor naliuni din sud-estul Europei limba

delimiteaz[ cel mai clar pe romAni (Nicolae \orga, Introducere in istoria romflnilor,l, r,

p. r3) ca gi comunitate etnicS.

Cercetiri ample au fost consacrate in cultura romAni identifcdrii isforice a

nafiunii romAne. RomAnii s-au identificat drept mo$tenitorii in risirit ai romanilor,

care i-au exterminat pe dacii autohtoni (Samuel Micu-Klein, Istoria, Iucrurile 9i

intdmpldrile rom1nilor). Unii i-au considerat drept moqtenitorii exclusivi ai romanilor

(Dan Botta, Scrieri, EPL, Bucurepti, IV, 1968, p' 262) ' in alte abordiri' ei s-au

considerat rezultat al unui amestec de populalii in primele secole ale erei noastre'

dominat de romani (Aaron Florian, Manual de lstoria Prinlipatului Rominiei,

Bucuregti, rg3g, p. 3g). Alteori, ei s-au declarat latini la origine, dar avand in

ascenden;a lor istorici componente dacice 9i slave (Lucian Blaga, in ,,GAndirea", I, 11,

192r, pp. r8r-r8z; Cezar Petrescu, in ,,GAndirea", l, tr, r92r, pp' 2o2-2o3)' Nimeni nu a

contestat acendenla romani a romAnilor, dat au fost qi voci care au suslinut ci

orientalismul a marcat decisiv gi in mod pozitiv fondul istoric gi cultural al romAnilor

(Nichifor Crainic, Puncte cardinqle tn haos, Bucureqti, r93r, P'9o). Aceasti identificare

nafionali prin apartenen;a la spiritul cultural ce emani din Bizanf 9i Kiev a trecut

repede irrtr -o identificar e r elig io asd.

O concepfie de lungi durati a identificat apartenenfa etnici romAneasci cu

religia ortodoxS. Ea consideri ci romAnii sunt un popor religios qi ortodox (Nichifor

Crainic, in ,,GAndirea", III, L923, 5, p. 8), ba chiar ci ortodoxia romAneasci a fost cea

mai feriti de influenfa altor curente gi a rimas cea mai autentici (Dumitru Stdniloaie,

Ortodoxism Ei romAnism, Sibiu, tg39, p.87). Dar aceasti concep{ie a intAlnit replici

puternice. Unii intelectuali au aritat ci romAnii nu exceleazi prin religiozitate, ei

aderAnd mai curAnd la un ritual, decAt la o metafizici religioasi (Garabet lbriileanu,

Opere, Minerva, Bucuregti, 1979, vol. 8; Dumitru Drighicescu, Din psihologia

poporului roman, Bucuregti, rgo7, p.35g). Alfi au argumentat c5 religia ortodox5 nu

poate pretinde si exprime specificul na;ional, cici ortodoxia romAneasci este ea ins5|i

imprumutati de la greci (Tudor Arghezi, Bilete de papagal, 249, r9z8)' Chiar

intelectuali ortodocqi au aritat ci religia ortodoxi a interferat puternic cu istoria

Iil$

i:;::dite a-i ::ice se

i:r:-etete,

,,ca 5i au, \:colae:'st:rcerea

:.a_E Oridm,:--;::a este

:-*:_:ra se

--:-nJe gi*:,-:':ri gi

a :=:cidtii:':r=. imba,:- : -. I, t,

:.;: -'lcg a-:::--ini1oI,

;:--:iie ;i.a -:l:::nilor

a:. s-aug-- -:a)-lre,

; : -:lniei,

!-,:::d in=.". I. u,

lrirr:::-- nu a

l;.L::-it ciiiu -::::ni]or

lj|a-:::calen :_ecut

Istorie, culturd si cercetare - vol. II I t5

nafiunii romane, dar ortodoxia nu este testul apartenenfei la romAnitate (NicolaeCorneanu, in ,,Romanian Ortodox Church", zo, r, rggL, pp 5-6). Al;ii, critici faqi destdrile de lucruri din RomAnia, au susfinut, incepAnd cu Eminescu, ci civilizagia inaltia presupus, in Europa, trecerea prin catolicism (Mihai Eminescu, apud EugenLovinescu, Istoria civilizagiei romAne moderne, Editura $tiingifici, Bucuregti, 1972, p.

5e).in cAteva rAnduri s-a incercat identifcarea morqld a apartenen;ei la nafiunea

romAni. Adepfii ei consideri ci romAnii manifesti o sensibilitate aparte, caracterizatlde disponibilitate, vioiciune, capacitate de a se descurca in situagii complicate gi, maiales, echilibru in judecili gi simg al mSsurii (Petru Comarnescu, in ,,Actiune sireactiune", lI, 29, r93o). intr-o lume in care atracfia extremelor e mereu puternici,romAnii s-ar distinge prin alegerea solu;iilor mijlocii, sub semnul misurii (Nicolae

Mirgineanu, Sub semnul omeniei, EPL; Bucuregti, 1969, p. 139). intr-o opinierdspinditi, ,,mdsura" aceasta este socotiti. de allii semn de indecizie gi de acceptare a

soartei.

Filosofia romAneasc5, pe o buni parte a ei, a ciutat s5 expliciteze o viziunefilosoficd specifici qi a propus o identificare fiIosoficd a romAnitifii. Intelectualiprestigioqi au vorbit de un stil cultural romAnesc, determinat de un sentiment alspafiului (in tradifia spengleriani) (Lucian Blaga, Filosofa stilului, Bucuregti, r9z4).Alfi de un ,,sentiment romAnesc al fiin1ei", care se lasi identificat (in tradiliaheideggeriani) la nivelul unor modulalii lingvistice - prepozi;ii precum ,,intru",substantive precum ,,fire" etc. (Constantin Noica, Cuvdnt tmpreund despre rostirearomdneqscd, Editura Eminescu, Bucuregti, t987,p.nz) .

Toate aceste identificiri s-au bazat pe materiale oferite de istoria, cultura gi

civiliza;ia deja realizate gi pe o optici concentratd asupra delimitdrii romAnitS;ii despecificul etnic al altor na;iuni. Dar qi in cultura romAni s-au manifestat voci infavoarea considerlrii romAnitifii nu numai in raport cu trecutul, ci gi in raport cuviitorul, nu numai prin delimitare, ci qi prin conjugare cu cultura europeani.

Intelectuali de prim plan au argumentat concludent ci insdgi descoperireaspecificului cultural indigen s-a fXcut mereu cu instrumentele intelectuale ale Europeimoderne (Garabet Ibriileanu, in,,Viafa romAnescS",lasi,rgzz, pp. r9-zo). Nici pentruRomAnia nu este alternativi mai buni la europenizare, dar trebuie ca aceasta sd nur5mAni o ,,formi fXrI fond" (Titu Maiorescu, fn contra direcliei de azi tn culturaromdnd., 1968). Europenizarea se face oricum, prin forfa imprejuririlor istorice, incAtproblema pentru romAni este sI o imbriligeze limpede, nu sd o incetineasci (StefanZeletin, Burghezia romdnd. originea gi rolul ei istoric, Bucuregti, r9z5). sub acestaspect, psihologia poporului romAn nu este una incheiatd, ci mai curAnd o psihologieplastici, disponibili la innoiri (Mihai Ralea, in ,,Viafa romAneascS", XIX, 6-7, :1927, pp.337-36r). Prin trecut, RomAnia a fost legati de Orient - iar aceasta a insemnat, inaintede toate, ,,bizantinism" in moravuri, atomizarea viefii sociale, fatalismul pasiv ca gi

concepfie asupra viefii. Dar RomAnia trebuie sI priveascd spre viitor, ceea ce inseamnisi asimileze experienfa democrafiilor occidentale. ,,in veacul gi de la locul nostru,

!n*""1-- :

rNrlg,ii

t6l Istorie, culturd gi cercetare - vol. II

lumina vine de la Apus: ex occidente lux!" (Eugen Lovinescu, op.cit., p. 76).Identificarea etnicl r5mAne o componenti a istoriei europene, dar ea trebuie f5cutiprin intermediul presta;iilor exemplare in materie de cunoa$tere, institufiidemocratice, nivel de viali.

$i mai net a fost Virgil I. Birbat. Beneficiind de pregitire sociologici, el a pledatpentru democratizare, dupi ce a aritat ci acea clutare obsesivi in trecut a indiciilorspecificului romAnesc constituie un expedient facil. Ocazia a fost publicarea lucririiNa;ionalism sau democrafieT (Minerva, Bucuregti, rgro), in care A. c. Popovici apdradoui teze: teza dupS care apartenenfa nafionali este un fel de cadru transcendental aloricS.rei acfiuni omenegti gi teza dupi care democrafia inauguratd de Revolufiafrancezi ar fi cea mai mare primejdie pentru comunitili.

Virgil I. Birbat a reacfionat cu volumul ,,Nafionalism" seu ,democrafie"? (Socec,

Bucuresti, r9u). Una din tezele sale este ci nu democrafia este de vini pentrudegradarea vielii din jur, ci proasta ei practicare. ,,Riul cel mare - scrie el - nu estetiria democratismului, ci sl5biciunea celor ce ar fi si ia in mini conducerea vietii demAine ;i a celei de azi, slSbiciunea lor fizici, metafizici gi socialS, micimea lor; riul celmare e sldbiciunea fizicl, dar, mai ales azi, slSbiciunea sufletului poporului intreg,popor care incepe si nu mai poati crede, nici el, in valorile cele vechi, in valorilemetafizice, sociale... ale trecutului". Este iluzoriu ci nafionalismul orientat spre trecutar reprezenta solulia: pentru popor, continui Virgil I. Birbat, ,,noi n-am gisit, n-amqtiut a gisi alt ideal care siJ poati subjuga, n-am putut duce o viatd care si-l poatiprinde, a$a cum este el, democrat, in complexul unui sistem de viag5, din care si nulipsesci nici qtiinfa, dar nici credinfa, nici democratismul desivirgit, dar niciaristocratismul etc..... gi disperali ne-am pus si invArtim deasupra capetelor noastrefantoma nafionalismului gi drept orice opozigie, in contra democratismului, a viefei,am inceput si scoatem mSgtile tradiliilor trecutului, conservate cu sfingenie deduqmanii timpurilor posterioare lui 48" (pp. 6o-6r). Pentru Virgil I. Birbat prioritarieste nu raportarea nostalgici la trecut, ci angajarea activl a viitorului flnind seama deansamblul trebuinfelor omene;ti, care nu se lasS reduse la identificarea etnici, cutoate ci o includ. Din punctul siu de vedere, nationalismul paseist ,,trece cu vedereaelementul activ, sufletul institugiilor de care se ocupd qi, cind e vorba si arate riul dinmijlocul nostru, nu-l poate vedea" (p. Sf).

Rezultatul general la care ajungea Virgil I. B5rbat a fost abordarea societifiiromAneqti din perspectiva unei democratizdri luati in serios, care poate fi ea insSqisuportul specificirii nafionale. ,,Teoria formelor fhrd fond" i s-a pirut de la inceputeronatd. Argumentul siu a fost ci ,,fondul" nu a fost atins niciodati prin mlsurihotirate, care si deschidd posibilitSli pentru cetifeni de a se exprima qi de aimprosp5ta astfel la timp garniturile de conducere gi elitele culturale (p. zrz). CAt timpnu se incearcd schimbarea ,,fondului", nu existi vreun argument cd realitlgile suntinexorabile.

O linie de pondere considerabild a culturii romAne, a cirei expresie majori rimAnscrierile lui Virgil I. Birbat gi Eugen Lovinescu, este programatic opusd conceperii

? 76).--r€ ?cut;

_-.ocitugii

g . pledat

l *:Cciilor

:': apara

l:ental ali-:r-olufia

E D€ntru- :]u este;:edi de

raui cel

--- ralorile;;te rrecutL:li. n-am

:=:e si nu:ar nici

:: noastrer-, a riefei,

:rontard:,- -ama det =:nici, cu:: r-ederea

;n::= raul din

societdgii

ea insiqiinceput

misuri;idea

f,r .-. Cit timp& -.. .:::ile sunt

l:: -- : - ld fdmAn: : --rceperii

I*:

Istorie, culturd pi cercetare - vol. II I t7

paseiste a identitifii nafionale. Argumentarea s-a organizat aici in jurul identificiriietnice nu atAt prin trecut, cAt prin performanle in modernizare qi democratizare, nuprin separare de allii, ci prin gisirea unei baze de conviefuire.

in vremuri mai recente aceasti legdturi a fHcut-o manifest, in expliciticonfruntare cu paseismul, Adrian Marino. El a vorbit de ,,prioritatea integrSriieuroatlantice" (Adrian Marino, Revenirea in Europa. Antologie, Aius, Craiova, t996, p.

IX) invocAnd considerente politice, economice, culturale gi date ale istorieiintelectuale. Adrian Marino a pus in relief importanfa nu doar istoric5, ci qi principial5a conttiinfei formati la romAni la s{hrgitul secolului optsprezece, cS,,istoria face efectivschimbiri de confinut, ci ruperea de trecut nu este absurdi gi arbitrar5, ci necesari qi

pozitivi, motivati de idealuri ce se impun in mod evident gi cu toati autoritatea"(Adrian Marino, Pentru Europa. Integrarea Romdniei. Aspecte ideologice si culturale,Polirom, Iagi, 1995, p. 6+).Spre deosebire de conceptualizirile momentului, care au

redus europenizarea la bundstare, fbri a schimba instituliile, mentaliti;ile,comportamentele, sau care cred ci simpla rispAndire de opere literare este de ajunspentru a putea vorbi de europenizare, Adrian Marino a configurat un concept maicuprinzitor al europeniz5rii. Europa inseamnS, firegte, opere ale reflexivitS;ii, dar gi

institulii care asiguri libertili imprescriptibile ale persoanei, pluralism politic,formarea democratici a voinfei politice, cunoattere factuali, intelect controlat de

experienfi gi, in definitiv, productivitate economici gi nivel de trai dincolo de limitasimplei viefuiri.

Virgil Birbat a aritat ci nafionalismul paseist este superficial gi trebuie si i se

prefere democratizarea societSfii. Eugen Lovinescu a apdrat occidentalizarea. AdrianMarino a explicitat mai bine europenizarea decAt inaintagii sdi, in polemicd cu pre-ludrile ei prescurtate (culturalistS, estetizantS, tehnicisti etc.). Problema mai profundicare se punea in urma lor era elaborarea celor doui concepte pivot - conceptul moder-nitefii gi conceptul europenizirii. Miza pentru RomAnia era asumarea fXri prescurtiria modernitdgii gi lSmurirea specificului europeam.

Conceptul modernitSlii era scopul pe care mi l-am asumat in Ra;ionalitate,comunicare, argumentare (Dacia, Cluj-Napoca, t99t). Aici au fost explorate, in termi-nologia timpului nostru, actiunile presupuse de modernizare -,,actiunea rafionalS inraport cu un scop", ,,actiunea comunicativi", ,,actiunea strategic5", ,,actiuneadramaturgici" gi ,,actiunea reflexiv5". Acestea, impreuni si in ireductibilitatea lor unala alta, asigurS reproducerea culturald, pe o treapti avansatS., a viefii.

in Filosofa unificdrii europene (EFES, Cluj-Napoca, 2clci6, pp. 44-56) specificulcultural al Europei a fost conceptualizat printr-o abordare generativi - luind, agadar,

in seamd ceea ce face ca o culturi si devini europeani. Este vorba de: gtiinfi ca gi

cunoastere factuali capabilS de aplicare; conditionarea capacitSlii productive de omereu ascendent5 competentd tehnicS; comportament economic controlat deprincipiul randamentului; administrafie eficienti sprijiniti de o culturi a dreptului cepromoveazd individul ca subiect gi scop al dreptului, suveranitatea gi generalitatealegii; conceperea libertifii ca autonomie; derivarea voinlei politice din dezbaterea

r8f lstorie, culturd qi cercetare -vol II

publicd a problemelor de interes general; culturi a cercetirii, a cunoagterii sistematice

gi a memorfozirii realitifii date in experiengi conform scopurilor umane; comunicarea

continui a reflexivitifii cu problemele triirii umane a realitSlii; valori spirituale

plecAnd de la premisa cI viala in condiliile date este unica la dispozilie.

in acest fel, modernizarea gi europenizarea au putut fi aduse in forma unor

viziuni articulate. Pe fondul lor, identificarea etnici gi identificarea nafionali pot fi

limurite dincoace de un paseism ce nu mai di rezultate ;i de un modernism

dezridicinat. Limurirea plesupune performanfe competitive 9i specifice in cadrele

modernizirii qi europenizirii.

3

{

I

s!*Ffn,rtice

ftcna unorii pot fi

uruxiernism

:n cadrele

CATEVA CONSIDERATII CU PRIVIRE I-A PREZENTAREAUNUI FOND ARHIVISTIC MARAMURE$EAN. STUDIU DE

CAZ: FAMILTA REDNIC

[A Few Aspects Regarding the Presentation of a Maramure$CountyArchival Records. An Investigation of the Rednic

Family Collectionl

Anca Ramona HAPCA

Abstract. The aim of the study is to make a brief presentation of an archivalcollection of great relevance for the history of Maramureq County held by the

Regional County Branch of the National Archives of Maramures.The Rednic Family Collection from Giulegti comprises a number of ry8 archival

units dating from ry64 to t85z with content regarding: social raports between

nobles, the privileges bestowed upon the Rednics by the Hungarian Kings, vqriousinherita.nce lawsuits involving the people of Giulesti, Ioans, bills of sale, distributionof goods cnd possessions, prcperty exchanges, land pawning, dffirent communityissues ranging from cholers epidemics, escaping the condition of serfdom, runawayserfs, to the construction of the GiuleEti monastery or the locql miII.

Being a wealthy family and owning vqst properties in the Marei VaIIey, as the

documents reveal, the Rednic family played an important role in the history of the

county, its members having high leading posirions within the county or the plasd (a

territorial division unit of Romania, ranking below county) administration.The records belonging to the Rednic family qre a valuable historical reseqrch

source on the intern and social history of the Maramureg county prooving the

institutional and territorial changes which occured along a few centuries of majorp olitic aI tr qn sfo r matio ns.

Keywords: Rednic Family, Giulegti, Maramureg, voivodeship, county,documents.

Studiul de fa$ reprezinti o succinti prezentare a unui fond arhivistic foarteimportant pentru istoria Maramuregului, prea pufin cunoscut pentru cercetitorii dinalte zone, dar care confine informa;ii valoroase despre istoria sociali a acestei regiuni,rela;iile dintre nobili, precum gi informagii despre familiile vechi din zonX.

Fondul familiei Rednic din Giulegti cuprinde un numir de r38 de unitdqiarhivistice, ordonate cronologic din perioada l364l1852, documentele fiind redactatein latini, respectiv maghiar5. Documentele au fost achizifionate de citre

'Inspector debutant dr., Serviciul Judelean Maramures al Arhivelor Nafionale.

zol Istorie, culturd qi cercetare -vol. II

reprezentanfii Arhivelor Nafionale in 1966, respectiv 1969, de la Rednic Gheorghe dinGiuleqti gi se pSstreazi in cadrul Serviciului Judelean Maramureg al ArhivelorNalionale.

Actele fondului surprind modificlrile pe care le-a suferit Maramuresul de-a

lungul unei lungi perioade de timp (mai multe secole) atAt din punct de vedere politic,cAt gi administrativ, respectiv social. Ca unitate politico-administrativ5, acesta a avut ostructuri diferiti de-a lungul timpului, modificAndu-gi atAt suprafa;a teritoriald cAt gi

modul de organizare. De la acea ,,far5" a Maramuregului -Terra Mqrama.rusiensrs-

organizati sub forma unui voievodat, s-a transformat (dupi o scurti perioadi de

osciliri intre voievodat, district gi comitat) datoriti unor factori ,,perturbatori", incomitat.

$i suprafa;a acestui teritoriu s-a modificat in decursul secolelor, astizi jude;ul

Maramureg inglobAnd doar o treime din fostul comitat. Dupi Primul Rizboi Mondials-au fixat grani{ele acestei frontiere pe Tisa, astfel din suprafaga totalS de ro.354 km2,

Maramuregul a mai pistrat doar partea in stAnga Tisei (viile Viseului, Izei, Cosiului gi

Marei) avAnd o suprafali de 3.38r km2, deci doar o treime din teritoriul siu de

odinioarS'.Se impune o succinti prezentare a organizirii Maramuregului pentru infelegerea

importanfei fondului gi a valorii sale documentare.in Evul Mediu, Maramuregul a avut o traiectorie distinctd faqS de celelalte uniti;i

teritoriale din Transilvania, atAt datoriti organizirii sale etnice diferite (romAnii

reprezentau majoritatea populapei), cAt qi a rolului pe care l-a jucat in politicaRegatului Ungar, cea mai mare parte a locuitorilor fiind nobili. Aga cum a afirmat qi

istoricul loan Aurel Pop, Maramurequl ,,este singura regiune romAneasci incadrati inRegatul Ungar care s-a transformat integral din fari-voievodat intr-un comitat (inurma unui scurt stadiu intermediar de district)"3. Din punct de vedere politico-administrativ gi geografic, Maramuregul era situat pe ambele maluri ale rAului Tisa qi a

reprezentat in Evul Mediu una dintre cele mai mari depresiuni intracarpatice, fiindconsiderat, din punct de vedere al mirimii, al treilea comitat din regatul medievalmaghiara.

La inceputul secolului al XIV-lea, Maramuregul apirea in diplomele publicate deMihalyi ca o ,,entitate etnici gi politici bine inchegati, formati din comunitSgi sdtegtistatornice qi vechi"s. Pentru aceasti perioadi Jara Maramuresului a reprezentat ,,uncadrul teritorial-politic de manifestare a unui singur voievod maramure$ean"6, ca

'Mihai Marina, Maramureqenii - Portrete gi medalioane, Ed. Dragoq Vodi, Cluj Napoca, 199& p.

296; Ioan Jelman, Ioana Marig-D5ncus, Elisabeta Faiciuc, Cuhea in istoria qi cukuraMaramureSului,Ed,. Muzeului Maramuregului, Sighetu-Marmafiei, 2oo5,p.25.3 Ioan Aurel Pop, Thomas Nigler (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. I, p.246.a Radu Popa, fara MaramureSului in veacul aI XIV-Iea, Ed. Enciclopedici, Bucuregti, :1997, p.34.5 Ioan Aurel Pop, in Prefagi la Diplome matamureqene din secolele XIV Ei W, Ioan Mihalyi deApga, Ed. SocietSlii Culturale Pro Maramureg,,Dragog Vod5", Cluj Napoca, zoo9, p. XI.u Radu Popa,faraMaramureSuluitnveacul aIXIV-Iea, Ed. EnciclopedicS, Bucuregti, 1997, p. r85.

Gheorghe dinal Arhivelor

nurequl de-ai-edere politic,:;esta a ar,rrt o

F teiroriali cAt qi

Fc-;marusiensis-!:i perioadi de

r;x-urbatori", in

br. a.razi judefulI fuzboi Mondial& ae ro.354 km2,

i kei. Cosiului gi

&::roriul siu de

:nrru intelegerea

h ceielalte unitdgiditerite (romAnii

ircat in politicafirm a afirmat qi

nsca incadrati intr-url comitat (inredere politico-

{e raului Tisa gi a

racarpatice, fiindrEsatul medieval

neie publicate denmunitifi sitegtiI reprezentat ,,unramuresean"6, ca

hj \apoca,1998, p.isronc gi cultura

i

uresti, 1997, p.34.l-. Ioan Mihalyi de49. p. XI.:,e,<ti, 1997, p. r85.

Istorie, culturd ;i cercetare - vol. II I zt

veche formaliune politici romAneasc5, Maramuregul era alcituit din cnezate de vale(mai multe cnezate situate pe valea unui rAu ori intr-o depresiune) conduse de cnezi

ce se intruneau periodic intr-o adunare, unde se alegea gi voievodul, conducitorulintregii liri a MaramureguluiT. Acesta avea rolul de conducitor militar al tuturorcnezilor !5rii Maramuregului, precum gi atribufii judiciare, ce nu puteau fi limitatedecAt de adunarea cnezilor8. Voievozii maramure$eni strAngeau darea numiti,,,quinquagesims" sau cincizecimeq oi/or din cele z voievodate: de Sus, ce isi avea reqe-

dinp la Cuhea qi de Jos, cu sediul la Sarasiu, voievodate ce erau impir;ite la rAndul lorin cnezatee. Conform informafiilor documentare in 1336, regiunea era impir1il5 in cele

doui voievodate mengionate mai sus gi avea 13 cnezate (Sarasiu, Cosiu, BArsana,

Cuhea, Ieud, Sicel, Moisei, Vigeu, Lipceni cu Hornet, Cosna cu Rotunda, $esul cu

Duleni gi Ni;egti cu Neaga)'o. O caracteristici esenfiali a Maramuregului este faptul citofi stipAnii de pimAnt erau romani gi stipAneau satele sub forma cnezatelor. Cneziise aflau in fruntea fiecirei a;eziri rurale, fiind totodati ;i stipAnii pimAntului, ce era

lucrat de firani gi percepeau din partea acestora anumite cote patrimoniale precum gi

anumite prestafii. Cnezii de vale apartineau celor mai prestigioase gi bogate familii de

feudali maramuregeni qi ii aveau in subordine, pe mirunlii cnezi de sat". Instituliacnezatului gi cnezi" nu-qi inceteazi existenfa odati cu trecerea la comitat, ci continuiinci vreo doui secole'1, avAnd loc transformarea treptati a funqiei de cnezi, in cea de

juzi ai nobililor, urmati de trecerea puterii legislative, judecitoreqti gi administrativein atribuliile adunirii generale a nobililor din comitat.

in ceea ce prive;te voievozii, acegtia erau superiori cnezilor gi erau alegi pentru areprezenta interesele comune in fap puterii centrale. Erau alegi de citre cnezi, dinrAndul familiilor cneziale mai importante din punct de vedere a stlrii economice gi a

prestigiului moral-politic gi reprezentau autoritatea supremd avAnd atribufii complexe

atat administrative, cAt gi juridice, respectiv militare'4.

7 Ioan Aurel Pop, Thomas Nligler (coord.), Istoria Transilvaniei, vol.l, p. 246.t Rudn Popa, op. cir., pp. rg4-r95.e Livia Ardelean, Isforia economicd ,;i sociafti a MaramureEului intre t6oo-t7oo, zorz, Ed.

Ethnologica, Baia Mare, p. zo.

'o Dr. Victor Baron de Coroianu, Familii nobiliare din Transilvania, diplome Ei blazoane.

Aristocralia rurald din Maramureq;i Fdgdrag, Ed. Gutinul, Baia Mare, zoot, apud Laura Ghinea,Noile modele. Maramure;ul tntre fic;iune ;i realitate, Ed. UniversitSgii de Vest, zoo8, p. 38;informalia se gisegte qi la Alexandru Filipagcu, Istoria Maramuresului., p.36." Ioan Aurel Pop, ,,Jara Maramuregului in secolul al XIVlea - interferenfe etnice gi

confesionale", in Istoria Culturii, Cultura lstoriei. Omagiu Profesorului Doru Radosav Ia v1rstade 6o de oni, Ed. Argonaut, zoro, p. 52." Pentru o listX a cnezatelor gi cnezilor din Maramureg a se vedea $tefan Pascu, ,,Cnezi- cnezate,voievozi, crainici- criinicii din Maramureq", Maramureg, vatrd de istorie milenard, vol. II, , Ed.

,,Dragog Vodi", Cluj Napoca, ryg7,pp. 53-54.'3 lbidem, p.37.'a lbidem; Mihai Marina, op. cit., pp. 42-43.