7/25/2019 Istoria Teatrului Renastere

1/3

Claudius- rege

Hamlet

Gira io prietenul lui Hamlet

Polonius ambelanul curtii

Laetes fiul sau

Volimant Cornelius, Roselcrantz Guildenstern , Osrig,curteni

Fortinbras printul Noregiei

G!ertrude regina "anemarcei

Ofelia fiica lui Polonius

Re#naldo slu$itorul lui Polonius

%arcellus si &ernardo ofi eri

Francisco ostean

Hamlet este o tragedie in care se confrunta lumi si probleme distincte fiind considerata o piesaa r'zbun'rii( )roul este o personalitate dominata de un mister care se na te din ne!ot'r*re( +nacest uniers , el i depoziteaz' for ' si frica ce nasc fie imaginea unui om c!inuit si fr'm*ntat de g*nduri care l deora in acest uniers, fie acela nzestrat cu o incredibila

perseerenta si putere de a mplini un act $usti iar ( &alansul acestor interpret'ri este dublat deun balans al rostului eisten ei . a fi sau a nu fi . care confer' tragediei dimensiuni

interpretatie nea teptate( /semenea unei pendule care descrie un traseu intre doua etremit' i , Hamlet i define te personalitatea din al'turarea unor laturi etreme fiind permanent cufundat dintr-o enigmatic' stare de c'utare a ade'rului ( Cei ce urm'resc piesa p'r'sesc salade spectacol domina i de numeroase ntreb'ri despre natura fantomei, despre inspira ia diin' sau demonic' a lui Hamlet, despre nebunia reala sau simulata printului "anemarcei dinmomentul in care l omoar' pe Polonius, despre ade'rata personalitate a lui Fortinbras, undestr'b'lat sau mo tenitorul legal al tronului , despre motiul de care Hamlet nt*rzie sa lucid' pe Claudius(

Lear este un b'tr*n egoist si irascibil, niciodat' st'p*n pe sine( "ominanta piesei, c'reia ii dadrept titlu numele sau, o constituie purgatoriul persona$ului( 0ntoarcerea la natura printr-oiolenta tortura sufleteasc'( Faptele pe care le-a mplinit si ale c'ror urm'ri le-a tr'it , il fac sa

p'trund' ad*nc in realitatea ie ii sale cl'dit' pe auto am'gire si pe o imagine deformata arealit' ii , a naturii umane, a tr's'turilor ce i indiidualizeaz' pe aceia care l ncon$oar'(Curtenii l-au min it spun*ndu-i ca este puternic, fete l-au min it spun*ndu-i ca l iubesc( +n tunelul acestui co mar, el i g'se te salarea in iubirea pentru Cordelia( "in muntele de

putere pe care se p'rea ca o de ine , regele Lear a r'mas numai cu conturul unei neputin e generalizate ( +maginea luminoasa a celei mai mici dintre fete si sentimentul ei ade'rat deiubire confer' un aer de umanitate uniersului pe care l descoper' Lear a$uns in pragul

nebuniei( +n finalul unei ie i zbuciumate, el deine con tient de simplitatea iubirii iar apoi de simplitatea mor ii(

7/25/2019 Istoria Teatrului Renastere

2/3

"up' o eperien ' sfia a nefericit' suferin ' sa ia sf*r it c*nd sufletul sau se de teapt' inundat de iubire( "eine umil c*nd descoper' ca in fapt este un simplu b'tr*n( / teptarea estetr's'tura care ii define te caracterul( 0nt*lnirea cu Cordelia dup' un ndelungat r'stimp desuferin ' ii este aduc'toare de lini te si fericire ( /m*ndoi au fost m*ndri iar Lear se treze te ating*nd acum n elegerea des'*r it' c*nd il mul umesc lucrurile simple( 0nainte de a muri el

poate fi inca in stare de afec iune , iubirea pentru Cordelia fiind cel din urma sentiment censufle e te poestea ie ii sale zbuciumate dar aceasta dragoste purificatoare nu il mai poate sala , el alegandu si demult drumul c'tre nefiin '(

Cine este Lear1 2n amestec de primitiism si ciiliza ie , un ncrez'tor in puterea sa care i descoper' ns' i neputinta, un b'tr*n care, la sf ie ii afl' ca i-a n eles gre it rosturile , un suflet b*ntuit de remu c'ri , un nea$utorat ce- i petrece ultimele zile propulsat doar de mica sa

putere de a influenta ia a( / crezut ca este un zeu si s-a n elat( / fost o inteligen ' limitat', o nc'p' *nare nenso it' de rea oin ', un nins al sor ii ce a r't'cit prin labirintul unor fapte c'rora le a descoperit prea t*rziu n elesul( C*nd l-a descoperit, acesta l-a cople it( Valurile

ie ii l-au ngenunc!eat in final pentru ca aluatul din care a fost pl'm'dita construc ia sa umana, a fost mai slab dec*t ceea ce ia ' pretinde pentru a putea rezista la zbuciumul ei(

"ramele filozofice 34567-45489fac parte din ultima perioada ( )l nu mai este inspirat prinefuziunile lirice din Romei si :ulieta sau prin umorul s'n'tos din a dou'sprezecea noapte

printr-un ton potolit ( piese filozofice; < Poeste de iarn'= criitorrenascentist, acesta a criticat anar!ia feudal'( /ceste drame poarta amprenta concep iei asupraistoriei tarii sale( /nar!ia feudala, r'ul proocat de tendin ele contradictorii ale marilorfeudali, sunt criticate cu aceea i e!emen ' ca in cronici( Nobilii nu fac altcea dec*t sa unelteasc', sa prooace r'zboaie ciile , sa pun' la cale comploturi( "rama istorica dezbate

problema raportului dintre personalitate si mase( Pe >!a?espeare l intereseaz' nu doar rolulmonar!ului ci si reac ia lui cu poporul( >!a?espeare Recunoa te aloarea marilor personalit' i dar nu accepta ideea originii diine a %onar!iei( +n oc!ii lui regele este un om ca to i ceilal i care a primit misiunea de a conduce ara , cu obliga ia de a-si ndeplini aceasta datorie( +n clipa in care nc'lca drepturile celorlal i oameni, ace tia l or trage la r'spundere( Ric!ard al "oilea, Ric!ard al @reilea ( %onar!ul este r'sturnat atunci c*nd oamenii nu-l mai spri$in'(Ric!ard al "oilea se arata clar ca regele a r'mas izolat si nu mai are pe nimeni al'turi de eldeoarece

7/25/2019 Istoria Teatrului Renastere

3/3

,Norfol? si &olim &ro?e , eila i de rege nu regreta nimic altcea dec*t ca trebuie sa steadeparte de tara lor( "ragostea de patrie ii define te pe eroii dramelor istorice na ionale iar calit' ile si defectele lor se ad in atitudinea pe care o au fata de tara lor(