rare .. Silvius este tatal lui Aeneas Silvius, care la rindl:11lui este parintele Iui Latinus Silvius. Dltimul a intemeiat!'ji el dteva colonE, ai carol' locuitori au capatatde~u~i~rea de "veehii latini". De aci .inainte numele de SIlvIUSs-a dat tuturor acelora care au· domnit ·la Alba Longa.Regele Alba a fost fiul lui Latinus, Atys, pul. Iui Alba,.Capys allui Atys, Capetus al lui Capys, Tlbennus al 1mCapetus. .. Tiberinus s-a inecat in vreme ce incerca sa treadi

inot fluviul Albula ~i apa s-a nm11it Tibru, nume earedainuie pina in vremurile noastre. Apoi a urmat 1a dom-nie Agrlppa, fiul 1ui Tiberinus. Dupa Agrippa domne.!?teHamulus Silvius, eare a primit tronul chiar de la tatiHsau. Romulus Silvius a fost lovit de trasnet, afja di. scep-trul domniei trece in miinile lui Aventinus. Acesta a fostingropat pe colina <:e-ipoarta numele f?icare acumv fac~parte d.in Roma. Dupa Aventinns a urmat. Proc?, tata~ lUlNumitor 51 Amulius. Proca Ii las~amOf?temrelUl NumltOX:,intiiul sa~l vlastar, sceptrul regesc al gintei Silvia. Darsilnicia a avut mai multa putere dedt vointa tatiHui sau .si decit respeetul datorat virstei., Amulius, uzurpind trollul fratelui sau, ii ia locul. Laaceasta el mai adauga 0 nelegiuire : ueide urmaf?ii de sexbih'bate.sc ai fratelui sau, iar pe fiica acestuia Rhea Sil-via aratindu-i, chipurile, odeosebita cinstire, 0 numef?tevedtaUi, pentru ea, raminind fecioara toata viata, sa.-irapeasca speranta de a avea urma~i.

,ROMULUS ~I REMUS. INTEMEIEREA CETATII ROMA

.1

..iv' Dar dupa· pa;erea mea, C inteineierea unui ·~ra~ atitde insemnat ea Romafji inceputul celei mai intinse puteri,·dupacea ,a zeilor, se datorefjtemai ales d,estinului. Con.:..stdnsii prin silnicie sa-~i calce 1egamintul de v~stala, ,RheaSilvia nascn doi gemeni 9i, fie din convingere·, fie peptr-q

ea socoteamai demn sa puna pe seama unuizeu pikatulei; atribui aceasta paternitate incerta: zeului Marte.· eutoate acestea, nici zeii ili nici oamenii n-au putut-o fedde cruzim~a regelui, nici pe ea, nici pe copii. Vestalaestearuncata: in temniFi, iar copiii sint condamnati din po-rUrlca rege'lui sa fie azvirliti in apa curgatoare a fluviuluiTibru. Fie din intimplare, fie din milostivirea zeilor,-Ti-bnH tocmai se revarsase peste maluri, formind baIti, dincare pricina nu se mai·putea ajunge pina la albia adeva-rata a fluviului. eu toate ca apa era statatoare, slujitoriicare duceau copiii sperau ca ace~tia sa se inece in balti.Crezind ca in chipul acesta due la indeplinire poruncaregelui, au lasat copiii la marginea mlailtinii, acolo undese gase~te smochinul Ruminalis 1 (odinioara numit zice-seHomularis), Pe atunci aeele meleaguri erau pustietati in-tinse. Se spune ca, dupa ce apa putin adinca a depus peuscat albia plutitoare unde erau agezati pruncii, 0 lu-poaica impinsa de sete, care ief?isedin codrii muntilotapl'opiati, Huzind tipetele copiilor, s-a abatut din drumspre Ci ~i, aplecindu-seasupra lor, Ie-a dat sa suga· ouatita blindete, incH un cioban al turmei regef?ti a gasit-oin vfeme ce-i lingea.

Legenda ii' da acestui cioban numele de Faustulus.Acesta i-a aelus la stina !?i i-a incredintat nevestei sale,Larentia, ca sa-i creasca. Dnii autori au scris ca Larentia

'eta 0 femeie de moravuri Ll..<;>oare,motivpentru care afostporedita de ciobani "Lupoaica" l?i ca de aid a luat na.<;>-tere legenda care infatil?eaza aeest fapt drept un miraco1.Copiii nascuti 9i crescuti astfel, indata ce au ajuns lavirsta tineretil n-au lenevit pe la stina f?ipe linga turme,ci au inceput sa colinde padurile vecine umblind dupaVlnat. Dobinclind priil aceasta· indeletnicire putlOre tru-peasca ~i biirbatie, ei nu se multumeau numai cu vinarea£i31';.lor,ci atacau ~i tilharii incai'cati eu prazi, pe 'care Ie

. 1 Ficus RuminaHs era unu! din sn1Qchinii vestiti care ~re!?teape p~antele colinei palatine in lo~ul numit Germalus.

imparteau eu pastorii. AsHeI, cu ceata de pastori tined,care sporea din zi in zi, infruntau primejdiile 9i organi-zau 9i jocurile.

\V Se spune ca pe atunci se celebra pe mun,tele Pala-

tin sarbatoarea Lupercaliilor 1 si ca acest munte se numea, 21a inceput Palantium, dupa cetatea arcadiana Pallanteum ,iar mai tirziu Palatium.

Evandru care era m~cadiande ba9tina 9i stapinise cumult timp i~ainte aceste Iocuri, a introdus aceasta sarba-toare adusa din Arcadia: tinerii care il sarbatoreau pePan Lycaeus 3 alergau despuiati, sd1imbind glume intreei. Pe acest zeu romanii I-au numit mai tirziu Inuus 4.

Hotii stiau ziua dnd avea loc sarbatoarea. Miniati capierdu~er~ prazile, ei surprinsera pe Romulus 9i Remuspe dnd acestia se ocupau cu pregatirea jocurilor. ROl1lU-Ius aparind~-se cu inv,er9unare, tilharii I-au prins numaipe Remus, pe care I-au predat regelui Amulius, invinuin-du-i pe nedrept aUt pe Romulus dt 9i pe Remus ca arface. incursiuni pe ogoarele Iui Numitor, impreuna ey v

oadunatura de tineri fara capatii, 9i ca s-ar deda la prada-ciuni ca intr-o tara najma9a. .

Ca urmare Remus este predat 1ui Numitor &pre a itpedepsit.

FaustuIus banuise dede neam regesc, caci 9tia

Ia inceput ca crescuse vlastarica ni9te copii fusesera aruncati

1 Lupercaliile erau sarbatorlle purifidirii ~i expierii in on~>a-rea zeului Pan ~i se praznuiau la 15 februarie. Num~le p:'ovm~>de la grota sacra Lupercal, situata la poalele P~latll::ul,!l, unddin cele ~apte coline ale Romei, pe care se OflC13sarbaloarcnlui Pan. .

2 Oras in Arcadia sudica din care, potrivit legendei, regeltEvandru i-a colonizat pe arcadieni pe malurile Tibrului, in jUl'ulPalatinului. - ,.. I

3 Lycaeus era 0 poreda data z€ului Pan, dupa mun'~l1 (III

sudul Arcadiei unde se niiscuse acest zeu.4 Inuus (de la verbul ineo-i1'e == a gramadi), straveche divi

nitate itaJica. sirnbolizind abundenla og~arelor.

din ordinul regelui, iar ,rremea in care el Ii 1:uasela din-sulse potrivea intocmai ,cu acee/1in care avusese 10C' aceaintimplare. Dar el nu voia sa dea pe fata acest fapt,· decitrlaca s-ar fi ivit vreun prilej favorabil, sau daca nevoial-ar £i silit. Dar iata ca nevoia s-a ivit. Astfel, impins deteama, Faustulus Ii desvaluie lui Romulus ohirsia lor. Dealtfel 9i Numitor, care tinea pe Remus in tem~ita, dupace a aflat ca cei doi sint frati gemeni 9i comparind amvirsta dt 9i infati9area lor, care nu parea a unoI' oamenide rind, i9i aduse aminte de nepotii sai. $i tot cercetindeI, ajunse pina acolo incH nu mai era depprte de a anaobir9ia lui Remus. In felul acesta se urzi din toate partEeun complot impotriva regelui. Romulus n-a venit in frun-tea cetei sale (caci nu era pregatit pentru 0 lupta des-ohisa) ci porunci pastorilor sa vina la palatul regal £iecarepe un alt drum 9i la 0 anumita vreme ; apoi il atacara perege cu toW deodata. La rindul sau Remus, il ajuta 9i e1cu 0 ceata a1catuita din oamenii lui Numitor. In chipulacesta fu suprimat regele Amulius.

VI Numitor, de la cea dintii tulburare, striga ca vraJ-ma9ul a patrlJns in ora9 9i ca a atacat .palatul regal; deaceea el chema tinerimea albana in cetate, ca sa-I deaajutor 9i s-o apere ,eu armele. Vazind insa ca Romulus 9iRemus au sfir9it lupta 9i se indreapta sp.re dinsul, pen-tru a-i aduce cuvenitele urari, convoaca numaidedt adu-narea, dezvaluie faradelegile fratelui sau, destainuie obir-!jia nepotilor sai, aratind cum s-au nascut, cum au fostcrescuti, cum au fost reeunoscuti, 9i, in sfirl?it, anunta ~iueiderea tiranului, prezentindu-se pe sine ca singurulfapta9' Inaintind cu ceata lor in mijlocul adunarii, Ro-mulus 9i Remus l-·au aclamat pe bunk ca rege : strigatelede aprobare ale multimii au intarit acest titlu 9i in felu1i1cesta domnia a fost incredintatii regelui NLUuitor.

Astfel, dupa ce statuI alban a fost dat in stapinire luiNumitor, pe Romulus 9i pe Remus i-a cuprins dorinta de

a intemeia un ora~ pe a«;:elemeleaguri unde fusesera ga-siti 9i creseuti. Cad -populatia albanilor y:;;il~.tinilor erafoarte numeroasa la ea adaugindu-se :;;ipastorn, care erauconvil1!~ieu totE 'ea atH Alba oit 9i La~iniu:n VOl'p midpe linga 0l'a9u1pe care il VOl' intem~Ia el.yDupa ~eeea

. insa in sufletul eelor doi frati ineoltl un _pacat stramo-f;€sc;setea de putere, 9i de aei urma 0 ce~rta josnic~, is-:-cata'dintr-o pricina destul de neinsemnata. Pentr;l c~ celdoi. frati erau gemeni 9i deci respectul pentru V1r?~anuputea face deosebire intre dim,;ii, au hotarit ca zell, suba caror ocrotire se aflau acele tarimurl, sa arate prinauguri 1 cine va da numele noH cetati r,;icine 0 va clrmui.Romulus i9i alese ca loc de ob::,enatie PaJc.tinul, iar Re-mus, Aventinul 2. . i

VII Se spune ca mai •.intii lui Remus i. s-au arata~semnele prevestitoare 9i anume 9ase vultun ; dar nu.malce s-a anuntat aceasta preYestire, ca lui Romulus 1 searatara de doua ori mal multi vulturi, asHel incH a111in-doi au fost aclamati ca' regi, fiecare de tabara sa, unii in-voc1nd faptul di Remus vazuse mai intii vul turii, iar cei,-1alti ca Romulus a vazut un numar mai mare. Din acea~tapricina s-a i&cat mare vrajba, care s-a transform at ll1-tr-o incaierare singeroasa ; in invalmageala, grav lovit ·defratele sau, Remus a cazut fara suflare.

S-a mai raspindit 9i 0 aHa legenda 9j anume ca Remusa sarit peste noile ziduri ridicate de Romulus, cu intentiade a-9i bate joe, 1ar Hamulus I-a uds rostind aeeste cu~viute : "A~a sa piara de aiei inainte toti acei care VOl' in-draini sa sara peste zidurile r-idicate de mine!" AsHel

, 1 Auspiciile, observarea vointei divinita\ii ?upii ZbO.lyl p~::siirilor ave.s+specio), sau dupa mod~l ~~m mmcau. P~ll sa;llrlintr-o turtii anume pregiititii (ex tnpudllS), se luaumalilt~ In-ceperii oriciirui act public important. . .

2 Una din cele !?apte coline ale Romei, intre Palatm~l Monl>('HC!lUS.

a ajuns Romulus singurlJl stapin pe 'putere, iar cetateaintemeiata a luat numele fondatorului sau, llama 1.

Muntele Palatin, uncle erescuse, a fost eel dintii locpe,care Romulus I-a intarit. Slujbele religioase Ie-a ofi..,.ciat pentru ceilalti zei dupa rinduiala albana, nuniai pen""tru Hereule 2 dupa ritul grec, a~a cum fusesera statorni-cite de Evandru.

Legenda spune ca Hercule, omo"rind pe Geryon 3, aadus pe aceste meleagurio cireada de vite de 0 uimitoarefrllmusete; minind-o din urma, a treeut-o inotpesteTibru ~i' a poposit eu ea aproape de fluviu pe 0 pajir,;teeu pa~une imbe19ugata pentru ca vitele sa se odihneasca9i sa pasca. El insu9i,obosit de drum, s-a culcat. Cum erainsa cam ingreuiat de mincare 9i de vin, a fost cuprinsde un somn adine. Un pastor de prin acele locu!"i, cu nu-mele de Caeus, trufa~ din prieina fortei sale, a fost ade-menit de frumusetea vitelor :;;is-a hotarit sa Ie fure. Dacaar fi- minat toate vitele in pe9tera, inse9i urmele cireziil-ar fi ca]auzi t intr-acolo pe stapin, in cautarea ei. Deaceea Cacus a ales pe cele mai frumoase 9i Ie-a bagatde-a-ndaratelea in. pe~tera, tragindu-le de caada. Cind inrevarsatul zorilor Ii:er~ule s-a trezit din somn 9i :;;1-arotit .,ochii peste cireada, bagind de seama ca lipse9te 0 partedin vite, s-a indreptat spre pe9tera ap!"opiata ; el i:;;iHi-

1 Roma veche era asezatii la 25 km. de varsarea Tibrului -inMediteranii. Cele mai vechi a$ezari dateaz{l de let inceplltul pri-mllllli milenill. Primii locuitori, proveniti din' emigrantii latini $i'sabini, s-au stabilit pe colina Palatina, apoipe Quirinal, Capito-liu, Aventin, Viminal, Esquilin fii Caelius. Arheologii aU stabilitfondarea ora~ului Roma in sec. VIII Le.n. ceea ce corespunde da-

. tei de 753 sau 7541e.n. r.aspindita in antichitate fii mentionatii deanalifiti fii istorici. Interneierea Romei se bazeazii pe contopirea co-munitiitilor latine, sabine $i etrus{:e.

2· Hercule - Herades al elinilor :- nascut din Ze4s $i Maia,identificat cu 0 striiveche divinitate italica a sabini1or, s'emoSaricus, de\'enit Dius Fidius al latinilo1'. " .

3 Monstru mitologic urial?, cu trei trupuri, care .domrlea ininsula Erythrea; a fost dobor-it de Herc1l1e.

ruse socoteala ca poate intr-acolo d'llc urmele vitelor, darvazind ca toate urmele duc inafara ~i nici una nu mergespre per;;tera, nedumerit. ~i J?-e.~tiindce sa faca, a plecateu cireada din acel loc pnmeJdlOs.

Cind vitele au pOl"nit la drum, unele au mugi.t (cumeste in firea lor) dupa cele care lipseau. Vitele dm pe~-tel'a ie-au raspuns; mugetul lor I-a intors pe Herculedin drum si I-a indreptat din nOll spre pe9tera. DeoareceCacus a in~ercat sa-l opreasca cu forta de a intra in pe9-tera Hercule I-a lovit zdravan Cll;bita. Zadarnic a che-mat' Cacus in ajutor pe ceilalti pastori, caci pina la urmas-a prabu9it IJ.1ort. ~ " .

. Pe atunci tinuturile acelea erau stapmlte de Evan-dru, fugit din 'Pelopones. El Iev stapi~ea n~ atit datoritaunei puteri de adevarat conducator, Clt m~l ales ren~me.-lui sau. Era un barbat respectat ~i adrmrat de cellalt1,

pentru ca ~tia sa scrie, ceea ce era ceva nou ~i de mirarein ochii unor oameni fara carte. Evandru era respectatde toata lumea mai ales datorita credintei ca mania lui,Carmenta 1 a avut darul prorocirii: pe ea 0 pretuise ~io admirase'lumea pina la sosirea Sibylei 2 in Halia.

Atras la fata locului de faptul ca pastorii se ingrama-disera ~i facea~ zarva in jurul stdlinului, vinovat de uci-derea unui om, Evandru, dupa. ce a aflat ca este vorbade 0 crima r;;icare era pricina, "se uiUi la infati9area luiHercule, care parea cu mult mai deosebit ~i' mai maretdecit oamenii obi9nui~i, 9i-l intreba ce fel de om este.

1 Carmenta sau Car mentalis era, dupa legendele italie~, 0nimfa dotatii eu darul prezicerii. De origina arcadiana, ado~'ata .eaC1ivinitate protectoare a na~tel'ilor, era sarbiitoritii inl~e 11; ~l 15 m-lluarie. Dupa ea a fast denumW:\ P?arta ~c:rment~l:s d~n Roz:n~.

2 Sibyla, dupa tradj~ie, coea maL vesllta preZlcat?are .a.ntlca,!ii-a stnbilit rel)edinta in,ora$u.i s:umae ~i .~-a pus .l~. dlS.poz~tla r~-1;l'llli Tnrquinius Superous cartl~e pr;)r~~l1!or r.I:tb?! Stbyltnt), ~nI, '>\ vlllllll1 . f<:le erau pastrate m CapltollU, fllnd eonsultate m

, 1.llid ('I'lt i( l' d un colegiu de preoti, $i cuprindeau oracolet I \.1 1111,11,> pc,.lInJ roman.i.

Indata ce-i ana numele, cine i-a fost tata.! ~i Care ii erapatria, ii zise: "Bercule, fiu al lui Jupiter, fii bine ve-nit! Mama mea adevarata ti1euitoare a ,"ointei zeilor aprorocit ca /tu vei spori numarul zeilar eere~ti 9i ca tleti se va harazi aiei un altar, numit de poporul care vaajunge eel mai bogat 9i eel mai puternie din toate po-poarele de pe pamint «Altarul eel mai mare» ; la el se V(Jl~

face slujbe dupa rinduielile tale."Intinzindu-i mina, Hercule taspunse ea prime~te

praoroeirea 9i ca va implini vrerea ursitei prin ridiearea:;;idedicarea altarului. Aeolo ~i atunci pentru intiia oadiin cinstea lLliHercule a fost aleasa din eireada junca ceam3i frumoasa ~i s-a facut primul saerificiu. La eeremoniasilerifieiului :;;i la ospat au fost admise familiile potitiiJOl':;;ipinarilor" pe atunci cele mai vestite din acele loeurr.

Intimplarea a faeut ea potitii .sa vina mai deuemela cel'emanie 9i sa Ii se paata oferi maruntaiele; pinariiau luat parte numai la resturile ospatului. Din aceastacauza a ramas statornicita de atunci datina ca neamul pi-narilor cit va trai, sa nu se infrupte din maruntaie. In-drumati de Evandru, potitii au fast multe veacuri sluji-torii aeestui altar, p,ina cind tot neamul lor s-a stins.Aeeasta s-a intimplat din pricina ea ei tre.eusera slujba ceIi se incredintase pe seama sdayilor publici. Dintre cul-tele religioase straine de atunei, Romulus I-a adoptat nu-mai pe aeesta. El era e011\"insea numai prin insu:;;iri ex-eeptionale se. poate dobindi faima de nemuritor, p€ caredealtfel propria-i soarta i-a barazlt-o.

VIII Dupa ee Romulus a oficiat eeremoniile religiaase,potrivit rinduielilai:, a ehemat poporul la adunare si i-adat legiuiri in privinta eonvietuirii pentru ca a asel~eneagloata de aameni n~ putea 'sa s~ contopeasca intr-un

1 Potitii erau pl'eotii lui Hercule, iar pinarii, ajutomele lor.olegiul lor a Jost ulterior preluat de stat.

p,opor decit 'numai prin legi. Insa Romulus a socotit calegile date VOl' fi sfinte pentru ni9te oamen1 simpli, dacael insu~i se va face respeetat de ceilalti ai sai prin anu-mite insemne ale puterii. De aceea el Ii s-a inHitj~at in-tr-un chip impunator, atit prin ve~mintul str<llucitor, cit~i prin garda sa de doisprezece lictori 1 care sa-l inso-teasca pretutindeni. Unii socoteau ci'i numarul de doi-sprezece lictori provine de la cei 12 vulturi care ii pre-vestisera domnia. Mie iusa nu-mi vine greu sa ma alaturparerii care sus1;ine ca atit ve~;nlintele, insemnele ~i obi-ceiul folosirii unor astfel de slujitori, au fost imprumu-tate de la etrusci, vecinii no~tri, de unde 'a fost luat ~iscaunul cuni! 2 ~i toga praetexta 3 ~i ca tot de la etrusci afost imprumutat 9i numarul de doisprezece lictori, pe careobi~nuiau sa-l aiba regii lor, deoarece la alegerea regeluiluau garte douasprezece cetati, iar fiecare cetate dadeacite un lictor.

In vremea asta, Roma cre~tea 9i-~i largea incinta, in-globind mereu alte ~i aIte terenuri, mai de graba in spe-ranta unei populatii mai mari in viitor decit din necesitatiimediate. Atunci, pentrn ca aceasta madre a ora~ului sanu fi~ de9artii ~i pentru a spori numarul locnitorilor,Homulus, dupa vechea ll;letoda a intemeietorilor de orage,care, adunind 0 111ultimede oarneni simpli ~i saraci, pre-

1 Lictorii form au garda spcciala a tuturor magistratilor 1'0-

llJani care dispuneau de imperium. (prerc;gativele pu~rii) : consuii,dictatori, pretori, guvernatorii de provincii, proconsuli, propretori,tl'ibunii militari; numarul lor varia, dupa rangul magis:ratului,de la 2 la 24. Merge-au inaintea magistratilol' purtind pe umaruldrept fasces, un manunchi €Ie nuiele de ulm, legate cu 0 centura,'lvlnd a secure la mi.iloc. Eierau ;;i executorii sentintelor capi-1:11('.F'as ille simbolizau puterea suprema a statului. Obiceiul,11'1",1.1 ville de la etrusci, unde fasciile simbolizau unirea celarI I II'I II~J ill ('onfcderatia etrusca. '

I , "11111111 11l:t1\.l1ordemnitari romani.I'II ,I II 1111I'll JlIlI'J ur{l pe care 0 pm' tau copiii pin), la J 7" ani,

1'1 I 1","\11 "

tindeau totus,i di sin:t nascutipe aeele mele.aguti, a deschisun asylum pe locul care este acum imprejmuit intre celedoua dumbravi, la coborirea de pe Capitoliu. Acolo si-augasit adapost, fugind din sinul populatiilor vecine,' faradeosebire daca era om libel' sau sclav 0 multi me deoameni dornici de 0 viata nouii. In mod~l acesta's-a pustemelia viitoarei puteri a romanilor.

$i fiindca Romulus a fost multumit de noii locuitori,le-a orinduit un sfat care sa-i cirmuiasca. A ales din rin-dul lor 0 suta de senatori 1, fie ca acest numar era in-?eajuns, fie ca numai 0 suta erau cei care puteau fi ale~i.senatori. Este sigill' ca ace9tia au fost numiti pat:res, pen-tru cinstea ,care Ie-a fost acordata ~i ca urmaf;iii lor s-aunumit patricieni.

IX Intr-adevar, cetatea roman a ajunsese aUt de pu~'ternica, incH se putea masura in razboi cu oricare din ce-tati!e vedne. :Qar din pricina lipsei de femei puterea

1 Numiirul senatorilor (patres), initial de 100, a crescut pina1.a 600 in timpul republicii, la '900 in timpul lui Caesar ;;i a fostredus de Augustus la 600. Senatul (serzatus), constitult numai dinpatricieni, a fost institutia cea mQi importanta ;;i forul suprem alconduGerii statului militarist roman in perioada republicii. Injurisdictia sa intrau toate problerriele din domeniul intern si ex~tern, fEnd bastionul, aristocratiei conducatoare: confirmarea ma-gistratilor ale:;;i; problemele padi ;;i ale razboi'ului, Coilducerea'politicii cxterne, controlul cultelor, acordarea de puteri exceptio-~~ci~ . '

, 2 Sabinii sau sabeUi, populatie vecina cu latini~, $upusa de r~-'mani in 420 i,.e.n. ,lmpreJ.ma ,cu latinii, umbri;j ;;i oscii erau celemai vechi populatii italice 'autohtone. Ramura 'cea mai numero<:lsaa triburilor sabeliceera formata' din samniti, grupati in confe-deratia samnita care, in prim"l perioi:\da <:1republicii romane, s-ahnpotrivit 200 ,dg,ani exp<:msiunii remane.l;;i aveau 'a$ezarile inregiunea Apeninilor,