istoricul virusologiei

8
ISTORICUL VIRUSOLOGIEI ISTORICUL VIRUSOLOGIEI Primele infor Primele infor maţii maţii : : - scrierile hieroglifice scrierile hieroglifice egiptene egiptene: în Memphis (1400 : în Memphis (1400 î.e.n.), pe basoreliefuri apărea imaginea din profil a unui î.e.n.), pe basoreliefuri apărea imaginea din profil a unui preot cu picior ecvin - preot cu picior ecvin - o sechelă de poliomielită o sechelă de poliomielită. . - mumia faraonului Ramses mumia faraonului Ramses al V-lea: 1196 î.e.n. , pe al V-lea: 1196 î.e.n. , pe faţă au putut fi observate multiple leziuni - faţă au putut fi observate multiple leziuni - pustule pustule variolice variolice . . - variolizarea: variolizarea: procedeu chinezesc considerat ca fiind procedeu chinezesc considerat ca fiind precursor al vaccinării, consta în inocularea unei pulberi, precursor al vaccinării, consta în inocularea unei pulberi, obţinute din crustele uscate ale bolnavilor de variolă, la obţinute din crustele uscate ale bolnavilor de variolă, la persoane sănătoase, în scopul prevenirii bolii. persoane sănătoase, în scopul prevenirii bolii. Prima vaccinare: Prima vaccinare: - Edward Jenner – Edward Jenner – 1796; 1796; - suspensii din virus vaccinal, strâns înrudit cu cel suspensii din virus vaccinal, strâns înrudit cu cel variolic, dar cu o patogenitate redusă pentru specia umană. variolic, dar cu o patogenitate redusă pentru specia umană. ISTORICUL VIRUSOLOGIEI ISTORICUL VIRUSOLOGIEI Realizarea microscopului optic - Realizarea microscopului optic - Antoni van Leeuwenhoek: Antoni van Leeuwenhoek: a făcut posibilă a făcut posibilă descoperirea agenţilor etiologici ai multor boli bacteriene, fungice sau descoperirea agenţilor etiologici ai multor boli bacteriene, fungice sau parazitare. parazitare. Cauzele unor infecţii virale (variola, poliomielita) - în mister deşi se conturase Cauzele unor infecţii virale (variola, poliomielita) - în mister deşi se conturase ideea că sunt boli transmisibile. ideea că sunt boli transmisibile. Momente semnificative Momente semnificative : : Louis Pasteur Louis Pasteur : : - primul model experimental de cercetare a unui virus; primul model experimental de cercetare a unui virus; - agentul etiologic al rabiei agentul etiologic al rabiei - entitate vie, de - entitate vie, de dimensiuni foarte mici, pe care nu a putut-o evidenţia prin dimensiuni foarte mici, pe care nu a putut-o evidenţia prin microscopie optică; microscopie optică; - termenul „ termenul „ virus virus ” (limba latină = otravă → Cornelius ” (limba latină = otravă → Cornelius Celsius -100 î.e.n.: „balele” câinilor turbaţi); Celsius -100 î.e.n.: „balele” câinilor turbaţi); - a realizat a realizat primul vaccin antirabic primul vaccin antirabic, în 1884. în 1884. ISTORICUL VIRUSOLOGIEI ISTORICUL VIRUSOLOGIEI Dimitri Ivanovski Dimitri Ivanovski („întemeietorul virusologiei”): („întemeietorul virusologiei”): - în 1892 a izolat - în 1892 a izolat virusul „mozaicul tutunului” virusul „mozaicul tutunului” prin prin filtrare; filtrare;

Upload: raluca-ioana-storoj

Post on 29-Oct-2015

91 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

mvp

TRANSCRIPT

Page 1: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

ISTORICUL VIRUSOLOGIEIISTORICUL VIRUSOLOGIEI

•• Primele inforPrimele informaţiimaţii: : -- scrierile hieroglificescrierile hieroglifice egipteneegiptene: în Memphis (1400 î.e.n.), pe basoreliefuri apărea : în Memphis (1400 î.e.n.), pe basoreliefuri apărea imaginea din profil a unui preot cu picior ecvin - imaginea din profil a unui preot cu picior ecvin - o sechelă de poliomielităo sechelă de poliomielită. .

-- mumia faraonului Ramses mumia faraonului Ramses al V-lea: 1196 î.e.n. , pe faţă au putut fi observate al V-lea: 1196 î.e.n. , pe faţă au putut fi observate multiple leziuni - multiple leziuni - pustule variolicepustule variolice. .

-- variolizarea: variolizarea: procedeu chinezesc considerat ca fiind precursor al vaccinării, procedeu chinezesc considerat ca fiind precursor al vaccinării, consta în inocularea unei pulberi, obţinute din crustele uscate ale bolnavilor de variolă, la consta în inocularea unei pulberi, obţinute din crustele uscate ale bolnavilor de variolă, la persoane sănătoase, în scopul prevenirii bolii. persoane sănătoase, în scopul prevenirii bolii.

•• Prima vaccinare: Prima vaccinare:

-- Edward Jenner – Edward Jenner – 1796; 1796;

-- suspensii din virus vaccinal, strâns înrudit cu cel variolic, dar cu o patogenitate suspensii din virus vaccinal, strâns înrudit cu cel variolic, dar cu o patogenitate redusă pentru specia umană. redusă pentru specia umană.

ISTORICUL VIRUSOLOGIEIISTORICUL VIRUSOLOGIEIRealizarea microscopului optic -Realizarea microscopului optic - Antoni van Leeuwenhoek:Antoni van Leeuwenhoek: a făcut posibilă descoperirea a făcut posibilă descoperirea agenţilor etiologici ai multor boli bacteriene, fungice sau parazitare.agenţilor etiologici ai multor boli bacteriene, fungice sau parazitare.Cauzele unor infecţii virale (variola, poliomielita) - în mister deşi se conturase ideea că Cauzele unor infecţii virale (variola, poliomielita) - în mister deşi se conturase ideea că sunt boli transmisibile.sunt boli transmisibile.

Momente semnificative Momente semnificative: :

•• Louis Pasteur Louis Pasteur: :

-- primul model experimental de cercetare a unui virus; primul model experimental de cercetare a unui virus;

-- agentul etiologic al rabieiagentul etiologic al rabiei - entitate vie, de dimensiuni foarte mici, pe care nu a - entitate vie, de dimensiuni foarte mici, pe care nu a putut-o evidenţia prin microscopie optică;putut-o evidenţia prin microscopie optică;

-- termenul „ termenul „virusvirus” (limba latină = otravă → Cornelius Celsius -100 î.e.n.: „balele” ” (limba latină = otravă → Cornelius Celsius -100 î.e.n.: „balele” câinilor turbaţi);câinilor turbaţi);

-- a realizat a realizat primul vaccin antirabicprimul vaccin antirabic,, în 1884.în 1884.ISTORICUL VIRUSOLOGIEIISTORICUL VIRUSOLOGIEI

•• Dimitri Ivanovski Dimitri Ivanovski („întemeietorul virusologiei”):(„întemeietorul virusologiei”):- în 1892 a izolat - în 1892 a izolat virusul „mozaicul tutunului”virusul „mozaicul tutunului” prin filtrare; prin filtrare;- un filtrat dintr-un extract din frunze de tutun infectate inducea apariţia bolii la plantele - un filtrat dintr-un extract din frunze de tutun infectate inducea apariţia bolii la plantele sănătoase;sănătoase;- a observat că virusul traversa filtrele bacteriologice, prin urmare avea dimensiuni mai - a observat că virusul traversa filtrele bacteriologice, prin urmare avea dimensiuni mai mici decât bacteriile.mici decât bacteriile.

•• Friedrich Loeffler Friedrich Loeffler şi şi Paul Frosch:Paul Frosch:- au izolat pentru prima oară, de la bovine, virusul febrei aftoase.- au izolat pentru prima oară, de la bovine, virusul febrei aftoase.

•• .... Landsteiner .... Landsteiner şi .... şi .... Popper:Popper:- au izolat în 1909 virusul poliomielitei, viroză strict umană.- au izolat în 1909 virusul poliomielitei, viroză strict umană.

•• În anii care au urmatÎn anii care au urmat: : - au fost descrişi alţi agenţi ai unor boli virale umane sau animale şi au fost clarificate - au fost descrişi alţi agenţi ai unor boli virale umane sau animale şi au fost clarificate aspecte legate de proprietăţile acestora.aspecte legate de proprietăţile acestora.

ISTORICUL VIRUSOLOGIEIISTORICUL VIRUSOLOGIEI Secolul al XIX-lea Secolul al XIX-lea: :

Page 2: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

•• Construirea microscopului electronicConstruirea microscopului electronic: în 1932 - vizualizarea virusurilor. : în 1932 - vizualizarea virusurilor.

•• ...... ...... Wodruff Wodruff şi .....şi .....Goodpasture:Goodpasture:- au demonstrat că multe virusuri pot fi cultivate pe ouă embrionate.- au demonstrat că multe virusuri pot fi cultivate pe ouă embrionate.

•• ..... .....EndersEnders, ......, ......WellerWeller şi ...... şi ......Robins:Robins:- în 1949 au introdus - în 1949 au introdus culturile celulare culturile celulare în 1949.în 1949.

•• Renato Dulbecco: Renato Dulbecco:- în 1952 a realizat - în 1952 a realizat metoda cantitativă a „plajelor submetoda cantitativă a „plajelor sub agar”agar”. .

•• Concepţia actualăConcepţia actuală: : - virusurile - - virusurile - „particule infecţioase”;„particule infecţioase”; - termenii - termenii „active”„active” sau sau „pasive”„pasive”, nu , nu „vii”„vii” sau sau „moarte”„moarte”..

ISTORICUL VIRUSOLOGIEIISTORICUL VIRUSOLOGIEI Contribuţii româneştiContribuţii româneşti: :

•• Victor Babeş Victor Babeş: : - propagarea nervoasă centripetă a virusului rabic (1883);- propagarea nervoasă centripetă a virusului rabic (1883);- incluziile patognomonice v. rabic (1887) - corpusculii Babeş-Negri;- incluziile patognomonice v. rabic (1887) - corpusculii Babeş-Negri;- a preparat un nou vaccin antirabic inactivat prin căldură;- a preparat un nou vaccin antirabic inactivat prin căldură;- a introdus, pentru prima dată în lume, seroterapia în rabie. - a introdus, pentru prima dată în lume, seroterapia în rabie.

•• Gheorghe Marinescu: Gheorghe Marinescu:- a studiat modul de propagare a virusului herpetic către SNC.- a studiat modul de propagare a virusului herpetic către SNC.

•• Constantin Levaditi Constantin Levaditi şi şi Ştefan Nicolau:Ştefan Nicolau:- tropismul virusurilor şi mecanismele imunităţii antivirale.- tropismul virusurilor şi mecanismele imunităţii antivirale.

•• Mihai Ciucă:Mihai Ciucă:- a descoperit fenomenul de lizogenie.- a descoperit fenomenul de lizogenie.

•• Ştefan NicolauŞtefan Nicolau:: - 1942 - prima catedră de inframicrobiologie din lume la U.M.F. Bucureşti. - 1942 - prima catedră de inframicrobiologie din lume la U.M.F. Bucureşti.

TAXONOMIE ŞI NOMENCLATURĂ VIRALĂTAXONOMIE ŞI NOMENCLATURĂ VIRALĂ

•• Unităţi taxonomice Unităţi taxonomice asemănătoare celor pentru bacterii: asemănătoare celor pentru bacterii: ordinulordinul, , familiafamilia,, subfamiliasubfamilia,, genul genul,, specia specia, , tipultipul şi şi subtipul subtipul. .

•• Specia Specia ((unitatea taxonomică de bazăunitatea taxonomică de bază): ): - un grup de tulpini virale ce au în comun gene care codifică caracteristici proprii acestora- un grup de tulpini virale ce au în comun gene care codifică caracteristici proprii acestora diferenţiindu-le de alte tulpini, chiar din cadrul genului. diferenţiindu-le de alte tulpini, chiar din cadrul genului.

•• NomenclaturaNomenclatura:: asemănătoare celei utilizate pentru alte tipuri de asemănătoare celei utilizate pentru alte tipuri de microorganisme. microorganisme.

•• Sufixul pentru familieSufixul pentru familie:: "idae“"idae“..

•• Sufixul Sufixul pentru subfamiliepentru subfamilie:: "inae“"inae“. .

•• Î În cadruln cadrul unei subfamilii unei subfamilii - - numeroase genuri, specii, tipuri şi subtipuri. numeroase genuri, specii, tipuri şi subtipuri. TAXONOMIE VIRALĂTAXONOMIE VIRALĂ

•• Criterii de cCriterii de clasificarelasificare::- morfologie- morfologie (talie, formă, simetria capsidei, prezenţa (talie, formă, simetria capsidei, prezenţa anvelopei);anvelopei);- - proprietăţile genomului (proprietăţile genomului (tipul de tipul de acid nucleic, nacid nucleic, nr.r. de de spire, secvenţa de nucleotidespire, secvenţa de nucleotide, ,

polaritate);polaritate);

Page 3: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

- - caracteristicile proteinelor virale (ncaracteristicile proteinelor virale (numărulumărul, , GmGm, funcţii, funcţiilele, secvenţa , secvenţa de aminoacizide aminoacizi); ); - - modalităţile de replicare virală;modalităţile de replicare virală;- sensibilitatea la- sensibilitatea la agenţi fizici, chimici ( agenţi fizici, chimici (temperaturătemperatură, pH, radiaţii, solvenţi, pH, radiaţii, solvenţi ionici ionici,,

detergenţi, etc.);detergenţi, etc.);- - caractere biologice (tropism, gazdcaractere biologice (tropism, gazdee, vectori, , vectori, f. patogenitatef. patogenitate););- - distribuţia geografică.distribuţia geografică.

TAXONOMIE VIRALĂ - CRITERIITAXONOMIE VIRALĂ - CRITERII•• DDimensiuniimensiuni::- v. - v. mici: 15-30 nmmici: 15-30 nm;;- v. - v. mijlocii: 70-180 nmmijlocii: 70-180 nm;;- v. - v. mari: 200-300 nmmari: 200-300 nm;;•• F Formăormă: : - v. - v. sferice;sferice;- v. - v. cilindrice;cilindrice;- v. - v. paralelipipedice;paralelipipedice;- v. - v. filamentoase;filamentoase;- v. - v. cristaliforme;cristaliforme;•• S Simetriimetria a capsideicapsidei::- - vv.. cu cu simetrie helicoidală;simetrie helicoidală;- - vv. . cu simetrie icosaedrică;cu simetrie icosaedrică;- - vv.. cu simetrie complexă. cu simetrie complexă.•• P Prezenţa sau absenţa anveloperezenţa sau absenţa anvelopeii::- v. - v. învelitînvelitee;;- v. - v. nude.nude.

TAXONOMIE VIRALĂ - CRITERIITAXONOMIE VIRALĂ - CRITERII

•• T Tipul de acid nucleicipul de acid nucleic: : - - vv.. A.D.N. = dezoxiribovirusuri; A.D.N. = dezoxiribovirusuri;- - vv.. A.D.N. = ribovirusuri A.D.N. = ribovirusuri..

•• T Tropismropism: : - - vv.. cu tropism pe tegumente şi mucoase; cu tropism pe tegumente şi mucoase;- - vv.. cu tropism respirator; cu tropism respirator;- - vv.. enterotrope; enterotrope;- - vv.. limfotrope; limfotrope;- - vv.. hepatotrope; hepatotrope;- - vv.. neurotrope; neurotrope;- - vv.. cu organotropism variat; cu organotropism variat;- - vv.. oncogene. oncogene.

TAXONOMIE VIRALĂ - CRITERII TAXONOMIE VIRALĂ - CRITERII

•• SSpectrul de gazdăpectrul de gazdă: : - v. - v. bacteriene (bacteriofagii);bacteriene (bacteriofagii);- v. - v. vegetale;vegetale;- - vv.. exclusiv animale; exclusiv animale;- - vv.. comune omului şi unor specii animale; comune omului şi unor specii animale;- - vv.. proprii speciei umane. proprii speciei umane.

Page 4: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

•• E Epidemiologicpidemiologic::- - vv.. cu transmitere fecal-orală; cu transmitere fecal-orală;- - vv. . cu transmitere aerogenă;cu transmitere aerogenă;- - vv.. cu transmitere sexuală; cu transmitere sexuală;- - vv.. cu transmitere hematogenă; cu transmitere hematogenă;- - vv.. cu transmitere prin artropode; cu transmitere prin artropode; - - vv.. cu transmitere verticală. cu transmitere verticală.

AGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALIAGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALI

•• ViroiziiViroizii- - studii studii asupraasupra unor boli contagioase ale plantelor; unor boli contagioase ale plantelor;- - cei mai mici agenţi infecţioşi descrişi până în prezentcei mai mici agenţi infecţioşi descrişi până în prezent:: lungime medie lungime medie == 50 nm şi 50 nm şi grosime grosime == 2,5 nm); 2,5 nm);- - formă de bastonaşe, drepte sau incurbate; formă de bastonaşe, drepte sau incurbate; - sunt - sunt molecule unice de ARN monospiralat, circularmolecule unice de ARN monospiralat, circular;;- sunt - sunt total dependentotal dependenţiţi de enzimele gazdei; de enzimele gazdei;- - modul de replicare modul de replicare inincomplet descifratcomplet descifrat (nu necesită virusuri-helper); (nu necesită virusuri-helper);- - originorigineaea lor lor:: viral viralăă sau celular sau celulară?ă?- - produc infecţii la plante (cartofi, hamei, lămâi, etc.), prin perturbarea sintezelor produc infecţii la plante (cartofi, hamei, lămâi, etc.), prin perturbarea sintezelor proteinelor sau a hormonilor de creştere.proteinelor sau a hormonilor de creştere.

AGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALIAGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALI

•• PrioniiPrionii- - agenţi infectioşi neconvenţionali;agenţi infectioşi neconvenţionali;- - dimensiuni foarte micidimensiuni foarte mici şi Gm şi Gm sub 50.000 sub 50.000 D;D;- - alcătuiţi din proteine hidrofobe, amestecate, după unii autori, cu acizi nucleici;alcătuiţi din proteine hidrofobe, amestecate, după unii autori, cu acizi nucleici;-- rezistenţi la agenţi rezistenţi la agenţi care care inactivează acizii nucleiciinactivează acizii nucleici (nucleaze, radiaţii ionizante sau (nucleaze, radiaţii ionizante sau ultraviolete, etc.) ;ultraviolete, etc.) ;- - rezistenţă remarcabilă la dezinfectante şi căldură (rezistenţă remarcabilă la dezinfectante şi căldură (distruşi în distruşi în 30 minute la 13430 minute la 134C sau 24 C sau 24 de ore în soluţii clorigene);de ore în soluţii clorigene);- - mecanismul de replicare este parţial cunoscut;mecanismul de replicare este parţial cunoscut;- - nu induc producerea de anticorpi decelabilinu induc producerea de anticorpi decelabili în organismele infectate;în organismele infectate;- - determină formarea de plăci amiloide la nivel cerebral, înconjurate de zone de determină formarea de plăci amiloide la nivel cerebral, înconjurate de zone de neurolizăneuroliză;;

AGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALIAGENŢI INFECŢIOŞI SUBVIRALI

•• PrioniiPrionii- - boli neurologice cu evoluţie lentă la animale (encefalomielita spongioasă enzootică a boli neurologice cu evoluţie lentă la animale (encefalomielita spongioasă enzootică a ovinelor şi bovinelor = scrapie) şi ovinelor şi bovinelor = scrapie) şi boliboli asemănătoare umane (boala Creutzfeldt-Jakob, asemănătoare umane (boala Creutzfeldt-Jakob, sindromul Gerstmann-Straussler, insomnia fatală familială, boala Kuru)sindromul Gerstmann-Straussler, insomnia fatală familială, boala Kuru)..

•• VirusoiziiVirusoizii- - informaţiile sărace sau contradictoriiinformaţiile sărace sau contradictorii;; - - pentru replicarepentru replicare necesită prezenţa unui virus “helper” căruia îi folosesc capsida;necesită prezenţa unui virus “helper” căruia îi folosesc capsida;- - au genom cau genom cuu până la 1000 de nucleotide. până la 1000 de nucleotide.

•• TranspozomiiTranspozomii- - fragmente mobile de material geneticfragmente mobile de material genetic care care îşi pot schimba poziţia în cadrul genomului îşi pot schimba poziţia în cadrul genomului celular;celular;

Page 5: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

- - precursori viraliprecursori virali??CARACTERISTICI ALE VIRUSURILORCARACTERISTICI ALE VIRUSURILOR

Caracteristici virale:Caracteristici virale:

•• Dimensiuni foarte mici: 20-450 nm. Dimensiuni foarte mici: 20-450 nm.

•• Genomul - un singur tip de acid nucleic Genomul - un singur tip de acid nucleic

•• Obligatoriu intracelulare Obligatoriu intracelulare

•• Nu se multiplică independent Nu se multiplică independent

•• Rezistente la acţiunea tuturor antibioticelor Rezistente la acţiunea tuturor antibioticelor

•• Induc sinteza unor substanţe cu efecte antivirale Induc sinteza unor substanţe cu efecte antivirale

•• Au răspândire largă în natură Au răspândire largă în natură Formele viraleFormele virale::- v- virionulirionul: particula virală completă;: particula virală completă; forma extracelulară forma extracelulară fără ofără o activitate vitală, activitate vitală, purtătoarepurtătoare de de informaţiinformaţiee genetic geneticăă. . - p- provirusulrovirusul: genomul viral integrat în cel al celulei-gazdă.: genomul viral integrat în cel al celulei-gazdă.- v- virusul vegetativirusul vegetativ: virusul: virusul combinat cu celula-gazdă,combinat cu celula-gazdă, capabil de multiplicarecapabil de multiplicare ( (acidacidulul nucleic viralnucleic viral,, echipamentul enzimatic celular echipamentul enzimatic celular))..

REZISTENŢAREZISTENŢA Agenţii fizici: Agenţii fizici:

•• CălduraCăldura: : - la - la 60-10060-100C C - - majoritatea inactivate în maximum 30majoritatea inactivate în maximum 30 minuteminute; ; - - vv.. hepatitic B hepatitic B - - inactivat doar prin fierbere îndelungată sau autoclavareinactivat doar prin fierbere îndelungată sau autoclavare;;- la- la 18-25 18-25CC - - multe sunt inactivate în câteva ore multe sunt inactivate în câteva ore;; unele unele rămân rămân viabilviabilee mult timp mult timp (v. (v. Coxsackie – 3 luni; v. rabic – peste 1 an)Coxsackie – 3 luni; v. rabic – peste 1 an);;- rezistă mai bine în - rezistă mai bine în prezenţa ionilor de Mgprezenţa ionilor de Mg22..

•• FrigulFrigul: : - - mai bine suportat mai bine suportat - - conservarea conservarea virusurilor;virusurilor;

- în - în frigiderfrigider ( (44CC);); - - în zăpadă carbonicăîn zăpadă carbonică ( (7070CC);); - - în azot lichid în azot lichid ( (196196CC)). . - foarte nocivă - foarte nocivă alternanţa îngheţ-dezgheţ.alternanţa îngheţ-dezgheţ.

REZISTENŢAREZISTENŢA

•• Desicaţia: Desicaţia:- - rezistă în generalrezistă în general - - liofilizare şi atenuarea unor tulpini vaccinal liofilizare şi atenuarea unor tulpini vaccinal..

•• pH-ulpH-ul: : - sub - sub 4 şi peste 9 4 şi peste 9 - - afectează infectivitatea majorităţii virusurilorafectează infectivitatea majorităţii virusurilor;;- u- unele rezistă, mai ales în prezenţa Mgnele rezistă, mai ales în prezenţa Mg2, în concentraţii 2, în concentraţii marimari..

•• RadiaţiileRadiaţiile: : - - foarte sensibile la radiaţiilfoarte sensibile la radiaţiilee ultraviolete sau ionizante ( ultraviolete sau ionizante (,, sau sau ) care afectează acidul ) care afectează acidul nucleic viralnucleic viral;;- u- unele sunt rezistente (v. hepatitic B). nele sunt rezistente (v. hepatitic B).

Agenţii virali:Agenţii virali:- - virulicizi virulicizi = = inactivează inactivează virusurile virusurile prin denaturarea componentelor virale)prin denaturarea componentelor virale);;

Page 6: ISTORICUL VIRUSOLOGIEI

- - virulistatici virulistatici = = inhibă replicarea virală.inhibă replicarea virală.REZISTENŢAREZISTENŢA

Agenţii chimici Agenţii chimici

•• Agenţi virulicizi: Agenţi virulicizi:- - halogenii şi compuşii halogenaţihalogenii şi compuşii halogenaţi;;- - oxidanţiioxidanţii;;- - aldehidelealdehidele;;- - fenoliifenolii;;- - lactonelelactonele;;-- solvenţii organici ai lipidelor solvenţii organici ai lipidelor, etc., etc.

•• Atenuanţi ai infectivităţii Atenuanţi ai infectivităţii: : - - formaldehida 1 % (v. rujeolos, v. poliomielitic) şi fenolul 1 % (v. rabicformaldehida 1 % (v. rujeolos, v. poliomielitic) şi fenolul 1 % (v. rabic) → vaccinuri.) → vaccinuri.

•• Conservanţi ai infectivităţiiConservanţi ai infectivităţii: : - - glicerina 50 % (v. rabic)glicerina 50 % (v. rabic), , săruri desăruri de Mg Mg sau sau Na Na (enterovirusuri).(enterovirusuri).

REZISTENŢAREZISTENŢA Agenţii biologici Agenţii biologici- - lizozimullizozimul;;- - sucul gastricsucul gastric;;- - bilabila;;- - interferoniiinterferonii;;

-- unele chimioterapice antiviraleunele chimioterapice antivirale

Efectele agenţilor exogeniEfectele agenţilor exogeni depind de:depind de:- - caracteristicile speciei virale (dimensiuni, structură, compoziţie chimică)caracteristicile speciei virale (dimensiuni, structură, compoziţie chimică);;- n- naturaatura agentului; agentului;- - concentraţia concentraţia agentului;agentului;- - durata de expuneredurata de expunere la agent la agent. .