C. PARMA N Da Ira @OURESCU

ROCUO.

MPLUD

TURNU0SEWEIDONQV-303100M

©iUJ PROLIEDUL CEHTEMMUILUID

1 9 3 3

r.

,-/-ir1

r

www.dacoromanica.ro

C. PAJU RAProfesor ei Publicist

D. T. GIURESCUProfesor l Secretar Camera

de Corn. l Ind.

ISTORICULORASULUITURNU-SEVERIN

(1833-1933)

Lucrare tipariti cu prilejulCentenarulul

1 9 3 3TIPOGRAFIA TIPARIIL ROMANESC", STRADA CONST. MILLE 16 RIICURE§TI

Si

www.dacoromanica.ro

Preta(aPrecum indivizii izolati dupd un anumit nurncir de ani

Ii intorc gdndul inapoi i privesc cu duio$ie spre trecutul lor,tot a$a pi poate mai mult incd fae $i colectiviteitile; sate,orafe, naliuni, umanitatea intreagei, cdnd recheamd in preo-cupdrile lor, intr'un cadru de reconfortana scirbeitoare amin-Urea durerilor $i bucuriilor din trecut, infrdngerilor $i strdcla-niilor purtdtoare de izbdnclei.

Orcoul Turnu-Severin serbcindu-$i acum 100 ani de exis-tentd, am scris in acest scop o monografie a lui, un istoric, incare am edutat trecem in revistd tot trecutul, sd rechemdmin prezent icoanele de altddatci, pdzind Ina tot timpul regu-lele $tiintei reci $i necrutdtoare, cea care nu cunoa$te prejude-ceiti, care e pururea obiectivci $i nu Vim dacd am rewit intrutotul, ceici in noi sd sbdted mereu, ca o pan-ire in colivie, dra-gostea pentru acest toe al Turnului Severin.

* *

Oraful nostru nu se poate Iduda cu o vechime prea mare.Abia isi serbeazd acum centenarul existentei sale.

E drept cd sub tdrdna pe care se inaltd azi ora$ul mo-dern a existat odinioard o cetate romand Drubeta, cei mai tar-ziu am avut $i un Severin medieval, a ceirui istorie rdmdnepentru noi destul de obscurd, dar orasul, asa cum il vedemazi, cu toate treisciturile lui caracteristice, nu dateazd decdtde 100 ani.

Despre acest Severin am vorbit noi in lucrarea de fat ei incare am ardtat na$terea lui, etapele lui de desvoltare economi-cd, sociald, culturald, edilitard, cum $i starea lui actuald. Amcdutat cci explicdm totodata cauzele care au determinat inflo-rirea Severinului modern, utilizdnd in acest scop $i documenteatcit cdt mdna necrufeitoare a omului nu le-a distrus, dar $ipriviri de ansamblu, fdrei de care ori ce explicare istoricd de-vine iluzorie.

Lucrarea de &Id, chiar dacd n'ar fi epuizat toate surselede cercetare, constitue insd, prin metoda de alccituire, o bath,un indreptar pentru ori ce cercetdtor care ar vo,, dupdmai abordeze aceastel chestiune.

Incheind aceste rdnduri tinem sci aducem ceilduroase mul-tumiri Primdriei oraisului, Camerei de Comert $i de Industriedin localitate $i tuturor institutiilor culturale $i oamenilor debine, care, apreciind importanta acestei luerdri $i strdduintelenoastre, ne-au dat concursul lor pretios.

T.-Severin Mai 1933 AUTORII

sd-i

noi,sei

www.dacoromanica.ro

Un fenomen geografic, inainte de a fi descris, trebue de-terminat in spatiu ; de aceia cit riscul de a fi calificati ca pe-danti, vom spune ca Turnul-Severin e asezat la 220,33 longitudinedupd Greenwich si la 44°,38 latitudine de Nord. Totusi, pentrucacifrele sunt prea reci, vom lämuri ca Severinul se afla cam peacelas meridian cu muntele Godeanu si cu gura Timocului. iarin ceeace priveste latitudinea, el e cam pe acelasi paralel cuStrehaia si Dragasani. Dintre localitatile vecine Baia de Aramde la 450 latitudine, iar Calafatul la 44'3.

Turnu-Severin se afla asezat in partea de Sud-Vest aRomâniei langa Dundre, (la 86 Km. departare de Tg.-Jiu sila 113 Km. de Craiova si la 23 Km. de Orsova, centre de po-pulatie urband mult mai vechi decdt Severinul).

Asezarea Iânga. Dunn's a fost foarte prielnica desvoltäriisale. Se poate spune ca, dui:4 cum Egiptul a fost numit deantici un , dar al Nilului", tot astfel Severinul ar puteà fi nu-mit un dar al Dunarei. Si ca ad mai utilizam o analogie, macarca analogiile nu sunt intru totul recomandabile in geografie siin orice stiinta, am puteh adaugi ca, dupd cum majoritateaoraselor din apusul Europei isi datoresc in bunä parte propd-sirea lor prezentei oceanului, tot astfel si Severinul isi dato-reste inflorirea faptului ca-i asezat langd Dunare.

Dealtfel si alte orase românesti s'au putut desvolta inteuntempo foarte scurt, Braila, Giurgiu, Turnu-Magurele, Calafat,gratie faptului cd se aflau asezate langa aceastä mare arterade comunicatie internationald, care a fost si va fi Dunärea.Cazul Severinului e insä tipic, pentrucd inexistent la 1833 aputut totusi sä ajunga in decurs de 100 ani un centru corner-cial, industrial si cultural de o importanta destul de mare.

Teritoriul peste care se intinde orasul de astazi are osuprafata deaproape 3 Kilometri patrati. (cifra exacta : 297hectare). Bineinteles intinderea Severinului a fost foarte micala inceput. Ea n'a putut sa creasca decât pe masura ce orasulse desvolta si prosperà.

Daca la desvoltarea unor organizatii rurale, a satelor, laformele de viata pe care ele le dau la ivealä, marimea satului,comasarea sau raspandirea lui, la felul portului locuitorilor sif elul locuintelor, joacd un mare rol factorii fizici: relieful, apeleclima, etc., apoi ca.nd e vorba de marile aglomeräri omenesti,orasele, acolo vedem cd predomind influenta factorilor econo-mici. Totusi, nu pot fi neglijati nici factorii fizici. când estevorba de explicarea evolutiei unui oras.

www.dacoromanica.ro

Turnu-Severin (vedere generalà 1933)

I

C7)

I

I ...Tet. MCV, 4 o

if

, r'n

" 4,-o- -1- ....n--40- -am, ,e- 7- --.., 7 ----,....,4,-2.7.-,1_,6e,---- _...;iii,,f....^.. r.

,,pr

.

emor.,...._. ...A r'il . , el "- -"--.-4:','"---'7°.°^.. 0 :"...... ..,

,p-.4..!-Mg .- .t. p Ns =ado

aliallair -..

' . 1 \ I.'...I

a . ..

Is, .

.

Tiff.

-4 .

7iiit.Ati'.; 241114114:-

__

www.dacoromanica.ro

7

Relieful Solului

Idealul, pentru creatorul urbanist poate fi numai ctimpianetedd, §esul, care, asemenea colii de hdrtie albA, nu im-pune nimic. suportA insA on i ce" 1).

Din fericire Severinul e a§ezat pe o astfel de cAmpieaproape netedA, mai ridicatA putin spre MiazA Noapte (104metri deasupra nivelului mdrii la Observatorul pompierilor) imai joasA putin cAtre MiazA-zi cAtre Dundre (90 metri la ScoalaComercialA ElementarA).

Severinul i imprejurimile(fotografie dupd un block-diagram lucrat de d. E. Nemie)

Faptul cA intinderea aceasta este netedd, a inlesnit i lu-crArile edilitare §i circulatia pietonilor i a vechiculelor. Cell-lalt fapt, cA §esul e putin incliniat spre Sud, a inlesnit into-deauna scurgerea apelor de ploae, care alfel ar fi stationat Inchip de bgltoace, mai ales atunci cAnd Severinul nu aved ca-nale subterane de scurgere.

Prin urmare Severinul se ridicA pe un §es neted, care afavorizat o desvoltare ordonatA §i esteticA, cu strade largi gidrepte §i cu piete incdpdtoare.

Sigur cA CernAtenii (locuitorii din ora§ul de odinioarACern AO) vor fi fost tentati de aceastA cAmpie, care se pretà

9 Marin SimionescuRimniceanuUrbanism pag. 5

"4.

414

alt-r t...?,..

\ I

"-.4.46N4

" nOb.o,

T

I

iFti Pk, a

r

sob

/a-al

.

aA

114.4

d

1

www.dacoromanica.ro

Planul Orafului Thrtni-5evcrin.

I;

.

1) Patratul format din punctele albe cuprinde vechiul oras trasat dupA planul liii Kiselev.2) Cartierele din jurul patratului sunt adaugate dela 1850-1918.3) Cartierul umbrit s'a adilugat dupA 1918 prin irnproprietarirea fostilor luptatori i a familiilor celor morti in rAzboi.

(:ornmectet cu.nuul Cirr.. .

...

1"=7,-.7:::---

°

'f: 14, ,.

a 0- :! '

9 ...If

ie t

_. . % ,.

-

MP

WO a

Li

,

" -

www.dacoromanica.ro

9

minunat avezArii unui orav nou. Vor fi fost vi ei bucurovi sAscape odatA de toate dezavantajele vechiului lor orav avezatin pantA pe pivte costive repezi vi sA se aveze in ceiace numiaiuei ,,Câmpia Severinului", loc proprice prin netezimea sa infiri-pdrii unei mari vi compacte avezAri urbane. Ceiace pare dintruintdiu o campie este insA de fapt, geograficevte vorbind, oterasä, ridicatd deasupra DunArei cu vreo 40-45 metri (StatiaC.F.R. T.-Severin avezatä nu departe de m alul Dundrei la poa-lele acestei terase, este la o altitudine de 48,75 metri deasupranivelului mdrii).

Clima, Apele, Vegetatia

Aici, la Turnu-Severin (DunArea) e mai mult un lac deckun fluviu, prilejiind ochiului orizont larg luminos; mereu ivischimbA imbrAcamintea din primAvarA panA in toamnA, incursul zilei de când dunga aurie a räsAritului de soare polee-

Dun Area la T-Severin

vte apa, panA când luceafArul de searA sclipevte in valuri, ala-turea cu oglindirea jucAuve a luminii din vArful vre unuicatarg. Dar mai este ceva care aduce DunArea . . . despicandpoartA in zidul muntilor, bAtrânul fluviu croote drum slobodvalurilor de aer mai cald, ce vin despre Mediterana; putereacrivAtului ce biciuevte aspru restul Orli, ad se domoleste". 1)

1) I. SimioneseuOratie din Romania. Ed. 11 pag. 291.

41.

-- .a -

A

"

www.dacoromanica.ro

10 --

Putine localitäti sau regiuni din Romania au clima dulcea Severinului. Temperatura medie anuald e de 11°,5. Ea e mult.mai ridicatd fata de ori care altd localitate din tard. UrmAtorultablou e dealtfel destul de sugestiv.

Localitatea Temperature medie

T.-Severin 11°,5Strehaia 90,7Baia de Aramii 9°,2Orsova 110,3Craiova 100,7Bucuresti 10°,4Constanta 110 3

Aceastd temperaturd e socotitd ca o medie pe mai multiani in sir. Ea oscileazd insd dela an la an. A stfel temperatura

Altil vedere pe Dunare

medie a Severinului pentru anii 1896-1915 este de 11°,8 gradeCelsius 1), iar in anti din urmd ea a pendulat intre 110,8 i110,2 dupd cum se vede din tabloul de mai jos.

1) Dupd datele pe care Institutul Meteorologic Central, a binevoit a nile pune la dispozitie.

--.1.," 4"..""ifttlumi

;09, ".1

' ..1=. sr

www.dacoromanica.ro

11

Anii Temperatura medie

1896-1915 110,81927 12°,41928 11°,31929 10°,21930 12°1931 110,2

Iernile sunt in genere dulci, inrdurite desigur intru catvade reflexe ale climatului mediteranian. Spre pildd temperaturamedie a iernei anului 1926 a fost de 00, o adevdratd minuneclimatologicd (o binecuvantare pentru populatia nevoiase). Nu-mai Coasta de Argint cunoaste in timpul iernei o astfel detemperaturd medie. Cdteodatá iarna e Intreruptd de zile calde,anticipAri primdvdratece. Astfel in Februarie 1936 s'a putut in-registra temperatura maxima de +15,7° grade, 1928 +13,3

Parcul Rozelor

grade, in 1931 +13,6 grade, iar intre anii 1894-1924 s'au pututinregistra in Februarie chiar si plus 24 grade Celsius tempo-raturd maxima.

Aceastd climA atat de IngAduitoare are o puternied turd-urire asupra vegetatiei locului. Unul din vizitatori Severinului(D-1 I. SimionescuOrase din Romania) observA cu drept cuvantcd, datoritd climei potrivite din timpul iernei, la Severin i impre-jurimi ,.vegetatia e bogata, variatd. MAnAnci samburi de mig-dald, cum ai dejghioca nucile. Vita *de vie se agatd de copacica in Portugalia, iar trandafirii din grAdina trandafirilor (Par-cul Rozelor N.A.) te transporta cu gandul pe malul Adriaticei".

"

ft' ¶

rr-

II

,

www.dacoromanica.ro

12

Temperatura medie a iernei e de minus 2 grade. Tempe-ratura cea mai scAzutd dela 1894 §i pang astäzi a fost inregis-trata in Februarie 1929, cand termometrul s'a scAzut la 26,6grade sub zero. Dundrea a inghetat atunci pe tot cursul eidela Severin la Mare. Gerul acesta cumplit a avut repercursiuni

asupra vegetatiei locului. Astfel aproape toti nucii din cam-pia Severinului au inghetat §i s'au uscat, iar cei scApati n'aumai dat rod in acel an.

A fost atdt de groasd ghiata pe Dundre incat =eve atraversat-o in automobil. Cateva zile in §ir populatia dinsatele vecine cu Severinul a trecut pe ghiatd in Serbia iar ceadin Serbia la noi. Fiecare om era dornic sd treacd pe ghiatd,.ea sd poatà povesti apoi copiilor §i urmaOlor säi acest evenimentextrem de rar in pdrtile noastre. Unii treceau Dundrea ca vaddrudele de care granite IidespAeà, altii ca sd comae' mici contra-bande. In sfar§it in cdteva sate spre sud de Se verin s'au inchei at

cdsdtorii, cari mai tarziu insd au fast anulate. Astfel deierni sunt insd o exceptie. Temperature medie a lunei Ianuarie(1926-1931) este, deabia +1,3 grade.

Hotdrit Severinul este Nissa Romaniei. Am umblat toatätare §i nicderi n'am simtit o iarnd mai dulce §i mai suportabildca aici". (Ziarul L'Echo de Turnu-Severin 1897).

Vara este foarte cälduroasà. Pupa insemndrile din Atlasulgeografic al d-lor Teodorescu i Constantinescu am eyed chiaraici la Severin cea mai mare cAldurd din tard in cursul luneiIulie. Astfel :

Localitatea Temper. medie Tulle

T-Severin 23°,6Turnu-Mfigurele 23°,5Giurgiu 23°,4Isacia 23°,1Craiova 230Bucuresti 22°,7Timisoara 200,4

Maximul absolut inregistrat in cursul verii a fost in Iulie1927 cand termor2etrul a ardtat 404, grade Celsius, o cdldurdcaniculard. Cateodatd cAldura incepe chiar din Iunie- In Iunie1927 s'a inregistrat de exemplu temperatura de 36,3 grade, iarin alti ani mai inainte chiar §i 39 grade. latà dece lanurile degrau in jurul Severinului se coc §i se secerd cu cel putin ostiptdmand inaintea celor din restul judetului Mehedinti.

Ploile cad inteo cantitate apreciabild, intre 600 §i 700milimetri (un milimetru reprezintd un litru pe metru patra0.Ele sunt foarte neregulate.

di

sa-ai

ai

www.dacoromanica.ro

13

Anul Cantitatea de precipitatiuniatmosferice

1885-1924 7050,41926 6960,81927 5660,61928 4820,21929 6510,51930 4610,11931 6140,7

Aceste precipitatiuni atmosferice ,variazd nu numai delaan la an, ci *i dela lund la lund. Luna cea mai ploiasd a anu-lui Octombrie. Cum in aceasta lund temperatura se mentinedestul de ridicata avem o mica imprimdvarare, preIungita ade-sea pAnd tArziu in Decembrie.

Deaceea pe piata Severinului poti gäsi verdeturi de van-zare 'Ana in ajunul Craciunului.

Zapada, care care cade §i la Severin in cantitate mare,se tope§te mult mai de timpuriu decat in restul tarii *i chiarfata de restul judetului Mehedinti. Primavara incepe la Severincu o saptamana inainte de a incepe i'n judet.

VAnturi puternice nu bat aproape niciodatd in Turnu-Se-verin i lucrul e foarte explicabil, daca ne gAndim ca ora§ul§i platoul Severinului stau adapostite in valea transversalape care Dundrea a sapat-o in epoci geololice intre Carpati *iBalcani i dacä tinem seama mai ales cd orapl e Inconjuratde o centurd de dealuri: Dealul Vdrdnicul spre Nord-Vest;dealurile Corbului, Trestenicului i Buliga spre Nord, i dea-lurile Curila, GArdanul i Balota spre Est. Vantul cel maifrecvent are aici directia Nord-Sud sau Nord-Est spre Sud-Vest.Fenomenul acesta are o oarecare inraurire asupra vegetatiei.Cine observd In chip atent copacii *i pomii din Severin vedecd au crengile indreptate spre Sud-Vest.

Numiri de vanturi n'am IntAlnit in ora. Taranii mehedin-teni au Insa numiri ca: Gorneag (VAntul mare) si Co§ava.Täranii stau doar mult mai mult decat ora§enii in contact di-rect cu natura. De aci boatia de vocabular (In ceeace prive0efenomenele naturii) a unora §i saracia celorlalti.

Apele. Am mai spus in cursul acestei lucrari ca Sever--nul e un dar al Dundrei, cd prin urmare el i§i datoreaza pro-pa*irea sa faptului cä s'a gasit lAnga Dunare, mare arterd decirculatie, mai ales dela 1828. Dar mai e ceva care ba ajutatmult la ridicarea Severinului. Putin inainte de a ajunge laSeverin Dunarea trece prin vestitele cataracte ,,Portile de Fier*,un formidabil prag de stanci, care a impiedicat multa vremenavigatia pe Dunare (o i'mpiedica i acum putin) §i care a silittoate vasele sa acosteze la T-Severin.

In fata ora*ului, Dunarea are o latime de 1100 metri iadAncime maxima de 8 metri. Terasa pe care se afla ora§ul seridica, fie brusc ca 'In dreptul Tribunalului, fie domol ca in

www.dacoromanica.ro

14

Parcul Rozeler si impiedeca eventuale divagatii sau revarsäriale imensului fluviu.1)

Albia majord a Dundrii la T-Severin(apele s'au revArsat peste cheiu)

Ape mari au nävalit totusi in primavara anului 1932,chiar si peste lungul cheiu al portului T-Severin. In schimb intoamna aceluias an, Dunarea a ajuns la albia ei minora, iarnavigatia a fost opritä.

A r mai fi ceva de spus si despre culoarea apei. Dunärea nu-ialbastra asa cum a cântat-o Strauss sau Eminescu. Dundreaalbastre e o creatie artistica, departe de a corespunde uneirealitati, e un reziduu al romantismului in mare cinste in yea-cul trecut. Dundrea la Severin mai ales dupa ce a trecut prinport, e turbure. Poezia populara, pe care o cunosc de altfel siseverinenii micuti, spune:

Me lc, melc cotobelc,Scoate coarne boueresti!Si to du la Dundre,SA' bei apd turbure".

Ape tributare direct sau indirect sunt de minima importanta.Pe liziera de vest a orasului curge paraul, care vine din oga-.sul Buthlavat, iar pe liziera de nord-est parAul Crihala. Maivrednica de insemnat e Topolnila, care se varsa in Dundre lavre un Kilometru si mai bine spre rasárit de oras.

Revarsarile continue ale Topolnitei au fost o cauza locala

1) Deaceia Severinul nu are plaje. Orlisenii trebue sd alerge in cursulverii tocmai la Simian ca si gAseasca un loc de plaje mai comod.

I

M

1. "41

- -

I jul1-4A-

.

i4

www.dacoromanica.ro

15

care a determinat si ea in trecut pe locuitorii din Cerneti, säpiece din orasul lor i sä intemeieze Severinul.

Ape subterane sunt destule la Severin. Ele isbucnesc Inchip de izvoare la poalele terasei pe care e asezat orasul. Suntasa zisele .fantani", care stau salbd la poalele acestei terase:Fantana Rosiorilor, fantanile din dosul portului, cea din gra-dina Pub lied, Fantanile Mari, si altele, care timp aproape 80ani au servit Severinului apd potabild.

Panties R(*orilor

Apa era adusd dela aceste fantani de catre sacagii, careo vindeau pe pretul de 5 bani cofa. Astäzi orasul é alimentatcu apd din Dundre, filtratd bineinteles. Arhaicele sacalesi fantani au fost desfiintate acum de filtre, de rnotoare si ro-binete, de formele de viatd ale masinismului, care n'or fi poatepoetice, dar sigur insemneazd o inlesnire mare a vietei ornului.Epidemiile, care pand aci se produceau datoritd in special con-sumului de apd din fantani, au dispdrut in build parte.

Vegetatia. Odinioard o mare parte din teritoriul ocupatacum de oras. era acoperit de pdduri de stejar. Din acestepäduri n'a mai limas acum decat un petec, numit Crihale,.asezat spre nord de oras.

A fost desigur si foamea de spatiu a locuitorilor, fie dimoras, care cereau mereu noui locuri de casd, fie de satelelimitrofe (Magheru), care aveau nevoe de locuri pentru plan-.tat vita de vie, atat de rentabild in apropierea .unei urbemereu crescand sau de cultivat cereale, grail i porumb, intro

7.!

,-.;,

i-

.

-

_

www.dacoromanica.ro

16

cauzele care au dus la distrugerea pAdurilor din jurul Seve-rinului. Au fost trial{ i alte cauze, care au dus la nlinicireapAdurii. Intro care nevoe de combustibil a orAsenilor, cum sioarecare neptisare a edililor. care nu trebuiau sA lase sA piardo pAdure din jurul orasului ci s'o ingrijeascA, asa ca pe unlucru de mare pret. Mu lt bun simt au avut numai locuitorii

Vales. Musei, la nord de Severin cu päduri de stejar

nemti ai orasului, simpli lucrAtori, care au f Acut odinioard dinCrihala, un loc de excursii primAvAratece. Serb Arne lor câmpe-nesti Majalus" avenu loc acolo i erau un mijloc inteligentde recreare.

Au fost defrisate nu numai pAdurile de stejar din jurulorasului, ci i ghirlanda de sAlcii i plopi de pe rdul Topolnita(Topol, slavoneste.)Faptul s'a consumat mai ales in timpul rAz-boiului i anume pentru indestularea nevoilor beligerantilor.

Astazi imprejurimile orasului sunt rezervate pentru pa-sune. larba e last( sArAcAcioasA. PrimAria, cArui Ii apartineislazul, Ii arendeazd la diferiti ciobani. Dincolo de hotarele

r'J1, ' AL -"'

r.4 'I. otk'

k

1.1

rt... .

c

g; 40r

e,

'1541,"

'r0:;;;*!'...arte4

*' ,R1°- iqrk S. T.;)'- .*to

0 r t jt A 1/4 , 0. *" T

fa o 6 =

www.dacoromanica.ro

17

proprietatii Severinului, pe pamantul stdpanit de statele limi-trofe se intind fel de fel de culturi : vita de vie (vinurile depe dealurile Severinului sunt Intrucdt renumite) cereale caredin cauza climatulul favorabil se coc inaintea celor din judet)

zarzavaturi necesare aproviziondrii orasului.Orasul propriu zis nu e sdrac când e vorba de vegetatie.

Vlahuta, care 1-a vdzut pe Dundre Ii descrie astfel in ,,Roma-nia Pitoreascd": Dundrea, largitä, tae o curbd in tarmul ro-mânesc si impinge orasul pe o inaltime, acoperitd cu arboridin desisul cdrora ies la iveald.... case albe..."

Impresia aceasta a marelui scriitor nu e false, din potrivd.Aproape toate casele si nu numai cele din cartierul central, ci

casele In care locuesc lucrdtorii si micii functionari, an ca.teo gradinita. Severinul nu a crescut asa ca un oras americanprin suprapunere de etaje, ci s'a intins nestänjenit pe câmpiadin imprejurimi.

apoi Severinul are nu mai putin de trei grddini pu-blice In suprafata de 28 hectare. Circa 100/0 i chiar mai multdin Intinderea orasului Ii acoperitä cu gradini publice sauprivate.

Dintre plantele care rodese in aceste gradini cea mai vred-nica de Insemnat e trandafirul, de unde si numirea de,, Par-cul Rozelor".

Am vorbit Inthiu despre trandafiri pentruca ei, Impreunacu alte cateva plante, de pildd. cu vita de vie, care vorba d-luiSimionescu se agata de copaci ca In Portugalia" i sta iarnadesgropatd, alcatuesc specificul florei severinene, rudd apro-piatd a florii din Mediterana. Cine a vdzut Severinul in Maiu,coplesit de parfumul florilor multicolore, nu mai simte ca Goe-the nostalgia tärilor de Kennst du dans Land wodie Zitronen

Tata' colo, la marginea unei alei insorite, un arbore ornamental Inplinh floare. Ii zice Paulownia Imperialis", ne explica colegul de StiinteNaturale. E din familia personatelor dela latinescul persona, care inseamnhmasch si vedeti floarea, ce pare inteadevar ca o gurá deschish a unei masaantice. Floarea se aseamàn i cu gnra leului. Pe noi insfi ne isbeste culoa-rea, un lila melancolic, evocând parch parfumate si defuncte amintiri".

Inainte de a incheid capitolul vegetatiei, trebue sä men-tiondm Inca vre'o cateva plante, care cresc in jurul Severinu-lui in Intreg tinutul cu china Inruditä cu clima mediteraniana.Aceste plante sunt: mosmonul, liliacul seilbatec si scumpina.

Scumpina (Rhus Cotinus) arbust, creste pe dealuri i pecoline. Fruct drupd, flori hermafrodite. Se gaseste numai injudetul Mehedinti, pe malul Dundrei, dela Verciorova la Batoti.

1) Se observa un fenomen ciudat la prima vedere i anume cà vinu-rile din dealurile Severinulm se desfac mai de grabh In ajte orase in specialin Bucuresti, cleat in Severin. In Severin se desfao mai multe vinuri dinregiunea Drägäsani.

1)

si

si

Si

miazd-zi:bliihn".

www.dacoromanica.ro

18

Taranii herb frunzele i ceaiul obtinut 11 utilizeazA la vindeca-rea rAnilor.

Anima le. Am ardtat plantele specifice regiunei Severinului.Trebue InsA sd notAm i un animal caracteristic. E vorba deun scorpion minuscul ,,Euscorpia europaea", specie inruditä cuscorpionii dela Mediterana §i din care la T.-Severin s'au gAsitcAteva exemplare in gradina publicA a ora§ului.

Despre animalele domestice, ce servesc ca mijloc de trac-tiune cum i despre pe§tii care se prind in Dun Are §i careservesc la brana populatiei, ne ocupgm in alt capitol al lucräriide fatA.

Am arAtat aa dar, pe scurt, care sunt factorii geo-fizici,care au determinat viata omeneascd in regiunea acbasta a Se-verinului.

Am arAtat cA relief ul solului s'a pretat de minune aglo-merArii urbane, prin faptul cã prezintd un es aproape plan,cA clima e mai ingAduitoarc deck in restul tárii §i cd vegeta-tia e bogatd i variatA amintind prin unele specii vegetale,care cresc aci, tarmurile din sudul Europei.

SA vedem acum evolutia acestei aglomerAri urbane. delaprimele licariri de viata omeneascA §i pAnA astAzi, aceastAformatiune a Severinului are o linie de desvoltare intreruptdde cateva ori din antichitute i pAnA azi. Din aceastA cauzdintreg timpul, pe care-I vom parcurge in excursia noastrA is-toricA, 11 vom impArti in trei perioade:

1. Severinul antic sau Drubeta.2. Severinul medieval §i Cerneti.3. Severinul modern (1833-1933).Despre cele douA perioade dintaiu vom vorbi mai pe

scurt. Intreaga noastrd atentie se va iudrepta asupra Sever--nului modern, cdruia ne strAduim a-I da o monografie complectà.

www.dacoromanica.ro

SEVERINUL ANTIC: DRUBETA

EPOCA PREROMANA. Va fi existat sau nu o asezareomeneasca preromand pe locurile de azi ale Severinului, iata o in-trebare pe care si-o pun mai toti instori!cii si aiheologii, care aucercetat regiunea aceasta. Si mai toti inclina sä creada cà da, macarca pentru a da un raspuns afirmativ nu existä Inca dovezi irefu-labile.

Ce anume ii determina pe a acesti invätati (1) sä sus-10nd exis-tenta aid a unor asezdri omenesti preromane? Intaiu numirea deDrubeta sau Drobeta care are o radakina troco-gotica bine cunos-curd, cum si terminatda eta", care ca si la Egeta (de De parteadreaptä a Dundrei), indica o origina izetied. In al dailea rand desco-perirea unor obiecte casnice primitive si a unor anme celtde in insulaSimian (din fata Severinului) la Gruia si la Carla Mica.

Vasile Parvan emite urmatoarea ipotezd. Scoodiscii (Celtillocuind pe Sava fäceau dese navaliri in impel-1W roman. In secolulII si la inceputul secolunui I a. Chr. panä la Buerebiste, Scordistii depe Sava sunt mereu tovaräsii de navaliri aii Getilor spre Iliria siMacedonia. Aceastä tovarasie e asa e intima inear isvoarele istoriceconfunda pur si siniplu pe Geti, deoparte cu Celtii, de alta cu Bas-tarnii. In sfarsit, cand $cordistii sunt sfaramatii de Romani, ei serefugiazd in inswlele Dunaren din dreptul Banatulu si

0 alta asertiune a lui Parvan, De care si-o insuseste si un mo-nografist !local Al. Slätinesou-Sever (2), este cd Drubeta a foist uncentru pentru atragerea civilizatien romane, infiintat ou milt inaintede aucerirea romana, si cä cetatea ajunsese la apogeul salt in dlipaand Romanii 'construesc caistrui".

Tin sprijinui acestei pared a lui Parvan vine fay-till cal de curands'a descoperit pe ruinele Drubetei o moneda greack-macedoneanddatand din anul 150 a. Chr. si a card prezentä ne indreptateste

aredem ca Drubeta a existat chiar inainte ca Romanii sà fi aimsla Dunare i ea a avut legaturi cu lumea macedoneaina dela miaz;i

1) Vezi Getica" de V. Pftrvan ; Dacii la Drobeta de Dimitrie Tudor(Craiova 1930)

. 2) Mehedintul §i Cetatea Severinului" T-Severin tipografia Cutui 1912.

Olteniei.

.sä

IL

'

www.dacoromanica.ro

20

zi, fie ca era vorba de legaturi comerciale. de schimb intre nmstoriiLcestor cloud lumi, fie ca era vorba de legaturi ca.i caracter militar raupolitic. In cazul la ruinele de azi ale Drubetei trebue sä se facd cer-eetari serioase. S'ar putea foarte bine ca in afard de frumoasa mo-

Moneda macedoneana (150 a Chr.)descoperita la Drubeta

neda maccdtneana descoperitä azi si pe care o reproducem si noi. sase mai gaseasca si alte marturii si inca mai temeinice de exiEitentaunei asezari preromane. (1).

DRUBETA ROMANA. Pima atunci insä, noi trebue sä Teti-nem un lucru j anume ca locurile Severinului de azi intra in istorieabia la 100 ani dupa Chri Mos si anume cu prilejul primului razboiual lui Traian impotriva Dacilor. Romanii construesc atunci (101-102)mai multe poduri de vase, ca sà poata sa treaca Dunarea. Unul dinaceste poduri de vase va II fost intre Cladova de azi si un punctspre vest de orasul modern (ocolul de vite al orasului sau Oboare.cum i se zice in gralu popular), unde de altiel ts'a i gäsit un castrude pamant.

Dupa terminarea primului razboiu intro 103 si 104. Romanliincep sa construiasca un mare pod de piatra ale cOrM capete se potvedea Si azi, unul pe malul romanesc, altui pe main! jugoslav. Inacest scop fu adus aci un mare arhitect al antichitatii, vestitulApollodor din Damasc, care teremind mind minunea de pod.

Traian construi 0 punte de piatra peste Istru. pentru carenu-1 pot admira in destul. Sunt in adevar si celelalte lucr5risuPerlx!, dar aceasta e mai presus 10111.:", zice scriitorul romande limbO greceasca, Dio Cassiu. (2)

1) Moneda aceasta se aflA in posesia d-lui Fl. Stoenescu fost directoral Liceului Traian" din T-Severin.

2) Dio Cassius a trait la 100 de ani in urmii dupa construirea podului.La descrierea podului s's servit de o lucrare a medicului lui Traian anumeCriton ai de insemnarile lui Apolodor ambele scrieri pierdute azi. Dealtfel aiDio Cassiu e perdut pentru posteritate. Ceiace avem dela el, e un rezumatal operei sale fäcut de cálugarul greco-bizantim Xiphilinus din secolul XI.

-

dcale-saic

www.dacoromanica.ro

21

Podul avea 20 picioare (pile) in and si dona intrari Deuscat (pile-culee), lucrare din blocuri de piaträ si din caramiddLungiinea lui era de circa 1100 metri La clitiva metri depArtare de

Ruinele(Pile culee

podului lui Traiande pe malul românesc)

pila-culee se afla un portal, unde veghea intotdeauna garda podului.Ruinele porfaluhil ie disting foarte bine ye malul romAnese.

Construirca podului de peste Dunare a avut urmari considera-bile pentru viaja localä. Aco lo, unde 'And ad hoinrisera cetele

Ruinele podului lui Traianspre(Vedere luatã din Duniire).;

12

..-i ,,,......,',.,

°

7.1.14c

bi-

=." Ite:t7t:411:

241

r

-6

www.dacoromanica.ro

22

de Geti, de oameni primitivi, simpli, de barbari", cum i-ar fi nu-mit once greco-roman, vine acum civilizatia mediteraniana cu for-mce complicate cu rafinamentul 5i paciatele ei.

Drubeta

Pe malul dacic in imediata apropiere de capatul podului, roma-nii zidesc un castru militar, Dubreta, dupd cum ce celalalt mal inaltaEgeta (devenita mai tarziu Pontes).

Castrul roman Drubeta, (castra stativa) avea o forma drep-turrahiulara, legAndu-se prin ziduri cu portalul podului. Gine veneade pe pod trebuia neaparat sà traverseze castrul. De forma nee-tangulara, de preferinta patratà, castrul roman era intärit la porti$i la colturile zidurilor cu aparatori $i turnuri; ne fiecare laturd adreptunghiului se afla cate o poartd; cloud cal largi ce se incrucisaula mijloc ducal, dela o poarta la elta; in mijloc se afla cortul cape-tenici armatei, inconjurat de altare, de instrumente ale cultului, deimaginile zegor si de tribunalul militar..." Suprafata totald a cas.trului cra de aproape cloud hectare. El era asezat pe o terasa a Du-narii, in imediata vecinatate a marelui fluviu. Era inconjurat detoate partile ell zid. In plus spre miazd-zi un zid pornea din coltulde sud-vest al cetatii unind-o pe aceasta cu portalul podulut Unalt zid pornea din coltul de sud-est, mergea tot la Dunare aproapeparale cu primul, inchizlind hermetic, spatiul liber dintre cetate simalul dunfirean.

Sub Traian, gratie construirei podului si a castrului militar. omare inultime de oameni veni sa ipopuleze noul oras Drubeta. 0 pu-tornica viata economica incepu sa pulseze aci, mai ales ca cetateaera asezata la o incrucisare de drumuri, deoparte calea Dunärei,de Gila drumul de .uscat, care venea din Moesia si se ramifica inOjtenia.

Au venit s se aseze in jurul castrului, nu numai veteranii fostiilegionari cu familiile lor, ci si negustorii, zidari, cioplitori de plated,clad, etc.. prezinta un oarecare interes sa stim si origina acestoroameni. Acel spirit ecumenic pe care:I incercase_Alexandru cel

1) Gr. G. TocilescuMonumente epigrafice.

ei

1)

www.dacoromanica.ro

23

Mare si pe care numai Imperiul Roman I-a putut realiza, ii vedemsi la Drubeta, manifestat in impestritarea etnica pe care o gasimaci. Vin oameni din Macedonia, din Creta, din Siria, din Orientulinfluentat de cultura greceasca, altii, din Spania si Italia. Elementulautohton este incetul cu incetul atras si el spre viata urbana.

Ruinele Drubetei(Vedere !until din interior)

Lumea indigend simtea in mare parte o atractie irezistibiläspre centrele de viata urbana creiate de Romani, asa cum aziranimea noastra e atrasd de orasele tentaculare". Se mai gäseauinsa yrintre indigeni si fin rade, refractare oricarei inovatii carepreferau starea lor de barbaric vietei civilizate. Devadd o avemin monumentul funerar descoperit la Zegaia (15 km. departare deSeverin) si'n care se relateaza cà o fata a lui Ulcudius Bedari sia Suttei Epicadi, ambii Daci, care s'au adaptat vietei urbane, îi for-mele ei romane, e udsa de talhari, de alti Geto-Dad asa dar, careramasesera inleo stare primitivd 51 care prefenau riscurile vieteide talhari, vietei ordonate, pe care o -reclamau orasele.

Drubeta a cunoscut o efloreseenta. foarte timpuric. Marele geo-graf Ptolomou, care a trait in secolul II d .Chr. o mentioneaza:Drufigis", ceeace insemneaza ca abia dUipa putin timp dela inte-meere, ea era un centru de viata destul de important, ca sa atragaatentia geografului.

Aceastä inflorire a avut Insä si intermitente, dureroare desigur,in care Dacia, provincie de marginea Impertului; a fost incalcatd.de barbari, a stat in calea rautatilor", cum bine a zis cronicarulmoldovean de mai tArziu si in care s'au distrus pentru momenttoate achizitiile technice si spirituale anterioare. Putem deci im-parti viata Drubetei in mai mite epoce :

am-7

oel:

` ,"

^ ,..,,

6I4. . ....1

"1-_-"..- - -.. tr 1" ots,.. -mar ,- , .... . i

t: .. Ilk c 4:

i3 j

kcf-4

o rt,age,* '

7

A

4 ..1. . a

, 6

ms.? . .z.4 ...r

'1

tä-

. . -

_lc-

www.dacoromanica.ro

24

1) Epoca lui Traian.2) Epoca lui Adrian si a celorlalti Antonini.3) Epoca lui Constantin cel Mare.4) Licariri tarzii sub Justinian.Urmasul lui Traian, Adrian (117-138) are de luptat cu nearnul

barbar al lazigilor, care navalesc in Dacia, nimicind centrele deviata urbana. Pentru a preintampina o eventuala navalire si inMoesia, el time sa se doboare podul. In cele din urma Iazigii suntbatuti $i isgoniti. Adrian la titlul de Restitutor Daciae" si ou dreptcuvant. Podul de peste Dunare nu mai este refacut. In schimb insäcastrul Drubeta cunoaste o refacere aproape totalà. Adrian constru-este inauntrul eastrului relacut o cladire de dimensinni marl prae-torium, asezata chiar in inima castrului, resedinta comandantului,loc destinat toldeodata tezaurului 5i zeilor militari. Viata incepesa-si reia mersul ei normal. Ba renasterea e atat de puternica luckAdrian ridica cetatea la rangul de municipiu.

Sub imparatii urmdtori Drubeta prospereaza, macar ca Daciasau vocinbtatile ei sunt teatrul unor evenimente sangeroase. AstfelAntonin Piul (138-161) reprima o rdscoala in Daci,a iar fiul sauMareu Aureliu (161--180) lupta la Dundre cu o intreaga coalitiebarbara, in frnntea carora stateau Marcomanii. Lui Mlarcu Aureliu(care a fost nurnit cu dreipt cuvant imparatul-filosof pentru spiritulslit' pacific si penru dispretul ce 1-a arätat bogatiilor) Drubetaniii-au aratat multä cinste inaltandu-i un monument ce s'a gasit decurand in gradina liceului Traian" la ruinele unei bazilici, datandprobabil din aceias: epoca 1).

Sub imparatii care urmeazd Antoninilor Imperiul decade. Poateca si Dacia are de suferit din aceastä cauza. De aceia Septhniu Se-ver (193-210 ia titlul de Daciae restitutor et tonquam alter ejusconditor (Recuceritor a) Daciei si al H-lea intemeetor al ei). Se parecä nenorocirile, care sfasiau Imperiul au atins prea putin Drubeta,pentruca la 190, cetatea e ridicatä dela rangul de municipiu la oelde colonie : Co Ionia Septimia Drobeta.

1) Bineinteles, Drubetanii n'au avut in vedere numai decAt spiritul pa-cific al impAratului, atunci &And i-au ridicat monumentul. Ei l'au slAvit peMar 3u Aureliu pentru calitatea sa de impArat nu pentru omul dintr'insul.Dam aici inscriptia inscriptia inchinatä memoriei impAratului de pe piatra dingrAdina liceului Traian" :

DIVO. MARCO. ANTONINO. PIO PATR(IMP. CAES. M. AVRELICOMMODI. ANTONI)AVG (GE RM-SARM-PONTMAX. TRIB. POT. V. COS H) P. P

R. P M H. Dsi in traducere : Divului Marcus Antonius Pius, tatfi al impAratului CesarMarcus Aurelius Com modus Augustus, Germanicus, Sarmaticus, Mare Pon-tifice, in V-a putere tribuniciarA, in al II-lea consulat, tatii al patriei.

Numele lui Cornod a fost sters de pe marmorii ca unul ce fusese bles-temat de Senat pentru viata sa in care intrecuse marginea destrAbAlArilor.

www.dacoromanica.ro

25

In inscriptii se zice chiar splendidissima" adic5 cetatea in-floritoare.

Flu! lui Septimiu Sever, Caracalla (198-217) e cinistit si el laDrubeta printr'un monument. Tot asa j Geta (209-212). Buna staredäinuia inc5 in cetate de vreme ce oamenii se putea gandi Incasd ridice monumente impgrotilor.

Monede romane dela DrubeteTraian Adrian

CIVILIZATIA ROMANA LA DRUBETA. Prime le atingeriale Daciei cu viata civilizatà s'au Ricut prin Grad, care vor fi cu-treerat incä din secolul al VI-lea si in tot decursul secolului al V-leaintreoga Dun 5re pand la Portile de Fier. Alexandru Macedon (Sec.IV) trecu si el Dungrea in tinuturile ocupate de Geti, and ostasiilui avurd prilej sa se minuneze de boldele din tara acestora. Acestepenetratiuni dela miaza zi au avut (exceptand litonadul MArii Ne-gre, Dobrogea), un caracter pasager, Cieto-Dacii rämânând in sta-rea Ior prirnitiv5.

Opera de civilizare a Daciei au indeplinit-o insa Romanii. Eiau transplantat aci toate formele de viola, sociald, economic5 $ipolitica' din lmperiu. Aceastä transplantare nu s'a putut face birdeforturi, f5r5 a birui rezisteuta spirituald a localnicilor, acea inertiecaracteristica tuturor primitivilor. Monumentul descoperit la Ze-gada si despre care am vorbit mai sus, e revelator. El denota toc-mai starea de spirit de atunci. Cand o parte din Daci se odaptautreptat-treptat formelor de viata civilizatä, o alta parte se opuneacu ind5rjire. Enedaptabilii acestia nu erau putini la numär. Sub An-tonin Piul ei au fost capabili si provoace si o rascoala, care a lostinabusita cu destulä greutate.

Care erau bunurile materiale 5i spirituale, pe care civilizatiamediteranian5 le-a adus la Drubeta?

In primul rand forme de vita mencantilä avansate, necunoscutebarbarilor". ui negot cu catastife si cu o circulatie monetarä in-tensä. Bach acele catastife s'au pierdut in decursul timpurilor, au

/4....... 11.: .

' rl . J , 1

5 .., *. re,;.161 '- ;- 4 r"

J

www.dacoromanica.ro

26

riimas insa numeroasele monede descoperite in epoca noastra.a existat la Drubeta o viola comerciala foarte desvoltata nu maiincape nici o indoiald. Pe langd multimea monedelor s'au mai gdsitaci si statui ale lu Mercur, zeui comertului, adonat desigur de nu-merosii sd protejati.

Statui ale lui Mercurdescoperite la Drubeta

Pe o Mated funerara descoperitä la Drubeta (la Tumid Ku Jus-tinian) si pe care o reproducem si noi gdsim inscriptia de Nego-tilator", o dovada Ca eixstau negustori la Drubeta si cä erau relativdestul de instariti.

A venit de peste Dunare i o erarhizare sociald accentuatkimpartirea in nobili si sclavi. A venit organizarea militara si admi--nistrativa a lnperiului, cu castrul ei militar inconjurat de zidurigroase, cu comandanti, care porunciau din praetorium, ou gradeledin armata. cu cultul acvilellor romane. Organizatia militard si ad-rninistrativd a Romanilor a impus facerea podullui de peste Dunare,nude a pus la contributie tciate cunostintele timpului in materie deconstructie si de arhitecturd, facerea de drumuri pietruite, care salege Drubeta cu posturile militare vecine, cu cel dela Tierna (Or-soya de azi) de until cu cel dela dastelul roman descoperit la Pitt-

sau en postul care rezida pe valea Motruilui. De la Canute

I) Al. BircAciliDrubeta 1931 pag. 5.2) Mind sitele de ziduri dela Catune-Mehedinti n'au fost Inca explorate

Se prea poate si avem de a face chiar cu cetatea Amutria, pe care cermet-torii nostril au cercat in zadar s-o plaseze pe la Rticari.

C5

5'7-77 ,*

r 4A

I'

'

L4

p,

1

"r9

tinei I),

www.dacoromanica.ro

27

Aceiasi organizatie a adus desigur disciplIna. supunerea. oarbd.neconditionatd, ordinea aceia perfectä care sute de ani a asizuratisblinda acvilelor imperiaie,-dar Care Cieto-Loacilor, barbari liberi, leva fi trezit in suflet destuld repulsiune, un dispret analog cu acelal lupului Mitnand din fabulá fata de abide gras, dar inläntuit.

Piatra funerarA a unui negustor din Drubeta

Au venit de peste Duniire idei religioase noui : politeismulgreoo-roman, cultu mortilor cultul impäratilor. S'au gäsit !laDrubeta numeroase statuete reprezettand pe zei romani i altarenu mai putine la numär dedicate lor, lui Jupiter lui Mercur, Marte,Diana si lui Venus. Toti acesti zei au fost adorati acolo, ba si divi-nitäti de origind asiaticd, Mitras de pildà j Cybela (Magna Mater).Adorarea aceasta a zeilor rdsariteni devenea fireascd intr'o regiunein care veniserd fcarte multi orientali. Cultul mortilor a fost si elin floare, dovadd numeroasele morrninte, bine ingrijite i impodo-bite, ce s'au descoperit in jurul castrului, luaate din cardinidil si

4 .=- -

i

www.dacoromanica.ro

28

din piaträ, cu stele funerare pe dcasupra si cu un bogat inventarinatuntrul lor.

Inseriptie funerarA din sec. II, folositfi ea material de constractie in sec. IV

Cititul impäratilor, atat al celor morti cat si al color in viatä,-

Turnul lui Iustinian la Drubeta

a fost deasemeni in uzul localificilor. Am varbit in 1:1Tivinta aceastadespre un monument inchinat memoriei lui Marrcu Aurelia. Un alt

_

5',,sr

).14O1.T FE ikt S I Vt:/ Q.L\,;/-4\14-,ATtTri STA

\A;. 1

.,>

2

.

.%

°

---

.- , , ...,....,ZI ', ---1.;. e ..w,5 ..90- 1.- -

"+,.....

-= qk V,t 1 . V o9-, ...,..

-.:..........., , ,,..,__

.--,-.., .... .

i!

vl- )

,

www.dacoromanica.ro

29

monument i s'a inaltat pc la 200 ci. Chr. lui Caracalla, altul luiGordian III.

Dar viata romana la Drubeta a .achts si ideia de comfort, care ede in-esupus in orice aglomerare urbana, in orice formatiune, carea depasit cadrul static si actor: al vietii rurale. Felul locuintelor,mdrimea i soliditatea lor, dar si o multime de obiecte mdrunte,care serveau pntru toaleai sau ca podoabe feminine : oglinzd de me-tal, cercei de atm, inele, fiole de dicta pentru parfumuri. ne indrep-tatesc a crede ca populatia de ad se obisnuise deabinelea citconfortul oferit de civilizatia romana. Tot in legAturd cii ideea decontort treebue sä punem numerowele cpaite desooperite ad, cumsi un hypocaust", un cuptor subteran care indeplinea slujbakyriferelor n od erne.

EPOCA LUI CONSTANTIN CEL MARE. Timp de trei yea-curl si mai bine a fost aid la Dunare o neincetata pendulare etnicg,social;1, culturalà. Caryl reusiau Romanii sa-si intinda stapanreapima peste Duna're si sà stablicascd in Dacia felul lor de viatd, candbarbarii isa-si recastige drcptul lor la sillbaticie si libertate.

La anul 247 d. Chr. Gotii nu nomad ca nävalesc in Dada, nunumai cli. o cotropcsc cu totui, dar tree si Duarea, infrang armateleimperiale conduse de Decius si ajung Nina pe Ormurile Greciei. Inzaclar imparatul Claudia (268-270; ia intre titilurile sale pe cel deGeticus", ca seemn cii. ar fi invins pe Goti ; isbdnzi1e lui sunt ima-ginare (1); Dada e perduta si cu ea Drubeta. Aurelian la anul270 nu face deck sa iconsacre oficial nom stare de lucruri.

2 3Monede dela Drubeta

I. Monedd greceasek 2. Moned'a" a lui Gordian, 3. Aurelian, 4. Dioelenfian

4

Desi Dacia a fost rJlirsifIi oficial la anul 270 d. Chr., totusi le-gatura intree ambele nialuri ale Dunareei n'a fost intrerupta. Do-vadd este faptul cä s'au gasit de curand la Drubeta numeroase mo-nede ale imparatului Diocletian (284-305 d. Chr.).

Abia sub Constantin cel Mare, autoritatea Imperiului este resta-bilità Dunare. Castrul deela Drubeta si desigur intreg orasulinconiurator fu gasit distrus de barbari. Constantin cel Mare recladicostal, bine inteles dupd un plan non, utilizand la intamplare totmaterialul vechilor clii.diri dlinâmate, panä si isrtatuile l pietrelefunerare, tare ti-au esit inainte.

Este de mamma ca tot atunci crestinismul, care se furisase la

1) N. IorgaChestiunea Dunfirei 1913.

ca.

Tiede

www.dacoromanica.ro

30

Drubeta inca din vremea lui Traian, veni ca religie oficiala. Poateca temeliile acelei bazilici, care au fost descoperite la doi pasi spreapus de castru, sa dateze chiar din vremea aceia. Refluxul puteriiromane c produse insa in curand. Drubeta e distrusa din nou debarbari.

EPOCA LU1 JUSTINIAN. Abia dupa doua veacuri, Justi-nian, care a domnit (527,565) Peste fun imperiu roman grecizat, vaincerca pentrit ultima oara sa readuca acvtilele imperiale peste Du-nare El restaura csartul mimit atunci Pontes, care sta pe maluldrept al Dunarei, iar Drubeta nu o gOisi vrednicd dea fi refacutd,dupa cutn ne relateaza istoricul sau Procopiu. Se multumi doar sd

Baso-relief pe scoi01, descoperit recent la Drubeta

ridice in coltut de sudvest al castrului un turn circular, utilizand inacest scop numeroase pietre funerare j sfaramatuni ale castruluidistrus. Acest turn circular, (1) care serveea ca adapost al uneituici garnizoane bizantine, lua numele de Teodora. dupd numelesotici imparatului. Se mate ca modesta bazilica, pe care d. Al. Bar-Lacila, directorul Liceului Traian" din T.-Severin. a gaisit-o con-struita deasupra ruinelor zidirilor lui Constantin cel Mare, sä fieopera oamenilor lui Justinian. Trebue sä socotim din aceiasi epocaa lui Justinian si un frumos baso-relief, facut pe o scoica, pe care-Irerroducun si nod, reprezentand o scrub din viata hti lees si anume

2) Descoperit de Tocilescu.

. ,.,

/ i V ! - ,

a ' L '"I ',6. -,-A,ic ,Tki

www.dacoromanica.ro

31

botezul su, baso-relief lucrat diva toate canoanele artei bizantinesi scare a fost desccperit nu de mult la Drubeta.

Ou JuSitinian sau pcate cu urmasul sau Justin II (566-578). candDacia e invadata de barbari, se inchee istoria antica a orasului deazi T.-Severin- Sase veacuri lungi sii intunecoase trec, in care, pestevestiale vietei infloritoarc althdata burtgana si scaiul se indeasa".

SEVERINUL MEDIEVAL

Severinul e arnintit intia card inanul 1233, (1) capitala unuibanat unguresz, corespunzator azi cu judetul Mehedinti si ale carulrosturi erau sa asigure penetratiunea spre rasarit a coroanei ma-ghiae in dauna rivalilor bulgari.

Intr'un document publicat de Hurmuzachi (vol. 1) giisim Ca primulban al Severinului a fost un oarecare Luca: Luco bano de Seurino et mul-tis aliis regni nobilibus praesentibus".

1

Patru ani mai tarziu la 1237, Papa dela Roma se si adreseazaplin.tr'o buld a sa neophitys in Zeurin et Foal adia:entibus consti-tutis" meofitilor catolici din Severin 51 din teritoriul stapanit de myimprejur. (2) Aceasta asezare ungureasca, cetate desigur, avu oconducere ccalugareasca si anume pe aceia a Ordinului Dominica.nilor. Dominicanii pornind din noua cetate a Severinului, claditäde Ungur; pentru a se invotrivi din zidurile ei Bulgarilor Vidinului,predicau in mijloeulRomiinilor din judetele oltene. Era vorba deo :eruciata convertitoare impotriva Tarului Ioan Asan si de inte-tncierea la 1238 a.tmei episcopii catolice a Severnului". (3)

S'au intrebat multi de'unde numele acesta de Severin. Multa vrememai ales in epoca de romantism a istoriografiei romfinesti, a dainuit credin-ta false cd numirea venea dela imparatul Septimiu Sever, eel care ridicaseodinioara cetatea Drubeta la rangul de colonie. S'a constatat apoi cá in is-toria antica nu intfilnim nicderi numirea de Severin. Origina numelui trebuiacaulata in evul mediu la Dominicanii care la 1233 infiintasera Banatul Seve-rinului. E probabil ca unul dintre cei dintãiu conducatori al lor in acestelocuri sa fi purtat numele de Sever. De aci: Severin.

Aceastä epansiune rnaghiara si catolica in acelas timp fu sta-vilità in eurand si arum: la 1241 cand Tatanii invadara tara Oltu-lui". Cu Tatarii avu si lupte un oarecare Dezerenban" sau Beze-renbam", care se pare ca n'a fest altul decat Banul de Seberin Se-berenbam". Osiu-era numele acestui ban de Severin. Tatarii prad`asi dezorganizeaza intreaga Ungarie si astfel opres pentru moment

I) In 1933 s'a Implinit aa dar 700 ani dela infiintarea Severinuluimedieval.

2) I. C. FilittiBanatul Olteniei si Craiovestii, in revista Arhivele 01-teniei Nr. 59-60 1932.

3) N. IorgaIstoria b4sericei romanesti. Ed. II. Bucuresti 1928.

www.dacoromanica.ro

32

acel Drang mach Osten" al corcanei maghiare, care se va mani-festa insa din nou la 1247, and Bela IV cedeazd Tara Severinu-lui" altui ordim religion si anume Cavalerilor Ioanitii precum sichinezetele lui loan si Farcas si palm la Olt, minus tara Jui Litovol.Li se clan acestof cavaleri germani o multitne de drepturi, acela dea aduna dari dela locuitorii valahi, de a le cere concursul in cazde razboiu Si de a-i judeca in Ump de pace Singurd pedeapsa cumoartea ramane un drept exclusiv al regelui unzur. (1).

Printre banii ungurcsti pc care ii int5lnim la Severin la sfar-situ! veacului XIII, e un oarccare Stefan Mikud (1275-79) originar

Turnul lui Sever

din Tramilvania. Lnul dintre fill ski Ion sau Ianos a fost deasemeniban al Seeverinulu!. Clara, o folk a acestud Iamosi, s'a asätorit cuNicolae Alexandru Basarab, domnul Munteniei.

Citam in cest sens din frumuasa si ampla lt(erare a d-lui C.Gane : Trecute vieti de doanme si domnite" vol. I Bucu-resti 1932 :

Cat despre Clara, a doua sotie a lui Alexandru- Nicolae Voe-vod, cLl care a domnit intre anii 1330-1364, ea era din neamul ba-

1) I. C. Filitti op. citat. Vezi deasemenea N. IorgaIstoria comertu-lui Romaine% Bucuresti 1925 (pag. 36).

www.dacoromanica.ro

33

nilor unguri de Sevetin, conti de Dcboka. Se stie cä e vremeaaceia tinutul Mehedinti si partea de vest a Gorjului aparLineau co-roaned ungare. La sfaritul veacului XIII, aflam acolo un puternicsnior transilvan, Stefan Mikud Menus. numit Lan de Sevuinsi primind dela rege un 'ntins domeniu compus din satele Dabdicesti,Runic% Balta, Eradiceni, Stroesti, Stolojend, etc".

TURNUL LUI SEVER". Ce a subzistat in decursul veacu-rilor Si pad astazi, ce probe materiale. palPabile de pe urma stiWa-nirei unguresti a Severinului ?

Exstä si astazi in griidina publica a orasului modern un turnmaret de o inaltime apreciabila, iar alaturi de acest turn crudnele unedbiserici medevale.

Multa vreme orgina acegui turn a fost un subiect de gontro-versa pentru eel cetatorii Iocalnici. Uniii puneau constructia turnulutpe seama Dacilor, altii pe seama Romanilor, socotindu-1 ea o anexda celatii Drubeta. Nic o instcriptie flu dovedea 1nsd vreuna dinpresupunenile ce se faceau D-1 Nicolae lorga intr'o luorare a sa maiveche Chestiunea Dunarii (1913) il socotea cladit in vremea JulJustinian. Inainte de razboiu insä s'au fäcut cercetdri suplimentare

s'a descoperit Ulna turn pe alceas canna, o hiserica ale carelziduri eerau cladite cu piatra luatä dela Drubeta. In zidurile ei era,de pilda, integrat si un monument ridicat odinioard, pe la anul 200,impdratului Caracalla. In controversa ce se iscase asupra vechimii

incepea sa se fated luimiinà. Procedandu-se prin metodaca : 1) turnul nu e dac ; 2) nu e roman; 3) nu e bizantin

(Justinian a cladit e drept un turn circular, dar acela a foist desgro-pat in coltul de sud-vest al Drul3etei), nu ramthlea in picioare decatipoteza ca turnul Severinului e clddit de Unguri, in epoca aceleiexpansiuni maghiare despre care am vorhit mai sus, ipotezd admisade toata lumea si care e intäritä de aspectul rpecific medieval alturnului. ,

SEVERINUL SUB BASARABI. Dominatia ungureasca asu-pra Severinului a durat aproape 100 and dela 1233 si pand la 1327,eand Basarab, prim! Voevod a! Tdrii Romanesti, rupand legaturilelui de vasalitate Rita' dee regele ungur, axed Oltenia impreunä cutara si Cetatea" Severinului. E prima oard cadn se mentioneazdexistenta eetatid, desi, desigur ea dainuia mai demult, dacà nu chiardela infiintarea bauatului. Ourind Carol Robert, regele Ungariei, or-ganizeaza o expeditie impotriva lui Basarab (1330) per Zuerin...transtulit se in terrain Bazarab voivode.. ut de ipsa terra insulinBazarab expelleret". Dupa ce cuceri cetatea si intreg banatul Save-rinului, Carol Robert numi ban peste ele pe Dionisie Szécsy. Caindajunse la râul Motru, nude se pare cä era hotarul tärii Severinulul,Basarab trimise regelui propuneri de pace, pe care regele le res-pinse. Sfarsitul expeditici fu o infrangere lanintabild la Posada aarmatei regale. Carol Robert abia putu sa scape, schimbandu-siportul spre a nu ii recunoscut

Epilogul acestei infrthigeri cumplite fu ea regele cat timp maidomni. adica pana la 1342, nu se mai gandi tsa ceard tribut dela

3

si

turnrului, eli-minded

www.dacoromanica.ro

34

domnitorul "Yard Rornanesti. Acesta stapani nu =mai diferite voe-vodate din cuprinsnl Olteniei, ci i tiara Sevrinului.

DacA Basarab va fi stApinit in acest interval de timp, adecl dela 1330la 1342 ei cetatea insAO a Severinului, faptul e oarecum indolnic, pentrucAacelae Dionisie continuA a se intitulfi ban al Severinului. Poate Ca tinutul rd-mAsese lui Basarab, iar cetatea Uugurilor sau poate titulatura ce da a-cest Dionisie era o simplA pretentie a sa, prin nimic justificatA. In orice cazfaptul riimfine a fi lAmurit mai thrziu. Nol, pfina la probit contrarie, putemadmite cft voevodul prii RomAneeti a stfipfinit atAt tinutul cfit i cetateaSeverinului.

La 1342 hula, cand pe tromd Ungariei se urea Ludovi. fiului Carol Robert. Basarab socoti cä e fun act de prudenta sa reia

legaturile cu coroana regard ungureascd. El trimise in Ardeal, pefiul d mKtenitoru1 sau Alexandru, sa salute pe Ludovic. Ba i-a ce-dat regelui cu acest prilej si Banatul Severinului.

Timp de 100 ani Severinul trece din 'nand in mand, ca intr'unsistem de rotatie, eand la Unguri and la Romani. Dam mai jos untablou cronologic de intervalele in care Severinul a fast stapanit deBasarabi, aceasta pentru orientarea cititorului, care altfel ar riscasa nu poata furmari fenomenul deck cu multa. greutate.

1327-4342. Basarab stapaneste Severinul.1357- -1364, Alex. Basarab stapaneste Severinul.1364-1372, Vladislav (Vlaicu) stapaneste Severinul cu intre-

rupere.1373-1376, Vladislav (Vlaicu), cu intrerupere.1382-1383, Radii I, stapaneste Severinul (cetatea).1385, Dan 1, recucereste Severinul.Alexandru Basarab tine asa dar, Severinul sub stapiinirea sa

intre 1357 si 1364, care la 16 Noembrie 1364, Cand Vladislav sauViaicu se urea pe tron, trece in posesiunea acestuia. Stapanirea luiVladislav asupra Severinului va fi mereu disputata de regele ungur,care il declard pe dommul muntean chiar din anul 1365 ca rebelliset hostis". (Rebel Si dusman).

La 1374 Vladislav stapanea efectiv Mehedintul, insa fara ce-tatea Severinului. Avem din timpul acesta 5i un hrisov al sau, princare doneaza ctitoriei sale manastirea Vodita satele Jidostita, Cos-teni, sau Costesti si Topolnita, toate in stricta Apropiere de Severin.

Dan 1, in scurta lui domnie, va cuceri si el cetatea Severinului(1385), care va ramane mostenire urmasului sau la tron Mircea celMare (1386).

Mircea o va stapani aproape in tot cursul lungei sale domniipand la moartea sa in 1418. El va purta tot timpul, printre mul-

tiplele sale titluri si pe acela de stapanitor al comitatului" Seve-rinthlui. Aci la Severin avea loc in 1406 o intalnire intre Mircea,autocrat al amandorur malurilor pe toata Dmiarea 'Ana la Ocheansi al orasului Silistrei" s intre Sigismund, maretul rege al Ungariei.

Aceastä cetate a Severinului, care trecea vesnic din mana inmana, care era de veacuri un mar al discordiei intre coroana ma-

toi-o

$1

vgar

www.dacoromanica.ro

35

g1iiar i domnitorii români, n'a putut sa ajungd niciodatä un cen-tru de viata prosper. 0 fortareata ct un turn de observatie ale cdruiruine S3 \Tad si astazi, o biserica alaturi, ale carei rdmasite au,fostdeasemeni descoperite, cfiteva locuinte pentru ban" si pentru os-tasii sill, locuinte a caror existenta n'a fost dovedità Inca, dar pecare trebue s'o banuim, iata la ce se reducea intreaga cetate aSeverinului.

Biserica medievald dela Turnul lui Sever

Importanta ei era insa covarsitoare din punct de vedere mi-litar, ca loc strategic, de unde se putea opri comunicatia intre Du;närea de jos si cea de sus i asa intreruptä prin cataractele delaPortile de Fier.

CATIVA BANI -ROMANI DIN SEVERIN. Am aratat ca petimpul domniei lui Mircea cel Mare, Severinul a stat aproape ne-contenit sub stapânirea romfineascd, cu exceptia anilor 1391-1392,and gasim bani unguresti, 1393-95 and bdnia e ealificata va-canta", sau a anului 1397 and iarasi gasim sun ban unguresc. Mir-cea, care inteun document ipoarta numele de domn al baniei Se-verinului", va avea in divanul domnesc pe unii boeri, care contra-senmeazd hrisoavele intitulandu-se bani al Severimului". Ii notamasa cum i-am gäsit intr'un pretios articol al d-lui loan C. Filitti(Oltenia si cArmuitorii ei, 1391-1831, arhivele Olteniei MaiAu-gust 1930): Dram la 1391, Stanild 1394, Dragoi 1398, Radu Ca Iotala 1409, Radu la 1413, Radu si Aga la 1415 $i 1418.

MITROPOLIA (?) SEVERINULUI. Desigur ca acesti baniromâni de Severin Tarsi aveau resedinta in cetatea Severinului,dupa cum nu vor fi avand-o acolo nici asa zisii mitropoliti ai Se-verimului, pe care ii intalnim in tot cursul secolului XIV. Dar asurgachestiunei mitropoliei severinene se cuvine sa insistam. Vladislav(Vlaiou) lasase catva timp propaganda catolica destul de libera in

.

Oa&

.

t;,0

1

,_-f

7.°

www.dacoromanica.ro

36

Muntenia. Acest lucru alarma pe Patriarhul din Constantinopol,care hotari s pedepseasca pe mitropolitutl Tarii Romanestipentruca nu se opusese propagandei apusenilor. Dar Iachint erasmijinit de Vladislav si atunfoi, spre a nu se forta prea mult lucrurile.Patriarhia admise ca lachint sä ramand mitropolit, cu conditia casa se mai inflinteze inca o mitrcipolie cel putin pentru o parte dinteritoriul Munteniei. Titular all acestei noui mitropolii a fost numitDaniil Xritopulos, devenit Antim, prin calugarie. De ad au trasunii istorici ai nostri concluzia ea Vlaicu a creiat efectiv o tnitro-polie a Severinului si ca Antim a fost cel dintaiu pastor al ei. Uniiau mers si mai departe socotind ca au si descoperit la cativa kilo-metri spre vest de actualuil Severin (land satuil Schela Cladovei)ruinele bisericei mitropolitane in care pästorise Antim. I). Nicolaelorga nu impartaseste aceste pareri si socoteste pe Antim ca osimpla dublura a mitropolitului Iachint.

Antim n'a avut o eparhie aparte. Mitropolia de Severin n'a lostcreiata in mod efectiv. Ea a avut un caracter pur nominal. La 1383,cand cetatea trace pentru o clipd in mainile Ungariei ,un prelat ca-tolic anume Grigore, isi ia si el WU de episcop de Severin precumsi al partilor de clincoace de munti". Resedinta lui fu insa la Campu-lung.

Tot atat de straini de Severin sunt, pe deoparte un prelat grec,care, intre 1389-1401 semneaza la Constantinopol in josul actelorsinodale cu titlul de episcop al Ungrovlahiei de catre Severin", Pede alta prelatul grec Atanasie, care, fldtor in taxa intre 1389-1397,semneaza intfun act domneoc cu titluil de Mitropolit al Severinului".

Aceastä mitropolie de Severin, fictivä cum am vazut. are uncaracter pasager. Duna" Mincea cel Mare, nu se va mai vorbi deea niciodatd.

COMPETITORI NOUI : TURCII. La mccartea lui Mircea celMare sub domnia nevolnicului sau fiu Mihail I, Ungurii recuceresccetatea. De acum inainte insa, tendintele de expansiune catre Du-ndrea de Jos ale regilor Unguri se vor isbi, nu numai de rezistentaalutohtonilor, ci si de ridkarea la Dunare a unei noui puteri si a-nume aceia a Turcilor.

Inca la 1413 boerii (?) din Severin se infätisara noului sultanMahomet I si 4 se inchinard, iar Ienicerii ocupard Turnul" (Turnu-Mdgurele de azi). Dunarea devine turcesc si asa va stasecole dearandul pand la 1828.

Severinul reluat de Unguni, dupd curn am spus la 1419 (dupaaltii la 1424) e rezidit de Sigiismund Craiu, pentru a putea rezistaiouternicelor atacuri turcesti. Ba la 1430 salt 1431 ,e1 chiauld aicci peCavalerii Teutoni si aseaza un capitan Klaus de Redwicz, care isiva lua titlul pornpos de ban al Seveninulte. Ba si Papa trimite unepiscop catolic anume Benedict care va avea .sub jurisdictia sa panasi pe catolicii din Moldova. Dar toata aceastä recrudescentä tarziea puterii onguresti se va 5ierge ourand. Se pare ca la 1481 and

1) Nicolas IorgaIstoria Bisericei Rominesti, Ed. II 1928 pag. 45.

Iachint,

tun flutviu

www.dacoromanica.ro

37

Turcii se pregateau isa cucereasca Chi lia, o airmata a lor condusade begii frati Ali-beg si Schender-beg, inconiura Severinul si-1 da-raina.

Data dArAmArii de cAtre Turd a cetAtii Severinului nu e cert. DupApiirerea d-lui N. Iorga, Severinul fu cucerit de Turei abia la 1524, cu putininainte ea intreaga Ungarie sà cadfi sub stApAnirea lor: La 1524 se ia delaBali-Beg din Belgrad Severinul garnisonat de .Unguri, càci domnii munteni

pierduserá in a doua jumdtate a secolului XV. (N. IorgaChestiuneaDunArei").

As-rid se sfarseste istoricul baniei si cetatii Severinulni. Din ce-tatea, altädatä mar al discordiei a trei puteri militare, nu va mairamane in pkioare deck un turn, care, in mijilocuil daramaturilor,sà amdnteascd cercetatorului vremelnicia si a gloriei si a puterii.Dar nici dài amaturile n'au fost %ate in pace, cad dupd o tra-ditie care a dainiult printre severineni o multime de pietre au fostcarate de Turd pe da 1700 peste Dunare, uncle si-au ,claclit cetateaFetislan (Cladova dc azi).

Un mare visator Vois lav Ilici, cel mai mare poet elegiac al Sdr-bilor, pribeag candva prin Turniu-Severin, se va inspira In fata rui-nelor cetatili si ile va cAnta in verouni de un omenesc prolund. Re-producem aici in intregime poema. (1)

Elegie la ruinele turnului lui SeverCdldtor ce vii din tura 'nfloritei HippocreneCeinta_mi cdntarea durereiCdntul -ternei trude. Nddejdi seumpe md'nfelardPrietenii nearneigirdCz femeile amante.Prczentul meu e pustiu ca o penerd pustieIn al cdrci addnc se-aude vldguitul meu glas ;Curg-a trecutul melt ca repedca apd de munte,Si cu el bucuria mea un ceas de paradis,Ca svonul stins din vreme. La tot cc frumos imi pare

St patriei, ivbirci çj junthki amic.Orb.-ste eu jertfit-ant $i linistra-mi $i zilele,Si vlaga

La rdnd cdzurd toate: card, iubire, prieteni,vdpaia dorintei, credintd ca vis ;

lar eu rdmas-an. singur Cantati cdntarea durerei!Mort e trupul men distrus, gol mind turn,

De pt vechile ruinc ale culei, d4^ viatdDar unde durat a Sever puternicu-i palat,

1) Poema Elegie la ruinele Turnului lui Sever" apärutà intAia oat% inromAne0e in Convorbiri Literare" (Sept. 1914) tAlmifeitil de d-1 P. Cancel.A fost reprodusA in Antologie poeticA mehedinteanA" (T-Severin 1932).

inimci.

II

Si It

di'n .

www.dacoromanica.ro

38

Ca de pe trufafe ziduri gramezi barbare s'alunge,nemdrginitul sumbru dar vecinic dragu-rni vis :

Vise: et'Ina pace. Cetate veche a lui Sever !Si ta oft ca mine murnie, fdrd de viald trup.Pe tine hcscotul se'nlinde $i $erpii urdfi se-ascund

corbul trist mai lipd de pe al pietrei tale vdri,Aletturi de, um dele-ji ziduri grelmezt, de piatrd stau

urntz zace aryncatd.. Dar p'asta piatret a taCv pa$ii truditi eu merg, ca numele meu sà mi-i sgdriiPe sarcofagul acela,In care odihne$te viala de mutt stinselor veacuri

vietei eterne &fund'. In zi senind d^ MaiCdnd vdntul lndoatie spice sau murmurd tainic seara,El mired un viu lintoliu un vis etern.

Pe Duvdre insa'n jos $optesc salcii,Tufirul ne rdde pldcut, vicata del tineri fioriCdntali, o cdntecul sumbru, o cantut durerii cantati.

Eu i ascult in suspine. ecoul clad pustii.

CAMPUL SEVERINULUI". Dupa dararnarea Severinuluinumele lui nu va pied. El se perpetuiazd peste ,secoli kat min ear-tografia timpului, eat $1 prin traditia populara, care va desgina intotdeauna locurile cetatii clefuncte cu nurnale de Campul Sever--

Starea aceasta de lucruni va dànuj (Ana la 1833, data lacare ia fiinta Severinul modern,

Intr'o hartä a lui Iacob Castaldo din anul 1584, gasim indicatintre alte localitati si Seueriunum, care nu e altul deck Severinul.Ger. si Leon Volk, intr'o hartä lard data, dar care, dud tehnica cucare e executatd, pare posterioard celei dintai, aratä un sangiacat (1)turcese cu numele de Severin. 0 hartä a lui Nicolaus Visischer dinAmsterdam, care pare a fi cam din aceiasi epoca cu harta fratilorVolk ,arata $i ea Severinul.

In Ilivacp TstoXpatttb; OUTTpo8Xaxtccg" (Tabla geografica a TA-rii Romane$ti) a Stolnicului Constantin Cantacuzino (Padova 1700) ga-sim mentionate:Thpupcc Tee Tpoccavou, Thapvitg §i 7Np-fog (cu un turn a-

fiind vorba de turnul lui Sever).La 1723, Friedric Schwanz alcatueste, pe timPul ocupatiei au-

istriace a Olteniei. harta a acesti provincii (Tabula ValachiaeCisalutane) in care rnentioneazd Intre alte localitati Turi Severin.Csernets, Bistrits, Batuz, Stiahaia.

Un oarecare St. Robert inteo harta a Ungariei din 1751, incare hotarul dintre Banat si Mehedinti e aratat pe Cerna, inseamna$i el Severinul alaturi de Cerneti, BiNtrita, Batoti, Devesel, Strehaiasi de alte localitati mehedintene.

In atlasul Schauplatz der fiinf Theile der Welt, herausgege-ben von F.1. I. von Reilly Erster Theil, Wien 1789" gasim deasemeni:

1) Sangiacat=provincie, judet.

Vise;

Sl-al

falinta

inde$it-le

nuke.

Td

land,

u

www.dacoromanica.ro

39

Severinen-Thurn, Tschernetz, Strehaja. Bistricz. etc... Tot astfelinteo harta italieneasca din 1790 (La Valachia divisa ne suoi

distretti" de Pazzini Car li) gasim Czrnetz. Seveerin, Bistritza.Strekaja, etc.

Aceasta persistenta, cu care cartografli tin sa mentioneze unoras, care perise cu sute de ani mai inainte, iti evoca pared versurilelui Eminescu :

Icoana stelei ce-a muritIncet pe cer se sueEra pe când nu s'a ziirit,Azi o vedem 0 nu e".

La 1771 se publica. la St. Petersburg de icatre C. N. Roth o Cartespeciale de la Principaute de Valaquie" in care gasim : Carnet, Ba-totsch, Devezel, Orevitsa, Bistritz, Strekaya, Isverna, Negoesti, Pa-des, Baja si Severin. (1)

Sore sfarsitul erei fanariote, del eruditi greci, care haladuiauin tard, ne dau i ei relatii despre Severin. Unul dintre ei Filinidetipareste la lipsca in 1816 o geografie : Geografikon teds Rouma-nias", care e insotitä de o harta in care figureaza nu numai Princi-patele, c 1 Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Ardealul si Banatul, iardintre localitatile care nc intereseazd aici gasim Cerneti pe langacare e insemnat Podul lui Constasntin", iar ceva mai spre sud :Campul Severinului".

Reproducem acum 51 din textul lucrarii pasagiul in care se po-meneste despre aceste localitati (pag. 175):

Cerneti, asezat in apropiere de Dunare 51 de Orsova, e rese-dinta. ispravnicului. Nu departe de acdst oras se afla. si turnul saucetatea Severinului ca si podul de lemn (?) al imparatului Cons-tantin, care s'a construit de catre Sever, ce lupta contra Gotilor,dupa care locul s'a numit Severin. A lost atribuit insa marelui im-.06rat Constantin, care a colonizat locurile. Turnul este o vechezidire a Banilor. Kimpu Severinului" (pronuntati pe Kimpul ca peCampina), odinioara localitate ce se intindea ne o campie in jurulturnului astazi ruinat".

Cum vedem, Filipide e cam slab in istorie, ceeace e interesantmi relatarile sale e faptul ca si pe vremea lui dainuia numirea deSeverin si de Campul Severinului. Celälalt invatat grec, care seocupa de istoria si geografia Principatelor, e contemporanul lui Fi-lipide anume ))ionisie Fotino, care dd Istoria vechei Dacii, a Tran-silvaniei, Vlahiei si Moldovei" in trei volume (Viena 1819):

In apropiere de Cerneti este 51 turnul sau cetatea, ce a existataltadata la marginea campiei Severinopolis (sau Campul Severinu-lui) si care s'a construit de Sever, imparatul Romei, fiind apoi cu-cult de GO; de aci vine faptul ea intregul tinut dintre Olt 51 Du-ndre a luat numele de Comitatul Severinului, condus de comiti(bani", dupà dialectul locului), acestia avand resedinta lor la Stre-haia (candva oras cu o manastire intaritä, claditä de vestitul Mihail

1) Mai toate hfirtiie acestea se pot gAsi in biblioteca pe care generosul3. C. Bibicescu a liisat-o mostenire severinenilor 0 care ii poartd numele.

--

:

www.dacoromanica.ro

Voevod eel viteaz, inainte de a ajunge domn); apoi resedinta s'a mu-tat in cetatea Severinului si mai tarziu Ia Craiova".

Spre deosebire de toti acesti cartografi, geografi si istorici,care voibese de Severin fdra sd-1 fi väzut, un edldtor italian dinsecolul XVII, cu oarecare culturd $tiintificd $i cu mult spirit de ob-servatie va veni pe locurile noastre, le va descri de visu, si le vaconsemna intr'o luorare Description du Danube" (1).

E vorba de Conte le Marsigli, inginer, care la 1689 va fortifiaainsula Ada-Kalch, i va vizita ruinele podului lui Traian, cele delaTurnul lui Sever $i castramentul dinspre apus (dela Oboare). Re-producem aici cateva fraze cu privire la Turnul WI Sever : Estesituat in marginea Dundrei intre podul Traian Si castramentul dinCampul Severin. Are forma unui paralelogram si e impdrtit prin-tr'un zid aproape in cloud' parti egale, formand doud careuri. Tere-nul pdrtii dinspre Dundre este mult

Despre castramentul de pdmant dela Oboare scrie intre altele:.La o jumdtate de mild mai sus de podul Jul Traian, in margineaDunarei se afla un mare careu, incins de um retran$ament ale cdruilaturi sunt fieeare de Cate 173 stanjeni..."

Inainte de a inaheia socotim cä e bine sa reproducem si un pa-sagiu in care Marsigli se ocupd de ruinele Drubetei. El e doar noPrecursor al arheologilor care vor cerceta mai tarziu acoste ruinein chip metodic si stiintific. Dupd ice vorbeste de cetatea Pontesde pe malul stang, trece cu descrierea la Drubeta si zice :

Celalalt fort cure este in Romania, are altd configuratiune,seamand aproape au un careu lung a cdrui laturd dinspre rdsdriteste cea mai mare si are 66 sthnjeni in lungime ; cealalth liaturddinspre apus e mai mica avand numai 56 stanjeni. Lauri le opusear avea aceleasi dimensiuni, dna* unghiul dinspre apus aproape cutotul separat de rest, nu ar face sai se vadd aci o figura particulardde forma' maid (2).

I-IRISOAVE VECHI DESPRE SEVERIN. Am ardtat ea' deladaramorea cetatii Severinului, care se va fi produs fie la 1481, fiela 1526 cum sustin altii si pand la infiintarea orasului modern in1833 i:umru d Severin san de Campul Severinulud e mereu po-menitd fie de cartografi, fie de istorici sau de geografi. Vom ardtanum si unele hrisoave in care deasemeni Severinul e mentionat.Reproducem de pildd dintr'un hrisov dat de Rack Vodd (RadaLeon), in unul 1667 :

Cu ajutorul milostivului Dumnezeu, Etu Radu Vodd, stäpanitora tot pamantul Tdrii Romanesti si peste toate mai mare si bdtranintre fratii Ion Leon Stefan Vodd, cdruia i s'a dat de Dumnezeustdpanirea acestui pdmant ; slugia Domniei mele Gheorghe Rosusi fratii lor feciorii lui Avram din Cerneti si Preda cu fratil lui fe-ciorilor lui, Dumitru d'acolo $1 cu feciorii lor cati Dumnezeu le va

1) Lucrarea aceasta se gäseste deasemeni la Biblioteca Bibicescu dinT-Severin.

2) Figura aceasta de forma ovalä e Turnul lui Justinian, descoperit inzilele noastre.

inclinat"...

43

www.dacoromanica.ro

41

da, ca sä le fie lor ocind pamantul SeverInulul, din gura Topolnitaava in sus Wand in Trestenic (1) si pand in Crihald si Ora in VadulCladoei; ca aceastd mosie fostau a Paraschivei Pähärnicesei si ajupanesei Cap lea, fata batranului Toma nepotul banului Preda dinCisuturoaia si a nepotului sau Ivlatei Polcovnicul. Deci acesti oamenice scriu mai sus, fostau rumani Banului Rladn Buzescu, unchiuljupanesel Cap lea co toga' partea lor de mosie, jumatate de satdin Cerneti. Deci ei fiind slugile lui Wand ce au fast visa, tot cu bunádreptate pand la vremoa de moarte: atunci la moartea lui, el acugetat intru inima lui pentnu sufletul lui 51 al parintilor hd de i auertat si cu toatä partea lor de mind jumatate din Cerneti de i auroiluit co a lor parte de mo$ie jumatate de peste hotarul ce autinoto cu pace 'Ana' in zilele iuj Origore Voda, deci and au fostatunci facand Grigore Voda o biserica de peaträ acolo in Cerneti...

Drept aceia si Domnia Mea, inca am dat lui Gheorghe si Predifratilor lor aceiased carte a Domniei Me le, ca ei sa tie aceasta mo-sie Cfinipul Severinului cu ibund pace..."

Amintim deasemeni existenta unui hrisov din anul 1760 Febru-arie 19, carte ispravniceasca de judecata pentru semnele despdr-titoare dintre mosia Severinului si Trestenicul subscrisa: NicolisteSerdar", ialtul din mud 1778 Aprilie 28, carte de cercetarea 51 ale-gerea semnelor despartitoare intre mosia Severinului, Bresnita siTrestenicul, iscaliita de Mihail Stiucil, biv-vel Canaan za-lefegli,o carte ispravniciasca de judecata din 26 Aprilie 1781, ce se referala semnele despartitoare sale acelorasi mosii TheodoracheSinger (2).

CERNETI. Severinul fiind ddramat, o localitate din apropi-ere (4-5 kim. dMantd) Cerneti, i-a mostenit uncle din rosturilesale cel putin pe cele cu caracter administrativ. La Cerneti a fostveacuri intregi resedinta capitanului si mai tarziu a ispravniculuide judet.

Dintre capitalele, Seaunele, judetelor oltene dela sfarsitul yea .cului al XVIII si inceputul celui urmdtor, Cernetul era cel mai mic,mai sarae si mai putin impodobit. Nu se afla nici in mijlocul unuibogat Tinut de Omni mandri, 'avela nici legaturi de comert in-seminate si nici amintiri istorice glorioase nu erau legate de Oman-tul salt Vcchea asezare sateascd, Cernetul avea innainte de epocafanariota, care a asezat ispràvnidllle. un cdpitan (3). Acesta. pentrucä era langa hotar; deci capitanul acesta era un ,Capitan de mar-gine" avand slujitori dintre mosneni supt poruncile sale. Capitanulera supus Banului Craiovean; 5i Dumftrasco Brailoiu, mai tarziucalugarul Dosofteiu, a fost capitan la Cerneti, supt Voda Branco-veanu. Pe iacolo mergea de pe maim' Dunärei la Mehadia, si tar-mele de porci, pe atunci o mare bogatie a Olteniei treceau pe acolo

1) Deal situat spre nord vest de T-Severin.2) Vezi: Istoria Orasului Severin de V. Dometrcscu (Severin 1883).3) De acolo a ramas i cantecul popular mehedintean

Cdpitane de judet,Ce ma tot tii la cotet, etc.'

:

iscalita:

www.dacoromanica.ro

42

la Nemti. Pe acea vreme se vedea in Cerneti biserica ziditä cuvre-o jumatate de veac in urmä de Grigore Voda Ghica cel vechiuin 1673 o temeinicA si destul de frumoasa cladire, cu run turnputernic, care era inchinata Sfintei Troite. Calpitania era la CernetiSi Pe la jumatatea veaculuI al XVIII and inteo descriere a terii,se pomeneste cli este acolo o biserica si o mânästire". ETa in Cer-neti si una din vamile tend, carale cu marfurile sosind dela Voditaunde Inca de pe atunci era cu totul in nine vechea mandstire dinveacul al XIV". (1)

Biserica Sr. Spiridon din Cerneti

Mai adaugam urmatoarele : la 1600 Cernetul era un biet sat(vezi Cuvente din Batrani", Hasdeu). La 1650 insä, Paul din Alepil numeste pazar, ceeace inseamnd targ.

De ce oare aceastä asezare a Cernetului departe de Dunare ?Pentruca Dundrea nu era un mince de comunicatie deck pentrupiratii fluviali ai timpuhri, pentru acei aiani, care ca vestitul Pas-vantoglu, erau spaima si a Peninsulei Balcanice si a Olteniei.

De voie, de nevoie il hräneam. Cand a vrut a pradat Oltenia,ajungand ai lui pana la TatrguJiului". (2)

Locuitorii trirani si boeri evitau deci a se aseza langa aceastaDunare atilt de nesigurd. Satele erau de obiceiu dosite pe &ulna dea-luri in locuri mai ascunse, uncle hotii puteau naval) mai ou greu-fate. Se pare ca Waite satele, care acorn stint in fata Dunarei, au

1) N. IorgaOrasele Oltene (Arhiveln Olteniei 1925).2) N. Iorga Chestiunea Dunfirei pagina 235.

;

r2t,

V

1. I

I n

r.

,

.

4-

4

-I

1,- 11 ;sii,V

. ;:. ,

r

- _2

www.dacoromanica.ro

43

o vatra veche, departe de fluviu, de pilda Batoti, Gar la Mare sialtele. Tot a$a $i Cerneti.

Vazutd printro anumita prismä viata a Cerneti s'ar putea ca-ractcriza asife : ...boerii snopiti de hangerul otoman sau ratacitiin pribegie; jos, un popor turtit sub muntele de däjdii si angarale,abia mai ,Putand räsufla; iaca fisionomia epoeei, posomorata si san-geroasa..." (Tocilescu).

Vechea capitala a Mehedintului zice AL Slätinescu Severin opul citat de noi se desfasura pe campia de peste vadul To-polnitei, in care se mai gasesc si aaum doar case saracacioase dejará si nisip adus de apele cele marl". 0 stradd prindpala mergeadeacurmezisul acestui ora$ rural clued se poate zice a$a, i ureaimpreuna cu orasul din ample (hinca) pana pe deal. Era strada ne-gustorilor. Avea doua piete, una pentru desfacerea kalimentelor tre-buiacioase localnicilor, alta ou un put cu scripete la mjlocdestinata horelor i petrecerilor populare. Perpendicular pe ulitaprinolpala erau o multime de ulicioare de tin caracter specific oriental.

Ca lea era ingusta i strasina pravfiliilor era atat de mult scoasa instrada, cá sa unea aproape Cu cea de peste drum, &and strazii infatisareaunui pasagiu, pe sub care gaseal vecinic umbra si adapost. Spun bdtraniidespre aceasta stradd principald ca, in vrcmea zapezei celei marl, care aco-perise orasul cu troeni uriasi, numai pe sub strasinele negustorilor sa puteacircula fàrã ca trecatorul sa inoate in nesfarsita mare alba de nea. Prävaliilenegustorilor aveau de obicei la strada o ua puternic construità, iar feres-trele se prelungeau in partea de jos printr'o esitura pland, care se numeatarabd."

Pcpulatia totald se ridica la vre-o 7-8000 suflete si se compu-nea din: I) boeri i slugile lor, 2) negustori $i meseriasi si 3) tarani(din care unii mosneni iar altii rumani).

Familbie boeresti oele mai de Eeamd erau ale Mioulestiflor. Glo-govenilor, Gardärenilor si Plenicenilor. Intr'o tiparitura a htiP. Plescianul din 1828 (I), acesta pomeneste pe cativa boeri dinCerneti, care au contribuit la tiparirea earth sale : Mare le SerdarStefan Miculescu, Prea iubitorul de muze Stefan Jianul, Mare leSluger Mih. Ciupagea, Mare le Medelnicer Alecu Lipanescul, Mare leArrnas Stanciu Fratostiteanul Biv Clucer za arie Vasile Strambea-nul, Biv Clucer za arie Georgie Plesoianul, G. Logo fat loan GOr-däreanu si B. Logofat Petraiche Burileanul.

Ocupatia aoestor boeri era munca campalui, la. care nu parti-cipau direct, dar de care erau foarte stnnas legati. Cateodarta, hindnumiti Ica experti spire a stabili hotarele a dona sau mai multe mosil,mergeau la fata si delmitau mosiile. Prin urmare nu pier-deau nciodata oontactul cu pamantul. Alcatuiau o aristoaratie Tu-ralä, o nobletli agrard cu prea putine preocupari spirituaie.

Aveau, e drept, trel biserici (chtiar patru, daca socotirn $i pe cea

1) Gr. P. Plwianul cele dintaiu cuno§tiinte pentru trebuint'a copii-lor care tamp a citi, traduse din frantuzeete i adaugate de Grigore P. Ple-

profesorul de Imprumutat Invatlitura al ocoalelor nationale din Cra-lova 1828.

Gr.

locului

Qoianul,

www.dacoromanica.ro

44

din Banovita, o suburbie a Cernetului, asezata pe malul dreot alTopolnitei) cantau poate si la stratnA Duminca, dar nu erau cartu-rari. Acel iubitor de muze", pe care-I pomeneste Plesoianu, e o fe-riteitä exceptie. Timpul si-1 petreceau cu vechilul, care-i informadespre tot ceeace privea rosturile mosieti lor, cu vizitele pa care sile faceau reciproc, and aveau obiceiul sd se trateze cu dukeatä,cu cafea si mai ales cu tuica si cu niste petrecrei de Pr000rtii maimari numite zaiafeturi, in care lautark dibaci erau adusi sd-si des-fasoare talentele lor muzicale.

Un emigrant francez SalaberrY, ne da pretioase informatiunidespre acesti boeri, pe care ti-a vazut in 1791 pe timpul ocupatieiaustriace. Venind la Cerneti e dus de un caporal de jandarmi aus.-triac la un boer, pe al cam: argat cAlauzul ii snopeste in bataie. A&Eta zi boerul insusi spune : Duna felul brusc cum sosisera,i-au Int (kept ofiteri germanii, ier, de ar fi stiut ioä erau streini.li-ar fi oferit odaia sa ; indata se aduce cafea, dulceatd, tuicasi st servesc pui fripti ; and la plecare oaspetele intinde sotiei boe-rului, intracata dupa moda orientald, cu bufuri de muselina la sin,

cla to duce la inima : recunosc" spune alatorul cd felulei dea saluta era mai nobil si mai afectuos ca al meu" (N. Iorga-Istoria Rom. prin datori vol. II).

NEGUSTORI SI NiLSERIASI. In afara de boor!, o altàturä sociald era aceia a negustorilm:si meseriv,Alor, cuorinzand camo cinLime din numarul total al locuitorilor. Dintre meseriii cele maipracticate erau boiangeria, abageria si tdbeicdria. Se gäsea dease-meni o fabrica pentru pastrama i una pentru lumandri de cearasi de sau, precum i alte cateeva midi inclui-trii legate de nevoilereduise ale doeviterilor, de caracterul mai mult rural al societatii.Nu vrern deasemneea sa trccem tau vederea nici DC cismarti din Cer-neti, care vor fi fast destul de numerosi si insta'riti de vrerne cesi-au inscris munele printre cei care au contribuit la famrea unuiamvon la una in bisericile orasului.

lath inscriptia de pe amvon asa cum o publicd d I T. G. Bulat in Ar-hivele Olteniei": Cade-s a sti ea' acest amvon s'au zugriivit cu toatä cheltuialaboerilororenii negustori cum la vale se aratá spre pomenirea d-lor: Ste-f n Niculescu, Stanciu Fratostitianu, Ion Gärddreanu, Nod'. Popovici, IonVicasoran, Stefan Burilean... Nicu Lupulescu Calin cu cisnzarii lui.

Negotul se facea in ipravalii joase, care aveau in fata lor tarabe.uncle Ise expuneau mat-futile spre a fi vazute de curnparatori. lintr'unadin zidele saptamanii i amime Sambata, era zi de targ" la Cerneti,and in una din pietele orasului se adunan numerosi negustori siclienta. Se pnteau vinde sau cumpara atunci : cereale, rite. fan, 11-unit sdu i allele.

Insusti Tudor Vladimirescu, eroutl revolutionar din 1821, n'a foststrein de mule preocupari mercantile. El era posesor nai numai almai rnultor mosii, ci si al unor rnori de macinat si al unor pravaliidn Cerneti. Ba se ocupa efecitiv si cu comertul, avand ca orrn dealatzeni pe tin oarecare iCirr Nicolae Zoican, prim intermediul caruilavindea la Ru5:ava (Orsova) Wte mari, came si san. durpa cum reiese

rmina,

Wa-

Ca

www.dacoromanica.ro

45

din douà scrisomi (publicarte in Amhivele Oltenier anul H 1923) Pecare le reproducem :

Cane Dumneata Kir Nicolai Zoican."Primind dumneata aceasta, de grabi si mi Instinteg cite cat s'au van-

dut sau, adicii cite parale ocaua. de ai primit toti bani sau nu pentru sfiu.Mai 23 1818Teodor, sluger,

Dumnealui Kiru Nilolai Zoicanu.

Primind rfivasul acesta, numai de cat te poftescu si vii la Rusava ladumnealui Kiru Riclucanu ca sà primesti bani, sà stringi copra i alte vitace te va Inv** dumnealui, (induct iu mi aflu mai departe. Dal% negresituBA vini (sii) te si1eti si faci vita multe. i sint al dumitale.

814 Mart. I. Teodor"

Cerneti: Cula lui Tudor Vladimirescu (in starea ei actualà)

Revenim putin asupra Tudor Vladimirescu 5i reproducemun crampeiu dintr'o biografie, pe care i-o face un contemporan,Stefan Scarlat Dascalescu a cal-id opera a fost data in vileag in 1932de cdtre d. Nicolae Iorga. (Academia Romana) :

Aspru, posomorat, om greu la fire, cum se zice, ii presupuneama fi sangvinari, precum in urma s'a aratat. Nu stiu sa fi fost insuratvre-o data, ca eu l'am cunoscut burlac. Cat despre bravura lui, ni-mic nu pot zice, caci faptcle lui antecedente nu le-am putut canoastesi cele ulterioaro lumea le stie; dar netagaduit este cä ella un omde inimä si hotaritor, poate 5; ambitios, 5i din aceste calitati senaste vitejia...

,,Catra

,'"T:' ....1.--.4---x;:f.3.14,-,"4;',.../

..-.... - , .'"

7

Ez---". .4t4- V:1147.:76. .'4 :7-"4-V;.. 77- f. . 4- ' '''.4' , ...--3:;:a st:' .=

07 "tr::-.0' t- -.-_..44- m?.''

d P., V ' 'n

LA

lui

www.dacoromanica.ro

46

Costumul lui and rani cunoscut in timp de pace era hainelungd boeresti, islic. benis, nic, cum luxos, ha cam iponosite, iar,and l'am vazut Ocarmuitor Adundrii, adecd Cromwell al tarn noa-stre, purta caciula de gcicp en fundul de postav alb, poturi, iminei,cu coltuni, un ilic gezaerli, gheba scurta si alta deasupra mad lunga,selah, pistoale in brau i o paid tureeasca atarnatä in bandulierr.

Tudor VladimirescuDupa o picturlt pe o scandurli in

cubisorica Prejna-Mehcdintl Tudor e Imbriicat en o hainA

bumbi;lung& de culoare verde ti pe margini galben, care ee Incheie la piept cu no sir dee Incise cu uu bran de culoare rotie en galben, de care &tarn& o sab e. Doasupra are o mantarotie cu milnicile deepicate, lot pe cap o ciiciulA en fuudul de postav; to mans sang% tine cti-torus ea Projna (Aca(Iemia Romani).

Cernetul avea ca sate clientelare : Halanga, Ma loyal, Bresnita,5i chiar Verciorova si Bahna. Legaturile ct Rusava (Orsova) erauintinse. Acolo am vazut cä e vindeau vite marl, came, sau si se-cumparau articole de galanterie necesare boerimei precum si co-loniale ca orez i cafea, aduse de negustori turci.

Pe land comertul local rnentionat mai sus, se fdcea prin Cernetisi un comert de tranzit. Negustori olteni trimiteau prin Cerneti landsi pored la Orsova, grimind in schimb de acolo, tot prin mijlocireanegustorilor cernateni orez si alte coloniale.

D. Dumitru Z. Furnica Iii lucrarea sa Din Istoria Comertultrila Romani, mai ales Mania" (Socec 1908), vorbeste de un negus-tor anume Tudoran Mihal care, la 1787 Martie 29, inteo scrisoarea sa arata ca poseda un zapis al Iu Kir Ion Cosoreanu, negustordin Cerneti. Reproducem deasemenea din lucrarea de mai sus oscrisoare semnatd Anionic Nicolanti din Coseri (land Craiova) a-dresata Iu liagi Para Luca din Sibiu la 23 Iunie 1770 din mire seconstata cd traficul de lana spre Cladova se facea prim Cernauti.

4..;-, '1

;

04-,:1;4

www.dacoromanica.ro

47

Cowi, 23 Iunie 1770.

...Vei sti cd am cumpiirat dela un tune 1000 oc(ia) orez frumosaic(i) a in lazaret tislim... Perrtru lana vei sti ca au dat-o Chiritiilanga Cladova jos, $1 i-au iritors indärat, n'au vrut sa mai astepte,ci noi cu toti ern pus sa dajchida pe deal un drum, care tera mailesne i cu cheltuial(ä) mai putin, ci astaz gandesc c.1 ie va isprävidrumul. Ci eu i(n)teacest cias incalec ple(c) cu alti frat(i) laCernet sa incarcam Ulna peste dealu, sa o &teem cà pe apd nu 'esteCU pilltilltd".

(ss) Antonie NIcolanti

La inceputul secolului al XIX-lea si mai ales duPa. Palma delaAdrianopol, care deschise pentru comert calea Dullard si inaintede intiintarea temeinkä a Severinului. clod Wand la 1851. negustoriicerndteni avuserä la indemanä pentru import $1 export micul si ar-haicul port dela Sae la Cladovei".

Ca nume ide negustani retinem pe acel al lui Hagi lordache (saulorgaki), care infllinteazd prin diata (1) sa din 1806 cele dintai seaprimare din Cerneti, Opran, care va juca un oarecare ol in inte-meierea orasului non Turnu-Severin si Stamate Pcirvalescu. carepe la 1831-1834 va fi starostele negustorilor din Cerneti.

Starostele era ales de Cate negustori. Dupd expirarea manda-tului sau, el lua numele de prostaroste. Dam aci si un act in carese vorbeste despre Stamate Parvuleseu ca staroste al negustorilordin Cerneti

Domnului Kir Stamate Farvulescu de aici din Cerneti Inca dela nouaorganizatie 2) ales fiind de noi obstea oräseneasca s'au aflat atfit cilen alMaghistratului precum si staroste al patentarilor acestui oras, carele purtfin-du-si datoriile slujbei dupd povfituirea Regulamentului ordsenesc inteun cursde trei ani, i-am dat acest drept dovadà de ale dumisale slujbe spre multu-mire si recunostinta noasträ. (3)

1834 August I.

Actul poarta o multime de semanturi din care distingem .,S1u-ger Clupagea, Clucer Zaharie, Vasile Strambeanu, Treti Logoidt IGardäreanu, Sinca Gavril, prostaroste; Opran, Stoian Boiangiu.Vtori-vistier Si aico, Vasile Salistearni, etc.

In afara e 13oeri i negustori si de slugile lor, mai erau In Cer-neck, taranii, massa anonima inoremenith in formele ei de viata mi-lenard, in superstitiile si miturile ei si care nu murmura deck canddajdiile, birurile de tot felul o apasau prea mult. Divertismentul prin-cipal al acestei masse taranesti era hora. care avea loc in toate Du-minicile si in sa'rbatori in una dim pietele orasului. hord care le vaparea destul de pitoreasca unor calatori, care pe la inceputul se-coluilui al XIX vor trece prin aceste locuri.

1) Diata = testament.2) Noua organizaticane vorba de organizatia ce o introduce Reg. organci3) Stamate Pirvulescu a fost tatal Anei Glirdeseu, bunica Comandorului

Dan Zaharia, LI. Col. Alex. Gfirdescu etc.

i

:

:

www.dacoromanica.ro

48

Poate pentru a oglindi intru catva mentalitatea tardnimii, arfi potrivit sa reproducem aci, niste versuri, pe care le gasidrn in carteaJul loan Brezoianu (faA diva 1830 itrwatator la Cerneti i apoi de-

0 bora la Cerneti(dupa o stampa a lui Raffet, pictor francez)

putat in Divanul Ad-hoc la 1857) Vechile institutitind Me Roma-nici" (1327 1866) :

Birul greu podveada grea,Vai de munculita meaUnde merg si ori ce facEu de ciocoi nu mai scap

Pelin beau, pelin manancCu pelin seara ma culcDe amar si de pelinAl meu suflet este plin....,,...Din Cerneti, la Slatina........Dela baltd 'Ana la munte,

Sã pocnim ciocoiu in frunte"

versuri pornind direct din folklor i pe care autorul le-a mai retusatpe ici pe colo, dupd ce le auzise la Cerneti, unde a stat cataiva vre-me ca profesor".

Poate ca poezia lui Brezoianu sa fie si o creatie cartitrareascd.pe care el, dintean romantism frezment m wemea sa, s'o cfj atribuitpoporului. E drept Ca acest popor n'a ramas surd la chemarea rds-vratitoare a lui Tudor Vladimirescu din 1821, dar nu se poate contestaca de obiceiu traia intr'o complecta apatie fata de toate relele, yecare aveh isa le indure.

Si trdesc in durere Ica 'n elemental meu"$i cand viata ii oferea si elite un prilej de buourie, stid sä pro-

s

yr_

www.dacoromanica.ro

49

fite. Bdeti si fetele homaneau" ila Dragobete (mergeatt sa scoatao rädacina numità human din padure, la 24 Februarie si fetele carese laian" cu acest homan, credeau ca le va aduce noroc) chihotind

cantând, horeau" in Duminicile Carnelegilar san la praznice sise cAsätoriau de timpuriu, dupacum avem o dovadA inteo cruce in-crustatà in zidul unei bisedc din Cerneti, eruce ye care sta. iscrisca o oaa-ecare Maria Oprenotaia s'a casatorit in varstä abia de 13ani, la anui 1814.

TURNUL SEVERIN MODERN

(1833-1886)

Cauzele lnfiintdri orawlui modern. Un om din rdseirit en ideiapusene. Greutdale infiripdrii noulni oras, 1833-1851.Un proect de reinfiintarea Severinului a fost conceput intre

1718 si 1739, and Austniacii an avut in stapanlrea lor Oltenia. Eravorba anurne ea niste negustori bulgari de religie catalica 1) 8A-1 re-zideasca si dea numele de Caropolis. dupA numele imparatuluinemtesc.

Proectul acesta a cazuft ljaltà, càci prin pacea dela Beilgrad(1739) Oltenia era restituità Tdrii Romfinesti, lar Turcii redeveneaustapani necontestati ai Dunarei de jos. Abia un veac mai tarziu seva puted vorbi de schimbari de seaand in partile noastre.

La 1828 isbumi un razboiu ruso-turc Resedinta isPrilvnidei deMehedind, orasul Cerneti, avu de indurat afurile si devastaaile os-tirilor sultanuiui. Ba i s'a dat si foe, asa Ca o mare parte a orasuluia fost pre:Mould in eenuse Rdzboiul acesta s'a incheiat prin paceadela Adrianoyol (1829):

Pacea dela Adrianopol avu urmani incaleulabile asupra struc-

1) Guvernul Austriac a creiat o tCompanie, de negot alcAtuith mai a-les din negustori bulgari de religie catolied. Companistii au prophsit cfitvavreme la Craiova, Targu-Jiu i Rãinnic. Denumirea de cCumpanistip vamane si dupti plecarea Austriacilor. 0 intalnim la Cerneti chiar pe la 1830,dupdcum se vede din urmatorul act (inedit, aflat in posesia d-lui I. Boceanu,directorul $coalei Comerciale Elementare din T-Severin):

Dumnealui Stamate Parvuleseu dintre or5senii nostri Cern5teni avfindpurtgri pla'cute in sotietate i slujind intr'un curs de vreme ea staroste alcumpanistilor (precum si acum se aflá al negutkorilor patentari) cu ale saledupa putintä strddalnice einstite slujbe trAgând a obstei incredintare au fostales si intre dipotatii de mahalale si intre eileni(i) cinstitului magistrat al a-cestui oras de aceia printr'aceasta dovada' ii recomanduim la milostivireainaltei Stfipaniri.

ss. Maior Ion Ciupageass. Vasile Strâmbeanuss. ( . . . ) Ciupageass. Pitar Petre Strehdianuas. Pitar Ion (ss. Serdar Petre Burileanu

Anul 1841 luna Ghenar 15Or(asul) Cerneti

si

sa-1

ra-

. . . )

www.dacoromanica.ro

50

turei economice, sociale si politice a Tdrii Romanesti. Este un faro:,care trebue seniinalat aid si anume acela ca nu 1848. anul instructiei1-,nriate, ci 1829, cu pacca dela Adrianopol, marcheaza momentul incare societatea romanea.ica inmpe sà evoluue dela formele deviata feodale la nouile forme burghezo-capitaliste.

Ca un reflex al intereselor burgheziei apusene, in plied prospe-ritate economica si care avea nevoe de piete de desfacere pentruprodusele ei, se prevede in aceasta pace libertatea comertului roma-fresc si libertatea navigated pe Dunäre.

Nu vor mai veni de acum gealapii si ceilalti negustori turd sIrechizitioneze produsele taranilor si boerilcr pe preturi de nimic.sa" le ia cu forta at anasana", cum se zicea pe atunci, si sa letrimita paste Dunare. Relatiile econoinice se vor baza de acurn ina-inte pe principiu1 atat de drag turghezfiei nascande : laisser faire.laisser passer".

Si fiindlca alte mijloace de comunicatie, ca sosele de pilda, maicd nu existau, se va ciluth a se utiliza calea Dunarei, care va deveniacum o mare aTtera de circulatie a bunurilor. Si lumea care altddatase fereà de fluviul cel vesnic primejduit de banditi, se va stramutaacum cu sate cu tot pe malurile sale, care deschideau atatea pers-pective de imbogdtire. Pe malurile fluviului altadata pest% va for-foti acum o mare multime. atrasa aci de mirajul unei vieti noui.de preturile tot mai mari ale cerealelor, de ocupatiile felunite, pecare nouile forme de viata economica si sociald le creau.

In ar.,.est cadru larg trebue privita si inteleasa infiintarea la Dirnare a noului oras T.-Severin, irate bun cu Braila i Giurgiul, ce-sidatoresc remterea unor imprejurdri asernanatoaire.

Sa trecem acum la examenul cauzelor locale, care au determi-nat infiintarea orasului. Aceste cauze locale au si ele importantä :ar fi ramas insa filra efect, de n'ar fi existat cadrud azela desprecare vorbiram, al nouilor conditiuni de viata economica. A atribuiacestor cauze locale, asa cum au facut-o unli. o importanta maimare, a le socoti pe ele ca faictori deterardnanti ai intemeerii Serve-rinului, insemneaza a judech lucrurile intr'un mod prea superficial.

La 1828 Cernetul e devastat si ar de trupe neregulate turcesti.Acelas Cerneti are insA de indurat si numeroase inundatii din par-tea raului Topolnita, care aproape in liecare primavacra se revarsapeste maduri si-i ineacd partea de jos.

La 1883 Generalul Kiselev, care Inca din 1828 detinea guverna-marital Principatelor, viziteazd intre alte erase si Cennetii uncle lo-cuitorii i-au esit inainte i i-au aratat ca dorinta loT suprema e sa sestramute in Campia Severinului. (Aceasta, nu atat pentru cä sesulera mai prielnic vietei unui oras, decat fusesera Dana aci secateleCennetului, nid pentru ca bad ced ravnit era ferit de inundatil,pentruca miii dintre Cernateni aveau vag intuitia ica noua orandu-iala economica, singure asezarile omenesti de laugh" Bunke eraumenite unei iprosperitäti repezi).

Aceasta dorinta a Cernatenilor a corespuns pe deplin intentiu-nilor liii Kkelev si ale Rusiei, care urmareau sà reconistruiasca Se-

el

www.dacoromanica.ro

51

verinul si sä fared din el un oras comercial, un puternic punct desprjin langd granita austriaca i Cataracte, sore a.impicdiã pene-tratia Austriei pe Dunärea de jos, spre Orient, penctratie care eraevidenta din 1830, amid austriacii au inceput navdgata cu primuIloft' vapor Frant I. 1)

Kiselev

Un incident. Cu prilejul vizritel tui Kiiselev s'a petrecut unincident, care nu pare a fi lipsit de pitoresc. (E irelevat de Ion [ones-cu de la Brad, inteo ducrare a sa despre care vom varbi mai lavale si reprodrus apoi de V. Dimitrescu tn a sa Istoria Orasului Se-verin 1883, pag. 25-26).

Kiselev, am de cultured apuseana, a tinut. cum era si firesc. isäviziteze i ruinele Turnului lui Sever. Arid ii astepta insa o sur-pried. Copiii saaalei din Cerneti (al acelei scoale primate. pe careo infiintase, dupacum arm mai aratat, negustorul Hagi Iordachi sicare scoala era conduca acum de profesori liberali si nationalisti in-focati) cantata' lui oaspe sil un imn care nu plaou deloc lui Ki-soles/ :

Ah ! sabia lui TraianIntr'o mini" de Roman,

Mai desteapth-te odatiDe cuprinde lumea toga ;

1) Vezi luerarea Cercetiiri Economice asupra regiunei Orvova-Severinde Gheron Netts (Bucure§ti 1932).

www.dacoromanica.ro

52

,,Nu zAcea in ticrilosieRuginitá i pustie.Mai desteaptii-te Aurelian,De-ti vezi nepotii in ce hal,In ce hal se tiranesc

*i uncle locuesc,In bordee intunecate.Afumoase i ploioase.Ah! de si-ar educe aminte

tu le-ai fost lor pärinte,Cred Ca va alerga cu totiiFiii tãi i stranepotii,.Toti cu sàbiile goale

sfi strige in gura mare:Aici sceptrul se'nverzeasca,Rometnii sä stEtpdneasca I".

Acest imn cu exacter sccial si national, in care ise arata mi-zeria in icare traiau locutitorii Bordee intunecate, afumoase si Pio-wase..." si in care se evocd timpelialismul roman, nu putea sa placdlui Kiselev, daca nu ca am de culturd, profund intelegator al nazu-intelor ipapoarelor, cel putin ca reprezentant al tarismului. alecarui dinterese era If:War cat de cat sa le respecte. De aceia el iPo-runci ca acest imn sä nu se mai ante. Totusj nu s'a sulparat degafa" ce se (comisese cu prilejul viDitei sale (asa o puted sacotiel din punctul sau de vedere). Din potriva, el 'promise locuitorilardin Cerneti tot isiprijinul pcinitru ca sä se oata infiinta noul ()pas,sfatuindu-i sà dea petitie in acest sens.

INF1INTAREA FORMALA A SEVERINULUI

La 22 Aprilie 1F33 generaul Kiselev cl dun ofis (decret), Prin care sehotdraste irfiintarea Turnulni Severin. Se va cumpara deci mosia (cam-pia) Severinului. Cheltuelile necesare facerii planului si in genere stramu-tarii eventuale a auteritiltilor, se vor implini din diferite ventiuri aleStatului, care sunt lidrdzite in acest scop. DArn acum o copie dupd ofisullui Kiselev.

COPIEdupd prediojeniia d. plenipotentului Prezedent Kiselev dela 22 Aprilie

1833 cu No. 79 CareSfatul Adiministrativ al Printipatului Valahli.

Luat am in a mea cunostintä raportul Sfatului Administrativ dela18 ale lunei cu No. 2542, asepra dorintei hdladuitorilor orasului Cernetispne a se muta orasul lor la Turnul Severin, unde dr,pd folositoarea ase-zare a acestui loc, s'ar puted inchipul un oras de negot; prin urmareludnd in hagare de seama si nenorocirile ce mai cu osebire locuitoriiCernateni an patimit, in urma trecutelor intamplari, i cäderile cepentru aceasta ar putea avea, spre a dobandi ingrijirea stapanirei;pentru aceasta venitul domeniului statului impreunä cu pescaria rauluiDuna'rei din Valahia Mica, se harazeste Maghistratului mai sus zisuluioras, pa trci ani: 1833, 1834 si 1835.

CA

5i

www.dacoromanica.ro

53

.Maghistratul, dar iugritind a strange veniturile, indata vacuanpard Mosia, pe care este a sa cladi noul oras si cu. sumelece se vor adund ,din vanzarea stanjenilor evadrati, din coprinsulnoului oras sa va o biseriica. o casa pentru Maghistrat, tuntrebunal, un birt, o scoaPi si o inchisoare...

... D. D. Opran si Gandareanu negutator de cuviinta intrehäladuitorii judetului Mehedinti, sa oranduiasca impreuna a lucracu Maghistritul Cernetii la cela ce sä atinge de pricina acestuioEs, in toata curgerea vremei huicràrilor. Sfatul Administrativ vaingriji a cid la Maghistratul Cernetii, harta mosii Turnul Severin,impreuna ou arnandoua planurile izvodite pentru coul oras.

Intocmai dupa orighinalSeful secsii, C. M. Menu.

In acest ofis a lui Kiselev se vede cat de cob cd el intelegedperfect de bine rostul infiintarii Severinulthi, in care vedea un viitororas cornercial. De acteia in comisia ce trebuid sà ncreze pentruinfiintarea Severinului, Kiselev numeste in afard de primar, pe dolnegustori, pe Gärdareanu, care aved si rang de boerie j pe KirOheorghe Opran.

Derartamentul Dvornicii din Läuntru (Ministerul de Interne)trimite totdeodata hartie la 27 Aprilie. prin care face cunoscut liulTreti Logofat loan Gardärdanu si Kir Gheorghe Opran, Ca suntnumiti in comisie impreuna cu primarul. Li se arata in acelas timpindatoririle ce

. . . . numai decat sa grdbiti a va impreuna cu Magistratul pomeni-tului oras, F;ti Impreunä lucre spre aducerea la Intocrnai indeplinire a po-runcii inalt Excelentei Sale . . . . iar acum dupd intreprinderea lucrarii,impartindu-se mai Intaiu locurile noului ores in trei stari dupa pozitie (pre-cum s'au urmat la Braila i Giurgiu) sd se hotarasca potrivite preturile pestanjani cvadrati, si sa trimite(ti) lista cu deslusire la dvornicie, aratatoareat& de suma stanjdnilor cat si a banilor ce trebue sa se prinza din vanzarespre a se da cuviincioasa deslegare.

Mihail CornescuAnul 1833, Aprilie 27. iefu1 secsii

Secsia I Masa 2-a C. M. Mann

CUMPARAREA ,MOSIEI SEVERINULUI. Potrivite celordoua ofise. cel al lui Kiselev din 22 Aprilie si eel al DepartamentuluiDvorniciei din Launtru din 27 Aprilie 1833, comisarif numiti destdpanire incep a iucra si prima lor fapta mai de seama e cumpa-rarea mosiei Severinului (la 19 Mai 1833) dela detindtorii ei Ion Se-verineanu 51 Balasa Fratostiteanca. Aceasta mosie, ce se intinded peintreg teritoriul ce se numea Campul Severinului", pand Iai DealulTrestenicului si pana la apa Banovatii, trece acum aproape in in-tregime in staptinirea orasului, cu exceptia umti mic tertoriu situatpe malel drept (al Topolnitei, si care ramaned vechilor proprietari.

latä act.= si actul de eurruparare al mnsii Severinului:

lntredintez cu acest inscris al nostru la cinstituil Maghistrat alorasului Cerneti sa se stie ca partea noastra de mosie din Severin,

au.

www.dacoromanica.ro

54

atat cea deosebita prin hotarnicie cat $1 cumpäraturile din cealaltäparte, o am dat oliabnica pentru cladirea noului oras in bani gatai Idinoua zeci de mii, afara din cel po,prit pe seama noastra. iadecapatru platuri de casa sau pravalii in ulitele cele mari ale piatului, unplati, Datu do stAnjeni douazcd si lungu de stanjeni treizeci $i opt sijumatate i doua platuri la mahala, latu tot asemenea, iar lungu destanjeni 455, si saizeci pogoane parnant pentrur livedie i aTatura,care toate accstea de rnai sus sa fie a lua intai noi i unde ne vaplacea bezi pogoanele de livedie, ce ni le poprim din moard spreDunare, moara dna apa Topohiitii ce este futd si un alt vad totpe aceasta apa, ce se zice al Outuleanului 1-am poprit iarà5i peseama noastra, fard a ii supuse, nici una din cele mai sus dupd vremila vre-o raspundere de plata sau havaet, avându-le poprite cu toatece vom face pe parnantul poprit, noi si.urniatoril nostril sä se aperede ori ce daraveKi, cum si vitele ce vom avea sa. fie slobode in izlazuorasului. Care bani de mai sus i-am prima toti acum pe deplin. Dreptaceta spre nestramutata urrnare, am iscalit cu insusi manile noastre.

1833, Main 19Ion Severineanu, vainzator

Masa Fratcstiteanea, vanza.toareCernd(enii refuzd, strdmutarea in Severin. Intre timp s'a pe-

trecut insa un fapt. cal e pare absolut surprinzator tuturor celor careprivesc evenimentele de atunci: De unde la sfarsitul iernei, and cuvizita lui Kiselev, ei propuseserd si obtinuserd stramutarea la Dundreacum incep a se impotrivi fie filtis, fie inteascuns. Aceastä impotri-vire inceputa in Mai 1833 a durd ani intregi; ea nu se va fi sffirsitdeck treptat-treptat, in milsurd ce Cennetul via eked in declin. Nouloras se va alcatui iiu din Cernateni, el din oameni adunati din tus-patru pi.irti ale lurnii

Care era pretextul, pe care-1 invocau Cernatenii atunci candrefuzau sa se mute? El sustineau cd, de vreme ce orasul lor a lostincediat in 1828, de vreme ce ei au suferit pagube nemaipomenit demarl, se cade sä li se ded acurn despligubiri. Acordarea despdgubi-rilor e conditia sine qua non" a stramutdrii lor. Or, despägtibiri nuli se acordau. Dimpotrivil, emu obligati sä plateascd locurile de casà,pe care eventual (ar fi dorit sä le ocupe in noul oras.

Rezistenta Cernätenilor se manifesta de timpurin. La 6 Maichiar maghistratul orasului trimite un raport Miniserubuti de Interneprin care face cunoscut cä Cernatenii: ...au strigat intr'un glas cutotii, cii aceasta mutare piked s'o bed and dobandid vre-o milasi despagubire dupe jalbille ce au dat, iar acum nu..." 1)

Stapanirea desigur, nu s'a speriart deloc de amenintarea, pecare o faceau CernAtenii. precum ea' tin vor sa se strimulte In nouloras. Ea le rispunde printr'o hartie din 29 Mai 1833 ca ...stap'a-nirea nu sileste pe nimeni ci numal cari vor voi se vor mttá lalocul hotarat pentru eltidirea noului oras pe setnia caror va privi$i foloasele harului thout de stapanire".

I) V. DemetreseuIstoria oratnflui Severin 1833.

www.dacoromanica.ro

55

Ca inteadevar s'au gasit unii care sd nu facd deloc cauza comunalcu majoritatea Cernalenilor, se vede limpede dinteun raport datat26 Julie 1833, in care se arata ca la Severin a si inceput a se distribuilocurile de casä.

,La 23 ale turmatoruiui zice primiarul din Cerneti adresan-du-se Cinstited Marei Dvornicii a trebilor din Launtru am inceputa impart platuri (1) si 'rand acum s'au dat pand la 70 mii stanieniovadrati si mai sunt multi, care au dorire a se aseza intr'acest nouoras. 1833 ludic 26".

Kiselev a isocatit, se vede, ca atat retazul Cernatenilor de a' sesträtnuta in noul oras, cat si celelalte intampldri protivnice ce seWean stmt greutati inerente ori caror incepututi si ca el e dator säfacd tot ce-i stá in putintd, sa mearga pana sacrificiul averii per-sonale, numai ca Severimil, pe care-1 socoteA ca pe o create a sa,sä ia fiintä in mod efectiv. Deaceia la 2 August acelas an cu hart&No. 1160, el face aunoscut ca a Omit din caseta sa particularà, osunfa" de cinci sute zece si jumMate icosari ca ajutor pentru fondareanoului oras. Comisarii au primit darul ce li se Meuse si, ca dreptmultumire, au hotarat ca ma din pietele orasului sä marte numeledonatorului. Acest act de recunostintä a lor l'au Mut ounoscut si laBucuresti, de unde Kiselev. protund mägulit, le-a raspuns cu urtna-toarea scrisoare in care promite si de aci inainte ocrotirea sa nou-lui ora$ Severin.

Prdmita 29 August 1833 No. 64.Dela deplin imputernicitul Prezident al Divanurilor si Ocarmui-

tonul obstiilor in printipaturi Moldavia si Valahii.Prig cantelaria politiciasca, August 1833.

Deputatilor orasului Severin.loan (IIardareanu si Morit Otto.

Primind jaloba dumneavoastra pentru dorinta obstei ta numi piatacea mare a orasuiui Severin, ce din nqu sa face cu numele mien, enam avut multambea a videa o asemenea recunostintä a obstiiDumneavoastra, va rog sä aratati obsti a me multamire si sa"-iaratati ca eu doresc din toatä inima tutturor locuiorilor onasului Se-verin, ca sa gaseascrt in aceasta aloud locuinta a lor toate indemand-rile negutatorilor si a fericirii. Din partea meta dupd vointa impard-testei sale mariri indreptati fericire Iocului, incredintat ocarmuiriimele; eu cu multurnire sant gata a le cid in toted vremea si intam-plare, cuviincioasa ocrotire Uncle trebuinta va cere a le luora.

Gheneral Agiutant, Kiselcv.

In curAnd Kiselev paraseste guvernamantul Principatelor Si laconducerea Munteniei, ii urrneaza domnitorul Alexandra (Mica.Din cauza acestei schimbari politte, lucrardle pentru intemeiereaSeverinului stagneaza si volt' stagna patna in anud 1836.

1) Locuri de cas6, duat o influenta germanrt. datind poate din timpulocupatiei austriace 1718-1739.

www.dacoromanica.ro

56

Planul primitiv, dupá care orasul ar fi urmat sä tze intoomeascain dreptul rthinelor podului lui Tralan, cam paste rainele castrulaiDrubeta, cade si el. Noul oras se va cladi Icieva mai sore apus, dupäplanal pe care-1 va intocmi in acest scot-) arhitectul statudui XavierVilacroz, insarcinat cu aceasta Inca din 1835 ide cdtre Banal

Ghica, Mare Vorrtib, care vizitase Cernetul duipd poruncaDomnitcralui. Dam mai jos si o copie a lurnaluluti incheiat de ca-tre cinstit Sfatul Administirativ prin care aprobd planal lud Vila-croz (1836).

Astazii, Marti 11 Februarie, anal 1836, in seanta Sfatulai ad-ministrattiv extraordiner, infätisându-se de &Aire D. Ingineru Sta-tului planul inchipuit pe terneiunile descopenite acum, prin destei-nica cercetare, ce s'au facut la fata ioculuj ide Domnul Inginer Xa-vier Vi lacroz, (spre intocmirea noului oras Severinu, sud Mehedintisi care alcatueste in suma de cinci sate famiiiii cc sä socotesc in-destule spre impreuna lucrarea la olddirea amstiuti oras, s'au cer-cetat, s'au cunoscut de bund a lui inchiputire si Oseste Sfatul cucalc, ca depertamentul Pricinilor din Läuntrth, pe dângd raportu-idin parte-i supuie la cunostinta M(arii) S(ale) dud Voidä spreintiirire atilt a acestuti plan dupd (care urmeazd a se statornici ora-Sul, cat si rentru raspunderea taxia odatä penttru totdeauna in fo-losul maghistratalui local de cdtre cei ce vor doll a luoa locuri liiiacest oras, spre a lor locuintä, impa'irtindu-sä acele locuri in treitrepte, adia cei ce vor lona locutri in fatada uliteA despre Dunare,si in fatadele pietelor calor marl, sa" pläteascà de fieseare stanidnevadrat po lei doi, iar cei ce vor loua locuri in partea cendralä aorasului po lei unu, par(ale) dondzeci tot de lies-care stanjän Qua-drat ; si cei ice vor loua locuri in fobarguri or; eil unul sfanianuilcvadrat, asemanat cu temeiurile coprinse prin jurnalud n:aghistra-tultti orasului Cerneti dela 25 lulie 1833. ce s'au trimis depertamen-thlui Pricitrilor din Läuntru pe lânga raport cu tot, cu acelas !eatsi data, ingrijind cdtre aceastä Depertamentu1 din Launtru. ln urmaacestora infarimi de Catre In. S. a aduce intru indeplinirea cele ce-rute spre desVfirsita statornieire a acestui rtou oras Severin.

Mihail GhicaAlexandru FilipescuMihail CornescuC. GhicaA. VilaraFilip LensScarlat Mihdlescu

Intocmai dupd originalPomoinic D. Lespezeanu

(dos. I act. 42)

Mih.

Isa-1

:

www.dacoromanica.ro

57

INTEMEEREA EFECTIVA A SEVERINULUI

Daca 1833 e anul intemeeiri formale a noului oras, 1836 e andintemeenii efective.

La 11 Marge ale anului aceluda iinginerul Monit von Ott esteinsarcinat sä execute planul intolamit de Vilacroz. I se acorda sicalitatea de Inginer al arasului". Si cum noua asezare risca sä rd-rilana pustie din cauza refuzului Cernatenilor de a se ystramuta,staipanirea ia o masurd extrema la 25 lunie 1836, Irwin care acorddstreendlor dreptul de a-se cumpara locuri si a se asezd in noul oras,aceasta ca la Braila si ca 'n celelalte orase nou iinfiintate

Dam aci in vileag si actul prin care Morit von Ott e insär-cinat cu trasarea strdzilor noului oras.

Prirnita 11 Martie 1836-

Depertamentul Pricinilor din Lduntru

comisdei alcatuità spire intocmirea noului oras Severin din iudetulMehedinti.

In urina observatiilor facute la fata locului de cdtre D. Xavier Vila-croz arhitectoru, inchipuindu-se alaturatul pe lânga acesta plan, pentru in-tocmirea noului oras Severin, s'au cercetat in adunarea Sfatului Administra-tiv extraordinar la 11 ale trecutului Fevruarie, s'au gasit de bun intru toa-td a sa intindere si s'au Intirit de catre inaltimea sa Vocla prin ofis dela 28ale aceiasi luni supt Nr. 1L6, ce au binevoit a indrepta pe numele acestui De-partament spre intocmai urmare, care plan sa trimite acum acolea spre asa da inginerului oranduit Intim aceasta d. Morit von Ott, ca sii croiasca dupadansul orasul, impärtindu-1 in vapselile aratate in plan, si povatuindu-saD. Ott intru croiala orasului din al 2-lea plan subt litera b, ca sa mai tri-mite tot ;pa langd aceasta deslusitor cum are a fi pozitia orasului, avandinaintea sa carantina i alaturi in maim stanga piceorul Turnului i gradi-na obsteasca .

Actul poartä data de 6 Mantle 1836 si semnaturile Mare Vor-nic Mihail 'Ohica Statuilud, Blaramberg'.

'Acondarea catre strani a dreptula de a se aseza si de acumparà locuni hat noul oras va avea urmari nemäsunat ide marlasupra caracterului orasului. Caracterul lrui va fil Cu totul apusean(in masurd in care vor veni elemente dinspre apusul civilizat si vorveni destule, intre care primele vor fi chiar Vilacroz arhitectul siMerit von Ott, inginenul). Va fi o realizare in aniniatura a tuturorachizithilor civilzatbei, o ogifindire pe teren a formelor de viatä li-beralo-burgheze =um binuitoare, un caracter absalut antinomic cual Cernetului, 'care ramane pastraftorul traditiei, al formelor deviata ifedalà, incurand in-frantic, iniinihdite impreukid cu Cernetulinsusi, incapabil de a se adapta. schimblrilor.

In desvoltarea burghziei romane vom desizopeni ca la oil cateand burghezie un prim proces de invadare a tarii noastre de catreburghezia tstraina, sub a Cared influenta se revolutioneaza vieatanoasträ economica si se modernizeaza orzanizarea sociald". (St.Zelettn-Burghezia Romana. Bucuresti. 1925).

ihrgineruluisit

www.dacoromanica.ro

- 58 -

- -

Harta grAnitzerá spre Dun `are (1854)de CApitan Carol Begenau

r--..1 a i$N044,r,

1t ...0. .t, ..t.

------.44.,(-----.N.: tt''44. d.;:iCq,i 11 " ':sill4 .A

,. ..... 4 4 v t.

t.

rep2, r .f.,2/71/

t

..

4. ..;"a-.1.. .,....

't

1- a ' .. A FL. V.,A.P.'

..

A

i. . ...

47 :'o: ir

ft? ......, t ..., A-A .e.',///F 'of .7.0, i,

Si.. . /pilt2.;41 . ?..../rel. 14 / 14144 4 I '... . , .4

..S.,

I A : lav "Is,. 4.....,

...i

'.... L. ,... 1_ 3rZr,, ' -, f'..4 .."1,44..."-rfl--..,

.tar '4/rt.., r

:.7.%

1

._

.. .L. .0-,i7i ..1/e/i ;o/c,..- : .-

'AIX", (44-v..." -,(1.72, er III..4

. .724 t. 4 .114/4$4;4* .4, 4.11.

.- ,1 % "..-- ,-t- eJ r/I/1/nr,.. 1%,%:,,, 77,

.7...1. , .... ,-4,

F r

e*:...77-Z--

7.7.747,

) AtNIt

1.._

z ...._." 4.. sl r e 6.4.0 .0i.n......... 0,,, ' / / ', S71 - S

.... It. . .... a.,.p, a....1

a.t .... - .... 4

1.1t."' I,A. , ."-...' ' F' A. ' .4. ./.3,, 91... 4 .y. i .r

. .`\...:-,....: I ...'S :'

/L.; 14,F, */ .. ;5"..: .! ';..:,cr.-4/.7W VI

.4,7. /If I ; F.

'L

44.-'9_,k;z.4A47

; v It

61,J1TJ

te27,2)

.4f Zyg,

ACV(a'a

C1/407e,

at,

'

a

,

Wee

sAr, 4141,m :or/

www.dacoromanica.ro

59

Aceasta revolutionare a vietei noastre economice, cu ajutorulelementelor burgheze streine, o putem constata si la Severin. Sifiinded Severinul nou infiintat si Cernetul vechiu swift douà forma-tiuni atat de pot/II/nice, intre ele se va isca o puternica concurentaeconomcd, care, dupa vre-o cloud decentii se va sfaisi in favoareaSeverinului.

Am aratat ea anul 1836 trdbue socotit ca anul infiintarii efectivea orasulvi $i cà Morit von Ott e insarcinat cu trasarew sträzi1or. Totaeon iau fiinta si cele dintâiu constructuni: Hanul Rose (azi HotelCentral), facut de niscaivai negustori greci, Carlantina" (pe careunii o plaseazd acolo uncle e azi cazarma regimentului de infanterie,dar care dupa rosturile pe care trebuia sd le indeplineasca, va fi foistla Dunare, poate pe land Turnul lui Sever) precum i Cateva Inca-peri pe locurile unde e vama de azi 1).

Calaturul francez Thouvenel, care trece prin aceste locuri pe la1839 si care scrie In amyl urmator o carte : La HongTie et Vala-chic" (Parifs 1840), noteaza

La Skela, mi-am procurat usor o cdrutä pentiru a ma duce laCerneti, la d. M. Glogoveanu, ispravnicul judetului, care nla intain-pina ea ospitalitate franca si prieteneasca. Cerneti a avut mult säsufere pe timpul razboittlui din 1828. Banditi turd trafversau zillnicDunarea, ca sa prade loeuintele riverane Si, cand se simteau maitad, veneau si in eras. Acum linistea domneste in Cerneti si aceastade aeum 6 ani; dar cum vecinatatea fluviului, &parte de a fi per--culoalsa devine astdzi o chezasie a prosperitatii, s'a emis 1deect, dealifel inteleapta, ca sa se pardseasea vechea asezarea a Cernetului.care era umedd si insaIubra, pentru a se ridica un oras nou pe ma-lurile Dunarei. Guvernamantu1 a facut coneesiuni de toren si pretulmoderat, pe icare 1-a stabilit, e o adevarata incurajare ce se da celorce vor sa se mute...Lazaretul este terininat. casa comunald si cdtevazidiri particulare sunt in constructie si in scut timp Gennetul celmodern va avea o importanta mai maree deck cel vechiu, devenind,in fata drumului nou deschis al Dunarei, tin tnirg de desfacere si pen-tru Valahia si pentru Serbia".

Intr'o condica (pastrata de tribunalul Mehedinti) si care e alca-tuita la 1 August 1838, cuprinzand pebirnicil din judet, gasim fpentruMahalaua Severinului" un numar de 43 capi de famine dintre carecitam pe : Matei Dumitrascu TraiLttaru, Ion Voinca Rolm, StefanDurbaba, Mihai Easarab. Gheorghe Gruia. Don Gruia, Dina Gheor-ghe Avrämescu, Tràilä Curea s1 altii.

EPOCA PANA LA 1851. I fs'a zis domnitorului AlexandruGhica al II-lea intemeetor al Severinului". ba chiar una din pieteleorasului a fost numita Piata Ghica". Credem insa Ca gresit i seatribue domnitorului GhiCa un rol prea mare in aceste impreiurrariNoi am inclina mai degrabd s'o punem aceasta a II-a intemeere peseama Banului Mihil Ghica, mare vornic,, care remneaza inteacesttimfp toate poruncile ce se referd la noul eras, Porunci ne care de

1) Cel dintitu director al Carantinei a fost Serdarul B. Strimbeanuiar medic un oarecare Tzin Carol.

:

www.dacoromanica.ro

60

altfel cititorii nostri au avut prilej sa le vadä publicate in extensosau n rezumat in corpul acestei luerari. A fost desigur o obisnuintaaceia de a atribui domnitorilor aflati la putere toate faptele petrecutein .timpul lor, fapte de ,care multe ori ei erau straini cu totul.

Iinaintc de a urmari evolutia in acest rastimp a nouei formatiiSeverinului, sa ne aruncam o privire asupra Cernetului de acum

inainte in declin, acel Cernet feodal in care penetratia formelor deviata apuseana, va fi un element de distrugre- De iinsemnat, avar peDunate si cele dintdi vapoare, vase cu vapori", cum li se spuneasi care vor inviora viata economica a fluviului si a oraselor care,

Severinul, luasera f Huta pe langa dansul. in daunamai departate ca Cerneti si altele, care vor constitui de acum ina-inte un simplu Hinterland" al porturilor dunarene. Indirect asa dar,vasul cu vapori, care aparea act= p eDunare, era si el un agent dedistrugere a vechei formatiuni a Cernetulud.

Icoane din acest Cermet acum in declin, ne-au pastrat douicare au vizitat locurile noastre: Anatol N. Demidov si nietorul

Raffet. Le reproducem aici nu =mai pentru partea lor documentaraci si pentru pitorescuil

Cerneti, oras rau construit, dar foarte pitoresc pentru unne-am oprit in curtea utnei case dela marginea orasuitti. ca

sa vedern cum se danseazd hora (ill original lock" N. A.)... Eraun tro.àit, c framantare de pasi mereu acclerata. Se tincau cu totiide mijloc; primul, care era isergentul, tinea in mama un ciomag.(baton). Erau de fata si cloud tiganci !superbe". (Raffet).

Demidov, care vede Cernetul in aceiasi zi la 9 Iu lie 1837, noteaza:...Impresia, pe care ti-o face pamantul Valahiei, cand 11 vezi

pentru intaia mid nu este dintre acelea care sa te atraga. 0 campietristä si guard, cateva bordee acoperite cu lut, iata privelistea ce seinfatiseaza calatorului, ce asteaptaplecarea vaporului dela Schela (1).Ne-am fodosit de timpul, ce ne rdmanea, vizitancl Cernetii, un oraselasezat la o departare de aproape o leghe inlduntrull Trebue samartnrisirn dela inceput cà infdasurea lui cu totul orientald ne-a im-presionat adfinc Cernetii se intind dalungul unel singure uliti lungisi intortochiate, marginita ou pravalii cu 'sitresini, care stramtoreaza

mai mult treoerea. Toate aceste prävalii sunt murdare si desfa-soard inaintea ochilor drumetilar marfuri adesea respingatoare. Erainteo Dumineca si toata lumea se odihnea. Barbatil fumau stand pevine pe la portile caselor, iar femeile stateau alene jos. fard sa fiecu totul devartite de ei, icu un picior intins inainte si cu ceddlaltridicat astfel ca genunchiul le atingea barbia i vorbeau incet si rar.Aceasta pozitle, icu toate ca e cam ciudatä, nu e lipsità de farmecea are inteinsa ceva neingrijiit, care e cu totul in arrmonie cutisarea galesa a celor mai multe femei tinere.

Imbracamintea tocuitorilor se apropie mult de a orientadilorde allfel, vazand aceste chipuri serioase, nemiscate, cu niste ochi

1) Vapoarele au oprit la Schelacând

(Cladovel), sat la 2 km. spre vest deurnittactualul Severin, pita la 1851, ei-au mutat statia in acest din

de

a

ca localitatiior

cä-1itori,

lor:

tariff

4i

infa-

Lapictoni,

;

:

www.dacoromanica.ro

61

hingtleti, pe jumätate inahisi, simti ca Turda este acolo e maluiceldladt si ca a lasat pecetea obiceduritlor sale pentru o weme inde-lungata. Am luat paTte Ia un joc valah deosehit sd plin de origi-

Sa-i multmmim imi Demidov pentru frumoasele cuvinte ou careapreciaza pe tiinerele cernatence si spre a intregi imagina Cennetului,sà mati Teproducem um act, o Carte de aparare", %min care un ne-gustor localnic e scutit de taxa patentei.

CARTE DE APARARE 1)Dela sfatul Administrativ al Tara Romaneati, D. Stamate Parvulescu

negutator din oraaul Cerneti, carele pe terneiul poruncii M. sale lui Voda dataprin secretariatul Statului sub Nr. 2046 ai potrivit cu art. 41 din OrganicescRegulament sd iartd de taxa patentei $i de tot fella de rdspundere edtreStat pentru slujbele ce au sdodrfit in curgere de patru ani ellen la magis-tratul pomenitului oraa prenumarandu-sa in randul color din treapta din-tai negutatori.

Drept aceia i s'au dat aceasta intfiriti eu isejliturie i peeetea Sfatu-lui in oraaul Bucureatii la anul 1836 Ghenarie 15 zile.

Marele Vornic din Launtru, Mih. GhicaMarele Vistier, A. VilaraSecretarul Statului, (Indescifrabil)Sectia I-a a Visteriei Nr. 117.

*eful Sectiei, Medelnicer Budiateanu.

Am terminat excursia noasträ n Cernetti. cum si citarea de do-cumente, care va fi parut tgreoade si de nemistuit pentru cititorulneexperimentat in domeniul istoriografiei, dar care e absolut indils-pensabild spre a stabili adevarul istoric. SA trecem acmm sä vedemprogresele ce se realizeazd la Severin.

La 1841 orasul devine capitala judetului Mehedinti.... cand s'austramutat dregatoriile din Cerneti, prefectura, tribunal si Maid sis'a decdarat Severinul de capitalä a iudetului. nu erau deck 7-8case. Amploiatii, mult timp veneau dimineata si se intaroeu searasa doarma liii Cerneti". (2).

In anul urmator (1842) ia Malta si o bisericd, zidità oUcheltuialamaioTului I. Clupagea si cu ajutor bänesc dela stapanire. asa numitàpand azi Biserica Maioreasa".

Ajutorul acordart de guvern a fost de 400 galbeni in ph.s I :s'amai acordat Bisetricii si o subventie anuald din voniturile sanaluludDunarii, aceasta rotrivit unei decizii anterioare a Itui Kiselev.

In anul 1843 tribunalul de Mehedinti avea urmatorud personalsuper ior :

Prezident: D. Maior loan CinpageaCileni: D. Sluger Mihalache Ciapagea

D. Sdrflar loan (jdiddrearaD. Arico(ae Opran, prazuror

D. Pitar Dined Somonescu. grefierD. loan Cerndtescu, ajutor

If D. loan lordächescu, registrator91 D. Cdpitan Anastase Aldetscu. vatav de aprozi.

1) In posesia d-lui I. Boceanu, directorul coa1ei Elementare de Cc-mert din T-Severin.

2) V. DimitrescuOp. cit. pag. 31.

Of

nalitate.""

www.dacoromanica.ro

62

Sub domnia lui Gheorghe Bibesou (1842-1848) a Wait fiinta sigradina publica a orasului, prevazuta de altfel in plan.

Biserica Maioresii

In Cernetul, care era sortit sä piara, Ise petrec acum douà eve-nimente politice importante : o tentativa de räscoald in anul 1846Si in sfarsit revolutia -din 1848. de care nici Cernatenii nu rilmanstraini, asa cum gresit au crevut unii. Despre tentativa de räscoaldaflam relatii intr'un articoI al d-lui N. Iorga (Arhivele Olteniei 1925):

.in 1846 aici hard arestati conspiratorii impotriva lui Voda Bi-bescu. Printre ei era un Burileanu si varul acestuia Somanozszu.-pelfinga un Hargot, un Lidesean, un Timbru, un Haldan, un Carstoiu,tot neamuri de razasi si preotul Dinu".

Despre contributia cerndtenilor la revolutia dela 1848 si despreneplaicerile indurate de revolutionari, dupa ce miscarea lor fuseseinabusita de reactiune, avem din fcricire date mai multe.

Capii revolutionarilor vor i I. Ruptureanu. profesor la scoalarubl:ca din Cerneti si oraGhitii Sid ineanh Dupd indbusirea

eativa ani dearandul lui Ruptureanu, drept pedeapsa. nu i se

,1

I

revo-lutic%

www.dacoromanica.ro

63

mai cl5 post de profesor, iar popa Ghitd Sl5tineanu, e arestat de tilt-pele rusesti.

lath ce raporteaza in aceasta privinta protopopul plasilor Closani, Ba-Ificita i Ocolul episcopului dela Bamnic. (*Arhivele Olteniei, 1923 peg. 36) :

Dupd porunca Prea sf. Voastre Nr. 621 protopopia in parte cat siprin proestosii p1àilor, eercetand cu deamfinuntul despre acele fete biseri-cesti, ce au luat parte la turburarile trecutei rasvratiri in cuprinsul a toateplasile acestii protopopii, nu s'au dovedit alte asemenea fete deck numaipreotul Ghitfi Slätineanu din orasul Cerneti si care Inca dela 15 ale trecuteiluni Octombrie s'a ridicat de catre imparkestile ostiri iusästi, ce au fost ve-nit in acea zi la Cerneti . .

Nr. 151 din 10 Noembrie 1848

Proodsirea Severinului e abia simtitä, nialzar cd el era acum uncentru administrativ. Centrul economic avea sa devind mai tarziu a-bia upd 1851. Pand in acest an nu e legat ou restul tärii cu o soseapracticabilà, iar vapoarele de ipe Dundre. infilintate nu de mult de ocompanie austriacil continua a avea statia lor la Schela.

Cat de putin important este Severinul de acm, se vede i dintr'o dare deseama a calfitoriei, pe care Bolentineanu o face ca exilat la th48 in susul Du-narei si in care nici nu mentioneazi Severinul. Abia cativa ani mai tarziula reintoarcere, nu in tarA. unde nu avea Inca permisiunea de a reveni, ciin trecere pre Bulgaria el scrie din Cladova despre Severinul pe care-1 a-vea in fata, urmatoarele randuri: cExilat de multi ani din patria mea, cucata tristete si cu cata placere ma uitam la malurile tarii natale! . . . Neapropiasem de malul Valahiei despre Turnul. Era pe la ora cand locuitori mergsa respire aerul Dunarii. Multime de oameni, de dame, se preumblau in susin jos, ochii ni se implurd de lacrami, färii voia mea. Capitanul Afranaso-vici . . . se apropie de mine si im zice : einteleg ce trebue sd simti la acea-sta vedere. Cu toate acestea dacà ai fi acolo, in positia de azi a tarii, aidori poate timpul cand te aflai in strainatate. Oamenii ce sunt acolo nu aunici un cuvant ca sa fie fericiti,.

CARUTA POSTEI. Fiinded veni vorba de faptul (c5 Sever--awl a lost begat in vremea aceasta printeo sosea practicabilà cu Cra-iova si ou restut tdrii, trebue sà amintim, fie si in treacat. cdrufaPostei, cu care se faceau in vremea aoeia transporturile de calatori,

despre care vorbefc in scrierile lor cdlátorii stralni Thouvenel siXavier Marmier.

Thouvenel face la 1839 drumul intre Cerneti 5i Bucuresti. Nudeparte de Cerncti cArtita se isbeste de un bolovan mai mare sioistea se frange. ,.Neobositul aleraor, scrie Thouvenel, se oprestesi land ma intrebani ce cram s5 fac, ii yang ea se scoboard de pecal, ia o oLsturil ce avea la brAu, taie cAteva cr5ci dela niste arborivecini si drege s1ric5ciunea, ca un obicinuit cu d'alde astea. Profitalde acest timp de odihn5, cia sa incerc a-I face s5 inte1eag5 ca ungalop neincetat nu-mi era pz, plac. Bine, bine, domnule, ras-pmunse surugilul, dar n'apuc5 sd se urce pe cal $i iaräsi plecaram ingoand. Din fericire ajunseriim curând la postä, uncle rdsuflai. (1)

I) ThouvenelLa Hongrie et la Valachie.

@i

si

www.dacoromanica.ro

64

Xavier Marmier, celebru scriitor s academician francez, seserveste si el de caruta pcstei in calatoria pe care, la 1848 o facedela Severin la Bucuresti. Hazlie este descriptia odàei i a buca-

Ruinele podului lui Traian-1840Cromolitografie din Album der Unter-Donau-Gegend" al cApitanului

C. Begeanu (Academia Routine)

telor ce-i oferd union! hangiu din T.-Severin. Patul este un sir descarduri pe care sUi astcrnut o rogojinä. Cu dispret, cu octhii in-chisi, X. Marmier mananca din lipia si din ghiviciul olla podrida"corn ii numcste el, ce-ii prezinta hangiul. Se mangdia, gandindtrseca va prat ea petrece o noapte in Muni, singur, odihneascdoasele atilt de scuturate de cdruta de postä. Vai! El avu niste to-varas; de noapte, pe care iun post de cine Stie ate saptamani Iifacuse nemilosi !... (1)

masura ce influenta formelor de viata apusene deveneamai simtita, aceastä at haled i destul de iputin comodd carutd apostei e inlocuita pentru putin timp de dare diligentd, cdrutd aco-perita, dar tot Lira arcuri si cu care, pe langd transportul de call-tori, se facea i schimbul de corespondentd. In Aprilie 1862 seinfiintcaza la Severin primul thiurou postail; conducerea trebuias'o aiba casierul general al judetului. Intr'un comunicat al Ministe-rului de Final* din 27 Aprilie 1862 vedem ca in toatá tara se in-fiintan 30 curse ,postale, deservite de diligente, care le parcurgeauin fiecare siiptilmana de cate trei ori la ducere Si de ate trei ori

1) Nestor Ureche-Caruta postei, cum chlätoriau strAmosii nostrii. (Bibl.pt. toti Nr. 271).

I ,E

:s

7. i

.

-11if try_.

;-

4-r..... P.

...

...." akt.- ..... -.:`...' Tr"-

rat

'

sä-$i

Pë

www.dacoromanica.ro

65

la intoarcere. Dintre cursele care ne intereseaza, insemnani:1) Cursa Craiova-Verciorova in 15 ore.2) Cursa Severin-Chuia in 5 ore.

Turnul lui Sever 1840CarolVdzut de capitanul austriac Begeanu

Anii 1851 si 1852 sunt de o importantil covarsitoare in desvol-tarea economiica si sociold a Severinului. Co el se sfarseste epocainceputurilor, rastimpul de sovaire a existentei sale 5i incepe epocaprogresului sau accelerat. Care stint faptele mai importante, corene indritutsc pe noi ca sa ardtam ca anii acestia sunt hotaritoriin desvoltarea Severinului?

Fand la 1851 Severinul acea adunare de cateva clädirin'avea o viata economica prolpriu zisa. Carciumarii i hangii, celdela Hanul Rosu si dela celelalte carciumi, nra traiau din consumulpe care-1 faun autoritatile locale ai cdror denuititari stäteau maimult la Cerneti, ci din transitul de märthri care se facea delaSchela la Cerneti.

La 1851 Agentia Vapoarelor austriace de pe Dunare infiinteazao statie la Severin, in locus! celei dela Schela.

Cu acest prilej isosesc la noi inumerosi functionari si ma-rinari gerniani 5i unguri, care se stabilesc aci. Statia nou infiiim-tata nii va fi numai pentru uzul pasagerilor, ci i pentru incarcatulsi descarcatul marfurilor necesare intregel regiuni, deci on prilejminunot ca viata economica sä ia avant.

Al doilea temciu pentru care noi spunem cä anii 1851-1852sunt hotaritori in desvoltarea Severinuloi, e faptul ca in acest timporasul este legat printeo sosea practicabila cu Craiova si cu satelemai bogate din judet.

Cernatenii ar fi volt ca soseaua spre Craiova sa treaca nea-pärat prin Cerneti. Soseana insä i-a ocolit. Era o lovitura piker-

5

. "17

k.&- 'F --"F-774 :1-74"x"

'",1:

'

r .V4-4

_

111nWilit ,11;

4 v3

www.dacoromanica.ro

66

nica ce li se da prin impiedecntrea aceasta a lor ae a avea legaturacu o arterd economica asa de importantd.

In afara de aceste cloud masuri cu caracter vadit economic,stramutana Agentiei vepoarelor austriace si legarea Severinuluiprintr'o sosea moderna cu Graiova, stint si uncle masuri de ordinadministrativ, care catä si ele dea amploare noulni orals. In1851 se alege de pilda eel dintaiu maglistrat (primal-) al orasuluisi tot in acel an scoala primard de baeti din Cerneti se stramutain Severin.

Reproduccm aici dupa revista Arhivele Oltenici" (Nr. 56-58,1931) doua documente ce se referd la alegerea celui dintai primarseverinean.

Comisia orasuhd SeverinD-lui Parvu Vercescu, deputatu mahalalii

Prin adrcsa C. Ocarmairi Nr. 7220 sa da in cunostinta comisieica dura poruncile C. Depertament Nr. 5434 si 5569. ce am primitin privinta alegerii madularilor magistratului si pentru termenulslujbei. dupd modificatia faoutd respectivei legiuiri, s chiama co-misia la asernenea lucrare. Pentru care sfarsit santeti invitat d-voa-stra ca depotat a va afla aici ca indata ce vi sã va insamna cu adoua adrcsa (care nu va fi tarziu) zioa cand sä va hotara alegerea,diva deosebita deslegare ce sa adastä dela C. Denertament, silse poata desavfirsi fara intarziere din voia d-v.

In unna acestii vestiri nu sä mai indoeste Comisia ci d-vpretuind ca totdcauna dreptul ce este a dobandi acest ora$ pentruiintaias data $i povatuit de legiuirea cc cheama tot complectul d-lordeputati In faptuirea expusului rezfultat yeti läsa ori ce interes par-ticular pentru putin timp, spre a nu face cu lipsa d-v. sa sufereinca drepturile orasenesti pc care hunavointa a inaltei stapaninle au acordat ncum si a carei dorinta en ori ce mijloc sa ne silima corespundc, precum si ea nu au trecut cu vederea fagaduelele ceam dat la incepererea cladirii acestri nou oras.

President 1 ribunalului ss. Indescifrabil1851 lunie 17 No. 71

Cornish: orasului SeverinD-lui Parvu Vercescu deputat de mahaia.

Spre indcplinirea adresei Comisiei Nr. 71, se da in cunostintad-v. ea: dupa porunca C. Departament din nauntru No. 6434, sidupa adresa C. Carmuiri Nr. 8109 alegerea magistratului acestaiora$ s'a opservat a fi joi la 12 ale urmatoarei.

Pentru care sfarsit sunteti invitati ca la aratata zi sä va aflatinegresit in presidvica C. Carmuiri unde este a se sdvarsi alege-rea etc...

Prozident ss. N. F. Nicolescuss. indescifrabil

ss. Panel SeirclareanuSecretar, Indescifrabil.

Anul 1851 luna Julie 18 Nr. 104.

p6

www.dacoromanica.ro

6

.$coala pririiarà, care se stramutä in acest an din Cerneti inSeverin (unde exista totusi o Koala particulard, duip'd cum vomarMa in alt capitol), avea o vechime apreciabila, fiind inSiintata,

cel putin, Inca din anul 1806- de catre negustorul Hazilordache.

Oficialitatea, prin cuva.'ntul voevodultd Barbu Stirbei, care vi-ziteaz:a locurile la 1851, a tinut sà pecetuiasca' progrOut Severinu-lui si implicit esfiintarea vechei formatiuni ruralo-feodale a Cer-netului. Fruntasilor din Cerneti, care Ifi es inainte ca sà owed mu-tarea inapoi la Cerneti a capital& de judet, el le raspunde rdspicat:imi pare rthi, ca nu se ga'seste intre d-v. add unul care s'a 11t1 aidvederi asa de scurte, sà nu prevazd viitorui Severinului. S titihotdrit ca, in loc sä và dau iardsi capitala la Cerneti, Voila face tortce se va putea pentru inflorirea Severinului".

Ca drept multumire pcntru cuvintele spuse la 1851, cei care s'au ocu-pat cu istoriografia Severinului, l'au numit pe Barbu *tirbei cal treilea in-temeetor al Severinului,, prhnul fiind Kiselev, iar al doilea Alexandru GhicaA atribui insä oamenilor un rol prea mare in desfdsurarea evenimentelor,când ei sunt simpli exponenti ai unei stari de lucruri sau ai unei mentalit'atieste o eroare. Eronatà ni se pare si exagerarea, pe care V. Dimitrescu in o-pul citat de noi o face, când vorbbn de epoca dela 1851-1852 atribue un rolfoarte mare in progresul Severinului lui N. A. Niculescu, atunci prefectal judetului Mehedinti "La el erau mai in toate zilele, mese, petreceri ba-luri ca sa atragd pe strdini si mai cu seama pe functionarii dela vapoareIndata dupa venires acestuia ca administrator, s'a simtit foarte mult creste-rea Severinului. ,

Dupa 1851-1852 Severinul cunoaste o repede inflorirre econo-Cernetul concurenttul sau decade din ce in ce. 0 parte din

Cernäteni cer chiar la 1853 s'd li se dea locuri in partea ralsdrita orasului. Barbu Stirbei, aflat iardsi in inspectia judetului si careprimote plangerea rdspunde: Ar trebui sä Va las s'a' muriti de fri-gurri in mlastinile Cernetuhd, acolo unde v'a bägat frica liii Pasvan-toglu. Ati foist indaratnici. Ati l'asat de s'a Mcut orasul de cdtre strà-ini. Vi cunosc ! Dar am sa mai fac o incercare".

Damnitorul Tn..* ordin apoi ca s'a se facä ml suptiment de planla Severin, addugandu-se pand la 200 locuri in partea de easarit aorasului, aceia care se intinde astäzi din str. Sm'Ardan, OM in Mr..Destinului, Cu aceasta simetria vechilului plan a fost stricatà, pentruCa' stradele orizontale (E-V) ale nouei portiuni de oras an forst toatecurbate dela Nord-Vest sore Sud-Est. Suplimentul de plan necesarstramutarii Cerniiteniiior fu aprobat in 1856.

Ceeace dä amploare mai ales din punct de vedere economic.Severinului, este, atdt Agentia vapparelor austriace, cM si anexaacestora Santierul Naval", pe care ele II construesc acrum si carese termind in 1858. Se alesese orasul Turnu-Severin pentrutruirea $antierului de reparatiuni, din cauza pozitiei pridnice. Acieta un ioc bun, ernatul vaseilor fiind la addpostul curentillor care vindela Porti le de Fier. Cand apele erau sca'zute si vasele nu puteautrece peste cataracte, ele räniâncau aid. Cea mai mare parte din

mica.

corn-

'formal

ide

www.dacoromanica.ro

68

familiile functionarilor societatii de navigatiume austriace isi aveaudomiciliul in crawl T.-Severin". (1).

g Trecerea cataractelor este pericoloasd pentru vase marl in unele e-poce din cauza sedderii apelor. Atunci compania se servd cu vase mid pen-tru transportul pasagerilor inteacest loc, zice Bolintineanu (Op. citat) in des-crierea cdlatoriei sale dintre 1850-1857. Din descrierea caltitoriei sale ante-rioare, anume a celei dela 1848, aflfim 13ã Bolintineanu a trebuit sá treacdlocul cataractelor pe jos, caci bdrcile in care se aflau cillatorii, nu puteaurasbi curentul nfivalnic al apelor protivnice.

Datorita a o muitlme de imprejurari prielnice. ca, comertul peDunare era in crestere, ca se incepuise a se face dela Severin exportde cereale si de vite, data:raà apoi faptului Ca vasele stationau acifie pawn i ennat, fie pentru ceparaUuni la Santierul naval, Sevetinule in plina crestere. Ascusiunea sa e uluitoare. Macerile cresc zi au

Populatia spareste. Uncle la 1840 erau decat niste colibe lipite oupamant, la 1875, abia dupa 35 ani, e un oras modern, ,cu o hurghezieinstarita.

0 icoana acestui Sevelin, in plina tinerete, ne-o face un oare,:areTheodor Margot in carticica sa intitulata: 0 viatorie in celle saute-

e-dece districte alle Romaniei". Buc. (1859). E o descriere nu-tintel cam romantata a unui om care vede totul in trandafiriu.

Tumid Severin sau Turnul lui Sever este tut oras prea prazititpe o Câmpie ce domina Fluviul si cu 0 positiune deluroasä foarte des-fatatoare. Locurile din prejur mai cu seama, au o priveliste incan-tatoare si stint semanate pretioase rilmasite antice. Orasul Se-verin este plin de petreceri, foarte animat, bine cladit. cu frumoaseisitrade drepte, liniate si ornate au placute Icase aratioase. Din casaadministratiei ce este situata intr'o minunatä positiune, se descoperdfluviul, imprejurimile orasului, campiile si nemarginite päduri debrazi (sic !) si de stejarl secolari, care accopere celle mai inalteculmi alle gigantului sir al Carpatilor... Compania vapoareelor intre-tine aci tin agent si un cantor (?). Este fcarte comercial si serva caintrepozit marfuirlor ce ie imparta in parte prin Orsove.

ADIO LA CERNETI ! Inainte de a continua a urmari evolu-tia mereu ascendenta a Severinului. sa ne luam rämas bun dela ba-trAnul Cernet. Am aratat cd la 1856 s'a aprobat suplimentul de plancu locurile care sa fie date spire stramutarea cernatenilor. Boerii,latifundiari unii, altii negustori carom nu le convenea sä se istr;.imutela periferia Severitoului, central noului oras fiind ocupat de straini.lefuza si de data aceasta stramutarea.

La 1857 primaria din Severin iscoate la mezat (licitatie) locurilevirane din suplimentul de plan. Dintre Cernateni yin cativa si cum-para locuri in noul oras, cal mai multi insa, mai ales inegustorii con-tinua a refuza mutarea. Pe la 1859-60 raportud dintre cele doua oraserivale era urmatorul :

1) A. 0. Damianoff Ridicarea economicd a oraplui Turnu-SeverIn(Buc. 1912).

au

zi.

www.dacoromanica.ro

69

T-Severin CernetiCap de familie . . . . 468 425

din careBdrbati 424 327Femei . . . . ' 44 . . . 98

Teodor Margot, despre care am vorbit mai sus, spune i despre Cer-aleti : eCernetii veche capitala a districtului, se afla intr'o prea mica depar-tare de Severin. 0 minunata sosea, foarte dreapta, bine tinuta, intretine co-municatiunea intre cele doua orase i servi de preumblare locuitorilor. ()ra-pt/ acesta este vechiu putin ardtos i foarte trist i numai in timpul veriieste inveselit, animat ceva prin trecerea viatorilor ce se due la Wile din Me-hadia, in Germania, sau prin sosirea strainilor ce merg la Bucuresti prinCraiova. Se mai vad Inca intr'insul cateva case frumoase, departate unele dealtele, asezate langd niste ruine . . . Stradele sale sunt stramte, inguste, co-tite i rau tinute, Nu posedd nici un edificiu demn de insemnare.

La 1864 cea mai mare parte din Cernäteni par hotairiti a sestramuta imboaditi probabil de avantul economic al Severinuilui si dedecadenta totalA a urbel lor. Ei fac interventiund in acest SCOP, carepar a fi incununate (de succes. caci se hotardste a Ii se a Docuri inPartea de rdsdrit a orasului, chin si pe ruinele vechei cetatl Dru-beta, fapt care starneste protestele energice ale Severdnenilor, care,sub pretext ca apard ruinele Drubetei de diotrugere tincleau de faptsä impiedice stramutarea n masa a unor negustori concurenti. Inacest timp raportul dintre cele cloud orase era urmatorul :

T-Severin CernetiNr. famHiilor 555 660Nr. caselor 555 660Nr. bisericelor . . . 3 3Nr. cortribuabililor . . 601 419

Dupà catdva ani, in sfarsit, Cerndtenii se stramuta. in Severin.ocupand locurile modeste dela periferie, multuminu-se asa dar curooturrile cemuseresei din poveste, cu o situatie de invinsi.

La 1880, primar al Severitului fiind Nucsoreanu. se cere alipireaCernetului la Severin, ceeace se admite. (1).

Cernetul, ramas acum de fapt un sat de plugari, trdeste dinpullet de vedere adtninistrativ in dependenta de oras. Chronos alost biruit de fiul sau Zevs. care i-a luat tronul olimpdc si I-a exilatpe parnant I

Severinal pad la 1886, Sä urmarim cronologioeste desvolta-rea Severinuini Wand la 1886, anii in care se produce rdzboiul vamaleu Austria, rasboiu care are repercusiuni i asupna acestei des-voltari.

La 1853 Severinul ounoaste rand pe rand tred invazii: a Ru-silor. a Turcilor si apoi a Austriacilor. Se isoase rasbolul Crimeili.Ostile tarului inaintara pretutindeni in Muntenia si Odtenia si o

1) Iatá ce scrie in acest an in Geografia jud. Mehedinti" V. Dumitre-scu: Cernetiul . . . pand acum a purtat numele de comund urbana, cu 560locuitori . . . Asthzi este in desavarsita ruinfi, toti oraseni s'au mutat la Se-verin, afara de cativa marginasi, cultivatori de pamant.

www.dacoromanica.ro

70

avant-garda lot `gosi la Severin. La vestea ca yin Rusii in orasne spune Dr. Severeanu lu amintivile. sale barbatii din oras sichiar copiii luara in cap sepci cazacesti, ca Sal pard simpatici Ru-saor, iar dupa eateva zAle, and Ttdcii dola cetatea Feitislan (Cla-dova) pornira la icontra-atac si tabarara pe locurile agentiervapoarelor, toti orasenii se simtira datori sa lapede sepcile i sa iain cap fcsuri. Pasa mi-te tinerimea nu se prutuse Inca debarasa clementalitatea servila, iobagistä a mosilor si stramosllor s'ai. (1).

La 1854 orasul e ocupat de Austriaci, ale cdror catane, inaintede a pleca se inbolnaivekc de holera si MOT CU dUiUMUI si sunt,in-gropate la cativa kilometri spre est de oras intre Cemeti siunde li se va inalta si un modest monument. La incheerea paciidela Paris iluziile diplomatiei dela Viena, care de mult, de andcu infiintarea pe Dunare a celei mai puternice linii de navigatie,findea sa-si asigure hegemonia, dacd nu asupra Tdrii Romanesti,ccl putin asupra fluviului, se spulberara.

lmcdiat dupd plccarea trupelor Austriace se iau masuri pentrupavarea strazilor orasului, dttpacum ne-o adevereste si un calatorfrancez Thibault Lefebvre, care in trecere prin Severin ararta inttrealtele si arnanuntul a la picioarele podului lui Traian a gasit uncap al lui Cesar August incununat cu laurul imperia, lucrat inteunstil foarte btm. (2).

Dupa pacea dela Paris, Serbia isi intinde teritoriul si peste ti-nutud Crainci (locuit in majoritate de.Romani), cel asezat in ,flataMehedintului. Plana alci granita intre Craina turceasca 5i Mehe-dinti era forma' numai. Taranii romani treceau in voe de pe unmal la altul; avca loc un intreg schimb de populatie, care no e locuIsal descrim aici. Insasi Severinenii cumparau var si letnne defoc (!) de peste Dunare, (3)

De and Sarbii insa inträ in stapanirea Crainei, granita de-vine implacabila. Severinul e silit sa-si caute in propriul san judetvarul si lemnele de fo)c, care-i erau necesare. Severinul devine unOrals intre cloud granite, din care cea dinspre Serbia, moarta pentrumice transactiuni economice. Cu toata aceasta imprejurare pro-tivnica orasul se afla in plina inflorire, aceasta datorita tuturoracelor cauze, pe care le-am enumarat mai sus cat si altora (care leadäugAm acum: 1) Severinul centru adrninistrativ, 2) 5asea CuCrLiova, 3) cancurenta Cernetului infrantä. 4) TArgujiul se aura?

1) Mai curagiosi s'au arnat scum locuitorii din sudul judetului, careatiltati de pasoptistul Magheru, au schitat o mica revoltd in comuna Gfirla,Mare, proclamilnd independenta Tarii i arborilnd drapelul tricolor pe turlabisericii acelui sat.

2) Thibault Lefebvre La Valachie au point de vue éconornique et di-plomatique 1858.

3) Ion Ionescu dela Brad-Op. citat.

ta

www.dacoromanica.ro

Severinul la 1867in fund se vede vechea primárie a orasului, in fatti, 0 pima' pe unde azi e parcul Tudor Vladimirescu

S,11..

yru' + ....-.7., Of....... ' . II k.-- i .e _ Nnce" iir-j=.i......-- °-- r

'2 ilk- - ,

WV_ .: ..=.'e -;..:.........L.= ....: later 1-iltit4iiiir-7lio--- . . ......,. .

t

* 14 till

"a

MI,

1.1 If/ Wild

*-3

LAttriiArai

,

ii ilit RA ,.,. ,40,K4.1' I

' A

www.dacoromanica.ro

72

vizioneaza spre Severin, 5) Santier Naval. 6) mai ales comertul totmai activ cu Austria 1)

Cat de prosper e Severinul se vede si din bugetul orasului,care, in curs numai de 9 ani dela 1858 pana la 1867. se tripleazdsi impatreste.

BUGETUL ORASULUI T-SEVERINAnul Venituri C heltueli1858 176.285 lei 76.609 lei1859 145.710 102.3841861 127.548 126.7031865 206.656 236.6561867 508.838 416.749

Inovatii amen% Am vdzut cd Severinul e o creatie a bur-gheziei, care I-a infiintat si 1-a lama sd creased in, tiparele mate-dale si spirituale ale timpulni. El nu si-a inprumutat formele deviatd dela patriarhalul si medievalul Cerneti, deck inteo mdsurdmica de tot, abia vrednied de insemnat.

Diupa razbaiul Crimeei, el achizitioneazd si alte forme de viatadin apusul Europei. In orasul cu strizi rectilinii, co piete largi.spatioase, incep sa dispard rand pe rand toate serntele de orienta-lism, pe care le aduseserd aci cei cativa locuitori strdmutati dinCerneti sau Sanbii si (irecii emigrati aci din sdrdeacioase creste sivai balcanice.

DIair sa dam cuvfintul unuia, care a fost martor al acestortimpuri: Portul era oriental. In familille cele mai de seamd bar-batii se numeau jupAni, iar female jupanese... in 1.111111a räzboiuluidin 1855, bilrbatii si-au schimbat costomele din turcesti cum erau,au adus haine nemtesti si cum prim Roseva era drunpul eel maidrept si eel mai scurt la Viena, se aduceau de acolo. (2)

La 1855 la Agentia vapoarelor" s'a instalat pentru prima datdtelegrafrul prin care se comunica chiar cu Viena. Severinenii cobo-

1) Se fAcea comert pima si cu lipitori. Mild acest comert a fost pro-hibit. s'a continuat prin eontrabandd, duph cum reese dintr'un act adminis-trativ din anul 1859, publicat in arhivele Olteniei (Nr, 41-42 anul 1929):

Bucuresti 1859 August 27Principatele Unite Terra RomAnift

Domnule Administrator,Domnul Ministru Secretar de stat la Departamentul Ostilsesc, prin a-

dresa Nr. 3434 imi comunicii raportul ce a prima dela D. Comandiru Pun-ctului VArcorova coprinzAtor cA incti nu s'ar fi implinit dela comersantuiDumitru Aldea din Drove straful la care se supune dupà legi pentru lipi-torile ce a voit a strecura prin tainA peste frontierA si cere D. Ministru ase implini fArd zAbavA acel straf si a se impArti celor cu drept. Aceasta co-municfindu-se dumitale, esti invitat, D-le Administrator, a grA hi implinireaacelui kitraf si Impartirea lui doveditorilor, in conformitate cu dispozitiunileordinului Nr. 2252 din 1 ale corentei luni August.

Membru Secretar de Stat al Departamentului Finantelorss. (Indescifrabil)

Demnule Administrator de Mehedinti.2) Dr. C. D. SevereanuDin amintirile mele 1929.

www.dacoromanica.ro

73

rau cu torn in port sä vadd aparatul miraculos si nu le veneacreacia ochilor si urechilor. Si in materie de iluminat orasenii semodernizeaza. PAM ad casa se lumina din focul din vatra, in careardeau lemne lungi de am stanjen si in fata careia statea intreagnfamilie. Cate odata se intrebuintau si festile sau opainite (opalte)puriandu-se seu in Cate o strachina si adaugandu-se o treantä, mij-loc de ilmninat absolut nepractic si care producea mai malt fumdeck lumina. La 1855 sa revolutioncaza i mijloacele de himinataducandu-se pentru intaia Qarà lumanari de seu. A fost o minune

adauga Dr. Severeanu o minune? Desigur. Minunea desa-varsita va fi atunci, and se va introduce, Mali tarziu lumina elec-tica.

Dar lntroducerea lumanarilor de seu are si urn eDisod umoristic.Dame le" (cum li se ziceau femeilor din familiile instanite), incepsà intrebuinteze mucurile lumanarilor ca sa-si facil sprancenele. iarbarbatii, fostii kir si juparn. ca sa-si inegrensca ruustatile.

In administratie titulatura functionarilor ailmane Dana sub Cuzatot cea arhaica sau cea regulamentard; primarul orasului se chiamaznaghistrat, prefectul se chiama ispravnic, iar administratorul finan-ciar sames. Tot un functionar important era sd capitanul de posta."eel care avea pe seama isa posta", care va dispare abla cloud deceniimai thrziu odata cu aparitia trenului.

Se vede insd ca oamenii imprumutasera numai formele extort-care ale icivilizatiei, nu si pe acelea care Dresupun o mai mare sfor-tare si care poarta nuanele generic de cultua cad?, ne spune Dr. Se-vereanu: Slujbele se cumpdrau".

Suprastructurra spirituald era asa de viciata de naravuri vechi,grett de desradikinat, pe care numal cultura le-ar fi putut extinpaIn locul zaiafeturilor" lot lautari vestiti, pe care le faceau boerii dinCerneti, avem acum riscarelele", in care se adund damele, cele cusprancene inegrite cu mucuri de lumanari de seu. avem iocul decarti care isi face acum aparitia, mecum si petrecerile campenesti,pe care le adruc lucratorii nemti, asezati in oras. Lin alt obiceiu cein fiintä acum, e plimbarea ordsenilor in fiecare Duminica De miniDundred, in dreptul vamei, mai ales atunci cand era de asteptat Va-sul cu vapor'. La 1857 Severinenii si Mcliedintenii fac si cele dintthexercitii electorale mai sericase, cand aleg deputatii Pentru Diva-nul Ad-Hoc al Muntenlei. Iata si nurnele deputatilor alesi atcyci :Scidarul loan Ipdanu si Pitaru Gr. Niculesou ca reprezentanti ai :a-tifundiarilor, Costalohe Carjeu, proprietar mic. Ioan Roates (din Sea-pan), deputat Oxon, si Pitaru D. Viisoreartu, deputat de oras

Punctul culminant al desvoltdrii economice a Severinuitii va fiatm in epoca, care incepe dela 1853 si pare tslarseste Pe la 1886,cand Isbucneste rdzboriul vamal cu Austria. In tot acest thnp exportillde vite, de came si de Icereale anima foarte mult viata economica:Intre 1871-1875 Romania exporta anual in Austro-Ungaria vege-tale in valoare de lei 34.000000, iar produse andmale in vaolare delei 23.500.000. Iar Austro-Ungaria importa anual in Romania marfuriin valoare de lei 41.000.000... Corditiurnile economice favorabile careau durat Dana la 1880, Meuse din Turnn-Serverin un centru pentruCUM! tul de vite si de cereale. Negustorii d:r. Meliediritt God si Doll.

sa

www.dacoromanica.ro

- 74

vuncan aci cu viteie br si le duceau in Unga!ia. Gorienii neavandnici o lcatura mai directa ou restul lumii. se aprovizionau cu mar-furi din T.-Severin. Toate marfurile, care li e exnediau din strai-natate soseau in -Severin. Aceastd stare de lueruri a durat 'Anala construirea liniei ferate Conventinnea cu Austro-Ungaria expira la 1886, cand a si isbuonit rasbolul vamal".

Tot in acest timp se mai adauga un factor care va influenta viataeconotnildi a Severinului: infiintarea drumului de fief% a rimi marlstatiuni si a unui atelier de reparatiuni cu numerosi luoratori.

Pentru sfiparea terasamentului nouei linii ferate s'au adus numeroeilucriltori italieni. Ei aveau obiceiul de se adunau in douà hanuri de:1)e Ca leaTraian: Bella Italia" (colt cu Cicerone) ei Italia Unita" (colt cu Nerva).Poate nostalgia Orli lor, a satului lor natal i-a indemnat sä boteze hanul cunumele duios de Bella Italia".

Bineinteles infiintarea call ferate care lega Severintd ou Craiova.cu satele din mijlocul judetului : Strehaia, Butoesti, Tanma, Pruni-sor, cu Banatul (macar ca granita era o piedica, nu prea serioasäinsä Om la 1886), va avea elect si de moment asupra desvoltdriiSeverinului, sporind si mai mult circulatia bunurilor. dar tot maidurabile vor fi efectele mai tarziu.

Ca o urmare a prosperitatti acesteia a orasului. vedem cä iafiinta in Severin inainte de 1880 cea dinfai tipografie si se tiparescprimele ziare.

Severinul acesta in plind eflorescenta economicd. avea totus siuncle role, unele boll inerente oricatui organism in orestere sau al-tele tspecifice alcatuirii sale apusene. De pilda partiarbalul Cutlet n'acunoscut prostituflu. Severinul o are insä si existenta ei e coinstatatainca din 1875 and medicul orasului (2) intr'un judicicist raport (tipa-nit in rezumat) spune : Dacd este ceva de care putem eu drept cu-vant a ne plange, in ceea ce se atinge de indeplinirea indatoriritlorreclamate de legea sanitard si regulamentul consilidor de tiviZienaeste questiunea prostituatelor. In statele Europei de uncle s'a copiatmai toatä legislatiunea noasträ, fara a o Dune in relatiune ou sPiri-tul de cultura, cu moravurile si cu dorinta d'a se pane in aplicureacelei legi, in acele state unde gradui dc culturd al centrurillor depopulatiune este mai inaintat si mai cu sieama in classa industrialdsi agricola care formeaza masma populatiunei, autoritätile in dreptau cautat sä indrepte solicitudinea lot prin respetotarea si aplicareasincera a regulmentelor sanitare si de polite Urbana, spre ferireapopulatiunei de MOTH contagioase si infectiosi intre care se Kenu-merà i multi vetnerioi si

0 revisiune strictä si constiincioasa a prostituatelor, retinerealot in spitale and se gasesc bolnave la vizitatiumea regulamentara,interviscerea d'a esercità trista i degradatoarea lor profesiune in casde boalä, amendarea si condemnarea antreprenorilor de Bordeluri.

1) A. D. DamianofOp. cit. pag. 6.2 Rezumat extras din Raportul general al serviciului sanitair al Urbei

Severin pe anul 1875 de M. Millotianu.

siphilitici.

(1).

www.dacoromanica.ro

75

in cas de abatere... Din nefericire in Urba noastra acerst control deutilitate public)." incontestabild a trebuit fatalmente se lase totud dedorit... si aoeasta din causä Ca Politia nu a corespuns a indepliniprescriptiunile regulamentului sanitar de Urbe".

Gum se vede din aoeste randuri. Apusul se harazia intre formelede viatä liberate si partile rele ale nauilor alcatuiri de viatd, intrecare era si pnostitutia.

Orasul T.-Severin pe deasupra era si prost gosnodarit, caci iatace ne relateaza acelas pretios doctor Milloteanu Pietele principaleprecum cea centrald tmde se \land sustantelee alimentare de primanecesitate se tine (sic) in o etare de necuratenie foarte mare ; pie-tele de buicate, lernne, fanete, nepavate osemenea. Stradelee nu sematura sau dacd aceastä operatiune se efectueaza Cate odatd.wade raman gramadite sau in mijloaul stradelor sau la marginealor".

Severinul Contemporan

H. POPULATIA

D. Simeon Mehedinti talmacia tendintele imperialliste ale unoradintre state ea pe o foame de spatiu". E asa de mare foamea despatiu, spunea d-sa, hat statele europene si extra-europene secearta pana si pentru stapaniirea gheturilor polare.

Severinul Cad noi revenim mereu la el a cunoscut acea-st) foame de spatiu, dar de alta origing, din =el instinct al foameide pamant pe care nu si 1-au putut lepada oräsenii ni caror origina,era direct taraneasca ...interes rau calculat cad ce folos noate tragecineva a avea mult parnant intr'un oras putin populat". (1)

Astfel, pe cand in 1850 suppatata orasului era de circa 90 hec-tat e (neintinzandu-se cleat inteun dreptunghiu care ar tine dinstrada (irecescu, pfina in Cabomfiresou si Smardan), la 1881 el nu-mdra peste 194 hectare, iar in 1930 are 297 hectare, Isuprafata claditasporind din z! in zi.

Dacii ne-am americanizA vre-odata orasul nu s'ar mai intindein sens orizontal. Am ave6 aitunci o intindere in sens vertical, a-deoa in locul caselor de azi care Täsar dragalase 2) din pamant,gradinita lor mirmsculd de fur imprejur, am aved casele srumbre de7-8 etaje suprapuse, o mahala intreaga intr`o singurd cladire. A-ceasta evolutie n'ar putea avea loc asa dupà caprichul sant dupaplanal cuiva, ci numai cia o urrnare a unei eventuate desvoltari aindustriei, Industria fiind aceia care are nevoe de masse mari sicompacte de oameni,

1) V. DimitrescuOp. citat pag. 38.2) Unii spun eft aunt si igrasioase.

gu-

cu

:

www.dacoromanica.ro

76

Numiirul locuitorlor. 0 intindere in sens oriental a unuioras nu trebue sa prcsupuna neaparat si un spor proportional depopulatie. In cazul Severinului cel putin pana in anul 1920, se poatespline ca, pe masura .ce orasul a crdstOut in intindere, i-a sporit sipopulatba. La 1920 avem insa o proportionalitate inversa intinde-rea locuita creste, populatia scacle.

In afard de aceasta legaturá intre intindere i nurnarul popu-latlei, mai putern stalbili unrai i anume corelatia intre desvoltareavietei econcmice i miscarea poppiatiei. Desvoltarea vietei econo-mice, care cu oarecari poticniri a mers la Severiii pana in 1920in linic cresandd, a aclus dupa sine si o mestere a populatiei. De-presiunea economica manifestatd de atunei incoace, marasmul in-dustriei si comertului, a atras cippa sine si o scadere a numaruluilocuitorilor. Dam acum i un tablou, dupa care se poate urmdricresterea sau scaderea populatiei Severinplui modern in cursulcelor 100 ani ai existentei sale.

41141 485-9 ViCr 1981 1899 1910 0192.4) 10-30

Cifreie din acest tablou comparativ sunt luate pentru anul 1841din Gheron Netta : Cercetari economice asnpra reziunei Orsova-Severin", pentru 1859 si 1867 din lucrarea citata' a lui Ion Ionescu(dela Brad) ; pcntru 1887 din Geografia judetului Mehedinti" deDeructrin Stancescn; pentru 1920 din ,Expuntrea sitMatrici jpd.Mehedinti" facuta de Jean Atanasescu; Jar pentru 1930 utilizamdatele furnizate de Serviiciul Statisticei, cu pri1eju recensdmantu-lui din Decembrie 1930.

Numarul actual al locuitorilor orasului ñu ne este cumoscut.Trebue insd sa primlim cu resemnare cifra pe care, dupd protestPInostru ne-a dat-o statistica oficialä: 21.015 suflete.

In Decembrie 1930 s'a efectuat un reeesAmânt al poputatiei orasuluiaceasta concomitent cu reces(tmântul din intreaga %aril. Se vede treaba insäcà numftrEttoarea aceasta s'a facut asa de mântuialà, de oameni care np ti-au ce lncru migillos e o statisticti ce importantä covfirsitoare are ea. Deaceia la facerea socotelilor ne-am pomenit Ca ni se (là cifra de 19 mu i nustim eke sute ea populatie a Severinului. Un grup de profesori (E. Nemis,C. Tintaru, D.Giurescu, C. Pajura, I. Boceanu si altii) am protestat atunci tri-mitilnd in acest scop, printr'o delegatie o petitie primarului orasului d-1 P.Nistor. Primarul a trimis aceastrt petitie la Directiunea Centralä a Statisticefcare a recunoscut eft recensAmântul populatiei a fost fdcut la Severinin chip neregulat. La 39 Noembrie 1931 ea ne-a multnmit printr'o adresä o-ficialá in care recunostea TJnii recensori si-au fntoemit la iutealft borde-rourile i controlorii locali n'au supraveghiat lucrárile recensorilor, histlindWA se strecoare greseli. Verificilndu-se acum la Directiune listele de menaj,populatia orasulni T-Severin se ridicil la cifra de 21.015 suflete.

:

o_jz,' 3 44 41,4 /V 23 21

i

ea,

www.dacoromanica.ro

77

Migratiuni. Am aratat ca in linii mari oscilatiile vietei eco-nomice au repercusiuni asupra populatiei in oras. Ca o viata eco-nomica din ce in ce rriai intensa presupune $i un spor de populate$i ca crizele atrag dupa sine scaderea numatrului locuitorilor. Sporulde populate poate fi capatat pe de o parte printr`o natalitate pu-ternica i printr`o mortalitate mica, pe de aita printr`o migratiunein Gras a unor elemente deobiceiu rurale. In genere se poate spuneCa Severinul, ori de cate ori a inregistrat sporuri de populate, a-cestea nu se datonou atat diferentei dintre morti si noui nascuti.cat migratiunilor in oras a unor elemente din afara.

In primele timpuri, cand a avut loc formarea acestei burgheoliseverinene, am avut o invazie de lucratori i de functionari ger-mani i unguri, aecentuata apoi cand s'a infiintat Santierul Na-vai. In acelas timp negustorii au fost furnizati mai ales de catre Pe-ninsula Balcanied.

Mai tarziu, cand viata economica a cdpatat amploare, cand co-mertui $1 industria aiu simtit nevoe de brate de munca, acestebrate de mimed au inceput a frt pompate din populatia rurala me-hedinteanà. La randul sau aparatul administrativ, tot mai compli-cat in oras a reclamat $i el functionari cat mai multi, fapt care$i el a determinat o migratiune dazipre sate spre oras. Severinul adevenit astfel cu tinipul, pentru populatia taraneasca a 1-linter-land-ului" mehedintean, tin mare centru de atractie, de polarizare.Toate elementele, pe care le macind viata urbana cu complica-tiiie ei multiple, cad viata urband ucide dupa doud-trei generatii,emu inlocuite, improspatate daca vreti, de acele armate de re-zerva. care veneau din campii, de pe dealuri si mai ales din podisulsarac al Meliedintubui, spre orasul mirific, ispititor.

Acest curent de migratiune tdraneasca era determinat, asadar, de mai multe cauze : 1) natalitatea mica sti mortalitatea marecereau mereu in oras nut elemente; 2) creearea de functii eco-nomice sau administrative noui reclama si ea un plus de elemente;3) sardcia unora dintre sate, care aveau nevoe sa reverse undevasurplusul de populate. Si fiindca Severinul arata mereu iun vid depopulate, migratiunea pornea inteaci.

Curentul acesta de migratiune a ineetat in mare parte odartacu marasmul vietei etconomice din orals, cam dupa 1925. De aceiavedem ca, dupa acel an, populatia orasului e in seddere. Ba cnizaeconomica a fost si este atat de cumplita, incat a produs un con-tra-curent, mai slab desigur deck curentul initial. dar destul depenceptibil, dela ora$ inapoi la sate.

Natalitate i mortalitate. Am aratat din aaipul loaului casurplusul de populate al Severinului nu era datorit unui eventualexcedent de nasteri, ai migratiunei in oras a unor elemente dinafara. Sa trecem acum la o analiza mai amanuntità a natalitatiisi mortailitàtii si sä constatam cum de un sfert de veac si mai binenumanul mortilor este in genere mai mare deck al nascutilor, caavem dar un deficit de populatie i aceasta datopità faptului ca la

www.dacoromanica.ro

78

Severin mortalitateaa este inspaim

antator de mare. D

iagrama de

mai jos e de altfel concludenta.

goo

ir211

:1113:3,k1 .11.2.1.111112

NM

:1.

41

3011:111.111P

SI!:

PO

dths

a

::II

::::::::::: .... S

SS1

4. :.31 -- .....:II

HI

hdFL

IPI

nah..1::::::::::::::::::::m

aI.. 11

IS

" 1111

al:1111124:21:111::

g1:11221S2212.212:m

ii: a:: es

""""'1

11

1

.1

.22

.11.11.17: V

ar2./

r 41

Yaseuti

Morti

(numerile vcrticale indicä m

ortii sau nfiseutii; numerile orizontale indieá anii)

bite() perioada de 20 ani, 1912-1932, am avut in Severin un

numar de 10.052 nascuti

i run numar de 11.279 m

orti, un deficitprill ,thrrnare de 1227 suflete

Si cand ti se infätiseaza astfel de ci-Ire poti spune. fard a exagerd prea m

ult reia1ittiJe, cä inteadevarorasul m

acind" trupurile si sufletele omenesti, cel puifin orasul in

actuala lui conformatie, cà valurile de oam

eni pe core tentarculelesale le-au M

eta rand pe rand, sa-si päräseascá viata lor etnograficási sa se indrepte spre dansul, putoau sa-si 5opteaseä ca um

breledin Infernal lui D

ante : Iasciate ogni speranza voi che 'ntrate".D

iagrama de m

ai sus ne arata Si cand anume num

arul morti-

lor a fost mai m

are deck al navcrutilor scand cel al ndscutilor a

biruit moartea. hi genere se poate spm

ie ca anii de razboritu si ceidin preajm

a lor, 1915-1920, au insemnat un m

are triumf al m

or-tii. D

easemcni de pe la 1925, de cand criza econom

icà s'a desran-tuit m

ai oprig, numarul m

ortilor se mentine aproape in chip con-

stant superior nasterilor. Aceasta criza econom

ica, nu numai

a turicsorat nasterile si a favorizat mciaa-tea, dar a im

putinat si nu-m

arul casatoriilor. Tabloul de m

ai jos e desigur edificator.

An ul

Num

Srul edsätoriilor1920

:.

.307

1928225

1929221

1930186

1931195

A 932

197

I

.

.

www.dacoromanica.ro

79

Este de remarcat iaräsi un tapt ca, pe cand numArul casätorii-lor e mereu in descrestere, nurnArul divortmiilor se mentine fermin ficeare an in jurul cifrei de 38-40.

Anul Divorturi1920 371921 511922 411923 341924 361925 391926 37

De uncle la 1920 asa dar numdrul cAsatoriilor celebrate la Se-verin era de 307, dupd JO lani in toitul crizei la 1930, ele scad la 186!Trebue s'a presupunem in schimb o sporire a prostibutiei oficiale $iclandestine si a concubinajului. 1)

Dacd la prostitutia si la cancativaj amAndloud sporite adaugAmaiclum deoparte divorturile, de alta avorturile, pe care trebuie sa lepresupunem din ce in ce mi numeroase (teoria lui Malthus apli-catd!) vedem cA criza economicd determina conturarm umii tristsi descurajator tablon demogratt..

Prostitntia. Am vazut Ca la 1875 dr. Milloteanu constata exis-tenta in oras a prostituatelor sti cereh masuni de indreptare, pentru aatenuA raul pe care l'ar fi putut face acest niotu agent de de0agrezaresociala. La 1884 Primaria a luat dispozitia ca bordelurile proklitua-telor sA se mute de pe strada principald (Calea Traian) in locurimai dosite. De dwpd razboiu prostituatele, care mai toate loouesc inhoteluri si hanuri, an fost obligate sa virna la vizita medicului Pri-mariei. In cursul analui 1929 erau in Severin 155 prootituate.

Boll sociale. Am ardtat cum miscarea popuilatiei depinde indi-rect de starea economica. and aceasta se inrautAteste, sporesc bo-rne sociale si pricinuesc in mod direct o mai-ire a moralitätii. SA ve-dern acum care sunt bolile, care dau formidabilul contigent de mortipe care l'am constatat la Severin.

M. Milloteanu medicul orasuiui, scrie in raportul lui din 1875, desprecare am vorbit aici: Morbele care au dominat in Urbii in cursul anului aufost, dupii ordinea frequentei, febra typhoidA, Pneumonia, Gastro-Enteritele,Bronchitele,.Dyisenteria, affectiqnile eruptive, printre maladiile acute, la caretrebue a se adAuga seria variatii a manifestatiunilor infectiunei paJustre; Tu-berculosa, Hydropsiile de diferite naturi, etc., printre morbii chronici"

1) Fenomenul descresterii cds11 torillor a fost observat Qi de d-1 N. T.lonescu in Arhivele Olteniei", anul 1925 pagina 199. 11-1 Ionescu care a stu-diat chestiunea hologeic, adecd privind fenomenul in toatA intinderea lui inRomânia constatA cd in decurs de 4 ani, 1920-1923 clisAtoriile stint inteovAditA scAdere, dupd cum se vede din tabloul, pe care d-sa ni-1 dil i pe careii reproducem mai jos;

NumArul ciisAtorii1orAnul in Romfinia1920 ...... . . . 206.4761921 . 197 9981922 169 7971923 . 165 216

www.dacoromanica.ro

80

Tuberculoza a carei intdietate printre boalele cronice din oras oconctata si dr. Milloteanu la 1875, aind Drawl era in laza de tine-rete, si-a pastrat simai tarziu tristul ei primat.

Ea bdrittie acum mai ales in cartierul strdzilor Calomfirescu siBrantoveanu, carter periferic 'And la fazboiul cal mare, lomit maiides de lucratori cu ziva, de cdrutasi si birjari sii de familii modestede pensionari. Dam acum si o statistica de mortii de tuberculoza dinorasul nostril, intocmitd de Serviciul Sanitar al orasului.Anul Morti de TuberculozA Anul Morti de Tuberculozd1914 88 1923 . . . . ..1915 98 . . 671916 36

1924 .....1926 65

1917 96 . . 661918 . . . 110

1926 . ....45

1919 . . . 1081927

721920 98

1928 ..1921 60 9621

. . 73 19321922

1199321

66

RaPortand acum mundrul de tuberculosi morti la numdrul totalal mortilor din oras capdaim urmatoarea isituatie :

Anul191419151916

No. total alrnortilor

569781754

No. mortilor Proportia la Vode t. b. c. mortilor t. b. c.

889836

15 °A12,5 Vo5_vo

1917 621 96 . . 15_0/01918 837 110 13-0/01919 754 1081920 648 98 ...... 15%1921 542 601922 550 . 73 13%1923 . .... . 637 78 12-0/01924 396 67 18%1923 . .... . 483 65 13,5 °A)1926 493 66 13_0/01927 436 45 10%1928 . 457 72 15,5 °/019 9 563 91 16-41930 436 62 14-0/01932 384 66 17_0/6

In genere se poate spune dar cd drea 15 la stud din numdruldceselor din eras sunt datorite groasnicului Hazel al tuherculozei.

Cat despre numdrul total al bohiavilor de tuberculoza aflätoriin oras, el era evaluat pentru 1926 (evaluare fdcutd de dr. Lecca,medic primar al orasului) la .cifra de 1350.

Evaluarea se face luAndu-se media anualA a mortilor de tuberculozAsi imultindu-se cu indicele 18 stabilit in mai toate congresele medicale. $i a-eutu fiindea vent vorba de evaludri, sA facem i noi una. Daci populatia ora-sului e intro 21.000 si 22 WO locuitori, dacA orasul are grin urmare vre'o4200 familii, insemneazil crt aproape la fiecare 3 familii avem cAte un tuber-culos ! E uluitor, nu-i asa ?

.

11-9/o

78

.

193 1..

. .

14%.

www.dacoromanica.ro

81

Sifilisul. Un alt flagel care bantue in populatia orasului e sifi-lisul sau morbul cum Ii zice dr. Milloteanu la 1875.

Ca c;11 in Africa unde penetratia civilizatiei europene, aduce printre negrinenorociri ca rachiul sau ca bolile venerice, tot asa si in noul ores, Seve-

nth, civilizatia educe sifilisul, bordelurile, casele de randez-vous, degenera-rea, etc.

Numdrul total al sifiliticilor din oras nu poate fi cunoscut deckcu aproximatie. Serviciul Sanitar a inregistrat in 1931 existenta a346 bolnavi de sifilis. iar in 1932, 455 bolnavi. Cum desigur suntmulti bolnavi, mai ales din päturile avute ale orasului care nu recurgla oficiile Serviciului Sanitar, ci se ingrijesc cu medici partieulari,trebuie sal socotim numarul total al bolnavilor de sifilis ca trecândmult peste 500.

Daed ne gandim acum si la nurnarul desigur mare al color bol-nava de blenoragie, trataiji si netratati, ounoscuti si mai ales necu-noscuti, ne facem o palidä idee despre dezastrul pe care-1 cauzeazd

populatie boalele veneritce. Vom incheia acwt capitol al luerdriinoastre vrbind despre alte doua boll sociale, cu efecte, daca nu atfrtde cumplite ca ale celor diintâi pomenite cel putin destul de in-grijitotare ,sti care sunt alcoolismul si tabagismul.

Inainte de a vorbi despre ele sä pomenim ceva despre celelalteboli din orasul nostru Isicarlatina. anghina diftericd, tifosul. disente-riile, etc. intr'un cuvânt epidemiile, cari nu ne dau cazuri prea nume-roase de mortalitate, dar care contribue la degenerarea rassei. Cesunt acei copii si acei tineri palizi, pe care ii intAinim pretutindeni,ce sunt obrajii lor scofdlciti, trupurile lor slabe, netrebnice, decksemnele uned profunde degenerari ?

Scarlatina, dintre boalele epidemice din orasul nostru, ocupdrandul initiu, dand run contingent destui de mare de bolnavi. maialw C0Pii Si mai ales in timpul lunilor de iarna. E o epidemic sezo-nderd asa dar. De cdtiva ani incoace scarlatina inreestreazd un sporformidabil. Dc uncle in 1926 n'au lost deck 20 bolnavi de scarlatinain tot orasul, in 1931 numarul dor a fost de 145, adecA de 7 ori maimare ! Poate cA criza econotnica declansata in ultirndi ani si care aredus mijloacele de train ale locuitarilor. facAnd ca coipiii sä fie sub-alimontati, slabiti si predispusi a contractà diferite boale, rsä fie cauzaprimordiala a acestel stari de lucruri. Reproducem aid si o statistiedde numarul bolnavilor de scarlatina intre anii 192$-193,1 :

Anul Numgru1 bolnavilor19?5 521926 201927 201928 561929 851930 . .. .. . 701931 . 145

sifilitic"

ri

aid.

.

ci

:

.

www.dacoromanica.ro

82

Febra tifoida (18 bolnavi in 1928), diftevia, pojarul. tusa convul-siva dau in general contingente mid de bolnavi.

Paludismul. Ceeace pare .1L111i01 .3. e lap tul ca in oras segasesc numerosi bolnavi de paludism. Noi onedeam ea boala aceastae un apanagiu exclusiv al satelor, cä o campanie antimalatnica dusäin judet win 1920 sa fi distrus germendi boalei. cA. intr'un cuvantpaludismul e cu totul strain de orasul nestru si and colo in 1931Serviciul Sanitar al orasului inregistreazd 68 bolnarvi de paludism.

medicamente, etc. Am vazut boalele care bantue miinoras si care in acelas timp märcsc mortalitatea sau dau contingentemarl de tineri degenerati. Contra boalelor existä data mijloace delupta, unul profilactic, altul de combaterea boaleler atfita vrerne catun cartier intreg cum e Cartierul Nou" necesital sfortdni si cheltuelifoarte marl, fapt pe care de &fel il constatä si dr. Lecca. inteunraport al sari din 1930 in care spune: Ameliorarea stdrei igierlicea iperifferiei, mai alqs a noului cartier, unde nu s'a Mout nimic, artrebui sa' fie prima griie a autortatilor comunale, deoarece clasamuncitoreascd ce locueste acolo este cea mai bantuitil de tubercu-loza". Ace las mediri Lecca conHtata in 1926 ea'n Severin sunt 500case cu totul insalubre.

Pentru combaterea boalelor sunt in eras in total 35 medici (plusdoi sau trei dentist°, numar absolut insuficient perrtnuca vine anmedic la 630 locuitori si dacd din numarrul de 35 al medicilor scademvre-o 8 medici militari, care n`au contact direct cu populatia orasu-lui, ajungem la proportia de apreape 1000 locultord la un medic. Per-sonalul sanitar inferior e si el recluts de tot. Nu sunt in oras deck 10subcbirurgi si agenti si 10 moase. Tot insuficient e si numarul path-rilor (60) dela Spitalul Greoescu, mai ales a de aceste parturi se ser-vase in blind parte si bolnavdi veniti din judet.

Prirnaria orasului oferd pentru popudatia sarracd, coroultatiunigratuite. Numarul celor care oer astfel de consultatii sporeste din anin an, dupa cum se vede din tabloul ide mai jos :

Anul Numiiru1 consultatiilor gratuite1922 . . . 15101923 22001921 2250

302019251926 24501927 3000

380019281929 4400

Este aci o nota buna pentru Serviciul Sanitar al orasului, dar siun prilej pentru noi de reflexiuni amare, pentru ea acest spor de con-sultatii gratuite poate insemna o pauperizare progrozdva a cetateni-lor, care nu-si mai pet permite luxud de a consultà un medic particu-lar ou

Alcoolismul i tabagismul. Am vorbit despre atatea Plägi so-ciale, care sporese mortalitatea in Severin intr`o proportie spaimân-tatoare, tubenculoza, boalele venerice ; am vonbit deasernenea destpre

ansa

Medici,

plata.

www.dacoromanica.ro

83

diverse epidemii care isbucnesc in oras si care contribue la degene-rarea tropeasca a locuitorilor. Mai avem de adaugat cloud, care dacanu sunt generatoare de irazboae, asa cum tendentios sustine Tolstoiinteunol din artioolele sale, au totusi o influenta nefastä asupra sa-natatii poporului. Nu stim cantitatea de bduturi spirtoase care seconsumä in oras. 0 banoim insd foarte mare, aceasta dupà numarulmare de debite, repartizate astfel : 6 debite pentru vanzarea en-gros.119 carciulni san bodegi si 14 ca accesorii la rcisraurante1). Dintrelocalitatile urbane vecine Strehaia are o Cafrei lima la 416 locuitori,Cratova una la 206. Baia de Aramti o carciuma la 134, iar T.-Severinare o carciuma la 158 locuitori.

Dintre tarile strdine au :Franta 1 debit la 75 locuitoriItalia 1 170Germania . . 246Suedia 5000

9000Norvegia . . . . 1

Cat priveste tatunal, el are in T.-Severin numerosi consumatori.Nu stim precis cantitatea de Orton ce se tonsuma in oras. Totusi no-tam aici uncle cifre care pot sà ne deã macar cu aproximatie oidee de cantitatea consumata. In anii din firma (1926-1928) s'audescarcat anuail In gam T.-Severin ate 166 Isau 161 tone de tutundupa oum se vede din ormatorul tabloo :

Anul Tone de tutun1927 1661928 1661929 161

Bineinteles aceasta enorma cantitate de tuturn n'a fast consu-rnata numai in T.-Severin, ci si in satele din imprejunimi. Ftrans le-gate economiceste de oras. Testul judetului ramanand sd se aprovi-zioneze prin alte statji de cale ferata, Strehaia mai ales. Cat privestevailoarea totala a tutunululi Si a foitel de tigari consumate in Severin,constatam ea' in 1929 ea se ridica la suma de lei 20.000.000. o sunnacu drept cuvant fantastica

Socotind ca in oras avem 8000 fumatori, insemneaza ca fie-care din ei cheltue amfal pentru tutun 2500 lei, un impozit pe carefiecare impune benevol si-1 suporta cu stoicism, macar eatilt de (Mutilator sanatatii.

UN ISTORIC AL INSTITUTHLOR SANITARECarantina. Cea dintaiu institutie sanitara a orastflui a fost

carantina infiintata potrivit Reg-ulamentului Organic la anul 1836si care avea un soap preventiv i anume acela de a opri intrarea In(aird a boalelor, care bantuiau aiurea.

1) Datele acestea aunt luate din Darea de Seamä asupra activitiitii Ca-merei de Comert si de Industrie T-Severin pe anul 1929".

1

1

si-1 ca-i

-

7, :

www.dacoromanica.ro

84

Localul carantinelor era o casa veche crarapanata care nu co-respundea menirei ce i se dedese". Personalul ei era foarte re-strans, compunandu-se decibiceiu dintr'un administrator, un medicsi catima servitori. Cel dintaiu director al ei a fost B. Strambeanu,iar cel dintaiu medic dr. Tsin Carol.

Carantina era apzat5. lang5. Turnul lui Sever, pe locul ocupat azi dere§edinta Diviziei, cel putin akm afirma dr. Mangiurea in Istoricul spitaluluiGrecescu. Cu timpul, pa Fang& administrator F}i medic s'a mai adaugat la per-sonalul carantinei i o mow. La 1859 e pomenitA o oarecare Anica Basta cafosta mow a carantinei.

Pe timpul ocupatiei austriace carantina a fost inzestrata cumai multe paturi pentru bolnavii din oras si judet. Aveam de a face,asa dar, cu un inceput de spital judetean. La 1859 se iau masuri casa se constnuiasca o cladire mai confortabild, care sa adaposteascaatat carantina cat si spitalul. La licitatia ce se face, nu se pre-zinta lush nici un ofertiant, asa cà lucrurile raman

Spitalul Grecescu (noul spital)

Dela 1863 la 1869 functioneaza ca medic al micului spita1 dr.liacek, fast medic in armata austriaca, rams in Severin dupd re-tragerea trupelor de ocupatie habsburgice. In acest firm!) spitalulavoa 25 paturi pentru bolnavi. Lui Hacek i-a urmat ca medic pri-mar dr. N. Ciavrilescu, sub care s'a cladit localul spitaluIu Ore-cescu, numit asa dual numele filantropilor, care l'au ridicat

1) Dr. St. Georgescu-Mangiurea-- Istoricul spitalului Grecescu din T-Severin. (Tipo-Lit. Samitca T-Severin 1906).

')

baltd.

Pt.

l' , oi, Alitirli; pillitairwrrtiinitaTti

11 ii., Ito

'\

Hi)

,

40,..0.-4/4woraftwatfors.,,,,,

it I I

; 11111 Pyigig! 671

l!yhiiHO

pa

www.dacoromanica.ro

85

dheltuiala lor : loan Stoian Grecesca cu tfinaral sotie loanaGrecescu.

Un vizitator de pe la 1858 (Theodor Margot) insemneazd: Se-verinul posedd i un frumps lazaret. prea bine intretinut si urea cu-rat", ceeace eta o laudd aproape gratuitä. Spitalul Grecescu, con-struit n deceniul urmator si adaugit in vremea =iota ar fi mcri-tat insa cu adevarat multe laude.

E drept ca Ia geest spital numdruil raturilor bugetare pentru hol-navi e abia de 60 si cd in aceasta privinta era de datoria triturorasä se straduiasca sä faca ceva mai mult, mai alciD ca mandrill hol-

D. Maresal Averescu punfind: piatra fundamentala la noul spital

navilor tratati in spital e covarsitor. In afara de 5-6000 consultatilgratuite, media spitalului dr. I. Ta-ailesou dela 1904 si pana azisi altii au de tratat anual un numar de 1600 pana la 2000 bolnavi.din care aproape jumatate sunt din T.-Severin, iar restul din iudet :

Anul Nuratrul bolnavilorBolnavi dinT-Severin

Bolnavi dinJudet

1927 1721 614 . . . 11071928 1783 , 535 12481929 1845 715 11301930 2047 678 13641931 1903 734 11891932 1870 639 1231

, ..;:!;"N

' .

I :

-

.Z ,f11'j 441- rARti

Ak

.

www.dacoromanica.ro

86

E o stradanie acolo a medikilor, care maritä multá lauda.In incheere trebue sä menitonam si activitatea soc. Principe le

Mircea, ale carui rosturi sunt sd ajtite qv eoPiiii orfani, lepAdati deparinth lor si in genere sA arxrde asistentA gratuitä tuturor copiilorfamiliilor sarace.

A sistenta social& la soc. Principe le Mircea

NATIONALITATI $1 CONFESIUNI. Am ardtat in alta parteca locuitorii din Cerneti au refuzat sd se Etträmute in Severirn. Ora-sul s'a aldituit deci in ()ea mai mare parte din sträini, fie Oermanisau Linguri adusi de Compania de Navigatie austriacA. care stabikaaci o static pentru vapoarele sale si un Santier Naval, fie Salta. Creelsi Bulgari veniti din Peninsula Balcanieá.

Cernetul acela medieval, care s'a aratat atat de inadaptabil inoirilor a-pusene, bleat a trebuit eft piara, era alcatuit dintr'o mass& compact& de Ro-mani. Totusi constrain si intr'insul unele infiltratinni etnice streine. Trebuerid admitem de pildi ca in Cerneti, pe ling& negustorii, in intense. majorita-te Romani, erau i &alive negustori Greci, de aceia, cfind la 1806 Hagi,Ior-dache sau Iorgaki Iasi prin digit ca din averea sa sa se infiinteze trei geniicloud in Cerneti si una in Banovita, el cere ca una din aceste scoli sa fie delimbi greceasca. Mai tarziu, cam pe vremea dud a luat flint& Saverinul sipane pe la 1865 constatim la Cerneti i o influent& germani. La 1848 de pil-da dud dupi infringerea guvernului revolutionar se vor inchide scoaleledin toata Muntenia, ntimai cloud scoli germane din Cerneti isi vor continuacursurile. Pe la 1860 intalnim la Cerneti ca profesor de limbs germani paun oarecare August Ohnesorg.

_

www.dacoromanica.ro

87

De aceia nu e de mirare cA pe la 1865 ise gasesc in Severin laun total de 519 familii, 139 familii romanesti, 282 familii nemtestiinsa, 44 evreesti, 20 grecesti, 18 unguresti, 10 italiene si 6 turcesti.

Populatia ora§ului Turnu Severin pe la 1865

De atunci si Valid acurn s'a petre..0t treptat-treptat un fenomen deromanizare a ormlua, fie pain desnationalizarea straintlor sau prinplecarea lor din localitate, rfie jrin irnigrarea n oras an cu an a omultime de elemente tardnesti.

La cele 22000 suflete cat bannim noi cä exista in Severin. Ro-n:anii sau mai bine zis cetarteniir romani", sunt azi in numär de20195, restul de 1805 suflete find alcaluit de 196 persoane, care auobtinut cetatenia romana, 144 heirnatlose", nasouti in tara si careau facut armata in tara si care astearta randul la incetätenire si insfarsit 1465 cetateni straini repartiza6 astfel :

Numdrul capilor de fa-milie cetAteni stralni

Cfiti sunt comertiantisau indusiria0

Cfiti au alteprofesiuni

256 Jugoslavi . . . ' . . . . 208 . . . ....... 4879 Italieni 55 2452 Greci 24 2837 Cehoslovaci 25 1236 Unguri 20 16

34 Bulgari 18 16

28 Germani 8 ..... = . . 2020 Austriaci 8 1219 Francezi 3 1616 Albanezi 1613 Englezi '1 1212 Armeni 12 . . . . . . . t11 Elveteni 3 86 Polonezi T I' 2 43 Ruei 31 Suedez 1

.

. ... . . .

.

.www.dacoromanica.ro

E$

Recapituland acum datele privitoare la configuratia etnica a ora-sului capatam urmatoarea situatie :

1) Cetateni romfini.(y compris evreii romftnisi nationa1itati1e asimilatede Romani). 20 195 91,8%

2) Streini.(y compris pe cei ce decu-rand au adoptat cetatenia ro-'nand si pe Heimatlose). 1 805 8,2%

22.000 1000/0

De unde prin urmare la 1865 numarul streinilor era covarsitor73%, astazi a scant la 8,2%. iar numdrul Romanilor s'a urcat din22% in 1865 la 91.8% in 1932. Sd studiem acum contributia fiecareinationalitati in parte la desvoltarea ecomomir...a. si ispfrituald a Se-verinului.

GERMANII. laintre neamurile alogene, care contribue la des-voltarea Severimului, Gerrnanii (Germani propru zisi si Austriaci),.acupa un loc de frunte, attlt prin numarul lor mare, cat si win Du-tornica influenta pe care au exercitat-o asupra moravumilor locuito-tilor. n au venit in Severin ca functionarri ai agentiei vapoareloraustriace Si ca lucratori ai Santierului Naval. Bran atat de numerosiin 1865 incat Severinul parea atunci un oras deadreptul nemtesc.Asociatiile cu caracter politic fiindu-le interzise, Germanii acestiacata a se organiza din punct de vedere confesional. Deosebit deorganizatiile religioame ei mai &it nasteme si la o multime de aso-cialii de meseriasi. Acea deviza de pomind a imperialismului ger-man: Drang mach Osten" gdsea la Severin teren prielnic pentrurealizare. Din punct de vedere confesional Germanii s'au organizatin doua comunitati, una romano-catolica, alta germano-evanghelica.

La 1858 comunitatea catolica numara 600 suflete. La 1861 eaavu pe cel dintaiu preot al ei in persoana calugarului franoiscanPeter Szabo. La 1870 ummeazd preotul Gottfried Zsak, care insä nusade in Severin deck 3 ant La 1873 vine la Severin preotul FelixMartucci ,care are eel o lungä sedere, catn de vreo 20 ant si subcare comunitatea catolica infiinteazd o scoala primara si inaltä o ea-tedrala care se inaugureazd la 1887. 0 scoald de fete a caluzaritelorcatolice s'a fundat in 1894. In 1914 ea se mita intr'un local pmpriuun imens palat.

Primii Germani de confesiune evanghelica apar la Severin Dela 1850, adicà aproape odata cu ineeputurile orasului. La 1861 eierau destul de numerosi ca sä 'loath.' alcatui o comunitate. ceeace

'rdii-fe in grad/Ina farmacistului B6mches si betarindalcatuirea comunitätii lor: deutsch-evanchilitche GemeindO.

La 1865 ea desdide o scoala primard de ambe sexe numai eu7 elevi, dar care trei ani mai tarziu, in 1868, avu 21 Copii ca maitarziu sa sporeasca si mai mult. La 1868 comunitatea inaltd si o bi-

www.dacoromanica.ro

8 9

serica, ()Millard in acest sem ajutoare si dela Regele Prusiei si delaregele Carol 1, care subtcrie 400 lei.

Au fost atdt de numerosi Geimanii in oras, fuck toata parteade apus a Severinului purta numele de Mahalaua neinteasca". Gra-tie numarului lor mare a celor trei scoale germane si a bisericilor,limba germona era foarte intrebuintata la T-Severin. dupa cum oconstata la 1904 prof. V. Varcol inteo lucrare a sa (Privire etno-grafica asupra judetului Mehedinti"), in care spune: Influenta nein-teasca e bine simtitd; mai poste tot se aude si intelege limba ger-marra. Ea e limba de afaceri in orasul nostril. si chiar Bu1arii. cevdnd zarzavat si-au insusit-o binisor". Si mai la vale: (Germanii)formeaza factorul de importanta in atelierul de constractiin::: navalede pe Dundre".

ASOCIATII DE MESERIASI. Daca burghezia nemteascd acreiat scoalele si bisericile. lucratorii germani au adus si ei unspirit de organizare. Ei au intemeiat o multime de societati de aju-tor reciproc de economii, de ajutor hi caz de board si pentru inmor-mântari. La inckput au participat in aceste asociatli numai lucratorigermani dela C. F. R. si din Santierul Naval. Mai tarziu au intratin ele si Romanii. Notam in treacat cdteva societati de felul acesta:Mina si Padurea" societatea lucratorillor mecanaci, infiintaird la1888, Schinteea" fondata la 1900 cu 436 membri societari si avandin comitetul de conducere mai mult lucratorl germani: Josef Maly,Fr. Schlesinger si Vilhelm Ross, pe Yana care gasim si doi ramani,Mihail Oborcea si Ion Civitn, apoi Ate societati ca: Furnica". Ful-genii", Concordia", Vulturul", in care incepe sä predomine ele-mentul romanesc.

ALTE INFLUENTE 'GERMANE. Intre efectele influentei ger-mane trebue s s000tim si unele moravurri deosebite, pe tare nu leintdlnim aiurea. De pita serbarea Carnavalului s'a facut in Seve-rin in tota anti Ora la rdzboin, cu mult si deosebit fast. Bdrbati sifemei niascate, uniblau in zina hotdirità fie pe jos, fie mai ales intrasuri, cam dela Coltul Repede nand la Primdrie, si asvailleau su-telor de copii : mere, uci j band. Mastile, cdci asa li se zicea,

si fel de rfel de giumbuslucuri, care starneau rasul si al copillorsi al domnilor si damelor care veneau sä asiste anume la aceastadefilare.

Alt obiceiu pe care Germani l'au transplantat la Severn eraacela al petrecerilor câmpenestii primavdratece, asa numitele de ei,,Majalus". fiindca aveau loc de obibeiu in luna Maiu.

Majalusul era organizat de diferitele societati de lucrátori germani. Du-mineca dimineata grupul organizator cu muzica in frunte cutreera strizileprincipale ale oraaului ai se indrepta spre local destinat petrecerii, care deobiceiu era In padurea Crihala. Pe la amiaz soseau la Chrihala rand pe randai participantii la serbare. Mâncau in padure, petreceau i dansau in sunetulmuzicei. Seara serbarea lua sfarait.

Era asa de Puternica influenta gennand, hick si'n jocurile en-piiilcxr deseori cantece nemtesti. Fete si baeti se faeeau roatasi mergand in cadenitä cdritau un cântec, care se termina cu ouvintele:

ceau

rasunau

www.dacoromanica.ro

90

Welche mir die liebste istDiese ..oll ich kiissen".

In mijlocul roatei se alla un copil. Acesta, and cantecul se sfar-sia, se repezea la una din letele care era M hord s o saruta orehazul tuturor celorlalti copii. Mai circulau printre copii si alte cantececa de pilda vestitul O du lieber Augustin", pe care le rosteau si Ro-manii, macar ca acestia nu intelegeau mare ducru din ele. Pand sijOCU1 CU mingea era tot de original germand. I se zicea Ipsigot".

0 alta inovate, care s'a datorat tot acestor lueratori germani.pe care i-am väziut atilt de doinnilci de petrecerii si vole buna. e aceiaa pomului de Craciun. La 1868 scoala comunitätii evanghelice a ser-bat pentru prima card pomuI de Craciun. Obiceiul acestei serbari aireout apoi trotat-treptat in patrimodul tuturor severinenilor.

In sfarsit tot luctratorilor germani din Severin li se datoresteinfiintarea unei Locietati corale: Frohsinn", care da din cand inand ate o serbare in oras. A activat cam de Pe la 1900 si Panainainte de raztoiud cel mare. Presedinte era Anton Blosel. Membriierau si Germani si Romani.

Desigur ca acesti Germani vor fi adus in Severin, pe langalatatea ohiceiruri nouri, pe Iângä atatea petreceri in care exploda ne-voia lor de veselie si care, in afard de Carnaval care a dispärut. aulost adoptate si de ceilalti severineni. vor fi adus ziceant si spiritulde ordine, de mama si de curatenie cu care erau deprrinsi in locurilede origina.

Numarul Germanilor din T.-Severin e in scadere. Abia sunt vre o48 familii in oras, care recunosc cetätenia germand sau austriacitDaca mai punem la socoteald Inca vre o trei-patru duzini de familiicare au adoptat cetatenia romarfai si rare sunt pe reale de desnatio-nalizare, capatam cilia aproximativä de 400 Germani liii intreg ora-sul nostru.

ALTE NATIONALITATI. Roluri covarsitoarre in desvoltareaSeverimului n'au jucat deat Romanil i Germatnii. Importanta celor-lalte nationalitati e Inuit mai stearsä. Sdr&ii au venit in Severin dund1865, cad rpana atunci nu intalnim n o familie sarbeasca in aras.Luptele civile din Serbia de mai tarziu, ei dusimania atroce dintrecele doua farnilii Obrenovicii si Karagheorghevici, au silit pe multisarbi sa treaca Dumarea si sä se aseze in Turnul Severin ca nezus-tori si ca meseriasi. Pe dupd 1880 erau atat de numerosi inicat seorganizeaza intr'o roomunitate, iar da 1882 infiinteazal o scoalá prti-

sarbo-slava, care a &Inuit panal la 1916 si care a avut caini9titutori pe emigrantul Sfetozar Ponadid. licentat in drerede laParis, iar in 1892 pe alt emigrant, pe marele poet elegiac sail) VoislavIlid, care intr'unele din elegiile 'sale a bat si motive severinene.

In aceiasi vreme Sarbii ecu infiintat si o societate corald, carea avut destul ecou in vremea ei. Diva" rdzboird icel mare multi sarbierau ca si desnationalizati. Mai existd torussi in Severin un nurnarde 256 capi de familie cetateni ai statullui jugcdav. ceeace iinseamnilCa actuahnente Sarbiri stint strainii cei mai numerosi din Severin.

Evreil, erau stabliliti la Cerneti Inca inainte de intemeerea Seve-

mare

www.dacoromanica.ro

01

rinului. Nu juicau inisa nici rn rol pentruca nu erau der.lat vreo 12 lanumdr. Duca fundarea orasului au venit destul de multi mai ales deprin orasele balcanice, evrei spanioli, apoi din restul tarii sau de orinAustro-Ungaria, evrei ide nit occidental. Se ocupau cu comertul de ce-reale, cu ccimertul de obiecte de imbracaminte, librarie. si altele.

Pana pe la 1900 rutunarul Evreilor a mers in crestere, de Murielscade, dna cum E e vede din prmato-rul tablou

La 1831 12 Evrei la Cerneti. 1838 13 Evrei. 1860 . . . 15 Evrei la Cerneti

1860 101 Evrei la T-Severin1899 815 . )1 11

. 1925 610 I I 71 PO

1929 531 /I n

Ewell au avut si cloud" scoli primare. una evreiasca spaniolainflintata la 1871 si cane a &twat Ora mai deunazi. iar alta evreiasca-gerrnana infiintata la 1878 si care a avut o viata scurta de tot.

De dupd razboiul cel mare mai toti Evreii au devenit icetäteni

Grecii, in numar restrans desiguir ilocuiau si in Cerneti, uncle scocupau cu ooinernl. Dupa infiintarea noului oras. au venit si ei innumar relativ mare, 1.111iii, cei mai multi din Epir, altii mai putin nu-merosi din Macedonia. Multi dintre acesti din urma erau Aromanigrecizati. Erau atrasi de perspectivele economice ce redeschideattSeverinului, in Irma intensificarii comertului de cereale si de vite.

La 1865 ntmlarul familiilor grecesti era de 20. Se ocupau cu ba-cania, placinitaria si Cu carciurnaritul. Intre 1901-1907 au avurt si osward primara.

Asupra inaugurarii scoalei eleno-romane si asupra negustori-lor Greci care au contribuit la infiintarea ei. zasim date in ziarul Candela" din anul 1901: Colonia Elena din Severin avand un comitetbine constituit, au (sic) ales ca presedinte al ei pe d. Gh. Pantazo-pol, mare proprietar si de vice-presedinte pe d. Gh. Lecea corner-dant de frunte. In dorinta de a cutliiva pe fdi IOT pe Ianga limbanoastra romana si in limba patriei br, cu marti starutinte au obtinutprin concursul neobositului revizon scalar d. D. Bungeteanu permisi-unea de a se infilinta o 'cm curs primar in romanesce si gre-cesce".

Cu airiest prilej au luat cuvantul D. Bungeteanu, DT. V. Gh. Durak.T. Ruju, D. Anagnostopol. Licea, Pantazopol, Pmtominghelos si

Astäzi traeste in Severin un nurnar de 52 capi de famile supusial statului grecesc.

0 mare parte dintre Grecii veniti in decursul timpurilor la Severin,au plecat in tara lor, dupd ce bineinteles se inbogAtiserA.Altii insa, mai alescei care au deprins arenasia, sau cei care au infatat cartea româneasc5,s'au desnationalizat. Un grec, fostul comerdiant Apostol Ghiculescu a donatcomunei localul in care se afra acum liceul de fete, iar altul Miliu Polihroniulocalul dela Bariera Craiovei, unde e instalat un cdmin de ucenici.

:

X

rotnnini

altii.

scoalg...

www.dacoromanica.ro

92

Armenii, intotdeauna putid la numar, asa cam cate o duzina. autrait mereu inteo splendidä dzolare", ocupandu-se cu comertul decafea macinatd. Astdzi stint in Severin 12 familii de armeni

Turcil, Nina la iazboiui Orimeei, qã1n cand malul drept al Du-narei a staL sub stapanirea Sultanului, puteau trece in voe sa se asezein noul oras. Mai tarziu au venit altii de pe la Ada-Kaleh. N'au jucatinsa un rol prea mare in viata Severinuilui. S'au ocupat si se ()lamacu alvitaria si bragageria, braga, fabricatä de Turcii din Severin,

Biserica Grecescu (catedrala)

Eind socotità ca cea mai bund din tard. Gratie vecinatatii malului tur-cesc, mehedintenii j dupà ei severinenii au ramas in wraith cu cuvinteturcesti ea : &mar, care insemneazd put si ciqmea care insemneazdSantana% Turcii asezat in Severin au deprins pe locuitori nu numaicu braga, ci si cu alte bunatati garAronomilze, baclavaie si sugiucnri,care fac deliciut copciilar si se valid nu numai in pravalii anume. ci side vanzatori ambulanti care umbra cu tava in can pretutindeni unclee adunata lume mitt.

Religia domnianta in T-Severin este cea cresting ortodoxa. Eae deservità de 3 biserirti, Eiserica Maiaresei, despre care am' vorbitin alta parte, Biserica Grecescu (Catedrala) zidita cu cheltuiala ace-luias Ion Grecescu care a infiintat si spitalul si Capela dela cimitir.

De retinut faptul ca picturile dela Catedrala Grecescu stint execu-tate cu multd mdestrie de pictorul Taftarescu.

In oras se mai gäsesia crestini catolici avand la ilrxlemand o ca-iedrala destul de impunatcare, Protestanti cu o biserieuta langa Foi-sorul de foc, evrei cu doug sinagoge una de rit occidental si alta derit spaniol ii cativa tmahomedani.

pl. A

.1 I

"rt';wege."1-

,4 r et; r-i4

,.04_, _

a j.""!=q.1.7,4 *M. -, --. '.':'. .

d, -0"-'r

tr3.,c, -:r 1,1

Aierer'

www.dacoromanica.ro

93

STATISTICA CONFESIONALA

Dupa datele oficiale ale Institutului de Demografie i Rccensamântdin Bucuresti, populatia severineana se repartizeaza dupa confesiuniastfel:

Dupa religie

Ortodoxa 18.440Greco-Catolica 113Romano-Catolica 1.257Reformata-calvina 20Evanghelica-luterana 109Mozaica 436Adventista 24Baptista 14Alte religii, secte 65Nedeclarata 24

VIATA CULTURALA

$COALELES'a Meta de mult o ditittinctie si anume aceia care exista intre

oivilizatie si cultura, Icivilizatie insemnand mai mult suma achizithlormateriale ale unui popor, sau a unor achizitii spirituale de suprafatà,iar cultured toate achizitille adanc spirituale, care schimba in chip te-meinic mentalitatea poporului, care a deschis lui sau eel rutin uneiminoritati orizonturi mai latigi de sinrtire si de cugetare.

Once formatriune ;sociald nouà achizitioneaza intaiu formele civi-lizatiei, ca unele care fiind de suprafatA, llsor se pot asimila de mul-time. Asimilarea unor forme de viata culturala vine mult mai tarziu.Aceest fenomen 11 putem observa si in desvoltarea Severinului mo-dem). Sa studiem arcum in parte pe fiecare factor al vietei culturaledin Severin, dela primele licarial ale razestei vieti si Dana azi.

Sá vorbim intaiu despre scoala. Am vazut ca Cernetul isi aveascoalele tsa1e, ca la 1804 un negustor e acolo Hagi Iordaae. lasdprin testament ea din venriturile averii sale sa se inflinteze doua scoliin Cerneti, luta romaneasca $i una greceasca, mecum si 0 scoalain suburbia Banovita. Se pare ca acest inegustor avea si rang de boe-rime, fiindca-1 gasim pomenit mai MI-zit' cu titulatura ..Medelniceru

Iorgaki Severineranu".Pe la 1827-1830 la scoala din Cerneti (cad Ise pare ca a luat

Bina numai una in loc de trei cum testase Hagi Iordaki), gasim caprofesor re un oarecare Kiritd Barbu. Scoala avea 150 elevi.

Ca sa se math' sti cat de grele erlau inceputurile Kogan dam aido anafora (jaliba) a locuitorilor din Cerneti prin care eer inlocuireaascalulufi Kirita.

Hagi

. . ..

www.dacoromanica.ro

94

Ctitre prea cinstiki eforie a scoalelor nationale".

Noi boeri, boernasi si negutatori impreunA si toti locuitorii din o-casul Cernetil sud Mehcdinti cu multa plecadune, facem urea plecataaratare prea cinstitei Eforii, cä dupe intocmirile ce sunt facufepartea stapar.drei, alb ingrijirea prea cinstitei Eforii, ca la fies-careoras in judete sa fie Cate un dascal national pen/fru invatAtura copii-ior la carte romilneasca si altui dintre psialtis (I), (pentru invataturadintarilor, au lost impartasit si orasul nastru cu o asemonea dascali,cu plata de leafa dela prea cinstita Efoalic precum si acum avemducal de invatatura cartii pe un Kiritd Berbovici Brabeteanu. iardascai de Ciintari din vrenica ce ne-au ars orasul in leat 1828 au EP-sit di totui, ne mai trimitandu-mti-se altui in loc. Dascalul Kirita ne-auaratat ca fiindu-i leafa putrid dela Stdpanire si trebuinta avfind samai aiba un ipodidascal (2) peaitruca s'au strans multi copii in scoala,nu mai poate sluji de mu i se va da simbrie mai mita !paste aceia ceare si asa urmeaza sa ne rAmde oopii fAra invdtAtura... Si pentrucadas)-alul Kirita nu mai voeste a fi dascal sa se chibbuiasca de peracinstita Eforie a se alege un bun dascal ou stiinta de invatatura cärtiiromAnoti, de va fi cu putintA sa kde si carte greceasca i frantozea-sca ; iar pentru cartea greceasca i se va da de noi parrantenii taleriuna mie (fond sute pe an din venitul scoalei elinesci. ce este afierositde raposatul Medelniceru Hagi Iordake Severiteanu. cum si pentrufrantozeascd ne vom tocmi cu dascdlul, varintii copiilor si una mieoca zaherea (3), casa de sedere pentru invatatura copiilor. ksemeneaou urnilinta ne (rugam sä ne orAnduriasca i dascal de cAntAri".

Semnati : Stefan Miculesou, serdar; Vtori Logoiat Petre Euri-leanu; Stefan iuz-serdar Jianu; Vasile Straimheanu. clucer za-arie:Mihalache Cdupagea, sluger ; Treti Logofat Ion Gardareanu ; Sta-mate (4) staroste de negu(stori (5).

Dela 1834, infiintfindu-Fe scoalele satesti, ,Cea dela Cerneti. po-trivit Regulamentului Organic pe atund in vigoare. ia titulatura descoala normald. La ea vor veni tot dasCalii de biserica din judetspre a urrna cursuri de cdteva luni, spre a putea apoi sa (fie numitiea invatatori ai scoalelor satesti, sau incepatoare, cum li se zicea.

Print-re prafesorid De care ii gasim in acert timp la Cernet adecadiva 1833, trebue sä insemnam pe Grigore Plesoianu. si pe Ion Ma-,iorescu.

Grigore Plesoianu (1808-1857), a fost mai iMainte rprofesar laGraiova. La 1828 el daduse la iveala o carte de cetire sub fitful Celedintdin cunostin(e pentru traninta copiilor care incep a citi. tradusedin frantozeste j addugate de Grigore P. Plesoianul, profegorul deimprummtat invatatura al scoalelor mationale din Craiova".

Despre Piesoianu, d. N. lorga intr'un articol citat de noi, scrie .

1) Cântilret bisericesc.2) Ajutor de profesor.3) Provizii, alimente.4) E vorba de Stamate Parvuleseu, despre care am vorbit in cursul

acestei5) V. A. TJrechiaIstoria scoa1e1or Tom. I.

dint

1ucrAri.

www.dacoromanica.ro

95

A läsat un mare numär de nuvelete talmäcite din frantuzeste. endestula cunostiintä a limbii ti cole mai brine andwri de a folosi orinaceastä osteneald a sa: Aneta si Lubin, Telemac. Genoveva de Bra-bant. Copilul pierdut si Licuriciul, Canarul. Inrvatase la Gheorghe La-

Grigore Plepianu

zar in Koala ramaneasca naticinalV din Bucuresti si functiona maitarziu si ca inginer Maud si o harta a postelor. Era un am foarte cu-minte. numele lui se cuvine a fi pomenit cu recunostinta..."

Ion Maioresen, ndscut in satul Bugerdea din tinutul Blajului inanul 1811 a studiat la Edaj, la Cluj, la Posta si la Viena, iar la 1836.vnind in tara, a fast numit ca profesor la sooala din Cerneti, unde astat pand in anul urmator 1857, And rfu mutat la Craiova. El estetatal lui Titu Maiorescu.

Aceastil scoald normald" .din Cerneti isi continua existentapand la 1848. In afard de ea insa mai exista in Cerneti si cloud scoliparticulare, una greceased si alta germand.

Rent din darea de soma pe care Petrache Poenaru o facela Bucuresti in Julie 1839 cu ocazia distribuirli premiilar, ca in acedan scalar au fost 51 promovati la Koala publica romaneasca si 42elemi promovati la Icicle 'cloud scoli partioulare. In and unmator (1839)gdsim ca prafesor la scoala publica I3e I. Popavicesou. despre careinsa rtu avem amänunte biogirafice.

In Decembrie 1842 intalnim ca rprofesor De D. Frumusanu, trecutin Isrtatul de Mara' cu lei 2C0 lunar, patru sute lei fiind prevazuti nudistcheltuelile anuale ale scoalei.

In 1845 numarul elevilor, care frecventau scoalele din Cerneti.era de 128, din care 95 la scoala normala" si 33 la scolile particu-lare, greceasca $ germana. 0 dare de searna din anul urmator (1 Iu-

2

Art

: .volo

www.dacoromanica.ro

96

lie 1846), ne arata ca scoalele acestea erau in progres. daca nu unprogres privind calitatea invataturii, cel putin unul privind numarulelevilor, ca-i gasim 165 elevi, din care 135 la scoala romkszascd si30 la cele doua scoli particulare.

1?evolutia din lunie 1848 va surprinde la Cernell ca profesor peRuptureanu, care i se da eu tnip i suflet impreuna eu alti invdtd-

tori din judet. Acertiunea ca la 1848 Mehedintud a lost cu totul pasivin fata marilor evenimente pclitice. este asa dar gresitd. Despre acestRuptureanu vom avea prilej sa mai vorbim, carei va functiona maiUlrziu ca profesor la Severin. Rcactiunea triumfa in Seiptembrie 18485i scoalele, care se inchisesera pe tot timpul verii din cauza vacantei,rarndn inehise in toata tam si aceasta pentru mai mult timp. In 1848gazim totusi la Cerneti doua scoli germane, una de bdeti nlatitàdin interesul tendului de 23.000 Id, ce posedd scoala" Si una de fete(tot gerrnana) (care ia fiinta probabid acum si care se intretine din ta-Nele pe care le plateau parintii fetelor. Starea aceasta de lucruri adurat pdna la 1851.

SCOALELE PRIMARE DIN SEVERIN. In Apri lie 1851 cid-senii din Craiova si din celelalte centre oltene se plAng domnitoruluiBarbu Stirbei de faptui ca scoalele din orasul lor stau Inca' inchise.La 9 Mai 1851 Eforia face un raport dare Domnitor min care cerestrArnutarea in Severin a scoalei din Cerneti, acest oras nernai fiindacum capitala a judetulud Mehedinli, ceeace Domnitorul aproba la24 Mai ale aceluiasi an In cursul primdverii analui 1851 a functionatinsa la Severin o scoala parttiudard cu run oarecare S. ManculescuEra de altfel de neinchipuit ca un oras care creste zi eu zi, sd nusimtA nevoia unei scoli primare 1 dared initiativa oficiatlitatii lanceza,nevoia populatiei facea sd se nascd o scoald partieulard cdei functiacreald organul.

In toamna armful 1851 ,se stramutd in sfdrsit Kuala din Cernetila Severin. Cerndtenii protesteazd in Octombrie al aeelui an si cerrestabilirea scoalei lor, protost care pare a fi avut ecou, eaci se nu-mese in acelas timp doi institutari la Severin si dof la Cerneti (D.$erbanesou i Pitarul D. Frutnusanu).

La 27 Februarie 1852 Eforia dA poruncd mai multor seoli dintara intre care si cele din Severitn ca sä nu mai primeascd pe feteIa cursuri. Darn aci si cuprinsul acestui 'curios ordin al Eforiei, carevdzut prin prizma ideilor pedagogice inainte ale timpului nostru. areo savoare particulard.

S'a vdzut din cataloagele ce ati trimis la Eforie, cd Intre sco-lari bdeti ce urmeazd In acea scoald sunlit si fete in vairstA PAM la12 ani. Eforia considerând cd este impotriva bunei orândueli, cä sexulfemeesc, mai vdrtas and este de o vdrstd asa de inaintatd, A. fieimprelma eu partea bdrbdteasca si CA deocarndatd nu sunt itneaperideosebite pentru sexul femeesc, pune indatorire D-le. ca de acuminainte sa tau mai primeascd fete in clasele acelei scoli, si depdrtandpe cele ce acum e afld, sA primeascd bdeti in looul lor".

In curand isbuenind rdsboiul Crimeei (1853) scoalele iardsi seinchid si vor sta asa pdnd in 1855.

www.dacoromanica.ro

97

PROGRAME $1 GOSPODAR1E SCOLARA. Scoala din Se-verin se redeschide in 1855; dupd Tetragerea annatei de ocupatieaustriace. De randul acesta e numit Ica profesor I. Ruptureann, colcare participase la revolutia din 1848 si care din aceastd cauzd. fu-sese prigonit pand ad. In loc insd sä urmarim cronologic dcsfasurareaevenimontelor din lumea $colard a Severinului, sä cdutam sd zugra-vim o ilooana a ei din acele vremuri.

Programa de studii era foarte rcdusd, marginindu-se al clasasi a II-a la invätarea scrisului si eititului si la memorizarea ruga-ciunilor.

latd programa definitiv adoptatil la 1850 pentru scoalele primareurbane :

CLASA

1) Silabisire, cetire si scriere.2) Invataturd pe din afard a rugaciunilor.3) Deprindere la scrierea si in,emnarea numerclor aritmetice.4) Principiuri de numerotatie si calcul din gaud.

CLASA 11

1) Citire pe extrazte din santa scripturd.2) Soriere dupd modelul de caligrafic si dictando.3) Catchismul.4) Aritmetica (cele patru lucrari cu nemere intrcgi).

CLASA III

1) Cetire cu intelcgcre i cxplicatie po deosebite religioasesi morale.

2) Caligrafia.3) Istoria sfantil in prescurtare.4) Aritmetica (cele 4 lucrari cu frangeri si explicatia sistcmului

masurilor si greutatilor obicinuite in tara.5) Elemente de geografie fisicä (cele de 6petcnie impartiri ale

golbului en o seurta deseriere a statelor Europei si mai amanunta.6) Inceputuri de gramatica.

CLASA -IV

Cetire cu explicatie pe icartea intitulata Prietenul finerimei". sialtele.

2) Elemente dc geografie imbinatil cu principiuri de desemn3) Elemente do geografie civild a tutulor partho globului. cu o

mai amanunta descriere a statelor Europei.4) Elemente de grarnatica.

Atat materialul didactic cat i metoda intebuintatil de educatorierau arhaice. Metoda era bazata pe principiul lancasterian. Copiimai inteligenti (monitor° erau datori sä examineze e elevii mai slabi.Rolul educatonilui era redus de tot. Literele se inviltau pc nisip. 0

7

I

:arti

hniar.

www.dacoromanica.ro

98

inovatie era aceia a insemnArii literelor cu degetul in aer. B5taiaera in floaTe, macar ca o circulard din 1851 a Eforiei o interzisese.

Dam acurn si o nota de zestrea scoalei primare de Meti din T:Severin la 1864, o zestre destul de modestä, dar nespus de bogatáin comparatie cu aceia aproape inexistentil a scoalelor r.- Atesti dinacel timp :

10 sobe feru..32 bance pentru clasele scoalei din care 6 stricate.2 catedre.4 table de scrisu si socoteaki de pilrete.7 semicercuri pentru dasul I-riu.18 table lancasterice.1 harta a Principatelcr Unite.5 charte ale continentelor si on planiglobu din care charta Euro-

pei stricata.1 jetu at pele imbräcatu.2 portrote ale Domnitcrului.1 masrt de bradu.2 dudapuri vapsite pentru bibliotoca scoalei precum si pentru

chartiele cancelarieL1 sfesnicu pentru cancelaria.118 volume si brosure, carti in biblicteca scoalei depuse prin deo-

sebite adrese precum si de institutorul sucerioru..8 scaune de lemn.1 perene cillim'ari.1 secure si un fcresteru de filiatu lemne.

Scoala de fete din T.-Severin, infiintatil la 1860. n'avea rlici mil-car pe jum5tate din acest material.

SCOALELE PRIMARE DELA 1860 PANA IN PREZENT. InIunie 1860 exiisttaserd in Severin 4 scoli primare, din care una de statsi 3 scoli primare particulare, având in total 256 elevi si eleve si 7institutori si institutoare dupd cum se vede din tabloul de mai jos:

1 scoald primaril de stat cu 2 institutori si 148 elevi (bAO)1 scoald de MO particulark cu 2 0 ,, 35 elevi1 scoala de fete 0 2 ,, 0 20 eleve1 Institutul SAvoiu 0 I II D 534 scoale primare cu 7 institutori si 236 elevi

Localul scoalci prirnare de stat era intretinut de primiirie, dupdcum se vede din urmatoarea hârtie, pe care I. G. RuPtureanu, insti-tutorele claselor III si IV ale sccalei din Severinu" o adreseazd ori-m5rici :

Nr. 13Annu 1859, febru 9.

thwrabil,ei Municipailtdti a orasulni Severinn.Subsmnatulu amu tlinutu sau pliititu tote cheltuelile reparatio-

niloru cc au trebuit a ise face scoalei publice a acestuii orasiu in cursu

www.dacoromanica.ro

99

de unu annu si mai bine prin intelegerea ce amu avutu cu Onorabi-Iuki a susu - dissei Muni,cpa1itäti : sure a se respondesubsemnatului costul fiindu o atributia a Onorabilei Municipalitaticonformu institutioniloru in aceasta privintia si ordinei tinuta pinaacuma.

De aceia sub-semnatu face rugaciune Onorabilei municipalitatispre a pone la calle celle de cuvintia spre a se responde cele decwvinta spre a se raspunde sub-semnatul acesta costu care insumea-dia galbeni si jumatate.

Institut. clas. III si IV-a I. G. Ruptureanu.Sovaitor la 1860 iinvdtAmantul primar s'a intarit la Severin trey-

tat-treptat. De uncle pe atunci nu eXista deck o singurd Koala pri-mard de stat, numarul sooalelor a spoilt in anii din uirma la 8. Nu-marul elevilor a crescut si el dela 256 la 1168 in 1898 la 1537 elevi in1928-1929 si 1730 elevi in 1931-1932.

Dintre kotitutorii scoalelor primare sunt de mentionat: AxenteAriton, nascut pela 1830 in Frdna (Ardeal), mort la 1909. A fost che-mat in tail la 1860 de Papiu Harlon si numit ca institutor la T.-Se-venin. La 1848 particpase la lupta pentru libertatea politica a Ar-dealului.

V. Dimitrescu, a fast un autodidact. Activitatea lui extra-scolaramerita toatä lauda. Poligraf, a dat la iveala o =Rime de scrieri cusubiect local ca: Geografia districtului Mehedintiu". (1881). Mu-zeulu Severinului sau Antichitätile juci. Mehedintr (1881). ViitorulSocietätilor judecat dupà preisinte sau ceva despre societatea de Is-torie si arheologie din judetul Mehedinti" (1882). Istoria orasuluiSeverin" (1883).

B(dileanu, a fost coleg cu Axente si cu Dimitrescu. Om decultura emeinica, a colaborat la Curierul de ambe-sexe" al luilieliade si a lasat in in-ma sa numeroase traduced din limba zermana,care ar merita sa fie cercetate. Dintre revizorii scolart ai judetuluimentionam pe :

Detn. Stdncescu (1485-1931), care a fost mai intdiu institutorla Cerneti, apoi revizor scolar al judetelor Mehedinti. God si ralcea.intr'o perioadd de timp foarte lima de pe la 1884 si pdna la 1891.

E autorul unei geogratii a jufdetului Mehedinti.N. D. Spine= (1836-1923) a fast prima oara revizor scolar

intre anii 1891-1892. Revizor a doua oara la 1899-4901 a prezidatinfiintarea celor dintdi banci populare ±s.itesti si a introdus In scoald

sadirii pomiior. Autor fecund, a tipärit o multime de brosuri:1) Catalog anual pentru classa I (T.-Severin 1881). 2) Urme romanein Mehedinti i Mehadia (T.-Severin 1896), 3) Lumina in istoriculintemeerei bancilor populare din regatul Romismiel (1903): dar operasa de capetenie e Dktionarul geografic at lad. Mehedinti. premiat deAcademia Romana (1).

Dem. C. Bungeteanu (1850-1926), ca institutor a infiintat intre1882-1884 impreunä cu alti colegi cursuri de adul(i, la care au par-

1) Un pasagiu din acest dictionar a fost reprodus ad-litteram de Via-huta In «Romania Pitoreascd« faril ca marele maestru sa faea cuvenita men-tiune.

presedinte

dece

0.

obiceiulla

www.dacoromanica.ro

100

ti.:ipat 175 tineri severineni. A tiparit mai multe brosuri. precum 51go( grafie a judetului in colaborare cu P. Condeesceu, Oh. M. Sprint-

cenatu si D. (laser.Man lin Stancescu s'a nascut la Strehaia in anul 1883 si a absol-

vit scoala normala de institutori din Bar lad la 1904. A fost invatatorla Strehaia (1906 1909). apoi institutor la Corabia. la Sofia (19151916) si la T.-Severin. A fost revizor pentru putina vreme in anul1919.

Dem. StAnceseu

In anii de dupa razboiu revizorii se schimbau ca in epoca dela1885-1901 odatd cu partidele, care veneau la guvern. Lucrul in sinec explicabil, daca ne andm ca acum e momentul in care s'a dat vo-tul universal], care a adus pe Wand si pe ronacdtorii lor invAtatoriiin arena politica. Politicianii gandiau cä avandun om al lor in frunteascoalelor judetului, implicit vor avea in mania si pe invatatori. Soco-toala aceasta cateodatà din nenorocire a reusit. alte on insil nu. Id leis'au imprejurdri in care atat revizorii cat si subalternii lorinvatatorii au dat dovadd de spirit de independenta. de curai Dela-tenese.

Gh. I. Chita& functioneazA ca revizor In 1919-1020. Nascut inLupsa la 1876, a urmat cursurile Scoalei Norma le a Societatii dinBucuresti, terminandu-le in 1896. A activat in tinerete in miscarea

scriind si articolle in Romania Muncitoare". La 1900 atrecut cu ceilalti generosi in partidul liberal, uncle a ramas tot tim-pub. A fost mai intiliu rovizoT de cl. II-a pe timpul lui Bungetieanusi a luat parte la campania de constructii scolare din 1905-1908 alui Theodor Costescu. In anii din urmii a fost si Psenator de Mehedinti.

0

'13

!

1

giltAt

www.dacoromanica.ro

101

Gh. M. Spreincenata, condus re% izoratul scolar in cowl .mu-lui 1920. S'a nascut in 1873 la llfirvari-Mehedinti si a absolvit ScoalaNorma Id a Societdtii din Bucuresti la 1895. A foist invdtiitor la Cui-!rift si satul natal, de uncle a trecrt ca institutor in orasul nostril.La 1901 a publicat Imprcsiuni de Caldtorie", in care consenricazaimpresiile d-sale dintr'o caldtorie in Banat. La 1911 colaboreaza cuBungeteanu si altii la o gecgrafie a judetului Mehcdinti, iar la 1930

*coa1a primarA de bheti No. 1

cu C. Papacostea-Pajurd la altd geografie a judetului. A public-atnumeroase articole prin reviste (Albina) si prin ziarele locale: Secera.Cafoneaua po)itic i literard, etc.

In 1922-1923 std in fruntea revizoratului Sava Mirbiitescundscut la 1884, absolvent al Scoalei Norma le din Craiova. Este au-tor didactic si titular al rpostului de revizor al judetului Arad.

Mihail C. Bdnescu, s'a ndscut in anul 1882 in Plcstina-Mehe-dinti, fiu a invdtätorulni C. adnescu. E absolvent din 1901 al Scoa-lei Norma le al Societdtii din Bucuresti. Conduse revizoratul. cumici intreruperi in care local i-a fost disputat de pretendenti vre-melnici, firm de un deceniu asa ca predecesorii Stiincescu si Bun-geteanu. S'a distins printeun spirit de lorgd tolcrantd fata de opi-niile atat de felurite ale subalternilor sdi. A dat la iveala irnpreundcu altii o culegere de pcivestiri Comoara copiilor" (1928) si Thelucrdri cu caracter didactic.

SCOLI MINORITARE. La 18 Aprilie 1865 primarul urbeiCerneti trimite revizorului scolar urmAtorul raport prin care eerenumirea lui Pavel lonovici ca profel-or de limba germana la scoalaprimard din Cerneti, in locul demisionatului August Onescrgh.

a

www.dacoromanica.ro

102

Domnule Revidore !D. Pavel lonovici prin suplica inregistrata la Nr si care in

copiie sa Altura de acesta, e..sprimandusi dorinta ce are de ambratisea cariera de Institutor de limba germand in aceasta Urbdin local d-Ini Augusta Onesorgh celu dirnisionatu carele prinijiasalariul de lei 200 pa luna din fondu ce este destinatu pentru acestusfirsitu, si fiindca tineri Devi din aceastä urbd surferd, din linsaunai invatator, subsamnatul recomandindul, va aduce cu onore pof-tire, isa binevoiti a luoa Initiativa intru putea dobandi recornan-datul lonovici dreptu de a Intra in aoestu serviciu celu patina pro-vidoriu pâni. la Ecsamen :

Primitd Domnule Revidore incredintarea osebitei noastre Con-sideratiie.

Primarul (ss) V. StriimbeanaSecretaru (ss) Naie N. Alecsescu

De fapt la 1865 era la Cerneti o traditie ca sà existe si un pro-fesor de limba gurnana. pc kind 5coala primara locald Inca cu 20ani mai inainte la 1845 gasim pomenitä scoala germanA din Cer-neti.

Cea mai veche scoala cu limba de predare streind nu e insa ceagermana, ci scoala greceased a carei infiintare o preconiza dona-torul Hagi lordachi din Cerneti la 1804.

Aceastä favoare (mai mult Inca acest privilegiu) de care s'abucurat limba greceasca e explicahilà, daca ne gandim ca sub dom-nia fanariota limba greaca medenna era limba ofacioasd a statutui, acasei dornnului, a boerilor dela curte si a tuturor tinerilor de bon-ton, si dacil mai avem in vedere si un considerent de ordin local :la Cerneti se aflau desturi negustori greci.

La 1830 Cernatenii cer inlocuirea institutorului lor cu unul caresa cunoalsca pe 1i-taiga limba elineasca si pe cea frantozeasca". In-cepea asa dar sa se resimta si pe aceste meleaguri influenta cultuaiifranceze. Atm pentru cursurile de greceste sau mai tarziu de nern-teste existau la Cerneti fonduri speciale, din care erau platiti das-calii respectivi.

Totusi de un invatamant minoritar In isensul adevarat al cuvan-tadui nu poate fi vorba decat dupd 1860. Acesta se desvoltä la Turnu-Severin, oras care dela infiintare era covarsit de elemente eteroglo-te, mai ales germane.

In rästimpul dela 1865 la 1875 doua scolii germane se infiintea-za la Severin, una evanghelica (1865), alta catolica. amandoua decurs primar.

Scoala comunitatii evanghelice se desvoltä repede. In anal in-fiintarii nit avea decat 7 elevi. iar peste trei ani in 1868 numarul ele-vilor se urcaze la 21. In Decembrie 1868 aceastä sooald serbeazdpomul de craciun", o inovatie care avea mai tarziu sa Drina si litscoalele romanesti din Severin

1) Geschichte der Deutsch evanghelischen Gerneinde Turn-Severin1861-1911

a'si

www.dacoromanica.ro

103

Som. la catolica a luat si ea fiintä in vremca aceasta gratie pedeoparte faptului ca'n oras erau inumercsi germani catolioi. Pe dealta gratie staruintii preotilor Peter Szabo si a urmasului sail FelixMartucci, care veni in Severin in 1873. Dura 1870 se infiinteaza dea--sentient si cloud scoli primare israelite. Iata un tablou al scqaleiorprimare minoritare in anal 1877-1878.

Denumirea scoalei Anul infiintdrii No. profes. brie fete Total1) Sc. Romano-Catolica 1867 3 58 27 852) Sc. Evanghelica 1865 1 30 12 423) Evreiasca (spaniola) 1871 2 52 6 584) (germand) 1878 3 39 6 45

4 scoli cu 9 profesori i 230 elevi

DEUTSCHEEVANGELISM SCHULE

coala Evanghelica

La 1906 invatamantul particular minoritar nu e deloc in pro-gres. $coala primard romano-catolica icondusa de Iulius tiering,are 130 elevi, scoala evanghelicA ((deutsche-evangelische Schule)condusd de Arthur Hirscht are 69 elevi si doted salt de clasä.

La scoala evanghelica tot ea si la celalalte scoli minoritare, nu urmaunumai elevi de nationalitate germanA, ci i unguri, evrei, bulgari precumnumero0 romani. Limba de predare era cea germand ; se fáceau insà unelelectiuni si in limba româneasa. Erau in aceasta scoala unele procedee di-clactice, care in Severin constituiau o inovatie. Am vorbit in altä parte despreserbarea pomului de Crficiun. and li se impartiau elevilor diferite daruri,mai ales carti de cetire in limba germana. Excursiile scolare (Spaziergang)erau deasemeni utilizate ca mijloc de educatie. Se organizau excursii in im-prejurimile orasului (Schela Cladovei, Gura Vail, etc.) e:evii avand in fruntealor o fanfara, cu elevi exersati in acest scop de institutorul german, caretotdeauna avea i culturd muzicalA. La predarea lectiilor se utilizau tablouriintuitive, iar pentru geografie elevii erau obligati sa aiba atlasuri speciale..$coala pacatia totusi prin tendinta pe care o avea de a inoculà in spiritesovinismul prusian.

,

..4

=

4V ttir

LL'

www.dacoromanica.ro

104

La ambcle $coli functioncaza ca institutori de limba romanaIon Ciuciu (mort la 1931). Tot 1 1906 mai gasim o singuril scoalrtevreiasca si anume pe cea spaniola. Era asezata in Str. Cantemir,avea douli sali dc clasa inteun local propriu, intumatul elevilor erade circa 50, iar director d. Const. Baloescu, care fimctioncazaaci dellA 1900 Si pima la 1924, aind scoalla se desfiinteazii.

Mai existau in Severin o scoald greceaNca si una sarbeasca.Scoala sarbo-sleva a lost infiintata in anti! 1882, primul institutorMind Sietozar Popadici, licentiat in drept din Paris, emigrat duiSerbia din cauza ca era dusman al regimului Obrenovici. La 1892'gasim ca institutor pe rnatele poet Voislav Ilici, care se va fi sim-tind in Scverin ca Ovidiu la 'I ornis. A comous aci trei din poe-mele sale, dintre care una are Ca motiv de inspiratie ruinele Tur-nului lui SO er. La 1906 intalnim alt nume de institutor la eceastaKoala : Amelie Toscbici. Scoala sarbo-slavd era situatd in Str.Libertatii (hinga piata de fan) si avea in 1906 un numar de 116elcvi. Era sustii.uta matcrialmente Si rnoralmente de diferiti frun-tasi ai comunitätii sarbesti din Severin (A. Stoianovici, Dusan Po-povici, etc.) Ea s'o inchis defilAtiv in 1916, and trupelc germanei-au devastat localul mobflicrul si arhive. Dupd razboi localul alost donat Bibliotecii Bibicescu din T.-Severin. Dam acum si untablou al scoalelor minoritare dip 1906.

Numele scoalei Direetorul Profesori Elevi Observatiuni1. Institutul Sft. Maria Eugenia 7 144 curs primar

Klinger si secundar2. Sc. Eleno-Românii. Haralambie 2 20

Cosiva3. Se. Evanghelica A. Hirseht 3 694. Se. Evreiasea (span.) C. Baloeseu 3 505. Sc. romanc-eatolieil T. Hering 4 1306. Sc. sarbo-slavd A. ToOaci 2 116

Mica colonie greccasca din T.-Severin imitand exemplul celor-lalte nationalitati, care ii aveau scoalcle lor primare, a socotit neeesar sa irfiinteze si ea o seoeld.

Accasta a avut insd o durata foarte scurta (1901-1907). Erainstalata in casele Rasol din Piata de fan a Severinului si avea cainstitutor de lim,ba elend pe Ilaralambie Cosiva, iar ca institutorde limba romand pe Pr, V. Duna.

In anal 1913-14 starca scoalclor minoritare (curs primar) etirmatarea :

1) $Loa1a primard catolica . . 114 elcvi2) 99 evaligheiicil . 413) , 9, Lvreiasca . . 37 9 f

4) , , If sarbo-slovil 33225 elevi

la care trebue sa edaogain elevele care urmau cursul primar la ins-Warta', calna;itelor catolice S-ta Maria.

..

. .. .

. ..

www.dacoromanica.ro

103

Treptat-treptat dispar attit scoala sarbo-slava (1916) cat si ceaisraclita $i cea germano-eN anghelica.

In mail Scalar 1928-29 se mai gasesc cloud sea primare,amandoua ourtolice :

Scoala romano-c.liolicrt do baeti cu 76 elevilnstitutul Santa Maria cm 115 clove 'curs printar)

total 191 elevi

Daca numarul ,coalelor minoritare a scazut. in schimb numd-rul elevilor care utmeaza ia scoalele ramase in fiinta e aproape totatat de mare ca $1 in trccut, eel putin in comparatie cu anii 191314. raptul e lesne explicabil. De unde Wand la rasboiu cand streiniierau numerosi in Severin, scoalele minoritare erau populate de co-piii, destul de multi ai accstora si de proa putini copii de romani,dupa rdzboiu, cand streinii au emigrat sau s'au asinglat, scoaleleonfesionale miroritare sunt populate de copiii cetatenilor romani

care-si trimit odraslele la accste Scoli. S'ar putea spune ci pe eatic numerosi erau copiii stroinilor 5i de putini la numar ai romani-lor inainte de razboiu, pc Latfit sunt acum de multi copiii romani-lor si de putini mimerosi

Poate cä la mijloc sa fie un simplu snobism. Poate sà fie dorinta pa-rintilor de a deprinde pe deoparte copii lor cu o limbA stritina', pe dealta de

feri de contactul cu elevii din clasele sfiraee care frecventena scolile pri-mare ale statului. Poate la urma urmelor sA fie toate aceste pricini la un loc.

Ui matoarca statistich c dealtfel concludentaIn 1928-29 au urmat in cursul primar al calugaritelor catolicor

germane Santa Maria 115 clove; din aceste 115 eleve. 90 sunt ro-mance, 1 sarboaica, 1 bulgaroaica, 3 grecoaice. 5 evreico si 15 altonationalitati.

Si fiindca s'ar putea presupune ca in numarul de 90 de fetede cetriteni romani..ar fi uncle de nationalitate germana, vom siub-hinia faptll ca din cele 115 eleve, aia 13 sant dc religie romano-.mtolica.

Noi nu vom cadea in pacatul lui Varan. institutorul din Cerneti.are la 1861 declard c un c ca devil sai sa invete limba

germana; vom starui insä in parerea cä e un anacronism ea copiiizetatcnilor sa ooliascä coala lor laica cu programcle bine stu-diate, en corplul didactic sclectat dupa multe examene. sore a almala niste scull confcsionale in care si programa de stiudii si corpuldidactic sunt si räman cantitäti diseutabile.

Dealtfei numarul extrem de redus al scolilor confesionale mi-ncrritare, rizolate inteun singur mulct al judetului la Turrn-Severinnumarul pi oportional mic al elcvilor acestor scoli. ne araita cat demodesta e astazi inscinnatatca Scolilor caufesionale. Intr'un viitoroat mai apropiat clo vor fi covarsite de scotala laica romaneasca.

Inainte do a inclicia acest capitol tinem totusi si relevam un

streMii.

n-i

otil

www.dacoromanica.ro

106

fapt ca scoalele mincritare Lice (cea sarbeana si cea greceascd)sau confesionale (cea catolica, evanghelica si cele evreiesti) au

ele o insemnatate istorica, pentruca Severinul alattuit in secolultrecut, aproape numai din elernente eteroglote, au adus o irrrportantaconfributie culturala.

SCOLI SECUNDARE. Cele mai vechi scoli secundare se-verinene sunt : o scoala normahl i o scoala de meserii, potrieniteamandona pe la 1880 i care au avut o vatä efemera. Sem la nor-maid a avut intro altii ca profesor pe Petre Dulfu (nascent la 1756in Ardeal) care prin activitatea sa extrascolrä I-a dat stralucire.In 1S79 el tradusese in rornfineste Ifigenia" iar in 1881, cand funumit ca profesor la aceastd scoald. se ocura cu Gtudii in lirdbamaghiard aslipra lui Alecsandri.

Care era starea scoalelor, o yeti( m dinteun articol al ziarului localTopolnita" din 18 Oct. 1881, in care, daca facem abstractie de unele exagerfiride litnbaj, inerente luptelor politiee, trebue sa socotim cã e si mult adevar :Scoala do meserii, un local foarte putin apropiat pentru scoala de meserii;n'are camere in destule, n'are Joe de atelier, cad in acesta din urniS e impo-sibil de lucrat din eausa gerului.... coala normalä Traian", departe de ve-rice centru, putin apropiatii pentru o coaJá i pentru care se plateste (cachirie N. A.) 2350 lei pe an. Doud scoli primare de Heti si dowl de fete ase-zate in diferite case mai mult sau mai putin hygienice, camere mi3i, in careearna abia poti resufla si se phiteste 3500 lei pe an plus reparatiile".

Mai de temeiu a fost gimnaziu! infiintat in 1883 cu profesoriifiergot i St. Bodiu si care avea sa devkind mai tarziu vestitul liceuTraian". Incputurile, grele de tot, ale acestui Been le gasirn de-mise cu destula indernanare in Istoricul Liceului Traian an T.-Scverin de Stefan Bodiu" (Tip. COW 1904).

...dorinta neinfranatd de scoald prima oiri ce alte considerati-IVIai ales capitalele dc judet erau neinduplecate. Trebuid. sa If

se dui gimnazii cu mice pret. Guvernele poate vedeau neajunsu-rile, insa ce erau sá facd in fata reprezentantilor natiunei. Cedau

inscriiatt in budget o stand oarecare saw lasan pe comune siinfiinteze un gimnaziu trecut intre cheltuelile facultative.

Odata scoala infiintata PC hartie inceped vanatoarea dupdsi dascali. Cate vreo.rinina sou vreo fosta carciumd se prefaced

numai decat in templul Minervei.Cat pentru dascali, mai cu momeli, mai ou carpeli, se gaseau

ansii. Si dna erau destul de tali si hotariti, rabdau ou teneacitate .infernul pregatit de lipsuri si de pretentiunile si ridicu1u1 coteridlorpolitice. S'au vazut gimnazii comlunale, unde leafa profesorilor sementinea sau micsora in buget dupd consideratiuni electorale.

...La 1 Scptembrie 1883 se inliinteazd clasa I gimnaziald cuM. N. Hergot si Stefan Bodiu si ceu 79 elevi. Localul se stabilesteintr`o fosta carciuma din piata de fan, iar tbancile de diferite solurisi mIrimi, precum i uncle dulaxri se aduna, parte dela desfiintatascoala normala, parte dela desfiintata scoala de meserii si partedela societatea arhcologied dcasemeni desfiintata. Tot dela sus-oisele institutii s'a incherhat si materialul didactic: vreo doua glo-

uni.

5i

lo-cal

www.dacoromanica.ro

107

burl gecgiafice, dintre care unul fusese candva in relief; nisteharti odinicara coloiate si niste aparate de fiztert au totul neurtili-zabile.

Localul actual al Liccalui s'a inceput la 1889, inaugurandu-sein anal 1892.

Liceul Traian),

Elevii pazeau un fel de disciplind clupd moda prusaca : aveauarme cu uare faceau exercitii, purl= galoane i haine cu vipuscasi erau clasati dupa ,.grade" : caporal, sergent, sergent major, etc.

Dintre directoril Licetihii, cel care a avut o activitate mai in-delurgata, mai rocluicii si mai plina de rasunet, a fost Theodor Cos-tescu, numit in aceasta functiune in anul 1892.

Theodor D. Costescu, s'a ndscut la 30 Martie 1864 in comuna Rovinardin judetul Gorj i e licentiat al faculatii de $tiinte. A fost numit intdia oardin invatamfint la 1887 la Craiova ; in anul urmAtor a trecut la gimnaziul dinT-Severin, pe care l'a organizat, Pa dotat cu o fantail, vestitd in vremea ei$i cu o grading. mdreatd. A fost prefect, deputat $i senator. La 1906 a fostdecorat cu Rdsplata Muncii" pentru invdtdmfintul secundar" i cu aceia$1decoratie pentru invdtdmantul primar, ca unul care a pus la cale inzestrareajudetului Mehedinti cu cládiri $colare. Tot lui T. Costescu i se datore$te infiin--tarea unui internat pe lângd Liceul Traian. feta.* ce zice in aceastd privintaziarul L'Echo de Turn-Severin" din 30 Octombrie 1897;

Avem i un internat in orasul Severin ; l'am visitat i vd putem asi-Ruth cii tinerii care au reu$it sh ocupe locurile . . . nu se vor putea plan-ge . . . pentru infiintarea acestui internat d-I Costescu a trebit si luptecontra relei vointe a multora".

La Liceul Traian an fost profesori valorosi, dintre care 4.121ii sidirectori pentru mai multa sau Mai Mina vreme : Vasile V. Chi.,

1 '7'S..-% I II .3 l iii RI 'iii iH Hi iii ii -13 ii-A ..7-45tm.;-;-,-.:

r: :'

st

gt1-

- -4g '

1.04.B

www.dacoromanica.ro

108

rac, C. Armasu, Valeriu Hulobei. Stefan Nanul, V. Vircol, Fl. Stoe-nescu. C. U;c1 beanu, Gh. Popescu-Sura, Dr. D. Rubin, D. Papa-dopol, Al. Karcacilä, C. D. lonescu, despre care vorbirn in altapal te, deasemeni: Petre Marinescu, (nascut la Murgasu-Dolj in1877, azi inspector general al invatamantului secundar), Pandele

lnternatul Liceului Traian

Parscovtanu (n. 1872 la Caracal, revizor scolar al jud. Mehedintiin 1895-1896), Raul Buliinschi profesor suplinitor de franceza inprimavara armful. 1907, azi profesor seciundar la Ploesti, GeorgeOprescu. numit la 1909 ca profesor al LIceului, azi protesor aniver-stall. la Cluj, D. lotta, profesor de limba francezd, azi pensionar;in sfarst D. Horvat (nascut 1863 la Oradea) un om care a cautattoata viata sa so comporte asa ca un intelept si dela care au ra-mas din pacate pane lucruri scrise, dar toacte pline de miez cade pildd Hindu] ile de mai jos pe care le extragem din AnuarmLicoului Maiani 1906-1907" : Cine traote pentru binele obs-tesc acela n'are vreme sa se Jcantareascä pe sine, dar la tot cazulIsi cantareste tovarasii de munca, sd nu-i cantareste dupa straluci-rea locului ce ocupd, ci dupa vredbicia cu care rdspund icthemarii,fie ea cat de modesta".

Rand pc rand s'au infiintat in T.-Severin si alte scoli secunda-re : Scoala Profesionala (1892), cu &unloose expozitii de lucru,Scoala Comerciala, scindata la 1924 in Scoala Comerciala Ele-rnentara si Scoala Comerciala Superioard, Liceul de Fete, ScoalaNormala (12 Baeti, Scoala Ncrrnala de Fete, Scoala de Meserii si

Scoala de Menaj.

f'3

. _

n rt,r11111. 111

ju

'

s44

s!

www.dacoromanica.ro

109

SCOALA COMERCIALA din T.-Severin, a avut dela iniiinta-rea ei (1898) si 'Nana astazi, o ectivtate rodnica pregtind numb-

-

V. V. Chiriac

roase elemente, care au intrat in comert si industrie, Are un local

Franz Milescu

francs, cu clase spatioase si bine mobilate, donatie a lui FranzMilescu si a sotiei sale Eliza. A avut directori i profesori capa-

,

I

www.dacoromanica.ro

110

bill Ca : V. V. Chiriac, the Purcariu (astazi director al invataman-tului profesional), E. Nemis si I. V. Boceanu. $coala ComercialaElementard mai posedd astazi si a va(zred hiblateca. Liar eisunt orgarizati intr'o societate de leiotura.

$coala Elementard de Comert

$COALA NORMALA DE BAETI, s'a reinfiintat in 1912 subconauceTea lui V. Gr. Borgovanu, c1 satirizat atat de crud deCaragiale in lin pedagog de sward noel" din volumul Schiteusoare". Dupa razboiu, aceasta scoala care avea multe elementede v alone, a fost condusä de d-1 C. Lacritcanu, azi profesor inBucuresti SIi actor didactic. La 1 Noembrie 1930 sub directoratuld-lui D. Dicu (azi profesor la Liceul Traian) a fost lovita de des-fiintare.

$COALA NORMALA DE FETE, infiintatä in anii de dupasi candusä candva ide energica d-soard Sofia Andreescu, ago-

nizeazd acum, Rind in 'parte lovita de desfiintare.Scoala de meserii infiintatä la 1921 si condusä acum de d-1 Mi-

hail C. Botez, executd comenzi care se expediazd in toata tara. E

elevii

; R

the-boiu

www.dacoromanica.ro

11 I

o activitate acolo, care merit4 multe laude. Am vazut in oras mobilesi in judet stupi sistematici lucrati in chip admirabil de elevii accsteiscoale.

. .

.." 41,44-'14fr..,...0'..4 '''"ofr.,...;

'-o.44:..",...*4

0 expozitie de lucru a scoalei profesionale

STATISTICA SCOLARA. Mandrill total al elevtillor scoale-lor din T -Severin se ridicd in 1933 la cifra imnozantb." .de 4.193. re-partizati astfel :

Elevi curs secundar 2230primar 1963

Total 4193

Datoritä unor cauze multiple, care toate isi au obarsia in crizaeconomicd de acum, populatia woaleloir secundare a scut incursul ultimillor 5 ani cu o treime. dela 3199 la 2230 elevi. dund cumse vede din tabloul de mai jcis :

*coals 1928 1933

Liccul Traian 853 658Liceul de fete 401 3(19Scoala Comerciald Elernentarä 562 217Scoala Comerciald Superioará . 236 282Scoala Profesionalii . . . . 294 244Scoala Normalä de baeti 242Scoala Normal() de fete . . . 267 233*coals Industrialã Nr. 1 94 80Scoala Industriald Nr. 2 120 80Scoala de Meserii 50(?) 60(?)*coals de Menaj 24(?)Institutul St. Maria 69 43

3188 2230

Vr

i

- ' . ;- ' ,,P.,,q ..fp,k,..A.s...4.A.,,,-,,,,i.,, a , , .*- Pt., ,. P.6 - #4-;;........

,

t*.

j;.a.

a d

:"4-44r'

r c-

-*.F < 5:4:42't

I e41..,t, *Ai .

IV/ r v, e 7,

' / ,

r \. S.'

_ .`1='a';

.

.

. . . .

..

.

.

www.dacoromanica.ro

112

Duna sex elevi scoalelor secundare se repartizeaza astfel :Baeti 1377 . . . 610/0Fete 853 . . . 3970

Duna felts! scoalelor elevii de curs secundar se not rcnartizaastfel :

La §coii§coll

de culturdpractice

generalii . . 1243 . . . 530/047%La 987 . ,

Printre devil scoalelor practice am socotit si pe ced care ur-meaza la cele douä scoli industriale, care tin cursuri de seard. Eleviistint cu totii ucenici, fie la Santierul Naval. fie la diferite intrenrin-deri in oras.

Cárninul de ucenici C. F. R.

Pentru gazduirea si intretinerea ucenicilor din oras exista unLainin in localtil donat de M. Polihronie si situat la Bariera Craio-vei, pendinte cie Ministerul Munch, iar pentru nceilicii dela zara unalt camin a carui fotograiie 0 publicam aici. dependent de admi-nistratia C. F. R.

Ambele amine satisfac o ininerioasa cerinta ociald, (land rosi-bilitatea micilor ucenici din industrie si meserii sà clued o viatàmai buna.

Primaria orasului si Camera de Comert si de Industrie T-Se-verin narticipa dasemeni la opera de asistenta scolara. Primariaacorda in lunile de iarna hrana, mai ales lapte elevilor ciaraci delascoalele primare ; iar Camera de Comert si de Industrie acordandin toti anii insemnate subventii invatamantului nrofesional si mac-tic din orasul nostru.

www.dacoromanica.ro

113

ANALFABETISMUL Ca si in alte orase si la T.-Severin s'adus lupta, contra analfabetismului. Revizorul Bungetianu a organizatcursuri de adulti, deasemeni si institutorul G. CernAianu dela scoalaNo. 3 de bdeti, azi pensionar. Gratie acestor stradanii si gratie maiales aportului, pe care 1-au dat si celelalte scoale, Severinul are astgzitin procent mic de analfabeti de 20,8 la sutsa, dupa cum se vede dintabloul de mai jos, alcdtuit de Institutul de Recens'amânt din Bucuresti.

Barbati

Totalul lArbatilor dela 7 ani in sus 8.425Stiutorii de carte 7.523Procentul stiutorilor de carte 89,3

Stiutori de carteInstructie extra scolara' 102Instructie prim ara 4.935Instructie secundarA 852Instructie profesionala' 1.114Instructie universitara 243Scoli superioare 241Instructie nedeclarata 36

FemeiTotalul femeilor dela 7 ani in sus 9.631Stiutoare de carte 6.776Procentul stiutoarelor de carte 70,4

5tiutoare de carteInstructie extra-scolard 160Instructie primard 4.478Instrulie secundara 1,212lnstructie profesionala 748Instructie universitard 116$zoli superioare 20Instructie nedeclaratä 42

RECAPITULARE GENERALA Populatia dela 7 ani in sus(bArbati i femei)

Cifre absolute

Total 18 056Stiutori de carte 14 290Netiutori de carte 3 757

Procente

. $tiutori de carte 79,2Nestiutori de carte 20,8

Numarul mic de analfabeti, pe. care-I gasim la Severin face cinsteorasului In genere si mai ales corpului didactic si celor care s'au ocu-pat cu deszabrelirea sufleteasc5 a poporului.

. . . . ..

. . ...

www.dacoromanica.ro

114

PUBLICATIILE PERIODICEIn Martie 1839 Alexandnt Popovici, inginerul noului oras Seve-

ral, cure sa editeze un jurnal cu titlul Dacia veche s nouã. Sodneca se va ocupa in coloande gazetei cu cerceetari arheologice si ca.mai ales va (là la Weald capitolele acelea din scriitorii antici, carepiivesc .regiunea Daciei. Cererea a fost inregistrata la Craiova (1).Acest ziar proectat de inginerul noului oras Severin, n'a apdrut nici-odata si nu atat din cauza cenzurei, pe care a kitrodus-o guvernd-rniintul lui Kiselev, Cat mai ales din cauza altor imprejurdri. Sä negandim in primul rand cd presa era clnar Ia Bucuretsi abia la in-ceputul ei. Trebuid ca Severinul sä ia efectiv fiiintã. sd se intremezedin punct de vedere economic, sd intre In iegaturi comerciale curestful taril si pilin Dundre cu Istrannatatea, trebuia de asemenea icaalte centre din tard Encuresti sau Craiova de Odd, s. reflecte oviatd culturald puternica, pentru ca Severinul, fie din nevoile oecare i le creiau nouile forme de viata mercantild, lie din imitareaservila a manifestatilor spinituale din celelalte orase, care erau maiin rrogres, sa simta nevoia slovei tipdrite.

PRESA SEVERINEANA. De aceia mrimul ziar severineanapare abia la 1871.

Pánà intracest timp revistele sj cürtile didactice erau trimisepe cale ofici1ai din Bucuresti Gustul ctitului era infiltrat asa dar cutoroipanul. Cdpitanul de Rulet avea grije sd aboneze pe prinutr. iJeconsilierii comunali si pe ceilaltj fanctonari, iar revizorul scolar iieinvdtdtori

,,Principatele Unite.Domnilor,

Dud invitatia ce vi s'a fdcut prin adresa Nr. 3629 nevazandu-sdnici an efectu asupra abonamentelor la jurnalul Isis sau Natura.. Va-invit j printr'aceasta ca sd faceti a corespande ca rele ce vain mist-tat si a incuvinta ressoltatelor.

Administrator Distr. Meh.Cdpitan K. Maleski.

Nr. 27187Anal 1859 lunie 1

Donmilor Membri aiMunicipalitatil Severinu".

liana in ace] an (1871) severinenii vor fi utilizat, mai ales pen-tru mdruntele lor polernici cu caracter politic, ziarele din Bucurestisi in special Romfinul" lui C. A. Rosetti.

GAZETA SEVERINULUI, organ politic si comercial, apdrutdintaia oard in Decembrie 1871, ca foae bisdptamanald. trebue soco-tad ca o venerabild mama a rresei seveninene. Se imprima in Ti-pografia Macinca & Samita" din T.-Severin si a avut o viata rela-tiv lungd (1871-1876). De o vechime tot atat de respectabila ca siGazeta Severinului stint cloud zriare ardurte inainte de 1880 si anume

1) V. A. Urechia. Istoria coa1e1or. Tom. II Bac. 1892.

:

www.dacoromanica.ro

115

Poarta de Fer (T.Severin 1872) si Tonolnita. ziar politic, comercial.industrial si literar, care apare din Septembrie 1879 si pana la 23Decembrie 1883 condus de N. C. Cantacuzino.

Publicatiffe perilodltx parute in Sevenin dela 1871 si Danala 1906 stint in numar de peote 70, dar pand la 1916, 85. Ceia ce faceo trasurd de unire intre ele, ceia ce e tin caracter comun au lor, esteefemeritatea. Nici una nu e in Istare sä apara un limp mai indelun-gat. Duva 3-4 numere sucombd frumos. Abia cateva au meritul dea fi apdrut cativaani consecutiv, dar si acest merit ,e intunecat defaptul ca redactia Imbue sä facd compromisuri. s. treaca cu armesi bagaje dinteo tabara intr'alta si inapoi. 0 alai trasaturd caracte-risticd lor e neregularitatea aparitiei. Isi zic ale. e drept. ziare sap-tamainale sau lunare, dar nu apar de fapt cleat din cand in and,forma uneia din ele (Falanga 1885) apare la necedtatc".

Diva continut ziarele din Severn ar putea fi impartite in patru

THili!H%A \f(VIRE

A TLIALITATCA.

Gazete severinene ante-bellice

grupe : 1) ziare politice, 2) umoristice, 3) de informatii, 4) literare.Bineinteles, clasificarea noastra are rilsicurile ei. Ficcare din acestegazete catä sà ese din cadrul pe care i-1 impune caracterul initial sidaca e poditica face si ceva literatura sau daca e literara abundaui informatii felurite. Toate aceste gazete, sau macar cola !maimulte vor sä fie cioclopedice", cum isi zice una din ele. poate inderadene, MOseane, care apare pe la 1894-1895.

Gazetele politice apartin pana la dzbaiul cel mare mai alescclor dona partide de guvernamant: liberal si conservator. Apartotusi cateodata si gazete tachiste, una isocialistä si una iorghistä.

Dintre ziarele liberale sunt de insemnat : Vointa Metudintu-Iui (1885), SeverPind (1889), Carpatu. care aPare in 1895 1896.continuat apoi cu Intransigentul" (1897). Libertatea (1905-19061.Inainte (1911) la a card redactare a contribuit zice-se chiar I.

5.Inainte REPTATE f '--INIASEAU

. i DeVeptar..;a ..17, ., . .1.:71.-::-..-'t- Mcliedintului

---"--4*

I :: .i,

,

61711111

,DOMINI11,11tgf. T

CUMPAiCi>

5T_ELl_nA.7:31.Ntiri_ETE.1

- .;."-

PROGRESUL

5

.

. ,

Viata $t_Hjenyasci

-;

www.dacoromanica.ro

116

Minulescu, marele poet si in sfarsit dela tazboi incoace. apdrandaproape fard intrerupere si bAtand recordull longetivitatii ..Tri-butza", condusa de Gh. Focsan $1 avand colaboratori ca lorgu Po-ixscu, doctor dela Paris, Sever Ghiata, avocat, Petre Ghiata, St.Brebenaru, etc.

Dintre ziarele conservatoare notdm Gazeta Mehedintului. con-dusa de Grigore Constantinescu, Costica Radulescu, C. T. Geor-gescu, I. G. 11voranu si I. 1). Spineanu. La 1896 i se interzice in-tratea in Ungania, Progresul (1898) condus dc Costied Rddulescu.Actualitatea (1900), si Mehedintul (1901 1902) sustin si ele ye-deri conservatoare. La 1902, pentrued Mehcdintul isi schitnbase pa-tronii politici, conservatorii fac sä apard Tribuna Conservatoare(1902-1903 si 1909 1911). In sfarsit, tot printre ziarele conserva-toal é trebue sa prenumardm si Desteptarea Mehedintului (1911)condusa de Magnus Baileanu si Ordine si Progres. organ al par-tidului conservator progroist, condus de St. Frurnusanu. E ultimulziar conservator Cantecul Lebedei".

Cel dintaiu ziar socialist in Severin este Socialistul", care seintitulcaza organ al muncitorilor" si care apare intaia para la 24Martie 1888 redactat de D. V. Sacard. Alt ziar socialist va fi Cu-vtintnl Socialist", aparut in 1919, continuat in 1920 de Oltenia So-cialistu si la a card redactare contribue N. Gorniski si M. Maca-vei. Nationalistii iorghisti MGT avca la inclemana o foae intitulata,,Indreptarea", care al:are in anii de dinainte de rdzboi si la care co-laboreaza oameni care mai tarziu vor pardsi ziaristica si partiduliorghist. Mentionam c câtiva dintre coloaboratori; 1. Rain lescu,un intelectual distins, azi presedinte la Tribunalul Mehedinti. Gh.Starica azi presedintele Carncrei de Comert si de Indwitrie T.-Se-verin, Gromoslav M.ladenatz, devenit in anii de dupd rdzboi umddin indrumatorli cooperatici, 1. Fortuneanu si altil.

Dintre ziarele politice de dupd razboiu mai vrednice de insem-nat stint: Cerna, condusa de profesorul C. Lacriteantt. si având co-laboratori intre altii pe C. Dimitrescu-lasi (Coco). pe Elena Delu-rintu, care publica. versuri sarnanatoriste. Al. Barcacila si pe altii.Cerna desi isi zice independenta, totusi militeaza in chip fatis pen-tru partidul liberal; Gazeta Poporului. organ al Ligii poporului siapoi al partidului roporului (averescan) redactat intai de I. Neacsu,apol ,de dr. Trailescu, Oh. Popescu-Sura, (profesur la liceul Traiansi bun epigramist). P. Muraru si altii ; Secera Mehedintului (1924)1929) organ al partidului tarAnsc, apoi national-tdranex. Etnva,ziar politic independent condus de I. Neacsu si scris in intregimede acesta, at satire caustice impotriva unora dintre politiciani; Ca-feneGua politica si literora, condusd de C. Pajurd si avand colabo-ratori re dr. D. Rubin si Gh. Pcpescu-Sura profesori. Stefan Da-mianoff, N. Boesa, 1- D. Parsan. Liana Cedru Al. Bunescu, N. Po-re,eu-Meris, 1). Pasareseu si altii (1929-1933).

Ceia cc caracterizeaza aproape toate ziarele politice severinenee orizontul lor margin% un adevdrat microcosm. Cele mai multedin ele raman opace la marile frilmanari ale lumii si nu se nreocupddecAt de trivialele inamicitii ale politicianilor locali: primarul

:

www.dacoromanica.ro

117

a furat, prefectul a facia cutare lucru, opczantul cutare e prost sie asa si pc dincolo, parcä intreaga lame s'ar fi in-

vartit in jurul acestor minusculi o1iticiani. Darn acum si ditevaextrase caracteristice:

Scton

Reactir-,e

MEHEDINTUL 4trigitirpreptilii

IONA illy/a

BIRUINTA VREMEANOUACARPATII

Ogoruf Nostru eurierulj7klie0infilor

ORIEL.Mehedinto

CUVINTUL

77..:

Ziare severinene

Gazeta Meltedintulni (conservatoare).judetul Mehedinti se gascsiz destui oameni capabili, care vor

putea stergec reaua impresiune läsatä de Ghelmegianu, Uzescu.Cutcudache i Sefendache...."

Cei dela Primilric pareau inceput a vedea cil, in adevar, ora-sul Severin, sub ansii, a inceput a da inapoi gratie unci administra-tii comunale inepte, incapabile si necinstite...."

(6 Oz:tombrie 18961

Inainte (liberal).

Douazezi si doi de agenti secreti sunt postati pc la Portilernembrilor opozitiei unite, rani nu pot esi din casa, fail sã nu fieinsultati in mod trivial de catre acesti paraziti ai regimului. Restulbandelor este complectat de ativa naufragiati sociali ca PetrachePescaru, Petricd Sedum, Maciuca Petrescu, samsarul Gc:iu Con-standinidis si a1ii, earl pun (ztapdnire pe cafenele si restaurante siprovoaca scandaluri de fata chiar cu procurorii..."

Ziare umoristice au apgrut devitule in Severiin. Uncle nu suntdealt niste editii satirice ale ziarelor poltice, altele sunt scrise pen-tru a reflecta cancanuri ale mahalalelor, pe care daca nu leridied din punct de vedere intelectral si etic, le deprinde totusi cu

ridicol, ceUlalt

I " " _

-__04 41,

-

14 y , N!WA fffff ' 124.ern.4

'SALA/4

'..i. 1

--

k, ;:-; :

6.--2'--th. -u. 1-xx.:--------- , ,----. 17.,---,--;,.1141:

- 4_

_ -7 .

.........% ... au mv4 mods intuAluRA -

-.6,.-L---.7:.77,-

. 1 =,..4,.......,..4.- --,4,.. --- -. ".1 I ...

Fl1.11,1,i__ --.

..c.;.. 01,0*0..", e-ra.L......Th ,...,,1'777 SOCIALIST --.2%

..., "1... . I I I

. 4:1.4"1%.1".,

FiatcW.-Ki7-Itgiiittjf ---_ il:f--: gr- "..1...r.,...... ....77

micile

111111,

te

,

__

.`1 -2 SE'i''t

LA

-- .4-, . .

,,In

,

www.dacoromanica.ro

118

cititul, ceeace tot e un câtig. Dealtfel simpla enumarare a titlu-rilor lor e edificatoare:

Mdseaua" (1895), condusa de Sever Gr. Miculscu, Ccirleion-tur, ziar vesel si plin de haz (1901), Zdranca. spaima dracilor"(1901), Castronul, jurnal tivilo-cazon" (1903). Amoral. ziar urno-ristic" (1904), Pacostea Arnorezatilor" (1904). Pricoliciul Fete-lor" (1903).Mahalana" (1933), Maidanur (1933). etc.

Ciirlaontul a avut totusi si a bunii linutá literarii. Era condus doarde Victor Antonescu, azi societar cl. I-a la Teatrul National din Bucuresti.

In coloanele acestei gazete Victor Antonescu a polemizat cu CApitanulMatei Eminovici (fratele poetului Eminescu), care scria la gazeta conserva-toare Progresul" si care se bucura in Severin de o oarecare autoritate, nupentru cfi era frate al marelui poetnici o stradA din Severin nu poartii nu-mele de Eminescu nici pentru cá era gazetar, ci pentru priceperea lui peatunci neintrecntd in epigrafie i la jocul de sah.

Dintre ziarele de infermatii j dintre cele comerciale insem-nam numai pe cateva dintre ele. Cel mai insemnat a lost Drepta-tea" care dela 1893 apare vre-o 7-8 ani consecutivi, editat de Al.C. Vrabcescu, acelas care la 1905 va da la iveald un alt ziar si arm-me Viitorul Mehedintulur. Dreptatea a fost o gazetà, pe care co-laboratori de mama au facut-o sa ese din conmn: Varia (MariaNicolau), Leontin Iliescu si Siniol (Isat Eschinasv). toti trei poetide talent, I. Jujesett, Victor Antonescu, dr. I. Duscian si altii.

Alte ziare de informatii mai vrednice de insemnat sunt: SteauaDiminetii", condusa de N. D. Spineanu, care a fost candva re-vizor Kolar, presedinte al sactiei Severin a Camerei de Comertsi in anki de dupd rathoi, deputat: Marma Mehedintului". and-ruta in 1916, intreruptä apoi din cauza razboiului si a ocupatieigermane si reaparuta in Decembrie 1918. Era condusa de d-1 C.Nicolau si Gh. Lungulescu.

Alarm Mehedintului, in 1916 pleda pentru intrarea in rilzboi a Romh-niei impotriva Austro-Ungariei si Germaniei. Din cauza aceasta, cfind ger-manii in Nov. 1916 au intrat in Severin, au arestat si. deportat intre altiipe C. Nicolau.

Dintre ziarele care apar si acurna e vrednic de insemnat Cu-vfmtul NcPtru" al dlui Ern. Lega, care aduice kiformatii nu nu-mai din oras ci si din judet, articole diverse si insertii de ale co-merdantillor. Acre si un colaborator creemtircabil care scmneazd Em.Oicana (Emil Maroiu).

Un ziar pur comercial va fi Sfatul Negustoresc". editat de or-ganizatia cu acelas nume, (MaiNov. 1932) unde intalnim mrmeca: St. Damianoff, C. Pajura, S. Sabetay, C. Cioaba si altii si alecdrui titluri de articole ne pot da o idee \raga de cuprins: Credi-tele se destramii?", 40%". Jai in banul public". Impontul cifreide afaceri", etc.

ri

www.dacoromanica.ro

119

ZIARELE SI COMERTUL. Aln aratat ca cea dined gazetäseverineana apare pe la 1871. Adaugam ca cea dintai carte tiparitäin Severin iese de sub tease cam in aceiasi vreme si anume1880. Faptul in sine e semnificativ, pentru ca aceste date coincid cuun apogeu al vietei economice severinene. Din capful locului, asadar, se poate stabili o corelatie intre eflorescenta economic:à sinevoia gandului si a imprastierii lui in multime. Daca cer-cetam o !eclectic de ziare severinene, vedem '11141 in chip mai lim-

Cuvontui Nostru Cafgng

Smut. ftsusTonsr .11313edrileanul

PROWS

titled ?tided:IntimWroirn

Forto4TAL+15. AL

Ziare severinene

pede cat de mare au fost servciile, pe care le-au adus reciproc co-meant j presa din T.Severin.

Prin presa looalä negustorid si-au satisfäcut nevoia de recla-nevoie tort mai ascutita pe mäsuirä ce se inmultiau negustorii

Si crestea concurenta.La rAndul ei o mare parte din presa nu mai min contributia

negustorilor a putut sä traiasca. Cele mad multe ziare ante-beliceau cate o pagina intreaga plind cu reclame comerciantalar seve-rineni. Duna razboi comertul de banca a furnizat si el indirect subsidid presei locale, in care, in schimbul unei plati bune, bancile isipublicau bilanturile si publicatddle de vanzare a averii debitorilor th-o1vabiIi.

In anul, fatidic din nutlet de vedere economic, 1929. erau ziarecare apdreau exclusiv din venitul publicatillor de vanzare. pe carele faceau sà apara banzlile sau creditorii particulari.

Inainte de a incheia acest capitol tinem sä relevani cateva em-bleme ale negustorilor de dinainte de räzbod, asa cum le gasim in-serate in ziarele lca1e. Synt embleme pitoresti si care denota un

la

tiparirai

.--rwrwrs ^

-

:

,,=tr.2F,...- IVt t tit Imo tot t oP

ri.r.r.ora- 14. wit

I -

tiPinr rwrIwwirr

oalitirgms1.4 'II .:, .-;

"..

'

AZ"-

12 - ?Mai:TM/4'7-u,IDA m

-----t"fteil

!

1

-

ma,

_

r s

1051-

TRIRIJFIA

i

nika"lkk

www.dacoromanica.ro

120

spirit inventiv Ia neg-ustorii din crasul nostru: La butoiul rosu".La butoinl verde", La plokca de aur", La papagalul verde".. La dal calarasi". ..La burial gust", La cocos", eto.

Sa spiciuim acum cateva din reclamele pc care le fac negusto-rii in ziarele din jurul anului 1900. (Pentru francezul Paul Morand1900 a fost un an de belsug si de bund stare. El a dat in anii dintn-ma j un volum intitulat 1900" in care cear.:A sã zu.graveascastarea de lucruri de atunci, la care Europa de astazi. dund parereasa ar trebuj sa jinduiascd).

Uncle reflecta moravurile epocii, gradul de culturd al oraseni-lor, dorintelc lor de comfort si stralucire, etc. :

Cel mai elegant salon de ras. tuns si frizat. tuns care si bom-be, Nicola Stoianovici, frizer", sau accastil reclarnA. in care ni seindica si preturile timpului, preturi care ar face sa iluspine ne bie-tul client modern:

Marcus Spiegel, bijouterie si easorndcarie. Ceasornice de ni-che!, franci 12-40; ceasornice de niche! temontoar franoi 20-25.ceasornice de argint cu cloud capacc 25-30 franci; ceasornice de aurcu doua capace, franci 100-300; toarte de aur, franoi 5-50; toartedc aur cu diamante j briliante franci 30-300, et):."

Dam acum si una din acele reclame. care faccau desigur cuochiul gastronomilor si prieterilor lui Bacchus:

La magazinul lani Sehilaridis & Anagnostopol se gäseste tot-deauna proanete (sic) : salam de Sibiu, branzeturi sträine si indi-gene, begat asortiment de sardine franceze, comestibile de calitaleacea mai (sic) superioard, cognacuri franceze. romfine si grecesti,rom englezesc in !stole si cu litrul, etc...."

REVISTELE DIN T.-SEVERIN. Cea dintaiu revista literarddin T.-Severin a aparut in Januarie 1687 si se cherrià Viitoriul". re-vista stiintifica si literard, avand ca redactor pe profesorul S. Bodiusi pe I). Sacara, acelas care a editat si ziarul Socialistul" la 1888.In aTticolul program al revistei redactorii far.; un rechezitoriu asprusocietatii coritcmporane si conchid :

Publiclind revista noastrii noi nu cerem deck aceia co deja ilustrulgeograf Elisee Reclus a cerut, cfind a zis : Nelegiuiti ce sun tern, noi nu vro-im alta, dec.& pentru cei ce se vor naste : pane, libertate si progres".

Lecturo, apare in anii 1895-1896 cu colaboTarea tot a lui St.i3odiu si a alm ativa timri intelectuali locali. I. D. Spineanu rim-Mica folklor din Craina; St. Frumuseanu se ocupa cu chestiunile so-ciale si muncitoresti (Revendicatiuni sociale); Alex. Libianu da lajveala nuvele, iar loan Capelleanu si Carm (C. Armasu) versuri.

0 alta revista c Sought Secundura. condusa de rprofesorul St.V. Nanu si are un caracter didactic, publicandu-se intr`insa-dari de seama il congreselor profesorilor, cuvantari ocazionale sioeva fclHor. Colaboratorii sunt : D. Hcrvat Fr. Debetz. V. Varcol,Al. Resmerita Si altii.

Timp de 13 ani de aci inainte nimeni nu mai incearca sa scoatao revista in Severin. E mate de vina lipsa urcr intelectuali de ini-

www.dacoromanica.ro

121

tiativa, poate mentalitatea placidd a majoritatii cetatenilor, cauzacare impiedeca o atare manifestare. Trebue sa asteptam abia anal1919, Ica sa vedem aparand aproape concomitent cloud reviste. unacu o viata foarte scurta, Scoala Nona si care isi zice RevistaCorpului Didactic Primar din Mehedinti" si publica articole sem-tate : Manliu Stancercu, P. Nicolaescu-Cranta. si D. G. Niculescu

alta dsvorasul, revistä de muzica, arta' nationald si folklor'', careavea sä treacd mai tarziu peste granitele istramte ale judetului si sädevind o publicatie cunoscuta in toatä tara.

Reviste severinene

Izvorasul" se va tipari in Severin Dana in 1928. cand directo-rul revkstei Dumitrescu-Bistrita va infiinta o tipografie in satul Bis-trita, in acelas sat in care d-sa functioneaza ca preot si ca invata-tor. Daca incercarea mu Nicolaescu-Cranta si Manliu Stancescu dea strange in jurul revistei Scoala Noted" pe invatatorii din judet s'aratat, nu acelas horn se poate spune in pnivinta -,Scoalei Mehedin-tului, pe care acelas Nicolaescu-Cranta o scoate in 1925.

Scoala Mehedintului, (1925-1927) a publicat articole de peda-gogie si de interes didactic, inmanunchiind pentru moment cel putinpe cei mai multi dintre profesor si mai ales invdtatorii mehedin-teni, care cu condeiul lupta pentru mai bine. Dintre colaboratori in-semnam pe: D. Macovei, directorul Scoalei Normale de baeti, carepublicd maxime, N. Zaharia, profesior, articole cu privire la liberacugetare, C. Paturd (Pedagogia utilitatistä si individualitatea, Fo-loasele invataturii pentru fete, Dorurile etc.), D. Papadonol. (Edu-catia individualista), P. Vuescu, Gh. Stoican, N. I. Uidild. (Bataia

si

° ""'"`"-c-

ma. a*-

ISULETINUL

gm«,

e -

s---

CLOPOIIIL

F:nr-

co,a13.-otle*-

.

L"^""*..

--A;;

14

ii.?k

www.dacoromanica.ro

124

scoala), D. Gogosanu, Nistor Alexandrescu, etc.Clopotul (Oct. 1926lulie 1927) apare la inceput la Strehaia, se

stramutsa appd la Severin. E condusd de C. Pajura si in sourta eiucistenta reuseste a ohttne colaborarea unor romani consa-crati ca: Leon Feraru, Al. T. Stamatiad, Gh. M. Zamfirescu. Ion Pas.George Silviu, Sarina Cassvan care publica Doezii si articole inedite.precum $i aceia a unor intelectuali mehedintend ca: Gk. Isvoras (Dr.Dumitrescu-Eistrita), I. B. MUM D. Gtmescu-Greci. Linea Dula-trescu, etc.

In ultimul timp s'a mai incercat o revizta literard Randuri",la care a colaborat i d-1 dr. D. Rubin, dar care a avut o viata scud.-ta, prea scurta.

Dincolo de cadrul literaturii, o revistd care birue greutätile thn-pului si care apare cu o regularitate matematica in fiecare hind eBuletinul Camerel de Comert si Industrie, T.-Severin". Primul nu-mar a esit in Martie 1926. Pe atunci acest Buletin nu cuprindea de-cat tabloul de polite protestate, acte de notariat. si tablouri de fir-;vele inregistrate de Camera de Comert. Cu timpul insa s'au aclau-gat arttcole prMnd starea economica a orasultd. Istatistice. etc. Pelanga acest Buletin Camera de Comert si de Industrie mai editeazasi o brosurd intitulata Starea Economica a judetului Mehedinti,Dare de Seamd asupra activitatii Camerej de Comert si de Indus-trie T.-Severin", in care se publica articole si statistici intocmite ded. Gh. Stanica nresedintele Camerei si de D. Giurescfu seeretar$i a caror consultare e obligatorie pentru ori drne vrea rtla aibe ooglindd lidera a evolutiei din ultimii ani a orasuhti si a judetului.

LITERATURA. 0 viata literara intensa n'a existat niciodatala T.-Severin. Literatura, cu toate deliciile ei. a fost aDanajud ca-torva privilegiati, care au trait mai malt sau mai putin izodati demultime.

Inca si pe azesti pnivilegiati trebue sä4 tratdm Cu multd blan-aete si sä le amintim aid numele nu pentru valoarea Dur Murata aoperei lor, valoare care e destul de modestä, dar nu chiar nula. cipentru a oglindi aci cat mai bine si cat mai veridic tabloul societtitiiseverinene.

Cel dintai veri.ificator severinean e desigur Pitarul Gr. Micu-lescu, fost deputat in Divanul ad-hcc, dela care ne-a rams o Doemäintitulata O noapte pe ruinele Severinului". cu strofe care amin-tesc eand pe Bolintineanu isatt Carlova, and De Heliade. duDd cumLine se vede din randurile citate de Doi mai jos :

Al Cladovel orologiu anuntei miezul noPtiiSi o tdcere mare domneste peste tot...."

Sau

Un spirit de dreptate circuld 'n omenire:Ast spirit de dreptate pe populi a 'nfrdtit".

IsforAtori

www.dacoromanica.ro

123

'10monimu1 lui Grigore Mica leant anume Simeon Miculescu(1852-1877) posedd un stil mai limpede, dar alas retarism Da-soptist. Iatii de pilda cateva strafe din poezia sa Primi-

Simeon Miculescu

rea anului 1874, care pare a replica severineand a vestitei noeziiAnul 1840" a lui Grigore Alexandrescu:

,,Pre-al lwnii tron de aur c'o falnicdIn vastele-ti regate. o an. vil sd domnestiLa tine omenirea implord fericire.Din bunurile tale cerlind s'o 'mpdrdtdsesti !

Porti facia Popoare perduteIn somnul de sclavie cdtiind a lumina?Ori biciul tiraniel prim negure tdcute.Sub sarcini rusinoase pre om a-I inclina ?"

Grigore H. Grandea (1843-1897), care s'a buourat de un pare-care renume in vremea sa si care va fi remizar scalar al judetuluiMehedinti intre 1871 si 1872 va da la iveald in T.-Severin un romanintitulat Fulga" (1872).

Cam pe la sfarsitul veacului traeste in Severin. ocupandu-se dinand in and cu literatura, Ion G. Capelleanu. care traduce din&tulle si publica o drama in trei aute intitulata Bastardul din Ro-auenrure" (T.-Severin 1888) si care colaboreaza la revista literaraLectura", dând la iveald poezil erotice de o factura destul de slaba.

Unul dupd altul, Patru ani trecurdDe cdnd grele chinuri. sufletu-mi umPlurdCad merea m'agitd suvenirul ei.Si-abundente lacrdmi varsd ochii

grdbire.

libertdtii...

intitulatti:

mei...,"

www.dacoromanica.ro

124

Entimararca noasträ n'ar fi complccta, daca n'am pomcili aid,cu tithi de document, inca vre-o cateva nume, modeste dOzigur, aleunor literati locali.

Astfel in Istoria crasului Severin" de V. Demetrescu gäsirnniste vcrsuri, ve care Demetrescu spune cá le-a citit sapate sanscric cu mana pe unul din chioscurile ce erau odinioara in GradinaPublica a orasului T.-Severin. Versurile sunt semnate Cr. Busttio-ceanu si au data 1857.

Pe voi contamplu, mine !Mi-e drag sd vã privescCdei, rechiamati in mineUn trecut dumnezeese !Voi astdzi sunteti ruiniSi tot infruntati wintul :Noi, desi suntem oameni.Pilot c'avern euvantur.

1857 GR. BUSUIOCEANU

Ven utile se refera la ruinele turnului lui Sever. aflkor in Gra-dina Publica din TSeverin.

Alt ?. num mai putin vrednke de rclevat, anacar ea vor fi resinrtit din !rand in cand farmecul zumzeetului lirii sunt: G. Bdileamt,institutor la scoala !din T-Severin, care a cublicat in Curierul" luilicliade poesii traduse din frantuzeste, Capitanul Merisescu. careare run volum de versuri in a doua jurnatate a secolului trecut siDem. Surculescu.

Dela Dem. Surculscu (la 1880 prclesor la s-coala ncrmald dinSeverin) ne-a rannasi o voema patriotilca foarte nedesavarsita caforma' si ca fond intiturlata La Romani" si iniblicata la 1890 Fe-bruarie 20 in T.-Severin in care cearca si faca apologia mehedin-tenilar care la 1854 au opus revistenta invaziei trupelor tariste :

La cinci-zeei si patru teara sä inunddDe trupe streine. de tigri si scornii.

. . . .romdnii aged printre ei mitrund

Steagul libertdtii vrednici arboreaz.-."

Despre Surzulescu stim deasemeni cd era ula bun violonist,Alava' ce Scoala Normald desfiintat, el a fost directorul unui nen-sionat din T.-Severin, Ca este teal ziaristului mart in 1932 I. Dem$urculescu dela Universul".

Acestia ar fi literatorii", sau ca sá an intrebnintain acest cu-vilnt prosecris, 1iterajii pe care Severinul are liana pe la 1890.Despre altii (Ica Petre Dulfu) ,care s,tralucesc mai mutt De ferea di-dactic deck literar, vorbim in altà parte.

Sfarsitul veactilui trecut si inceputul celui non va fi marcat la-T.-Severin printeo intensä activitate culturala. Apar acum unele nu-me de persoane, care prin activitatea lor de mai tarziu, vor depasi

is'a

II

. . . .

cat

www.dacoromanica.ro

125

cadrul str5mt al mcdestului Severin si se vor afirma puternic inviata culturala sau literard a tdrii. iar altele care vor rdindne cunos-cute numai severinenilor, la a cdror ridicare intelectuald au contri-buit si pe care natura lucrarii de fatd ne obliga a le aminti.

Aceste energii tinere, care pernikc am putea zice o ofensivd cul-

Cilteva brosuri tiptirite in Severin

turald si Moran, sunt concentrate in jurul a trei mainifestdri: ziarulDreptatea" al lui Vräbcescu, ziarul literar si modern. L'Fcho deTurnu Severin" si Miscarea Socialistd, care de and D. Secard sco-sese impreund cu profesorul Bodiu la 1887 revista Viitorul" si apoiziarul Socialistul", prinsese oarecare consecinta, castigand adepti nunumai printre muncitori, ci si printre elevii de liceu-

In jurul ziarului Dreptatea erau adunati pe la 1896: CostacheDemetrescu*), dr. I. Duscian (Dusan Isailovici), Adolf Clarnet, Leontin Iliescu, Victor Antonescu, I. Jujescu (astazi general. comandantau Diviziei 19-a din T.-Severin). Surculescu si Maria Nicolau. caretoti dovedeau pe atunci frumoase aptitudini literare. Partea politica

gazetei o redacta Al. Vrdbcescu, adth anume din Bucuresti decatre seful liberalilor locali, de 11firu 1svoranu (Leul dela Minna"cum i se zicea), asa !cum obismiau multi sefi de organizatil provin-ciale, care prin aducerea until ziarist cu renume din Bucuresti. tau-tau sd dea stralucire vietei politice locale, de altfel destul de Imes-china.

In I'Echo de Turnu-Severin", ziar literar si monden. redactatin frantuzeste si romaneste (1897-1898) si condus de G. Recanié.care era in acelas timp consul al Turciei si.- fotograf, colaborau poeti

putat.1) mai tirziu presedinte al sindicatului ziaristilor din Bucuresti si de-

l...."' ,...-c. -Z7 c

B17014-flt1.11111lf, .. r .13k

Darea.,de" seatim . ..ft. It's-ova' ,1.- --...77:.;..;;;,.. : ° L'irani

Ltav.0,0,"

iizz,..-.7,, ,.;.0,4..,..- 4 15

E. 4s-A

19'3 I

1-

--- i!...... _...z..........4-44P71 -..--- -- -__-. 7, --$- Mrct-4,-; '

_ ; _,oro'Co

..1413101214514 .owe21q11,.4.

7,

a

."

9 2 , maid

.1

..=1°

a

www.dacoromanica.ro

196

ca losif Nadejde cu verburi corecte (Urmeaza-ti calea zambitoarede Nios") :

Copila cu priviri de ingerin ochii tai addnci si mart,

De ce in calea vletii mete atilt de fragedd mi-apari?Ciind treci sentinel, zilmbitoare, cu mersu-ti lenes de copil.

umpli aerut de soare, de raze calde de aprit".

Alt colaborator e poetul Siniol (Isac Eskenasy), fiul until modesttinichigiu din T.Severin. Siniol a fost un poet gustat in vremea sa.El publica versuri in genul color din care reproducem ma jos :

Nu visul nu-i himerd. Saul de &derideTu cauti nuingdere si 'n vis ea se gdseste.Sil nu mai sti ce-i tarmec. delicii. nitzulnie?Atunci realitatea minaltd. ci strivester

Siniol in colaborare cu prietenul salt Leontin Ilieisicu au dat laiveala in traducere romaneasca in folletonul Dreptatiii" un romande Emil Soovestre Amorul si arta". Dupa 1900 atat unul cat si ce-lalalt pleaca la Buicuresti, unde infra in cenaclul Jul Macedonsid,care locuia pe vremea aceia in strada Sculpturei la omul de piatrr.Se anuntase un concurs literal. al Nouei Reviste Romane" a d-lui C-Radulescu-Motru. Premiul I a lost luat de Siniol, al II-lea de LeontinIliescu, iar al III-lea de un oarecare C. Nutzescp, care sterpelise dinversatile lui Siniol, pe care le avea in pastrare, le semnase si luaseparte la concurs .Faptul s'a dovedit; Nutzescu a forst descalificat caplagiator ordinar. Inainte de a incheia aceste randuri amnia lui Si-niol, tinem sä amintim ca' el e si autorul unei poeme de dimensittnimai marl Corina", ca a alcatruit impreund cii Leoritin Iliesou, de careera legat de o prietenie puternieä, o piesa intitulata: C) crima so-ciala", pe care artistii vremii o juicau in turneele lor din provincie.

Cat despre Recanie, permenitul director al lui l'Echo de TurnuSeverin, el alctueste si publia pc langd uncle cronici cu caracteredilitar, numeroase cronici galante acestea nu numai in ziarul säu cisi in revista Lectura", 'uncle colabora sub pseudonimul Eincar Se-groeg (L'éducation du coeur si alte articole de acest gen).

Strain inteo oarecare Masura de ambele Icenaoluri e poetul Carm(Profesorul C. Armasu, mai tarziu prefect liberal de Mehedinti si de-putat, care in parlament a sustinut cu caldurd construirea liniei fe-rate T.-Severin--Baia de Arama) si care publica in Lectura" ver-suri läudabile:

.,Ca 'n tintirim tacere ackincd.Incetisor din cer se lasdFulgi de omdt pe pe

Nu mai soptesc ape sub stdncdNici vezi lumini in taina noPtiiS'a 'ntins broboada a!bd a mortir

WI, casd...

Si

www.dacoromanica.ro

127

Al treilea cenaclu literar se infiripae in jurul miscdrii socialiste.Se infiintame la Severin un club socialist al cdrui presedinte a fost alesCostache Demetrescu. iar Victor Antonescu a secretar. Membriifondatori erau: Adolf Clarnet. Leontin Iliescu. losif Ndeide. dr. I.Dust' Ian, Surculescu si Rapaport. n casele edruia a incoltit primaideie si unde tinerii socialisti, in majoritate elevi de liceu se intru-neau in timpul iernei, vara adunfindu-se in grddina caselor ij Sur-culescu. La inaugurarea clubului, tinerii au fast vizitati de MilanDemetrescu. marele poet craiovean, iar Toni Bacalbasa. le-a trin:iso scrisoare foarte insufletitil.

Victor Antonescu

La al III-lea congros socialist, care s'a tinut la Bucuresti la .,So-tir" (1895), Severinul a fost reprezentat de patru insi: Clarnet, C.Demetrescu, losif Nildejde si Victor Antonescu. In urma acestui fainClarnet a fost expulsat, iar ceilalti trei au fost eliminati dinDemetresizu pe 6 luni, Victor AntonoTicu si cu Weide pe ate 3 lun.fiecare.

D-1 Victor Antonescu. astäzi corifeu al scenei rominesti, societar cl. Ila Teatrul National, solicitat de noi, a avut bunAvointa s5 ne dea pretioaseamintiri din viata culturald a Severinului la a cdrei promovare a fost odini-oard copdrtas : Pilinea noastrd de toate zilele era literatura. Citeam toattiziva si toga.' noaptea, stringeam ban cu ban, ea la capul sáptàmuinei sfi cum-pardon toate revistele ce apdreaut Viata literari", Vatra", Lumea NouäLiterarä", Evenitnentur, Convorbirile", Literaturd i tiinta", etc. in afa-ll de asa zisele biblioteci populare de sub directia lui Hussar, Dumitru Stan-cescu, etc. Mult ne-a prins cititul d'atunci si ce solidd bast ne-am cimentatla temelia educatiei i cunostiintelor noastre de mai tArziu!

Cindvaraa venit trupa lui Leonescu Vampirul la Severin, amfost vizitat la redactie de Leonescu, care mi-a comandat sa-i scriu o pies('de actualitate: Mileniul" (contra Ungurilor, care serbaserd Mileniul sosireiIor in Europa). Am scris-o si dupil ce a jucat-o la geverin si a avut succes,

hri

Z--

Heel.

www.dacoromanica.ro

128

mi-a propus si merg cu el prin tart s'o jucam. Am plecat. Piesa nu a% ma;jucat nicaeri, eu incii am prins dragoste de teatru m'am facut actor. Am'stat la el 5-6 luni, apoi la Teatrul National din Craiova, dupii care am venit,la Bucuresti, unde mi-am consolidat situatia ei am intrat in Teatrul National,unde ineet incet am ajuns societar el. I.

Entre timp am facut 36 turnee prin tara dintre care doua mai deseama. Unul cu Drama din Be !grad" eu Radovici, Bulfinski, Stanescu-Papaetc., jucandu-se de 318 ori in sir, in toata tars ei Bland mare vfilvii din ea-nzase ziceaasemanfirii mele cu defunctul rege Alexandru I, pe care-1 in-terpretam. Prima representatie a avut loc la Severin i s'a jucat de 9 ori insir (record nemaipomenit pe vremea aceia).

In thnpul sederii sale la Severin Victor Antonescu a tradus noe-mele in proza ale lui Turghienieff si cateva nuvele ale lui Emil Zola.

Pe la 1898 miscarea socialista din Severin Dune la cale infiinta-rea unei asociatii culturale denumita Societatea de libera cerce-tare". In aceasta iCombintie intrau: D. A. Teodoru, care a PccluoratMarsilieza intr'un imn muncitoren, Leman Iliescu si I. D. Nu-nescu-Paltin, un muncitor dela C. F- R. bine intelectualizat s; autora unor stihuri, pare-se pierdute, si altii.

Leontin Menu

Leontin Iliescu, s'a nascut la 18 lunie 1880 in Bucuresti. dintr'ofamine de obarsie ialomiteana- A urmat atilt cursul primar cat si pecel secundar la T.-Severin, aFtfel ca severinenil il pot crevendica aSaca pe un concetatean al lor. De altfel si poetului il place sa se con-siere ca atare. A dcbutat la Dreptatea", a luat parte impreuna CUlosif Nadejde $1 cu ceilalti la miscarea muncitoreasca din Severin-De atund si pana azi a ramas un generos.

La 1901 a incercat editarea la T.-Severin a unui ziar de stanga:

-..;;.rii,4.:V

-Re

-7-R-

t31

www.dacoromanica.ro

129

Poarta de Fier".. A alcdtuit o pima intitulatd: O crimd Sociaiesi a tiara cloud volume de poezii: Majora Canamus" (1904) si.Sonetele Iubirii".

Astazi e redactor la Universul" si palled mai ales croniel in-telectuale apreciate.

Reproducem aici cateva rânduri dinteuu articol al lui Leontin Diesdti,publicate in Poarta de fiera la 1901, in care se face o frumoasii apologie abdrbatilor cari in chip desinteresat iei consacril puterea lor de muncä iz-biinzii adevarului i dreptAtli: i când vrei sd-ti sacrifici o viata intreagapentru idee, când pasiunea adevarului te insoteete pururi i pretutindenicine-i marmurd O. nu se induioeeze la vorbele sincere, adevärata oglindä asufletului, omul insuei, cum prea bine a zis cândva Buffon : Stilul e omul

Cu pdrere de räu trebue sà recunoaetem Mgt' a jigni pe eine-noi Severinenii nu prea stdm pe roze, Vedeti pacatul subscrisului e

cã tot-d'auna a fost prea sincer azi, in actuala organizatie social& e o crimia fi sincer, iar adevaruldupa cum prea bine zice Auerbache o imoralitate,.

Dacil in articolele sale Leontin Iliesgu era un aspru critic social.in poezii insd e un viisAtoa- deliicat, care cdntd deliclile ibirii sau carealcdtueste frumoase pasteluri ca de Vida', Ada-Kaleh" (duna nu-mele unei inside de pe Dundre, nu departe de Severin):

Cli nzelancolica-i moscheeSe 'nal(d mistic pe colindAda-Kaleh, cetate veche.

Ce vesnic lui Allah se 'nchind...

Se 'naitd mistic pe colind.

Si pe fantastice ruineDorm pasdri triste, cobitoare.Ce 'n glsul lor duios de moarte,Pldng stinsa Turcilor snlendoare...

Dorm psdri triste, cobitoare...1)

In anii de &VA räzl3oiu d. Leontin Iliescu a commis si tin Imn al'pdcii", care a fost tradus in limba gormand.

Ca sd intregim icoana vietii liiterare severinene dela sfdr6iturveacului trecut si dela incoputul veacultui de astdDi vom mai nomenliaci insd trel nume : Stefan Bodiu, d-soara Maria Nicolau si V. Vircol.col.

Stefan Bodiu (1853-1922) s'a ndscut in comma Mocod din ju-detul Ndisand. Si-a Mout studdile liceale in 'crawl Ndsaud. iar ye celeuniversitare la Bucuresti.

Impreund cu profesorul Hergot, el e intemeetor al Liceului Tra-ian din T.-Severin (1883). A dat la Weald, pe langd fun manual degeograrflie, numeroase articole risipite in ziare, si reviste, in care s'a

1) Vezi: Antologie poetica mehedinteanä de C. PajurA. T-Severin 1932.

9

feudInsuei..

vaca

www.dacoromanica.ro

130

arAtat nemultumit de inechitAtile sociale ale timpului sau. La 1887 acondus impreuna cu socialistul Secara, revista literard Viitorul".In 1895 si 1896 colaboreaza la Lectura", care apdrea in SeverinLa 1903 da la iveala in traducere romaneasca o nuvela : Fata luiSimon de Guy de Maupassant, publioatA in Bucuresti in colectia bi-bliotecii Scoala SecundarA" ilar in 1904. un istonic al liceului Traiafndin T.-Severin.

Maria Nicolau

Maria Nicolau, colaboreazA intdiu la Dreptatea" lui Vrabces-ou sub pseudonimul Varia". Dacd exceptAm De Ada Umbra (18851903), care desi näseutd in Severin si-a trait intreaga viatA la Ro-manati, d-soara M. Nicolau faimAne Isanwura poeta severineana.

A colaborat la Ramuri" si Drum Drept", la Foala Populara"(Bucuresti), Floarea Albastra", Revista Noastra" a Constantei Ho-dos si Viata Noua a d-lua 0. Densusianu.

Attualmente ocupailll post de seld de serviciu in ministerul In-dustriei sa Comertului.

Genul in care exceleaza d-soara Nicolau e ipasteliul

,,0 liniste donna stapdna-a toate pare...Departe doar un clopot prelunci rdsun'anare..,,0 pasdre tdrzie un zbor grabit mai tae,Xuceafairul de seard aprinde 'n cer vapae".

Cateodata insä poeta se depaseste pe sine si ne da ea In gratacare plAnge", versuri Aline de g5nd si care au duritatea otelului:

,

www.dacoromanica.ro

131

,,0 lacld-aprinsii in grata intunecatd.De mina curiosilor purtatd.Desprinde neintinatele vedeniiDin.nootea lor indepdrtatd.In grota care pliinge de milenii..."

V. Vircol, (n. 1879) profesor la Liceul Traian a colaborat la'Viata Noud" a lui Ovid Densusiann si a publicat La Bucuresti in1903, inteo editie ingrilita Comedia vremii" (Frantuzitele) lui C-Faca.

A mai dat da iveald urmätoarele luerari: 24 Ianuar, conferinta,tiparita in 1903 ; Privire etnografica asupra iudetului Mehedint(1904) si Grai si suflet (1922) in care preocupari de filodog precturrpanesc.

Inainte de a incheia acest capitol cu prMrea la literatura seve-rineana, vom pomeni aid pentru epoca dintre 1905-1930 Inc a. vtre-ocateva num ale 'cedar pe care crititul Perpessicius ii numeste; pu-tinil poet mehedinteni: N. I. Herescu, Florea Stoenescu, Gherghi-nescu-Vania, $4 C. Pajura".

Vom remarca un fapt, care tinde saistabileasca o evolutie ideodo-gica. De unde da 1900 majoritatea publicistifor severineni militaupentru ideile de stanga, de uncle si un publicist conservator, cumera d-1 Magnus Bdileanu (autor al unei lucrärti asupra Rusiei din1904 si al unui studiu asupra eivilzatlei chinezesti) se induiosa veatunci de ;sioarta uvrierilor", (vezi zdarul Desteptarea Mehedin-tului"), dupa razboi cei mai multi dintre intelectualii mehedinteni,nu toti desigur, dar cei mai multi devin traditionalist.

Mai amintim aid, inainte de a da cAteva extrase din poetii ei literatiimehedinteni conteporani, ca. Severinul a acifipostit In anii 1911-1912 pe Ion Mi-nulescu, care ei-a alcatuit aci in clipele de rdgaz volumul stiu de nuvele :«Casa cu geamurile portocalii., restul timpului hindu-i rapit de redactareaunei gazete literare eInainte..

Reproducem acum fara prea multe comentarii cateva poezii saufragmente de poezil ale diferitilor iubitori de muze din T.-Severin-

Florea Stoenescu (n. 1880 la Craiova), profesor la llioeul Traiandin T-Severin $1 lost director al acestai iinstitutii. a alcatuit poeziioriginale, de o muzicalitate Darticulara, dar ne-a haträzit si traduizerimaestre din cllasicii latini. A colaborat la Convorbiride" d-rei M. Dm-gomirescu, la revista clasica Orpheus" si la alte cateva publicatii-Reproducem adci un fragment dintec elegie a lui Propertiu, cu careunele motive eminesciene au o surprinzatoare asemanare:

DIN PROPERTIUUltima dorinta (ad Cyntiam)

Ctind moartea-mi va inchide pleoapele pe veci,Dorinta-mi de pe urma uittiril nu o dd.

www.dacoromanica.ro

132

,,Nu voiu insiruire de stramosesti humid.,,Nici pldraul van al goarnel scl-mi trambiteze moartea:Nu-mi asezd sicriul pe pat bogat de tildes.Nici ma culca in moarte-mi pe asternut attalic.Nu voiu nici insirarea de vase cu miresme.,,Mi-ajungd 'nmormantarea plebeului sarac.Mare( va fi alaiul de m'or urmd spre groapdDoar cdrtile-mi de versuri, de versuri dragi pe care,,Persefonel ca daruri voios le-asi hdrdzi:Lovind cu iale Pieptu-ti urma-ma-vei iubito.Chem lind lard `ncetare cu dor numele meu.Si cared din vase pline. miresme siriane,,Vdrsa-se-vor pe lutu-mi, tu pune 'n clipa sfantaPe buzele 'nghetate supreme sardine.,"

D, Gherghinescu-Vania

Dem. Gherghinescu-Vania, a colaborat la Biruinta" (T.-Seve-rin), Clopotal", Ramuni", Bilete die Papagal", Universul Lite-rar" Ganduri" si Calendarul". A tipkit un volum de poezii:Drum lung" (Sertsul Romanesc, Craiovia).

Poemul Chemare de Mama", pe care-1 reproducem mai josa wand mai intdiu in Antologie poetica" mehedinteand" (1932)'.

CHEMARE IN TOAMNA

Vino cu mine pe drumurile trecutului. inapoi.Sti culegem flarile de visuri inprastiate'n cale.Scrntdrziem la popasuri de buicvtrie si de tale.Sd desteptdm imparatia basmelor adormite'n no!.

www.dacoromanica.ro

133

Vino sa reasim pe cei ce-au lost odinkara vino.Insetosati, um4 pe altul sd ne privinz. sd ne privitn.Cu ochii amintirli in cenusa vremil sd scormonim,ktr tu, cupa fericil intinde-o spre mine stnclin-o

Vino cu mine sus sa'ngenunchem pe zdrile albastre.AproPiindu-ne cu veche evlavie de Dumnezeu.Acolo unde e ingropat sufletul tdu si sufletul meu.

acolo unde zac frdnte aripile noastre.

C. Palurd, (ngscut la 1901 in T.-Severin) a publicat Zarenota" poezii (Buouresti 1923), Lexioon Oltenesc" (T.-Severin1925), ,,PoPulatia orasului Strehaia" (T.-Severin 1927). revista li-terara Olopotul" (1926-1927), Cantece'n amurg" (poezii T.-Se-verin, 1927), o geografie a jrudetului Mehedinti si Antologie poeticdmehedirnteana" (T.-Severin 1932).

UMANITATE

Insetat de voiu fi prin pustiuCu misipul arziind pe sub pleoapd.Ta aleargd la mine sglobiuSi-mi intinde o cupd cu apd

De mi-oiu pierde cdrarea 'n pdduriPrin lumind de cetini difuzd.Tn mi-osicultd strigarea, te'nduriSi sd-mi fii i sd-mi fii cdlduzd.

Homo, frate ma scapd de 'nec.Cdnd protivnic se sbate oceanulCdnd stihiile 'n urlet se 'ntrecSi aratd-mi, arata-mil Limanul.

Poezia a mai tentat pe N. lE3o.a.. (invatatoir) care in 1932 ne-adat un volum de satire amare in contra politidanilor severineni :,,Demonii Mehedintului" i pe I. Molea. care colaboreaza la Arhi-vele Olteniei".

Proza cu caracter sVintific e ilustrata de A. Damianoff (Ridi-carea economica a orasului T.-Sevcrin" 1912), Clzeron Nettacut in Martie 1891) care publica : Viitorul economic al Severinu-Jur, i Cercetiiri economice asupt a regiunei Orsova-Severin"(1923) in care se dovedeste nu numai un specialist meticulos, ci siun ideolog inidraisnet ; C. Lacrfteanu, fost director al Sooalei Nor-wage de Weti, care a tipgrit hicrari cu caracter fie pedagogic. fleagricol ca Principalele varietäti de porumb cultivate in Roma-nia" (T.-Severin 1915), Sporirea productiunei agricole (T.-Severin '1922), Cateva precizari de gractica pedagogica" (T.-Severin 1923).etc.

Pe'ndltimi

:

(rfais-

:

www.dacoromanica.ro

134

Critica literara e reprezentata de C. D. lonescu. profesor la Li-ceul Traian, care colaboreaz4 la GAndirea" si care millteazd pen-tru traditionalismul In arta" si literaturd.

Biblioteci scolre si populare. Alaturi de ilarga si bogata con-tributie a scoalelor, de aceia a ziarelor i revistelor, de eflorescentaliterara, trebue sa insemnam si concursuil ne care-I dau bibliotecilepopulare pentru promovarea vietei intelectuale.

I. G. Bibicescu

La Severin avem una singurd Biblioteca I. G. Bibicesou". Ceadintdiu incercare de a se alcatui o bibliotecd scolard dateaza din1881. Cativa institutori (V. Demetrescu. Dem. Stancescu, N. D. Spi-neanu, A. Axente, D. Bungeteanu, Gr. Gregorescu si N. Miculescu)s'au straduit sa infiinteze la scoala No. 2 de Melt o biblioteca, decare desigur sa se serveasca ei insisi $1 elevilor. Incercarea a datinsa gres. Mai norocoase au fast staruintele de a se creia bibliotecipe lamed $coalele secundare. Avem de notat in primud rand biblio-teca Liceudui Traian, aceia a Scoalei Comerciale Elementare (cu2550 volume), precum si o biblioteca a Tribunalului Mehedinti, maitoate (in afard de aceia a Scoalei Comerciale) subventionate dePrimaria orasului.

Cea dintai bibliotecd popularà ia fiintä in anul 1921. cand I. G.Bibicescu, fost guvernator al Bancii Nationale. darueste severineni-lor biblioteca sa particulara alcAtuitä din cateva zeci de mii de vo-lume

Dar despre Bibicesou se cade Isa" vorbim ceva mai mult.

Ion Gheorghe Bibiceseu s'a nilscut in orfiselul Cerneti la 8 Noembrie1848, ea flu al mosneanului Gheorghe Bibicu din satul Colibas.

gPArintii sfii au mostenit un trup de movie in comuna Colibas.Mai tarsi% venird in comuna Cerneti, unde faiceau comer% de mann-

facture i boiangerie. Dupi ce orasul Severin, a fost trasat si incapuri a secliidi case, se mutat% ad, deschizând o pravalie de bädinie,brasovenie si de-pozit de bauturi.

www.dacoromanica.ro

135

Prime le douA clase primare le-a Mout la Cerneti, celelalte doui la Se-verin, iar cursurile secundard le-a facut la liceul Carol din Craiova, oi in Brnul 1870 se inscrie la Facultatea de drept din Bucureoti.

Fiind copilul unor parinti lipsiti ee mijloace, care cu greu ioi puteanagonisi cele necesare intretinerei numeroasei familii, Ion G. Bibicescu, nepu-tand aotepta ajutoare de acasil, ocupi postul de copist la Primaria Capita lei,asigurinduigi astiel, intretinerea. Aci, el fu cunoscut de marele C. A. Rosetti,care apreciind zelul sail de munca, cultura i inteligenta sa sclipitoare,i1 nu-meote redactor la cRonfanul., cel mai mare oi mai raspandit ziar de pe acelevremuri, singurul organ al romlinismului.

Timp de 12 ani cat a fost prim redactor al acestui ziar, Bibicescu, ascris o serie foarte interesanta de articole politice, economice, financiare, incare stdruia la infiintarea j intarirea industriei nationale, la creearea de in-stitutii financiare, pentru a saps (ars de almatarii streini ce se cuibarisera

pentru a oferi taranului, din aanul cfiruia eoise posibilitatea pe a-oi pro-cura unelte agricole moderne, pentru o cat mai rationalft exploatare a pa-infintului. Prin scrisul oi prin graiul säu, a luptat din rasputeri, pen tru ri-dicarea culturalli a paturei táraneoti, pentru acordarea de drepturi acestorOmni, pe cari el ii iubea i pe cari voia sa-i ridice pe o treaptii cat maiMalta de civilizatie oi culture, fiindea el, cu mintea-i intelegãtoare, ti dedeaseama, c tarn nu poate propáoi deck in masura ce poporul va fi scos dinsituatia tristá in care se gasea, 1).

Ca sa avem o oglindä fidelä a activitatii biblioteoii Bibicescu.dam mai jos un tablou de numaru1 cititorilor si al cartilor consul-ta te.

AnulNr.

cititorilorNr.

cartilor consult.19211922 . .192319241925192619271928.1929193019311932

2.566. 10.705 .

11.85615.938 .6 222

14.84816.66615.350.22 28015.35114.01712.369

.4.995

27.98920.856

. . 15.9389 409

25 25630.31928.18647.64621 931

2236.924509

Contingentul eel mai mare de cititori ii dau elevii, profesorii sistudentii. Lunile in care ise citeste mai mult sunt Ianuarle. Februa-ne Martie. In Iunie se citeste cel mai Putin.

Daca avem in vedere sexul cititorilar constatam

7% cititoare.93% cititori..

un semn de inapoere pentru femeile severineneBiblioteca Eibicescu e instalata in somptuosul local al societatii

culturale Teatrul" ; e patronata de d. Teodor Costescu si e con-dusa de d-nii Pomruiliu Costesou si C. Delcescu.

si

. . - . . . .

,

Si

.

.

:

www.dacoromanica.ro

136

ALTE INSTITUTII CULTURALE

Am.aratat contributia scoalei primare si secundare la risbirea

Palatul Cultural e Teatrul (Vedere diu Bulevard)

analfabetismului si la crearea unui mediu cultural. am arätat aloof

Palatul Cultural (v1zut din.Parcul Rozelor,)

contributia presei si a tipariturilor locale cum si rostuirile unei bib-liotecei publice ca biblioteca I. G. Eibicescu. Tabloul nostru ar fi in-

,.,--- --.-77-; '''-' 7-=, -f:'-',,,-°.;;.1

. .& , I .. : . . .

-",---44`'-'44"*-- -:, -,. -1.-. -- - __-_-_-- ''' J

1i ...., ..... ....- ..s.r,4,,...,......T........,........s,......u."...............,......

"`: III 211 311 111 ill 111:4

{ . I '4. .

.: .1...,

-.,.....1-1=Lkerss`777';",...:=r-±-71..1f. ill771r.FT (r.ff 11.1r1 I n

o [It.,

f- 7----'issraw

. '

rr -411MIMEM- 2---=

www.dacoromanica.ro

137

complect, daca n'am nientiona, fie si in treacat Inca vre-o catevamanifestari care iau parte festivd la crearea mediului intelectual lo-calnic : societati culturale, inuzeele, sportul, muzica si cinemato-graful.

Teoder Costescu

Cea dintai asociatie cu caracter cultural. a foist o societate dearheologie iniiintata la 1881 si al carpi suflet a fost dnstitutorul V.Demetrescu. A avut insa un caracter cu totul pasager. Tot asa deefemerd a lost $1 socitatea de liberd cercetare, un cerc de studii altineretului de stanga de pe la anul 1900.

Mai de temiu a lost si a ramas pana astazi inighebarea Tea-trul", care a cladit in T-Severin un imens valat cultural. In frunteaacestei asociatii se Oa d. Teodor Costescu fostul director al LiceuluiTraian si fort prefect de Mehedinti.

In palatul Teatrului" au zilnic spectacole de cinematogra.f. Tru-pele de actori, care sunt In turneu prim provincie. tot aci dau repre-zentatii, lar diferiti conferentiari anume alesi de d. CostesOu tinprelegeri in fiecare Sambata seara. Dintre conferentiiarii dela Tea-tru" mentionam pe d-nii : S. Mehedinti, C. Radulescu-Motru, Em.Bucuta, Ion Marin Sadoveanu, Valjean I. Petrovici. I. Simionescu.Gh. Titeica, (nascut in Severin), I. Nistor, P. S_ergescu. dr. V. Go-moiu si altii.

www.dacoromanica.ro

138

Tot palatul Teatruhtl" adApaste.ste biblioteca Bibicescu si mu-zeul dr. C. Istrati.

Severinul este dotat si cu douil muzee : muzeul dr. C. Istrati simuzeul 'regional Portile de flee.

Dr. C. Istrati

Ideia crearei unui muzeu, in care sa fie pastrate toate antichitatile atiltdela Drubeta, cat si dela Turnul lui Sever, a luat nastere de mult, aproapeodata cu inceputurile orasului. La 1853 prefectut N. A. Nicolescu, a dispusca toate sarcofagele rornane, care stateau pana aci risipite, sa fie adunate ingradina publica a orasului. La 1868 marele latinist A. T. Laurian viziteazaSeverinul si'n raportul pe cared intocmeste cAtre minister cere ca sa se in-fiinteze in gradina publica a orasului un muzeu, in care sA se pastreze toa-te antichitä tile locale.

Muzeul dr. C. Istrati a fost cedat Teatrului" de catre ministe-rul artelor in anul 1921, diva stdruintele d-lui T. Costescu. Cuprindeo sectie etnografica, o sectie arheclogica, precum si numeroase a-mintiri dela : Cuza-Voda, Regele Carol I, Gh. Asachi, G. Tocilescu.dr. Carol Davila. B. P. Hasdeu, T. Amon, Grigoresou, Jichide. etc.

Un proverb spune c Doti intra casa in care veil flori.Putem parafraza putin proverbul_spunând Ca, poti intra farA teamaintr'un oras in care auzi cantece, sigur fiind CA vei gasi o bunA os-pitalitate.

Severinul, fard sa fi fost un oras muzical. in sensul strict alcuvantului, n'a ramas tatusi lipsit de cAntece. Dona' asociatii coraleminoritare Frohsinn" a germanilor si Bratstvo" a jugoslavilor audelectat multà vreme pe oraseni. Mai tarziu a luat nastere si o asayciatie corala ramaneascA Doina", care nu s'a multumit s. aotivezein cadrUl sitramt al orasului, fol, a intreprins turnee si in Banatulstapanit pe eternal de magnatii unguri. Doina" este condusa astazi

inteci

www.dacoromanica.ro

139

de d- prof. P. Severin, dupa ce cateva decenli intregi i-a dat stralu-are d. I. Pau lian.

- oel

Stadionul dr. C. Angelescu

Severinul are si un modest compozitor in persoana diui V.Buica. profesor care a pus pe muzica mai multe marsuri devenite

Principe le mostenitor Carol (in costum de cercetas) vizitând Severinul

rpopuiare. Mentionam de asemenea pe d. Jean Ciupagea care a cam-pus si publicat un Valse du Severin" pentru vioard si pian. Astazimat exista in Sevenin, decurand infiintatd, si o asociatie. Pentru

r

-`;

r

.11.1: 3,

.. ,,. . I

A -W0116=R--- '''.

--A .

" .-

,)!y

111.;

www.dacoromanica.ro

140

muzica instrumentala Arnicii muzioei" cu d-nii Porno Ulu Babeanu.Gfh. Scaueru, Maior Mosteoru si altii.

Muziali vocale si instrumentale si tuturor stradanillor meloma-nilor locali le face concurentä masinismul modern. care intdi a a-runcat pe pieta gramofoanele, iar acum cinematografun sonar si a-paratele de radio.

Numarul abonatilor la radio creste anual in chip s:mtitor, dunacum se vede in tabloid de mai jos :

Anul Abonati la radio1926 201929 841931 1311932 220

Sport. Cu tot protestul, neintemeiat de altfel. Pe care-1 ba-nuim la unii dintre cititorii nostril, ne vom ocupa in cadrul acesta

Un match de foot-ball

al vietii tuiturale si de productille sportive din T.-Severin. pentrucidupa parerea noasträ, educatia fizica face parte integranta din viataculturald a unei colectivitati.

Exista in Severin trei asociatii sportive : Sborul, SPortul Seve-rinean si Asociatia C. F. R. care au un numär total de circa 12)membri,care activeazd in chip mai temeinic. Fiecare din cele trei a-sociatii dispune de cate o echipa de football, care angajeazamatch-on nu numai la Craiova, Orsova. Tg.-Jiu si Petrosani. ci sipeste granita la Cladova si Negotin in JuguAlavia si la Vial. Misca-rea sportiva este totusi abia la incepuit. Ea trebue de aci inaintese intereseze si de alte ramuri ale sportului : carnotaj, atletism. etc-

Tot o asocnatie sportivä este si cohorta cercetasilor severineni :APolodor din Damasc", din care fac parte mai ales elevi dela

n i 71.6

!

t,

sg

www.dacoromanica.ro

141

scoalele secundare si care actualmente este condusa de d. cip. Te-melcu.

AEROPORTUL T.-SEVERIN

Terenul Aeroportului dela T.-Severin este luat in concesiune deaviatia eivila dela primania orasului. Este isituat in patrea de Vestin dosul uzinei electrice si ocupa o suprafata de circa 15 hectarein forma de triunghi. A fost infilintat de catre Ministerul Armatei ii-mediat dupd razboi si predat aviatiei

Aeroportul T-Severin. Postul T. F. F.

Separat se afld o statiune de radip-telegrafie modernd a socie-Valli Cidna" cu trei pilond, infiintata in 1931 in partea de Nord aorasului cand a foist desfiintat vechiull port dela terenul de aterizare.

Aceasta statiune de T. F. F. face transmisiuni numai la Bel-grad si Bucurresti. Tot aci este si un post meteorologic sub condu-cerea d-lui Florea Constantinescu, dependent de Institutul meteoro-logic central. Acest post face observatii zilnice de starea timpuluisi le transwite atat Institutului meteorologic centi al cat si compa-

Cidna".

civile.

4

niei

www.dacoromanica.ro

142

VIATA ECONOMICA

Despre o desvoltare comerciala propriuzisa la T.-Severin. nuise poate varbi pana pe la anul 1870. Inainte de aceasta data se drserva aci mai mult o viata de industrie casnica, mici ateliere decojocarie, cismarie, abagerie, si altetle, o parte din ele mutate aadela Cerneti. Acesti meseriasi confectionau articole die trebuintapentru .populatia rurald, pe care le duceau spre valizare la bal-'dull. Este caracteristic faptul ca pe acea vreme in special si chiarmai tarziu, pana la 1890-1900, cea mai mare parte dintre acesti'meseriasi isi dalfaceau produsele Ia bdlciuri. Comertul ide baleturiera acela care domina. Din aceastä cauzd eel severinean se des-Volta cu foarte mare greutate. Comerciantii din oras mergeau la bal-ciuri ma mult din obisnuinta fiindta s'a dovedit ca acest comertin realitate nu era rentabil. Castigurile realizate le cheltuiau prin*deplasdrile dela tm bald la altul si in plus se mai pierdea foartemult timp, element destol de pretkxs, care pe acea vreme nu .intrain calculele eomerciantilor.

Pe danga micile ateliere mai functionau in T.-Severin midi ma-gazine, de uncle se aproviziona populatia oraseneasca, functionarii

lueratorii agentiei vapoarelor si $antierultti Naval, care fuseserdinfiintate aci de catre Societatea austriaca de navigate pe Dunäre(D.D.S.G) la 1850 sri care prin .consumul lor actiivau comertul local.

Pe langd acestea se mai fkeau aci wi insemnat comert de vitesi de cereale, care, dupa cum vom arata mai ios !se exportau inAustro-Ungaria, gratie regirrnului vamal de pe .acea vreme. bucu-randu-se de scut-hi de taxe vamale. Acest comert de export de ce-reale si mai ales de vite avea o mare insemnatate n acel timp(1870).

La 1872 exportul nostru de vite in Austro-Ungaria atingeasu.ma desttul de insamnatä de 34.741.602 lei. Cirezi marl de vite delanoti, care se concentrau la T. Severin, treceau granita spre a fi van..dute in targurile AustrcrUngariei. Este destul de eunoscut Until caturmele noastre de porci se dueeau deobiceiu targuil din Buda-Pesta.

Acevt export de vite a scazut insa in mod treptat aiungand in1875 la cifra de 25.523749 lei, in 1880 la 19.829942, lair in 1883 la13.995.735 lei. 1) Cauza principala a acestor seaderi a fast elAustro-Ungaria ifaeea sicane marl comerciantilor nostri care mer-geau eu vite in targurile sale si care din aceastä pricina renuntau amai merge in acele

Ateasta seddere a exportului a dat mull de gandit gavennanti-lor nostri de pe acea vreme, care au catttat sohitli urgente sieficace. Ministrul Agriculturei. Indastriei, Comertului i Domenii-lor Ion Campineanu, eercetand aceasta importanta chestiune, a a-ims la concluzia cä trebue sa se ia masuri de a infiinta si la noi intared* aistiel de targuri, in special in punctele prineffpale de granitä,gmntre care Severinul, Burduieni si Constanta. Ca urmare, in 1885a si fast infiintat targul de vite dela T.-Severin despre care vorbim

Date din publicatia Primàriei T-Severin ref,T-Severin.

la infiintarea tArgului devite la T-Severin. Tip. Samitca 1885

si

targuri.

da

www.dacoromanica.ro

143

in altä parte. Vom vedea insa, cä niol acest tam n'a dat rezultateleastePtate tot din cauza dificultatilor AustromUngariei.

Ceroetand cauzele mai principale, care an provocat o desvol-tare a yield economice la TSeverin, constatam ca primal loc IIocupa Santienul Naval si tariful vamal. Datoritä infiinjriI Sante-rului Naval s'au stabilit aci familiile functionrilor si lucrätorilor societatii afustriace de navigate care erau foarte bun consumatori, etaintensificat traficul pe Dundre, s'a Dus aci bazele unei industrii dintrecele rnai importante din tard in acele titmpuri.

Dartoritä regimuhd varnal comertul nostru extern si intern luaseo frumoasä desvaltare dupd 1870. Am aratat mai ism Ca exportulnastru de cereale si animaie in Austro-Ungaria se butura de privi-legiul scutirii de taxe vamale. Deasemenea si conventa incheiatacu Austro-Ungaira la 1875 si care a durat pana la 1886 cand a isPbucnit rdzbolul wqmal, permitea importul produselor noasitre in a-cea tara tot fara taxe varmale. Cu toate acestea exportul produseilqrriostre stAdea cu cat ne apropiam de anul 1886 flindca, dupa cumardtaram mai sus, autoritatile funguresti ne faceau tot felul de si-cane.

In toata aceasta perioada de timp pana la 1880 Severinul aiim-sese la o dcisvoltare destul de importanta. Devenise un centru deafaceri iiu numari pentru judetud Mehedinti dar si pentru judetalelimitrofe Gorj j Dot Pe la T.-Severin se scurgeau cerealele si a-nimalele din aceste trei judete catre Austro-Ungaria. Aci se opreaumare parte din transporturile de marfuri care veneau din strainatate.in special cele cu dePtinatia pentru judetul Gari. care nu avea lega-turi de cale ferata.

eConditiunile economice favorabile care au durat pima la 1880, Meusedin TSeverin un centru pentru comertul de vite si de cereale. Negustoriidin Mehedinti, Gorj si Do lj veniau aci cu vitele ;dor si le duceau in Unga-ria. Gorjenii neavind nici o legfiturd mai directtt cu restul lumii, se aprovi-zionau cu marfuri in T-Severin. Toaté miirfurile care li se expediau din strii-inatate soseau in T-Severin. Aceastä stare de lucruri a durat pada' la con-struirea liniei ferate 1)

In perioada dintre 1880 si 1886 comertul severinean stagna, de-oarece exportul de cereale si animale. dupa cum aratardm mai sus.scazuse consierabil. Poate cä datoritä acestei depresiuni economicea Severinului intre anii 1880-1886, guivernantii au gat.it cd nu maiprezenta imporrtanta comerciala si prin noua lege a Camerelor deComert din 1886, au desfiintat Camera de Comert ce ifunctiona acipe baza vechei legi din 1864 si a ordonantei Domnitorttlui Cuza din1865. Prin desfiintarea Camerei de Comert la 1886. judetul Mehe-dint a fost trecut la Camera de Comert din Craiova.

In 1886 isbucnind razholul vamal intre noi si Austro-Ungaria,price relatii oomerciale au incetat. Acest rasboiu vamal a duratclinci ani, pana la 1891 si fiincica pentru tara nosatra era extern dedaunator, s'a incheiat in acel an cu tara vecina o nouA conventiecomerciala, dar care nu mai era pentru noi asa de avantajioasa.

1) A. Damianoff cRidicarea econotnicil a orasului Turnu-Severin. Buc.1912.

FiliatiT-Jimi.

www.dacoromanica.ro

144

Cerealele si animalele noastre exportate dupd 1891 in Austro-Ungaria n'au mai lost scutite de taxe vamale.

Datoritd stagndrii comertului severinean din timpu& rdzbolutuivatnal. populartia oa-asului, dar mai ales oomerciantii si meseriasii.erau initeo continua surescitare. La 1892 se faceau tot felul de pro-pucneri, pentru oporirea activitàtii. Ofasenii oereau sd se ia mdsuirinoui printre care mentiondm desfiintarea bdictiurilor, despre carese convinseserd ed nu erau e folos nioi pentru comeorlanti. nici Pen-tru s'Ateni. Intfun memoriu 1) al severinenilor din acelas an relativla interesele lor generale gäsim

Bilciurile aunt dar, In adevAratul sens al cuvAntului o ruinA pentrucomerciul onest i serios si pentru tArani asemenea,.

Fati cu aceste cauze care sunt adevaratele care au contribuit hi rui-na economic& a orasului Severin, cerem desfiintarea cu totul de fapt a tar-gului Strehaia care este de speriat a cugeta cine-va cum o ne-insemnatti co-munA rural& poate sa ne-socoteascd ordinele legale ale autoritatiior centralei. sa lucreze la ruina unui oras important care este capitala Intregului judet.

Tot la 1892 Is'a cerut desfiintarea schelei pentru incdrcki decereale dela Hinova si construirea podului peste Dundre la T.-Se-verin.

Printre conducaorii misenii par a fi D. Uzescu, Ionia Lod"-dat, Bald Basarabesou, Tudor Gutuleanu si altii.

Se tubserva pe acea vreme o introuuntatd ingriiorare a cetateni-lor localj si o permanentd activare a frnintasiloa- severineni pentruridicarea economied a acestui oras.

La 1896 deputatul Basile Steldnescu intr'o brosurd 2) formu-leaza noui deziderate pentru inflorirea orasului T.-Severin. Printrealtele cere infiintarea unei .51doale de moserii a cdrei utilitate o jus-tified astfel : acum la orice ramurd de mestesuguri ne servim de streini i copiii nostril in lipsa de scoald de ineserii, toti a-learga la Lioeu, de uncle ies cersetori de sluibe".

In privinta desvoltdrii comertului local cere sd se iniiinteze an-trepozite in port pentru a incuraja venirea cerealelor in Severin sipentru inlesnirea proprietaribor agricoli :

cAfarà de aceasta, dfindu-se dreptul orasului de antrepozite, in tirnpucAnd cerealele nu sunt cAutate si preturile scAzute, aducAndu-se in magaziBence Nationalà si alti bancheri, vor face avansuri pe producte cu procentede 5-0 la KIVA pe an, !Ara' a mai face complicatele forme ce se cer azi decAtre alte institutii de credit. Astfel agricultorii nostril gAsind aceasta inles-nire baneascii multi 1st vor aduce produsul pAmfintului la Severin, and Se-verinului o mare desvoltare, cad atunci proprietarii nu vor mai duce grA-nele la Cetate, GArla, Calafat, Gruia, Batoti, Hinova, etc.,.

Chestiunea antrepozitelor la 1'. Severin n'a fast solutionatd de-cat ea formA in 1905 cand s'a trecut in lege cd se vor infiinta dupdhiterventia D-lui T. Costescu. Din nefericire n'au lost inflintate nici[And in prezent.

1) T-Severin Tip.E. I.

Samitca 1892,2) Tipografia Knoll T-Severin 18C.6.

:

www.dacoromanica.ro

1'45

PODIIL PESTE DUNARE

In aceiusi brosura si tot pcntru inflorirea Severinu'.ui Basile Ste-faneseu ccrea, desi chestiunea mr se puma pentru pima oara, con-struirea oodului peste Dunäre intre T.-SeverinCladova.

Aceasta chestiune fusese nusa Inca din 1892 de dare corner-ciantii severineni, care la 19 Octombrie 1892 s'au intrunit salaPortile de Flier" si au intocmit un memoriu din care extragem : 1)

Dupfi discutiunile ce s'au fdcut mai de mult prin ziare i dupa svonulcare circula in public, manifestAm dorinta ca dacA vre'o data s'ar face Iiivo-iala cu Serbia si ar realisa jonctiunea unei flail ferate care sa lege directprintr'un pod peste Dundre cele &ma' regate, fiind avantajios i pentru noi

pentru Serbia, iar nu cum se zice 1sa se construiasca in alta parte, caciaceasta ar fi un mijloc d'a muta comereiul al acestui mult incercat oras,.

Ohestiunea podului peste Dunare n'a lost soflutionatä ca forma"dealt in 1898. Inca din 1896 intre guvernele Rozrianiei si Serbiei seduceau tratative pentru construirea acestui pod, sub primul minis-ter liberal prezidat de D. Sturdza si continuate sub acela al lui P. S.Aurelian.

La 6/18 Ianuarie 1898, guvernul de sub presedentia lui D.Sturdza a incheiat cu Serbia o conventie relativd la ionctiunea

ferate ale color &Ara tari. Articolul I din acea conventie pre-vede : Se va construi un pod peste Dunare intre Turnu-Severin siCladova pentru a lega Calle Ferate ale Romaniei cu aude ale Ser-biei.

Mothrele princifpale care afu determinat incheerea conventiei e-rau de ordin economic, pentru leg-aura tarii noastre cu Saloniculprin Nis-tiskiub Si ou Adriatica pe de oparte, i pentru comertulSerbiei (Du Rusia prin punctul Ungheni, cum si pentru accesul Ser-biei la portul Consta.nta.

In expunerea de motive a proectului de lege pentru ratificareaconventiei gäsim :

efikfard de aceasta, punctul de jonctiune, pe langà noua insemnatate cava da orasului T-Severin, de care sunt legate atatea glorioase amintiri no.tionale i Matea interese politice si economice ale 011.6, va lega firul istorieinoastre, facAnd sä reapara, sub domnia Marelui nostru Rege, o lucrare infelul giganticei constructiuni care a fost sevArsitA acum 18 secole sub ordi-nele Imparatului Traian si care era considerata pe atunci ca o minune alumei,. 2)

Pe baza conventiei de mai sus guvernul D. Sturdza a depus inCamera in sedinta din 28 Martie 1898 proectul de lege pentru rati-&area acelei conventii :

1) Vezi cLucrAnle relative la jonctiunea Cãilor Ferate RomAne en celesArbe. cu un pod peste Dunare Intre Turnu Severin Cladova, de GeorgeBaicoisnu Tip. N. D. Milosescu Tg-Jiu 1905.

2) Desbaterile Adundrii Deputatilor din 28 Martie 1898.

t3i

in

11-

pillar

www.dacoromanica.ro

146

*Art. unic.Guvernul este autorizat a ratifica i, daca va fi trebuintka face sit se execute conventiunea incheiatil la 6/18 lanuarie 1898 intre Romania oi Serbia, pentru jonctiunea liniilor ferate ale celor doud Orly.

*Copie i traductiune autentice de pe zisa Conventiune se vor alatura.la prezenta lege*.

Raportor, Em. Porumbaru

Aceasta lege a fast votata de Camera in sedinta dela 29 Martie1898 cu 71 bile pentru si 13 contra, dal- de Senat in sedinta dela 21Apri lie 1898 cu 48 bile pentru si 9 contra.

Si legea si conveytia de mai sus au ramas in cartoane.In 1914 chnstiunea a lost reluatä in ddscutie. serrmat alta.

convontie la 12 lannarie 1914 intre Romania si Serbia. in care seprevedea abandonarea Severinului si construirea podului intre Ti-gänasi si Barza-Palanca. Nici aceasta conventie n'a lost pusd in a-plicare.

In prezent chestiuena este din nou la ordinea zilei si duna atese anunta din cercurile oficiale, de data aceasta se va traduce inlapt.

La 23 Ianuarie 1933, o noua conventie a lost incheiata intre Ro-mania si Jugcislavia, fixandu-se locu1 de constructie la Tiganasi. Ceanume interese au determinat forturile noastre superioare sd se de-cida pentru acel punt, nu se stie. Circuld tot felul de svonuri dincare se intelege ca Jugoslavia ar fi incheiat conventia numai cuconditia ca podul sa Ise construiasca la Tiganasi.

Catre finale lunei Aprilie 1933 aflandu-se aceastä veste, pow-latia orasului a inceput sä se miste si cu drept cuvant, pentru schim-tarea hotaririi luata, fiinded si-a dat seama ca. prin construirea no-duluj in altd parte deck la T.-Severin, s'ar da lovitura de grate aacutui eras.

S'a format run comitet pentru apararea orasului, campus dinpersoane marcante din acest oras, indiferent de culoare politicä. infiunte cu d. Grigore Constantinescu, decanull baroului de MeheclintiSi senator de drept.

In ziva de 28 Apri lie 1933 s'a bind o mare intrunire publica ingradina Teatrului", la care au participat yeste 4000 cetäteni. ce-rand construirea podului la T.-Severin. La cateva zile a venit in lo-calitate d. Ed. Mirto, mintitrul comunicatiilor. Populatia era din nouadunata. D-sa a cdutat sA explice severinenilor. fàrà ai putea con-\Inge, ea interese superioare de Stat au dictat hotararea luata.

Comitetul pentru apararea orasului a tinut mai multe5edinte in palatul Camered de Comert, iar o delegatie din sanudSan a plecat la Eucuresti pentru interventiuni. In aceias zi toateinstitutiile, toate asociatiile au dat telegrame M. S. Regelui si d-luiprim ministru Vaida Voevad, cerand podul la T.-Severin. Delegatiiseverinenilor au lost primiti in audientä de d. prinrministru, si ded. ministru ad comunicatiilor. Ei au aratat doleantele severinenilorSi avantajele din toate punctele de vedere economic, social. 'cul-tural, etc. ale construirii podulvi la T.-)Severin, evidentiind re-dreptatea ce s'ar face Severinului. Deasemenea au dolvedit Cu cifrecà podul la T.-Severin ar costa numal 345 mil. (partea tarii noastre)ye cad la Tiganasi i legatura de cale feratä cu statia Prunisor arcasta 075 mid.,iar legate cu Craiova 1400 milioane.

S'a

www.dacoromanica.ro

147

Din nefericime peste tot li s'a rdspuns ca nu se mai poate facenimic, chestiunea fiind definitiv transatd.

Cetatenii severineni insa n'au inteles tsa dezarmeze si pentruDumineca 21 Mai 1933 a fost convocata a III-a mare intrunire Pu-blica, la care s'a cerut din nou .construirea podului 1a T.-Severin.a au cerut podul la T.-Severin, ori nicaeri. Cetätenii au cerut dease-menea amanarea serbdrilor centenarului orasului T.-Severin, careerau fixate pentru data de 4 Iunie 1933.

Catatertil severineni nu pot admite ca astazi sä se serbeze cen-tenarul orasului a doua zi sa i se dea lovtitura prin punerea Pietreifundamenitale a podului in alta parte.

In acest moment nu cunoastem rezultatul acestei actiunti, dacase va putea schimba sau nu hothairea guvernanteliro. sau daca seva decide amanarea isterbärilor centenaruluti.

Credinta tuturor este insa cä, facandu-se podia la Tiganasi silegandui cu Prunisor sau Craiova. Servetrinul va decade.

Pe langa celelalte porbleime care preocupau pe Severineni pen-tru desvoltarea vietei economice a orasului kr. o chestiune tot asade importanta ca si celelaite era aceia a construirei liniei ferate T.-SeverinBaia de Aramd. 0 cereau severinenii pentruca aceasta.

ar fi provocat, CU Eiguranta, o mare miscare in acest oras, prinexploatarea si scurgerca bogatiilor din partea muntoasa a Mehedin-tului spre Punare. Muntii Mehedintului care gem de paduri scculare, ar fi foist exploatati si lemnele aduse a Severin, incarcate inslepuri i duse acolo unde este nevoe. Aceste lemne putrezesc inmunti, neputand ifi aduse cu carele dela 80 km.

Credem cä aceasta dinie ar fa provocat explorarea regiuneiniuntoasd a Mehedintului care, adaposteste diferite minereari, inspecial carbuni.

Poalte cà s'ar fj ifacut si legatura mai departe cut siPetrosani, Lupeni si dela rdzboiu incoace, en siguraintd ca mari can-titäti de carbuni din acea regiune s'ar fi putut scurge spre Duna're.In tot cazud, aceasta linie, T.-Severin Baia de Arama ar II foisto mare binefacere pentru crawl II lastrU.

In sedinta Camerei dela 18 Decentrie 1908. profesorui C. Ar-masu, pe atuncti deputat al colegiului al III-lea de Mehedinti a in-terpelat guvernul asupra construirel acestel

.Prin faptul eh acest judet este impfirtit, din punct de vedere admini-srativ, intr'un mod curios, spre munte i es, el are mai multe focare deviatti economical, care fac rdu judAtului in loc sd-1 intdreascd. Capita la saTurnu-Severin este un centru administrativ, insd centre economice se rds-pfindese in diferite alte pat* ale judetulni. fax% sd poati servi ea o desface-re pentru piata oarecum comercialti centrald a judetnlui. Judetul are un punctde descdrcare spre Dundre la Gruia, care insti nu serveste Severinului t3inici intregului judet. Are un alt punct de descArcare spre Strehaia..

cD-lor, acest oral} aaezat la granitti cu o frontierd veanic inchisticumeste frontiers chtre ljngaria lipsit de regiuni agricole, pentrucd regiuneaagricola este spre sud, n'ar avea alt punct i mijloc de desfacere i prospe-ritate economicd decht linia feratà ce l'ar pune in legAturd cu regiunea mun.telui. Actualmente comertul lui stagneazd i starea economi el e Intr'o con-tinud descreatere. El nu poate sd respire,.

tsi

Ii-nie

Tg-Jtu

=

www.dacoromanica.ro

148

Toate framantärile severinenblor in epoca dela 1880 la 1900erau perfeict justificate. Viata comerciala a acsetui aras intrase inteostare de amorteald. Erau consecintele razbolului vamail cu Austro-Ungaria, si de aceia fäceau severinenii tot felul de proouneni ca säprovoace aci o miscare comeraiala.

Vedere din Plata Radu-Negru la 1900(locul pe care se alit Ha la de peste)

In perioada dela 1900 pand la 1914 and a isbuiznit räzboiulmondial, comertul a fast mai activ, in special cel de cereale. Se-

Piata Radu-Negru in trecut

verinul resimtit. Importante cantitäti de icereale se incarcautin portul nostru. De unde la 1900 s'au incArcat circa 35.000 tone ce-reale, la 1907 s'a ajuns Ia 83.500 tone, mentinandu-se in anii urmä-tori la circa 70.000 tone. Deasemenea importul si exportul de mar-

TTT,

.. , .

Cr I,3

Arde

MP

WPW

MrS .

7'

ii.11

s'a

www.dacoromanica.ro

149

furl dela 1900 ipana la 1911 osclleazd intre 11.000-28.000 toneanual. 1)

Dar comertul local sintea in acest timp neroda de canitaluri.Banca Nationala a Romaniei Agentia T.-Severin ce se infiintasela 1892 si Banca Meheclintului la 1899 nu erau sundente. Rand perand iau flinta Vile band: la 1904 Banca Severinului. la 1908 Banca

Portul Turnu Severin

Comerciald, la 1910 Banca .pop. Dundrea, la 1911 Agentia BanciiComertului din Craiova si altele dupa cum vom vedea la capitolulreferitar la credit.

Toate institutille de credit locale puneau fonduri insemnate laindemana comerciantilor si in special a cerealistilot. Comertul decereale era din an in an mai activ si celelaite feluri de comert Ilsuccedau.

Ne reamintim cu drag de coloanele de carute cu cereale ce sescurgeau spre portul nostru si este regretabii ccl astazi nu se maipot vedea. In ajunul ra.zboittlui mondial portul T-Severin ajunsesc-ia o mare activitate. Sumedenie de vapoare Si slepuri se inearcauaci cu cereale, iar elevatoarele lucrau zi si ncapte. stzomotul lor a-mestecandu-se cu al multimei care rfurnica pretutindeni.

Astazi in portul nostru a cresout iarba.

Postal T.-Severin are o lungime de 5 km. 1) imoepand dela Plana malletTrail Ian (km. 929) pima la Mourne (km. 934). Are dma p1at1orme cu instagatif

de babale pentru legalist vaselar i sari de piatr5. pentru zoom da Duelers. Plat-formed* aunt intrenupte de Sant. lend Naval. Cea din avail de Sander are o hurl-

1) A Damianoff op. citat.1) Veal Ria Port &anise lac de miwarea portuiniflor Romarnrei si efectvuil

selor marled amenable pe anul 1931". Buourest, faxprtimeria Monk Of. 1931.

111 o

awl; en,-7,7;

5,w

lui

ea_

www.dacoromanica.ro

150

gime die 590 cea din amote de 1091 m., jar mild este mal natural. Vase lepot face inicarcar & in parbea uncle este mad natural.

Prima paufformift are 7 dane, putând opera dcodata 21 vase, iar cealaita are8 dane, putand opena deodata 24 vase,

Ponta poseda i doul magazii, prow...jet-atm StatuflA u o capadlbate deti02 m. c., wealth i o linde die ganai de 540 ni putana pang 54) viagoame decided-I%VhictIade pck es1 drn point pe dna soseffe bine intrebnute.

Functioneazi aci : Capidnia Portutud, Ofdialul Vunial, ServiclulPcillitia de frontOerá, Gervicilul sainitnr, Inspectoriatul sri Agentio N. R.

Mama lin pont Oncarcati descarcar5) se efectiutati de afire hamaii carestelt organdzat In sinclticiate. Transporturile de manful 01 in part le lac chi-r6g11, care deasetnenea sunt orwanfitauti In sandicat.

La 21 Febinuarne 1922, a Cost Infirintat sindlicatlud ,,Cerna" numditionilur dinPort 5i orals, aI devenit sindkatul mamatoralor manna,

Din punot de vodere al cotbdtrbtfilor de electuare de litata munnidtransponturdlbr, sindcatele respectIve Incliede contracte coleothre cu ref:wenn-

casellar emend:de dnin oras. Plata se face timediat diiipA tenninarea lacinguit

Dupa 1910 comertud de vite incepe sa fie din nou aetiv, dato-rita conventlei eu Austro-Ungaria, in baza caret urrna sa export:1mvite tAiate, timp de 9 ani pana la 1918, si amune caw 100.000 oianual, 10.000 boi si 50.000 porci in 1910, urmand ea numarul lor sàsporeasca treptat pana la 35.000 boi si 120.000 MIMI in 1918.

In vederea acestui export de vite tdiate s'a inceput canstructiaabatorului de export al targul de ramatori (oboare). Acest abatora inceput sä functioneze, in parte, la inceputul anului 1911 si nitmai in decurs de un an s'a exportat la Mena si Buda-Pesta peste1.750.000 kg. earnuri diferite. Prin declararea razboiului mondial,activitatea a incetat atat in abator eat si in targul de ramatori.

In timpul razbolului, comertul severinean a lancezit, ca pretu-tindeni. Dupa razboi ince5pe aci o naiad erA. Gospodarkile atat celeurbane cat si cele ruralle eAutau sa se refaca. Comertul de mar-furi devenea din zi in zi mai aotiv; cererea de marfuri si in spe-cial de articole manufacturate sporea, dar si preturile cresteau.

Comertul marterialelor de constructii a lost poate cal mai ac-tiv, datorita faptului CA pretutindeni se ridicau noul clAdiit

In anul 1922 Primaria orasului T.-Severin a decits Parcelareaunei suprafete de teren de paste 100 hectare atat in rpartea de norda orasului cat si in partea ide rasarirt in loturi cu suorafata de circa450 metri patrati, pe care sa le impartd cetatenilor orasului fostimobilizati. Operatiunea aceasta s'a facut in baza incheeril Comisiu-nei Interimare No. 132/922 aprobata de Ministerul de Interne si pebaza legii de improprietarire publicata in Monitorul Oficial No. 159'din 18 Decembrie 1921.

Toti acesti improprietariti au cautat sa-si cornstruiasca locuintepe platurile respective, din care cauza cererea de materiale eramare. In aceasta perioada de timp pe toate terenurile prielnice dthjurul Severkrului. la Schela Cladovei. la Podul Grua Ia Simian,etc. se lucra caramidil, tigla si se ardea piatrd de var. Fabrica deciment dela Gura Vail, fabrildile de fier, fabricile de cherestea si

lildratilio,P.

sE

din

al

sli

tantil

on,,

el

www.dacoromanica.ro

151

de alte materiale de constructie, au gasit in T.-Severn o bundpiata de desfacere a produselor lor. Toti meseriasii zidari. tamplari,fierari si altiti au avut de lucru in acest timp.

CuptGare de var i e5rdmidfi din jurul Severinului

Dar nu numai mirirj orasului se datoreste acea activitate co-merciald pronuntata in Severin. Un roil mai principal, a jucat indcsvoltarea acestei activitAti, comertul de cereale. Se stie ca infiecare an preturile la cereale cresteau. ceeace a tentat pe agri-cultori sà cultive suprafete tot mai marl. Cererea de terenuri eramare si pretul lor sporea ajungand in medie la 60.000 lei hecta-rul. Aveau sau nu aveau barn, agricultorii se imprumutau in acea0Cäperioadd, chiar in conditiuni oneroase si cumpdrau pamant, fdcandtotodatä investittunile necesare, in speranta ea din venitul DC 2-3ani Voir achitta pretul terenului. Si era natural ca agricultorii sa seangajeze in astfel de conditiuni cand in 1926 pretul vagonului degrâu trecea de 110000 lei.

Agricultura prezenta rentabilitate si drept consecintä, corner-tul de cereale era activ. Aginzultordi fiind cei mai huni consuma-tori de articole industriale, vindeau recoltele cu preturi bune si isfputeau permite oarccare lux in cumparaturi, activand prin aceastacomertul local.

Comertul de banica era si el in plind activitate. fiinda nevoiade credit se simtea Peste tot. Rand pe rand, bancile locale si-auoporit canitalurile, plasandu-si actiunile cu ocaziunea acorddrii im-prumuturiloc

Putem spume cd in acea vreme toata lumea avea de lucru.castiga si consuma. Cotmerciantii locali aveau din an in an de-

ver mai mare. Marfurile aduse astazi In prävalie erau vandute mai-ne, cu castig mare. Rulajul era mare fiindca cererea era mare.Toed lurnea era pornitä sa faca afaceri si oarecum atrasa de mi-rajul milioanelor.

1

.1.. -7..

; ,

1

--4

-'111-

teaDU-

www.dacoromanica.ro

152

In aceasta perioada se observa in ora$ul nostru, o importantasporire a numarului negustarilor. Pe ldngd negustorii vechi, se sta-bilese ad multU loonjudeteni si streini de judet, Cu soopul de a exer-cita comertul.

Credem, Ca aceastd sporire a numarului oomeroiantilor. a fa-cut \foarte malt Tau comertului iseverinean, fiinded multi dintrenouii veniti fie ea n'au avut icaptaluri suficiente. fie ca n'au avutpregatirea profesionala necesard, au daunat eomertului local.

Daca profesiunea de comerciant ar fi test reglementatd la timp,in 'sensul cä eel ce vrea sa devina comeroiant, sa fie lobligat a (lo-vedl mai intai ed posed mijloace materiale si pregatirea profesio-nala, comertul n'ar fi suferit mai tarziu atat de mult. Poate Warnfi avut atatea proteste de polite, atfitea falimente.

Multi refugiati din toate profesmaile, si-au gasit locul in co-inert, findea nici o lege nu-i oprea sa devind comerciantl din mo-ment ce erau majori si neoondamnati, ca i cand altceva nu le-armai fi trebuit. Cei mai multi dintre acestia s'au angajat peste pu-terile lor, atunci eand se puteau face usor angajarnente Inainte de1:27.

Da; aceasta perioada de ascendenta economiea noi credemde ntarasm ezonarnic" nu putea sa dureze mutt. Niei pretu-rile agricole inu mai puteau crote si in consecinta nicipreturile pamanturilor; nici +pretul marfurikyr nu se mai puteau urea.Reactiunea trebuia sä urmeze.

Din 1927 criza a inceput arate coltii. De atunoi toate ra-murile de aotivitate din orasul nostru, ca si din tara intreaga. easi din omenirea intreaga, se sbat in ghiarele erizei. Nici nu erapdsibiil sa se ajunga la alt rezultat cand toata lumea se anga-jase peste puteri in speranta unor castiguri de care nu erau siguri.

Agricultura a cfost cea dintai care a dat semnalul ea o nouaepoed incepe, dar, din nefericire, o epoca de criza!

Fata de cererea tot erescanda de cereale in primiii ani de dupdrazboi, agricultura fusese mecanizata in toate tarile; milioarie dehectare de terenuri flOUj fusesera cultivate si oterta de astfel deproduse era mult usperioard cererei. Bineinteles, preturile au in-sceput sá dea irapoi; agricultorii s'au vazut in imposibilitate a maiface fastd angajamentelor oneroase din anii precedenti si si-au redusconsumul de produze industriale poate chiar sub strictul neoesar.

Imediat dupd declararea orizei in agrioultura, a urmat cea co-merciala si industriala. Pe plata Severinului pretul vagonului degrau a sicazut dela circa 110000 lei in 1926. la 82000 in 1928.la 44.500 in 1930, la 26.700 in 1931 si chiar sub aceste preturi. Cuastfel de preturi la produsele agricole, cu anzajamente man, caregrevau pe agricultori si pe cornercianti, cu dobanzi mad, care gre-vau pe agircultori i pe eomerrianti, eu dobanzi exagerate la carebancile n'au inteles sä remmte la timp, ori oe tel e intreprindere adevenit nerentabilä; comertul n'a mai putut fi aotiv.

Pe de altä parte, in judetul nostru, criza a MI azravata si derecolte deficitare. Din aceastä eartwa populattia rurala s'a iturrijit inprimul rand sä aibe ce manicwa. Comertul, industria, bancile s'au

produselor

sd-si

www.dacoromanica.ro

153

resimtit imediat. In aceastä privinta iata opinlia Camerei de Co-mert si de Industrie T.-Severin:

cDacri insA observAm in general activitatea economicA a judetului, mie-cares bunurilor, activitatea propriuziset a comertului ei industriei care ali-menteazA aceste band, constaterm o scidere continua dela 1926-1929. Expli-catia 0 gAsim in faptul cil in aceastd regiune, criza economicA a inceput defapt in 1927, cfind recolta de porumb a scAzut dela 9900 vagoane in 1926, la2840 vagoane in 1927 ei 1815 vag. in 1928.

gUin aceaster cauzA populatia rurald ei-a lirnitat ori ce cheltuialA, gri-ja de capetenie fiind numai procurarea de porumb pentru hranA ei deci con-sumul de articole de comert pentru 900/0 din populatia judetului nostru afost redus la limiter». 1)

Datoritä acestor cauze a Isurvenit acea depresiune in viatacomerciald, scaderea preturilor la mdrfuri si Uri ce rentahilitate incomert a clispärut.

Pe piata Severinului ca si in tara intreaga, toatä lumea era an-gajata si fiecare in parte avea de incasat si de dat. Cu dreot cuvaiiita spuis d-I Mihail Manoilescu ca, la uoii, tara intreaga este iniFOita in debitori care, nu pot pldti si in creditori care nu pot intcasa", iar mai departe tot d-sa a Nous:

g.eParticularii ei intreprinderile atunci &And sunt incArcate de data,exagerate, sunt complect paralizati in miecArile lor. Ei nu mai pot creia 134-mic nou ei nu mai pot produce.

cIar in acelae timp creditorii lor care tremurA in orice clipA pentrucreantele pe care ni le pot realize, nu stint nici ei mai fericiti ei mai plini demid.

data.' de ce eeirea din marasmul economic nuinterne

sede

poate inchipui Mt.'?asanare radicalA e complectA in raporturile credit*.2)

A

I La 1929 s'a agravat criza pentru institutiile bancare, clientelalor.fiind din zi in zi anai srabia si pe de altä 'parte depozitele la fruc:tificare fiind gcerute. Incepuse sa scadd inarederea in band.

eIncepAnd din 1929 insd, criza s'a accentuat in lumea intreagri depuner-torii au devenit mai bAnuitori, increderea in bAnci s'a clAtinat ei depune r eau inceput sA. scadA necontenit ca ei plasamentele.

Inca din 1929 in circumscriptia noastrii a fost suspendat creditul denumerar, iar in 1932 a dispdrut complect. Azi nu mai existit credit la nici obanca F}i aceste institutiuni lucreaza. inteo atmosferA periculoasi pentru elemultumindu-se cu putinele incasdri zilnice, din care deabia pot face fatA chel-tuelilor de administratie si intr'o foarte micA mAsurd sA restitue din depu-neri. Incaserrile insfi provin mai mult din ereantele orAeeneeti comerciale eiindustriale, plasamentul agrieol nemai dAnd in 1932 nici dobAnzi nici capitalMult timp insá, nu vor mai dura nici acestea, deoarece cea mai mare partedintre orAeeni dacA iei plAtese la curent dobinzile, le plAtesc din capital, inaeteptarea unor mAsuri care sA le vind in ajutor. Efortul lor este destul demare dacA ne gAndim la scAderea valorilor, mobilelor ei imobilelor cum FAa veniturilor din salarii ale functionarilor ei muncitorilor lei mai mare inekdeed ne gAndim cl imprumuturile lor nu erau exagerate pentru vremurile

1) Darea de seamA a Camerei de Comert T-Severin asupra mersuluicomertului ei. industriei din circ. sa pe anul 1932.

.2) Buletinul Uniunei Camerelor de Comer% Nt. 1-2/930.

www.dacoromanica.ro

154

cAnd au foot contractate. iar astAzi se väd obligati a depune tot ce au ago-nisit o vista intreagA spre a se libera de niste datorii pe care altadatit le-arfi achitat en usurintA din prisosul veniturilor bor.

gDe aceia credem ca starea actuali de nesiguranta, de provizorat, estecea mai dAtmAtoare din elite ar fi putut fi i ea o lichidare a tuturor dato-riilor din trecut, cu ori sate sacrificii ar fi de preferat chiar pentru blind sipentru creditori in general..1)

Tot din 1929 cercurile conducAtioare ale arid au lost preocupate de gAsirea unor slutii pentru combaterea crizet economize-

0 lin itiennsion

11"161

Palatal de Justitie din T-Severin

S'au Meta tot felul de propuneri in acest scot) si s'au cella intrealtele, organizarea unui credit agricol pe baze cat mai largi pentrufinantarea agriculturei pe Iermene lungi cu dobanzi avantajoase,spre a-i da posibilitatea sa-si ilichideze angajamentele vechi si sAdevina Taming de actMtate rentabilà.

InsAsi Banca NationalS a Romaniei a reounoscut necesitatearezolvärii acestei probleme:

Nevoig de rezolvire a acestei probleme este urgentA, nu numai pen-trucA intArzierea ei ruineazA direct agriculture, der lipsa de putere de con-sumatiune a pAturii agricole, din cauza proportiei sale, zdruncinA bazele In-tregei economii nationale..2)

1)2)

Darea de SeamA a Camerei de Comert T-Severin pe 1932.Raportul consiliului de ad-tie al Bencii Nationale a Romfiniei pentru

1929.

API

-tif rOt ill -ftt

T

I '1104.111i; j",-..,

P 11 I / 6

flLqBlrol

, _ 1 vr,' q4J4 ' v t j

.

rat

iI

-1

kill I

-

www.dacoromanica.ro

155 7-

A1111 facut expunerea de mai sus ispre a se putea observa cu usu,fin% care a fost atanosf era generalä, din punct de vedere economicin care a trait Severinul dela 1927 pana in torment. ,

Consecinta acestei stall de lucruri a fast fca atat numarul si va-loarea protestelor cat si an concordatelor si falimentelor a crescut-

Pentru evidentä, dam mai jos urrnätoarele situatii referitoare laproteste si fallmente: 1)

PROTESTEefectuate la Tribunalul Mehedinti qi judecaltoriile de ocoale

din judet

Anii Numfirul Valoarea1926 6.000 50 000 0001927 8 500 90 000 0001928 9.064 95 000 0001929 , 11.500 108,500.0001930 10 804 104.913.0001931 9 175 87 694 271932. ..... 10.537 . 106 174 168

FALIMENTEAnii Numfirul

1926 51927 201928 151929 .......1930

. . 1132

1931 161932 3

Se observa ea in 1932 numarul falimentelor a scazut foartemult fata de ani precedenti Scaderea se datoreste fa.vtului ca a in-tervenit intro timp legea li,chidarllor judiciare si la 20 Octombrie1932 s'a promulgat noua lege a concordatului 43reventiv (Moult.Od. No. 2461932). Aceste legi cu caracter provizoriu au usurat intrucatva situatla comerciantilor si industriasilor ajunsi in jena finan-clara si suntem sigurl ea daca n'ar fi fost aceasta Interventie a

numarul falimentelor ar fj lost cu mult mai mare.La sfarsitul anului 1932 Ise aflau in stare de concordat ne baza

ultimei legi, 59 firme cu un pasty total de 57.018674 lei.Incheiem aceasta empunere asupra vetel ecnomiee a orasului

TSeverin, cu multumirea, ca acest oras desi a steal:Mut dela in-fiintare, perioade de timp destul de orifice, totusi, a ajuns la o des-voltare fruntoaM, din toate punctele de vedere. ca sunrafata. cavia% economica, are edificii marete, dintre care unele nu orea auseaman in tara, dar mai ales viata culturald s'a desvoltat aci maimult ca in ori care oras de tipul lui.

2) Camera de Comert ig de Industrie T-Severin. Darea de seencei pe 1932

13

legiuitortrlui,

www.dacoromanica.ro

156

Depresiunea economica care 1-a lovit in ultimii ani este gene-Tara si putem spune universala si va inceta atunci cand situatia in-ternationald Ise va schimba.

COMERTUL SI INDUSTRIA

Prosperitatea unei tad este in functie de prosperitatea ei eco-nomica, agricold, comerciala si industriald fiindca este stiutea' numai o bund stare economica permite un progres cultural. ocivilizatie. Numai o bund stare economica permite ridicarea standar-duluI de via% al cetatenilor sal.

Daca comertul i industria au un rod asa de important in viatauntil stat, se Limptme conducatorilor statului, sA ingrijeasca de obund organizare si o normald functionare a acestor factori de ava-tie nationala. Conducatoril unei jAn trebue sa uamareascal in modpermanent o politica comerciald si industriald precisä, bazata pecontinnitate si pe libertate, cu alte cuvinte, o politica comerciala siindustriald de incurajare, realistd. On ce fel de ingradire a liber-tatii comertului si industriei, nejustificata de imprejurdri de ordin,exceptional, ori ce fel de ITIASUri represive, de fiscalitate excesiva,nu pot sa duca cleat la ruina acestor ramuri de activitate si prinaceasta la ruina tarn.

Nu este locul tsa ardtam aid dna' politica comerciala si Indus-triala care s'a dus pana la rdzboi si dupa razboi, in tara noastra, aavtit la baza in masura necesard, un regim de libertate lard sicane,un regim de protectionism real, o politica muncitoreasca eficace, opolitica de imbunatätire a transrporturilor si de incurajare a Indus-triilor care intrebuinteaza. materia prima din tard. Nu vom ardtaaid comecintele politicei comerciale de dupd rdzboi, politica de re-presiune prin fixari de preturi pe cale de decizii sau de ordonante.

S'a invinuit comertul cA scumpeste traiul fara sa se cunoasedadevaratele cauze. Situatia s'a agravat si mai mult insd and (stabila devenit negustor. Statul a impoiltat marfuri si a facut concurentacomerciantilor, concurenta insa care a to:it extrem de pagubitoarepentru stat ministerul refacerii. Comertul trebuia deci sA luptecu concurenta statului, sA suporte mdsurile represive, o fiscalitateexcesdva si primeasca tot felul de ofense din partea publicuhriconsumator, care vedea in comerciant un speculant, Vara sd cunoascaadevaratele cauze ale scumpirei traiului

In 1925 cu ocaziunea sedintei inaugunle a consiliului Camereide Comert si Industrie Bueuresti, d. dr. St. Cerkez fo3t nrmiliute alacelei Camere spunea :

cPrin clezorganizarea economica produsil de razboiul nostru eel mare-comertul a avut de pAtimit ca $i Industrie, ca $i agriculture noestrá. Be cevemai malt comertul, fiind factorul de distributie al bunurilor, in contact di-rect cu consumatorul, a suferit nu numai consecintele unui regim anarhic $itlistrugAtor al fortelor economice dar a trebuit si indure i toad revolts pe-care a manifestet-o continuu i pe nedrept publicul nekdiutor de adeviiratele-cauze ale scumpirei traiului.

Comertul de dupti rilzboi a fnfruntat toatä urgia unor imprejurari

sa

www.dacoromanica.ro

157

vitrege, agravate de o intreagi mentalicate isvoriti din spiritul i dezorien-tarea acelor timpuri de trista memorie. in care intreaga noastri politica co-merciald, se rezumi la un nesfar$it sir de masuri represive, misuri de in-catusare si de distrugere a comertului national. Teoria fixArii preturilor pecalea artificiali a deciziilor ministeriale si a ordonantelor comunale, conce-ptia stivilirii valurilor de scumpete, pe care le determinau alti factori de chtcomerciantii i industriasii %Aril, prin misuri represive care pe deoparte pa-raliza productia, iar pe dealta suprima in !mina parte functiunea socialA afactorului numit comert,spiritul demagogic care indrepta contra comertuluinational toate sfigetile pentru toate relele de care suferea viata eeonomicA,au contribuit la o lalti ea in primii ani de dupi rizbol, politica noastri comerciala sift fie redusi la simpla nestatornicie i nedrepte a acelor emdsuriexceptionale)

Pentru a putea aveà un progres ccmercial si industrial trebues'A se urnfa'reascil in mod permanent, pe lângä realizarea dezide-ratelor arätate mai sus, o politica' de imbundtdtire si de eftinire ainijloacelor de transport, de organizarea debuseurilor interne si ex-terne pentru produsele si materiale prime nationale, sA se evite

represive si s'à nu existe in tard o erizd de numerar. Suntdeziderate legitime pentru clasa negustoreased.

La 1880 Camera de Comert din Bucuresti intr'un memoriupra activitatii sale, adrcisat ministerului mentiona :

eSe va arita Domnului Ministru ci in toate Statele care se bucurfi as-Vizi de o build stare generald a populatiunilor si care ca urmare din acea-sta stau in fruntea civilizatiunei moderne, s'a recunoscut de mult importantacomertului si a iudustriei si se practici cu multi stiruinti i vigilentd in-curajarea lor prin toate mijloacele de care dispune Statul,.1)

Fstc: de dorit s e aprecieze la iutsla valoare rolul importantpe care-1 are comertul intr'o tara. Pentru a evidentià acest nal ciiirninteleptele cuvinte ale defunctulul I. G. Bibiceseu, lost guvernatoral Bancii Nationale a RcAmilniei prin care fixeaza rolul comertuhil.

eComertul indeplineste o functiune soriali. Cerceta$ neobosit i in tot-deauna veghetor, cornertul prevede trebuintele, le simte i cauti a le satisface.

e El duce departe. duce acolo unde este lipsi produsele be ia din minaproduciitorilor si in locul lor face sft revie alte produse necesare sau repre-zentarea lor in bani.

eCornertml, are nsa dar, o mare si insemnati misiune. Inteadevir ma-rile sfere ale activitatii ornenesti se reduc la urmAtoarele trei de cipetenie :a produce, a fabrica. a schimba. Si cea din urmi sferà de activitate a co-mertului e tot atat de folositoare ea i celelalte douli i cere ea si acelea, in-teligenta f i aptitudine.

«Comertul oferi un folos general. E folositor in adevir celui ce-1 facepentrued este un isvor de legitime folonse pentru dfinsul. E folositor agri-culturei i agricultorului pentruci deschide debuseul productelor ce prisosescpeste trebuinta con sumatiunei locale ; e folositor asemenea industriei pen-truci-i procuri inateriale prime ei ii di posibilitatea s exporte produselemanufacturate, e in sfirsit folositor consumatorilor, adeci tuturor, pentrucile pune la indemfinfi obiectele trebuitoare vietei*.

1. Chr. Staicovici activitatea Camerei de Comert si industrie din Bu-curesti. Tip. Lizireanu Buc. 1906 pag. 69.

urile

astr-

mO-

www.dacoromanica.ro

158

Mentionam deascmenea conside:actrOle rJn exmnerea de mo-tive a legii pentru reorganizarea Camerelor de Comert si de In-duNtritz diii 1975:

Comertul i industria sunt isvoare importante de bogatie, de care seafli stains legata prosperitatea nationald.Conducatorii unui Stat au deci da-toria de a veghea necontenit la regulate functionare i prop4ire a acestordoui factori economici. Pentru. exercitarea unei actiuni cat mai eficace in a-ceasta directie, guvernele diferitelor taxi au simtit nevoia de a recurgiula lu-

sfaturile comerciantilor i industriaOlor, intrucit acekitia, cu expe-rienta t3i cunoi3tiniele lor practice, aunt in masurd sa dea indrumarile nece-sere solutionarii, in chip satisfacitor, a problemelor comerciale §*1 industrialepe cat de complexe pe atit de variate",

%;AMERELE DE COMERT SI DE INDUSTRIE

Am aratat mai sus rolul comertului si industriei in general si amcitat eateva pareri autorizate. Organele conducatoatre ale tarii suntdaroare a se informh si a satisface dezideratele acestor tumuli deactivitate. Vom arata mai jos ca in trecut guvernantii tarii noastreau dat o atentie deosebitä comertului, cautand sa-1 organizeze, prininfiintarea de alsociatiuni profesionale, prin infiintare de Camere deCornert. Deasemenea in trecut s'a dat mare atentie comertului pre-vazandu-se in legea de organizare judecatoreasa ea atunci candeste vorba sa se judece la tribunale afaceri comerciale, completelesa fie compuse tpe langd judecatori de carierd si din reprezentantiai comerciantflor judecatori comerciali. Infiintandu-se institutiaCamerelor de Comert, s'a realizat cea mai build cale de colabiorarea conducatorilor tarn cu reprezentantii autorizati ai comenciantilor5i industriasilor pentru propdsirea acestor ramuri de activitate. PrinCamerele de Ocanert guvernantii au posibilitatea sa culeaga toatedatele Si sä se informeze precis &supra isitärilor de farpt, iar corner-ciantii si industriasii sa-Jsi spund pasurile si sa ceara indraptarearelelor. Asa ca in aceastä privinta Camerele de Comert si de Indus--trie au raspuns unei nevoi reale. Camerele de Comert si de Indus-trie, destul de veai si in tara noastra, au foist aldturi de comerci-anti si de industriasi in toate manifestärile lor. Au semnalat totdea-una neajunsturile, au exprimat si au luptat pentru infaptuirea nostu-latelor acestor clase. Trecutul lor in tiara noastra este destul de in-semnat.

Camerele de Comert si de Industrie au lost organizate si aufunctionat in tard la noi in baza a patru legi speciale:

1) Prima Lege ipentru infiintarea Camerelor de Comert", sane-tionata prim Decretud No. 1225 din 30 Septembrie 1864.

2) A doua Lege asupra Camerelor de Comert si Industrie".sanctionata prin Decretul Regal No. 1551 din 7 Mai 1886 si publi-Oonata prin Decretul No. 1225 din 30 Septembrie 1864.

3) A treia lege pentru reorganizarea Camerelor de Comert side Industrie" sanctionata si promulgarta prim Inaltul Decret RegalNo. 1450 din 7 Mai 1925 si publicatä in Monit. Of. No. 102 din 12Mai 1925.

minile i

www.dacoromanica.ro

159

4) a-patra Lege pentru medificarea legei Camerelor de Comertsi de Industmie" promulgata prin Decretul Regal No. 403 din 13Februarie 1929 publicata in Monit. Of. No. 36 din 14 Febr- 1929.

In prezent aceste institutiuni functioneaza sub regimul acesteiultime legi.

Pe la inceputul ultimei jumatati a secolului al XIX-Iea comer-tul, incluistria si meseriile se bucurau de o mare atentie si din parteaguvernamtilor si din partea legiuitorului. Guvernantii de pe aceavreme cautau prin toate mijdoacele sä prorvoace, sa incuraleze des-voltarea agriculturei, comertului si meseriilor.

Pe la 1860 se incepuse o mare propaganda pentru infaintari deasociatiuni profesionale. La 1863. Ministerul Agriculturei. Corner-tului si Lucrarilor Pub lice, Catargiu, prin ordinul No. 6602 din 20lunie 1863 catre prefectul judetului Mehedinti cerea sA se ia ma-suri pentru iniiiintarea in T.-Severin a unei societati de comerciantiSi agricultori, cu scopul de a comunica intre ei. de a favoriza des-voltarea agriculturei, comertului Si industriei. Citarn din acestordin : 1)

4Desvoltarea spiritului de asociatiune este una din trebuintele cele maisimtite pentru Ora noastri.

.1so1area in care au stat pfinii acum comerciantii industriali i agricul-tori romini a fost una din causele care au fAcut ea agricultura, comertul.13i industria isvoare de productiune ale Orel sA nu produca Inca toate resul-tatele dorite, cunoasteti foarte bine D-le Prefect sporul ce a luat productiu-ne i toate unde spiritul de asociatiune s'a desvoltat sub deosebiteforme intre producfitori. Socotese de prisos-a VA cita atAtea Si atAtea corn-panii comerciale, industriale i agricole, care au ajuns la rezultate adevAratextraordinare i aceasta numai prin unirea capitalurilor prin asociatiune..

Datoritä acestei ater)'uni s'a ajuns in anul urmator 1864 lavotarea legil pentru infiintarea de Camere de Comert despre caream vorbit mai GUS.

Ardtaram mai sus de ce atentie se bucura comertul si industriadin partea leginitorului si anume, legea de organizare judecato..reasca prevedea ca din completul tribunalelor trebuie sa faca partesi comercianti judecatori comerciali atunci Gaud este vorbasA se judece chestiuni comerciale. Ori de cate ori era de judecatun proces comercial, presedintele tribunalului era asistat de juldecatorcomercial, care nu erau altii decat camercianti de vaza din locali-tatea respectiva, chemati pm rotatie dupd un tablou ice rie tinea latribunal.

In T.-Severin la 1866 erau imscrisi pe tabloul din care se re-crutau judecatorii comerciali, urmatorii comercianti : Gr. Sambo-teanu; Radu POPCSCU; Costea Panaitescu, Petrache Aurel, loanStretcu, Costea Papadopulo, Dinkrie Viiisoreanu, Nicola M. Furtuna; Jane Pantazopulo, Vasile Crijanovschi si altii.

Dosar Nr. 35/1863 arbiva PrimAriei T-Severin.

Virile

I I

www.dacoromanica.ro

160

Pe baza legei Camerelor de Comert din 1864 (art. 3), Domini-tore Cuza prin ordonanta domneasca No. 990 data la Ruginoaisala 3 Julie 1865, Ministrul de Interne, Agricultural si Lucralri Pub liceWild generalul FloTescu, a decis intiintarea a 15 Camere de Comertsi anume: T.-Severin, Craiova, T.-Magurele, Ploesti, Bucuiresti,Giurgiu, Braila, Focsani, Galati, Bar lad, Iasi, Bacau, Piatra, Boto-sani si Ismail.

Prima circumscriptie era a Camerei noastre dela T.-Severity si,cuprindea judetele Mehedinti, Gorj si Romanati, iar circumscriptiaCamerel de Comert din Craiova cuprindea judetele Do li, \Talon siOlt.

Camerele de amert, conform legid dela 1864 se compuneau Deacea \genie din ate 5 membri si cel mult 7. Nv. puteau fi alegatoridecal cell care 'plateau o patenta de 550 lei pe an Mandatul membrilorera de 6 ani si la tiecare 2 ani se reinoiau Cate doi.

Camerele nu aveau o autonomie nerfecta. Prefectul putea pre-zida sedintele ori and dorea. Bugetele lor Ee aprobau de MinisterulInternelor, Agriculturei si Lucrarilor Pub lice, de care depindeau.

Regimul acestei legi a guvernat nand la 1886 cand s'a votata doua lege care nu mai continea multe din restrictiunile vechel legi.

Expunerea de motive a legii din 1886 cuprindea in mod detailatinsemnatatea Camerelor de Comert:

Camereile die contort sant considerate pretatindeni ea reprezentantele na,turaie si ca organele antordbate ale oomerriuluil si indusWei. Dia acest punidf dearivire, 11 se acordà atriburtiuni importune. Depoztrare elle intoreselor ompertu,Ithl fsi indutslitrifitlor, lovoare atât de inseannate ale aruitei Grua natiani, eTe suntmeanie a fi condlietrii eel mai siguirt ai gavernallui in mato& de MedsIaiiune co-menciala, de rtexe vernale, de tarife de transport, de oonstitutrie de socielati ce-snerciale de Infi1niarre de band si IT" Tonere In toate mateatide comorelefle sealindusltrtbde.

Ele trebue s'a vorbeascä in numele comeriullut si al industrial pentra aafala pasurille, trebainiele lor, iinbanafaitalle (pe care le eere".

Am ardtat mai sus ca prin ordonanta domneasca din 1865 siin baza legii Camerelor de Comert din 1864 au luat Einta legalacele 15 Camere printre care si cea dela T.-Severin. Aceste Camereinsa nu au inceput sa functioneze imediat. Camera de Cornea dinBucuresii a inceput sa functioneze in 1868.. Cea din T.-Severin nustim cand a luat fiintä de lapt si cat timp a functionat deoareceprintr'o intamplare nefericità in anul 1886 in noaptea de 31 Iu lie in-treaga arhiva si mobilieruI acestei Camere si impreund cu caselelui Raducan Tritescu din str, Aurelian, unde era instalatd, au arscorn p lect 1).

Tot in 1886 Camera de Comert dela T.-Severin a fost desfiintatäprin noua lege din acelas an si judetud Mehedinti a fost repartizatCamerei de Comert din Craiova de care a depins Dana in Octombrie

1) Doan No. 28/1890 arhiva Prianäriei T.-Severin.

www.dacoromanica.ro

161

1925 cand a fost reinfiintata in conformitate cu legea din 12 Mai1925, avand ca circurnscriptie numai judetul Mehedinti.

In tot timpul dela 1886 pana la 1925 cat judetul nostru a denimsde Camera de Comert din Craiova, a functionat aici o saute aacelei Camere.

Pe baza legii din 12 Mai 1925 s'a instalat la 9 Octombrie 1925prinml oonsiliu de administrate al acestei Camere avand ca pre-sedinte pe d. D. Sbenghe, directorul Bancii Comertului din locali-tate, iar ca vice-presedinti la sectia comerciald P. C. Georgescu,decedat in Decembrie 1926 si inlocuit prin d. lulian Lubineovid sila cea industriald d. Pavel Pacuraru, demisionat in 1926 si inlocuitprin d. Julian Alexandrescu. Acest consiliu se compunea din 20

Gh. D. StainiaPreeedintele Camerei de Com. ei Ind. T-8everin

14 Iu lie 1929-14 Julie 1933

membri si a functionat pand la 14 Februarie 1929 cand, prin noualege pentru modificarea legii din 1925 au fost dizolvate toate Ca-merele de Comert, s'au numit comisiuni interimare si s'au fäcut nouialegeni.

La 28 Februarie 1929 a fost instalatä comisiunea interimara,avand ca presedinte pe d. Theodor Guillmain, pe atunci director alBancii de Soont din TSeverin.

La 14 Julie 1929, au incetat atributiunile comisiei interimare twininstalarea noului consiliu de administrate avand ca presedinte De d.Gh. D. Stänka, iar ca viceipresedinte la sectia comerciald pe d. S.Blaga, demisionat mai tarziu si inlocuit prin d. D. I. Gifurescu. iarla sectia industriald pe d. C. Golan. Aoeleasi persoane sunt in frunteCamerei de Comert si in prezent.

11

L

www.dacoromanica.ro

162

Actualul consiliu de achninistratie are un numar de 30 mem-bri dintre care 20 in sectia comerciala si 10 in cea industniala. Man-datul lui expira la 14 Iulie 1933.

In timpul mandatului primului consiliu de sub preseclintia d-luiD- Sbenghe, la data de 22 Mai 1928. Camera de Comert si de In..dustrie T.-Severin, prin Teprezentantil sai legali D. Sbenghe mese-dinte si D. T. Giurescu secretar, a cumparat la licitatie dela most.Radu Popescu fost comerciant in T.-Severin, imobilul tri care segaseste instalatä in prezent, str. Traian No. 76.

Palatul Camerei de Comer; ai de Industrie din T-Severin

Prin cumpararea acestui imobil s'a facut un act de buna gos-podarie, desi Camera nu dispunea deck de 1.500-000 lei si pretulde adjudecare era de 3.500-000 lei, fiindcd pe langa ca s'a dat o des-tinatie buna fondurilor existente, s'a fäcut economie mare in bugeteleurmatoare spre a se acoperi imprumutul de 2 mil. lei ce se contrac-tase la Banca Comerciala din T.-Severin pentru acoperirea pretuluisi astfel institutia a fost dotata cu un imobil propriu care de altfelproduce si un venit important avand cinci pravalii si un apartamentinchiriate in afara de apartamentul ocupat de Camera.

Trebue sa mentionam ca in timpul mandatului actualukti con-siliu la 15 Aprilie 1930 aceasta institute a contarctat un im-prumut la Casa de Depuneri de lei 1.388.000 cu o dobanda numaide 7 la suta spre a aohita rcistul oe mai era de plata la aceastä datala Banca Comerciala la care dobanda era cu 4 la suta peste scontulBancii Nationale. Prin stramutarea imprumutului s'a facut dease-menea o opera de bund gospodarie.

In acelas palat ii tine sedintele si Sfatul Negustoren local. Acise tin ltoate consfatuirile negustoresti, aci negustorii isi spun nalsu-

tr.

www.dacoromanica.ro

163

rile si de aci pornesc toate interventiile pentru alinarea suferin-.,telor lor.Utilitatea Camerei de Camert nu se poate contesta Din Buie-

tinele lunare si 'Tani le de Seamd anuale, pe care le publica aceastainstitutie, se poate vedea activitatea ei.

Am amintit in alta parte sea aceastä Camera a .alocat si p1atitin fieoare an, dela infiintarea ei, impartante subventii si contributilde tot felui invatamantului profesional si practic de toate gradele

diferitelor institutiuni Acaderniilor Comerciale, Scoalelor Poli-technice, Scoalelor Comerciale si Industriale, locale si din judet. ca-mine de ucenici, Uniumei Camere ler de Comert. Camerelor de Co-mert extrateritoriale, etc.

Totalul aoestor isubvenOi i contributii plätite in anii 1926-1932se urea la suma de croa 2.250.000 lei, asa cä aceastd institutie si-afacut pe deplin datoria si din acest punct de vedere.

Oficiul Registrului Comertului.Prin legea pentru infitntarea until registru al comertului publi-

cata in Monitorul Oficial No. 84 din 10 Amine 1931. inscrierea fir-melor, care aci se facea la tribunale in baza legii pentru inscriereafirmelor din 1913, a fost trecuta la Cemerele de Comert pe langdcare .s'au infiintat Cate Un oficiu special al registrului comertinui,sub controlul unui judecator delegat de tribunal.

In conformitate cu aoeasta lege, toate firmele comerciale indi-ferent dacd au fast sau nu inscrise la Tribunal, au fost obligatesa-si ceard inmatricularea in registrul comertului dela Camera deCotnert.

Prin infiintarea oliciuhri registrului comertului la Camera deComert si de Industrie s'a craspuns unei nevoi reale. Acoste aliensunt in masura astazi sal tind o evidenta a tuturor finmelor corner-dale pe bresle, inmatriculand in mod regulat tbate sohirnbatile ce arkturveni Iui situatia firmelor si operand toate radienile comerturilorincetate fie prin moartea patronului, prin parasirea localitatii, etc.

Aceste oficii sunt in masura sa organizeze servicii de informa-thmi si sa dea relatiiile necesare ori carei persoane sau institutlicare le cere.

Pentru a vedea numarul comerciantilor, industrimsilor si me-seriasilor precum si societatilor comerciale din judetul Mehedinti,care au firmele inmatriculate in registrul comertului de pe langaCamera de Comert $1 de Industrie T-Severhr, dam urmatoarea

SITUATIEde firmele inmatrioulate pand la finele anului 1932 Pe brale pentru

oras si judet.T.-Severin Judet Total

Antrepenori de luerhri 20 11 31Asigurfiri , 9 2 11Agenturii si comision 7 2 9

1) Vezi Darea de Seamil a Camerei de Comert T-Severin pe 1932 tip.Ath. Bejan T-Severin 1933.

si

1)

. . . . . .

. . . ..... . . .

www.dacoromanica.ro

164

T.-Severin Judet TotalApe gazoase 4 1 5Automobile, accesorii, benzina 3 3Band societati anonime 12 18 80Band populare 8 196 204Bijuterii, ceasornicarii 7 7Bragagii 7 4 11Brutdrii 25 24 49Rom boane (fabrici) . 1 1 2Coloniale, alimente 83 122 205Cafenele . 11 2 13Cerealisti 18 10 38Ceramicti 1 1 2Cherestea (depozite) . 4 3 7Cofetrtrii 5 1 6Cfireiumi . . . . . . ....... . 83 80 163Cooperative 2) 34 34Conserve (fabrici) 1 1

Cinematografe 3) 1 1Darace Jana ... ... 4 t 5Depozite bäuturi 4 4Debite R. M. S. ziare 3 3 6Depozite de zahfir 1 1

Diverse 14 2 16Electrice §i technice 5 5Expeditii si viimuiri 1 1FierArie (magazin) 16 2 17Farmacii, droguerii 7 4 11Fabrica si cuptor, var 2 2Fabric-6 de spirt 1 1Fabrica de ghiatil 1 1

Fabricii de palfirii . . 1 1Hoteluri 4 4Haine gate, stofe . . ..... 6 1 7IncAltfiminte (magazin) 5 1 6Librfirle, papetfirie 10 2 12Lumin6ri fabrici 3 1 4Lemne depozite - 5 5Mice Ririe 39 46 185Mezelárii 4 4Manufacturrt si mfiruntisuri . . . 62 66 128Mode 7 7Mori 3 61 64Mutuale societäti 1 1

Maktini de cusut, biciclete 3 3Opincarii 11 3 14Pielftrii 5 5Placintarii 3 3Pescirii 3 2 5PAlfirii 3 3Portelanuri, sticldrie 3 3Rame, geamuri 7 7Restaurante 11 1 12Societati de navigatie . . . . . 2 1 3Transport de calittori fg autobuze 5 5Universale magazine (rurale) 500 500

2) Cooperative le 4 Solidaritatev *i Mates C. F. R. din T-Severin auntinglobate la coloniale, alimente.

3) Cinematograful soeietatii Culturale t Teatrul* nu are firma inmatri-oniati.

. . . .

. . . . ..........

. . . ..........

.. . . . .

. . . .

. . . . . . . . . ......... . .

.

.

.

. . . . . . ...........

. . ........ . .

-.

www.dacoromanica.ro

165

T,-Severin Judet TotalVopseluri, uleiuriVar, cArbuni, articole de lemnZarzavaturiZiare

34

164

34

164

603 1217 1820

ATELIERE DE :Croitorie 30 7 37CismArie 36 8 44Cojodirie, bRinuri 16 20 36Chldfiriirie, cazangerie animal 1 1

Ceaprädirie . . . . .......... . 2 2CurAtit mate 1 1Curelfirie 1 1

Caretasi . 2 2CfirAmidArie 1 1

Fotografice 6 6Frizerie 20 3 23Fdingherie 8 3Mecanice, fierArie 10 2 12Peril, bidinele 1 1 2PietrArie 3 3Strungdrie 2 2Tipografie, legfitorie 1) 3 3Timpliirie 16 6 22Tinichigerie 8 3 11TapitA rie 1 1

TAbAcArie 3 3 6Vopsitorie 4 4Vulcanizat cauciucuri 1 1

170 53 223

RECAPITULUREJudet Total

Magazine 603 1217 18%0Ateliere 170 53 223

Total 773 1270 2043

OBOARE SI TARGURICamera de Comert si de Industrie T.-Severin, in conformitate

cu legea burselor, a organizat si administreazd targurile de animaleoboarele de cereale dim judetul Mehedinti.

Aceste farguri si oboare sunt in realitate mid burse. unde sate-nii pot sa.-si valorifice, in modul cel mai avantajos pentru ei. Pro-dusele-animale, paseri, cereale, zarzavate. etc.

In tArguri si obore se aduna vanzAtorii si cumpAratorii si prinjocul liber al cererei si ofertei, producatorii pot obtine preturile celemai bune, iar cumparatorii pot gasi marfa doritA.

In judetul Mehedinti avem cloud oboare de cereale si anume laT.-Severin si Strehaia. Cel dela TSeverin este cel mai activ.

Pentru orientare asupra activitatii Oborului de cereale T.-Se-

1) ExistA si Tipografia I. Gh. Bejan lnsá d-sa având si hotel a fest in-globat la hoteluri.

. .

. . ....... . .

. .

. . . . .......... . .

. . . .

. , . . . . .

si

www.dacoromanica.ro

- 1-66 -

verin, in anii 1926 1932, dam urmatoarea situatie de cerealele ces'au vandut, in vagoane:

Pavilionul Oborului de cereale T-Sevetin (Piata Mircea)

Anii Gilt.' Porumb Orz Ov Az Secara1926 558,- 201,7 2,8 22, 7,71927 495,4 173,8 2,1 15, 1,51928 477,8 83,9 1,8 10, 1,31929 764,8 94, 1,8 15, 1,71930 683,3 429,2 1,1 28,3 781931 734,1 446,7 2,3 11, 4,81932 755,6 429.9 2,3 12. 18,7

In oeeace priveste tarzurile de animale, ele sunt in numar denoua si anume : T.-Severin, Strehaia, Brosteni, Vaniu-Mare, Tamna,Piaui, Bacle$, Ba !kite si Oprisor. Numai primele natru tdria-ttri suntmai active.

Pentru a se vedea utilitatea lor, dam urmatoarea situatie devitele vandute in toate thrguri1e !din judetutl Mehedinti in anii1927-19321):

AniiBoi, Vaci,

vitei Cai Porci 0i, capre1927 14.039 2.025 8,927 16,7081928 18.359 1,431 6,728 14,8251929 16.750 1,936 5,493 12,1721930 13.796 1,863 18,562 8,1331931 9.051 1,318 12 084 8,4741932 10.002 749 7,667 7,974

0. Datele Teleritoore la transactitle de oerealle .-1 aemalle, din DArile deSeamä ate Camerei de Corneal T.-Severin.

-

4.I

www.dacoromanica.ro

167

Anima le taate in abatorul T-Severin.Carnea ce se consuma in Severin se taie in abatorul comunal

ide pe malls! Dunarei, din rertea de rasanit a orasuhri.

Oborul de cereale T-Severin in plina activitate

Acest abator desi nu este prea mare, corespunde nevoilor, avandinstalattile strict necesare.

Abatorul comunal

Pentru a cs)e vedea consumul de cantle in onasul T.-Severin, damaci o situatie de animalele taiate in cativa ani:

,

.

Lt:

0,

4:7

41.41,

.

_ _t f r p':...), 4;

f t, oe-

L'7" Nroin

www.dacoromanica.ro

168

1928 1929 1931

Bol, vaci, vitei 8.366 8.329 4.414

Csi, berbeci, miei 38.513 36.028 21.467

Capre, iezi 2.820 2.022 1.571

Porci . . . . 2.396 2.082 2 444

52.095 29.89648.461

Hala de came din Piata Radii Negru

Din acest tablou se poate vedeh cat de mult s'a redus =lard

Vanzator de oale, §i vase de Omani

animalelor tadate. Dela 52.095 in 1928. s'a redus la 29.896 in 1931.Este o dovada a accentukret crizei din care cauzd populatia s'avazut fortatä sa-si reduca consumul de came.

-. vimft. .1101B.,

ri 'I

LI

.1 mom 0 u:

Awe

.7ea. I

mama _1; ° -"..,

713 M_

- _

www.dacoromanica.ro

169

In plata Rada Negru, zisä $1 piata de alimente. Pe langa comer-tul de came si de peste, aci fiind (situate halele respective. se faceun intins comert de zarzavate si alimente. Pe langai zarzaviagii demeserie, in fiecare dimineata plata se umple de femei din satele in-vecinate care aduc sore vanzare ditferite zarzavate cultivate de ele

alimente. Se face deasemnea intens cement de oale i alte vase dePamant care se lucreazd In satele din partea de Nord a judetalui. inspecial la Sisesti si Glogova.

De pe piata Severinului se incarca aproape zilinic camionete cuzarzavate, cu destinatia Orsova dar mai ales pentru Baile Herculanein sezon.

Se face deasemenea un intins comert fructe, mai ales meredin Banat. Banatenii yin cuu carutele incarcate cu mere si pleaca in-cancati cu cereale si marfuri.

CREDITULDespre comertul de credit in crawl T.-Severin putem spune cä

este destul de important atat din punct de vedere al numarului insti-tutiiior de credit cat g in ce priveste activitatea lor.

Dupa cum se va vedeà din tabloul de mai ias. in perioada anti-numarul institutiilor bancare sporea cu cate una nou infiin-

tata la inAtervale aproape regulate de Cate 3-4 ani.Utilitatea instituWlor de credit intr'un oras si oriunde chiar. nu se

poate contesta. Nu poate exista o desvoltare comerciald lard institutilde credit, dar cu conditia ea acestea sa fie bine conduse si sd-si inde-plineasca adevaratul rol de generatoril ale celorlalte felatri de comert

industrii, sà canalizeze capitalurile spre productie si sä permità orentabilitate cat de mica intreprinderilor pe care le finanteazd.

In orasul T.-Severin, in perioada dela razboiul independenteipand la 1900 se simtea nevoia de instituti1 de credit, iiindcd situatiapietei era de asa naturd cd nu se putea vorbi de o desvoltare comer-ciald si industriala importantd. Cine nu avea capital era greu sa in-treprinda ceva. Camatarii stapaneau piata. Dobanzile uzurare erauasa de exagerate ca cel care se imprumuta era gireu ma mai achitedatoria si muncia nfumal pentnt creditori

La 1892 a fost infiintatä aci Agentia Bancii Nationale a Româuiniei, dar aceasta nu era accesibila on cul si nu putea Isatisface toatenevoile de credit. La particulari banii erau scumpi minimum 20la sued pe an, iar camatardi luau in mod obisnuit intre 1-3 lei peluna de fiecare 20 lei imprumutati, ceeace insenmeaza 15 tla suta pelunä sau 180 la surta pe an. Desigur ca in atsfel de conditiuni niciuncomerciant, indruGtrias sau meserias nu mai putea progresa.

Pentru a evidentia care erau posibilitätile de a-si Procura cinevacapital dam mai jos um articol din ziarul L'Echo de Turn-Severin"cu data 20 Noembrie 1897:

Le monde commercial se plaint igi a taste ralson de la diltliedibéeprouve a se procurer de Pargent et surtoat du credit sur

La Banque Nationale nsest pas accessible a tout le monde. chez les part,-

au

belica,

ciuilplace.

at

si

www.dacoromanica.ro

170

cullers ?argent est cher ___ au mains 20% Par an chez 1es warier% Qui foi-sonnent a TurnrSeveda, U est hos de prix lour Itoux habituel varie entre unfranc et trois francs, par Ino(t pour cheque Vingt dams prates, snit 15% per moiS,.ou 180% par an, c'est fabouleuxel

Comertul de credit este reprezentat b T.-Severin prin 19 insti-tutiuni de banca, dintre care 8 societati anonime locale si 3 azentiide banci cu centralele in alte si 8 socitäti cooperative decredit (band populare).

Toate acestea au fost infiintate un deans e 40 ani incepand ottagentia Bancii Nationale a Romaniei la 1892.

Dintre societatile anonime 6 au fast infiintate inainte de razboiu.si 5 dupd razbolu in coma de inflorire 1923-1929. iar dintre bäncilepopulare 2 au fost infiintate inainte de raabodu si 6 dupa, in Perioada1925-1931.

Pentru orientare dam mai jos Tab loud institutildor de credit dinacest oras in ordinea infiintärii lor:

Seciefdti anonime Data InfiintdriiBanes Nationalä a Romfiniei agentia T-Severin Iunie 1892Banca Mehedintului 27 Aprilie 1899Banes Severinului (in lichidare) 21 Decembrie 1904Banca Comerciald din T-Severin )3 Mai 1908:Banca Comertiflui agentia T-Severin , 29 Iunie 1911Banca Comercianti1or ei Industriasilor 27 Aprilie 1913Banat Táranilor 15 Februarie 1923Banca de Scont din T-Severin 24 Mai 1924Casa de Credit a Agricultorilor 1 August 1925Banca Salariatilor Publici agentia TSeverin . 7 Mai 1928Banca Noastrd 18 Octombrie 1929

Bdnci populareBanca Populard Dundrea 23 Septembrie 1910Banca Federald a Mehedintului 14 Innis 1916Banca Populard Muneitorul 6 In lie 1925Banca Populard Matca C. F. R. 1 Apri lie 1928Banca Populard Victoria 13 Ianuarie 1930Banca Populard Invdttitorul Mehedintean 6 August 1930Banca Populard Clerul Mehedintean 23 In lie 1931Banca Popularti Sanitarul Mehedintean 1 Septembr:e 1931

De remarcat ca dintre Bancile Populare din T.Severin numaiBancile Dunarea, Muncitorul i Victoria au ca so:.ietari tot felulde profesionisti, desi Banca Dunarea a avut la inceput caracterol debaba a meseriasilor. far Banca Victoria de baffled a absalventilorde scoli comerciale. Celelalte, au caracter ide band de breasia. Ban-ca Matca C. F. R., fiind a functionarilor i lucratorilor C. F. R.-isti.iar ultimele 3 a invatatorilor, a preotilor si a Personahdui sanitar dintot judetul.

Mai departe vom vorbi despre fiecare banca in parte:

1) Nu arn mentionot Bianca VAnjului S. A. care a functionat In ccmuna Vânju-Mare Methedinti, 01 cane in pireeent este In curs de lichidare cu sedfful la BancaGoinertu1ii din 1cca Mate.

Iocalitàtd.

. . . . . . . . .

. . .. . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . .. . . . . ......

. . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

171

BANCA NATIONALA A ROMANIEI

Agentia Tunnu-Severiin1).

Banca Nationald a României Agentia T.-Severin, a fost infiin-tall in luna Iunie 1892 si se numara printre ime1e agentii infihrtate in tara de inntitutul nostru de emisinne.

Palatul Bandit Nationale a României, agentia T-Severin

Primal el director a fost d. Mihail Georgescu, jar contabil Gh.Anghelescu.

Aceasta agentie a fost de un real folds pentru judetul nostril.Acordand credite ea a provocat infiintarea ii desvoltairea celorlaltebanci locale diva cum vom vedea mai jos, banci care la randu-le aufinantat toate ramurile de activitate din judetul nostru si care aucontribuit la starpirea camatarilor de pe acea vreme si la inflorireavtietei economice

In 1931 si-a instalat birourile in noul palat din str. I. G. BibicescuNo- 2, construit din initiativa d-lui Dimitrie I. Burileanu fost guver-mator. Actualul director este d. Nicolae Petculescu, fiu au Mehedirr

iar contabil d. I. Zaharescu.Nu putem da dire referitoare la aceasta azentie deoarece acti-

vitatea ei se inglobeaza in bilantul centralei. Putem mentiona insäca se numara printre cele mai active agentii ale B. N. R.

Banca Nationall Agentia T.-Severin a avut firma 1nscrlsä la tribunalulMehedinti sub Nr. 99 din 15 Iunie 1892 si a fost tnmatriculati In Registrul Cornerulul dela Camera de Comert T.-Severin sub Nr. 161 din 8 Octombrie 1931.

4, Mr,° "

-

11'

-NO.' b. 47.

' 7 -.x-...-77...- . -I

,..n c,r.

4.e*. .-' n

I

7.."7

Af. 7

sv.

Fi L"..." .

'

e,

mlui,

9

www.dacoromanica.ro

172

BANCA MEHEDINTIULJUI S. A. 1)

Banca Mehedintului S. A. din T.-Severin a lost infiintatä inanul 1899 sub fOtriMa de Nocietate coaperativa din initiativa urma-toarelor Persoane: Mihail Oh. Burileanu, Tache Babearim M. A. Cr&orgesca si Th. Costescu si cu concursull Blricii de Scent a Românieidin Bucuresti.

Este prima institutie de Jcredit inflintata la T.-Severin, dupa A-gentia Bancii Nationale si a adus mari servicii papulatiei orasului siagricultorilor, punankhrle la dispozitie credit eftn. Banca Mehedin-tului =plea un mare gol in viata de alaceri si utilitatea I era. ne-contestata din moment ce nu percepea deck 8 la mita dobanda in-tr'o epocä in care cämatarii nu se sflau sä ceara peste 100 la &ltd.Astfel, in foarte scurt timp Banca Mehedintului a fast apreciatä sltbata Iumea a inceput isa lucreze cu ea /fie ca depunator, lie cahnprumutat.

Datorita increderli de care se bucura, depunerile sale au crescutiri ptjmii ani de trei ori anal maxi decat capitalul.

Primul consiliu de administratie (1899) avea ca presedinte neMih. Burileanu, vice-presedilnte si director Tache BAbeanu: iarmernbri C. T. Georgescu, loan Stefaneanu, Th. Costescu si P. ILAureliu.

La 1912 operatiunile Bancii luasera o desvoltare frumoasä si osporire a mijloacelor de rulaj era indispensabila pentru a carespundecerintelor. Conduelatorii au transfarmat-o airanci in societate anonimasi i-au sporit capitalul la lin milon divizat in 2000 actiuni nominativea 500 lei.

Pentru a se vedea fazele actMtatii Banaii dam urmatorul tabloucomparativ la finele

Anii Capital Depunerl Plasamente fef. deprim. gi ct. crt.)

1899 200.000 41.144 344.1311909 400.000 1.174.135 2.524 0231919 1.000.000 2.101.234 3.006.7291930 17.000.000 12.197.437 58.538.6671932 17.000.000 7.719.516 46.815.535

Capitalul actual de 17 mil. este clivizat in 34.000 actiuni nomina-tive detinute de 4683 actionari dintre care:

1) Banca Mehedintului din T.-Severin s'a infiintat pe baza actului constitutivcu data de 21 Febr. 1899, autentificat de Trib. Mehedinti la Nr. 699/1899, i tran-scris In registrul de societAti la Nr. 2/1899. A fost autorizatA ea functioneze prinsentinta comerciall Nr. 4 din 15 Martie 1899. A avut firma inscrisl la acelaai Tri-bunal sub Nr. 159/1899, iar dela 9 Septembrie 1931 este Inmatriculatä In regIstrulcomertului sub Nr. 10/1931 sociale. Statutul publicat in Monitorul Of. 282 din 23Martie 1912.

www.dacoromanica.ro

173

3236 agricult. sub 10 Ha. 6256 actiuni val. nom. 3.128.000234 , peste 7859 X X X 3.829.500620 proprletari urbani . 8786 II JP . 4.393.000162 comercianti . . . 3616 . . . 1.808.000931 profesiuni diverse . 7683 X X X 3.841.500

4683 34Q00 17.1.100.000

Plasamentele de 46.815.534 la 31 Decembrie 1932 w repartizeazaastfel;

La agricultori sub 10 Ha. lei 21.906.251peste . 27,804.380

comercianti meseria.gi,profesiuni diverse 7. 104,913

Din cauza conjecturii economioe si ultimelor legiuiri cu earacterexceptional, Banca Mehedintului suferd /mit. A fast nevoita sa-siconsume toate rezervele.

Actualul consiliu de administrate (1933) se comuune din dolm-a: Tilica Ioanid presedinte, Marius Vorvoreamt vioe-presedinte.g-1 V. Alexandrescu. C. Delascu, M. G. Kivu, Traian Isarescu. sawPopescu, Vasile C. Popescu, Iulian Predesou si Virgil C. Babeanudirector.

BANCA SEVERINULUI S. A. (in liehidare)1).

Banca Severinului a fost infiintata in anul 1904 tot sub forniAde societate cooperativa ea si Banca Mehedintului. Este- deci a tire%institute barncara infiintata aoi dupa Banca Nationala si a Mehedintului.

In 1912 a foist transfarmata in societate anonintA2) Pe actitmicu capital statutar de 5 mil. lei dMzat in 10-000 actiuni.

Aceastä banca our toate ca a avut 'camp bun de activitate pAnA larAzboiu, n'a dat rezultate, desi in acea epocà erau putine banci in Se-verin. In 1927 capitalul si rezervele scAzusera dela 6 mil. la 1.600.000.A fest Tau administratà din moment Ice frunctionani al BAncii au co-mis i s'au incheiat bilante false, s'au fAeut plasamente ne-sigure8). Pentru a salva ce se mai putea, adunarea generala extra-ordinara din 6 Martie 1927 a decis fuzionarea BAncii Severinului cuBanca Franoo-Romana din Buouresti care decisese sA infiinteze oagentie la T.-Severin. Deoizia de fuzionare a fost luata in soon delichidarea Biindi Severinului, munindu-se totodata 5 liohidatori. Fu-ziunea ea flout desi dupa scurt timp a clzut si Barra Franco-RomanA.

In prezent Banca Severinului este tot in lichidare. separata de

1) Flirma inscrig Ia Trilbunaluil Mehedrriti sub Nr. 213/904, lair dela 31 Die-oemfbrie 1931 in regtSbrul camertulu1 dela Camera de Comert T.-Serverin subNT 312/931.

2) Prooes-verbal din 26 Februanie 1912 publiclatt In Monibbanuit Of. Nr. 281/912.3) Proces-verbal NT. 43 al adunärt1 generalle extha-onclinlark din 6 Marble 1927.

..

thurturi

. .

.

www.dacoromanica.ro

174

Banca Franco-Romana, sub conducerea unei comisiund lichidatori oomputsa din domnii M. Kivu, lonità Pereanu, dr. 0. Morap. dr.V. Camenitä si Tralan Isaresc

BANCA COMERCIALA DIN T.-SEVER1N S. A. 1)

Banca Comerciald din T.-Severin a luat Bina in anul 1908 dininitiativa d-lui Theodor Costescu, secundat de un grup de oamenide bine. Primal oansiliu de administnatie a avut unnätoarea camptrnere ; Th. Costascu, presedinte, N. Cutcudache, vioe-presedinte. I. I.Giurescu, director; N. Cernatescu, Dr. I. Trailesou, Oh. Cornea. Al.Resmeritä, D. Florescu,.Em. tonstantinescu, mentbri si Ed. Giro-vearut, Gh. Balteanu, Col. V. Ostian. cetnizori.

Capitalul initial a lost de 300.000 lei impartit in 3000 actiuni a100 lei. Plata Severinulul isimtea in acel timp nevoia unei astfel deinstitutil intrucat nu mad functionan ad pe langd Agentia B. N. R.decat cloud soMetalji cooperative Banca Mehedintului si Banca Se-verinului. Este ded prima sacietate anonima iniiintata direct 4a T...Severin. Utilitatea ei se paate constata dupd activitatea primului ande ftmctionare, foarte desvoltata pentru acele timpuri (portofoliulde circa 1 mil. si depuneri de circa 500.000 lei). A pus la dispozitiaagnicultorilor, cornerciantilor I meseriasilor oredite impartante cudobinzi mid fata de cele percepute de camatari.

In anul 1911 si-a (sporit capitalul la 1 mil. lei si totodata si-aindreptat activitatea mai mult in domeniul agricol. In acel an acumparat mosia Isvoarele de circa 1500 Ha. pe care a impartit-o in

mici la sateni en pretul de lei 800 hectarul platibil in 12 anicu 6% dobanda. La 1914 a colaborat 1a infiintarea Bancii Dumbravadela Balacita. Duna ralzboiul mondial si-a sporit capitalul Pe masuranevoilor in 1919 la 2 mil. ; in 1921 la 5 mil. ; in 1924 la 10 mil. siin 1926 la 15 mil. lei. In acedas proportie a crescut fondul de rezervacare la finele anului 1932 &tinge suma de lei 8.705.460.

In urma reformei agrare simtindumse mare nevoe de credite Inagricultura.. Banca Comerciala pe langa creditele acordate directa sprijinit infiintarea Bancli Cerna din Baia de rama. Bai'noki Co-sustea din Ciavarnasani, Bancii Blahnita din Patule si Bancii Ola-cului din I3acles, banci cari au contribuit la lefacerea gospodarillorsátesti. si au dat posibilitatea sätenilor sa-si refacil inventaral si sacumnere P6mant

In ce priveste comertul. Banca Comerciala a sprilinit pe toti co-merciantii seriosi, iar in 1920 a infiintat sacietatea Depozitele Cre-nerale". De asemenea a activat si pe taramul industrial infiintand fa-brt ica de var si cariera die piatra Piatra Vodita" din Verciorova.

1) Actul consetuthr autenfilleat de nib. Mehecranti la Nr.. 16691908. Aubo-'Um/ sa' imictioneze prin seadryta comerdiall Nr. 9 din 13 Mai 1908 publioat5trt Moat. 01. Nit 61f908. A ant firma inscris a Trib. Mehedintql sub Nrr. 223din 5 Iunie 1908 ri este Inmaltrku.liatä in regIstru1 comertugui dela Camera dieCotnert T.Seveirin sub Nr. 1 dln 17 August 1931.

de

What

www.dacoromanica.ro

175

In 1927 aceasta institutie era in q:plin progres, faint care a de-terminat pe conducAtori sd ia hotärirea de a construi localud de maljos care este o podoabd a orasului T.-Severdn.

In acel an Banca ajunsese la asa desvoltare cd avea 41 de func-tionari.

In prezent aceastä institute are un capital de 15 mil. impartitin 30.000 actiuni a 500 lei bucata. Numarul actionarilor este 2888 sicei mai multi posedd pana la 10 actiuni.

Palatul Bancii Comerciale din T-Severin

Actualui consiliu de adrninistratie (1933) are urmAtoarea corn-punere: preseclinte tot d-1 Th. Costescu, care detine aceasta calitatedela infiintare (1908) vice-presedinte Ohiriac Quintescu, membrii I.Giurestn, director, Ing. St. Bedreag, Lt. Col. Al. Graur, Virgil Netta.I. Pauhan si Al. Resmerita-

Pentru a se putea vedea evolutia acestei institutil dant mai iosmiscarea catorva conturi in differit ani : 1)

1) Date Minute dela cfrectia Windt.

..4 i" .

www.dacoromanica.ro

176

Anil Capita lul Ef. scontate Ct. crte deb. Dep. fruct §1div. cred.

Dividend

1908 300.000 905.942 479.080 8 0/01911 1 000.000 2.988.503 1.260.796 2.398.051 10 0/01916/18 1.000.000 3.135.476 1.690.167 3.660.534 8 0/01921 5.000.000 7.207.362 8.891.839 8.837.173 14 0/01924 10.900.000 21.318.274 13.284.753 12.385.247 18 °/01930 15.000.000 76.271.121 18.353.372 61.254.016 12.30%1932 15.000.000 55.307.767 16.195.180 19.395.929

Ca toate institutiile de credit Banca Comerciald din T.-Severins'a reiAmtit mult din cauza ultimeloc legiuiri ou caracter exceptional.in special din cauza legii conversiunii datoriilor agnicole, mai ales cämajoritatea portotoliului sAu este agiicol. In tot cazul, in comparatiecu celelalte institutii bancare locale, Banca Comenciald suportä maiusor criza.

BANCA COMERTULUI S. A. CRAIOVA 1)Agenta T.-Severin

Banca Comertului din Craiova este cea mai mare Barged din Ol-tenia si printre oele mai mari bänzi din tarA. A luat fiinta in anul

Palatul Bancii Comertului agentia T-Severin

1899 si este candderatä printre brindle cele mai bine conduse. Da-tarita acestui fapt operatiumile sale au luat o extensiune uimitoare,care i-a permis sa infiinteze 7 agentii in orasele din Oltenia: la T.-

1) Banco Coniertului S. A. din Cralova, calistal 4i rezerve 200.000.000 lei.2) Firma inscrtilsä ila Trill Mehedinti sub Nr. 560/251 din 8 August 1911, iar

dela 22 August 1931 inscrisa in registrul oomertului dela Camera de ComertT.-Severin sub Nr 5/931.

-7" 7-1

4AZ,.

IIii I Iii*21

www.dacoromanica.ro

177

Severin, Dragasani, Ba 1$, Caracal, Corabia $1 Bechet si douasucursale la Lugoj i Buturesti.

Agentia dela, T.-Severin a fast infiintata la 1 Iu lie 1911 1 iaractivitatea a ineeput-o la 1 August 1911. Director al acestei agentiieste di D. Sbenghe dela infiintare si pand in prezent.

Pentru a se vedea cat de desvoltata. a fost activitatea acesteiagentii dam mai jos un tablou comparativ de m1scarea princiipalelorconturi :

Anii Cassa Plasamente Dep. fruct. Rescont B.N.R. Virament GI1911 63.034 1.995.807 522.843 29.660 5561915 18.826 2.221.149 1.179.323 58.7001918 408.120 1.5611.255 1.669.377 32.188.6471920 2.032.509 8.953.886 5.756,174 38.500 152.576.9531925 4.636.032 45.023.249 20.749.840 17.065.950 1.758.025.7651930 1.923.079 51.003.849 54.047.934 13.634.350 2.747.608.2411932 608.001 45.554.160 18.295.230 29.945.890 940.963.202

BANCA COMERCIANTILOR SI INDUSTRIASILOR S. A.')

Banca Comerdiantilor si Industriasilor a luat fiinta in anti 1913sub forma de societate cooperativa de credit si econornii. cu tsediulin Str. Traian, casele T. Manea, cu capital de 120.000. märit in 1916la 250.000. Printre tandatori au fast Gr. Durnitrescu, Paul (iraf. G.I. Bratoloveanu, Gr. Giurescu, I. Coraci, C. Martalogu, I. M. lovan,P. Detelescu, etc.

In 1920 extinzandu-s1 operatiunile si facand si operatiuni comer-dale de tot felul si-a mutat sediul in Str. Traian Nr. 185. caselemost. C. Ghiculescue si si-a sporit capitalul la 450.000.

La 3 Aprilie 1921, adunarea generald ordinard si extraordinarda votat statutul pentru transformarea in societate anonirnä, marin-du-se capitalul Ia un milion. In 1925 s'a sporit capitalul la 2 mil., in1926 la 3 mil., lair in 1929 la 5 mil., captial pe care il are si in pre-zent deplin varsat.

Desi dupd denumire s'ar pareà ca ar fi lucrat numai on corner-ciantii si industriasfi, aceastä balled a ajutat insd in masura

celelalte ramuri de actMtate.In prezent Banca stagneaza in urma legilor cu caracter excep-

tional. Administratia Bancii este inaedintata unui consi1iu. avand capresedinte pe d4 N. Cutcudache, iar ca director pe id-1 Tiberiu Po-pescu.

1) Piroces...merbiali wi consikuhri de ad-tie 4!rt 29 futile 1911 pubticg in Mona.Of. Nr. 91/911.

2) Boma Corn. si Ind. a watt firma inscrisä la Trib. iMethedinti sub Nr. 574din 27 Apri1De 1913. A fost antarizatä sä fanctioneze prima ardananta Trib. Me-hedlanti NI% 2627/921, transcris'a la acelas Trib. Mehedinti sub NI. 153/921 sif pu-blicatk In Monk Of. Nrr. 22 din 27 Aprille 1921. La 13 Octombriz 1931, a fostkrmatriculatä in regStrul comertidlui dela Camera de Cornert T.-Several( subNr. 20/931 soc.

r9i

Tg.-Jiu,

lilt tilor

www.dacoromanica.ro

178

BANCA TARANILOR S. A. 1)

In anti! 1922 donmii Vasile Radulesou. dr. D. PAnescu. I. D. Teo-dorescu, C. I. Anghelascu, I. G. Fortuneanu, D. Cerbulescu. nr. I. Run-canu, D. Chiser, C. Petresou, Cr. Cristulesou, I. Biala, D. Mkt. C,Camilescu, I. Cioroianu si Oh. Filip au luat initiativa sä infiintezein T.-Severin Banca Taranilor". In Octombrie acelas an s'a si au'stentificat actul constitutiv. Capita ltd. initial a kst de 2 mil. compusdin 4000 actiuni a 500 lei, iar ciperatirmile le-a inceput in Martie 1923dupd indeplindrea tuturor formalitalllor.

Cum pe acea mreme multe bänci isi indreptalierd activitatea sorecomertul propriu zis sau spre industrii, Bainca 'Want lor a MIS bazeleunel industrii de ceramicsa. la Strehaia, care insa n'a dart rezultate sicare n'a putut fi lichidatä p'ând in prezent.

In 1927 si-a sporit capitalul la 5 mil. din care nu s'a putut a-coperi decdt 'circa 2.700.000 din cauza crizei econontice.

Infiintata in perioada când rentabilitatea in agriculturä era increstere si toti sätenid tinteau ià cumpere plmant, Banca Täranilorle-a fast de mare ajutor.

In prezent activitatea BAncii este redusil din cauza legiuiriiolde conversiune a datorillor.

Actualul consliu de administratie se )comptme din domnii :Radulescu, dr. D. Painetscu, Dr. P. Em. Sicaru. comandior Dan

Zaharia, Iulian N. Schintee, C. C. Danciu. M. Pitulescu. C. M. Pe-tresou, Ion T. Bulvcia. Director este di N. M. DrAgolici numit in1927 in locul d-lui I. D. Teodorescu.

BANCA DE SCONT DIN T.-SEVERIN S. A.')

Banca de Scont din T.-Severin a fost infiintatä in 1924 de d-niiM. Nicoarà, dr. N. Isvoranu, Gh. D. Stanicd. Teodjor Guilmain, V.Vladoianu, P. N. Isvoranu, I. Volintirescu si P. C. Nimtor toti din T.Severin si dr. V. Gomoiu, ing. T. Enacovici din Bucuresti, cu uncapital de 5 mil. lei impartit in 500 actiuni nominative a 1000 lei,cu scopul de a face operatiuni de banca'.

1) Banca Thrarnilor S. A. T._Sever'n; acid conistltuViv autentiffout la Trio.Mehedinti sub Nr. 1344 din 4 Oct. 1922; extract tnanscris la Nr. 171923 si injegistruil de socielgti la NT 10/923. Autordzattla de functianare Nr. 5 dln 15 Fe-bruarfe 1923. Firma inscrisa la Tail% Mthechnti sub Nr. 5/923, lair dela 25 Sep-(en-11134e 1931 a lost inmartalculatà in reeStrul comertuluf della Camera de Co..mert T.-Severin sub Nr. 20/931.

2) Bence die Secant d'n T.-Severtin await firma inscrisa In Trib. Mehedintisub Nr. 96 din 31 Mai 1924. Act constitutiV i stabitte antentifioate de nib. May,Scotia de vacana sub NT. 10.089 clkil 23 lArifille 1924. Autorlizatä sä frunctionezeMln scntinta comerobil NI% 14 din 20 Mai 1924 a Trib. Mehedinti S. I, prublicatlin Mon:rt. 01. Nr. 153 dm 17 Idle 1924, extras din act consautilv si statutetaanscnis /a Nr. 27/924 si in registiml de socZetatf la Nr. 8 din 27 Mai 1924 nleTrib. Melted. I tr'ioufftt in registrui toomertuitil deb, Camera de ComentT.-Sever:in sub N.r. 6 din 24 August 1931.

Va-sine

La

www.dacoromanica.ro

179

Rand la sfarsitul anuhri. 1928 activitatea acestei banci a fast inplin perogres. Dela 1929 aceastä activitate a inceput sa se reduca dincauza crizei econotnice. De uncle in anii premdenti plaisamentul a-junsese la 20 mil. si depunerile la 7 mil., la 31 Deeembrie 1932 auscazut, plasamentul la circa 6.900.000 si depunecrile a 1.150.000.Pestrangârtdui aperatiunile, aceasta banca si-a aehitat reescontulde 4 mil. la B. N. R.

Administratia in prezent este incredintata unui (eonsiliu comvutsdin 9 pensoane sub presedintia d-lui M. Nicoard, inginer agronom,avand contabil pe di I. D. Murgam

CASA DE CREDIT A AGRICULTORILOR DIN JUD.MEHEDINTT S. A.1)

Casa de Credit a Agricultorilor din judetud Mehedinti a luatfdintä in anul 1925 ett un capital de 2 mil. lei impärtit in 4000 ac-tiuni. Scooul infiintarii ei a lost de a ajfutà la desvoltarea agricul-turei, de a indesni exploatarea sodului, industrializarea si comer-cializarea produselor lui.

Primul Iconsiliu de administrate a avut ea presedinte ye d-1 N.Danaila, iar damnii M. Varvoreanu si Pompiliu Babeainu ca vice-pr esedinti.

Aceasta institute a fost de mare folos agricultorilor marl stmid. Le-a acordat imorumuturi garantate fie at ipoteed. fie cugaj de recolte. Le-a procurat deasemenea masini si funelte agricole.

Din uitimul bilant incheiat la 31 Dezembrie 1932. se constataca aproape intreg capitalul de 5 mil, care a bast soorit in anii pre-cedent, este varsat si ca are un plaisament de aproape 20 mil. ga-rantate cu ipoteci si gajuri de peste 59 milioane.

Dintre institutiiie de credit locale, aceasta este cea mai lovitäin ttrma legit eonversiunei datorlilor agritole, intreg plasamentul eifiind agricol.

Actuala administrate este incredintata unui ooiwtliul compus din11 membri, avand ca presedinte pe d-1 Hofratiu Lazar si ea directorpe d4 Vasile C. Popescu.

1) Casa de Credit a Agricultorilor;actul consbItutiiv autentificat de Trib.Meliedintl sub Nr. 871/925, transcris in registrul de societap la Nr. 9'925. Au-torizatia ide fir otionare Nr. 35 din 14 lune 1925. Firma inscrisA la Trib. Me_heal. sub Nr. 35/929. Inmatrkulala in registrul comertulli sub Nr 4 din 21Anti*, 1931.

www.dacoromanica.ro

1.80

BANCA SALARIATILOR PUBLIC! S. A. 1)Sucursala T.-Severin 2)

Banca Salariatilor Publici din T.-Severin este suizursala Ban-al! Salariatilor Publici din Buouresti, inriintatä la la 9 Februarie 1928din Initiativa unui grup de oarneni de bine, in frunte cu SpiridonIacobescu, profesor la Academia ComercialA din Bucuresti.

Soopul infiintàrll acestei Banci, a lost de a gruph in jurul ei Detoti salariatii rpublici din tall si a le veni in ajutor la nevoe, pmiân-diu-le la dispozitie fondurile necesare cu dobanda mica pentru do-,bAndiri dje locuinte vrorprii, pentru eftenirea tratului, etc.

In acelas an cu centrala au lost iniiintate 20 sucursale si agen-tii in diferite ()rase din tail, printre care si sucursala dela T.-Seve-rm. Conducerea acestei sucursale a lost incredintata d-km. profesoriErtmia Nemis, directorul Scoalei Superioare de Comert, si VasileVirc01, proedintele Asociatiei profesorilor secundari sectia T.-Se-verin.

ln email anului 1928 numarul actionarilor acestei sucursale(toti salariati publici a lost de 517. care an vAnsat un capital de lei306..635. La 31 Decembrie 1932 aceastA sucursald a avut 586 actio-nari cu un capital vArsat de lei 475.113. Plasamentul a scaziut dela712.828 lei in 1928 si 975.346 lei in 1929, la 487.438 lei in 1932. Dincauza scaderii salarillor in ultimii ani numaa-ul salariatilor si caoi-talul n'a mai sporit. Desi Banca lupta en greutati marl. gratie uneiconduceri chibzuite si-a incheiat bilantul la 31 Decembnie 1932 cuun beneficiu net de 20.631 lei.

BANCA NOASTRA S. A. 3)

Banca Noastra a fost inflintata in anul 1929 cu tin capital delei 1.000.000, divizat in 2000 actiuni, cu soopul de a face operatianide ballad.

Avand in vedere perioada de criza economica strabAtuta delainflintare, aceasta. banca, dacd n'a ajuns la o desvoltare normala,in sichimb a fast destul de activa on toate cA aniilocele sale s'auredus numai la icapitalul propriu si carecaxe depuneri. La 31 De-cembrie 1932 a avut mi plasament de circa 1.800.000 lei si deouneride circa 850.0o0 lei.

i) Banca Salariatilor Publici S. A. Bomilna, Sediul central Bucurect ca-pital soc. 100 mil, din care 20 mil. vfirsat. Restul in curs de emisiune. Firmainmatriculata la Oficiul reg. Comertului dela Camera de Comert Bucnrectisub Nr. 496/931.

2) Sucursala T-Severin a avut firma inscrisa la Trib. Mebedinti subNr. 50/1928. Inmatriculata in registrul comeitului dela Camera de ComertT-Severin sub Nr. 298 din 20 Noembrie 1931.

3) Banca NoastrA a avut firma inserisd In Trib. Mehedinti sub Nr. 92din 23 Oct. 1929. Actul constitutiv i statutele transcrise la acelac Tribunalsub Nr. 52/929, iar in registrul de societati sub Nr. 8/929, ci publicate inMonit. Of. Nr. 259 din 20 Noembrie 1929. Autorizata sa functioneze prin sen-tinta comerciala Nr. 127 din 15 Octombrie 1929. Inmatriculati in registrulcomertului sub Nr. 175/931.

d1

www.dacoromanica.ro

181

Presedinte al consi(kinlui de administratie dela infiintare si pAnd.in Prezent a fast d-1 I. Cordoi comerciant, iar &rector 4:1-1 I. Me-chenici.

COOPERATIVE DE' CREDIT

La inceputui capitaludui ref eritor la credit am ardtat ca inT.-Severin avem 8 band populare. Vom varbli mai &parte despreiliecare din ele in ordinea ingintarei :

BANCA POPULARA DUNAREA Banca Populara Dunareaa luat kinta la 17 linvie 1910 din initiativa d-dui I). Popescu. care arePlesedentia acestei band dela infiintare.si pana in prezent si carepe acea vreme era presedinte al corporatei Trojan". Nutmarul ini-tial de anembri ad acestei band era de 44, meseriasi si munditori dinT.-Severin, lair capitalul isubsonis de 12.575 lei si eel varsat de lei3507,50.

Este prima banca populard infiintata ila T.-Severin si a avut lainceput caracterul de banca a meserdasilor.

Din an in an numarul societarilor, capitalul si intreaga activi-tate a banoli a °resent. Pentru evidentiere Idam uirmatoorea situatiela finele anilor

r Anil Numärulsocietarilor

Capitalvarsat

Fonduri Depuneri Plasament Divi-dend

1910 48 20.990 33.462 38.0401915 105 38,803 3.765 46.166 91.082 10%1920 139 207,067 15.191 378.693 627.448 90/01925 448 2.635.852 184.340 2.810.705 6.368.109 12041930 740 6.823.536 1.963.395 13.810.267 21.516.860 12'41932 769 7.514.500 2.641.704 6.008.261 17,590.613 60/0

In prezent Banca q3opulard Dundrea conteaza ca cea mai DU-terinicA bancd populard din judetul Mehedinti si cidar din Oltenia. Nu-mdrul de 769 societari, call are in grezent, se repartizeaza astfel :

311309

meseriasi cu un capital de leiprofesiuni diverse . .

2.822.8002.768.000

79 comercranti . . . . II P 1.301.00047 functionari . . . 439.00023 agricultori I. l) ,. 183.700

769 7.514.500

FEDERALA MEHEDINTULUI 2). Federala Mehedintului afast infilmtata la 14 Ivnde 1916, cu scopul de a lucra cu toate ulTitii-tile din judet. Ea are caracterul de centrala a acestorcooperative, scontându-ile (partafoliul.

1) Banca Fopularà Dun'area are firma inmatriculatà in registrul co-mertului sub Nr. 305/931 F. Soc.

2) Firma inmatriculatil la Nr. 167/931 F. Soc.

:

17 11

cooperative

.

. . . . .. . . .

www.dacoromanica.ro

182

Aceasta feideralä a avut un rol insenmat in desvoltarea coax-ratiei in juetul nostru. thatie activitatii desfasurata a reusit sä zru-peze in jurul sau dela 117 unitäti in 1916. da 205 in 1932.

In 1930 si-a schimbat statutele In conformitate cu noua leze acooperatiei, adopitand totodata denumirea de Banca Federald a Me-

Operatiundle sale au demos astfel :

Anil No. unitiltiisoPietare

Capital Rbzerve Depuneri Plasament

1916 117 182.500 1.335 111.725 168.0561920 155 232.800 17.974 2.496.776 86.1791925 179 1.317.350 77.429 275.873 18.101.6901928 184 1.802.018 172.337 295.142 27.310.7271930 193 3.576.279 559.000 1.179.026 33.699.8501932 205 4.190.000 938.690 806.803 35.277.393

Presedintede actualului consildu de adintnistratie este protoereulC. Popescu din comma Traian-Mehedinti, iar director di (II. Ro-yenta.

BANCA POPULARA MUNCITORUL 1). A foist infiintata la 6Mile 1925 cu un numk de 172 membri care au sulbscris un capitalde 283.500 lei si au \Tarsal 52.350. Aceasta societate inflintata intr'operioada de prosveritate a progresat extrem e repede. Datorita9)nomperitatil, Inca din vrimid and sd-a extins Taza dle activitate si incomunele dart jurul Severinului pe o raza de circa 20 km. Pentru ase vedea felul cum a progresat dam urmatoarea situatie :

Anii Nnmär so-cietari

Capital Depuneri Plasament

1926 360 1.000.570 130.804 1.920.2501925 610 2.610.030 1.105.229 5 447.3001930 977 4.778.164 2.027.933 9.769.9501932 1.110 5.226.1.52 927.916 8.722.528

Presedinte al considluiui de administratie este d-I G. I. Ro-yenta.

BANCA POPULARA MATCA C. F. R. 2). Aceasta cooperativade credit si-a inceput activitatea la 1 Avnile 1928 cu un numdr de 96societari si cu un capital subscriss de 738.000 si varsat de lei 118.700.A luat fiinta pentru satisfacerea nevoilor de credit ale ducratorilor sifunctionarilor C. F. R.-isti locali dupà cum se vede chiar din titula-tura adoptatä.

Pentru a se puteA vedeh situatia ei dam urmatoarele date ventruperloada 1 Aprilie 1928-31 Deoernbrie 1932 :

n Firma inmatriculatii sub Nr. 25/931 F. Soc.2) Firma inmatriculabl la Nr. 221/931 F. Soc.

hedintului.

www.dacoromanica.ro

183

1928 1930 1.932

NumArul societarilor . . 213 350 376Capitalul subscris . . . . 1.562.000 2.178.000 2.050.000Capitalul vArsat 762.150 1.087.420 1.186.860Depuneri spre fructificare 76.900 90.852 42.750Imprumuturi 998.850 2.142.783 1.927.671Fonduri 109.219 154.937

In 1928 a funotionat numaA dela 1 April ie.Presedinte al consiliului de administratie la tinele anului 1932 a

fast (14 Stefan Stan.

BANCA POPULARA VICTORIA 1). Un grup de absolventi descoale comerciale pätrunsi de spiritul de solidaritate si de realizilriin domeniul practitc, in &mite cu D. T. Giurescu. au Infiintat in anul1930, Banca Populara Victoria cu un mandr de 77 sacietari. ea ca-pital subscris de 375.000 lei si värsat 96.000 lei.

Desi criza ecomornica incepuse, cu cdtiva ami inainte, aceasedbancd a fdcut totusi progrese frumoase. Pentru evidentiere dam ur-matoarea situatie :

1930 1932

NumArul societarilor . .Capital subscris . . . .

77357 000

142494.500

Capital varsat 96.000 383.690Imprumuturi 334.500 493.500Dividend 70/0 5°/o

Actualul consiliu de arninistratie se commme din domnii : D. T.Giurescu presedinte, dr. Oscar P. Graf. Nae I. Giurescu. Ern. Lega.

Budascd, I. D. Murgan, Eugen Plesan. Ionel Surdulescu, C. N.Hoard.

BANCA POPULARA INVATATORUL MEHEDINTEAN 2).Aceasta bancd a fast infiintata la 6 August 1930 de catre 89 "invd-tattori din judetul Mehedinti. Capitalul inital a fost de 237.0000 sub-serfs si 30.400 varsat. Aceasta societate cooperativä cu caracter debreasld, a progresat foarte repede, deoatrece mai toti membrii car-puluf didactic primar din judetul nostru au devenit societarli ei. Ast.fel la 31 Decembrie 1931, adecd numai &ma' un am si child luni delainflintare, societatea avea un capital subscris de lei 1.947.000 si vdr-sat de 1.098.451 lei, iar imprumuturi aoordate in suma de 1.825.104lei.

In prezent presedinte al acestai isocietAti este d-1 Joan Babein.

BANCA POPULARA CLERUL MEHEDINTEAN 3). Aceafittacolaperativa a fost infihntatta la 23 Julie 1931 clan intitiativa urnuA gruode tpreoti in frunte ett pr. St. Pârligras, protoereul judetului Mehe-dintl si M. C. I. Popesou din comma Traian-Mehedinti.

1) Firma la Nr. 268/931.2) Idem InregistratA la Nr. 263/931 F. Soc.3) Idem la Nr. 192/931 F. Soc.

Gh.

. . . . .

www.dacoromanica.ro

184

Este tot o cooperativä cu caracter de breasla. tinzand sá aiba casocietari pe toti preatii din judetul nostru.

A avut la 9 Octombrie 1931 un capital isubscris i varsat de lei70.000.

Presedinte a1 consiliuhli de administratie este preottul C. I.Popesicu.

BANCA POPULARA SANITARUL MEHEDINTEAN 1). BanatPopulard Sanitarul Mehedintean, este formata din personalul sani-tar al judetului Mehedinti medici, agenti sanitari, moase si func-jijonaril serviciului sanitair in frunte cu d-1 dr. C. Frangopol, medi-cul primal- al judetului. A foist infiiintata la 1 Septembrie 1931 cuun numar de 86 societani, cu capital subsoils de 513.000 lei si värsatde 51.300. A progresat destul de repede, avand in vedere ca in maiputin de o land capitalul varsat a crescut dela. 51.300 lei la 230.966lei.

Tot in legatura cu cooperatia, mentionam ca in T.-Severin existadoug eacietali cooperative de oonsum : Solidaritatea si CooperativaMatca C. F. R. Ultima este in lichidare.

TARGUL DE VITE DIN T.-SEVERINInflintat la 1885

Am aratat in cursul lucrarii impartanta comertului de vite pecare 1-a avut tara noastra cu Austro-Ungaria Wand la 1886. si influ-enta binefacdtoare pe care nest fel de comert a exeroitat-o asupradesvoltarei economice a Severinului. Am aratat deasemenea cum adecazut acest comert din cauza dificultatilor pe care ni le faceaAustro-Ungaria Iin -Caron-He Rale si care au determinat pe gayer-nantti de pe acea vreme sa infiinteze si la noi in tara astfelde targuri $1 anume la T.-Severin, Burduieni si Constanta.

Creidem ca este interesant sä se cunoasca istoricul Infiinthiriiacestui targ si de aceia vom ardtà mai jos toate demersurile facutein aoest scop.

La 16 Decembrie 1884, primarul Intel T.-Severin, C. Balcoianu,cu raportul No. 6507 a cerut Ministerului Agricuilturei, Industrial SiDomeniilor ca, in interesul orasuilui Severin si al tarli intregi, säinfiinteze ocoale la T.-Severin. Ii intemeia cererea pe faptulfusese proectata aceastä inifiintare, se facusera studii. o comi-siune alesese ethiar tereiniul neoesar in mosia orasului.

In sedintia Camerei dela 22 Decembrie 1884. deputatul Ion Lu-pulescu a intenpelat pe ministrul I. Campineanu ampra datei in-fiintärii de rämätori la T.-Severin pentru care se facuserastudii si planuri. Totodata a intrebat pe ministru ce avantaie arputea acorda statul pentru infilintarea acestui tkg sure a scdna desicanile Avstro-Ungariei. Ministrul Campineanu a irdspuns cä infiin-

1) Firma la Nr. 48/931 F. Soc.

nostrd

cá(ax

targului

www.dacoromanica.ro

185

tarea acestui targ e posibild si statul se allgajeaza sá clea un con-curs, daca judetul, comuna sau un particular ar dna lnitiativa sa con-strulasca clädirile neeeisare. Numai in acest caz ar putea veni cu unproect de lege min care al- acorda avantajele de care ar dispunestatul.

Imediat dupa aceasta ministrul a si telegrafiat prefecturei inacelas sens cu telegrama No. 77.251/1884:

aingajarneatid luat in Camera, sant gata sa Dontriibukese eat vein mitahlasifialarea familia de xamatori. Fackti ca iudietia eau comma sk itsamiita delegatf

cu deplina putere pentru 011scutairea condittaniflor, grablti mak, cad asi Seri saca-ezint proiecta de lege cat mai neintarziat".

Allfinkstru, ION CAIMPINEANU.

Aceasta. telegrama hind transmisä de prefect primariei orasuluicionsijilul comunal s'a intrunit la 4 Ianuarie 1885, a admis propunereasi a decis ca primaria sä dea terenul necesar si sä oontribue cu sumade lei 100.000. Totodata a autorizat pe prdmarul Bàcoiainiu ou aju-torul D. Dobresicu si consilierul Nicu Serbdnescu sa se prezinte la d.ministru cu propunerile de mai sus.

Aceasta comisie s'a dus la Bucuresti, a tratat cu ministrul si s'aadmis ca numai istatul Sä construlasca sdlasele si cladirile. ComunaT:Severin sa nu ia parte deocamdata, iiair finantarea sa se facä cufondul dela Casa de Depuneri, treptat pada la un milion lei care sevor acoperi printr'un imprumut at, rentd, ale canal anuitati S. setachite din veniturile ce vor produce salasii, iar deficitul, in caz Cava fi sà-I suporte jumdtate comuna si statul si jumatate jucletul. Inacest sens s'a 1 depus proectul1).

In sedinta Cameral deputatilor din 25 Ianuarie 1885 s'a discutatsi votat proectul de lege pentru inilintari de targuri permanente (ra-portor Em. M. Porumbaru). Acelas proect a fast votat de &gnat la8 Februarie 1885, Rind rninistru al Agricultural, Industriei, Comr-fUIUi Domentilor A. Stolojan.

In baza acestei legi s'a decis infiintarea dge targuri permanentede vite la T.-.Severin, Constainita si Bugrdujeni.

La T.-Severin, local dela ocoale pe care s'au facut constructillea fost ales de doctorii Marcovici si St. liepites. (Raport inregistratla Ministerul Agrlculturei sub No. 34.739 din 12 Iunie 1885).

Cu ordinul No. 35.996/1885 Ministerul a cerut sä i se puma' ladispozlitie terenul de 32 hectare conform planului, iar consiliul urbeiT.-Severin in sedinta dela 29 Julie acelas an a pus in mod giratuitaoest teren la dispozitia Ministerulul desi valora 500 lei heotarul2).

1) RapoTtul comitsiel N. 278 din 19 Immune 1885 prezenta pnimariei T..-Severin.

2) Loorante fneteritaaine infintarea de vibe T-Severin eau purlificat doIutnaTrile inbr`o faseicola Tip. samribca 1885 T.-Severin, aflata in biblotecaAcademia Romaine.

si

l

Cups

www.dacoromanica.ro

186

Astfel a fost infiintat la 1885 targul de vile la T.-Severin.:,Scoptl acestai Offs era O. serveasca de cairanclia peatru ramathorrii care

erau desdinati pentru Austro-Ungarria, san pemitra ingrassarrea (Ildr ineente de export.Thin coma dficuIkaikr ce tie facei mantarhia vecink taingul tea Tezultate/e&Atte. In 'Wiry de 19 tainil au eau ingrasalt si export& ma mune de 150.000 ra-matorj. Statuil! a avoid erder add a'a secs bi spezele de intrefnere". 1).

Pentru valorificarea acestui targ s'au factrt diferite ineereari:la 1889 keel concesionat unei societati elvetiene ea sa infiinteze ofabrica de conserve. Aceasta societate a licihdat diva sase ani. La1900 s'a conoesionat uned case din Amsterdam care exporta came inOlanda, dar si aceasta a lichidat. Nu puteau rezrista din oatiza difi-cultatilor ce Ii ee facea la tranzitul prin Austro-Unzaria.

Deasemenea n'a reusit nici incercärile unei case engleze la 1906de a creste ad ramatori, fiindca n'avea loc si specialisti.

Pe la 1910 s'a instalat aci un abator modern in vederea expor-tului de came, despre care am vorbit in altd parte. Din cauza raz-bolului mondial acest abator n'a mai luecrat. Deasemenea /Ad duparazboi n'a functionat, iar instalatiile si-au nierdat din valoare.

In prezent in cladirile dela acest targ de vite (Oboare) Ise gasesteinstalat depozitul de armasari al statului.

SANTIERUL DE CONSTRUCTIUNI NAVALE T.-SEVERIN

A). ISTORIC.Infiintarea $antierului de constructiuni navale din T.-Severin se

datoresre primei societäti privilegiate austriace de navigatiune cuaburi pe Dunare Ensite Privileginte Osterreichische DonauDampfschiffaihrts Gesellschaft (D. D. S. (1).

Acest santier face parte dirntre primele intreprinderi industrialemai importante infiintate in Romania. lin anul 1850 societatea demai sus. a luat cu chine pe tirnp de 40 ani dela comma T.-Severino portitme de teren pe mind Dunarii la o mica distanta in soredreapta turnrului Sever, pe o suprafatd de 2400 stanieni patrati. Peaceasta portiune, trebutia sa se construiasca Agentia vapoarelor. si

antierul naval" 2).Pe terenul inchiriat, Societatea s'a obligat sa faca constructii

pe care la nevoe nu le-ar fi putut vinde decat unui roman trAmtwitean.La 1857 aceasta societate, a tnai inchiriat Inca un loc alaturi deeeldlalt, in suprafata de 4000 stanjeni patrati, pe timo de 34 =I.

Infiintarea acestui santier, ar fi fost determinata de doua cauzeprinctipale: a) tendinta Austriei de expansiune in Orient, de a do-mina navigatiunea Dunarei de jos si de a-si asigura preponclerantaeconomka in principate in dauna intereselor rusesti si b) evitareamarilor dezavantaje prezentate de trecerea vaiselor oeste cataracteledela Pottle de Fer in susul Dunarei. la iernat sau pentru repara-

1) A. Drainfianoif ,,Ridicarea econoined a orasulut Bueuresti1912.

2) Oberon Nein Cerceta.ti economic') asupna regiumil Orsova-Sevelin.Ed. C. R. 1923.

dart

tID. T...Severr'n",

www.dacoromanica.ro

187

thrill da Buda-Pesta si Viena. Pain aceasta, se putea economisi, tim-pul cu transporturile greoae in susul Dunarei si cheltuelile supli-mentare.

Vase le societatii austriace, care circulau pe Dunare. liii aval dePortile de Fer, si care din cauza apelor scazute n'ar fi putut trecein amonte la Panciova in santierul, pe care sodetatea D. D. S. G. ilavea acolo, puteau ramane astfel in timpul iernei la T.-Severin. unde11 se faceau si reparatiile necesare in atelierui de ad.

Santierul Naval din T-Severin. väzut de pe Dunäre

Terenul pe care s'a instalat atelierele la inceput, avea o lun-gime de 100 stanjeni dealungul Duni-trei si o latime de 40 stanjeni.

Acest Santier a fost de mare folos navigatiunei austriace nandla 1890 cand a expirat ambele contracte de inchirierea terenurilordela Primäria T.-Severin. Societatea austriaca construise ad, panala acea data, cladiri in suprafata totla de 3830 m. p. (cam 113 dincuprafata cladirilor de azi), din care cladirile de zid pentru atelie-rele de ilorje mecanica, de ajustaj, de cazangerie si forie navald. deturnatorie, si (carmine ccupau o suprafata de 1600 m. D., iar cladirilepentru administratia Santierului, locuintele personalului conducator.agentia 4 spitalul societatii, ocupau o suprafata de 1600 m. D. RestuIde 630 m. p. din suprafata era ocupata cu magazii din lemn pentru=telltale.

Aceste ateliere serveau exclusiv pentru repararea vaselor nu-mitei societati, care circulau pe Dundre in jos de T.-Severin.lucrau ad 180 lucratori. Santierul poseda atunci ca instalatiuni deforta o macara pentru manipularea caklarilor vaselor, una cale pen-tru scos vasele pe uscat la reparat, si una cale pentru lansareavaselor oonstruite din nou.

La 1893, Regia Monopolurilor Statului. care isi inighebase unfrunrusel pare de vase, (4 remorchere si 24 slepuri) necesare trans-portului de rare pentru export, in special in Serbia, gaseste ca esteabsolut necesar s. cumpere santierul dela Societatea austriaca pen-tru a putea intretine si repara vasele sale. Actul de cumparare,s'a facut bind Gr. Manu director general la R. M. S.

Pretul de cuanparare al santiernlui a lost de 240.000 lei mfr. incare se cuprindea atat constructiile cat si inventarul.

La cuanpararea santierului siltuatia era de asa naturd, cà Directia

_ '-ajlik4161.&4)' f'"rt47:14C4r

A 11:if.-' .111121126- '.t I Ie_..N..-,

,1 111 I ! tantl!,,-;:1,411,1 il, &ilifil ' 1::- --I .-:21Z.J*1:.*::,.....-,"1-1.4:"11,44.41 ...A , . -4: .., ...... r. seaqikr.' 1 .1- . 7 ...,srma

'1. '^',..*0., .-.-. .. I-. rr-r''..'t2, i 0-k&-. J.L.......,:""-2"..."'-' 't... "",,,.. ,,:s...e.5..r:"--

.1...:,..:s.

.

10.4 .

-

si

www.dacoromanica.ro

188

R. M. S. EU putea concedda personalud aflat in serviciu de 180 lu-cratori, si ca atare i-a mentinut mai departe.

Imediat dupa cumparare, Directunea Generala R. M. S. a ob-sarvat ca nevoille nu puteau fi satisfacure numai cu constructilleexistente 81 a hotarât sA construiasca noul ateliere, sa instaleze ma-sini Mali mari si mai moderne, pentru a putea sa faca. Pe langa re-iparatiunile necesare j construotiuni de noui vase slepuri, remor-clhere, vase de pasageali, saripante metalice, poduri metalice, etc.

Dupa trecerea Santierului tziub administratia Statului roman. timode 8 ani pana tla 1901, cat a depins de Direotia (lenerala R. M. S.,

s'a facut multe adangini si inthundtatiri. I s'a adaugat Mkt ateliereforja navala, tampldria, magazia de materiale, o linie de garai de

1550 m. care leagä cu statia C. F. R. T.-Severin. o macara electricade 60 tone si un atelier de turnatorie. Tot in aceastä perdoada. alost inzestrat Santierul cu o instalatie de masini si unelte noui pentrua putea construi vase noui, si a face diferite feluri de icionstructiunimetalice. Aceste imbuneatatiri au costat 360.000 lei aur.

Dela 1901 santierul a trecut sub administratia Serviciului Hi-draulic din Ministerul Lucrarilor Publice nand la 1908 cand infim-tandu-se Directia Generala a porturilar si Calor de comunicatiepe apa. (tot in Ministerul Lucra'rilor Publioe) a lost trecut la a-ceastä Directie de care a depins pana la 1 Ianuarie 1930.

La 1914 $antieirul dela T. Severin erà cell mai mare statement de acestgen in Romania sl mut &Are insemnabele sant:ere similane ce se gaseau deabawd Duni-inf. El se numarà printre ode mad marl fabrict, pe care le aveatam noasbra de reoeuta desvoltare inclustriala" 1)

La 31 Martie 1920 suprafata totala ocupatä cu cladiri era de11.4.10 rn. p. din care pentru atellere 7580 ru. D. pentra magazii demateriale 3110 m. P., si pentru administratie si locuinte 1000 m. D.

Prin legea din 2 August 1929 publicata in Monitorul Oficial No.169/929 s'a infiintat Regia Autonoma a porturilor si cailor de comu-nicatie pe apd. In baza acestei legi, dela 1 lanuarie 1930 DirectiaCenerala a porturilor si Cailor de comunicatie pe apa s'a transformatin Regie Autonoma a porturilor si cailor de comunicatie pe and. P.C. A. dela 1 lanuarie 1930 ca atare, Santierul Naval T.-Severinse aflä sub administratia acestei Regii Autonome P. C. A.

In toaat erioada de timp dela .11PJl pânii astazi, condiratoritantierului an continuat opera de desvo!tarea lui prim märirea lure-

nului, pm construirea de noui ateliere si magazii si prin aohizitio-narea de noni masini si melte. S'a construit in acest timp, un sopronde beton armat pentru depozitat lemnanie, o magazie de materiale.un hangar pentru constructiuni de podwri si sarpante metalice, unlocal de Koala pentru wcenici o centrala electrica de 250 kw. Semai construeste un scpron pentru atelierwl e dulgherie precum sidoua cale de lansare, dintre care una pe carucioare. cu vinoiuri demana $1 alta pe Sankt cu vinciuri electrice.

1) Oberon Netrta. Op. eitat nag. 58.

r

i

www.dacoromanica.ro

189

B).ORGANIZARESantierul Naval T.-Severin, are in prezent urmätoarea organi-

zare: Ocupä un teren in suprafatä totala de 73.000 m. p., cu o fatadadealungul Dunarii de 475 m., din care cladirile &mod 12.380 m. p.Si anume: clàdiri pentru aministratie si locuinte 1761 m. P.. clädiri

Santierul Naval Turnu Severin (1933) Vedere generala

pentru ateliere si magazii 10.619 m. p. Capita lid total investit inttren, cladiri, masini, uneite si inventar este de circa 60.800.000 lei.Din datele de mai jos se poate constata progresul facut de &cast san-tier in perioada dela 1893-1933, adica in timp de 40 ani de and atrecut sub administiatia Statului roman. De uncle la 1893 suprafataocupata Cu cradiri era numai de 3830 m p. Si pretul de cumpararea fost de 240.000 tlei aur, in prezent suprafata ocuoata de clädirieste de 12.380 m. p., iar valoarea tuturor investitiunilor de 60.800.000lei.

In prezent luoreaza in acest santier 400 luicrAtori din care 100ucenici.

Santierul cuprinde 3 sectiuni: 1).1) Sec(kmea mecanicd care cuprinde urmatoarele ateliere:a) Lacatuserie; b) Ajustaj; c) Cazangerie; d) Fierarie si tini-

chigerie; e) Turnätorie; f) Aramdrie; g) Modelarie; h) Suduraautogenä; Electrica; j) Pompa de pacura.

2) Sec(iunea forie-navalti cu atelierele:a) Forja navald; b) sarpanbe metalice; c) Cazangerie; d)

ScuilArie.3) Sec(iunea lemndrie cu atelierele :a) Tamplarie; b) Duilgherie;c) Marangozerie: d) Roträrie: e)

Vopsitorie ; f) Tapiterie ; g) Velatorie ; h) Cureldrie.

1) Duna datele administratiel Santieruldi.

, . ,

I

6.°W

of-

i)

www.dacoromanica.ro

190 --

For(a motrica. In ce priveste forta motrica, el poseda inprezent urmatoarele:

0 centrala electrica compusa din doua motoare Diesel. unul tipSulzer de 150 H. P., si altul tip Gudnen de 200 H. P., fiecarecuplat cu rate un dinam cu curent continuu de 110 voltii. Aceastacentrala furnizeaza energia care misca toate masinele. De obiceiufunctioneaza numai un grup iar celalalt sta in rezerva.

Tot ca rezerva mai existd o masina orizontala cu abuni, veche(1894) de 65 H. P. cu trei calddri si 1 caklarind.

Curentul electric produs de grupul electrogen se inmagineazaintr'o ba)terie de acumulatori de 3150 amp. ore si apoi se distribue e-lectro-motoarelor din ateliere care misca masinele-unelte si reteleide iluminat.

Hio- -44

ifAttik_

Santierul Naval T. Severin (1933) Cale de lansare cu cArucioare actionatede vinciuri de mAnä. In fund magaziile de materiale.

Santierul mai poseda o macara actionata electric capabild sàridice graffiti pana la 60 tone si cloud cale de lansare din care unacu carucioare actionate de vinciuri de mân i pe sine de cale ferataiar cealalta cale pe Isanil actionate de vinciuri electrice.

In hala de constructii metalice se afla un pod electric de 10 tone.Pentru descarcarea materialelor in magazii functioneaza o macarade mana de 10 tone.

Maeni, unelte. Santierul poseda in prezent urmatoarele ma-

t24 strunguri difethte cu desohidere intre kernere dela 1 la 6metri; 15 masini de gaurit; 3 masini de frezat; 3 masini de poanso-nat; 4 masini de poansonat si fonfecat; 2 masini de ghivintuit; 2aparate de sudurd autogena; 1 ciocan mecanic; 2 ciocane clU aburi;3 macarale rulante; 3 valturi pentru table; 10 forie fixe; 13 masinidiferite pentru tâmplärie; 2 raboteze verticale; 3 raboteze orizontale; masini de nituit cu aer comprimat: 1 instalatie de aer comPri-

,

,:L;17

.."1.--1...7

sind-unelte:

www.dacoromanica.ro

191

mat; 2 cuptoare de turnat fanta; 1 cuptor de Tecopt; 1 cuptor dechnentat si cdlit; 1 cuptor de topit bronz in oale; 2 usca'Aoare pentruforme; 1 concasor, un malacsor, trei ventilatoare de presiune, cinciplatouri mari de fanta.

Am ardtat mai sus cd valoarea totald a investitiunilor ideatein acest santier este de 60.800.000 lei. Acest capital ce repartizeazazstfel:

leren, cladiri, mobilierMas ni motrice .

uneite i sculeIstaiatii electrice

Total

Lei

oP

11

37.500.0007.500.000

15.500.000300.000

60.800.000

Cldirile desi sunt desitul de veahi. se aild in band stare fiindcafost bine intretinute, iar masinne au fast reparate la timp si la

Devoe inlacuite cu allele noui. Coeficientul de antra al instalatiilorse poate sacoti la 30 la sutd.

in privinta capacitätii de lucru a acestui santier putem mentionaca se pot construi aci orice fel de vase pentru navigatia fluviald ca:vapoare de calatari, remorchere, slepuri. tancuri, pontoane, baouri.drAgi i gnn plutitoare. Deasemenea se pot construi mice fel desarpante metalice ca poduri rnetalice Cti o deschidere maxima de 60metri, ferme, estacade, rezervoare de tabla si orice fel de piese tur-nate pana la o greutate de 3 tone, piese Iodate in greutate de maxi-mum una tona, se pot face reparatiuni mari de masini cu aburi, dernotoare cu combustiune interna, reparatii radicale de materialerulant C. F. R. si confectiondri de Dien pentru armatä ea: cthesoane,afete de tunuri, obuze, etc.

In ce priveste constructliile de mare nu Ise pot construi ad, decalvase cu pescaj mie pand la 3 metri deoarece adancimea Danarei nupermite. Se mai pot executa in acest santier tot felul de lucraride tamplarie si waffler, caroserie ca: furgoane, trdsuri de telezratie.unelte, ambulante, etc.

In ultimii ani productia a variat dela lei 24 mil. in 1929 la 30mil. in 1930, adica circa 40 la suta din capacitatea de productie asantierului care, cu utilajul actual, poate fi evaluata la circa 80 mil.lei aural, ceeace ar corespunde la circa 1000 tone material pentruconstructii metalice si 400 m. c. material lemmas de diferite esente.

C) ACTIVITATEACapacitatea de lucru a Santierului Naval se poate aprecià. dupd

lucrarile efectuate rand in prezent. In acest scop, vom ardta mai josce lucrari s'au efectuat dela 1893 cand a fost oumparat de Statulroman dela Societatea de Navigatie D. D. S. G.

1) Dela 1893-1901 timp cat a depins de Directia R. M. S. s'auconstruit vapoarele: Principele Carol"; Giurgiu"; Calar,asi";Domnul Tudor" si Vasile Lupu" si remorcherele Mihai Viteazul"si Alexandra cel Bun". S'a mai construit atunci 20 slepuri, 14 pon-toane de acostare, 14 pasarele pentru aceste pontoane, 2 pantoane

,

Ma lite, .

su

www.dacoromanica.ro

192

ridicatoare, una macara plutitoare, 3 Pontone port-torpile, Podul deC. F. R. peste Zabramti i termele pentru atelierele C. F. R. delaGrivita, Iasi $1 Pascani.

2) Dela 1901-1908 timp cat a depins de Servicluff Hidiraiuiic s'aconstruit Xachtul 'regal sdrbesc Regina Draga", s'a transformat ra-dical Yachtul mman Stefan eel Mare", s'a construit remorchemlCetatea", 26 slepuri, 20 pontoane, una draga, una macara plutitoare.12 pasarele, Poduri anetalice pentru C. F. R. Giurgiu-Ramadan. 2Poduri paste Teleajen pentru linia C. F. R. Ploesti-Valeni si 17 re-zervoare de pacura.

3) Dela 1908 pand la rdzboiul mondial s'au construit vapoareleOltenita"; Boreea"; remorcherele Traian"; Ungheni"; Alexan-dru Ciuza"; si Elena Doamna"; 35 slepuri 2 tancuri de petrol, 16pontoane tubulare, 13 pasarele, 2 salande, estacada portului Cons-lanta, 10 podete C. F. R., 4 pontoane tubulare, 10 utrunguri pentruarsenalua armatei precum si diverse trIsuri si furgoane pentruarmata.

4) Dupd razboi s'au gent urmätoarele lucräri: remorcherele cap-turate au fost tranisfonnate in vapoarele de cdfdtori Romania Mare"Avram Iancu" ; Grigore Plane ; Cetatea si s'a renovatvapoarele de calatorti Principele Carol"; Principele Nicolae": siVasile Lupu". S'a mai construit 3 $alande, un romorcher Anon"pentru navigatia pe Bega, 2 trage pentru Rezia P. A. R. I. D. si tin bactransibordor intre Oltenita si Tttrtucaia. Se efectuiazd deasemeneareparatiile necesare pentru toate vapoarele N. F. R., S. R. D., etc.si diferite lucrari pentru C. F. R. cum ar Li cusineti de bronz sipiese pentru materialul rulant. In anul 1932 s'au inceput reparatii ra-dicale la vasul S. M. R. Regele Carol I".

Relativ la finantarea Santierulul si valoarea lucrArilor efectuatementiongm urmAtortul

Credite acordate1901 1917 16.091.7501917 1932. . 218.794.649

234.866.399

Luc:1.H executate17.832.028 lei aur

221.589.273239.421.301

Relativ la miscarea lucrätorilor ardtfilm mai jos care a fost me-dia anualà de luorätori pe timpul dela 1919-1933:

Anii Media anuall Anil Media anuall1919 . .. .. 327 lucrätori 1926 473 lucatori1920. .. .. . 356 1927 456 II

1921 375 1928 , . 441 If

1922 427 1929 452 P

1923 457 If 1930 408 II

1924 460 t1 1931 4001925 . 452 9/ 1932 375

1933 . , 382(pe prime-le 3 luni)

Din numärul total al lucrätorilor de circa 400 sunt 100 ucenici.

Alba"

2

www.dacoromanica.ro

193

Numdrul sumeurior a fa,t in medic in cursul anului trecut de(Arca 100. Lucratorii au tost trhnisi prin rotatie in concediu din cauzaontajului resimtit la toate atelierele".

Conducerea $antierului. Dela 1893. data cumpararii de dareStatul roman, Santierul Naval, a avut urmatorii conducatori:

1) Stefan Cristescu, delegat al Regiei Monopolului Statului. a-sistat de ing. Neumann fost director al atelierelor sub societatea D.D. S. G.

2) Inginer N. Cioculescu.3) Inginer I. Petrescu.4) Inspector R. Franasovici.5) Inginer I. Vines.6) Inginer I. Venert (1901-1909).7) Inginer I. Ionescu (1909-1922).8) Inginer Insp. general St. Bedreag dela 1922 nand in prezent.Personalul technic superior se compune din trei ingineri. iar eel

irrferiori din 2 desenatori, 4 sefi de ateliere si 5 maestri.Pensonahal administrativ se compune din 10 functionari.Nu putem incheia aceasta dare de seama asupra Santierului

Naval T.-Severin, cea mai importanta si cea mai veche intreprindereinclustriald din crawl nostru, fara a remarca activitatea desfasuratade d. inginer St. Bedreag actualul director, sub a dirui inteleapta con-ducere, dela 1922 pana in perzent, Santierul a fdcutk progrese in-Iemnate dupa cum se vede din enumarat ea lucrarilor efectuate si dinmiscarea lucratorilor.

Daca de cativa ani numarud lucrdtorilor e in seadere, aceastase datoreste crizei economice si situatiei grele a bugetului Statului.care a redus creditele acordate acestui Santier dela circa 30 mil.lei in 1930 la 17 mil. lei in 1932.

De pe urrna acestei stari de ducruri, lueratorii au avut dedar nu asa de mult din cauza cä administratia Santiesului. a

aplicat mai bine sistemul muncii prin rotatie deck sa concedieze

Credem ea activitatea in acest santier este in functie pe deopartede creditele ce le va acorda Statul. iar pe de alai parte de sporireatraficului comercial si nu se intrevede o activare deck luand sfarsitcriza economica.

INDUSTRIA MORARITULUI, este reprezentata la T.-Severinprin patru mori sistematice dintre care cloud' in Gras Moara Traiansi Moara Abram Sabetay Fii, iar cloud in apropiere, la BistritaMoara most. I. Graf 5i Moara Schwarck. azi proprietatea d-lui D.Plostinaru.

Toate aceste patru mori au o capacitate de productie de circa12 vagoane in 24 ore si anume: moara Traian 6 vagoane. moara Sa-betay 2 vagaone, moara most. I. Graf 2 .ium. vagoane si moaraPlostinaru tin vagon.

Dintre acestea moara Traian nu mai funcitoneaza. iar moaraSabetay functioneaza rar. Ca toate inthistriile. industria moraritului

13

1.11-

fait,lu-

cratorii.

www.dacoromanica.ro

194

lupta cu greutati mari. In prezent toata activitatea lor se reduce laalimentarea orasului T.-Severin, findc. mu pot face export de faina.Pe 1anga acestea, mai iupta si ci concurenta intorilor din Craiovacare trimit faina aci. Ele sufar si din cauza ca mare carte din popu-latia orasului consuma malai in loc, de paine. hind mai ef tin. Pecand un kiloo am de paine este 8 lei, unul de malai este 2,50 lei sichiar mai eftin.

Moara most. 1. Graf fiind cea mai activii, ne vom 001.1ina putinde ea. Doi situata in afara de waza orasului, eonteazd aci fiindcil se-diul iirmei este in oras. Trece ea cca mai veche industrie din judetulnostru j fiindica istorieul firmei Graf este foarte interesant tivem1;;A-1aratam in mod cat de succint.

La 1837 Carol Graf timpretana cu u11 sau Jacob, proprichar de moaraUlm_Germatrfa emigneaza i &Da mite peregnnaril se stabileste in orasul Buda(Buda-Pesta). Acf risi continua industria, demur:aid cotaterat% chier constiLidetr al ona_4v1mE i cumpara funobille. La 1848 survalgnd revolutia si cum el nu se identlflica cuaspiraliila maghiare, este condamnat @a moamte. Reuseste sà scare in nIttimul mo_rnent, &e Imbarca in itimpul noptif en intreaga farnIfe pe moark pleasandu-sitoata averea, [Mica ancora porneste Sn if:nal Dtunanel DuPA 7arii de drum cu ebape, talunge n dreylluil Severinaluli in 1854, fixand moara inmjciboul Dumaxel j macindrid pentru populalia die pe iamb*, mbar@ ale Dunarot..Acestell moni i se zicea smoura fermecata" itEndcd producea.

Fiimda nici aci nu scapase de nealtudisuri ,,CtNrcill Graf ponneste cu barcajosul Dumarefi p@nrt la Gforgiu, fa dllgenta, se duce in Buctirestli i obline

dc.la eon-mitor dreptul de a acosta la mal l protectia antiordtWor.La 1857 ingheand Dumarea i moara [nomad putand functiona Carol Graf

o inutà pe misoat. 1st atimparä altar clrteva platarl in Sevettu i in acelas tan cum_pär cu 1100 gal.beni de attr moara auk N. Opnan Bristrilta, crladErd p mosliamanastlirei Tismarna, Graf tnatnsforma acea moara tarrmeasca in alta sistemaitidiCu o productimne de 1500 kgr. pe zO. &mei aceasta nioar a'. a safertit mutitemodllicAni i perfectionari, TaT conducerea el a trecut din tatil in fiu, Lui Jacob Grafi_a linnet flu! sau Carol Graf si acestula iltl sat' Paul Graf, decediat in 1932.Acosta la dat indireprinderil desvoltarea de astlzli. lai prezent conducetrea o au fr.Ititti Paul Graf.

Este o iindiustre insemnatà care d'a de lucnu la 35-40 oameni i1nijc platind%dull de circa 800.000 le@ wird, iatr statuflui plgitind sub diferite forme slimeconsldierabee.

INDUSTRIA MOZAICULUI. Industria mozaicului este repre-zentata in T.-Severin prin fabrica d-clui A. Darin, instalatagard, care a inceput sä funetioneze in anul 1928. Aceastä fabricaproduce mozaic alb, galben, rosu si negru precum si praf de ipiatra

Este o industrie de viitor intrucat din an in an lucrarile in piaträartificiala iau o desvoltare mai mare.

Praful de piaträ se intrebuinteaza' atilt la teneuierea caselor inexterior, fiind mai rezistent la intemperii si dispensAnd pe Prourie-tari a le mai vdrui, eat si lucrarile de asfaltare a stradelor, trotuoa-relor, pietelor, etc.

Produsele acestel fabrici au fost apreciate si cerute in diferite

rzkri

{lira destine*.

farina alba.

din

De

Erma

00

fa

www.dacoromanica.ro

195

()rase din tara, Craiova, Caracal, Saltina, Ramnicu Va Lea. Pitesti.Petrosani, Lugoj, etc.

Fabrica de mozaic A. Darin. Sfaramarea bolovanilor de piatra.

Pentru aprovizionarea cu materie prima. fabrica a obtinut con-cesionarea unei cariere in apropierea orasului Cariera Väranicul".

Site le pentru separatul materialului.

precum $1 permise de extragere din diferite puncte. Extrage piatragalbena, rosie, alba si neagra, dand de lucru lucrätorilor din comu-

?, . - ; 1

P I

L Pr"..._ 7

a

.E_ J.

-14/

1.41

e4I

04-

".

-_ .

t7.71

C

www.dacoromanica.ro

196

nele Bresnita de Ocol, Schela Cladovei si imprejurimi, care ex1traz sitramporta piatra din carieae la T.-Severin.

Datorita exploatarii iationale, proptietaruil a reusit sà reduapretul prodluelor dela peste doi lei kger. in 1928 la 0,70-0.80 lei kgr.in 1932. Din eauza accentudrei crizei economize in ultimii aniluzrat numai elite 3-4 luni pe an.

INDUSTRIA PALARIILOR. Ino fabrica de palarii destul de mareprietatea societatii in nume colectiv& Co., sub denumirea de fabrica deaceasta fabrica a fost foarte activa.activitatea.

Ciltre fincle anului 1931 a fest inchiriatä d-lui Giacobbe Cieeri..specialist Italian, care desfilsoard aci o activitate intensä.

Este o industrie importanta cu o capacitate de productie decirca 900 palarii in 8 ore de luern. In 1928 a produs 126.000 paldrii. in1929 circa 110.000; in 1930 circa 150.000. in 1931 circa 48.000; iar in1932 circa 162.000 palarii. A platit in 1932 salarii de circa 1.100.000lei fiindca are un personal angajat 40-70 barbati si fernei. dupa ne-cesitati si sezoane.

orasul T.-Severin functioneazdsi cu instalatii moderne. pro-Leopold Bauch. Leon Marcus!Wadi Testa". Rana in 1930

Din eauza crizei si-a redus

FABRICA DE BOMBOANE MERCUR", proprietatea d-Utilosif Gradl, infiintatil in 1902, e.ste deasemenea o Industrie impor-tanta in orasul nostru, avand o capacitate de productie zilniea de1000 kgr. bomboane. Tot din cauza crizei si aceastä fabrieä si-a mairedus activitatea. De unde ajunsese la o productie de peste 32 va-goane bomboane in 1927, intrebuintand zilnic parfa la 45 lucratorti,productie care a valorat 17 milioane lei, in 1931 valoarea productiei aaiuns deabia 5.300.000 lei. In tot cazul, este o ndustrie activd si binecondusa.

INDUSTRIA TABACARIEI. Fabrica de tabdcdrie Fratii Da-mdanoff, infiintata in T.-Severin la 1906 isub forma de, societate innume colectiv a fost o importantä industrie a judetului nostru.

Aceasta fabrica situata in partea de rasarit a orasului. lane".bariera Craiovei, ajunsese la o desvoltare frumoasä inainte de razboisi se numarà printre cele mai mari industrii in aceasta branse, dintam. Intrebuintà in medie 150 lucratong si produea anual circa 12vagoane pielarie box, chevreauxtalpa, toval si hilt 1)

Era capabila Sri faca furnituri pentru armatd. In 1926-1927 aprelucrat materii prime de paste 14 mil. lei, din care 80 la suta dintara, producand articole de calitate superioard.

Si-a incetat activitatea in 1928 din cauza crizei economice si adobanzilor exagerate de pe acea vreme. Ineetarea activitatii ei aconstituit o mare pierdere pentru judetul nostru, fiindca ea preluerapiei nu numai din judetjul nostru, ci din Oltenia intreaga.

1) Gheron Netts, Cercethri economice asupra regiunii Orsova Severin(Buc. 1923).

a

www.dacoromanica.ro

197

FABRICA DE BERE TRAIAN". a fost deasemenea o industricmare in acest oras. A avut o capacitate de productie de 6000 litri in24 ore, intrebuintand in medic 70 lucratorri si ajunswe la o productiede circa 800.000 litri bere anual. Proprietarul fabricei a fost Ru-Adolf de Artner, iar astazi aceastä intreprindere se aild in custodiaCreditului Industrial. A avut ca anexa si o fabricd de ghiata Den-tin nevoile sale.

A mai existat in orasul noiitru o fabrica de mezeluiri a firmeiGroff care produced vestitud salam de Severin, dar care tot dincauza crizei economice a dispärut.

In prezent se mai gaseste o fabrica de ghiata Gerul" S. A. sicateva mici fabrici de ape gazoase.

In:heind capitolul industriilor. constatant Ca orasul T.-Severin.a platit un mare tribut prin pierderea atator industrii importante,iar cele care mai existä se lupta din greu cu criza economica, cusarcinile fiscale si cu impozitul pe lux si cifra de afaceri.

EDILITATE MODERNISM

Am ardtat in alte capitole, cum Severinul a adoptat treptat-toate cuceririle, ciacd nu spirituale, cel putln materiale ale MUSLIM,ca a ajuns cu timpul un oras cu infätisare occidentald: strazi drepte,case trumas aliniate, dupd un plan dinainte chibzuit, zidiri prezen-tabile, gradini particulare si publice, piete dargi. etc.

Aceastä inoire nu s'a putut face decat cu eforturi mari si incadeplinä, pentruca periferia mai lasa si astazi de dorit.

La 1893. primarul G. Constantinescu (azi senator de drat sidecan al barculu0 ne iniatiseaza. Severinul in culori destul de des-curajatoare : Strade intregi zac in infectiunie, nefiind pavate. baavand si multe locuri virane: fiecare lccuitor arunca alaturi Itoatemurdariile si gunoaiele, de unde nici nu se pot rnatura. fiindca serisiresc pe terenuri goale si strade nepavate. De aci febra'typhoida,febra palustra si alte maladii... mai ales in partea orasului numitaMoara de foc".

Casele publice si particulare erau si ele in acea vreme derztul derutin prezentabile, dupd cum ne releveazd ziarul Topolnita" din 18Octombrie 1881 :

Perceptia asezatii intr`o pravalie din piaid. neavi'irid loc in deg-tul si platind a mie de lei re an (chirie, N. A.) Cancelaria Batalio-nului guardei civice asezat intr`o daramatura. Primaria insasi areaopectul unei case ordinare iar nu a unui ospel mrmicipalu. Cazarmaporrip'erilor asezata in casele ce primaria a cumparat dela rep C.Rosianu si de care se prang toti comandantii de pompieri ca nuooate servi la acest serviciu neavand cele necesarii TiCi ymtruoarneni, nici pentru cai, nici pentru material, neavand :oc sore a-sipastra flinill in aPropiere si fiind nevoiti a-i tirre iánd uIdna iyublkäpe care o irnpodobeste cam prost".

Atilt infrumusetarea pietelor si stradelor si pavarea lor. lumina-

www.dacoromanica.ro

198

rea orasului si indestularea lui cu apa potabila, cat si imPodobirea.lui cu cladiri moderne nu s'a putut face deck cu eforturi marl, care.au reclamat trecere de ani multi Parra sa. fie Incumunate de un suc-ces, dacd nu total eel putin partial.

Calatorul francez Ulysse de Marsillac (Notes de Voyage, Bu-carest 1869), care a vazut Severinul in cloud randuri la 1852 si hi1869, noteaza urmatoarele impreyii nu lipsite de pitcwesc :

In acea epoca (1852) gradina (publica, N. A.) nu exista. Im-prejurimile vechei fortarete erau lasate in manile vremurilor, in.afara de un mic chiosc construit prin ingrijirea d-lui Niculescu. Eratoainna. La picioarele mele maciesi si marAcini amestecati cu totMill de plante salbatice coborau ca un covor gros Wand in fundulN/A. 0 fantana mica, de forma antica, facea un sgornot dulce. Aciveneau sa ia apa si sä-si iredoneze Ontecele lor tinere tigAnci, carein epoca aceia exercitau asupra mea c; fascinatie ciudata. Oare ochiimel ohisnaiti prea mult cu albul ca de lapte al femeilor dela Nordaiopereau cu un farmec poetic pe aceste fete cu pielea bronzata, abiaimbracate cu cateva sdrente pitoresti ? Sau poate crt gasisem cuadevarat o frumusete poetica in acele forme tinere si mAndre ?"

La 1868 Marsillac gaseste Severinul in mare parte schimbat. Elnu mai vede in gradina publica tigänci romantice, dupd moda li-terara a timpului ci dame elegante, muzica militara si cilte altele:

,,Edilitatea severineand a aranjat o gradina eleganta. loc deintalnire (rendes-vous) al societatii locale. Muzica vine ad sà cantebucatii de opera. Provincialii jolies" si cateodata femei cu trenalunga vin sa se plimbe aci : se discutà despre modd si despre

si se mananca inghetata".Plintharea in gradina publicd era, dupà cum vedeti. un apanagiu,

al burgheziei: al color cu maniere". Gradina nu fusese 'Inca inva-data de ordonante, de servitoare, si de elevi de liceu, care trag-fitul".

La 1897 ziarul L'Echo de Turnu-Severin" se plange Inca de-proasta stare edilitara, inteun articol al redactoruhd sef G. Recanie..semnat : votre toute dévouee Urbs Severin".

.,le &les une femme, encore jeune... Comme femme je suds nutureliementcoquelte, j'aime aes automrs, j'adore es fronfrefuches, auss J ropreteéje vondrais vorbr mes [robes imajours beNes, fraithes, A la derniere mode, mesdessous meme... des plus attrayantes, mes appas, ceux que je peux décemmentmontrer, les suggestifs ; je vomdraas en um mot etre belle commie une reinedu Imps passe... Mals ! Je ne puis faitre tout oe quie je veux =deremes quatre cent elle francs de irente !...

lielas ! ttnords foJ betas ! Je ne pulls faller cheque semthlue au bain.. 'per-scone ne vent construire dte balms Obauds pour Vlliver, et bien mailgre moi.je suits obligee de conserver ma malproprete jusqu'aux de Me quand le flerDanube m'ourre tout lames ses bras et me penmet d'y railer me laver_ Estoe assez vexatotre pour vne femme coquette ? !

La mite vend la lune ye sort MS, on ryes* chez elle a jouer le pokker, ottbaiillor d'ennui avec son marl, je cherche a talons mon chemin pour regagner

polli-tica

Name oj

hétas

a't

www.dacoromanica.ro

199

le tuft conjugal-. Oh, ate ie prenez pas en mal ! j'al beau demander Voice_tricilté, tons mes amoureux font la sourde

eft la poussiere m'aiveugle, b ardour des paves brAle mes petitsPied's, mes jordOns, mes flews metTent d'e self, mes, ones ne sont pas anrosees..."

In ultimul patrar de veac primaria orasului a luat masuri dernadernizare a orasului. In lunie 1892 fratii Schmidt dela Top let aumopes luminarea orasului nostru cu electricitate. ei avand fortamotrice suficienta procurata de o cadere de aria' din apropiere. care

Sacalele de odinioarä.

misca si astazi uzina suszisilor frati. Propunerea a fost insa res-pinsä, pentrucd isvorul de energie se afila atunci pe teritoriul strain.Abia la 1907 s'a putut introduce in Severin sistemul luminarii cuclectricitate.

Piina aci orasul fusese most iluminat. ..Eclerajul", cum se zi-cea in limbajul timpului, se facea fie cu ajutorrul lumandrilor. careerau aduse dela Craiova, fie cu ajutorul felinarelor. in care ardeaumid lämpi cu petrol, fie in sfarsit cu ajutorul absolut gratuit al lu-minei lunei.

Alimentarea cu apä potabila' se lacea si ea destul de greu. Erauparti din oras cu totul lipsite de apa, aceasta fiind adusd de ves-titii sacagii si vanduta gospodinelor cu ate 5 bani cola sau 15-20bani sacaua.

Azt orasul nostril are una din cele ma fnumoase i modenne aliment:11 cuapä potiatfila. littoral le de .apä incepute in 1910 au fost date in fotosintl In antic! 1913.

Piin to?te ggeufatik, lipsurile celor 17 an t! de exlistentä si a inoendiulti din1922, putcm afirma crt alilmentarea cu apii este azi, darpa aduse,

etoregre...

En

a-,

'11.

nfAlt

inibunätäniIe

www.dacoromanica.ro

200

una din cEle ii 3i s: nutcase lfgienlca, iar dint panct de vedere technic moderna$i pus la punct.

:itsfalatiunea rorctre allimentarrea orasului cn apa q.! compana d statiunede pampers% d. decatutare, de Ethane, de organiizare, de forta marine de depi-zOtwe 61 ai3taibuire pin conductede publice.

Pentru liecare din acesbe part' compenente am pus o deosehita grije p..ntrua avea o apa pertert sanatoasa sl hielmica." 1)

In afard de aceste reforme radicale, primaria orasului a luat fel

Bazinul de apa

de fel de masuri, care privesc direct edilitatea si salubritatea orasu-lui : calea Traian a fast reasfaltata si replantata cu s'a dadao bale comunala pentru uzul populatiei, s'au adus pompe sistematice,care servesc la stropitul strazilor, de nu se mai vild, macar incentru, dacii. nu la periferie, nourii de praf orbitori th.:.pre care vor-beste francezul Recanié la 1890.

La aceasta inoire radicald a Severinului au contribuit toate con-siliile cornunale de dinainte de razboi cat si cele de dupa rdzboi cuprirnari ca : dr. C. Gruescu, Sabin Popescu, Corneliu Radulescu.

Prirnark, orasuu de esedintri Turnu_Severin Dare de soama pe anal1929.

:

-i

f

-

3

ggii*

arbarl,

i)

di

www.dacoromanica.ro

201

Ilariu Mihail, D. Sbenghe, I. Gogan, Petre Nistor si nu mai Patinsi actualul primar al orasului, d-1 Virgil Netta.

Baia comunala

Dar modernismul s'a impus nu numai in mil zurile edilitare mereuPerfectate, ci si 'n arhitectonica locuintelor si a ekidirilor publice.Unde sunt bordeele de acum o sutii de ani ?

Primaria ora.ului T. Severin

" `-

1

arigt 4. .

1

www.dacoromanica.ro

202

Costumul baribatesc s'a schimbat si el si nu numai la 1850, candbarbatii au lepadat hainele largi orientale si au adoptat jacheta sipantalonii bonjuristi, ci si de atunci incoace, mergand. cel Rutin inceea ce-i priveste pe cei cu dare de mand. in acelas tempo cu moda

D-1 Virgil Netta, Primarul Oraplui

eutopeana, devenita universala. Femeile au lepadat si ele maramelesi rochiile largi cu cercuri. care erau inca in yoga,. la 1860 si auadoptat tipare apusene, palarii cat banita la 1912 si rochil chante-clair", stramte de tot, iar diva razboi palarioare si roohii scurtepana deasupra genunchilor, de altfel foarte economicoase.

Cat despre inoirile spirituale acelea se fac mult mai greu.Viata politica de pildd, n'a inregistrat cine stie oe progrese dela

inflintarea Severinului si pana astazi. Cadrul Aramt al orasului a datin totdeauna luptelor dintre partidele locale un caracter mai mult-sau mai putin meschin. Liberal si conservator, conservator si liberalalte masti, aceiasi piesa". care s'a rmetat pana mai in vremurilenoastre. Mici faradelegi ale unor prefecti cu mentalitate de vatilsei,

www.dacoromanica.ro

203

inalari de libertati civice si parodii electoi ale. Poltronerille opo-zhici, perfidii, cotarii, Farfuride, Trahanache, Coana Zoe, etc.. etc.

Costum dela 1860 (al loanei Grecescu, intemeetoare a spitalului i Bis. Grecescu)-

G. I. Sefendake in a carui casa avea sa fie prima domnitorulCarol I la 8 Mai. and a calcat pentru prima card pe Pamantul Ro-maniei publica in Romanul" lui C. A. Rosetti din 23 Aprilie 1866un protest adresat ministrului... cultelor si instructiunii, impotrivachipului $amavolnic in care au fost efec'iiate alegerilc legislativedin acel timp :

,,Dornnuluj niiaistru alu Culteloru 9 Instruct:mei Publioc.Salutare cetatene!

Candu iustiltia este sdrobita; candu teyjile sunt mepfrisate, audit tbertateaEste etnuncata n lantamli catre eine cei apasati Potful mai Oa 5nicredere se`sii ricrac-vocea loru; daca iu catre aceia care au luptat au atfita oesträniutarre pentrtrvickoria direpfturgor cetlitenesoi; daca nu care mint janal noastre

Dupd aceasta Sefendake face o descriere a abuzurilor adminis-trative cu prilejul alegerilor. De remarcat acel savuros : salutarecetatene si acel verbiaj pasoptist al lui Sefendake. ce contrasteazaatAt de mult cu ealitatile politice ale timpului, cu constiinta

ebrimonara a masselor de alegdtori.Lui Seferdake ii raspunde tot prin romfmul din Bucuresti, Alex..

Racorvita :

V

Phernit11"..-

poli-ticO

www.dacoromanica.ro

204

Onorabile cetatene,In Romanulu" dela 23 Aprire ye plangeti ca abusurile seyersite de catra

plefectulut tie Meh-dnti in priyirta a?egelfor de deputaitt, au intrecut abusurdelui Varia (sic !) in SicTa. Ne spline% matte, lava insa a ne da cea mai micadoyada... Ziceti ca ,,Locu:torli cei mai curosoutl au fost persecutati ca briganzidin comune". Ar fi trebuit se nurofti numai mu, care a fosta impiedicatu dea face propaganda"...

Statuia lui Traian (in parcul Tudor Vladimirescu).

Cum vedem nu e o replica propriuzisa, ci o incercare, dealtfelnereusita, de disculpare sau, cum zice francezul: Oui s'excuse.s'accuse".

Ca este asa, cà administratia facuse mari abuzuri ne-o dovedesteun articol semnat de un oarecare Lupulescu si publicat in Roma-nul" din 21 Aprilie in care alegerile ne sunt infatisate cu mult luxde amanunte. amanunte pe care le reproducem si noi pentruca ve-dem in ele o caracterizare a porcedcelor administratiei, atat din1866 cat si de mai tarziu.

Ajuns la Severinu la 15 ale lunei corente toti concetatenii mei,atilt din orase cat 5i din sate imi .:pun ca ceezerile deleautilor s'au(dent prin tot districtul de cdtre prefect. subprefecti cu amv1oiatiilor, ca s'au amenintat oameni cu cdtuse... Sambata la 16 astepta hrmea pe delegati si lista colegiurilor, nimic, caci subprefectii careveneau cu delegatii le-a oprit intrarea in oras...

...Dumineca la 17 ia 10i ale delegatii se dirigiara spre prefecturacondusi de politaiu Severinului, al Cernetului si subprefectii. pre-cum si directorul prefecturii... La aceiasi ora Prefectulu e urca in

<

owne

/1,....

IPM

www.dacoromanica.ro

205 --

linda prefecturei si scotând o hartie incepu sa trie mimic acelorce tra sa voteze. In acest timp vre-o 250 dorobanti ivindu-se main-tea prefecturei unde se aflau degdtorli incepurd a manevra ramaindstationati acolo, pe cand ca atatia graniceti campau in lata Caran-tinei cu pustiie in Piramide. Dupa cateva oie cativa delegati ne spuncii protopopul le da cloud bilete unul iscris : D. A. Lapati si D. lonescu.celalalt alb, zicardu-le sal pue in urna pe cel alb sa-1 aduca ma-p0-i spre stiintd".

Casa lui Sefendache (azi administiatia de conslatAri).

Iatä dar cu ce manopere si ingerinte, cu ce mcbilizare generaldde prefecti, politai, subprefecti, protopopi. dorobanti. graniceri cupusti in piramide si cu catuse, se corectau eventualele surprize, pecare le-ar fi Putut aduce libertätile cetatenesti.

Acest lucru nu s'a petrecut numai la 1866 si in alte alegeri demai tarziu. Are oarecare dreptate inteleptul Han Rvner. can& re-cunoscand neincetata propasire mecanica a societatei. se indoestede progresul moral.

Si fiindcd nu vrem sri insistam prea mult si sri insiram in chincronologic toate absurditatile, meschinariile si micile barbarii alevietii politice locale, mai reproducem aici cateva randuri concludentedin ziarul Indreptarea" (20 lunie 1914) :

Fost-au alegerile acestea libere, asa cum ar fi trebuit sa fiesi cum ni fagaduit guvernul liberal ?.. S'au intrebuintat insa side data aceasta toate mijloacele de ingerinta: lingusiri, fagadueli,bani, amenintdri, batai... Dar ca sri fim drepti, trebue sii addogam caml partidului conservator i se cuvine sa se planga de ingerinfe side siluire. Au doara alegerile conservatorilor din 1911 au fost mailibere ?"

:

S 1

4.

; to'V? '

4

'eTf-in

'14rOT4gie's e.1

. ;

141 4,

44

-I

6nerjrgio,

:#1-Immrnr-13= '-

= J

1- -01 ,

le-a

www.dacoromanica.ro

206

Din and in and alegatorii severineni si mehedinteni au netocotitin sa ingerintele si au ales candidati opozitionisti, pe exilatul Cuza-Voda de pildä, sau pe I. G. Bibicescu. care avea sa faca figura'atat de frumoasd in Camera, unde impreuna cu C. A. Rosetti si cu_4110 deputati radicali, va protesta impotriva legal electorale restrânsesi va cere rvotui universal; ba se va retrage chiar din parlament.

Colegiul II pentru Camera, campus mai numai din alegatoriseverineni s'a aratat in nenumarate randuri putin docil fata de in-gerintele guvernelor; de aceia la acest colegiu si-au pus candidaturasi cateodatá au reusit si persoane, care prin activitatea lor social-

aveau sa iese din comun. La 1881 gasim pe insusi mareleKogalniceanu in propaganda electorala la T.-Sverin. Dintre candi-datii de deputat sau senator la Severin insemnrm pe: Em. Porumba-ru, liberal, Barbu Delavrancea, lonas Gradisteanu. Nicu Filipescu,conservatori, Dr. C. Racowski, socialist si pe Generalul Averescu.ales deputat in 1918 sub ocupatia german& Cu acestea credem caam intregit icoana victii politice severinene din ultimele decenii.

Viata este intr`o perpetual miscare. Miscarea aceasta cunoaste po-ticniri si regresari si clipe de dureroasa indoiala, dar acestea stinttrecatuare. Alaturi de vertiginoasa si uluitoarea prefacere tnecanica societAtii, inainteaza i spiritul de mai bine, sfios de tot desigur,dar inainteaz5.

politica%

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATER1E

Prefata

1. Factori geogralici determinatiRelieful soluluiClime, Ape le, Vegetatia

Pa g.

3

579

II. Severinul Antic: Drubeta 19Civilizatia romana la Drubeh - 25Epoca lui lustinian 30

III. Severinul Medieval 31

Turnul lui Sever - 33Severinul sub Basarabi ........ . 33Comoetitori noui : Turcii 36Hrisoave vechi despre Severin . 40Cerneti 41

IV. Turnul Sever In Modern 49Un incident 51Infiintarea formala a Severinului 52Cernatenii refuza stramutarea 54Intemeerea efecrvä a Severinului 57Epoca Oita la 1851 5QAdio la Cernetil . 68Severinul Oita hi 1886 69Inovatii apusene 72

V. Severinul Conteporan 75

I. Populatia 75Migratiuni 77Natalitate si mortalttate 77Prostitutia 79Bo li sociale 79Alcoolismul si tabagismul 82Un istoric al institutiilor sanitare 83Nationalitati si confesiuni 86

2, Viata culturald 93a) Scoalele 93b) Publicatiile periodice 114c) Literatura 122d) Alte institutii culturale 136

3. Viata economica" 145Podul peste Dunare 145Comertul si industria 156Camerele de Comeit si de Industrie 158Creditul 169Cooperative de credit 1815antierul 186

4, Edilitate-modernism 197

. .

. . . . . ...

.

. . . . . . . . .

.

..... . .

. . . . . ..... .

. . . . . . . . . . - ......... . .

. . . . . . . . . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

ERATA

PAG. RANDUL IN LOC DE SE CITESTE

7 10 de jos vechiculelor vehiculelor7 9 de jos incliniat inclinat9 3 de sus numiaiu nutniatt

11 8 de sus hirdurite inriurite11 7 de sus 1936 192611 8 de jos inrfiuriri inriurire13 12 de sus a anului Octombrie a anului este Octombrle

13 24 de sus geololice geologice13 9 de jos ba a16 3 de sus nevoe nevoia

17 1 de sus statele satele18 9 de jos antichitute anticbitate19 3 de sus instoricii istoricii20 ultim bizontim bizantin26 8 de sus eixstau existati29 23 de sus sexmn semn31 11 de sus maghial maghiare33 21 de sus ecrau erau38 13 de jos Tefira Gefira38 15 de jos Pine Teolgramios

tis OugradlahiasPinax Geograficostis Qugrovlahias

45 8 de sus Nilolai Nicolai57 2 de sus intemeeri intemeerli59 2 de jos Mihil Mihail63 15 de sus upa dupd64 6 de sus Begeanu Begenan65 5 de sus Begenau Begenau66 3 de jos SArdureanu Gdrddreadu67 21 de sus vorbim vorbind68 15 de jos milrfuirlor mfirfurilor72 I de sus spre prin72 2 de jos Demnule Domnule73 13 de jos Niculescu Miculescu75 S de sus pe hitrazia ne hdrilzia76 I de §Itts locuitorlor locuitorilor76 I de sus oriental orizontal

www.dacoromanica.ro

pAG. RANDUL IN LOC DE SE C1TE$TE

76 22 de sus Atanasescu Anastasescu77 20 de sus dnspre dinspre79 3 de sus ficeare fiecare79 16 de sus prostitutia prostitutie79 31 de sus moralitAtil mortalitatil79 12 de jos Hydropsiile Hydropisiffe80 11 de jos stub. sutA80 10 de jos ciceselor deceselor80 5 de jos imultindu-se inmuitindu-se81 5 de sus randez-vous rendez-vous81 17 de sus vrbind vorbind91 4 de jos cartea carte93 2 de jos anafora anaforfi95 10 de sus vnind venind95 1 de jos s 098 3 de jos Municipailtäti MunicipalltAti

100 10 de sus gândm gtindim101 II de jos al a115 8 de jos derâclene del-I:Were116 11 de jos tAransc tartinesc118 7 de jos . Glean& Gicana120 12 de sus care care124 21 de sus zumzeetului zumzetultil124 6 de jos prosecris proscris127 16 de jos NAdeide NAdejde .

128 5 si 6 de jos consiere considere133 9 de jos Cheron Gheron141 7 de jos port post142 22 de sus faceau face&143 7 de sus bun bunt144 8 de sus e folos de rolos143 28 de sus g.atie a acestui oras gratie acestui oras146 1 de jos legate legAtura147 13 de sus guvernanteliro guvernantAlor150 30 de sus incepe a inceput153 25 de szs ni nu157 12 de sus nedrepte nedreptate158 5 de jos tionatA prin Decretul publicatA in Monit. of Nr.

1:ir.1225 din 30 Sept.1864 31 din 10 Mai 1886159 12 de sus Miaisterul Ministrul159 9 de jos judecfitor comercial judecfitori comerciali161 9 de sus cornerciali industrial&161 11 de sus industrial& comercialA103 19 de sus care aci care Omit aci165 Recapitulare desupra numArului 603 se va nota T.-Severin"110 7 de sus socitati societati171 3 de sus inntitutul institutul185 20 de sus sillasele salarele181 3 de jos inflintarea de vite inflin tarea targului de vite183 2 de jos Nello Netts190 10 de sus imnagineaz& inmagazineazd192 23 de sus 2 trage 2 drage192 credite acordate 234.886.399

total 234.868.399194 3 de jos $1 lucrArile si in lucrArile203 3 de jos ebrimonará embrionarA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro