COLEGIUL NA IONAL „DIACONOVICI - TIETZ” REŞI A

AUTOR PROF. CRISTIAN B LEAN

ISTORIA ROMÂNILOR AUXILIAR PENTRU CLASA A VIII-A

REŞI A 2018

COLEGIUL NA IONAL „DIACONOVICI - TIETZ” REŞI A

AUTOR PROF. CRISTIAN B LEAN

REŞI A 2018

Epoca str veche reprezint o perioad istoric îndelungat şi de progrese constante.

a) b) c) Ceramic apar inând culturii Cucuteni Obiecte apar inând culturii Dridu Vas – cultura Boian DIC IONAR Indo-europeni =................................................................................................................... ...... ....................................................................................................................................................... Revolu ie neolitic =........................................................................................................ .......... .................................................................................................................................... ...................

EPOCA STR VECHE

......................

......................

....

......................

..............................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

..................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

........................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

.....................

Situa i la confluen a multor neamuri şi popoare europene, geto-dacii au intrat în contact cu acestea realizând importante schimburi de valori culturale. 1). GETO – DACII - reprezint ramura nordic a tracilor (indo-europeni) - denumiri: * ge i - ........................................................................................................................... ............................................................................................................................ * daci - ............................................................................................................................ ............................................................................................................................ - au fost creatorii unei înfloritoare civiliza ii a fierului; - tr iau organiza i în triburi şi uniuni de triburi conduse de şefi militari : Exemple: ..................................................................................................................................................... - locuiau în aşez ri fortificate ce cuprindeau în denumire termina ia „dava” Exemple: ..................................................................................................................................................... - erau diferen ia i în func ie de avere: * .................................................... - ...................................................................... * .................................................... - ...................................................................... 2). GETO – DACII ŞI ALTE POPOARE - contacte timpurii şi schimb de valori culturale:

Perşii şi Şci ii Cel ii Grecii Romanii

3). CONTACTE CU LUMEA MEDITERANEAN - coloniile greceşti întemeiate în sec.VII-VI î.Hr. ................................................................................... - raporturile cu geto-dacii: * contacte economice, politice şi culturale * conflicte cu regii macedoneni : ................................................................................................................. ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

DIC IONAR Colonie = .......................................................................................................................................... Dava = .................................................................................................................................. Citi i cu aten ie urm toarele surse: R spunde i urm toarelor cerin e: 1). Preciza i, pe baza sursei A, dou informa ii referitoare la ge i: - ............................................................................................................................................................... - ................................................................................................................................................................ 2). Numi i, pe baza sursei B, cele dou denumiri ale Dun rii utilizate în antichitate ............................................................................................................................. ...................................... 3). Selecta i din sursa C dou informa ii aflate în rela ie cauz -efect: cauza - ................................................................................................................................................... efect/urmare - ........................................................................................................................................ 4). Scrie i litera corespunz toare sursei care nu se refer la o ac iune militar : ....................................

A. „Înainte de a ajunge la Istru, Darius îi supune mai întâi pe ge i care se cred nemuritori, c ci tracii care au în st pânirea lor Salmydessos [localitate în Tracia] i s-au închinat lui Darius f r niciun fel de împotrivire. Ge ii îns , care luaser hot rârea nes buit de a-l înfrunta, au fost robi i pe dat , m car c ei sunt cei mai viteji şi mai drep i dintre traci.”

Herodot, Istorii

B. „Prin ara lor curge râul Marisos, care se vars în Danubius [...]. Ei numeau Danubius partea superioar a fluviului şi cea dinspre izvoare pân la cataracte.

inuturile de aici se afl , în cea mai mare parte, în st pânirea dacilor. Partea inferioar a fluviului, pân la Pontos, [Pontus Euxinus = Marea Neagr ] de-a lungul c reia tr iesc ge ii, ei o numesc Istros. Dacii au aceeaşi limb ca ge ii”.

Strabon, Geografia

C. „Ajungând oştirea lui Lysimachos în puterea tracilor, aceştia s-au strâns la un loc, şi au cerut s le fie dat pe mân regele prizonier ca s -l pedepseasc .[...] Dromichaites a fost împotriva pedepsirii regelui şi-i l muri pe ostaşi c este bine s -l cru e pe b rbatul acesta. Dac l-ar omorî pe Lysimachos, a spus el, al i regi au s -i ia domnia şi se poate ca regii aceştia s fie mult mai de temut decât înaintaşul lor. Dar cru ându-l, acesta are s le fie recunosc tor tracilor.”

Diodor din Sicilia, Biblioteca istoric

Secolele I î.Hr. – I d.Hr. au reprezentat perioada de apogeu a culturii şi civiliza iei geto-dacice, epoca apari iei şi afirm rii statului dac. 1). Statul geto-dac în timpul lui Burebista (82 – 44 î.Hr.)

POLITICA EXTERN

VIA A SPIRITUAL

ORGANIZAREA INTERN

LIMITELE STATULUI

FORMAREA STATULUI

STATUL GETO-DAC ÎN TIMPUL LUI BUREBISTA

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

N -………………… ……………………. S - ………………... ……………………. E - ………………… ……………………. V - ………………... …………………….

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

2). De la Burebista la Decebal

destr marea statului: - ................................................................................................... - ..................................................................................................... tradi ia politic moştenit de regatul din Mun ii Or ştiei – regi :

.......................................................................... .................... .................... ....................

...........................................................................................................................................

moned - coson Sarmizegetusa Cetatea Blidaru moned - coson 3). Statul dac în timpul lui Decebal (87-106)

refacerea statului dac - ..................................................................................... - .....................................................................................

conflictele cu romanii - 87 – campania lui Cornelius Fuscus - 88 – campania lui Tettius Iulianus - 89 – pacea dintre Decebal şi Domi ian - R zboaiele daco-romane

* 101-102 – primul r zboi daco-roman .................................................................... .................................................................... .................................................................... ................................................................... * 105-106 – al doilea r zboi daco-roman

.................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... .................................................................... Columna lui Traian

« Traian trecu Istrul pe acest pod, şi a purtat r zboi mai mult cu chibzuiala decât cu înfocare, biruindu-i pe daci dup îndelungi şi grele str danii. El însuşi d du multe dovezi de pricepere la comand şi de vitejie […]. Când a v zut Decebal c scaunul lui de domnie şi toat ara sunt în mâinile duşmanului, c el însuşi este în primejdie s fie luat prizonier, îsi curm zilele. În felul acesta Dacia ajunse sub ascultarea romanilor şi Traian stabili în ea oraşe de colonişti. » (Dio Cassius despre conflictele dintre Decebal si Traian ) Mentiona i, pe baza textului, ac iunea lui Traian dup ce « Dacia ajunse sub ascultarea romanilor » ................................................................................................................................

ÎMPĂRATUL TRAIAN – „CEL MAI BUN DINTRE ÎMPĂRAŢII ROMANI”

ORIZONTAL: 1) Comun în jude ul Constan a, în apropierea c reia se afl ruinele monumentului triumfal Tropaeum Traiani, ridicat în 109 de împ ratul Traian (98-117) în amintirea luptelor purtate aici cu dacii conduşi de Decebal în iarna 101-102. 2) Sul mic de carton pe care se înf şoar a a de cusut. – Nes! 3) M sura lui Al. I. Cuza. – Trup. 4) Din plin! – Fluviu peste care, între anii 103-105, din ordinul lui Traian, s-a construit cel mai renumit pod din lumea antic . Podul a fost proiectat de arhitectul Apollodor din Damasc. 5) Însuşirea unui obiect de a fi lat. – Pseudonim al lui Ion Gorun, scriitor şi ziarist român. 6) Învins de Traian în r zboiul din anii 105-106, Decebal, pentru a nu c dea prizonier, a preferat s se sinucid . Traian a trimis capul lui Decebal la Roma ca s dovedeasc acestei institu ii şi poporului roman c cel mai puternic duşman al Romei fusese ucis. – Ion Iliescu. 7) 2 - Care nu permite s p trund sau s ias un fluid (fem.). 8) În roc ! – M sur de capacitate la egiptenii antici. 9) Imperiul condus de Traian între anii 98-117. – A aerisi. 10) Regele dac (87-106) pe care împ ratul Traian l-a învins în r zboaiele din 101-102 şi 105-106. VERTICAL: 1) „ ... din Damasc”, celebrul arhitect grec care a tr it la Roma şi a fost angajat al împ ratului Traian, contribuind cu planurile sale la construirea Forului lui Traian. L-a înso it pe Traian în expedi iile sale împotriva dacilor şi a construit podul peste Dun re, în dreptul cet ii Drobetei.

2) Statul condus de Decebal transformat de împ ratul Traian în provincie roman în anul 106. – Perimetru. 3) Bun de b ut. – Sacrificiu la vechii chinezi. 4) A treia not muzical . – Or şel în Fran a. – Albie, matc . 5) „ ... de la Roma”, monument triumfal ridicat de Traian pentru a comemora r zboaiele purtate împotriva lui Decebal. Este opera lui Apollodor din Damasc şi con ine o band sculptat reproducând 124 de episoade din r zboaiele dacice (pl.). Sunt redate p trunderea romanilor în Dacia, trecerea peste Dun re, marile b t lii, c derea ultimelor rezisten e şi reîntoarcerea dacilor în casele lor. – Cap de netot! 6) Laura T utu. – Bun diminea a! (fam.). 7) Interjec ie care exprim mirare. – Localitate situat în Defileul Por ile de Fier ale Transilvaniei, unde, în anul 101, împ ratul Traian l-a învins pe Decebal. 8) Sau. – Localitate în Canada. 9) A scrie într-un registru. 10) ara de unde provenea Traian, el fiind primul împ rat care s-a n scut într-o provincie a Imperiului Roman. – În cale! DIC IONAR: OCA, IGN, APET, TSI, DIE, IACA, NEEB

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

DECEBAL – (87-106) ORIZONTAL: 1) Adev ratul nume al lui Decebal. Devenit rege în anul 87, în urma victoriilor ob inute împotriva romanilor la sud de Dun re, Decebal va renun a la vechiul nume. Decebal înseamn „cel puternic, cel viteaz.” 2) În ciur! – Vorba broaştei. – Denarii sexcenti, adic 600 de dinari (abreviere latin ). 3) Localitate în Etiopia. – Localitate situat în Defileul Por ile de Fier ale Transilvaniei unde, în anul 88, Decebal a fost învins de Tettius Iulianus, comandantul trimis de împ ratul roman Domi ian împotriva Daciei. Tot aici, în anul 101, Decebal a fost învins şi de împ ratul roman Traian. 4) Ucenic, discipol (înv.). – Raluca Lupu. 5) Abreviere latin pentru „Anno ante Christum”. - Pe malul stâncos al Dun rii, în apropiere de acest oraş, se afl statuia regelui Decebal. Statuia este sculptat în stânc , are o în l ime de 55 m, fiind cea mai înalt sculptur în piatr din Europa. A fost ridicat între anii 1994-2004 din ini iativa unui om de afaceri şi istoric amator. 6) Sanda Nicola. – În anul 105, împ ratul Traian a plecat din nou împotriva lui Decebal. O parte din armata roman a trecut Dun rea pe podul construit de Apollodor din Damasc. O alt parte a armatei romane a trecut Dun rea pe la Oescus, în fa a v rs rii acestui râu, a urcat apoi pe râu în sus şi a f cut jonc iunea cu celelalte trupe care traversaser Oltenia de la vest spre est. – A doua not muzical . 7) Sub ire, zvelt. - Loc cu izvoare de ap şi cu vegeta ie bogat în mijlocul unui pustiu nisipos. 8) Visat în centru! - Persoan care a avut de îndurat suferin e, chinuri îngrozitoare sau moartea pentru ideile şi convingerile sale. 9) Teritoriu cedat romanilor de Decebal în urma p cii din 102, al turi de Oltenia şi Muntenia. De asemenea, Decebal a mai fost obligat s predea armele, maşinile de lupt , meşterii primi i de la romani, s d râme cet ile. – Nadia Albu. 10) Parte mai înalt a unui scaun, fotoliu etc., care serveşte pentru a sprijini spatele persoanei care st pe ele; rezem toare, speteaz . – În anul 106, Decebal a preferat s se sinucid decât s cad în mâinile romanilor. Împ ratul Traian a trimis la Roma aceast parte a corpului lui Decebal pentru a dovedi Senatului şi poporului roman c Decebal fusese ucis. VERTICAL: 1) Om politic şi istoric grec (circa 155-236), autorul lucr rii „Istoria roman ”. Prin informa iile referitoare la r zboaiele daco-roamne, lucrarea sa reprezint un izvor foarte important pentru istoria Daciei în timpul lui Decebal. Autorul face cea mai frumoas caracterizare a lui Decebal care „era foarte priceput la planuri de r zboi şi iscusit în înf ptuirea lor, ştiind s aleag prilejul de a-l ataca pe duşman şi de a se retrage la timp. Dibaci în a întinde curse, era un bun lupt tor şi se pricepea s foloseasc izbânda.” (2 cuv.). 2) „Tettius ...”, generalul roman trimis de împ ratul Domi ian împotriva Daciei în anul 88. Acesta l-a învins pe Decebal în lupta de la Tapae. 3) Arm cu s ge i. – Sinonim cu „acidul para-aminobenzoic”. 4) La Muzeul Vaticanului din acest oraş italian se p streaz bustul lui Decebal, descoperit în 1822, cu prilejul s p turilor f cute la Forul lui Traian. – Otilia Lupu. – Andreea

T n suc. 5) La revedere. – „... traian ”, monumentul triumfal ridicat la Roma de împ ratul Traian pentru a comemora r zboaiele purtate împotriva dacil or. Este opera lui Apollodor din Damasc şi con ine o band sculptat care reproduce 124 de episoade din r zboaiele daco-romane. 6) Columna lui Traian reprezint , în viziunea marelui istoric Nicolae Iorga, „... de naştere a poporului român” (neart.). – Scoase din sertar! – Râu în Elve ia. 7) Pr jit prea tare. - Moned m runt egal cu un sfert de leu vechi cu circula ie şi în ara Moldovei (înv.). 8) Cercetat în scopuri ştiin ifice. 9) Una care tocmai a ieşit din cad . – Marele preot al lui Decebal care, în lupta cu romanii de la Tapae din anul 88, s-a pref cut mort ca s scape, fugind apoi noaptea. 10) Sunt reprezentate pe Columna lui Traian de la Roma; astfel, sunt redate p trunderea romanilor în Dacia, trecerea peste Dun re, marile lupte, c derea ultimelor rezisten e, întoarcerea dacilor la casele lor (sg.). – Negru, african. DIC IONAR: XDC, OLAM, CIRAC, AAC, ISA, PABA, AAR, ORT, ARAP

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Decebalus_b.jpg

Romanizarea spa iului daco-moesian a avut drept rezultat formarea unei popula ii daco-romane, popula ie care reprezint fundamentul poporului român. 1). DACIA ROMAN a). Constituire - Dacia a devenit provincie roman în anul ................. - Cuprindea doar o parte a statului dac, restul teritoriilor fiind: * ........................................................................................................................................ * ....................................................................................................................................... b). Organizare administrativ - provincie de rang ............................ - administrat de un legatus augusti (.............................................................................................) - capitala a fost stabilit la ................................................................................... ........................ - reorganiz ri succesive ale provinciei în anii: .............................., ..........................., .................... . c). Organizare militar - armat numeroas : - legiuni ................................................................................... ................................................................................. - trupe auxiliare - fortifica ii: ................................................................................................................... 2). ROMANIZAREA Defini ie: ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... ......................................................................................................................................................

Romanizarea Daciei a fost puternic şi ireversibil , a cuprins şi Moesia şi zonele dacilor liberi (cu intensitate mai mic ) şi a avut ca rezultat formarea daco-romanilor

DACIA ÎN TIMPUL STĂPÂNIRII ROMANE

ORIZONTAL: 1) Procesul prin care au fost aduşi în Dacia roman oameni din întregul imperiu roman pentru a ajuta la consolidarea st pânirii romane şi a valorifica bog iile din zon , în special aurul din Mun ii Apuseni. Aceşti colonişti au contribuit la integrarea provinciei Dacia în structurile economice ale Imperiului Roman şi la r spândirea elementelor de cultur şi civiliza ie roman . 2) Din când în când (fem.). – R sunet. 3) La revedere. – Aşezare dacic , apoi municipiu şi colonie în timpul st pânirii romane. A fost un important centru administrativ, politic şi militar al Daciei romane. Aici se afla sediul legiunii XIII Gemina. 4) Omul de pe list ! – Sunt în cort! – Bun, avut (reg.). 5) Provincia roman p r sit în anul 271 de împ ratul Aurelian din cauza atacurilor popula iilor migratoare. Aurelian a retras din aceast provincie roman armata, administra ia, marii proprietari de p mânt, dar cea mai mare parte a popula iei a r mas la nord de Dun re, unde a continuat procesul de romanizare. – Nicolae Alexandru (1352-1364) – domnitor al rii Româneşti şi fiu al lui Basarab I. 6) Aron Tiranul (1591-1595) – domnitor al Moldovei şi fiu nelegitim al lui Alexandru L puşneanu. – În oraş! – Vizit scurt . 7) Cump rat. – Movil Simion (1600-1601; 1601-1602) – domnitor al rii Româneşti. – Zer! 8) Important factor al romaniz rii în provincia Dacia. Al turi de administra ie, a fost principalul factor prin care romanii cuceritori şi-au impus legile, obiceiurile, limba în provincia Dacia. – P s ri r pitoare. 9) Vorba ursului. – Limit de cunoştin e sau de preocup ri. 10) Limba impus de romani în Dacia. Etapa oficial a romaniz rii geto-dacilor a început dup 106 când aceştia încep s înve e limba cuceritorilor. - Pielea obrazului. VERTICAL: 1) Rolul jucat de oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa în cadrul provinciei romane Dacia. 2) Coloniile şi municipiile organizate de romani în Dacia (Drobeta, Napoca, Apulum, Dierna). Acestea erau centre de produc ie şi de schimb, reşedin e administrative şi militare, legate între ele printr-o re ea de drumuri foarte eficient (sg.). – Grup mare de oi. 3) Spre. – Tudor D nil . – Localitate în Norvegia. 4) Ceas. - Arbore cu lemnul alb şi tare, rezistent, cu frunze opuse şi fructe aripate, înrudit cu paltinul (pl.). 5) Una dintre cele mai importante localit i din Dacia roman . A devenit aşezare urban prin anul 124, în timpul împ ratului Hadrian, apoi a fost ridicat la rangul de colonie de c tre împ ratul Marc Aureliu sau Commodus. 6) A duşm ni. – Mobil în buc t rie. 7) Sârguin , râvn . – Pr jit prea tare. 8) În acest moment. – Supus cuceririi romane dup 106. 9) Procesul prin care geto-dacii au preluat civiliza ia material şi spiritual a romanilor, în special limba latin . 10) Subsemnatul. – Împ rat roman, urmaşul lui Traian, care a reorganizat Dacia în dou rânduri: mai întâi împ r ind-o în Dacia Superioar şi Dacia Inferioar , apoi creând în nordul Daciei Superioare o nou provincie, Dacia Porolisensis.

DIC IONAR : MAH, AMOT

Podul lui Traian de la Dun re

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/78/Pod_Drobeta.jpg

Etnogeneza = ......................................................................................................................... ... ........................................................................................................................

“ Numele cel mai adev rat, autentic, de la primul desc lecat prin Traian este rumân sau romanus, care nume acest popor l-a p strat întotdeauna între dânşii [...] pân ast zi, acelaşi nume este dat îndeobşte şi muntenilor şi moldovenilor şi celor ce locuiesc în ara Transilvaniei. Rumân este un nume schimbat în curgerea anilor din roman; şi ast zi când întreb pe cineva dac ştie moldoveneşte spun: ştii rumâneşte? [...]. Un alt nume ei înşişi nu au primit între dânşii niciodat . Str inii îi numesc în chip felurit.” Miron Costin, De neamul moldovenilor ....................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

.........................................

.........................................

.........................................

.........................................

.........................................

.........................................

........................................

...................................

...................................

...................................

...................................

...................................

...................................

..................................

Prima sintez : ........................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ .................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. A doua sintez : ...................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................ .............................................................................................................................. ..................................................................................................................................................................................................

Procesul de formare a limbii române s-a desf şurat paralel cu etnogeneza româneasc . Limba român are un caracter fundamental romanic, demonstrat de fondul principal de

cuvinte precum şi de structura gramatical . Dialect = ........................................................................................................................... ................................................................................................................................................... ...................................................................................................................................................

DIALECTELE LIMBII ROMÂNE

“Cea mai str lucit dovad a acestui popor, de unde se trage, este limba lui, care este adev rata latin , stricat , ca şi italiana [...]. Întreaga temelie a vorbirii şi pân ast zi se ine de limba latin şi o parte din cuvinte stau neschimbate [...] o parte îns , mai mic , şi substantive şi verbe, au în sine împrumuturi din toate limbile vecine, dar mai mult din cea slav , iar mai pu in din limbile ungureasc şi turceasc ”. Miron Costin, Cronica rilor Moldovei şi Munteniei

LIMBA SUBSTRAT STRAT ADSTRAT

ROMÂN

.....................................

................................

................................

.....................

......................

.......................

.....................

Aritmogrif istoric: Etnogeneza românească

A

B Verticala A – B = Important istoric român care a adus argumente pentru a contracara teoria imigra ionist şi pentru a dovedi romanitatea românilor. ( 2 cuvinte ) Orizontal: 1 – Procesul prin care geto-dacii au preluat civiliza ia material şi spiritual a romanilor. 2 - Termen utilizat pentru a desemna locuirea neîntrerupt a daco-romanilor dup anul 271 în spa iul carpato-danubiano-pontic. 3 – Ultimul rege al Daciei. 4 – Popularea Daciei cu cet eni romani. 5 – Împ ratul roman care a retras armata şi administra ia roman din Dacia. 6 – Unul dintre cei mai importan i factori ai romaniz rii. 7 – Solda i elibera i din cadrul armatei dup încheierea anilor de serviciu militar; au constituit un important factor al romaniz rii. 8 – Important factor al romaniz rii constând în construc ia şi dezvoltarea oraşelor dup model roman. 9 – Categoria popoarelor europene din care face parte poporul roman. 10 – Tab r militar roman fortificat ridicat şi în Dacia. 11 – Procesul de formare al unui popor. 12 – Migratori care au jucat un rol important în procesul de etnogenez româneasc .

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

Factorul de continuitate a vie ii româneşti a fost obştea s teasc ( o comunitate cu organizare social-economic proprie şi un teritoriu bine delimitat, îndeplinind func ii: social-economice, politice, religioase şi culturale). Aceste obşti teritoriale se grupeaz în uniuni de obşti, numite de Nicolae Iorga „romanii populare”, din care au luat naştere forma iunile politice prestatale men ionate în izvoarele interne şi externe sub numele de: ri, codri, câmpuri, ocoale, cnezate, voievodate. Acestea sunt dependente, direct sau indirect, de un centru de putere str in, prin intermediul unei c petenii militare.

Interiorul arcului carpatic - .............................................................................. - izvoarele istorice men ioneaz existen a unor forma iuni politice prestatale.

„Gesta Hungarorum” - scris probabil în secolul al XII-lea, dar face referire la evenimentele de la sfârşitul secolului al IX-lea.

- scris de Anonymus – notarul regelui maghiar Bela al III-lea. .............................................................................................................................................. ................................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................ „Via a Sf ntului Gerard” - izvor hagiografic care relateaz despre forma iunile politice din

Transilvania şi Banat (secolul al XI-lea)

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.............................................................................................................................. ...........................

.........................................................................................................................................................

............................................................................................................ „Cronica lui Nestor” - document din secolul al XII-lea care aminteşte c

la trecerea maghiarilor prin Carpa ii P duroşi, spre Panonia, i-au g sit acolo pe români (termenul utilizat este de „volohi”) şi pe slavi.

La sud de Carpa i - ....................................................................... - izvor istoric: ....................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... - forma iuni politice prestatale atestate: ...................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... .................................................................................................................................................. La est de Carpa i - ................................................................................ - izvoare istorice - „ Cronica lui Nestor” şi „Povestea vremurilor de demult” – men ioneaz în acest spa iu urm toarele forma iuni politice prestatale: ....................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................

Între Dun re şi Marea Neagr - ....................................................................... - teritoriu aflat sub domina ie bizantin între anii 971 -1204 ( thema Paristrion) - izvoare istorice: inscrip ii - ......................................................................................................... ............................................................................................................... „Alexiada” - .......................................................................................................

....................................................................................................... Citi i cu aten ie textele urm toare: R spunde i urm toarelor cerin e: 1). Numi i conduc torul maghiar men ionat în text. - ........................................................... 2). Men iona i, pe baza textului, dou ocupa ii ale locuitorilor forma iunii politice prestatale condus de Gelu. ....................................................................................................................................................... R spunde i urm toarelor cerin e: 1). Preciza i secolul la care face referire textul. - .................................................................... 2). Men iona i, pe baza textului, denumirile forma iunilor politice prestatale. ....................................... ............................................... 3). Numi i, pe baza textului, conduc torul ordinului ioani ilor. - ............................................. 4). Preciza i, pe baza textului, dou obliga ii ale preceptorului ioani ilor fa de regele maghiar Bela al IV-lea, în schimbul c rora primeşte ara Severinului. .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. DIC IONAR hagiografie =............................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... cumani =.....................................................................................................................................

„ Când iscoada lui Tuhutum a v zut bun tatea şi rodnicia rii şi pe locuitorii ei, s-a întors în cea mai mare grab la st pânul s u spunându-i despre bun tatea acelei ri, c p mântul acela este udat de cele mai bune râuri şi din nisipurile lor se culege aur, c acolo se scoate din p mânt sare iar locuitorii acelei ri sunt cei mai nevolnici oameni din toat lumea c ci sunt români şi slavi, care nu au alte arme decât arcul şi s ge ile. Şi ducele lor Gelu sufer de mari neajunsuri din partea cumanilor şi pecenegilor.” Anonymus, Gesta Hungarorum

„ [...] deoarece acel preceptor (conduc tor) pe nume Rembald, în numele casei ospitalierilor (ioani ilor), s-a îndatorat de bun voie, pe sine şi casa ospitalierilor, s ia arme pentru ajutorarea regatului nostru în vederea ap r rii credin ei creştine [...] şi s ne dea sfat şi ajutor credincios, îi d m şi d ruim lui, şi prin dânsul numitei case, întreaga ar a Severinului împreun cu mun ii ce in de ea şi cu toate celelalte ce atârn de ea, precum şi cnezatele lui Ioan şi Farcaş, pân la râul Olt, afar de p mântul voievodului Litovoi, pe care îl l s m românilor aşa cum l-au st pânit.” Diploma cavalerilor ioani i, 2 iunie 1247

....................................................................................................................................................... pecenegi =................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... cavaleri ioani i = ....................................................................................................... ................... .......................................................................................................................................................

Sarcin de lucru

Urm ri i pe hart şi localiza i principalele forma iuni politice din spa iul intracarpatic şi extracarpatic.

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................

.......................................................................................................................................

TRANSILVANIA DE LA VOIEVODAT LA PRINCIPAT Aflat sub st pânire maghiar pân în secolul al XVI-lea, Transilvania s-a men inut ca voievodat, dar statutul politic al românilor s-a degradat continuu. 1). VOIEVODATUL TRANSILVANIEI a). Formare - s-a realizat în acelaşi timp cu expansiunea şi cucerirea maghiar ; - a avut la baz forma iunile politice prestatale intracarpatice: ....................................................................................................................................................... - în ciuda eforturilor regalit ii maghiare de a impune principatul (atestarea documentar în 1111 a unui princeps Mercurius la conducerea Transilvaniei), în cele din urm se va impune voievodatul – primul voievod atestat fiind Leustachius în 1176. b). Evolu ie - Transilvania şi-a men inut autonomia iar la conducerea ei s-au creat adev rate dinastii: Lackfi şi Csaki - începând cu anul 1541 Transilvania trece sub suzeranitate otoman şi devine principat. 2). ORGANIZAREA TRANSILVANIEI Din motive strategice, economice şi religioase maghiarii au colonizat Transilvania cu secui şi saşi. Structura social : - st ri privilegiate - ............................................................................. ................................................................................................................ - românii - .............................................................................................. a). Organizarea politic - Voievodul - ....................................................................................... - Adun rile nobiliare - prima atestat în 1288 b). Organizarea administrativ-teritorial - maghiarii - ........................................................................................... ................................................................................................................. .................................................................................................................................. ..................... - saşii -.......................................................................................................................................... - secuii - ............................................................................................................................. .......... - românii - ................................................................................................................................... c). Organizarea religioas - religia oficial : .................................; religia românilor ( ....................) fiind religie tolerat . d). Organizarea juridic - a fost reglementat în secolul al XVI-lea, dup încheierea r scoalei condus de Gheorghe Doja (1514), prin adoptarea documentului intitulat Tripartitum-ul lui Werboczi - 1517 3). STATUTUL POLITIC AL ROMÂNILOR - deşi românii reprezentau popula ia majoritar din Transilvania ei au fost excluşi treptat din via a politic ; - în 1366 diplomele emise de Ludovic de Anjou condi ionau calitatea de nobil de apartenen a la religia catolic ; - în plan local, românii şi-au men inut organizarea specific (adun ri locale conduse de cneji)

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Coat_of_arms_of_Transylvania.svg

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI Formarea statelor medievale româneşti extracarpatice s-a derulat într-un context extern favorabil, a beneficiat de contribu ia românilor din Transilvania şi a adoptat voievodatul ca form de organizare a statului. ARA ROMÂNEASC

- s-a format ca stat medieval prin unirea cnezatelor şi voievodatelor de la sud de Carpa i, atestate în documentul...................................................................................... ...............................................................................................................................

- prima încercare de unificare a apar inut lui Litovoi în 1277, încercare nereuşit deoarece în conflictul cu regalitatea maghiar Litovoi moare iar fratele s u, B rbat, este luat prizonier.

- în jurul anului 1290, potrivit legendei, s-a desf şurat “desc lecatul” lui Negru-Vod din F g raş.

- cel care a reuşit s unifice forma iunile politice prestatale de la sud de Carpa i a fost Basarab I Întemeietorul (1310? -1352) – probabil un urmaş al voievodului Seneslau. Statul creat de el s-a numit Valahia Nord-Dun rean iar capitala a fost stabilit la Curtea de Argeş.

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

........................................................................................................................................................................................................................................................................................

MOLDOVA

- s-a format ca stat medieval în secolul al XIV-lea, în urma unui dublu ...............……… primul………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

al doilea ………………………………………………………………………………………. ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DOBROGEA

- s-a format ca stat medieval în secolul al XIV-lea, prin unificarea forma iunilor politice prestatale ( .........................................................................…) în jurul rii Cavarnei.

- conduc tori: Balica (1346-1354), Dobrotici şi Ivanco. - între anii 1388-1417 a fost integrat rii Rom neşti de c tre Mircea cel B trân.

„ Mul imea nenum rat a vlahilor sus pe râpe a aruncat s ge i asupra oastei regelui ,care se g sea în fundul unei v i adânci,ce nici nu se putea numi cale, ci mai curând un fel de corabie strâmb , unde din pricina înghesuielii cei mai sprinteni cai şi ostaşi c deau din toate p r ile în lupt . C ci din pricina urcuşului pr p stios din acea vale nu se putea sui în contra vlahilor pe nici una din râpile de pe amândou laturile drumului, nici nu puteau merge înainte, nici nu aveau loc de fug , fiind f cute acolo pris ci, ci erau cu totul prinşi ostaşii regelui ca nişte peşti în vârşe ori mreje”

( Cronica pictat de la Viena) Sarcini de lucru:

Studia i documentul de mai sus ( imagine şi text) şi r spunde i urm toarelor cerin e: 1. Ce moment important din istoria rii Româneşti este evocat de cronic ? 2. Ce tactic de lupt foloseşte domnul rii Româneşti? 3. Ce semnifica ie are biruin a domnului valah asupra regelui maghiar?

Titulatura lui Mircea cel B trân Sarcini de lucru:

Comenta i textul de la doc.1, ar tând semnifica ia titulaturii; Pe baza documentului şi a h r ii, stabili i grani ele rii Româneşti în vremea lui Mircea

cel B trân. Titulatura lui Roman I Sarcini de lucru:

Comenta i semnifica ia titulaturii avînd ca model comentariul lui Mircea; Cu precizarea c Roman I integreaz Moldovei sudul acesteia ( ara de Jos), ar ta i ce

în elege i prin partea subliniat a textului . ORGANIZAREA ŞI CONSOLIDAREA POLITICO-INSTITU IONAL

„Eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur st pânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu st pânind şi domnind peste toat ara Ungro-Vlahiei şi a p r ilor de peste mun i, înc şi c tre p r ile t t reşti şi Amlaşului şi F g raşului, her eg şi domn al Banatului Severinului şi pe amândou p r ile pe toat Podunavia, înc şi pân la Marea cea Mare şi st pânitor al cet ii Dârstorului....” Cronica veche a mân stirii Cozia - 1406

„Marele singur st pânitor,din mila lui Dumnezeu domn,Io Roman Voievod, st pânind ara Moldovei de la munte pân la mare[…]”

( Actul din 30 martie 1392)

Dup constituirea statelor medievale se des vârşeşte organizarea intern prin consolidarea institu iilor statului, în timpul domniilor lui Petru I Muşat, Roman I şi Alexandru cel Bun - în Moldova, respectiv Nicolae Alexandru, Vladislav Vlaicu şi Mircea cel B trân în ara Rom neasc . Organizarea politic a) Domnia : ........................................................................................................................ .............................. .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................... b) Biserica : ...................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. c) Sfatul Domnesc : ...................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. d) Adunarea rii :

...................................................................................................................................................... ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Organizarea administrativ-teritorial .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. Organizarea militar ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Organizarea juridic .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEŞTI ORIZONTAL: 1) Primul domn al rii Româneşti (1310?-1352), zis şi Întemeietorul. A pus bazele statului medieval ara Româneasc . Numele s u este legat şi de ob inerea independen ei rii Româneşti de sub domina ia Ungariei în urma luptei de la Posada (1330). – Cap de copil! 2) Imperiu care va îngloba Dobrogea în grani ele sale dup anul 1417. Dobrogea a revenit în grani ele statului român în anul 1878, în urma particip rii României la R zboiul de Independen (1877-1878). – Biograf român contemporan (Alexandru) 3) Gabriel Eduard. – Unele care se îmboln vesc greu. 4) Termen folosit în vechile cronici medievale pentru a desemna întemeierea rii Româneşti şi a Moldovei. 5) Vergea de lemn, cu un vârf ascu it (de fier, os, piatr ) la un cap t, iar la cel lalt cu dou aripioare înguste, folosit în trecut ca proiectil de vân toare sau de lupt , aruncat dintr-un arc încordat (pl.). 6) A se isca. 7) Mioar . - Tij de metal filetat şi prev zut cu floare la unul din capete, care serveşte la asamblarea unor piese. 8) Nicolae Ionescu. – Sunetul tobei. – Perioad lung . 9) Stat care şi-a impus domina ia asupra spa iului românesc în perioada de întemeiere a statelor medievale româneşti. În ara Româneasc , domina ia acestui stat a fost eliminat de Basarab I în urma luptei de la Posada (1330) iar în Moldova de c tre Bogdan. Independen a Moldovei a fost recunoscut de c tre acest stat în anul 1365. Spre deosebire de Dragoş, Bogdan a eliminat domina ia acestui stat, motiv pentru care el este considerat adev ratul întemeietor al Moldovei. – Dou be e. 10) Stat medieval românesc cuprins între Dun re şi Marea Neagr , constituit la sfârşitul secolului al XIV-lea. Dup 1417, acest stat a intrat sub st pânirea Imperiului Otoman. VERTICAL: 1) Voievod din Maramureş care s-a r zvr tit împotriva regalit ii maghiare, trecând la est de Carpa i în jurul anului 1359. Este considerat adev ratul întemeietor al statului medieval Moldova deoarece, spre deosebire de Dragoş, nu a acceptat domina ia Ungariei. – Gol. 2) Necredincioas . - Grupare func ional monovalent rezultat prin înlocuirea unui atom de hidrogen din molecula amoniacului (chim.). 3) R sare soarele! – Popula ie de origine germanic , colonizat în Transilvania de c tre regii Ungariei în scopul consolid rii st pânirii lor în aceast regiune. – Gabriel Bethlen. 4) Prieten. – Grup de popula ii venite din Asia în secolul al XIII-lea. Au creat în estul rii noastre statul Hanatul Hoardei de Aur. Dec derea puterii lor în secolul al XIV-lea a creat condi ii favorabile pentru procesul de întemeiere a rii Româneşti şi Moldovei (sg.). 5) Unele care n-au mai plecat. – Maşin de teren. 6) A declara nul. – Sat în Sibiu. 7) „ ... – Vod ”, voievod legendar din ara F g raşului care, pe la 1290-1291, a coborât cu oamenii s i la sud de Carpa i. Cronicarii medievali îl consider întemeietorul rii Româneşti. – Andreea Esca. 8) Nota maxim . – A doua not muzical . 9) Cupru (simb.) – Avantaje. 10) Form de organizare str veche a popula iei autohtone daco-romane şi apoi române. Prin unificarea acestor forma iuni, s-au format cnezatele şi voievodatele. Iar prin unificarea acestora sub o autoritate central s-au constituit statele medievale româneşti extracarpatice (sg.). - Centrul Moldovei Mici, marca de ap rare organizat la est de Carpa i de c tre regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea c reia l-a numit pe Dragoş. Aceast marc de ap rare a constiuit nucleul

statului medieval Moldova şi avea capitala la Baia. DIC IONAR: ZUB, MIA, TAM, AMINO, SMIG

Bogdan I

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:Bogdan_I_of_Moldavia.jpg

DRAGOŞ VODĂ ORIZONTAL: 1) Statul medieval românesc la întemeierea c ruia a contribuit şi Dragoş, voievod din Maramureş. Legenda spune c Dragoş, aflat la vân toare, a întâlnit un bour pe care l-a gonit cu câinii pân la est de Carpa i, unde l-a ucis. Apoi Dragoş a f cut acolo un osp împreun cu boierii s i şi, pl cându-i ara, a decis s se aşeze aici. ara a fost numit dup Molda, c eaua care gonise bourul şi murise apoi de oboseal iar locul unde a fost ucis bourul a fost numit Boureni. – Sandu Marin. 2) Bucat muzical . – A indica. 3) Moldova, statul medieval a c rui întemiere este atribuit lui Dragoş de c tre cea mai veche cronic moldoveneasc , „Letopise ul de când s-a întemeiat

ara Moldovei”, scris la curtea lui Ştefan cel Mare, se afl la ... de Mun ii Carpa i. – Steag (înv.). 4) Jum tate de nuc ! – Reşedin a voievodului Bogdan, centrul unuia dintre cele şapte cnezate ale rii Maramureşului, pe care regele maghiar Ludovic I de Anjou o doneaz urmaşilor lui Dragoş, în special lui Balc (nepotul lui Dragoş) pentru a-i r spl ti serviciile aduse coroanei maghiare. Astfel, în anul 1365, regele Ungariei, prin dona ia pe care o face lui Balc, recunoaşte insuccesul încerc rilor sale de a-l îndep rta pe Bogdan din Moldova. Acest document poate fi considerat actul de naştere al statului medieval Moldova. 5) Mese de cult. – Sigl pentru „Societatea Financiar Interna ional ”. 6) În 1359, la conducerea Moldovei a urmat fiul lui Sas şi nepotul lui Dragoş. Acesta a fost înl turat de Bogdan, voievodul din Maramureş care se r zvr tise împotriva regalit ii maghiare şi a trecut la est de Carpa i. Nepotul lui Dragoş a participat la expedi iile militare ale regelui maghiar organizate împotriva lui Bogdan între anii 1359-1365 şi drept r splat pentru serviciile sale va primi vechile moşii din Maramureş de inute de Bogdan. – Centrul Moldovei Mici, marca de ap rare organizat în nordul Moldovei de c tre regele maghiar Ludovic I de Anjou în fruntea c reia l-a numit pe Dragoş. 7) Întinse. – Cap de copil! – Num r prescurtat. 8) Bune de cusut. – P s ri r pitoare. 9) Voievodat din nordul Transilvaniei de unde provin Dragoş şi Bogdan. Aceştia au trecut la est de Carpa i dar statutul lor aici a fost diferit: Dragoş, spre deosebire de Bogdan, a acceptat domina ia maghiar . 10) Scos din s rite. – Fiul lui Dragoş care a preluat conducerea Moldovei dup moartea tat lui (circa 1354); potrivit cronicilor medievale, domnia lui a durat 4 ani. VERTICAL: 1) Unitate teritorial politic şi militar , creat de Ungaria în nord-vestul Moldovei pentru a st vili atacurile t tarilor. Aceast unitate teritorial s-a numit Moldova Mic şi în fruntea ei a fost numit Dragoş care participase al turi de maghiari la luptele împotriva t tarilor. De aici a pornit procesul de formare a Moldovei. – Universuri. 2) Aflate în cort! – Una care este de culoarea z pezii. – Ars pe jum tate! 3) Ciocârlie (pop.). – Grup de popula ii venite din Asia la mijlocul secolului al XIII-lea care a creat la est de spa iul românesc Hanatul Hoadei de Aur. Prezen a lor la est de Carpa i a întârziat formarea statului medieval Moldova cu circa 100 de ani. Dragoş a participat la luptele pe care

maghiarii le-au organizat împotriva acestora între anii 1352-1353. 4) Termen folosit în vechile cronici medievale pentru a desemna în temeierea rii Româneşti de c tre Negru Vod din F g raş şi a Moldovei de c tre Dragoş şi Bogdan, voievozi din Maramureş. Bogdan este considerat adev ratul întemeietor al Moldovei deoarece el a ob inut independen a statului în timp ce Dragoş a acceptat domina ia maghiar . 5) Otoman. – Emanuela alintat . 6) Începe vacan a! - Horia Erbaşu. – C utat la urm ! 7) Pr jite prea tare. – Animalul urm rit de Dragoş pân la est de Carpa i. Dragoş Vod i-a pus pe moldoveni s zugr veasc pe steagurile rii sale capul acestui animal. 8) A al tura. – Cadavru. 9) A se odihni. – A da o form definitiv unui produs. 10) Deoarece Dragoş a acceptat domina ia acestora, istoricii îl consider doar un desc lec tor, în timp ce Bogdan, care a eliminat suzeranitatea lor este considerat adev ratul întemeietor al Moldovei. DIC IONAR: STAG, SFI, LIE

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

2

3

4

5

6

7

8

9

10

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C5%9Fier:DragosIofMoldavia.jpg

MIRCEA CEL B TRÂN (1386-1418)

ara Româneasc

BIOGRAFIE ...................................................................................................................................................... ....................................................................................................................................................... .......................................................................................................................................................

Politica intern Politica extern - de inea în Transilvania Amlaşul, F g raşul şi Banatul de Severin - se intitula „domn al rilor de peste mun i” - a organizat Oastea cea Mare - bun administrator - a înt rit sistemul de cet i de la Dun re - a sporit bog iile rii - stabileşte dreg toriile

- 1389: particip la lupta antiotoman de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) - 10 oct. 1394/17 mai 1395: victoria de la Rovine împotriva lui Baiazid - 7 martie 1395 - tratatul încheiat cu Sigismund al Ungariei împotriva otomanilor în vederea alung rii acestora de la gurile Dun rii şi din Europa - 1396: alia ii creştini sunt înfrân i la Nicopole de c tre otomani - 1402: intervine în luptele pentru tron din Imperiul Otoman, sus inând diferi i candida i, care îns nu au ajuns la conducerea imperiului; acest fapt va duce la impunerea în 1417 a unui tribut anual şi la pierderea Dobrogei - 1418: moare/ înmormântat la Cozia

„Eu, cel în Hristos Dumnezeu binecredinciosul şi binecinstitorul şi de Hristos iubitorul şi singur st pânitorul, Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu st pânind şi domnind peste toat ara Ungro-Vlahiei şi a p r ilor de peste mun i, înc şi c tre p r ile t t reşti şi Amlaşului şi F g raşului, her eg şi domn al Banatului Severinului şi pe amândou p r ile pe toat Podunavia, înc şi pân la Marea cea Mare şi st pânitor al cet ii Dârstorului....” Cronica veche a mân stirii Cozia - 1406 Sarcini de lucru:

Comenta i textul , ar tând semnifica ia titulaturii; Pe baza documentului şi a h r ii, stabili i grani ele rii Româneşti în vremea

lui Mircea cel B trân. ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

ALEXANDRU CEL BUN (1400-1432)

Moldova BIOGRAFIE ........................................................................................... ................................................................................................................... .................................................................................................................... ................................................................................................................... ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Politica intern Politica extern - prosperitate economic ; - înt rirea statului; -des vârşeşte organizarea administrativ , financiar şi militar ; - consolidarea puterii şi a prestigiului s u; - prima lege scris – „Zacon” – dup model bizantin; - bogat via cultural – activitatea lui Grigore amblac (c lug r erudit trimis în Moldova, în 1401, de patriarhul din Constantinopol).

- 1402: încheie un tratat cu Vladislav Iagello (regele Poloniei), prin care accept suzeranitatea Poloniei, tratat pe care îl reînnoieşte în 1404, 1407, 1411; - 1410: sprijin Polonia în lupta împotriva cavalerilor teutoni şi a Ungariei de la Grunwald ; - 1412: Polonia şi Ungaria semneaz la Lublau un tratat antiotoman; la aceast ac iune era nevoit s participe şi Moldova pentru c , în cazul unui refuz, ea avea s fie împ r it între cele dou mari puteri; - în 1420 respinge, prin for e proprii, primul atac al otomanilor asupra Moldovei, la Cetatea Alb ; - 1422: sprijin Polonia în lupta împotriva cavalerilor teutoni la Marienburg (400 de c l re i, conduşi de sp tarul Coman); - 1432: moare/ înmormântat la Bistri a.

“Acela care, cel dintâi a f cut s fie ştiut de str ini numele moldovenilor, pân atunci pu in cunoscut” Dimitrie Cantemir Argumenta i opinia lui D. Cantemir, referitoare la domnitorul moldovean. ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

IANCU DE HUNEDOARA (1441-1456) Transilvania BIOGRAFIE ............................................................................................... ........................................................................................................... ........... ........................................................................................................ .............. .................................................................................................. ......... .......... ................................................................................................... ......... ......... ....................................................................................................................... ....................................................................................................... ......... ......

Politica intern Politica extern - bun organizator, în domeniul administra iei, al vie ii economice, financiare, dar mai ales militare; - acord un rol sporit cavaleriei ; -a înzestrat infanteria cu arme de foc ; - purta luptele pe terenul adversarului.

- în 1441 îi învinge pe otomani în Serbia; - în 1442 este învins de otomani la Sântimbru (lâng Alba-Iulia) dar îşi reface armata, şi cu sprijinul lui Vlad Dracul, ob ine în septembrie 1442 victoria de pe râul Ialomi a; - 1443-1444: “campania cea lung ”, campanie antiotoman sfârşit prin pacea încheiat cu sultanul la Szeghed; pacea este favorabil creştinilor pentru c turcii se oblig s înceteze orice confruntare timp de 10 ani, sunt eliberate teritorii creştine. Pacea nu este respectat datorit papei Felix V care trimite flota vene ian spre Bosfor şi Dardanele; - 10 noiembrie 1444: înfrângerea creştinilor la Varna – regele Ungariei, Vladislav, moare în lupt ; - 1448: lupta de la Kossovopolje este câştigat de otomani în urma unei tr d ri; - 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mahomed al II-lea - 1456: moare/ înmormântat la Alba Iulia

„ Era pe-atunci un ostaş cu suflet mare, n scut în sânul unei nobile şi vestite familii de peste mun i; se numea Iancu de Hunedoara şi era un om n scut pentru a purta armele şi a sta în fruntea r zboaielor. Pe omul acesta ... dup cum stau m rturie faptele sale, pronia cereasc l-a ales ca viitor ap r tor al regatului ...” Ioan Thuroczi, Cronica ungurilor Men iona i ac iunile lui Iancu de Hunedoara, care eviden iaz partea subliniat a textului. ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

VLAD EPEŞ (1448; 1456-1462;1476) ara Româneasc

BIOGRAFIE................................................................................................ ....................................................................................................................... ....................................................................................................................... .............................................................................................................................................................................................................................................................................................................. ....................................................................................................................................................... Politica intern Politica extern - program antiboieresc - înt rirea institu iilor centrale; - protejarea comer ului intern; - reorganizarea armatei; instituie o gard personal format din mercenari; - în timpul domniei sale este atestat oraşul Bucureşti; - renumit pentru pedepsele pe care le aplica duşmanilor;

- 1461-1462: elibereaz Giurgiul în timpul campaniei de la sud de Dun re; - 16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la Târgovişte întreprins împotriva otomanilor; - boierii, fiind nemul umi i de politica domnului au trecut de partea lui Radu cel Frumos (pretendent la tronul rii), iar în urma unei scrisori false adresate regelui Ungariei, Matei Corvin, domnul a fost încarcerat la Buda pân în anul 1476 - eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul redobândeşte tronul, dar dup 2 luni este ucis de c tre boieri - 1476: moare/ este decapitat, iar capul dus la Constantinopol

„Art. I Sultanul consimte şi se îndatoreaz , pentru dânsul şi urmaşii s i, a proteja Valahia şi a o ap ra în contra oric rui duşman, f r s cear altceva decât suprema ia asupra suveranit ii stui principat, ai c rui voievozi vor pl ti Înaltei Por i un tribut de zece mii bani roşii.

Art. II Înalta Poart nu va avea nici un amestec în cârmuirea local a zisului principat şi nu va fi iertat unui turc s mearg în Valahia f r o pricin binecuvântat .(…)

Art. IV Voievozii vor fi aleşi de arhiepiscopi, de episcopi şi de boieri, şi alegerea va fi recunoscut de Poart .

Art. V Neamul român va avea slobod lucrare a legilor f cute de dânsul şi voievozii vor avea dreptul de via şi de moarte asupra supuşilor lor (…)

Art. X Niciunui otoman nu este iertat a lua cu dânsul unul sau mai multe slugi n scute în Valahia ori de ce sex vor fi, şi nici o geamie musulman nu va fi niciodat în nicio parte a p mântului român.

Capitula ia încheiat între Vlad epeş şi Mahomed II Stabili i principalele prevederi ale documentului ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

ŞTEFAN CEL MARE (1457-1504) Moldova

BIOGRAFIE ..................................................................................................... .......................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ............................................................................................................................

Politica intern Politica extern - înt reşte puterea central ; - reconstituie domeniul domnesc şi limiteaz acumularea p mânturilor de c tre boieri; - a înt rit Sfatul Domnesc; - organizeaz oastea rii; - stimuleaz comer ul prin acordarea de privilegii comerciale negustorilor braşoveni; - renumit pentru actele sale ctitoriceşti, fapt pentru care a fost numit „cel Sfânt”.

- 1462: atac Chilia pe care o cucereşte abia în 1465; - 1467 – victoria de la Baia împotriva Ungariei; - 1469 – victoria de la Lipnic împotriva t tarilor; - 1473: întreprinde o incursiune în ara Româneasc împotriva lui Radu cel Frumos, pe care îl înfrânge; - 10 ianuarie 1475: ob ine la Vaslui o victorie important împotriva otomanilor conduşi de Soliman paşa; - 12 iulie 1475: încheie un tratat de alian antiotoman cu Matei Corvin, regele Ungariei; - iulie 1476: victoria otomanilor la R zboieni - 1484: otomanii cuceresc Chilia şi Cetatea Alb - 1485: domnul depune la Colomeea un omagiu de vasalitate regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea - 1487 încheie pace cu Imperiul Otoman; pl teşte din nou tribut; - 1489: înt reşte alian a cu Ungaria, ini iat în 1475; - 1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan Albert, regele Poloniei; - 1499: este recunoscut independen a Moldovei de c tre Polonia şi Ungaria prin tratatul de la Hârl u; - 1504: moare/ înmormântat la Putna

„Fost-au acestu Ştefan-vod om nu mare de statu, mânios şi degrab v rs toriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospe e omoriea f r jude u. Amintrilea era om întreg la fire, neleaneşu şi lucrul s u îl ştia a-l acoperi şi unde nu gândiai acolo îl aflai. La lucruri de r zboaie meşter, unde era nevoie însuşi se v rea ca v zându-l ai s i, s nu s înd r pteze şi pentru aceia raru r zboiu nu biruia, şi unde biruia al ii nu perdea n dejdea, c ştiindu-s c zut jos, s r dica deasupra biruitorilor.”

Grigore Ureche – Letopise ul rii Moldovei Stabili i, pe baza sursei, calit ile şi defectele domnitorului Moldovei ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

MIHAI VITEAZUL (1593-1601)

ara Româneasc BIOGRAFIE ...................................................... ........... ........... ........