istoric protectia consumatorilor

7/25/2019 Istoric Protectia Consumatorilor

1/10

ISTIRIC PROTECTIA CONSUMATORILOR IMICAREA CONSUMATORIST

PROTECTIA CONSUMATORILOR

2.PROTECTIA CONSUMATORILOR

2.1 STRUCTURA CAMPULUI DE ACTIUNE AL PROTECTIEI CONSUMATORILOR

In cadrul politicilor de protectie sociala proo!ate de orice stat" politica pri!ind

consuatorul tre#uie sa $ie considerata o coponenta de sine statatoare" cu o#iecti!e"prioritati si instruente proprii" #ine inte%rata celorlalte politici ale statului.

Consuatorul" in calitatea sa de purtator al cererii de ar$uri" &oaca un rol iportant in

ecanisul de piata" constituind" in acelasi tip" eleentul de re$erinta al tuturor actiunilorintreprinse atat de producator" cat si de catre coerciant.Luand in considerare interesele si

ne!oile respecti!ilor consuatori" acestia sunt con$runtati cu o serie de de'ec(ili#re in

raporturile de piata" de'ec(ili#re ce)I a$ectea'a su# ultiple aspecte)econiic educational"

si%uranta sanatatii etc.Ca latura iportanta a protectiei sociale pe care tre#uie sa o proo!e'e o societate

deocratica si ca o coponenta de #a'a a pro%raelor de protectie sociala" protectia

consuatorilor repre'ita un ansa#lu de dispo'itii pri!ind initiati!a pu#lica sau pri!ata"destinat a asi%ura si a aeliora continuu respectarea intereselor consuaturilor.

Data $iind lar%(etea unei aseenea notiuni" protectia consuatorilor i#raca o serie

intrea%a de aspecte" oul de rand" cu calitatea sa de consuator si" indeose#i" in calitatea sade cuparator" de!enit a%ent de piata" con$runtandu)se cu o ultitudine de pro#lee le%ate

de structura produselor destinate a)i asi%ura consuatorului" preturile la care isi poate

procura di!ersele #unuri si ser!icii" calitatea acestora" sisteul de in$orare care asi%ura

transparenta pietei" sisteul de coerciali'are a produselor si calitatea ser!iciilorcoerciale etc.

Pornind de la principalele aspecte prin care sunt caracteri'ate relatiile dintre a%entii

econoici" ce actionea'a intr)o econoie de piata" se aprecia'a ca pro#leele care pot$ora o#iectul unor pro%rae de protectie a consuatorilor sunt e*tre de di!erse" ele

putandu)se re$eri la ultiple $enoene econoice" sociale si c(iar politice.

Data $iind natura pro#leatica a consuului si" indeose#i" a posi#ilitatilor de %estiune aleacestuia" este de su#liniat ca inscrierea unui aseenea o#iecti! in pro%raele de protectie a

consuatorilor se re$era" in special" la responsa#ilitatea statului" care tre#uie sa asi%ure" prin

politica sa sociala" conditii de reali'are" atat pentru o crestere constanta a !oluului $i'ic alconsuului" cat si pentru o i#unatatire structurala a acestuia.

Reali'area unui aseenea o#iecti! presupune" drept conditii principale" solutionarea

uratoarelor pro#lee +

1


2/10

asi%urarea ec(ili#rului $ondului de ar$uri cu $ondul de cuparare al populatiei" in acest $el

$iind necesara o stiulare a cresterii o$ertei de ar$uri" care sa de!ina capa#ila sa $aca $ata"

din punct de !edere cantitati!" tuturor coponentelor ni!elului de trai,orientarea a%entilor econoici" prin $acilitati econoice si o politica adec!ata" spre

reali'area unor pro%rae de productie pri!ind #unurile de consu" care sa contri#uie la

reali'area unei #une $unctionari a ecanisului de piata,iportarea unor #unuri de consu care sa inter!ina in cadrului ecanisului de re%lare a

ec(ili#rului dintre ne!oi si resurse,

asi%urarea calitatii #unurilor si ser!iciilor o$erite spre !an'are in cadrul pietei - preocupareatre#uie %enerali'ata su# toate aspectele" iplicand a#solut toti a%entii econoici cuprinsi in

circuitul produselor,

doeniul cel ai contro!ersat si cel ai discutat atat su# aspectul speci$icitatii perioadelor

de re$ora" cat si su# cel al pro%raelor de protectie sociala" il constituie asi%urarea unuisiste de preturi in concordanta cu cerintele pietei si cu calitatea produselor.

Inscrierea unor aseenea pro#lee in pro%raele de protectie sociala" si iplicit in cadrul

celor pri!ind protectia consuatorilor" presupune solutionarea atat a unor aspecte de $ond

re$eritoare la re%iul preturilor si tari$elor" cat si ipactul e!olutiei preturilor asuprasistuatiei populatiei.

In priul rand tre#uie sa se ai#a in !edere ca sisteul preturilor repre'inta una dintre celeai iportante par%(ii econoico)$inanciare ale unei econoii de piata.In al doilea rand"

este necesar sa se tina seaa de $aptul ca penuria de ar$a poate $ace ca ni!elul de ec(ili#ru

al preturilor de piata sa $ie $oarte ridicat si sa apara ast$el preturi $oarte ari $ata de putereade cuparare a di$eritelor cate%orii de populatie.

Or%ani'area unui siste de in$orare util pentru consuatori si apararea ipotri!a

politicilor coerciale a%resi!e proo!ate de a%entii econoici o$ertanti" pre'enti in cadrul

pietei" constituie un alt doeniu cople* din cadrul procesului de protectie aconsuatorilor" care iplica o ultitudine de aspecte si responsa#ilitati" ce re!in atat in

sarcina statului" cat si in cea a $iecarui a%ent econoic.

Transparenta pietei" ca una din conditiile de $unctionare a ecanisului de piata" iplica o#una in$orare a consuatorului" in calitatea sa de cuparator potential. O aseenea

conditie" poate $i $rec!ent eludata sau in%radita prin di!erse etode" corespun'ator

intereselor onopoliste sau a di$eritelor intele%eri oli%opoliste. Drept urare" in lueaconteporana a econoiei de piata" in$orarea consuatorilor constituie unul din

o#iecti!ele de #a'a ale pro%raelor de protectie sociala.

E*perienta acuulata in acest doeniu perite o deliitare a cople*ului de in$oratii"

destinate consuatorului" in ari cate%orii de eleente +in$oratii asupra produselor pre'ente in cadrul pietei - o cate%orie de eleente prin care se

$ac cunoscute consuatorilor natura produsului" pretul acestuia" ori%inea sa" pro!enienta"

data liita de consu" sistee de a#alare si date asupra naturii si copo'itiei a#ala&ului"sistee de depo'itare si conser!are etc.,

in$oratii asupra pietei - re$erindu)se" indeose#i" la sisteul de relatii e*istent in cadrul

pietei" interediarii iplicati" sisteele si ni!elurile de preturi practicate" tipurile de ser!iciiasi%urate" $acilitatile care pot $i o#tinute in doeniul ac(i'itionarii" ser!iciilor si preturilor

etc.,

in$oratii re$eritoare la circuitele de distri#utie - pri!esc odul in care pu#licul poate

e$ecti!" in cadrul piatei" sa se adrese'e unitatilor care le asi%ura cel ai #un raport calitate)

2


3/10

pret. Ele se re$era la structura circuitelor econoice care pri!esc $lu*ul $iecarei cate%orii de

produse" reteaua de produse e*istenta" locali'area unitatilor si pro%raului de $unctionare,

in$oratii asupra propriilor ne!oi - o cate%orie de in$oratii care au drept o#iecti! salaureasca pu#licul consuator in le%atura cu odul stiinti$ic de interpretare" intele%ere si

satis$acere a propriilor ne!oi alientare" atat su# aspectul lor cantitati!" cat si calitati!.

In cadrul pietei" in$orarea consuatorilor se asi%ura prin interediul pu#licitatii si alsisteului de etic(etare. Pu#licitatea are enirea de a asi%ura cunoasterea e*istentei

di$eritelor produse si a sortientelor acestora" a*andu)se indeose#i pe counicarea

noutatilor" a di$eritelor sistee de a#alare" do'are si conditionare" precu si a sisteuluide preturi. Etic(etarea este destinata sa perita cunoasterea arcii" a naturii produselor"

%reutatii" pretului" datei liita a consuului si a odalitatilor de $olosire etc.

Tinand seaa de odul in care se des$asoara actiunea de in$orare a consuatorilor" in

a&oritatea tarilor cu econoie de piata sunt $orulate serioase re'er!e" in special" inle%atura cu in$orarea e$ecti!a a consuatorului prin pu#licitate si etic(eta&.

/enoenul este %enerat de $aptul ca scopul pu#licitatii" indeose#i" indi$erent de $ora su#

care se pre'inta aceasta" il constituie asi%urarea !an'arii produsului sau ser!iciului" ceea ce

apare" din pacate" incopati#il cu in$orarea o#iecti!a a pu#licului. /oarte adesea insa"pu#licitatea si etic(etarea au drept unic scop sporirea puternica a !an'arilor si drept urare

ele nu $ac altce!a decat cauta sa)i inocule'e consuatorului" in od a%resi!" pre$erintelepentru produsul ce interesea'a $ira o$ertanta.

2.2 O0IECTIELE PRORAMELOR DE PROTECTIE A CONSUMATORILOR

Capul $oarte lar% de actiune" in cadrul caruia puterea pu#lica sau di!ersele or%anisele%u!ernaentale tre#uie sa inter!ina pentru a asi%ura o anuita protectie sociala" precu si

natura deose#it de cople*a a relatiilor dintre o$ertanti si consuatori" au pus societatea in

alerta" deterinand)o sa inter!ina prin di!erse pro%rae de protectie a consuatorilor" cular%i re!er#eratii asupra intre%ului sau siste econoico)social.

Intr)un aseenea conte*t" s)a considerat util ca in !ederea conturarii principalelor aspecte

asupra carora tre#uie sa se concentre'e actiunile ce urea'a a $i incluse in cadrulpro%raelor de protectie a consuatorilor" sa $ie supuse atentiei cate!a aspecte cadru" carora

le !or $i su#ordonate" la inceput" o#iecti!elor %enerale ale respecti!elor pro%rae si apoi ale

re!endicarilor sau ale di$eritelor alte aspecte" aparute pe parcurs" ca %eneratoare de con$licte

sociale sau de pre&udicii in (rana consuatorilor.Pornind de la un aseenea cadru" Or%ani'atia Natiunilor Unite" prin re'olutia 32425 din

aprilie 1657" a sta#ilit o serie de principii directoare pentru protectia consuatorilor" enite

sa asi%ure %u!ernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata $i $olosit in ela#orarea siconsolidarea politicii si le%islatiei pentru protectia consuatorilor.

Potri!it acestui cadru de principii" drept principale o#iecti!e asupra carora ar tre#ui sa se

concentre'e $iecare tara si iscarile de aparare a drepturilor consuatorilor" se conturea'auratoarele +

$acilitarea producerii si distri#uirii de produse corespun'atoare ne!oilor si cererilor

consuatorilor,

incura&area unor ni!ele ridicate ale eticii celor an%a&ati in producerea si distri#uirea

3


4/10

#unurilor de consu si ser!iciilor catre consuatori,

asi%urarea tinerii su# control" prin interediul tuturor or%ani'atiilor nationale si

internationale" a practicilor coerciale a#u'i!e care a$ectea'a consuatorii,proo!area unei cooperari internationale in doeniul protectiei consuatorilor,

incura&area de'!oltarii conditiilor de piata" care sa asi%ure consuatorilor o lar%a %aa de

produse" la preturi a!anta&oase acestora,sta#ilirea unui siste de prioritati pri!ind protectia consuatorilor din $iecare tara" a

circustantelor econoice si sociale speci$ice ni!elului de de'!oltare atins" precu si a

ne!oilor caracteristice populatiei statului respecti!,protectia consuatorilor $ata de pericolele ce a$ectea'a sanatatea si si%uranta lor,

proo!area si protectia intereselor econoice ale consuatorilor,

asi%urarea accesului consuatorilor la in$oratiile corecte" care sa perita acestora sa $aca

o ale%ere con$ora dorintelor si necesitatilor personale,crearea unui siste de educare a consuatorilor,

asi%urarea posi#ilitatii unei despa%u#iri e$ecti!e a consuatorilor" in ca'ul i!irii unor daune

%enerate de produsele sau ser!iciile ac(i'itionate in cadrul pietei.

Principiile conturate de Or%ani'atia Natiunilor Unite si recoandate %u!ernelor statelore#re ale acestei or%ani'atii ondiale" prin natura lor se adresea'a puterii de stat"

adinistratiei pu#lice.Se considera insa ca este necesar ca pro%raele de protectie a consuatorilor" din tarile care

trec" in aceasta perioada" spre o econoie de piata" sa cuprinda in structurile lor si ale

aspecte %enerale" de lar%a audienta in cadrul consuatorilor si cu o $rec!enta ridicata incadrul re!endicarilor indi!iduale $orulate de catre ei.

Dintre acestea" o iportanta deose#ita pre'inta uratoarele +

o#li%area statului de a asi%ura o po'itie doinanta a consuatorului pe piata" po'itie

%arantata prin le%i sau alte acte norati!e speci$ice" precu si prin pro%raele de protectiea consuatorilor alcatuite de di!ersele sale institutii,

ipunerea ideii potri!it careia" protectia consuatorului tre#uie interpretata ca o pro#lea

pu#lica" $enoen care presupune respectarea unui pac(et de nore &uridice si di$erite actedepartaentale le%ate de intre%ul proces de coerciali'are si consu al ar$urilor,

inlaturarea discriinarilor in doeniul ser!iciilor si instaurarea principiului potri!it caruia"

in asi%urarea ser!iciilor catre consuatori" sa se ai#a in !edere e*cluderea di$erentelor si adecala&elor dintre sectorul de stat" cooperatist si particular,

includerea raspunderii su#iecti!e a celui care o$era #unuri sau asi%ura di$erite ser!icii" cu

raspunderea o#iecti!a sau asa)nuita 8raspundere pentru re'ultate9,

ipunerea o#li%ati!itatii producatorilor de #unuri de consu si prestari de ser!icii de aeite docuente asupra utilitatii si ser!iciului asi%urat" iar in $unctie de anuite

particularitati ale #unului sau ser!iciului si alte docuente care sa %arante'e si%uranta

consuului si securitatea in procesul de utili'are.Prin natura sa"iscarea de aparare a consuatorilor i#raca doua aspecte + ea repre'inta" in

priul rand" o lupta constienta a consuatorilor care indeana la %rupare si e*priare

non!iolenta" in cadrul unui stat de drept" a neultuirilor $ata de o$ertele de #unuri siser!icii ce li se $ac, in al doilea rand" ea poate $i a!uta in !edere ca o actiune" sau pac(et de

actiuni ale puterilor pu#lice si pro$esionale" ce re'ulta din constienti'area necesitatilor

pri!ind lupta ipotri!a unor practici a#u'i!e din cadrul pietei.

In luea conteporana" pornindu)se de la o aseenea lar%a si ec(i!oca de$inire a iscarii


5/10

respecti!e" s)au conturat doua curente" priul ai oderat" al doilea su$icient de incitant"

a#ele deose#it de tentante pentru or%ani'atorii iscarii respecti!e si $oarte $rec!ent

speculate de unele partide politice in lupta lor pentru putere.Pornind de la cople*itatea pro#leelor pe care le presupune un siste e$icient de aparare

a drepturilor consuatorilor" or%anisele %u!ernaentale sau ne%u!ernaentale cu

atri#utiuni in doeniu" tre#uie sa ai#a in !edere in perananta o politica coerenta pri!indconsuatorul.

Satis$actia consuatorului" ce poate $i de$inita prin distanta dintre o$erta si asteptari" se !a

reali'a nuai atunci cand atat producatorul" cat si coerciantul" des$asoara o succesiune deacti!itati ce au in !edere" in principal" uratoarele o#iecti!e + e$icienta" calitatea" !oluul"

tipul" locul" ac(i'itionarea" proptitudinea" precu si ia%inea $a#ricantului si a

!an'atorului in %eneral" a produsului in special.

2.3 ORANI:AREA PROCESULUI DE PROTECTIE A CONSUMATORILOR

Cercetarea practicilor ondiale si studierea e*perientei unor tari cu traditie - ca An%lia"

0el%ia" /ranta" erania"SUA etc. - atat in doeniul relatiilor coerciale" cat si in ceea cepri!este preocuparile pri!ind asi%urarea protectiei consuatorilor" conturea'a cate!a aspecte

si directii deose#it de interesante" ce ar putea sta la #a'a or%ani'arii procesului de protectie a

consuatorilor" cu intre%ul sau siste le%islati! structural institutional" din cadrul oricareitari care se orientea'a spre o econoie de piata.

Ideea %enerala ce se desprinde din cercetarea e*perientei tarilor respecti!e are in !edere ca

protectia consuatorilor tre#uie or%ani'ata su# $ora unui proces cople*" in care sa $ie

iplicata atat puterea pu#lica" statul ca atare" cat si consuatorul insusi.Aceasta $ace necesar ca tratarea detaliata a pro#leelor re$eritoare la odul de iplicare al

statului" cat si unele pro#lee re$eritoare la or%ani'area consuatorilor in !ederea apararii

propriilor drepturi.

2.3.1 Iplicarea puterii pu#lice in procesul de protectie a consuatorilor

Inter!entia puterii pu#lice in procesul de protectie a consuatorilor se concreti'ea'a in doua

ari cate%orii de actiuni+ asi%urarea unei le%islatii care sa raspunda corespun'ator

necesitatilor %enerate de asi%urarea protectiei consuatorilor si or%ani'area unor institutii de

specialitate care sa !e%(e'e asupra protectiei consuatorilor.In ceea ce pri!este le%islatia pe care o iplica or%ani'area procesului de protectie a

consuatorilor" puterea le%islati!a" %u!ernul $iecarei tari are o#li%atia de a eite le%i si

respecti!" di$erite acte norati!e" care sa re%leente'e" corespun'ator" suita de aspecte sitipurile de relatii ce pot lua nastere in procesul de !an'are)cuparare.

Specialistii considera ca diensiunea istorica a inter!entiei puterii pu#lice pentru asi%urarea

securitatii consuatorilor este esentiala. Cercetarea peranenta a pietelor de catre puterilepu#lice si dorinta de a asi%ura securitatea produselor tre#uie sa repre'inte o succesiune de

inter!entii ce au" in od $rec!ent" o#iecti!e si edii $oarte di$erite. O aseenea succesiune

a %enerat in tarile de'!oltate necesitatea crearii unui dispo'iti! &uridic si adinistrati!

cople*" in constanta e!olutie" $undaentat atat pe pro%resele industriale si coerciale" cat

7


6/10

si pe raporturile de $orte politice si econoice.

Ma&oritatea tarilor ci!ili'ate" cu o econoie de piata a!ansata" sunt antrenate" prin or%anele

lor de specialitate" in des$asurarea unei intense acti!itati le%islati!e cu pri!ire la politica deconsu si protectia consuatorilor. Masurile le%islati!e si adinistrati!e pri!ind protectia

consuatorilor si)au intensi$icat ritul de aparitie" in special in cursul anulor 8;


7/10

i#unatatire de su#stanta in doeniul respecti!.

Dintre aseenea i&loace &uridice nou %andite" se detasea'a" in od deose#it" cele pri!ind +

%ruparea intr)un proces unic al apararii intereselor con!er%ente a ai ultor consuatori,asi%urarea posi#ilitatilor reale a $iecarui consuator i'olat de a a!ea acces la &ustitie" pentru

apararea drepturilor sale, crearea unor tri#unale speciali'ate pe pro#lee de protectie a

consuatorilor.Un alt iportant aspect" care preocupa specialistii din practica &uridica" pri!ind protectia

consuatorului" se re$era la !i'iunea de ansa#lu a cadrului de protectie" punandu)se

pro#lea unui nou od de a#ordare" care sa ai#a in !edere o trecere de la protectiaconsuatorului spre o protectie a tuturor cetatenilor.

In conte*tul acelorasi preocupari si tinand seaa de tendintele aparute in ultiele decenii cu

pri!ire la puternica o#ili'are a pietelor interne" se ridica si pro#lea cadrului de protectie a

consuatorilor+ national sau international. Pro#lea apare cu o iportanta deose#ita"intrucat" coparand odul de asi%urare a protectiei &uridice a consuatorilor din di$eritele

tari europene" se constata o are di!ersitate" cu tendinte de crestere a di!ersitatii respecti!e"

pe asura aparitiei a noi le%i de protectie" in aterie de procedura.

Cea de)a doua latura a pre'entei puterii pu#lice in procesul de protectie a consuatorilor oconstituie in$iintarea unor institutii si or%anise insarcinate $ie cu supra!e%(erea odului de

respectare a le%ilor si re%leentarilor editate in scopul protectiei consuatorilor" $ie cuacordarea asistentei de specialitate unor or%anise ale consuatorilor sau c(iar" in od

direct" consuatorilor.

Intre principalele tipuri de institutii si or%anise create si or%ani'ate de catre stat in scopulprote&arii consuatorilor" $i%urea'a+ departaente de protectie a consuatorilor, o$icii sau

departaente care sa urareasca corectitudinea coerciantilor, departaente de preturi,

la#oratoare centrale sau re%ionale de anali'a, ser!icii re%ionale de anc(ete econoice sau

depistare a in$oratiilor etc.In ultiele decenii" in area a&oritatea a tarilor a $ost creat si un tip nou de unitati de

protectie a consuatorilor. Este !or#a de institute sau centre nationale de cercetare

stiinti$ica" create in !ederea acordarii unei lar%i asistente de specialitate ?consu" &uridica"te(nica etc.@ tuturor cate%oriilor de consuatori. Misiunea acestor institutii stiinti$ice este

deose#it de cople*a" conturandu)se totusi trei iportante cate%orii de preocupari+

in$orare" protectie" te(nica.

2.3.2 Or%ani'area consuatorilor" ca $ora proprie de protectie a drepturilor acestora

Concoitent cu preocuparile pri!ind crearea unei &urisprudente speci$ice capului de

protectie a consuatorilor si in$iintarea unor inistere" departaente" institutii pu#lice si

c(iar institute sau centre de cercetare stiinti$ica de specialitate" statele occidentale s)auin%ri&it si de asi%urarea unei le%islatii care sa $acilite'e si or%ani'area unor sistee proprii

consuatorilor pri!ind protectia.

In cadrul Uniunii Europene se considera ca repre'entarea consuatorilor in acti!itatea decreare si aroni'are a le%islatiei de protectie si a te(nicilor de urarire a aplicarii acesteia" a

de!enit o necesitate istorica" consuatorul $iind iplicat $unctional in $orularea politicilor

proo!ate in doeniul respecti!.

Procesul de creare si or%ani'are a asociatiilor consuatorilor" ca $ora proprie de aparare a


8/10

drepturilor acestora" a cunoscut si el ulte solutii. Intre aceste" trei se ipun atentiei

specialistilor+ constituirea unor or%ani'atii sau asociatii ale consuatorilor si or%ani'area

unor consilii consultati!e si constituirea unor or%ani'atii internationale de protectie aconsuatorilor.

Principiul de #a'a proo!at de catre or%ani'atiile si asociatiile internationale ale

consuatorilor consta in aceea ca orice consuator are dreptul" intre altele" la o &ustareparare a di$eritelor pa%u#e %enerate de ac(i'itionarea sau consuarea anuitor produse"

printr)un siste de proceduri rapide" e$icace si putin costisitoare.

2.3.3 Principalele iscari ale consuatorilor + consuerisul si ecolo%isul

Or%ani'area procesului de protectie a consuatorilor presupune pe de)o parte un anuit

od de iplicare a statului iar pe de alta parte c(iar or%ani'area consuatorilor in aparareadrepturilor lor. Miscarile consuatorilor in scopul de a controla luea a$acerilor si de a

e*ercita o actiune le%islati!a" au aparut oca'ional.Cele doua principale iscari anti)a$aceri

au $ost consuerisul si ecolo%isul.

Consuerisul este o iscare or%ani'ata al carei scop este de a apara drepturilecuparatorilor $ata de !an'atori" de a e$icienti'a sisteul de aretin% pri!ind ne!oile si

dorintele consuatorilor. In tip ce consuerisul se preocupa de e$icacitatea sisteuluide aretin% pri!ind satis$acerea ne!oilor si dorintelor consuatorilor" ecolo%istii sunt

preocupati de a!anta&ele ipactului aretin%ului odern asupra costurilor asociate

satis$acerii ne!oilor si dorintelor consuatorilor.Ecolo%isul este o iscare or%ani'ata" al carei scop este de a prote&a si i#unatatii ediul

social al indi!i'ilor. Ecolo%istii nu se opun consuului dar" dupa parerea lor" scopul

sisteului de aretin% tre#uie sa $ie a*ii'area calitatii !ietii" intele%and prin aceasta nu

nuai calitatea si cantitatea produselor si ser!iciilor" ci si calitatea ediului incon&urator.Ast$el" incercarile ecolo%istilor se indreapta catre +

utili'area unor ecanise $iscale de re%leentari" care sa ipuna costurile sociale

coertului si intreprinderilor care nu respecta ediul incon&urator,o#li%ati!itatea unor intreprinderi de a in!esti in ac(i'itionarea de ec(ipaente care sa

inlature e$ectele poluarii.

Ecolo%isul nu considera drept o#iecti!e priordiale ale societatii" su!eranitatea sisatis$acerea consuatorului pentru ca ne%li&ea'a considerentele ecolo%ice. Ca urare"

Counitatea Europeana si statele ei e#re au adoptat in ultiii 27 de ani peste 2== de

directi!e ce !i'ea'a +

aeliorarea calitatii apei si a aerului,i#unatatirea etodelor de eliinare a deseurilor,

controlarea riscurilor industriale,

prote&area naturii.

2. ORIENTARI PE PLAN MONDIAL PRIIND PROTECTIA CONSUMATORILOR

Conceptul pri!ind 8drepturile consuatorilor9 isi are ori%inea" in 8Carta drepturilor

consuatorilor9 de$inita de $ostul presedinte al S.U.A. B./.enned)in artie 16>2" su#

$ora unui esa& special adresat Con%resului aerican. Desi Carta nu a ai $ost

de$initi!ata ea raane iportanta prin conturarea drepturilor $undaentale ale

5


9/10

consuatorilor ?dreptul de ale%ere li#era" dreptul la in$oratie" dreptul la petitie si ascultare"

dreptul la protectie@" dar ai ales prin $aptul ca ea a ser!it drept odel de re$erinta la

ela#orarea le%ilor de protectie a consuatorilor ce au aparut in deceniile sapte si opt inS.U.A. si in alte tari din continentul aerican ?Canada" Me*ic@" cat si in Europa ?0el%ia"

/ranta" erania" Suedia@.

Counitatea ondiala" prin cel ai inalt $oru al sau)Or%ani'atia Natiunilor Unite)" aconsiderat necesar sa puna in discutia structurilor sale pro#leatica pe care o presupune

protectia consuatorilor" adoptandu)se" prin Re'olutia nr.36425" in 5 aprilie 1657"

8Principiile directoare pentru protectia consuatorilor9.Acestea sunt enite sa asi%ure %u!ernelor tuturor tarilor un cadru care sa poata $i $olosit in

cola#orarea si consolidarea politicii si le%islatiei pentru protectia consuatorilor. Pri!ite

dintr)un aseenea un%(i de !edere" principalele o#iecti!e asupra carora este necesar sa se

concentre'e $iecare tara" prin or%anisele sale %u!ernaentale si ne%u!ernaentale" tre#uiesa urareasca" in principal" uratoarele aspecte +

$acilitarea productiei si distri#utiei de produse corespun'atoare ne!oilor si cerintelor

consuatorilor,

incura&area unor ni!eluri ridicate ale eticii celor an%a&ati in producerea si distri#uirea#unurilor de consu si ser!iciilor catre consuatori,

asi%urarea tinerii su# control" prin intreediul tuturor or%ani'atiilor nationale siinternationale" a practicilor coerciale a#u'i!e care a$ectea'a consuatorii,

proo!area unei cooperari internationale in doeniul protectiei consuatorilor,

incura&area de'!oltarii conditiilor de piata care sa asi%ure consuatorilor o %aa lar%a deproduse si la preturi a!anta&oase pentru acestia,

sta#ilirea unui siste de prioritati pri!ind protectia consuatorilor din $iecare tara" con$or

circustantelor econoice si sociale speci$ice ni!elului de de'!oltare atins" precu si

ne!oilor caracteristice populatiei statului respecti!,protectia consuatorilor $ata de pericolele ce a$ectea'a si%uranta si sanatatea lor,

asi%urarea accesului consuatorilor la in$oratii corecte" care sa le perita o ale%ere

con$or dorintelor so necesitatilor personale,crearea unui siste de educare a consuatorilor,

luarea in considerare" la ela#orarea politicilor de protectie a consuatorilor" a potentialului

po'iti! al institutiilor de in!ataant si cercetare)pu#lice sau pri!ate,asi%urarea li#ertatii consuatorilor" precu si a altor %rupuri sau asociatii repre'entati!e" de

a se or%ani'a si a)si desena liderii" care sa le e*prie opiniile in procesele de luare a unor

deci'ii si sa le repre'inte interesele.

Prin natura lor" principiile conturate de Or%ani'atia Natiunilor Unite si recoandate%u!ernelor statelor e#re se adresea'a puterii de stat" adinistratiei pu#lice. Ele pot insa

sa constituie un serios suport in sta#ilirea o#iecti!elor speci$ice iscarii de aparare a

drepturilor consuatorilor din cadrul $iecarei tari in parte.Un rol deose#it in apararea drepturilor consuatorilor il au or%anisele internationale

pentru protectia consuatorilor. Ast$el" in anul 16>=" a $ost $ondata Or%ani'atia

Internationala a Uniunulor de Consuatori" or%anis international care repre'inta si spri&inaor%ani'atiile consuatorilor din intre%a lue.Or%ani'ata ca $undatie nonpro$it" Or%ani'atia

Internationala a Uniunilor de Consuatori ?I.O.C.U.@ repre'inta in pre'ent interesele a 15=

de or%ani'atii dintr)un nuar de


10/10

proo!area cola#orarii intre e#ri prin sc(i#uri de ar$uri" sc(i#uri de e*perienta,

e*tinderea iscarii consuatoriste si spri&inirea or%ani'atiilor consuatoriste nou aparute,

repre'entarea intereselor consuatorilor in $orurile internationale.Roania $ace parte din Pro%raul pentru Econoiile de Tran'itie ?PROECT@ " pro%ra

creat i octo#rie 1663 si $inantat prin Pro%raul P(are.

Ipreuna cu Centrul de Drept al Consuatorilor ?CDE@" IOCU a $ost andatat de catreCoitetul European de Standardi'are sa)si de'!olte pro%raul CICPP ?Institutiile

Consuatorilor si Pro%raul de Politica Consuatorista@" a#ele or%anise $iind

desenate sa %estione'e Pro%raul P(are destinat protectiei consuatorilor.In Europa" iscarea consuatorista are o !ec(ie de circa 2== de ani. Ea a aparut ai intai

ca notiune" conturandu)se ulterior" o data cu de'!oltarea stiintei si te(nicii" $ora principala

de ani$estare e*priandu)se prin preocuparile pentru asi%urarea si controlul calitatii.

In pre'ent" in toate tarile europene de'!oltate" in principal in cele din Europa !estica" e*istao serie de or%anise %u!ernaentale sau ne%u!ernaentale pentru protectia consuatorilor"

sin%urele ce au preocupari in acest doeniu. E*ista" de aseenea" in unele tari europene si

institute de cercetari in doeniul protectiei consuatorilor" total sau partial su#!entionate de

la #u%et si care des$asoara o acti!itate de cercetare" dar si de in$orare si educare aconsuatorilor.

In erania" lipsesc de $apt or%anisele %u!ernaentale pentru protectia consuatorilor"apararea drepturilor acestora $iind preluata de societatea ci!ila. In Italia" Inspectia enerala

Econoica se ocupa de respectarea re%ulilor le%ale pri!ind protectia consuatorilor" in

principal cele re$eritoare la preturi" a!and copetente in sanctionarea celor %asiti !ino!ati"inclusi! prin intocirea docuentatiei necesare in cercetarile penale" acolo unde este ca'ul.

Pentru recia" pria responsa#ilitate in doeniul coertului o are Directia de Control

Te(nic si de Protectie a Consuatorilor" structura sa or%ani'atorica cuprin'and un nuar de

cinci sectiuni care acopera doeniile pri!ind #unurile de consu" cercetarile si studiile"inspectiile si anali'ele c(iice" precu si protectia si in$orarea consuatorilor.

1=

istoric protectia consumatorilor

Documents