FRAGMENTEDIN

ISTORIA ROMANILOR

ittcla0a

DE

atoll cto ;ourintizalti

Sub auspiciile Minsteriului Cultelor si Instructing Ponce si ale Academia Rodin

TOMUL AL DOILEATraducere flcutl de

TOAN T, T

BUCURE5TIStabilimentul grafic I. V. SOCEC , Strada Berzel, 59.

1900.

-

-

.

Fl

11 -

[.

:41

--z_MWas.

,

FRAGMENTEDIN

ISTORIA ROMANILOR

44,075. 11

FRAGMENTEDIN

ISTORIA ROMANILORDE

arou ae 'urmuzalti

Sub auspiciile MinsteriuluT Cultelor si lnstructiunii Pub lice si ale Academia! Roman

TOMUL AL DOILEATraducere ficutg de

Io A.N si__,AvIci

---LiwkI95-

BUCURE5TIStabilimentul grafic I. V. SOCECt , Strada Berzel, 59.

1900.

ludoxiu

SCARA MATERIEI.

Istoria bisericii romane In Ardël.

CA PITOLUL VII.

di. Stare& biserioil de nit greoeso- tn"Ard61 pe timpul prinoipilor alesY.

Pagina

flPlotismul poporului romfmesc 1

U§urarea succesivii a positiuniT preotimi1 greco-orientale 4Resistenta mai multor Metropo1it1 mall §i persecutiunile pornite contra

lor 11Aletr000litul Ilie Jore§ti 13Instructiunile date Episcopuld Stefan Simonovicz 14Archiepiscopal Sava Brancovici 20§irul Archiepiscopilor greco-orientall 22

B. Stitruintele unionists in Ard61 sub Casa tmphItt6oeit .

Motivele de uniune ale CruliY §*1 greutätile convertiril 24AvOntul §i pretentiunile partidulal catolic 24ImpIrecherile purtätorilor de Indere §i ,nesignranta Ardélulul . . . 25Certurile pentra titlud tii rangari 27Conlucrarea plinii de maces a Cardinakild Kollonicz §i a Iesuitilor . 32

VI

Pagin a

Aparent& egalitate de dreptud in adevkata siluire de congtiinte . . 34Negotied incep&tóre gi apropiatl Invoiala cu clerul romAn 36Primirea, confirmarea i regularea uniunii. 47IndisposiOunea gi plhgerile unitilor din cause executkii concesumilor 48Pretensiunile catolicilor gi concesiunile ce li se fac 51Opositiunea staturilor acatolice gi a gnvernulul pr ovincial . 60Statut impkkesc pentru unici 65Numirea lul Atanasie ca Episcop unit. Firea, positiunea gi viitorul bi-

seri oil unite 69Resistcnta, protestarea gi suferintele nreotilor i laicilor romani . . 74Siluirea unionist& ft resistenta poporatiunii. Negut&toril gred . . . . 78Dneltirile lui Dindar. Instigatiunile Maghiarilor gi ale lui Brâncovdnu 82Politica confesionall siluitóre a guvernuld 87Indispositinne. Pericole i conjuratiune in Ard6l . 88Greutlti ea Orile vecine 24Incetarea succesiv E a asprimil guvernuld in cestiuni confesionale . 101Mt plan de uniune pentru intregn1 Arddl 110Tanjirea uniunii

.

112Greutg,tY intimpinate la co nsolidarea uniunil 116Infiintarea gi dotarea Episcopiel din Arddl 118

positmnea dietall 122Frecki cu lesuitil centralisatod 124Activitatea confesional i anti-iesuiticd a Episcopnlui Klein 125

Conflictul fit i 'Amerce in stare de acusat a Episcopulul Klein 133Cerertle Episcopului Klein pentru unit1 135

Combaterea unitilor gi apttrarea lor. Cererea relnoit& a 1 a1 Klein 138Conflictele unitilor cu catolicil i primejdii din part ea ace store . 143Proiectnl de lege al Impgratesei 143

positiunea statnrilor gi proiectul lor de modificare 146Replica Episcopulul Klein 148Indlrgtnicia Staturilor gi protestul Episcopulni Klein ..... . 150Cererea colectivit a catolicilor gi a unitilor . . . . 151Clderea in disgratie, retragere i exilinl lul Klein . . 155Pdstorirea Episcopului Aron ...... . . . 160Reintkirea zelnlnY de nninn e 163Inlsprirea opositiunil Rom&thlor gi a Metropolituld sArbesc . . . 166

. . .

. . . .

. .

. . .

. .

. . .

.

VII

Pagina

Intervenirea Rusiel 171

Scaderea in masse a unianii 175Ramer &isle emigrari ale Romanilor §i causele lor 181Framantari din ce in ce mai vil §i Innabilire en pnterea armata 190Incercarile de intervenire ale Sirbilor 191

Circulara Episcopului sarbesc 193Diferite propunerl de resolvare 197Opinianea decisiva a cancelaralui 19Concesiuni Mate greco-orientalilor rii conditiunile, in care se fac 205Framentari nepotolite 11 neliniltite intre Romani 210Activitatea Episcopulni Dionisie 213Turburitri intre Romanil din Bistrita 220Asprimea gavernulni imblandita de Carte 227Opositinnea Id Bajtay 230Propuneri divergente acute de Bukow §i de Baitay 234Lupta privilegiilor contra reformelor 236Episcopal Athanasie Rednic 240Episcopal Grigorie Major 246Episcopii provisoril Novacovici §i Chirilovici 253Intemeiarea definitiva a Episcopiei. Episcopal Ghedeon Nichitici . 254Episcopal Gherasim Adamovici 256Imblan@irea nnitilor. Episcopal Ion Bob 257Respingerea interveniril sarbelti 260Caderea in disgratie a MetropolituIni serbesc 1i pericolele ce-1 amenin aii 261Causele potolirii manial de uniune 266Liberala politica de guvernare a Id Iosif II. Illscdla Romanilor 268Episcopal Vasilie Moga 272Incheere 277

.

.

. .

. .

Istoria bisericil rornâne in Ardel.

CAPITOLUL VII.

A. &area bisericif de nit grecesc in Arda petimpul principilor ale§I.

Din timpurile Romanilor §i In duda tuturor InvMmd- Helotismul§elilor migratiuniT de popoare ndmul romanesc a §tiut poporuilli TO.

manes°.95, se afirme statornic i nestirpit ca mo§neau stravechifiIn Ardël, tara de ba§tinit Incungiuratfi de muntY, §i Inpartea de nord-ost a Dngariel, §i, rMrsfindu-se, impinsIn parte de nbMirea Maghiarilor, in colonil num6roasepeste §irul de culmf al Carpatilor asupra plaiurilor cese cob6r6, la sud-ost spre Dungre, tarl pe cat de ro-ditoare, pe atfit de rar populatA, a fAcut, unit cu lo-cuitoriT ghsitl aid, de ace1a-§1 neam §i el, cu putint6,Intemeerea principatelor po1itice5te de sine saMtoareMuntenia O. Moldova. .incl pe timpul patriarchulul Pho-chin napunea romanA s'a crqtinat, a recunoscut juris-

44,075. II. 1

2

dictiunea biseric6scll a patriarchatului ecumenic si a pri-mit din manile lui pe carmuitoril se bisericesti. In timpulcerturilor dintre Roma si Constantinopol, sub PatriarchulCerulariu, Romanil s'all tinut In partea grec6scii., eardupll-ce s'a Mot desbinarea deplinll, ei s'aii declarat cutoga, hothrirea peutru modul de a ved6 al Patriarch-lui grecesc si al Episcopilor se si a stäruit eu neelin-tire in credinta si In cultul bisericii greco-orientale, 1.6-maind In supusll atirnare fatll en Patriarchatul ecume-nic. Dupll Implrtirea In diecese stittoritll de impeatulbizantin Andronic Paleologul pentru intr6ga Imperatiejurisdictiunea bisericeascll a Mitropolitului Yalachiei seiutindea nu numal asupra celor doll diecese din aceastlltarll, cea de Rimnic si cea de Duel, ci totodatll si asu-pra diecesel romane din Arde si asupra diecesel dinMaramur6s, In Ungaria superiOrll. De aceea Metropoli-tul, care la Inceput Isi avea resedinta In Wrgoviste, earmai tatliti la Bucurestl, a purtat titlul provinciel bise-ricesti Ungro-Vlahia". De la el primiaii deci anAndoiEpiscopii, si cel de Mba-Iulia (Begrad), si cel de Mun-caciii, in casurile date, scaunul si consecratiunea, panll-ce prin primirea uniunii nu s'a rupt cu desevirsirefirul de leghturll confesionall si hierarchicll. Ast-fel sieel din urmll dot episcopl greco-orientalf ai Romauilordin Arde, Teofil si Atanasie, all primit mitra si carjade la Metropolitul din Bucuresti. De oare-ce Romanil, cut6te imigratiunile de Unguri, Rcui si Sag, de care fuse-serll strlintorati In deosebite timpuri, tot mai constitulallIn Arde a treia parte din poporatiunea totala, resultäde sine covIrsirea In num6r a crestinilor greco-orientaltsi astfel si superioritatea lor socialll In tara accista.

3

Cu t6te aceste cele-lalte trel natiuni rnmase in mi-noritate, care.'§I Insu§isera stdpanirea In tarn §i eraiipreocupate numal de propriile lor interese, gratie lega-turilor de strInsa unire, pe care le incheiasera prin bunainvoiala §i le intrupasera In forma de lege, ad §tiut face,ca poporatiunea romandsca, care se ocupa numai cu

prnsirea de vite §i cu plugnria §i se afil pe o tr6ptamal inferiOra in cea ce prive§te desvoltareacap in o parriginire tot riaM adencn §i sa nu se malpotu ridica spre a fraage jugul ce i se impasese. Gu-

vernul maghiar a fácut apoi ceea ce mM lipsea, pentru-ca prin excluderea de la drepturI, prin parasire §i asu-prire sa se incoroneze opera injairil premeditate a unuTpopor, care din causa covir§iriT sale In numdr, a vecina-tntil sale cu un ndm Inrudit §i pentru legaturile salebiserice§tI cu Orientul era de o potriva urgisit, ear Inaservirea sa sociala §i In neinsnmnatatea sa politica sedovedise drept un f6rte folositor material de exploatarepentru cele trei natiunI domnit6re.

Positiunea politica a Romanilor §i a Rutenilor putimla numnr culmina ded In lipsa de drepturl politice §i

In relatiunile de cea mM asuprit6re iobagie a lor fatacu privilegiata nobilime teritoriala a Maghiarilor, rela-tiuni, care primisera o confirmare solemna prin legisla-tiunea tdril §i ere' executate fárt crutare de catrd di-regatoriile tuff. Din manile color trel natiunl ale Ardd-luluf, singure chemate a legifera, adeca din ale Maghia-rilor, ale Muller §i ale Salilor ad ie§it legi, care adimprimat aservirif Romauilor §i a celor-lalti neuniti ca-racterul legalitatil §i astfel ad declarat aceasta apasarenelegiuita drept an lucru statornic §i irevocabil. In anal

sociaB, sd

4

Uprareasuccesiva aposittunil

preotimiT grecoortentale.

1575 s'a croit o lege, care declarl Mmurit, c sectareligionarA a Românilor 0 a Grecilor Ware 0, fie tole-ratA In tall decftt cata vreme le va plAcd Principe lul

staturilor terii 1). La un alt loc legea dispunea, canatiunea romandsd, de §i n'are s fie socotith, Intrestaturile tril i nici religiunea el nu e socotig Introcele recepte, din consideratiune pentru folosul pril are

fie Ingstrath cu preop 2). In vIrtutea dispositiunilorexplicite ale legil ei trebuiatt sA, le fad, nobilitarilordomnI de 'Anent servicii de robot (oficia servilia), §i

dacti erail gäsitl In stare de 6menI liberY pe vre-o rno-putea6 s5, fie pring de domnul de pAmOnt §i sihp

la iobAgie. In scara ocupatiunilor 4ilnice el nu se urcatmal sus decat pan& la starea de *toll, pa1ma0plugarT, i chiar i preotii lor erat silip de nevoile vietil

Intre In vre-una din aceste categoril primitive. Debre-ce ocupatiunea de cApeteuie a Romani tor din Ardeera prhirea de vite, i preopY romAnI In hrisOvele de

danie 0 In diplomele de scutire ale Principilor Gavriil

Pethlen (1609), Achatiu Barcsay (1659) §i Michail Apaffy(1663) sunt numip maY ales pastori românl (pasto-res Valachi)", i mal rar sacerdotes".

Helotismul, care apasa positiunea politick s'a transmis§i asupra relatiunilor biserice0I ale Romanilor, al d-rora Episcop cu titlul de Archiepiscop I1 pusese re§e-dinta la Alba-Iulia. Astfel preotil RomanY, al drora tata

1) In Approbatae Constitutiones" Part. I. tit. I. art. II. se

'ice : tolerantur pro tempore usque beneplacitum Principmn acRegnicolarum".

2) Approbatae Constitutiones. Part. I. tit. I. art, I.

sh

vie,

sh,

pi

pi

5

fusese iobagiti, cu toata dignitatea lor, numal In virtu-tea nqterii, erad socotiti §i ei drept iobagI al domnu-lul de Omant, caruia II servise tatal §i tocmai de a-ceea, aid chiar In casul, ca eral mutatl In o parochiemaI buna orl la un alt domn de pamant, el nu puteatnici sa se departeze de locul nasceril lor, aid sl se des-faca fara de invoiala domnuluI lor de panAnt de dato-rine §i serviciile lor iobagqti, Principe le Sigismund BA-Wry a dispus, ce-I drept, la cererea Metropolitulul loande Prislop, In anal 1595, 4 Innie, 6re-care uprarIIn starea cleruluI roman, care Inse In genere a r6masneschimbata. Abia In inima Principe WI Gavriil Bathory,altfel om aspru §i. tonatic, s'a degeptat o mai Maud,mila pentru suferintele §i strImtorarile poporatiunil ro-mane §i o maI Ina lig stima pentru preotimea ei, §i or-dinatiunea domn6sca de la 9 Iunie 1609 a uprat re-latiunile asuprit6re. In virtutea el preotiI romani aveaAdreptul de a se muta de la un loc la altul cu familiaO. cu tot avutul lor, cu tirea episcopului §i fad. de In-voirea domnuld de pamant; Principe le i--a eliberat tot-.odata §i de sarcinile plebeice (oneribus plebeis), precumO. de serviciile cetätene,ti (serviciis civilibus), la caredupa traditiune eraA obligati fata cu domnul de pament,facand o exceptiune name In coca ce prive§te darurileIntemeiate In traditiuni, pe care aveaa sa le dee §i deaid Inainte domnulul de pained '). CatrO urmapl Id,

') Litterae Privilegiales Principis Gabrielis Bdthory ddto ilbse-Ialiae, 9 mensis Innii 1609.

Die Union der Walachen in Siebenbiirgen miter Kaiser Leopold I.von Joseph Fiedler. (II den Sitzungsberichten der kaiserl. Aka-

demie der Wissenschaften in Wien. Band XXVII. Seite 350.).

6

binevoitorul Gavriil Beth len, s'a adresat preotimea ro-mana din tiuutul Filgära§ului cu cererea, ca A le res-tituiasca imunitatea ce li se cuvinea din vechime §i mainainte §i fasese In us In cea ce prive§te Oeciuiala atatfata cu Domuul terii, cat §i fata cu domnii de pfimant.In vIrtutea ordinatiunii domne§ti emise de Gavriil Beth-len la 18 Septemvrie 1624 li s'a Implinit apoi cererea§i li s'a acordat cat pentru tinutul Fagara§ului imuni-tatea de 4ecTuialli, din r6dele campului 0 din animaleledomestice1). Cel mai apropiat urma§ al Id Beth len,George fiák6czi I., cedand staruintelor zeloase al Metro-politului Gbenadie II. (George Bradi), i-a acordat la 9Aprilie 1638 clerului roman multe drepturi 0 liberatipretioase, de §i nu de tot indestulatoare. De dre-cedatoria de pciuiala II remfisese preotimii greco-orientaleIn t6te *tile Ardelului, afara de districtul Fagfira-§ului, Archiepiscopul Sava Brancovici a intervenit In

urma dimpreuna cu frunta§ii bisericii la Principe le Acha-tiu Barcsai, ca A suprime indatorirea acdsta, care atatde putin se potrive§te cu chemarea preot6sch. TIMs6ma de acest motiv §i apreciand In deosebi §i serviciilediplomatice, pe care Metropolitul Brancovici I le facusechiar atunci pe WO, Hatmanul Cazacilor, Barcsai aeliberat prin diploma de la 15 Martie 1659 pe preoti-mea romana pentru tot cuprinsul Ard6lului de sarcinaOecluelii MO fisr, pe care OA atunci erafi obligati 0siliti A o dee pentru cfimara domestica din teate pro-

1) Litterae Privilegiales Principie Gabrielis Betleni ddto in papBeth len, 18 September 1624. Sitzungsbericlite der kaiserl. Aka-demie der Wissenschaften in Wien. Band XXVII. pag 336.

7

dnctele de camp §i din prhsila de vite, precum §i din

stupini In proportiunea de una din clece, din none, dincinci, din patru 1). In timpul domniei urmät6re Metro.politul Sava, care a phstorit de la 1659 panh la 1889,adeca 21 ani, a §tiut sh c4tige Intru cat-va bunhvointaMT Apaffy §i sh-I dispunh, prin serviciile ce-I Meuse Inmai multe rOnduri, la 6re-care blandeth fath cu po-

porul roman. De 6re-ce el fusese dimpreuna cu fratelego Gheorghe Brancovici In mai multe renduri Insarci-nat cu negocieri diplomatice Intre Ard Ol §i terile ro-mane, pe care le §i dusese la un bun sfIr§it, el a pro-fitat de acOsta ocasiune, ca sh, oblina mijlocirea ambi-lor Demi din Thri le dunhrene In favorul coreligionarilor§i connaVonalilor 01 greti asupriti de sub sthpanirea tubApaffy. In urma unei asemenea influiate el §i frateleshti Gheorghe ati prirnit In anul 1668 Invoirea de a ca.Mori la Moscva, ca sh adune bani pentru zidirea bise-ricii catedrale §i a re§edintei episcopegf. Simtind duphIntOrcerea sa plauurile de persecutiune, pe care le croisereformatii zelotici In timpul absentei saie §i afland de-spre cMcarea mai multor prerogative biserice§ti, el §i

clerul lui s'a adresat cu o cerere staruit6re la Principe leApaffy pentru ocrotire §i ajutor. Acesta a emis la 30Decemvrie 1675 din AlbaIulia o formalh diploma deocrotire, In care le porunce§te tuturor direghtoriilor §ituturor regnicolilor, ea sa nu iee bisericile grece§ti

de sub posesiunea §i dreptul de dispositiune al episco-

puluT grecesc §i al preotilor ILA, ci mai vIrtos sh res-pecteze neatinse privilegiile acordate de principi acestel

1) §incai, Cronica Romhilor. Tom. III. pag. 82.

8

bisericT; In acelalT timp integice orT-§i-cuT de a maTdetrage episcopieT contributiunea de an florin, pe careaveatt s o p1ateasc4 preotiT subordinatT el, find avisatanumal la adsta contributiune.

Ocrotirea ceruta de la Apaffy §i acordatl de ansul aresunat numal ca an ecot lfimurit la strigatul de aj u-tor al cre§tinilor de ritul grecesc, care se vedead ame-nintatT In credinta bor. Propaganda calvinistA, nu mai'pre jos de cea catholic4 In ceea ce prive§te lipsa de con-sideratiuni, näsuia adecA cu toga hotfirlrea §i se folosiade Oath, puterea ei, ca sa-I subordoneze pe episcopulSava hierarchiel biserice§tf reformate, s1-1 iee veniturile,

oprdsca de a maT sfinti preotl §i s rumpa dindiecesa luT cate-va protopopiate. Parte prin ocrotireaprincipelul, parte prin intervenirea Domnilor din Odleromane s'a Inlaturat Mtn cat-va furtuna, ha s'ail ob-

tinut chiar §I 6re care u§urfirT In s6rta strlmtoratelpreotimi romane.

Imbunätatirile materiale, pe care preothnea avea taceea ce prive§te positiunea el economica sa le multa-measca silintelor puse de Episcopal Sava, au urmat des-tul de rapede una dupa, alta. In curAnd dup6, urcarea sain scaun Principele Michail Apaffy, la cererea preotimilromane, s'a simtit Indemnat a confirma prin diplomasubscrig la 1 Septembre 1663 scutirea de 46ciuiala catdfisc, pe care o acordase predecesorul si Barcsai, decla-rand totodata, ca, din cbiar a luT gener6s1 pornire leaeon% i scutirea dijmei de yin, care In diploma descutire a. ml Barcsai fusese trecute In Were, folosin-du-se pentru adsta de strania expresiune, ca nobi-litézet vine (Vineas Nobilitandas duximus, prout eas

sA-I

9

Nobilitamus praesentium per vigorem). De 6re-ce !Ilsetot atftt de apaAt6rea Oecluiall Atrii domnil de Om Antrembese In deplina el vig6re, scutirea de 4eciuiala A-tr6 fisc, orl-§i- cat de binefAcatOre, nu putea A contri-bue In m6sura doritl la ridicarea sthril materiale a undpreotina, care, cuprinA de grijile und sad de ap4sare§i luptftndu-se cu felurite nevol §i cu grija pentru hranade t6te 4i1ele, era silitl A puna man la munca plu-gardsd, pentru- ca A-§I sustie viata, §i A, ostenOsc6oi cu qi tnteo lucrare ordinal* ceea ce, spre marea pa-gubl ob§tOsA , trebuia s'o abatl de la chemarea el

adevtiratit §i mal Inalt* de la promovarea culturil reli-giose §i morale a poporulul, ba chiar §i de la shlr§i-rea functiunilor de serviciii dumneOeesc. Acest motiv l'alndemnat pe Principele Apaffy A dee o mal mare lntin-dere scutirilor ce acordase, §i prin diploma de la 20Decemvrie 1673 el declarl, A vrea sä Intin4A scutirealeduelil cltr6 fisc acordate preotimiI romane In ceea ceprivqte averea lor proprie In r6de de camp, vite, yin

§i stupi §i asupra pAmenturilor §i propriet64ilor, carefac parte din averea bisericil oni din dotatiunea parochiall ;cad el voia, precum o spune lämurit In diploma, ApOrte grija de wurarea traiulul §i de lesnirea lucrArilArmand preotiml roman, pentru-ca §i ea A OMlucra cu ajutorul huh Dumneldi mal cu folos pentrumangftierea poporulul. Nobila iutentiune a Principelul agäsit IDA la We trel natiuni privilegiate, ba chiar §ila organele executive ale guvernulul o primire atat derecok §i atftt de putin sprijin, Incftt Maghiaril, SmiI §i.

Secuil, netiind sOma, de diploma de scutire, ad urmatca In trecut, A stOrch de la preotimea romftna, OA

10

de nicI o consideratiune ecYuie1ile, ah nesuotit privile-giile ca§tigate §i Ihsat ca imunithtile ce i se acor-daserh sit ajungh la valOre practich. Asupra cererilflcute din causa aasta de cel jigniy In drepturile lorApaffy a emis la 12 August 1676 un aspru §i seriosordin chtrti direghtoriile celor treY natiuni i chtrh Pas-toril shse§t1; In acest ordin el IT Insarcinda, §i-i ad-moniaza sh phzdsch, al respect(ze i sh apere pnivile-

giile acordate preotimil parocbiale romane In ceea ce

prive§te 4ec1uiala, §i acdsta cu gat maY vIrtos, cu catchiar §i staturile tern', departe de a vathma aceste pri-vilegil, mal vIrtos sustinut §i urmdza a le sus-tind 1). Dach ordinul sever al laY Apaffy In ceea ce pri-ve§te supravegbiarea le era adresat atat Pastorilor evan-gelid, cat §i cleruluf de rit grecesc i dach acestuia ise poruncea sh fie ascultator tap cu superiutendentulGaspar Tiszabecsi, causa era ImpregTurarea, ch Inch demult Protopopli greco-orientall din 4rdd1 eratt supugjurisdictiuniY superintendentuluf calvinesc, care, foarte fi-re§te, era putin preocupat de disciplina severil, a preo-timil. §i de instruirea catichetich a tinerimii In propriaeT religiune, ci sthruia, din contra, sh ca§tige proselit1

1) Litterae Privilegiales Principis kcatii Barcsay, ddto Bistricii,15 mensis Martii 1659 Litterae Privilegiales Principis MichaelisApaffi, ddto Albae Juliae, 1 Septembris 1663. Litterae PrivilegialesPrincipis Michaelis Apaffi, ddto Albae-Juliae, 20 Decembris, 1673.Litterae Mandatoriae Principis Apalfi ad Clerum graeci ritus,ddto Albac-Jaliae, 14 Angusti 1671. Litterae Mandatoriae Prin-eipis Michaelis Apaffi, ddto GOrghy Szt.-Imre, 12 August 1674,Sitzungsberichte der kaiserlichen Akademie der Wissenschaften inWien, philos. historische Klasse, Band XXVII. Seite 366 370.

Chronica RonAnilor, Tom. II. pag. 118.

n'aa

le-ah

11

pentru biserica sa, o steruinte, care cu tot zelul a re-ins din multe cause zadarnic i tocmai de aceea a §iIncetat In cele din urme.

Poporatiunea romane, ajunse In urma helotismului social,politic §i religios la mare perejinire nu era, In genere,

pentru vederi de teologie teoretice, care, deosebindu-seprea mult de credintele ei religiese nu le oferea nici macaravautagiul adimenitor, c vor aye drept urmare practice,vre-o Imbunetetire In greua stare de lucruri din biserice,§i, In genere, din viata lor. Cu tete aceste timpul Princi-pilor reformati a PAsat In poporatiunea romane, multc urmeInvederate despre proselitismul facut de reformati, pealocurea cu oare-care succes. Incepend din timpul dom-niel Jul Gavriil Beth len, In timpul domniei color doi

Principi din familia Rek6czy §i pn la sfIgitul domnieiJul Michail Apaffy (1690) muly nobilT romeni de cate-gorie mai superierl ori mai inferierä, multi preoy detete gradele, ba chiar i Metropoliti romeni afi Intratsub presiunea exercitata de sus In sinul bisericii refor-mate. i anume In anul 1643 Metroplitul Simon (safiSimonovicz), ear In anul 1680 Metropolitul Iosif Budaia fecut märturisire publicä, c prime§te dogmele 1i In-veteturile bisericii helvetice. Istoria multor comune orifamilii odiniere, romane, ear acy inaghiare dovedege apoidin destul, cl schimbarea religiunii a avut Incurend drepturmare schimbarea limbei §i a Intregei nationaliteti.

Autonomia firesc a bisericii de nit grecesc a fest RosistentaIn timpul Principilor ale§i atAt de nesocotitä, drepturile rnmaitrmulor§i dignitatea el erail atat de nesfiit celcate In piciere, romaniP; Per-in cat o decadentA mai desevIr§ita abia era cu putint4 tiuralera

nici chiar Incercerile de intervenire a Domnilor din 13 lor

acre-sibila

§i

12

Tara-Romandsch, mal ales ale luI erban Cantacuzino,nu puteat sh aibh mutt succes.-

De la Inceputul secoluluI XVII. protestantil l§i crot-sera In zelul lor de convertire planul de a falsifica prinInvhthturI reformate puse In gura preotimii romane le-gea cea veche, pentru-ca poporul roman sh fie tras ast-fel, ca Intr'o mreje, pa nesimtite In legea cea nouh. Spreropul acesta s'ail emis In mal multe randurI la adresaMetropolitulul §i a cleruld roman instructiunI amnun-tite, date In scris §i pline de invhthturI protestantice,In adever un fel de normh catichetich protestantich-orien-tall, cu porunca expresh, ca instructiunea religiosh shI se dee poporuluI In Intelesul acestora. Asemenea in-structiunl ah primit Metropolitul Dositeiu In anul 1627pe timpul domniel lui Gavriil Beth len, Metropolitul Ghe-nadie II. In anul 1628 §i Metropolitul Stefan Simono-vicz In anul 1643 In timpul luI Gheorghe Rakoczy I.

Dgi acdsth instructiune sfluith a produs In casurlsinguratice efectul dorit, ea n'a putut, In genere, sh-1amhgdsch pe RomanI, nici sh-I clatine In alipirea lorchtrh legea phrintilor shl. Siluirea, mhrginindu-se laformele externe, abia putea sh aibh vre-o Inriurire asu-pra firiI Intrinsece a religiunil i asupra manifestatiu-nilor el.

Niel chiar In ceea ce prive§te formele externe limeMetropolipI din Alba-Iulia n'ah putut sh cedeze totdea-una fath cu stAruintele calvine§tI ale Principilor din Ar-de §i qa el s'ad expus la disgratia lor.

Cat pentru cultul extern fuse guvernamentul de par-tid, paruns de fanatismul religios §i voluie In procede-rile sale, cum era cel ardeleuesc de atuncl, gasea In

la

formele, th scaderile 0 In organele administratiuniT bi-serice01 destule pretexts, ca sa dee violentelor, pe carele planuia, aparentele una procederi legale i drepte.

MaT ales dol MetropolitT ati fost, a carora statorniciea resistat fata cu t6te incercarile de adimenire i deintimidare §i asupra carora regentir ardelenT 0-aii des-carcat mania In tOt. tigna §i cu un particular zel.

Prime le msurl de constrIngere at fast luate contra MetropolitulMetropolitulul Ilie Jore§ti, care In anul 1638 venise, ca the Joregti.simplu calugar, cu o magulit6re epistola de recoman-datiune din partea Voivodulul Mateiti din Muntenia inArd 6l §i, din consideratiune catr6 legaturile de priete-nie ce existafi Intre cele dou6 my, fusese ridicat de

Principe le Gheorghe RakOczy I. In scaunul metropolitandin Alba-Iulia.

öre-care neregularitatl de vietuire, de care se Meuse,ma se 4icea, vinovat In timpul visitatiunilor canonice,

precum 0 la alte ocasiuni, afi oferit numaT pretextulbinevenit, pentru-ca intr'un mod, care salaza aparen-tele, sa fie pedepsit cu asprime pentru suparitthrea vIr-

tute a staruinta in credinta. El se dovedise adeca cazelos luptator pentru credinta sa, se pusese cu barbatiein protiva propaganda calviniste, exclusese de la orT-0

ce Intrebuintare In biserich cartile traduse In limba ro-man6sca §i compute In spiritul reformatiunii §i erasurd atat fata cu adimenirile, cat §i fata cu intimid-rile. Resturnarea Id era deal lucru definitiv hotarIt laCurte, 0 nu era lucru grai a se gasi ceva pentru mas-carea legala a acesta intentiunT.

Un sinod convocat la porunca lul Rák6ezy a declaratIn anul 1643 pe Metropolitul Ilie Jore§ti pe din destul

14

dovedit de greplile, pentru care era acusat, a decretatatat depunerea, cAt §i desbrhearea MI de darul preotiei,l'a extradat autoritAtilor civile, ca aceste sA-I croiasclpeddpsa legall §i a obtinut pentru aceastA hothrIre asa formala sancliune domndscA. Atitudinea du§mAn6sh'

a sinoduld fatt, cu acusatul cap bisericesc, care era instrinsA legAturl cu tendenta propagandistA a guvernululreformat, a fost In mare grad rezimath pe faptul, cl Inunele cercuri §i protopopiate, anume In Altmor, liateg,in Comitatul Huned6rei §i In valea Oltu lui mai multipreoti trecuserl In tainA la calvinism ; nu se 14Adaserl,ce-I drept, de biserica lor, ei inse In virtutea unel or-dinatiuni lAmurite a Principelul Ra6czy nu 11 erat sub-ordonati Metropolitului de Alba-Iulia decat Intru-cAt su-perintendentul reformat Stefan Gelei credea de cuviintis'o incuviinteze acdsta.

Instructiunde Prin asemenea apucAturi administrative sprijinite de undate invederat terorism a §tiut Gheorghe Riikoczy I. sA ob-

EpiscopuluT .tmaStefan de la sinodul roman resturnarea unui cap biseri-

Simonovicz cesc supArAtor ; tot atat de u§or i-a fost dar a face, caIn locul lui acela'§i sinod sA aldgi un urma§ IngAdui-tor §i de aceea binevept In pers6na preotuluI StefanSimonovicz, o alegere, care se mai bucura, afar% de

acdsta, §i de aprobarea superintendentului Stefan Gelei,sub a druia priveghiare se afla atuuci biserica grecdscldin Arddl. In diploma de confirmare emisa, de Principela 10 Octomvrie 1643 not alesul Episcop sat Metropo-lit Stefan II. a primit totodata 0 ni§te instructiuni, des-'Alpe In cinci-spre-Oece dispositiuni singuratice, In ceeace prive§te purtArile lui ca cap bisericesc. Chiar 0 nu-mal prin acceptarea acestor instructiuni el a primit fatA

15

cu Principe le un obligament moral, care atat de putinse potrivea cu confesiunea grec6sca §i. cu posipunea MIde Episcop, Incat, tiindu-se strict de nermele prescrise,pretinsul Episcop diecesan grecesc s'ar fi dat pe fata casuperintendent helvetic altfel numit. Oul grecesc ar ficuprins In casul acesta un puiti protestant cu pene gre-ce§ti.

Norma prescrisa II impunea Episcopului, Inainte det6te, o Indatorire, care, tocmai pornind din intentiuneade a exclude limbile usitate In alte biserici surorI, d. e.cea slava §i cea greeds* parea menita a contribui Inmare grad la Iutemeerea §i la Intarirea bisericiI natio-nale romane i la prefacerea limbiT terii In limba bise-ric6sca.

T6te functiunile religiOse, atat In biserica, cat §i

afara de biserica, rughlunile de tot feliul, predicile §icaticbisatiunea, atat Episcopul, cat §i preotimea ce-i erasubordonath aveaa sa le fad numal In limba romanosca.Or Ili cat de priinci6sa §i de binevoit6re Area acOstadispositiune in genere, ea nu era lipsita de calculul fin,ca o asemenea despartire In ceea-ce prive§te limba vainrturi asupra slabiril legaturilor dintre biserica naiad,§i celelalte bisericl surori §i va trebui sa ingreuieze In-trarea in Ard 0 a tuturor preotilor strainI, care nucunosc limba romana.

Intr'un alt punct i se prescria EpiscopuluT (Metropo-

lituluI), ca nu numaT sa prim6sca pentru pers6na sacatichismul calvinesc ce i se trimitea In acelali timpca singurul corect iii sa invete dupa el, ci sa p6rtetotodata de grija, ca el sa fie primit, publicat §i as-pandit In diecesa WI. I se maI prescria apoT, ca atat el

16

111841, en i clerul luT sh dee cuminechtura In formhIndoith §i numaT pers6nelor virstnice, pricepht6re §i cubune purthrl. Crucile §i icOnele din biserich n'are shle cinstdsch ca pe n4te lucrurl sfinte, ci sh le pre-

tuiasch ea pe n4te pod6be ale zidiril biserice§tT §i cape n4te monumente despre suferintele mantuitoruld, fh,-and ca §i credincigil de sub 'Astoria lul tot ast-fel shle pretuiasch. 0 alth indatorire a Episcopulul era, cael sh nu se incumete a grM de At, a supära orT aprigoui pe RomaniT, care, fie el din starea preotdsch,fie din cea laid, vor fi trec6nd la confesiunea reform%ci s6.-I Intimpine, din contra, cu aceeall iubire ca pecoreligionaril sdl remae credincioe. S'a luat maT de-parte dispositiunea, eh In totT anil are sh se Intrundschua sinod eparchial, In care Intrdga preotime romanhsh fie representath, §i eh In incidentele dogmatice im-portante pärerea superintendentulul reformat de atunelare sh fie considerath drept criterid pentru decisiuneacorecth. Mat la alegerea, cat §i la destituirea, drept pe-deapsh, a protopopilor, nu i se v a cuveni vet numalEpiscopulul §i Consistorulul s61i, precum §i preotimil dinprotopopiatul respectiv, ci totodath §i superintendentululgeneral reformat, §i accsta are sh fie anume Invitat alua parte la resolvarea cestiunil personale. Conflictele

dintre preotT aveat, In sfIr5it, sa fie resolvate cu oca-siunea visitatiunilor canonice In prima instanth de Epis-cop (Archiepiscop) Instill cu coucursul protopopilor corn-petenti, ear In casul until apel fäcut de phrtl ele atsh fie Inaintate la forul diecesan, undo Episcopul cuconsistorul sdti §i cu mai multl protopopi at sh fad0 nod cercetare, sentinta aveat Inse s'o supunA DIM

17

nainte aprecierif §i aprobarii superintendentulul generalreformat 1).

Episcopul ori, (cum el Insu-§I se numia), MetropolitulStefan IL, care pare a fi fost preocupat mai mult der6manerea sa In scaun decht de lihertatea coqtiintei§i de pAstrarea dignitfitil sale, s'a supus la ceea-ce

era inevitabil i ast fel a executat cu tin zel cel pi-tin aparent prescrierile de conduitl In toatA seriosita-tea facute §i tocmal de aceea trecute In Intregimea lorIn actul de instalatiune, fla Inse ca sl fi plräsit for-mal legea §i biserica kg, a luat deci o atitudine demijlocitor §i a §tiut astfel A se asigureze contra dis-gratia §i a fanaticel maniI de persecutiune a Id Ghe-orghe 116,116czy I. De öre-ce intre aceste Catichismulcalvinesc tradus la porunca acestul Principe In roma-nep,te §i tiparit cu cheltuiala lui nu numal In Ard61, citotodata §i In principatele roman de la Dunare a still-Mut Isi s'a respandit §i astfel a preg6,tit pentru reli-giunea grecescl scandal §i pericol de existent6, efectul(acesta purtliri a EpiscopuluI) asupra preotimiI rominenu a fost mic. Archiepiscopul Stefan, legat de instruc-tiunile ce primise §i intimidat de s6rta predecesorultgsal, n'a cutezat All ridice glasul contra acestel dillstricaci6se. Metropolitul MoldoviI Varlaam, urmand Invi-tatiunii ce-i those marele boer Udri;te N6sturel, cum-natul Voivodulul Muntenia Mateit, a luat causa cu ener-gie in mani1 §i a pus cestiunea In discutiunea unel adu-nAri de Episcopf, convocat6 din ambele principate, care,

1) Samuil Klein de Szitd, Istoria biseriedsel.§ineai, OlironicaRomânilor. 14, 1853, Tom. III. pag. :.'8.

44,075. II. 2

13

sthruind pe langh dispositiunile §i hothrhile sinodulnI

tinut la Iag In anul 1642, a respins Catichismul calvi-nese ca find eretic, l'a afurisit §i a hothrlt sh-1 com-bath cu atat maT vIrtos, cu cat tocmaT atunci propagandareformath aruncase din Arddl mrejile eT asupra Roma-nilor din t6te terile cu acela-§T zel, cu care Patriar-dul Chill! Lukaris arunca pe ale id asupra Grecilor.Metropolitul Moldovil Varlaam a publicat prin o anumepastorall oprirea forma% precum §i o amhuntith com-batere a CatichismuluT calvinesc declarat de eretic §i In-trodus prin contrabanda §i a lasat sh se publice in anul1645 In tipografia sa de la Ia§T, spre §tiinta tuturora,atat acOsta pastoralh, cat §i combaterea conceputh Informa until anticatichism 9. Astfel i-a fost reservat vred-niculuT Metropolit din Moldova sh Impedece In mare parte§i sh oprdsch In Intinderea luT OW ce colegul BMdin Arddl l'a Pant bisericiT sale fie prin o Incuviintareexplicith, fie, cel putin, prin o intentionath ignorare.

In tocmaT ca In casul mai sus amintit, MetropolitulStefan a dat §i Inteun alt cas tot atat de important do-vadh de putinh prudenth, prevedere §i purtare de grip,pentru binele bisericiT sale. De§i trebuia fail Indoiall shaibh cunoginth despre turburarile bisericqt1§i despre ma-chinatiunile unionists ce In diecesa MuncaciuluT se pe-treceat cu violenth din ce In ce mat invederath, el nus'a sfiit a da maul de ajutor pentru ridicarea la dig-nitatea de Episcop a celuT mal prirnej dies (Entre ante-luptatoril uniunil §i a da astfel s6rta bisericiT grecqtTde acolo In manila until transfug vicl6n §i plin de riin-

1) ,incai. Chronica Romathlor. Jail. 1853, Tom. III. pag. 45.

19

tate. CAnd adecg cgluggrul basilit Petru Parteniu, desig-nat pentru scaunul episcopesc, a fgcut cerere spre a ficonsecrat la Alba-Iulia dupg ritul grecesc §i spre scopulacesta s'a rgymat nu numai pe dispositiunea testamen-targ a reposatului Episcop Vasile Tarassowicz, ci tot-o latg §i pe recomandatiunea fgcutg de Episcopul catolicdin Utz, Mateig TarnOczy, precum §i pe acea a Prima-tulul Ilugariei, Georg Lipai, Metropolitul nu a ggsit ni-mic suspect In Intrdga aceastg afacere, a sfintit In anul1651 de Episcop pe Partenie, cu concursul Episcopilor

Grigorie din Moldova §i Sava de la Bistra, i a dat laman mule Archierefi o formalg diploma pentru adeve-rirea consecratiunil. In acdstg diploma Stefan se numiaArcbiepiscop al Albei-Iuliei, al Vadului, al Maramure-sului Si al Intregului Ardél de nit grecesc"; dar in

I,

acelall an (1651) s'a fgcut dupg staruinta §i cu chel-

tuiala lui ltdkOczy tiparirea In limba romandsca a Psal-tirei, ear mai Mitt (1657) a Noului Testament, i

Archiepiscopul Stefan n'a indrgsnit, In dedicatiunea recu-noscltdre adresatg Principelui §i tipgritg drept prefatga drill, sa se numdscg pe sine In titlu diecesan alIntregului Arddl de rit grecesc, de ore-ce, precum s'aamiutit mai precis mai sus, tinutul Fggaraplui era scosde sub autoritatea lui ging In anul 1643 §i declaratea fiindu-Y accesibil numai dupg buna chibzuinta a su-perintendentului general1).

kcea-§I politicg bisericoscg a urmat-o fatg cu cre-§tinii de rit grecesc §i Gheorghe II. Rdlidczy, care la anul1652, In timpul pastoririi Metropolitulul Daniil din Ar-

1) §ncai, Chronica Romknilor, Iaal 1853, Tom. III. pag. 53.

20

d61, a dat, dupri, staruinta reformatului Glieorghe Csu-lai, pentru Românii din Maramures., la mana protopopu-Id Simeon PötraFu, care atunci nu se alltarase Anc6 launiunea catolick o instructiune de conduita identic6 cu

cea datl de tatäl-s6ii Gheorghe I. Ildkóczy Metropolitu-lul Stefan II. in anul 1643.

Archiepiscopul Un mult inaT strident exemplu de violentare a drep-Sava op e osandirea EpiscopuluI de Alba-Iulia Sava Bran-

Bia ncovici.covici, supArAtor atAt pentru bogritia luY, cAt §i din

causa tärid la in credin. Acest om nevinovat a fostin anul 1677, dupg instigatiunile zeloticuld Superinten-dent Mihail Topbaeus, acusat de vietuire imoralA de cä-tr6 doI nobill rIvnitorl la banil la, Ludovic Sz6kely i

Stefan Nalaczy. Intr'un Sind eparchial compus de 98membri parte din statul preotesc, parte din cel mix*,Intro care maT ales Protopopul Ioan Zoba a ie0t In pri-mul plan, tinut la 2 Iulie 1680 la Mba-Iulia §i con-

dus de Protonotarul Petru Alvinczi de Borberek ca pre-§edinte, sinod, la care superiutendentul Tophaeus s'aInfati§at ca acusator, acusatnl a lost sups judeditiIcriminale, declarat de vinovat, osAndit la o lung4 intern-nitare §i la perderea IntregeI sale averY 1).

TirIt In mod dthonesator §i nemilos din culcupl lulde bolnav In temnitk purtat dup6 principele Apaffy laRadnoth, unde acesta petrecea, ispitit a se l6pAila de

legea Id, dar g4sit tare In credint5, el ar fi cAdut fär5,Indoiall In temnitii, jertfl a suferintelor sale, dacl in-fluenta coreligionari!or luI din str4in4tate nu l'ar fi scos

1) Mihail Cserei, Siebenhiirgische Chronic (Cserei Mihály, az

Erddyi Historiaban, ad annum 1699).

--

21

la timp din strtmtorare. Fratele s6fi Cheorglie Branco-yid, arestat de odat'd Cu el, dar pus Min In urn a. inlibertate, se refugiaie adecl din ird61 in Muntenia,unde a gasit primire prietenéscA 0 a isbutit sä inspirePrincipe lut Serban Cantacuzino un vitt iuteres pentrusc4parea Episcopulut Sava. Nume'rop dupnani interni atmut Apaffy, care lucre' pentru restunarea 10, a4 profi-tat in vederea acestuT scop 0 de acest cas scaudalos,pe care l'at presentat la Pórt4 drept o dovadl conclu-(tenth, despre continuarea relet admiaisiratiunt. Temen-du-se, ca nu cum-va erban Cantacuzino sl se 'mesaea adversarii mut din Arddl, §i Ingrijat de stdua acum16sarildre a lul Tab ly, care rivnea la Ardél, Apaffya cedat stlruintelor mijlocitorulut munten, s'a aretattudatoritor fatt cu Serban, a eliberat pe ArchiepiscopulSava din temnitt §i a dat ear in manila tut adminis-tratiunea bisericif id. Frant WO §i istovit de virst4,de MI i de suferinte, Sava a incetat nu mult dupaceea, In anul 1680, din viatl 1).

Ca In casul acesta a veldt i in multe altele din ma-nile principilor de la Dunfire ajutor mijlocitor 0 alinarepentru cormationalit i coreligionarit din Ardel.

Dup 5. cdderea le Sava a prirnit, Yu anul 1680, Iosif(Budai), ales drept soccesor al MI, sfintirea In Episcop

din mAnile Metropolitulut Valachiet, Teodosiu, la Bucu-re0Y, §i acesta a crept de cuviint4 A, nu mat intrecu ocasiunea aceasta in cercetarea osAndiril Metropolitu-mut Sava I, ci s4 considere, in mod tacit, fapta Implinitl

1) Raicz, Geschichte der Bulgaren, Serben mid der Ubrigen Sail-slaven. (Sêrbe1te).

22

ca resolvatä. In reversal dat cu ocasiunea aasta Archi-episcopal Iosif constatt raportul de sufragan supus, Incare se atit fath cu Netropolitul Valachiel Teodositi, ra-port, In care at stat §i urma§ii laY fath cu MetropoAtildupt, timpuri ai Irlachiei, care le era supraordonat caeparch patriarchal, phnl-ce trecerea la uniune n'a des-Mut adstt legAturt.

Archi- Archiepiscopii greco-orientalT ce urm6z1 at remas deepiscopilor aid Inainte, In timpul epocel de trausiOnne, In care segreco.orientali.

afla tara, feriti de orh-§i-ce conibatere §i altfel de si-luire privit6re la confesiune, ear aasta en atht maivIrtos, cu cht In adenca prefacere a ImpregiurtrilorIn schimbarea inevitabill a regimului propaganda cato-Het prea In curend a Inceput sh iee local celeT pro-testante.

Precum ati fost, de o parte, Anhipästori români, carein ciuda confesiunil lor, cel putin In taint, at tint cureformatiunea, n'ail lipsit, de alth parte, aid Episcopi,care cochetat cu catolicismul §i care, In urma unel di-bace prestigitatiuniT politice-biserice§ti, at i cqut ne-conditionat i orb4. in bratele laY Insetate de pradh.Propaganda reformath a utsuit, potrivit cu spiritul pro-prieT sale biserici, s ca5tige proseliti mai mutt princonvingere religi6st pe basa studiulut Mut prin sineInsuli In biblie §i a interprettrii rationale a adeveru-rilor religioase §i de aceea promovat cu an zel particu-lar instructiunea, cultivarea §i literatara biseriasch aRomanilor; propaganda catolich Inse, nepreocuptaclu-sede km de con§tiinta religi6sh §i de convertirea intirnha multimil apucate in mreji, se indrepta asupra preoli-lor §i asupra dpeteniilor acestora, IT c4tiga pe acqtia

rm.

23

prin intrebuintarea unor mijlóce materiale suficiente §iconsidera armata ca 1nvinsl dupa-ce generalil §1 oficeriTcapitulail, flra ca sit mg VIA sdniA de restul o§tiriT,ca §i dud ace§tia ar fi un accesoriti lipsit de voin0 alpreotimiI §i ar fi nevoitl sA nrmeze neconditionat §i ne-Intrebati orI-§i unde. Dupl constitutionalismul protes-tant a venit la rend absolutismul catolic pe terenulbisericese. Ceea-ce acela nu a putut cuceri In apr6peun secol, acesta a siluit lntr'un deceniu, un succes, iacare a contribuit, se 'ntelege, In mare parte §1 asem 6-narea religiuniT catolice cu cea grecdsd (Cu exceptiu-nea celor patru dogme ce le deosebesc).

iru1 Episcopilor (ori Archiepiscopilor, cum se mal nu-mesc), pe care Românii, dupa, constatärile fäcute pau4acorn cu siguranta, i-au avut la Alba-Iulia, cuprindeurmatoril purtAtorT de Mitr5 :

1. Varlaam I. In anul 15372. Paul Tordasi 15693. Ghenadie I. 15804. Ioan de Prislop , 1595-15995. Teoctist 1605 16096. Dosofteiti -, 16277. Ghenadie II. (Gbeorghe Bradi) 1628-16408. Ilie Jore§ti , 1641-16439. Stefan (Simon or! Simonovici) , 1643 1651

10. Daniil ; 1651-165611. Sava I. (Brancovici) . 1656 1680 (?)12. Iosif (Budai) ,., 1680 168213. basal , 168214. Sava II (Vestemianul) . 168615. Varlaam II. 1687-1690

. .

.

.. .

. .

,,

. . .

,. ,

.

24

16. Teofil (Toma Seremi) . . n anul 1692-169717. Atanasie . . . " 2, 1698.Cu executarea uniunii s'a Incheiat §irul neintrerupt

al Episcopilor greco-orientall din Arddl §i s'a continuatabia In anul 1751, nu inse In Alba-Ialia, ci Ino schimbare, despre care se va vorbi mai jos pe larg.

B. Staruintele unioniste In Ardél sub Casaimperätésed.

Motive le Mai mare seriositate, prudenta, mai experimentatA,cle umune ale executare mai energica §i succes mai grabnic decAt sub

Curtilgreutatile con- principii protestanti ale§1 a dovedit propaganda in Ar-

veitaril. ddl de dud cu Intrarea la 1688 in st6panirea regen-tilor catolici din Casa IniOrAt6scA.

Indatl-ce Ardelul a &jut sub st6pAnirea austriad,privirile Cup din Viena ail fost indreptate asupra stAriiprecare a bisericii catolice de acolo, pe care principiiprotestanti nu numal o asupriserA, dar o duseserA a-pr6pe de stingerea ei. Cuprins de o vinA dorint'a pen-tru ridiorea acestei biserici, Imp6ratul a luat, Inaintede tine, hotArlrea de a fortifica §i spori poporatiuneacatolicA din tarl prin achisitiune de proseliti ast-fel casA poatil tine cumpuna, in ceea-ce prive§te num6ru1 cre-dincio§ilor, cu celelalte trei religiuni recipiate.

Av8ntul Staturile catolice §i domnil de pAmAnt catolici, de '§ipretentiumle pupa la num6r, dar condue de trei Map tntreprin-

partiduluicatolic ptort, Tesaurarul teril comitele Stefan Apor §i magnatil

Mihail Mikes §i Stefan Haller, ridicat ludrIsneti §icu resfutare capetele §i näzuiau cu zel neobosit nu numai

Sibifi,

.

. . ,

gi-al

25

spre Inlaturarea marginirilor puse pana acum cultuluicatolic, ci totodath §i spre h asigura incetul en iucetulcatolicismulul suprematia. El n'at putut, ce-I drept, cathvreme influentul §i chibzuitul Cancelar Comitele Kinskyconducea afacerile, sa strabata la Curte cu proiectelelor ; Indata 1nse ce, dupa 1ncetarea acestuia din viath,zeloticul cardinal Kelloniez a ca§tight o Inriurire both-rithre asupra afacerilor statului, favorisarea catolicis-mulul din Ardal a luat un avant hothrIt §i neindoios

pretensiunile partidului catolic de acolo s'aii bucuratIn Viena de binevoitOre primire §i Ineuviintare. Iesui-tilor Ii s'a Mat de aid inainte camp deschis p eutruuneltirile lor ascunse §i pentru planurile lor nArturisite,pentru a carora executare, dad, nu mergea de bud,yoie, se facea recurs la armata.

De§i generalul Rabutin, care era inskcinat sä pAzascIiini§tea §i ordinea interna cu pret, s'a aratat re-servat fata cu ori-ce conflicte religiOse i nu era dis-pus a pune puterea sa armata in serviciul propagandelchtolice, ordine Imparate§ti severe i repetate 1mpins

in curand contra vointei WI in alta directiune. Cu tateaceste, om uepreocupat, el era aprOpe sa aresteze §i shtraga In judecata pe Tesaurarul Comitele Stefan Apor,tare abusase, de capul lui, prea mult de puterea armatain conflictele religionare.

AcOsta era pentru interesele stapaniril austriace anc impatecherilenesigure asupra ArdOlulul cu atat mai pagubitor §i pultatyilor do

mai de regretat, cu eat cei-lalti marl diguitari al tail nePsiguraula

nil conduceati nici ei afacerile publice In bud, intelegere Ardélului.

§i tn pacinica conlucrare. Astfel Guvernatorul Ardalului,Comitele Gheorghe Banffy, traia cu Cancelarul, Comitele

ori-ce

l'ag

gt

gi

26

Nicolae Beth len, In harp, public/ §i In continua rivali-tate, ceea-ce dedea activitAtil lor adese-od un mers atatde p5gubitor, In cat era nevoe de intervenirea ImpAra-tuld i a supromului Cancelar boem Comitele Kinsky,ca sI restabileasca, ear pacea §i prietenia Intre MIR 1),Monarchal I§Y dedea WI Indoiall MA silinta, ca prinpromovarea conlucrlrii In bunA. uctelegere §i In armoniea supremelor organe de guvernament din tali sil apro-pie de Viena i sA asigureze In mod statornic o provic-cie, a cAreia alipire cAtrA Dinastia HabsburgicA nu fuseseand Incercath i a cAreia viitor abia In proxima paceavea sti fie resolvat In mod lfinitiy.

De aceea ImpAratul a vestit pe marii dignitarY dinArd61 despre victoria strAlucitA, pe care Dumnepulo§tirilor i-ati dat-o asupra Turcilor la Zenta cu un suc-ces, Incat ati perit peste 24,000 du§mani, Sultanul a,

fugit cu mare grabs, MAO In urma id lagArul, earImperialil au avut o perdere de abia vreo 500 6meni.De Are-ce s6rta definitivl a ArdAlnluY acum se putea,u§or prevedA, ImpAratul Leopold I. a chemat la Cartepe Guvernatorul BAnffy, pe Cancelarul Beth len §i pe Te-saurarul Apor, pentru ca sl discute impreunA mAsurileneapArate ce aveati sl fie luate pentru asigurarea terilOA la pacea, care acum nu maY putea sl fie depArtatA,precum §i pentru prosperarea ei 2). Caucelarul Beth lense simtia gratios resplatit prin numirea fiului sAil Mihail

1) Litterae Imperatoris Leopoldi 1, ad Gubernatores Transyl-vaniae Comitem Banffy, ddto Viennae, 26 Nov(mbris, 1696.

2) Litterae Imperatoris Li opoldi I. ad Gubernatorm Transylvania&Comites Bánffy, Beth len et Apor, ddto Viennae, 8 0,tobris, 1697.

In dignitatea de Comite suprem al Maramurliplul §ipitan suprem al Hustulul, numire fäcuta In tota forma§i Inteun mod mAgulitor pentru meritele parinteluI 1).Abia bttMia do la Zenta a asigurat posesiunea Ardd-lulul, care dupa Infrbgerea suferita de Veterani era Matde reti primejduita, Incat Imp6ratu1, ne mal avend cre-dinta in norocul armelor, In mal multe r6nduri a facutprin guvernul tèri apel la neInfricata marinimie, la sim-timentul de conservare §i la credinta jurata a popora-tiung din Ard 6l. Apelul a avut un bun succes §i aadus guvernuluT ttril o declaratiune de multumire dinpartea Imp6ratuld 2).

Intr'un timp atat de turburat §i In fata unuI viitor Celturile

atat de nesigur certurile pentru Whirl i rangurY tre-buiati In tot casul sa fie puse In rAndul greutatilor ne-ateptate ale momentuld i ale unor anomalil, care kith,spiritele §i care tocmal acum erat pentru Curtea dinViena maY supliratOre (leen orlli dud. MtnatI de se-tea de titlurl i ranguri spre o Ingamfare deOrta, Mag-natiI de veche vita, Comitl §i BaronY, pretindeat numaipentru sine titulatura Nagys6god (Maria Ta), ear notnumitil Com* §i Baronl pretindeat §i el cu

staruinta acest titlu i se declarati pe sine, In genere,In ceea-ce prive§te rangul §i titulatura de o potriva cunobiliI de vita veche. De 6re-ce atingerea sociala §i

politica a cercurilor aristocratice suferea mult In urma

Decretum assecuratorium Caesaris ad Cancellarium Transylva-nicum Comitem Nicolaum de Beth len. ddto Viennae, 24 Febru-arii 1696.

2) Rescriptum Imperatoris Leopoldi I. ad Gubernium Transyl-vaniae, ddto Viennae, 12 Octobris 1695.

pentru

rangurs.

27

ca-

acealT

')

titlurf

28

certurilor peutru titlurT i ranguri, care sgAndäriaii man-dria nobilitark cestiunca a fost inaintatl spre resolvarela Viena §i Impëratul a luat hotärlrea de a punepentru Arddl In aplicare procedura obicfnuitA in Wileereditare germane. Orili-druT Baron saii Comite,deosebire In ceea-ce privqte vechimea numirii, i se cu-vine de atunci din partea celor de acela-§T rang i Ingenere titulatura simplI Domuule Baron oil DomnuleComite". TitulaturA maT mare li se cuvine numaT ace-lora dintre membriT !dad nobilimi, care at fost dis-tin§l In special printr'un blason stralucit orT ocupl o

dignitate publick Rangul In cea ce privqte pred-derea se schritdd dupä virstA i dud gradul nobleteT, pre-cum §i dup4 gradul functiunil ce fie-care ocud in stat.

Wenn mod tot abit de rational i de potrivit cu ve-derile aceluT timp a resolvat Imp6ratu1 §i conilictul pen-tru ranguri ivit Intre supremil dignitarT, dpeteniT dediregAtorii, comandanti de trupe fie Iutre d6u§iT, fie fathcu magnatiT i cei-lalIT membril al InalteT nobilimi din

NumaT astfel s'a putut pune deocamdat4 cap6t micilorjalusiT §i freciiri personale, care meritail A. fie bagateIn séma, fiind-dt de la lucrurT de putid importantgameniutafi sA tread §i asupra intereselor publice, §i

spiritele iritate ale nobilimii, care In ardstl provincie

era hotärltOre, Incetul cu incetul s'au potolit 1).Asemenea avAnturi §i porniri de orgolid plin de jalusie

aagerata n'ail lipsit la nobilimea din Arde nici mai I

1) Duo decreta Imperatoris Leopoldi I. ad Dube/Tim-a Tiansyl-vauiae ddto Luxemburg 20 May 1696.

§i

fArt

inaltit

1611.

29

de§i seriositatea §i crisa furtunasa a timpului de atundcerati cu totul alit. ce-va. In timpul stäpanirii austriaceadeca, mal mu1t1 dintre membriT nobilimiT in feribre atfost ridicatl la raugul de Baron ori la cel de Comitefie peutru meritele lor In genere, fie din consideratiunepentru Inalta positiune ce ocupati In viata publica. Emilapob ear alte familii din vechia nobilime, care, nefiiuddistinse prin titla de Baron orb Comite, ramaneati Inrenduiala oficiala a raugurilor In dosul nib sus arnin-titilor nou creati purtatorb de titluri §i se simtiat jig-nitl prin o asemenea preterare. Aceste erat me alescunoscutele familil nobilitare Bauffy, Balintik, Barcsay,Benton, Haller, Josika, Kamany, Kendefy, Kornis, Macs-kasi, Nalazzi, Petki, Rhadei, Seradi, 'Meld, Toldalagi,Toroczkai, Vith, Vass. Ace§tia s'at plans deci la Impa-ratul de Ingamfarea i precaderea pretentiosh a noueinobiling, §i at cerut emiterea mid ordonatiunI, In virtuteacareia den§ii aveat sa fie considerati ca Baroui ori Comitide drept §i sa nu fie pe viitor pu§T In adunarile publiceIn urma Baronilor orb Comitilor nou creati. Iu Vienanu se trecea cu vederea mum greutate de a reducedeodata importanta recompensatiuniT abia acordate pro-priilor aderenti In favorul unor amenl cu Inclinari In -doiase orb pate chiar ostile. 1). livandu-le aceste In vedere,privirea guvernuld s'a Indreptat asupra poporulub romancovIqitor la num6r, care fail de exceptiune se tinea debiserica grecdsca §i care, precum mai sus s'a arttat Indearnanunt, tangea In adenca, Injosire, fiiud de o parte

1) Memoriale antiquarum familiar= transylvanicum ad Caen-ream Majestatem. (Probabil din anal 1697).

30

llsat, In privinta socialä, in bunul plac neinfrenat aldomnilor de phmhnt plini de egoism, care-I aphsah curoboth i dijmh, i supus de alth parte, In privinta bi-seridsch, supravegherii until superintendent calvinesc,

care, de§i fhrh succes Indestulltor, 1§T dedea silinta maimalt sh convert6sch tinerimea romanh la protestantismtlecht sh phrte grija de cre§terea el religi6sh §i moralä.

Nu erat tns mid greuthtile ce aveat sh fie Invinsesere a mit* fapta odath hothrltd. Imp6ratul Leopoldprimise Ard6lu1 din manile staturilor, ai chror plenipo-tentiari prin actul de supunere subscris shrbhtore§te laSibit in Oiva de 9 Mait 1688 schimbaserh suprematiaturcsc cn cea austriach, dar 4§1 mai pb,straserh Prin-cipele indigen. Cttnd, duph mOrtea Principe luT MihailApaffy (1690), Tököly a nhvalit In tarn §i In urmavictoria hothrIthre de la Zhrne§tT, undo ambii general)",Heiszler §i Doria, ah fost flcuti prisonierl, ear alti da,Mihail Teleki §i Magni, ati dmas morti, el a luat sth-panirea, staturile transilvane remase credincióse alt Intraten Curtea dia Tiena In negotieri pentru respingereasuprematia osmane i pentru confirmarea tIn6rului Apaffyca Principe phm6nt6n. Ajutorul de trupe a fost, ce-I drept,Incuviintat, Toköly i 6stea täthr6sch all fost resping deMarchionul de Brandenburg §i de Veterani §i tara a fostdeplin recucerith, dar contra confirmärii and miuoruluTApaffy Imgratul s'a opus cu hotarlre. Comitele NicolaeBethlen, Imputernicitul trimis de staturT la Viena, aintrat acolo la Invoiala asupra und diplome de asigu-rare potrivite cu ImpregTurarile §i cu interesele ambelorparti In ceea-ce prive§te organisathinea tariI §i drepturilestaturilor, diploma, al careia proiect nu fad de Insamnate

31

greutatl a ajuns sa fie primit In Dieta de la Fagara§§i care a avut drept urmare conditionata depunerea ju-ramOntuluI d3 fidelitate. In rAndurile staturilor se allaiiIns6 amid membri atat de numerog, de puternici §1 deinfluenti al celor treT biserici acatolice recipiate §i ce-rerile privit6re la politica parte generala, parte biseric6sca,pe care el le adresasera la Viena, erau atat de starnit6re§i atat de recomandabile din punctul de vedere al inte-reselor bine Intelese ale Imp6ratuluI, !neat Implinirea lorsta In strInsl legatura cu consolidarea st6paniril austriaceIn acea tara, §i Imp6ratul n'a putut decat ca prin di-ploma solemnit de la 4 Decemvrie 1891, publicata calege fundamentall a Orii, A confirme in mod definitivt6te privilegiile traditionale ale Mare lul Principat §i sale asigureze atat acestora, cat §i in deosebl drepturilor§i libertatilor de pail acum ale confesiunilor acatolicecon§tiinci6sa respectare, staruit6re executare §i puternicaocrotire. Egalitatea de drepturI a celor trel confesiuniacatolice cu cea catolica, care a fost proclamata In aceadiploma, facea peste putinta atat ridicarea acesteia Inpositiunea de religiune domnit6re, cat §i orl-ce alta prefe-rire privilegiata a el. Apol, fiind poporapunea romanalipsita cu deskIr§ire de cultura §i de instructiune, Inriurireadidactica asupra convingeriI religi6se, adeca o convertirecon§tienta a el, era deocamdata lucru peste putiuta §inumaI lncetul cu Incetul §i cu anevoia realisabil. Se

impunea, In sfIr§it, §i gandul, di numal oferirea unoravantage materiale, §i anume numaT o Insemnata lm-bunatatire In starea economica a clerulul roman p6tesa fie pret destul de adimenitor $pre a da deodata§i con§tiinta religi6sa In v6nOare. i acest drum era

32

Ingreunat prin contrarele interese particnlare ale nebi-Iiniii stapanitare de paniant i ale privilegiatului cler alricipiatelor confesiuni acatolice, care renuntafi cu atatmai putin la drepturile lor de leciuialli, en cat aidvorba era de Intärirea und biserki ce tindea Ia predom-nire §i era fOrte ajutatti de Carte, dee de turburareaechilibrului interconfesioaal de paua acum. Tocrnai deaceea, find facut cu mai patina circumspectiune §i andIn timpul r6sboiului turco-austriac, intentionatul ca,tigde suflete ar fi putut sa potenteze agitatiunea In tarade curand redobaudita OA la o ruptura pe fata contra,easel Doninithre, tocmai lucrul, spre care tindeail atunciuneltirile lui

Conlucrarea In lupta cu aceste greutati a intrat Un bkbat, careplina de suecesa CardinaluluY prin positiunea, gaze §i buna lui pregfitire era destoinie

lesuililor a a da pept cu ele §i era purtat §i de Increderea parti-culara a Imp6ratului. Cardinalul Leopold de liellonicz,Archiepiscopul de Strigonia §i Primatul lingerie, careArica In anul 1692 dusese prin ca§tigarea a mai meltde 200 preoti greco-orientali la Indeplinire uniunea die-cesei din Munkacs, a pornit pe acelali drum i a In-trebuintat aceleali rnijlOce §i In Ard61. El a dispusfie r6spandita cu profusiune In Ard61, cum fusese maiInainte In Ungaria superi6r1, cartea scrisA din Inskci-narea lul de Iesuitul Szent-Ivany i tiptirit4 la Tirnaviasub titlul De ortu, progressu et dirninutione Schismatisgraeci etc. in care se sc6te la ivOiä cu intentiuneaprOpe totala concordenta a confesiunil grero-orientalecu cea romana Ord la cele mai mid deosrbiri. Mai

multe mil de Catichismo concepute In spirit catolic,tiparite acum cu cheltuiala Cardinalulul In limba roma-

Tökoly.

icv:inir

eta

33

ndscit, mai ales pentru tinerime, aveati menirea de adeschide la dgnsa drum pentru doctrina catolid. Copiii

romani ati gasit primire, educatiune, intretinere §i. spri-jinire In §coli catolice. Un la Cluj din nou Infiintat §1bine instalat seminar preotese purta prin cre§terea depre* romlni grijg, ca doctrina catolic4 sl fie statornicrgspanditg, In poporul ce urma sg, fie convertit, Intocmaiprecum seminarele de la Tirnavia §i Zagrabia o fticeatiaceasta pentru cele-lalte poporatiuni ce aveat sg, fie

convertite.Opera de couvertire era promovatg mai ales de Ie-

suitii ce primiserg, pentru ea Insgrcinarelde la Cardi-nalul. Primii Iesuitl, care cam pe la anul 1693 §i-aUales ca anteluptgtori stegarl ai propagandei religh5se §itotodatI biserice§ti drept teren de activitate Arddlul, (waiftrei la numgr i se numiaa Landel, Vizkeleti §i GavriilHevenesi. Un german §i doi maghiari luau deci parte la

lucrare. Cluvernatorul Gheorghe Bgnffy, de§ireformat de confesiunea helvetid, simpatisa prin ascunsCu Iesuitii §i promova In taing lucrarea lor din comple-santg fatg cu Curtea, ceea-ce Insg cu drept cuvgnt i-aatras din partea acatolicilor bAnuiala do a fi sluga ca-tolicilor. Un alt influent §i tainic protector ag. dobanditIesuitii In Comitele Michail Teleki, care lose In curgnda reposat. Din desvoltarea mai departe a lucrarilor soInvederdzg, di Intro den§ii, prin zelul §i prin succeselelor, se distingead P. Hevenesi §i P. Stefan Baranyai,parochul orli§gnesc din Alba-Iulia ; primul I§1 dedea si-linta de a Inlgtura greutatile finite la Curtea Impergtdscg,ear al doilea pe cele puse de preotimea romanl, §i amgn-durora le-a succes sg obtie Intelegerea ambelor 041 In

44,076. II. 3

acea-§T

34

ceea-ce privgte efectele exterike ale trecerii religi6se.P. Baranyai a presentat Curtil Mica In anu11698 asupraprivilegiilor i libertatilor ceruto de preotimea romanaInclinata a primi uniunea un project de diploma Impe-rat6sca, care a 0 fost primit Cu 6re-care modificarl

propuse de Cardinalul Kollonicz i apa la 16 Fevruarie1699 a 0 fogt, cu continutul ce se va precisa mai jos,In mod formal emisa de Imperatul, cu coutrasignareaCardinalulul Kollonicz, ca diploma deplin valabila In fa-vorul uniunil §i a primit putere obligatOre.

&parent& 8,7a- Dandu-0 imperialiI silinta de a 'Astra fata cu cele-turi adevo-litate de drep-

lalte confesiunT de o potriva jaluse aparentele uneT pro-rata edairo do cederI achitabile §i ale respectaril libertatil de con0iinta,

congtunte,s'a acordat prin decret Imperatesc orI-0-card preotroman libertatea de a alege confesiunea, In partea careiavrea s se dee, conform careia avea apoI sa-§1 Insu§6sca.imediat §i drepturile §i imunita tile cuvenite preotilorconfesiunif alese de dOnsul. 0 comisiune de patru membri,cami0 de fie-care din religiunile recipiate de o potriva,a primit Insarcinarea de a constata In mod documentaralegerea facuta de fie-care dintre preotiI greco-orientall0 de a-1 Incorpora formal confesiuniT alese. Apucaturiiesuitice fuse, care erat Indreptate pe sub mama In di-rectiune contrara §i pentru care dedea §i Curtea manade ajutor, ati zadarnicit In curend resultatele receptiuniIMonte de comisiune. Trimbitata libertate de con0iintaera numaT o manopera spre a amagi pe cele-lalte treiconfesiuni recipiate §i spre a c4tiga cu atat mai sigurpe preotimea romana atrash prin promisiunt Cad Epi-scopul Teofil, impintenat de iesuitI, proceda cu multzel contra acelora dintre preotil de sub ascultarea

lc

35

care In virtutea libertatil de alegere se pronuutaserapentru primirea confesiunil reformate, II prigonia cu

asprime nemil6A §i primise spre acest scop ajutor militarIndestulator, ceea-ce In comitatul Iluned6ret s'a petrecut Inmod cu deosebire ostentativ. Reformatit, In frunte cu Ga-vernatorul Comitele Nicolae Bethlen, all ridicat fara Indoialala Viena §i la Sibiu plangert euergice §i staruit6re contraacestet Wart nelegiuite a libertatit religionare de curendproclamate, Inse fait de succes. Din contra Imperatul aInsarcinat printr'un autograf secret pe generalul RahutinInteun ton pe cat de contlential, pe atat de categoric,ca nict sit considere, nict sit aduca de loc la Indepliniremat sus amintitul decret Iml &nese pentru acordarealibertatit de alegere, de 6re-ce acela nu e decat o

concesiune facuta sub presiune morala celor -lalte reli-giant recipiate; In ciuda acestul decret dar Rabutin aveasa same din tOte puterile lul, ca preotit romani sa nutr6ca la alta religiune decat la cea catolica 1).

Astfel s'a Intem;dat, ca generalui comandant Rabutin,strImtorat Intre decretul public §i scrigrea secreta, Inpositiunea lut &hivecit a preferit pe acesta fata cu acela §i,ce-I drept fait de vole §i contra convingerit sale, dardin 6rba supunere a propagat cu zel catolicismul, faraca sit tina catu-§1 de putin s6ma de protestarile legitime.

Pe cat de !met §i do gret priusese dar mat nainteprotestantismul, pe atat de iute §i de dainuitor prindea

') Cronica maghiarl a Arddlului de Mihail Cserei de la aniT1661-1811. (Cserei afirml, c6. a vl4ut i citit antograful im-p6ratese la Comitele Stefan Apor, care il primise in secret de laRabutin).

36

acum catolicismul rädOcinT Intre RomanI, ceea-ce de alt-minted In urma opintirilor energice §i spriginite §i desus ale acestuia nici cli putea sfi fie altfel. Dupli, multeIncercfirl §i pe temeiul convingeriI odati dobandite, capentru scopul propus nu mult Importli c4tigarea laicilorromanI forte ne§tiutorI §i incultI, a succes a predispunepe preotimea greco-orientalfi pentru trecerea la uniunepuindu-I In perspectivä, cfi se va bucura pa viitor deacelea-§1 scutirI ca clerul catolic In ceea-ce privqte sar-cinile de 4.eciuialfi §i de birurI.

Negot1er1 Ince- Teofil, Episcopul oni, In adevlir, Metropolitul de atunci

piata invoialitpatOre apro-

al greco-orientalilor din ArdOl, care primise in anul 1692cu clerul ro- la Bucure§tI din manila Metropolitula Muntenia darul

man.Episcopia, se afla personal din done consideratiunT Inpositiune fOrte grea. Odras6 din nobila familie Szerdmidin satul Teiq In Arddl, fiiu al preotuluI i parochtluIgreco-oriental de acolo Simeon SzerOmi, el primise dintruInceput numele de botez Toma, pe care dupl observantagrecOsch 11 schimbase la punerea jurlimentuluT de clilugtirbasilit cu numele sfIntula Teofil, pe care 1nsu-§Y

alesese. In urma viciilor sale scandalOse In viata privath§i In conducerea bisericiI el cquse In disgratia Dom-nula MuntenieI Brâncovanu, Incat acesta Ii vestise rainsecretarul s64 privat Ladislau Dindar, cli va face totceea-ce-I sta prin putinO, spre a-1 sc6te din scaun,dad nu se va Indrepta. De altli parte se agAtati deaceste vicil catl-va MagnatI reformatl egoigT, amenintaiicu darea pe fat'a a acelora In ochii triI i a guvernu-loT §i puneali, ca singur ruijloc de sclipare pentru dOnsul,drept conditiune plata una sume de bani, uu mijloc,de care anc In anul 1643 se folosise Metropolitul Orest,

§i-1

37

ear in and 1680 Metropolitul Sava Brancovici pen-tru propria sa salvare. Slab de spirit 5i de caracter,ispitit de adimenirT 5i do ameninthri, strimtorat afarlide adsta Intre Scylla gr6cA-ortodoxA, care putea s11-1du& la clidere, 5i tot ant de primejdiosul Charybdisprotestant, care tindea sA-1 apnea prin Intunerec, Teofil ascApat numal prin acea, el a hothrit sa se arunce cu trup,en suflet In bratele partidulul catolic, in partea cAruiastetea 5i Curtea imptirAt6scA, 5i i-a mArturisit hotArtreasa personalA de a trece la uniune In schimbul unoranumite concesiuni. De adstl, dispositiune s'ati agatatlesuitiT, care se pricepeali de minune, ca parte prin per-svasiuni Indemanatice, parte prin splendide promisiunT

de ridicare 'n rang 5i salar din partea Curtil sA o pre-fad, In faptA, positivA. In urma acestora, Episcopul Teofila convocat preotimea sa la Alba-lulia Intr'un slued, careIn luna Fevruarie 1697 a hothrit unirea cu biserica

catolica, apol la 21 Martie a aceluialT an atat Epi-scopul el Insu-5T, cAt 51 doT-spre-dece ArchidiaconT alis6mnat declaratiunea In scris a treceriT la uniune.

Statele catolice ali Intervenit numaT decat In modstäruitor pentru propuuerea de uninne, at sustinut-oprintenn anume memoria adresat Imp6ratuluT 5i aupretins aprobarea guvernulul pentru uniune. CAnd apoi

sub pre5edinta Cancelarului Comitele Kinsky s'a ti-nut In cestiunea adsta o conferentA de stat, dignitariTsupremi reformatT ca Guvernatorul Gheorghe BAnffy 5ifostul Cancelar Comitele Nicolae Bethlen ail refusat alua parte la ea, do Ore-ce el de o parte ca pers6nesinguratice 5i simpli membri DA bisericil reformate nuse simtiau ludreptAtip a sta de vorbA 51 a da r6spuns

38

In numele el, ear de alta parte ca dignitarY al statululMae usor era a amenintatY sa Intro In conflict cu con-stiinta lor religi6sa. Conferenta s'a pronuntat deef sifall de consultarea lor pentru primirea proiectulul deuniune, pe care l'a recomandat Imparatuluf spre apro-bare. Mal nainte de generala primire si publicare adeclaratiunil de trecere precauta preotime romana a expusIn o anumita petitiune cererile el maY precis formulate,care culminah In trei puncte principale : 1. Acordareapentru biserica greco-catolica a tuturor drepturilor siprivilegiilor, care se cuvin atat romano-catolicilor, catsi celor-lalte treY confesiunl In tall. 2. Infiintarea unelcase parochiale In fie-care parochie. 3. Punerea In de-pendenta a preotilor numal fata cu dreptul de disposi-

tiune a Episcopulul, ear nu si fata en al laicilor.Resolutiunea data de Imparatul la adresa guberniulul

arde16n la 14 Aprilie 1698 era numal o reproducere arescriptulul emis la 23 August 1692 la adresa preo-timil din diecesa MuncaciuluI si dispunea, ca orl-si-carepreot roman de confesiunea grec6scii, care va fi Motmarturisirea de credinta catolica, va fi recunoscut pePapa sill va fi reservat numal ritul grecesc, p6te shIntre In posesiunea si In usul deplin al acelora-s1 drop-turl, privilegil, exemtinni si libertatI, a carora prosiunesi al carora us li se cuviue in mod neindoios preotilorromano-catolicl In virtutea legilor canonice si a dispo-sipunilor hate de regi al Ungariel. Resolutiunea maldispune apol, ca dad va trece la vre-o alth religiunerecipiata, 'la fi partas de drepturile aceleia. i un altrescript Imp6ratesc a prescris la 4 Aprilie 1698 can-celariel transilvane In ceea-ce priveste obligamentul de

39

dajdiI urmAtOrea norma: Preotii grece§t1 sat romanI,dad trec In partea catolicilor, se vor bucura de drep-turile acestora ; dad, se unesc cu vre-o altA religiunerecipiatt, li se cuvin privilegiile acestora; ear dacA dmanIn starea kr de acum, sunt supu§1, ca pant acum, laplata birurilor (dabunt taxam)". In adstA conditionatAconcesiune era o indirectA siluire pentru schimbarea re-ligiuniY, respective pentru primirea uniuniT, del fära deImplinirea acesteI conditiuni prealabile lucrurile rtmaneatpentru preotimea greco-orientall tot In nesuferita starede asuprire de panA acum.

Rescriptul Imp6rAtesc de la 14 Aprilie 1698, careprecisa drepturile cuvenite preotimil greco-orientale tre-cute la vre-o alt§, confesiune, nu numaI cl Du a gAsitIn Ard61 cuvenita respectare, ci a fost, din contra, ocolitIn mod sistematic §i zAdArnicit In fel de fel de chipurT.Romani!, care voiat sA se undscA cu religiunea catolica,nu numal erati abAtutI de la acdsta hotArIre alor prinfel de fel de uneltirI, apuelturi piezise, pretexte §i aten-tate, ba chiar prin ameninttrI, ci unil s'at Incum6tata sill cu puterea pana chiar §i pe Romanii, care Im-pliniserl de fapt actul de uniune cu biserica catolicl,a se retraga, §i sl primdscl alt/ confesiune acatolict.Imp6ratul Leopold I. a renoit decl la 26 August 1699cu cea mal deplinl asprime rescriptul sta mai sus amiutit§i a InsArcinat pe guberniul ardel6n sub asprl peddpst ,

ca de o parte el Insull sA-1 respecteze, ear de alta slfact, tail crutare pe altiI st-I respecteze, de aceea sl§i publice fart, de amanare resolutiunea Imptratdsca Intarn, In virtutea cAreia Romanilor li se cuvine pe viitorlibertatea de a Intra dupl bunul kr plac In slnul vre-

4 0

uneia din cele patru religiunl recipiate'). Si generaluluiRabutin i s'a trimis un identic rescript Implirlitesc, carestAruia pentru oprirea procederil reprobate cu atat malvirtos, cu cat adsta e spre marea pagubh §i schderea religiunil catolice §i astfel spre sporul celora-lalte.'Cu aceall seriositate i s'a prescris ca stricth datoriesh lmpedece cu orl-ce chip, ca Romanil sh nu fie cumva abhtut1 de la hothrIrea lor odath marturisith de atrece la religiunea catolich, ci, din contra, sh fie IhsatIIn deplinh i ne§tirbith libertate In ceea-ce privqte du-urea la Indeplinire a acestel hothrtrl alor. Rabutin aveaded sh apere pe Romani doritorl de uniune contra tu-turor atacurilor ,iii uneltirilor contrare §i sA num6sch pepers6nele, care fie mijlocit, fie pe fath lucrkh contraintentiuuilor ImpArAtqti, pentru-ca sh li se dicteze dinpartea CurtiT cuvenita ped6psh 2). Cu t6th indiferenta saconfesionalli Rabutin trebuia deci sh Impreune In pers6nasa oficiul public de general cu cel secret de mare Inchisitor.

Vestitorul acesteI concesiuni politice bisericqtl fh-cute de tron §i cel mal de chpetenie chez4uitor al rea-lishril el era Cardinalul Kollonicz, care In virtutea intreitelsale puterY oficiale, ca primat al Ungariel, ca legat papalnhscut §i ca Archiepiscop de Strigoniu a emis la 2 Iunie1698 un manifest solemn clitrA preotimea romanh deritul grecesc din Ungaria §i Ard6l. Duph-ce trimbitkhcoucesiunea imp6rAt6sch maY sus amintith ca fapth Im-

') Resolutio Caesarea ad Gubernium Transylvaniae, ddo Viennas'26 Angusti, 1699.

') Reseriptul impgrAtese eltrg generald Rabntin, dd° Vuena,26 August 1699.

41

plinith, el ofere deosebita sa protectiune si intervenireasa n favorul orNi-drul Roman, care se IntOrce la unireaca biserica catolid, dad numaT trecerea ac6sta se facecu primirea disciplind catolice In deobste i anume recu-noscand conceptiunea catolid, In ceea ce priveste celepatru dogma controverse, care se raporth la primatulpapa, la admiterea panel nedospite, la existenta untilpurgatoriu pentru suflete i, In sfirsit, la purcedereaDuhuluI Mint de la Tatäl si de la Fiinl. 0 asemeneaconvertire Du numal In cer ar fi primith, asa çlice el,cu bar si binecuviIntare, ci totodat4 si aid pe p4mOntar av6 drept urmare speciala grape i deplina ocrotirea Impdratului, care In deplinätatea puteril sale va faceca preotil greco-catolici, biserica lor i averile lor bise-ricestl 84 se bucure Intocmal de acelea-si drepturi, Ii-

exemtiunl, a drora posesiune si al drora uss'a acordat bisericil catolice, membrilor i averilor el.In casurite, cand drepturile bisericil greco-catolice ar fijiguite, vor avd sa, dicteze pe viitor aceleall forurlbisericestl i civile, casi-cand ar fi vorba de jigairea drop-turilor bisericil catolice. Ear dad instantele inferi6re

vor fi &and datoria, biserica unit4 prin simplapetitiune va gäsi In Imp6ratul si In Cardinalul ajuntor

r6sbun4tor totdeanna gata la vreme de nevole').Acestel cliemhrI staruitore, a dreia efect a mal fost

afar4 de adsta potentat i prin unelte ascunse, i-a4dat WI nicl o §ovaire ascultare autoritatile supe-

') Manifestum Leopoldi Cardmalis a Kollonicz, dd° in CuriaCommendae Maylbergensi beneficiata Viennae Austriae, 2 mensisluny, 1698.

bertatI §i

null

§i

de

42

ri6re §i aprepe totalitatea cleruld roman, stand In frunteAtanasiu Anghel, succesorul Episcopulul Teofil, care In-cetase Inteaceste (In Iulie 1697) din viata.

Starea bisericiI §i a natiunim romane era atunci Inlauntru red sguduita, In afara In mod Ingrijitor com-promisa §i §ubreda, In Intregul d plina de frementad,sflOata, §i amenintat4 nu mal putin de nimicire de sineca de desbinar1 impuse din afarli. Ceea-ce Teofil Ince-puse ca om fara de con§tiinta, a dus urma§ul sèti flirli

de crutare la caplit, §i noul Herostrat, care a prefacut cuintentiune templul unitatif romane In cenu§a, se numiaA tanasiu An ghel.

Acest om, fiiul until preot roman, Indat a. ce a fostales Episcop, a caletorit la Bucure§tI, unde la 22 Ia-nuarie 1698 a primit, Intocmal ca predecesorul s6d,darul Episcopid din manile Metropolitule Valachid. Ela depus acolo In noua sa calitate juramantul bisericescprescris ,i dupli consecratiunea sa a mill prink de laDositeiti, Patriarchul IerusalimuluI, care pe timpul acelase afla la Bucure§tY, tocmaT In vederea turburarilor re-ligi6se din Arthil, §i o Indrumare duhovnicesca, conceputlIn forma de instructiunt scrise, care II puneat In vedereobligamentele luI canonice §i gravele datoril Impreunatecu dignitatca WI §i astfel aveali sh-1 faca prin acesteIndrumar! complecte Inaccesibil pentru eventuale ispitirlde a trece la uniunea Impusa cu staruinta. Aceste in-structiuni amanuntite prescriali Intre altele, ca nou con-secratul Episcop sa fad instructiunile religi6se, predicele§1 distursurile comemorative In limba slavona, cand seadresdza la Serbi or! la RutenT, Ina In cea roma*dad auditoril sunt Roman! (Art. 2). Serviciul dumne-

43

leesc, In genere, cantarile, precum §i citirea biblieT i

a cartilor rituale In functiunile serviciulul dumneOeescIn viitor era permis sa se fad numal In limba slavonaal In cea grec6sca, pia Inteun cas fuse nu In cea

romandsca oil In vre-o alta (Art. 5 §i. 6). De ore-cealtfel dogmele credinta resaritene nu de mult al lostIn Romania, §i anume In orapl Buz 6a In anul 1692,formulate In mod catichetic §i :publicate prin tipar Inlimba romandsca, Episcopul avea sa le iee MIA de §o-vaire pe aceste de cinosura, inse numal cu reserva, ea,fiind dath seracia limbiY romaneW, In ori-§i-ce cas deIndoiala asupra interpretariT corecte sa se tie totdeaunaneconditionat de textul grecesc al dogma, ca de singurulnormativ §i hotarltor (Art. 21). In casurile de Indoielldogmatice, In sfIr§it, Episcopul avea sa cera sfat §i la-muriri mal antaiti de la sinodul eparchial, apoi de laMetropolitul Valachia, care e totodata §i Eparch al Ar-dOluluT, i, In cele din urma, dad nia acum Indoialan'ar fi Inlaturata, de la Patriarchul ecumenic (Art. 20)1).Precum reiese Invederat, tendenta acestor InstructiunYera dainuit6rea Intemeere a suprematia patriarchatuldgrecesc §i a limbil grece§tt asupra ArdeluluT, deci tinereaIn continua supunere a bisericil nationale romane dintara ac6sta.

Inarmat en asemenea Instructing, biserice§to pe deplinrecunoscut §i inatacabil, bogat Inzestrat, afati de aceste,de Domnul Muntenia, Constantin Brancovanu, cu odajdil,od6re i cartt biserice§tI, Atanasiu a urcat fail de In-

1) Acta et fragments historico-ecclesiastica, collects a Tim.Ciparin. Balasfalyae 1855, pag. 240-250.

44

thrOiere scaunul episcopesc In patria sa §i n'a Inthiliata duce mal departe opera uniunil §i a o scete pe deplinla capet. Nu §i-a Mat pentru adsta decat timp decate-va luni; graba §i voi6sa bunavointh, cu care s'apus pe lucru, ne face sh presupunern la densul o nestrh-mutath hothrIre de a se uni, care exista finch la con-secratiunea Id, ear nu numaT o sllibiciune, care numaTIncetul cu Incetul i In sill se vede nevoith a coda tortelImpreginrarilor. Negotierile s'ail petrecut MA de grea-tap, pedecile ati fost Inlhturate, cererile ambelor phrtIah fest satisflcute, apoI 8'81 gezat pentru opera prin-cipallt cele din urmit trepte, care aveati sh fie urcate.Atanasin a tinut ded la 7 Tulle 1698 In Alba-Inlia unsinod Eparchial, In care dorintele §i cererile preotimaIn ceea-ce prive§te primirea uniuna ati fost supuse undnoue discutiunI, §i cele din urmh, scrupule ale preotimi1afi fost InlAturate prin lamural date din Viena. Apols'a Intrunit In reliedinta catedralh Alba-Inlia un both-liter sinod general solemn, care avea sh rostesch celdin urmh cuvent i la care ah. fest InvitatT toti preotiIdin Ard61 sub ped6psh de 60 florin1. 0 puteruich presiunemorala, In dosul chreia ie§ea fOrte de aprOpe i siluireafisich la iv611, aphsa greh asupra terorisateI adunhrIpreote§ti. Puterea materialh push In perspectivh a fostde ajutor Intru Induplecarea con;itiinteI religionare a nuputinilor preot1, care nu din convingere curath, ci nu-maT cu inima 1i:ideal i cu Invederath repulsiune dure-r6sh s'at putut hothri sh se lepede de legea phrintilorse1. Puterea lurasch prea stetea toe de asth dath Inserviciul Mel biserice§tY, pentru-ca inderetnicilor sh lemal fi putut remand alta alegere decat supunerea Orbh.

45

oil martiriul gret. Niel unul dintre cel presentl n'a In-drAznit deci a ie§i pe fatg din oWia votatorilor.

i totu-sY chiar In procesiunea serbgril sinodale mult1preotI mghnitI se tanguiafi multimil privit6re grgindvorbele : Acura secerea tale tibia orzul, dar dupg orz,ea va thia grgul," In suspinurl innhbu§ite se mal istoviaIntr6ga 1mpotrivire a ginga§el con§tiinte religi6se. La 7Octombrie 1698 apol Episcopul, Archidiaconil §i Intro-gul cler present al ArddIulul A sevIr§it la Alba-Iuliaactul Orbgtoresc al treceril la uniune §i Pah adusprintr'un anume manifest la con§tiinta publicg §i inacela-§I timp §i In deosebl la cumtinta staturilor trau-silvane, pe care maI ales le privia.

In acest manifest el anuntä, cg primesc nu numalIn deolqte doctrinele romano-catolice In Intregimea lor,ci In deosebi §i cele patru dogme controverse Wit devre-o exceptiune, Intocmai dupg Intelesul patenteUmg-rAte§t1 asigurgtdre §i le suspn pe acele, cg el In vir-tutea uniuniI flcute se considerg neconditionat membrial bisericil-mume romano-catolice §i vreaii ca astfel shfie consideratl §i de altiI, ch, sunt hotgrit1 All InsuIdsch,ca membri catolicY, In deplingtatea lor t6te drejiturile,privilegiile §i imunithtile, ce In virtutea dreptulul bise -ricesc §i a celuI de stat se cuvin preotimiI romano-ca-tolice §i se useze de ele1).

Spre marea multumire a Imp6ratuld §i a Cardinalululopera principalg era sc6sli cu succes la cap6t. Pgstorif

1) ILnifestum Ecclesiae Valabicae graeci ritus per Transylvaniampartesque eidem annexas cum Ecelesia Romano-catholica tmitae,dd° Albae-Iuliae, 7 Octobris 1698.

46

preocupati numal de propriul lor avantagit, lintrasernnumal pe socotala i risicul lor, Mrn, de tirea i voiapoporulub In mal priinciasa noun stank plinY de speranta,

turma lor bland. §i nqtiutifire va merge dupn den0Ycu Incredere tot atat de 6rbn ca cea din diecesa Mun-kács-ului §i cea din Croatia. Fusesern fara indoialn convocatila Mba-Iulia deputatiI mai multor comune romane§tI,care in ne§tiinta i znpäeala lor an consimtit prin acla-matiune In numele comunelor sale cu procednra nein-telasn de MO. Caracterul general al actulul de uniunese pate pune cu tate aceste cu temeiii la indoiala atatIn ceea-ce privege starea preotascn, cat §i ceaDandu-ne adecii samn, cn din totalitatea de 55 protopopl§i 1582 preoti, care steteail atunci sub ascultarea Me-tropolitulul greco-oriental din Ardal, numal arehipnstorulAtanasiu, Archidiaconii, protopopil §i cati-va putini dintrepreoliT inferiorl nil subscris declaratiunea de uniune dela 7 Octomvrie 1698, en mull preoti, farn ca sn seoblige In serfs, s'ai1 supus, deg In sit, soryf fnevitabfle,en Intraga stare mirann nu a bat parte decat prin aces,en fie-care comunn a trimis trei deputati, ca martorial actulul de trecere la uniune, la locui Intrunirib si-nodule, c altfel nici ace§tia, nicY alt1 membri al pu-bliculuI laic n'an subscris actul privitor la schimbareareligiunii: se pate cu drept afirma numal, en, ce-i drept,inaioritatea stnrii preote§ti, dar numal o nelnsemnathminoritate din lumea mirdnn a aprobat §1 sevir§it tre-cerea prin primirea fie pe fatn, fie in tacere a uniuuil.Restul covIr§itor poporului roman, nicI luainte de

acest act, nici dupn seviqirea lui n'a fost de loc dumi-ritn asupra calor atunci numai patru deosebiri dogmatice

lust,

mirdna.

al

CO

47

dintre cele doue biserici §i tot atat de putin aflase Inco consisth schimbarea confesionalh §i care e importantaef, nu area dar nicT o cuno§tinth, despre schimbarea delege fhicuth anume In vederea lul; numal o fictiune

nhscocith pentru mascarea proceduril §i din adins trim-bitath era deci afirmarea, ch acest popor romanesc atrecut pe timpul acela In Intregul lul la uniune, §i anumeprin aclamatiunea deputatilor lul. Cu t6te uneltirile pro-pagandeT nu putea sh aibh fiinth aderhrath §i sh sepresente'n public ca act de con§tiinth In tOth regula se-vIr§it o asemenea pretinsh schimbare de religiune fhcuthprin representanti impug, care ma de §tirea §i Invoireacelor representati §i WA de a cun6sce dogmele schim-bate areaii sh fie considerati convertiti prin generallaprobare nenahrginita, astfel nu putea sa fie primithdecat numal de minoritatea slabh §i intimidath a Ro-nianilor.

Manifestul de uniune al preotimii romane din Ard6l Pnnairea,

a gasit acceptare deplinh, potrivith compensatiune §i regulareaasigurare dhinuitOre In diploma Impèrht6sch de la 16 uniumi.

Fevruarie 1699, care a stabilit pentru uniti o normhde procedura generala, deopotrivh valabilh §i pentru totiadeptiT uniuniT co locuesc In cele-lalte pe ale Cor6neT§i care din consideratiune pentru Indoita natura a obiec-tuld a fost subscrish atat de Impe'ratul el Instill', cat§i de Cardinalul Kollonicz. Viil multumit de convertireaRomanilor, Grecilor §i Rutenilor, manjit1 panh acnm depata schismeI (schismatis labe laborantes), Imperatul ac-cepth §i confirma, ca maI nahite In Ungaria, In Croatia§i In Slavonia, acum In Ard6l, §i declarh ca fiind deplinvalabilh §i efectiva unirea lor cu biserica romauh, &nth

si

48

prin acceptarea doctrinei catolice 0 anume acelor patrudogme controverse. El anunth dar executarea deplina adecisiunii sale principiale de la 14 Aprilie 1698 0 acordhbisericii unite, fetelor ei biserice§ti §i averii el t6te drep-turile §i Intr6ga imunitate, care bisericii romano-catolice,averilor §i clerului el 1i-A fost acordate prin danil dom-ne§ti §i In virtutea prescrierilor canonice ; el scute§tepe preotimea unith de roboth, do iobAgie §i de orl-cealto servicil umilitOre §i pune pentru transgresiunilecontra bisericii unite §i contra preotilor ei acelea-§1 pe-depse, care ati fost stabilite In favorul bisericii catolice§i care urm6z1 sh fie dictate de judeclitori biserice§tioff civili, la nevoe do ImOratul el Insu-§l; el ordonh,ca diploma acOsta sh fie publicath In tOte congregatiunilepriT §i Insurcinkh pe t6te direghtoriile civile §i militarosh respecteze, sh apere §i sh ocrotdsch imunitatile 0drepturile acordate unitilor.1).

Indisposrtiu- De§i Intelegerea In principiu asupra concesiunilor re-uea ej plange-rile unitilor Clproce era fäcuth Intro ambele pärti In scris 0 dui-a

din causa exe- formele legale, tot mai r6maneat 6re-care nedumeriri Incutaril

concesiumlor. ceea-ce prive§te modul de executare 0 asigurarea con-cesiunilor fäcute. Preotii care se uniserit dimpreunh cuconduchtorul lor Atanasin nu erail de loc multumill Inceea-ce prive§te positiunea §i viitorul lor, deci folOselepractice ale schimbaril de religiune, ceea-ce mai ales IIpreocupa, ear nitisurile luate de guvernul tiirii nu In-läturaii pe din destul temerile lor. Guberniul transilvan,condus de Cancelarul Comitele Nicolae Bethlen, n'a pro-

i) Diploma Imperatoris Leopoldi I. pro Ecclesia nnita graeciritus dd° Viennae, 16 Fevrnarij, 1699.

.

49

cedat, ce-I drept, In executarea diplomel Imp6rate§t1 dela 16 Feyruarie 1699 fara cuno,tinta de causa §i frIde crutare, tns nici tocmal In spiritul preocupatuluYpartid unionist. El a trimis to tara maY multe comisiunicompuse atat din catolici, cat i din reformatI, ca sit

constate, daca poporatiunea romana vrea sa se umisca cubiserica catoliza otT cu vre-o alta din bisericile recipiate.Dad, natura mixta a compuneril acestor comisiuni a fostjignit6re, arela-§Y efect trebuia sa-1 aiba §i decretul dela 26 SAptenivrie 1699, care fayorisa In mol pregnantinteresele bisericif catolice In paguba celd unite, precurase Inveder6z1 din urmatOrele §apte dispositiuni ale le :

a) In Did un sat romanesc, nici chiar In cele maYmarl localitati, nu pot sa fie maY mult &cat dol preotiunitY ; In comunele maY mid e destul unul singur.

b) Episcopulta unit i-se permite sit dee darul preotiefnumal candidatilor TrednicI. Vrednicia urm6za sa fie

constatata printr'un examen, la care au sa iee parte nunumaY preotY unitY, cl totodatit i preotl delegati deEpiscopul respectiv din biserica, cu care Tor sit se undscaRomanil.

c) Lipsind la RomanY orY-§i-ce §c61a, candidata de

preotie A, fie primiti In starea preotésca, numal dupl-cevor fi visitat coliie confesiunii, cu care se unesc Romanit

d) Preotif necasatoritY, care nu sunt ocupatI In pasto-riea suflet6sca §i n'ali pam6nt ca libera proprietate a lor,n'air sa stee In comune rurale, ci In vre-o manastire,cel putin cata vreme gasese o parochie.

e) Intocmal ca preotil celor-lalte confesiuni se bucura,§i eel unitl de imunitate deplina numaY In ceea-ce prive§tepamAnturile ce se tin de biserica, pentru alte pam6nturl

44,075. II. 4

nu-§Y

50

folosite de d6n0I ail dar, Intocmal ca preotil confesinniI,cu care se unesc Romanil, O. dee atat gecidala, cat §ibirurile obicinuite §i sa *to cele-lalte sarcini.

f) Pentru fapte lovite de vre-o ped6ps 5. preotul romanunit e expus ace1uia-0 for judecatoresc, care judecit §ipe preoliI religiunil, cu care se unesc RomaniI; eardaca preotiI romani staruie In vechea lor crania, seaplicl In ceea-ce-I prive0e procedura penall de panlacum fail de nici o schimbare.

g) Episcopuld §i clerului unit le este oprit orIll-ceabus §i joc quratec cu excomunicatiunea 0 In ace1a-0timp li se prescrie, ca In materie de afurisanie afi A,proc6d ca religiunea, cn care RomaniI vor A se uu6scl.

NA prealabila intelegere cu protopopiI Of EpiscopulAtanasiu s'a simtit Indemnat a face asupra acestul re-script gubernial o representatiune la Curte, In care §i-a%cut obiectiunile contra Intregel procederl a guberniulul.El a declarat, a va recun6§te ca legall numal pe Co-misarii, care nu vor fi numiti numaI de guberniul priI,ci fie de Imp6ratul, fie de Archiepiscopul de Strigouiu ;In acela-0 timp Ins6 el a dat noue asigurfirl, cl Romanilail luat hotkirea neschimbatl de a nu se uni cu altabiserid decat cu cea romano-catolid. Adsta declaratiunea fost primita in Viena cu multumire §i a avut, potrivitcu cererea EpiscopuluI, drept urmare imediata schimbareaComisiunilor de constatare 0 a dispositiunilor gubernialeobiectionate. Pentra molcomirea Romanilor convertitI Im-p6ratu1 Leopold I. a emis la 22 Decemvrie 1701 undecret, prin care confirml, In genere, drepturile §i li-bertAtile acordate anti la 14 Aprilie 1698 §i 26 August1699 0 le publick pentru ca top sa le tie 'n sdml.

51

El le acorn. Romanilor de legea grec6sch libertatea pecat de nemarginitit, pe atat de indiscutabilg de a alegeIntro cele patru religiunT recipiate din targ, Ins6 §i dreptulde a stgrul In legea lor de pana acum. In primul casurma ca eT sa se bucure de drepturile §i de imunitgtilereligiunil, cu care se Tor fi unit, ear In al doilea li sereservag numal privilegiile §i libertgtile ce li se cuTinRomanilor din Techime §i pang acum. Despre continutulmaT departe a acestuT decret de mare importanta Tomface 'n urtng la loc potriTit implirtg§irl mai am6nuntite.

Dead de zelo3 stgruia Ins6 Impgratul pentru execu- Pretlensliunilatarea concesiunilor facute uuitilor, pe atat de IndgrAtniza concesiunil:catra dieta TransilTanieT In combaterea lor. Impregiurarea n se fac.

acesta, precum §i numgrul prin noul spor f6rte crescutal catolicilor In targ a Indemnat pe membriT catolici aTstatelor A adreseze MonarchuluT plangerea, cg din TinadieteT nu &age la depling valOre aid chiar egala In-dreptätire asigurata prin legile fondamentale ale tgriicelor patru coufesiuni recipiate, decl §i bisericiT catolice.

Tolmal spre a ajunge la egala Indreptatire cu cele.lalteconfesiunT eT ridicg deosebite pretensiunT parte con fesio-nale, parte politice-administrative, pe care le suVernla 5 Maiti 1699 prin Comitele Mihail Mikes, asesor latabla regd3cg §i Comitele scaunelor secuiqt1, ImpgratuluTspre aprobare printr'o petitiune ameuuntitg. Nonele lorpretensiuni de naturg confesionall erag privit6re la ur-matOrele :

1. IntOrcerea Episcopulul catolic In Ard6l, atat In vir-tutea libertgtib religionare, cat §i a egalitatil de drepturYcu cele-lalte confesiunT, care ati Episcop orl capeteniebiseriasca in lark cat 0 pe basa mid maT vechl de-

t2

cisiuni Imp &Reef; In acela-g timp bunul fiscal Alvinczurma sl fie asignat pentru dotatiunea EpiscopuluT.

2. Incuviintare pentru Infiintarea de a§e0Aminte deInstructiune maY Ina lte sati a§a numite Academif, cunisunt cele ce existA In tail pentru cele-lalte confesiuni.

3. Luarea bisericil catedrale din Cluj de la united§i punerea el h dispositiunea catolicilor.

3. Incuviintare pentru reconstruirea §i folosirea bise-ricilor §i zidirilor mlnlistire§tf ruinate §i gole.

6. Luarea dispositiunif, ca orfaniT pArintilor catolicisA fie Incredintati spre cre§tere numaT rudelor catolice,ca tutorf, clef altfel copiil catolicilor, ca d. ex. nu demult al luT Gyeriifi, ajung In manile Arianilor §i selepAdA de legea parint6scl. .

6. Intemeerea unul seminar din venitul de o mile degalbenT unguregi häräzit ancA de Principe le Stefan Ba-thory, care e Incasat acum de CAmarg, ear de aidInainte urm6zA sA fie Intrebuintat potrivit cu destinatiuneace i s'a dat dintru Inceput.

7. CatoliciT sA fie obligatl a da ileciuialA numat preo-tilor de confesiunea lor, ear nu §i clerului acatolic, cAciacatolicif proced §i el pe basa acestuT principiu.

8. Luarea dispositiunii, ca dintre eel trel archivarfreguicolarT, de la Cluj, AlbaIulia §i Sibiiti, cel putinunul sa fie de confesiunea eatolicA.

9. Spre a neutralisa tiparul de cArtY, care p6te sAjign6scA nu numal credinta religionark ci totodati §ilealitatea de credintA a sumilor, e de nevoie sl se ieedispositiunea, ca sl nu p6tA fi tipArit nid un manuscript,care nu a fost citit maT nainte de un catolic §i subscrisde el ca admisibil pentru tipArire.

53

Ear pe terenul politic adminstrativ staturile catoliceivetindeag:

1. Ca pentru numirea tn direggtoriile maT Inalte, cumsant d. ex. cea de consilier intim oil de protonotar, s.fie propuse totdeauna tref pershe qualificate, diutre careeel putin una sä fie de legea catolicg ; cgcI e, In genere,nedr6ptä distributiunea de acum a functiuni1or, dupg

tare dintre patru-spre-4ece Comill supremi numal cinclsunt catolicl, i noue calvinivtl, tare vase consilierI latabla reg6scg patru sunt calvicl i numaI del catolici,ear Intro protonotarT nu e Hid unul catolic.

2. Importanta positiune de secretar vi referent lacancelaria aulicg transilvang, care pe timpul acela eraocupatg de Benedikt Henter, care era, ce-I drept, catolic

onest, dar om neajdtorat, sg, fie luath de la acestaIncredintatg talentatulut catolic Ion Figth.3. In breslele de prin orave i t6rgurI s. fie ridicaticatolicil In direggtorii.4. De 6re-ce, In sflrvit, fie-care din tele trel natimif

recunoscute din Ard61 are propriul sal sigil, ear reli-giunea catolicg, care nu predomm vte exclusiv In niciuna din aceste natiunl, nu se bucurg de nici o consi-.deratiune particularg, staturile catolice stgruie, ca telputin pgstrarea unuia din sigilele naponale sg. fie lucre-dintatli unuI catolic 1).

Catolicii din Ard6l deci intocmaT precum de o partestgruiag nu numal ca copiil lor sl fie gescutY In proprialor confesiune i ca biserica lor sh fie egal Indreptglitg,

I) Memoriale status Rogni Transylvaniae catholici, do 5 Mai1699, Caesari porrectum.

gi

ti

64

ci totodatt §i ea prin Introlucerea censurii IncredintatenumaT catolicilor singurl d st privegbeze asupra spiri-telor, de altt parte el I0' dedeat pe terenul politic ad-ministrativ silinta de a se folosi de egala Indreptttiraca de o scart spre a obtine incetul cu Incetul prim

ajutorul efectiv al Culla suprematia fatt cu cele-lalte-

confesiuntSilintele lor zelase ati Inceput st aibt In direetiunea

aasta efect, maI ales dupt-ce eT at Improspttat cererealor prin o 'lout petitiune adresatt Imp6ratulu1 0 all lute -meiat-o maT cu din adins In deosebl In ceea-ce prive0anumirea catolicilor In diregttoriT. Isvorul acestuT 1.65,a§a Oiceat d6n0l, zace In acea, et e prea larg dreptulguberniuluI pill In ceea-ce prive0e numirea In funetiunT.La compunerea acestui for administrativ cele patru confe-siunT recipiate sunt, ce-i drept, representate de o potrivt,cu ette trel membri ; de Ore-ce hist cele trd confesiuni aca-tolice, orI-0-eat s'ar deosebi altfel In ceea-ce prive0e Ore-rile 0 interesele lor, sunt de acord asupra scopului §imijlOcelor §i unite In tendenta lor comunt, eand vorba e stasuprascit pe catolid 0 st-I excludt de la functiunile publice,0 de 6re-ce In asemenea cestiunT hotärqte majoritatea denoue fatt cu minoritatea de trd, partidul catolic trebueneaptrat st remaie Invins la Impärtirea functiunilor. Eastfel lucru firesc, et guberniul n'a putut st prim6sctIntro candidata de curInd propu0 pentru posturile deComitl supremY 0 CtpitanI districtuall decat un catolicla none posturl. Catolica zac decl sub aptsarea 'unelpornirl de asuprire ad6nc jignitare §i grele In conse-quentele el, cum n'a fost aid In timpul principilor ale01acatolid, care tot n'ar fi mers atIt de departe. Maud

55

MA guberniuld In mod statornic dreptul de a face nu-mirile In functiuni, devine neInlaturata primejdia, caArdeleniY vor fi mai supug fata cu acest for adminis-trativ compus maY ales din catolici decat fata cu InsullImparatul §i. minitriT FR ; §i de aceea In cestiunT demare strtmtorare nu vor maY cere Intervenirea CurtiY,ceea-ce ar fi fara Indoiala spre scaderea datoriteY credinte desupus. Ba, daca, In contra maY bunelor a§teptarY, aca-tolicit ar porui pc) chile InfidelitatiY, el ar fi In positiunesa Intinda peste Intr6ga tarn un paingeni§ de diregatorTcupring de acela-§Y spirit ca daqiI 1).

Contra unuY asemenea rail exista numaY singurul pre-servativ, ca Imparatul sa fad el Insuli numirea directapentru t6te diregatoriile §i positiunile, pentru care fie invIrtutea legilor de papa acum ale OM, fie In virtuteaDiplomel Imparate§tI de la 4 Decembre 1691 §i-a re-servat exclusiv sie dreptul de numire. De 6re-ce In

categoria aasta aa sa fie puse Mal Indoiala, tocmaT

dignitätile Inalte §i cele maY Inalte ale tariY, cum suntcea de guvernor, de canceler, de general suprem, cele deconsilierl gubernialI, de protonotarl, de consilierl aT tableTrege§tY, de Comiti supremi §i de CapitanI administrativY,cea de tesaurar §i altele, bine chibzuita numire In func-tiunl e un mijloc pe cat de sigur, pe atat de pacinic§i de nesuparator spre a favorisa biserica catolica InArd61.

Cu intentianea acdsta au presentat staturile catolice

ImparatuluT totodata §i opiniunea lor asupra propunerilor

1) Humillimum Memoriale status Catholici Transilvanici. Impe-ratori praesentatum, ddo 29 Mai, 1699.

56

de numire fAcute de guberuifi, precum §i o listh decandidati corectath de ele. Comitele Nicolae Beth len, omcu mare merite pentru casa Imrk Aids* dar de confe-siunea calvinisth, pe care II propusese pentru rostul dechpitan al scaunuluT de Udvarhely, nu putea sh albiertare In ochil lor, ear acdsta nu numal din causa con-fesiuniY, ci totodath i din causa tinuteI sale politice Intimpul din urmh, chnd fusese destituit din Inalta sapositiune pentru punerea la cale a und resvatirI. Etart propus ca protonotar pe catolicul Fraucisc Henter,pe deasemenea catolicul Comite Mihail Mikes ca generalal Skuilor §i al treilea custode al sigiluluT regnicolar,ear ea *Ran pentru districtul FAgaraplui pe SimionBoer; west din urinh caudidat era cunoscut ea soldatbray din lupta de la Zenta, unde a luat ca trofeii si-gilul de aur al Sultanului §i l'a dus PriutuluI &igen,

atht astfel In virtutea destoiniciilor sale resboinice, cAt§i ca catolic era cu deosebire apt pentru administrarea unuidistrict, care, duph phrerea staturilor, avAnd o trecht6respre Romania, numaI unul catolic putea s fie Incredintat.0 exceptiune confesionalh, care era necesitath de prudenth,s'a fAcut prin recomandarea unitaruluT loan SArossy caComite suprem al Comitatuld TArnavelor. Pentru postulde jude regesc la Sibiii a fost propus Sasul bin Ze-bandus, un oni f6rte plin de vicle§ug, ca fAcut pentruuneltirile de tot felul, fiiul predicatorulut de la CurtealaY Tököly §i elev al until institut teologic reformat, lostaspirant la postul de predicator al Id Tiiköly. De 6re-ceel, ca jude regesc, trebuia sh primOsch totodath i postulde consilier gubernial, numirea lul producea 6re-carenedumiriri, dar numai cu anevoie se putea evita. AvOnd

si

57

toe In vedere siguranta teriT, ei considerafi pentru postulde general suprem al Ardelului ca rationala §i neriscatanumai numirea unui catolic.

note unul monarch mai presus de t6te catolic, a-ceste cereri favorabile bisericii catolice nu puteatt saremaie lung timp fara de resultat 0 o mare parte dinde a fost Imp Unita Iu putine luni, ear altit parte maitar4iii, 1ncetul cu Incetul.

Drept cea mai urgenta cestiune, In care era nevoiede cel mai grabnic ajutor, era considerata In Viena ces-tiunea cre0erii catolice, care a 0 fost dar resolvatlt mainainte de tOte cele-lalte. Intr'un deosebit rescript adresatgeneralulut Rabutin §i guberniulul Imperatul a declarat,ca e cu desevir0re In potriva vederilor, intentiunilor gvointei sale, ca orfani catolici sa fie Incredintati sprecre§tere §i purtare de grija unor tutori acatolici. El aporuncit deci, ca nu numal copiii remag de catolicii Gyeröfytii Gyulaffy fara de Intargiere sa fie neaparat luati dela tutoril acatolici ce li s'ati dat §i day In purta-rea de grija a unor catolici §i ca aceea-0 procedere safie observata In asemenea casuri 0 feta cu alit orfanicatolici, ci totodata, ca In viitor nici odata un accatolic nusa OM fi Insärcinat cu tutoratul oil cu curatela copiilorcatolici 1). U§or se pOte conclude, ce importanta plina degrele cousequente avea o asemenea dispositiune chiar §ilentru parinti Inteo chatorie mixta.

In ceea-ce prive0e cele-lalte cererl Imperatul a emis

1) Deeret impgrätesc ditrg Genera lul Rabutin ddo Viena, 18August, 1699. Mandatum lmperatoris ad Gubernium Transylva-niae, ddo Viennae, August, 1699.

58

la 5 Septemvrie 1699 importanta diploma cunoscuth subnumele Puncta Leopoldina, In care el a dispus ch ca-tolicil a patra parte din dijma ce stint datori a dan'o mal dee predicatorilor acatolici, ci preotimil catolice,rhmaind In voia acatolicilor sa-§i dee dijma propriilorshl preotl; ch dintre trel candidati propug pentru posturiledesignate In diploma din anul 1691 unul trebuie s fie

totdeauna catolic; ch In ()rap i terguri Oat pentradignitatea de consilierl comunali, cat §i pentru diregh-toriile comunale i pentru conducerea breslelor catoliciisa fie admi§1 In acelali numhr ; ch obicelli,

lege orl statut, care e In contragicere cu egala Indrep-tire a bisericil catolice, fie Introduse de ob§tia acato-

licilor on' numal de singuratice ()rap orY tergurl, afifie considerate ca abrogate §i desfiihtate, avend sa sebucure catolicil In viitor de usul acelorali drepturiprivilegii ca acatolicil, ch, In sfIr§it, unul dintre cele trelsigile ale thril are sa fie Incredintat In phstrarea cato-licilor, carom are sa le fie permis a lua parte §i lacustodiul archival than. Borinta privithre la Intemeereaunel episcopil catolice, In sfIr§it, a fost In deosebl con-siderata §i promovath din partea Imphratului. Pentrudotatiunea el a fost designat domeniul fiscal Tint, carea fast pe din destul populat §i anume astfel, ca a fostcolonisat cu un Inshmnat numhr de Bulgarl catolici,adeg parte chiar din Bulgaria, parte din Romania, §i lis'a dat acestora anumite privilegil.

Punerea sub imediata purtare a camerel aulice t;i a tesau-

1) Decretnm Imperatoris Leopoldi I. ddo Ebersdorffi, 5 Sep-tembris, 1699.

orTli-ce

sl

§i

at

ta

59

rariatulul transilvan, asignarea de tarini i locurY pentru

case, de live41 §i padari,scutirea de Inquartirare, decaräqie pentru arniat i de orl-§i-ce alte sarcini mi-litare, permisiunea pentru 1iber circulatiune In tateladle Corhel austriace, dreptul de a alege pentru sineIn,i-§l judecatorl, jurat1 i arbitri; admiterea membrilorstrain'. In comuna bulgareisca nurual cu Invoirea autori-tatilor bulgareAT,reducerca impositelor anuale la numalcate 4ece florini renani de familia §i Inceperea obliga-mentuluT de a plati imposite dupa trel aul,In sfIr5it,liberul exercititi al religiunii catolice cu dreptul de azidi biserica ;si de a NIB* parochie sub deplin b,. dependentlde Episcopul catolic diocesan ordinar aceste erg.' cele malde capetenie concesiuni facute Bulgarilor aduii spre a sporfpoporatiunea catolica Trecand domeniul Vint la epis-copia catolica, ace§tia nu %xi temeit se terneat, ca nucum-va drepturile lor privilegiate s Satre In conflict cadrepturile §i c u interesele noului down de fpam6nt; elau adus dar nednmiririle kr la cunNtinta Curtil dinViena, accentuand totolata, ca In casul coutrar BulgariTdin Romania nu vor mal Mil, ear cel deja colonisatlse vor abtine de la orT-§i-ce Intreprindere. Drept urmarea fost emis un decret Imfaratesc, prin care guberniulTransilvaniel e Insarcinat, ca nu numab el Mull s res-pecteze privilegiile acordate natiunil bulgare §i sl lesustina, ci totodata s an sufera, ca altul slle vatame orl nesocotdsca 2).

') Diploma privilegiorum colonis Bulgaricis collatorum, dd° Laxemburgi, 15 May, 1700.

2) Petizione dei Bulgari catholici congregati in Wintz al Commissariu I. le Conte di secaumandatum imperatoris ad GuberniunxTransylvaniae, dd° Vicnnae 23 August, 1702.

1).

orl-§1-cine

60

Opoeitiunea Tendenta hothrIth a Imp6ratului de a largi duph pu-staturilor aca-fence qi a, gu- tinth drepturile catolicilor §i de a le acorda i unitilorvernului pro. parte egalh diu aceste drepturl lhrgite, a Intimpinat din

Vilmapartea staturilor transilvane o opositiune Indèrètnich 0tacutii, de0 Imbacath In haina legaliatii. Ele al votat(la 8 Semptemvrie 1699) in dieth o lege, In virtuteadreia preota neuniy, dad tree la una din religiunilerecipiate, deci In casul de fath la cea catolich, ah shse bucure numal de privilegiile acesteia, nu Insh 0 dealte drepturi, deci urmdza sh fie, ca pad acum, obligatIa plati qeciuTa16, pentru phmanturI, care sunt proprietateprivath a domnilor de phmht, ear nu ale bisericiI. Duphaceea-§1 lege pi-cola' greco-orientalI (neuniti), care sthruiecu credinta In legea lor de I ad acum, nu pot so. Oaalth tratare decal cea conforma cu legile de pad acum.

Mad de adsta legea dispune, spre a Introduce o prive-ghiere sigurl, numirea de anume comisarI de uniune, caresh fie Instircinati a lua la fata loculd, mergand din satIn sat i din comuna In comunii, informatiunl desprenum6rul 0 despre starea preotilor 0 a credincTo0lor lor,de a examine. In deamhnunt bisericile §i averile lor par-ticulare, precum §i averile preotilor 0 de a raporta gn-vernului provincial despre aceste. Cand apoI staturileacatolice, cu ocasiunea publichril In dieth a apt numitelordad puncte leopoldine atat de favorabile pentru catolicl,ah fost cuprinse de o iritatiune atat de yid., iacat erahispitite sh resvrätdsch tara, ImpOratul a dat, duph sth-ruintele Cardinaluld Kollonicz, generaluld Rabutin ordinul,ca sa aduch cu cal-ce pret, fie cbiar §i cu putereaarmelor, la Indeplinire concesiunile acute catolicilor.

In acela-0 timp guberniul thrii, compus In marea luI

GL

majoritate de acatolid, s'a pus 0 el, de0 In o formamai Mandl, In opositiune fatii cu concesiunile rade deMonarch, §i a grabit sa faca representatiuni urgente 0staruitóre In cestiunea religionark Intocmai ca'n multealte afaceri grele ala te'rii 1).

Directiunea de fapt olata luata, dice guberniul,are i In Arddl, ca mg nainte In Ungaria, scopul, caIn timp scurt nimeni, care nu e catolic, sa nu palajunge la o diregatorie mai InsOmnata. Propunerile pen-tru numirile In functiuni sunt Inaintate Imp6ratului prinmijlocirea 0 sub sigilul statelor catolice, 5i afarl de aastase 'nal intentionha i deplina Inläturare a proceduriTstabilite prin diploma constitutionall 0 prin decisiunile

ulteribre ale Principelui In ceea-ce prive0e recomanda-tiunea .i4i numirea diregatorilor t6rii. I s'a octroat apoIo schimbare de religiune poporului roman, care nu epatruns de vre-o religiune, ci numal de superstitiuni §ie In t6te privintele Mite incult i Oa pentru orili-cefaptli rea, ear preotimea luI convertita a fost descarcatado multe sarcinT publice. Inovatiunea religioaará atatde genera% insg, departe de a-I fi religiuniT catolice sprevre-un folos, nu Insemaza decal r6sturnarea legilortrausilvane, decat trecerea sarcinilor pe umerii color-ialll contribuabill §i, In sfir§it, o Intkitare a principilorvecini, care tin la secta grecOsca. Privind lucrurile Inluminl mal depling, nu s'ail flout din Romani catoliciveritabili, orl adegrati uniti, old amid §i aderenti alcatolicismulul, ci numal 6meni liberi In ceea-ce privqte

') Literae Gubernii Transilvanici ad Imperatorem, dd° AlbaeJuliae, 14 Julii, 1699.

132

persona §i avutul lor, care chiar §i numai de aceea ailfost cupring de un particular avent de luptil contraflomnilor lor de *Ant. Baca pe langit t6te aceste seint tine sOnfa i de Incerearile fficute spre a desfiu,tacancelaria aulicil trausilvana §i spre a o inlocui cu coaungara, trebue sa se aibfi In vedere, ca asemenea ino-vatiuni §i Incercari nu pot sil fie de loins nici pentrutron, nici pentru o tail, In care zelul religios In tOtetimpurile a fost moderat i potolit parte prin politi.aMalta a statulut, parte prin uniunea legatil cu jurfinAnta natiunilor §i religiunilor ; numai multumith net ase-menea moderatiunl tara acOsta, care e Incunjuratil deatat de mult1 du§mani, plinil de deosebite religiuni, limbi§i rase, §i a fost guvernata de priucipi de confesiuntf6rte deosebite, a putut salt pastrcze fiinta §i. neater-narea In ciuda timpurilor furtunOse, prin care a trecut.

Guvernul provincial a arkat apot, cat de greil II esteA Impedece emigratiunea In masse a roporuld amarit deasemenea inovatiunT §i Incercari de rfisturnare. Moldova,Muntenia, Bulgaria, ba chiar §i unele parti din Ungaria-superiOra, anume Comitatele Bihor §i Zarand, afi §tiutsil atite §i sil exploatoze In favorul lor pofta de emigrare apoporatiunil amenintate In credinta et, puinda-le coloremigrati In perspectiva libertatea pe persOna i avutulbor §i oferindu-le primire binevoitOre. Mai erat In favorullor §i sarcinile grele, care, cu tOte ca rnboiul era spre-sfIr§it, tot mai apilsat asupra tOriT istovite atat dedu§mant, cat §i de amid, ale cfireia legitime sperantede uprare, In ciuda promisiunilor Imre'ratgtt, nu serealizaseril Inca. II s'a promis PHI, ca cu Incheerea

pacii i se va ierta tributul de 50,000 taleri §i cele-

63

lalte sarcini avute fatd cu P6rta 51 i s'a anuntat epooade aur a libertatil. In loc de acdsta se urm6zd rechisi-tiunile, care se urca peste un milion de florid. Incur-teldrile i Intretinerea armatei, care ad avut loc maiales In timpul verib, au consumat tonnal provisiunile, pecare teranil i ord5eniT 5i le admiasera, pentru iernarealor proprie. Ordinatiunea Implirdt6scd, ca ceea-ce va treceIn rechisitiuni peste 400,000 florini, sd se restituiascd,din casa statului, n'a fost de loc executatd. Pe langdaceste, sigurauta publicd a t6ri1 e mai amenintatd decatorili-cand de haiducii, r6sletil 51 aventurieril ce acumspre sfir5itul resboiului se risipesc_In tote pdrtile. Za-darnic s'a Incercat guvernul provincial su p Ind opiniuneapublicd pe-o cale mai build, promitand o grabnicd Indrep-tare 5i folosindu-se 51 de alte motive consolative; poporul,desperat din causa suferintelor lul i blnuitor, nu maiavea Incredere In guvern, 5i-a ajutat Insu-51, :cum aputut, 5i a emigrat In cele din urm, dad alta nu-imai remanea. Puterea guvernului abia a fost suficientd,ca s Indbu5e vre-o 1-63c61a, dar cu t6td incordareaasprimea executdril ea n'a reu5it a st6rce din provinciaistovit i sleitd sarcinile de mai nainte.

Trupele i poporatiunea se uriad de altminteri reciproc Inacelall grad 5i cu acela-5T drept, trupele fiind exedutatorilunor biruri neomen6se, ear poporatiunea hränind r6daddpostind In sild corpul militar.

R6sviitirea trupelor 5i dsc6la poporului erad de o

potrivd probabile. In fata acestor dispositiuni, stdrIfapte, guvernul sMtuia pe Iingratul O. se abtie de la

inovatiune generall pe terenul politic ori bise-

§i

§i

§i

orT-§i-ce

64

ricesc i sthruia sh so respecteze cu rigOre diploma con-stitutionala de la anul 1691.

Or1-5i-cat de seri6se 5i de ponder6se, aceste conside-

ratiuni n'ail putut sh determine o abatere de la drumulfavorabil uniunit od sa produch o pau4 In actiunfauniooista. Cei din Viena all prolitat numai cu mat mull 1,precantiune de slAbiciunile adversanilor 5i 5i-ah dat, nu fli-5succes, silinta de a slabf resistenta acatolicilor satisfacandcererile unel phrtt din et. De 6re-ce natiunea shs6sch cc-ruse la Curte mat mite concesiunt, care aveati o deosebithimportanth pentru positiunea i pentru interesele ei,s'a facut voia In mat multe puncte i, drept compensatiune,a fost determinath a fi mat Inghduit6re In cestiuneauniunit. Li s'a permis ded sh tie an agent sah om deafaced la Curtea Imp6ratdsch, ii s'a Incirdintat un mo-ratoriu de dot ant i o camhta de numat qece procentefath cu creditorit lor i candidatul lor Ion Ztbranius afost numit jude regesc la Sibitti, s'a luat Irish In acelalttimp i dispositiunea, ca preotiT romani ce vor fi trecandla uniunea catolich sh fie scutitt de or1-5i-ce dajdiechtrii poporul shsesc, ear eel neuniti sh fie obligattviitor,, ca'n trecut, a contribui proportional la birulanual stabilit In suma de 3000 fl. Primind Sa5il aceleconcesiunt, nu le mat rhmanea, se'ntelege, decat sa re-cuuOsc i imunitatea acordata prin acela-51 decret Infayorul uniunit 1)

1) Decretum Imperatoris ad Clancellariam Aulico-TransyIvanicam,dd° Viennae, 12 Aprihs 1698. Kaiserliches Decret an den Hof-kriegsrath, dd° 24 Jaener 1700. Decretum ad Cancellariam Au-lico-Transylv. dd° Viennae, 18 Martii, 1696.

i

tins

65

Reformatil at Meat Ins6 Incercarea aceluiall joc, princare propaganda catolica nu odata a Oiut sail ajunga,scopul : ambele ortl at aruncat cu aceea-§I Ingrijireundita asupra clerulul roman §i anume asupra episcopuluTset dupa vreinuri. Astfel, cand, dupa m6rtea Id Teofil,scaunul episcopesc urma A fie Implinit, a candidat la el,dupa Indemntil mal marilor reformati, un preot romandistins prin cuno§tinte §i cultura cu numele de loanCirca, care trecuse la calvinism §i-§I gasise In Guyer-natorul Banffy un rapm puternic. El on t6te acesten'a putut resbi .fata cu Atanasie, protejatul partidululcatolic, a tra3 asupra sa felurite prigonirl din parteaunioM§tilor VII anul 1702 a lost pus In lantud §iaruncat In temnita. El a scapat, ce-I drept, din temnita,§i cu ajutorul Guvernatoruhul i al mai marilor reform*a obtinut positiunea de paroch Inteo comuna romanllreformata din comitatul Hunied6rd ; dar neIncetatele su -parari, prigonirl §i napastuirl ale anteluptatorilor uni-oni§tY Pati scos §i de acolo. De asta-data, dar vena-tit-ea de suflete a reformatilor n'a fost, fie In Intindere,fie In intensitate od in resultate, aid pe departe deopo-triva cu a unioni§tilor.

Parte pentru resolvarea neIntelegerilor ivite Litre sta- sttatut unp:u-

turile transilvane 14i poporatiunea romana mirena, parte unitpy.

pentru fortificarea §i respandirea In tad, a uniuniI aiqit tot mai mutt In primul plan necesitatea regularilrelatiunilor nouei comunitati religionare. Cardinalul Kol-lonicz s'a folosit In acest sens de marea sa infinentala Imparatul, §i Episcopul Atanasiu a plecat In anul 1700cu scopul acesta la Viena. In urma acestora Leopold I,a emis la 19 Martie 1701 tin statut conceput In 15

44,075. II. 5

66

articoll, care tine seen de t6te consideratiunile maT susaretate §i regoleza prin dispositiun1 concrete reLtiunilehierarchice, cele economice, cele disciplinare §i cele :olareale unitilor1).

Acest document are imprimat In fruntea luT spiritulevlavios §i strict catolic, din care el a fost urOit. Im-paratul marturisqte deshmit, ca ceea-ce Pa Indemnat saemita acest decret e adenc intima recunqtinta pentrubinecuventarea dumneyiasca, care'n resboiul cu Turcils'a manifestat In victoril stralueite §i'n cuceriri graudiese

pe care o atribue rugacinnilor i mijlocirii preotirniTevlaviese, care a tiut sa potol6sca mania dumnqleiasca.Chiar el Insu-§T s'a convins din propria sa experientadespre adeverul, c. prin promovarea cultuld dumneyescImperatiile se consolideza , se desvolta, secera gloriemaretie ; voiqte dar §i'n casul acesta st proc6da peaceea-§T cale placuta luT Dumnupti fata cu Natiunea In-tOrsa cu cainta la lege.

Decl Monarchul confirma din noa drepturile, privile-giile §i imunitatile acordate bisericii unite, preotilor §iavuturilor eT prin diploma de la 16 Fevruarie 1699.El descarca apoT i scute§te bisericile §i fetele biserice§t1de tOte darile personale, de dijma, de vama §i de taxeIntocmd precum sunt scutite alto persOne nobile.

De Ore-ce vorba era s fia c4tigat publicul laic romanpentru uniune, prin o alth dispositiune se hotarqte, calaiciT, In genera, socotind Intro ace§tia §i persOnele dinstares de jos, Indata ce vor fi trecut dupa t6te prescrierile

1) Diploma Imperatoris Leopoldi I. pro Valachica Natione graeciritus uniti, d10 Viennae, 19 Martii, 1701.

si

si

67

la uniune, A. fie consideratT ca catolicT, ca OmenT cudrepturi depline, ear nu numaT ca fiT tolerati al tërii,§i ca atari O. fie adml§T a se bucura de legile 16ril i

a participa la favorile obte§ti. Nimbuia s5, nu IT fie

permis a jigni imunitatea acordata bisericil lor, a trata pepreotil uniti ca pe ni§te Tobagi, a-1 prigoni oil a st6rcedaruri de la dan0i. Catechismle de OA acum, nepo-trivite cu uniuuea, aii O. fie luate de la posesoril lor§i Inlocuite cu altele noue §i bine corectate.

Ca cea mat caracteristica dispositiune ni se presentaInfiintarea until auditoriat general pentru conducerea afa-cerilor (causarum generalis auditor), representat de unteolog capabil, priceput §i versat In afaceri, pe careImp6ratul orT Archiepiscopul de Strigoniu 11 da bisericiTunite ca consilier §i povatuitor canonic cu scopul, ca sa,priveghieze cu seriositate asupra supuneriT cAtr6 canOne;it poruncT biserice0I 0 A. Impedece orT-§i-co abatere dela ele atat din partea sinoduld, la ale caruia desbateriel totdeauna avea A asiste, cat §i din partea EpiscopuluTorb a preotimiT NI. Afara de acdsta Episcopul dimpreunlen clerul but urma sti fie subordonat imediat Archiepis-copuluT de Strigonin §i era obligat a adresa, prin teologuldelegat, numal acestuia plaugerile sale eventuale contrapreotimiT sale.

Spre a adimeni poporul era nevoie de servicil preote§tTieftine. Pentru botez dar, pentru liturghie §i pentrumaslu n'avea ded A, se plAt6sca nimic, ear pentru cele-lalte functiuni preote§ti urma sit se platdsca mid taxede patrafir ce se vor fi stabilit de sinod.

Pentru participarea la drepturT 0 la privilegil nu eraindestulatóre numat declaratiunea de trecere la uniune ea

08

singurg, ci se Inal cerea neapgrat §i mgrturisirea credintelfacutä In fata EpiscopuluI §i a teologulul. Tot astfel nue destul, ca cine-va sä se purl sub doctrina noel bi-sold recipiate In Ard61, pentru-ca sg se bucure numaldecat de drepturile acesteia, ci trebue sg, cr6dg §i sgmgrturisgscg, ceea-ce aegsta credo §I mgrturise§te. De

aceea nu p6te Did un membru al bisericif grecqtY silse a1ip63cg de vre-una din cele trel religiuni recipiatecgt h. vreme nu se va fi lepgdat de legea 10: WI, pre-cum Oice diploma, e cu totul altg ce-va sg, te une§tI cuo religiune ell sg, primegI numal ocrotirea el.

Dreptul de numire pentru dignitatea de Episcop secuvine Impgratulul, caruia at sg i-se propung trel can-didati capabilI; ear purtarea de grijg pentru executareamal departe (a ImpliniriI scaunuful) o are Cancelariaaulicg transilvang tot ca §i la cele-lalte dignitgtf bise-rice§tl mal inalte.

Purtarea de grip, pentru stricta observare a tuturoracestor dispositiunl o afi Episcopul Id teologul, cgroraautoritgtile civile §i cele militare le dati, la nevoie, sprescopul acesta ocrotire §i ajutor, conform instructiunilorce li s'ail trimis In vederea acestuI scop tot atunci.

Publicarea In Mg tara a acestel diplome urma, b)sfIr§it, sa se facg pe calea ordinarg, §1 ori-§i-cine tre-buia sa-1 dee deplin creqgmht, fie ea presentatg Inoriginal, In copie autentieg orI In tipar.

Acesta e continutul esential a documentulul fOrte

important pentru viitorul uniuniT, un document, care cuputine exceptiuni are vigke pftng'n 4iva de astg-I, cafeIns6 Introduce un atAt de sever sistem de epitropisireasupra bisericil unite din Ard6I §i prin instituirea unul

69

teolog inzestrat cu mad drepturi a redus atat de multputerea episcopalg, incat biserica nationall romang tre-cutg la uniune a trebuit sl se degradeze la rangul unelsimple filiale thecesane catolice. Aservirea jigne§te §i a4Isborul el, i positiunea el bibrid5, In care se face ulcer-carea de a amalgamisa Orientul cu Occidentul, nu servqtenici spre a ridica vaza el, nici spre a atrage un maYconsiderabil contingent de nol crPdinciog.

Dupg-ce s'a dat astfel uniunil in ceea-ce privete Numire a, lulAt

basele §i modul de executare, precum §i terenul dreptu- pro: eulrilor §i al datoriilor o resolvare definitivg multumitore Firea, positiu-

pentru ambele pgry, a maY r6mas acum sg se consolidezetnoin el.

§i sg se asigureze opera prin Introducerea unel bierarchiIunite regulate. Alegerea Curtil a cqut, fire§te, asupraambitiosuluT conducgtor al treceril Romanilor la noualege, Episcopul Atanasie, care nume sub aceastkconditiune,aprobatg In secret, se Invoise a sevir0 opera de trecere.El a fost adecg, dupg speciala recomandayune a Guyer-natorulul Comite Bánffy td a influentulur Magnat StefanNalaczy, Invitat la Inceputul anului 1701 sä vie la Curte,la Viena, unde In biserica catolicg Sf. Ana a fost sfintitEpiscop dupg ritul roman §i apol, presupuind cg trecereala uniune In adevtir se va Indeplinl, i s'a dat In mods6rbgtoresc §i documentar numirea de pastor suprem alnou Infiintatel diecese unite din Arddl. 0 cruce de auratAruatg de un frumos lant, un medalion cu portretulImp6ratuluT, precum i titlul onorific de consilier Imp&rtesc eraq dove4ile despre Inalta bungvointg a MI Leo-pold I. pentru Episcopul Apostat. Mad apoi, In cursulanulul 1701, el s'a intors Incgrcat de onoruri §1 dedistinctiunl a cash, autoritätile, amicil uniunil i mul-

70

timea curigok i-ail fäcut o primire serbgtor6sch la portileAlbei-Iuliei, undo de aid Inainte avea sk perte carja caEpiscop travestit. Pentru Intretinerea sa i s'a asignatde Camera regalk suma de 4000 fl. pe an. T6te ono-rurile §i dignitgtile nu Pah scApat fuse de subordonareacAtre Iesuitul Szdnyog conducgtorul 10, care, ca causarumgeneralis auditor, a devenit sfetuicul tainic, priveghetorul§i mentorul impus al EpiscopuluI atirngtor de densul.Cu drept cuvent a putut un autorisat istoriograf bise-ricesc unit, Samuil Klein, sk ousting, referindu-se la preamarea mgrginire a puterii episcopale; cg. Episcopul unita fost In adelgr redus a fi numaI vicar al teologuld.

Atanasie §i sinceriI lig colaboratorl §i colegl unioni§ti§i-ail ajuns scopul principal. Ear acesta nu era altuldecat asigurarea propriilor sale pers6ne In oficih §i dig-nitate cu maI mare venit, precum §i, in genere, o maIbunk situatiune materialg pentru clerul roman trecut launiune. Pretentiunile §i conditiunile, asupra clirora ambiTEpiscopl, Teofil §i Atanasie, dimpreunk cu preotimea loraderentk In tot timpul negotierilor urmate de la 1697pang. la 1701 ail stgruit in mod categoric 0 inevitabil,cu hotgi ire §i Indgi gtnicie, sunt relative la ridicareacleruld unit la acela-§i nivel cu cel romano-catolic Inceea-ce privqte t6te drepturile §i avantagele, la ridicareabunei sale stall economice tii sociale, precum 0! la nea-tIrnarea sa de Indurirea laicilor. Dorinta de ImbungtgtirTmateriale, ear nu temeinica convingere religigsg, ca0igu1lumesc, ear nu transformarea sufietescg, consideratiuniegoiste, ear nu abnegatiunea morall ah dictat actul deuniune §i ah avut drept urmare Irfiintarea unel biserici,care, avend In vedere Duffle interese materiale, ar trebui

71

O.. se surpe Indat'a ce n'ar mat corespunde cu aceste,ca fiind lipsitl de ori-ce ratiune interna. Singurl malaputernia a unui regim patronisator §i Insgmnatele mij-Uwe de subventiune materialk a drora creare ea o faceacu putintk a mai putut sl prelung6sdi existenta crea-tiunil de predilectiune a unui Imprat evlavios, existent4,care In lipsa acestul artificial sprijin de din afarti, eraamenintatl de a se stInge §i In mat multe rOndurideja a trebuit s5, fie ferita prin foga de desorganisareinterna. Intocmal precum clerul In prirnul rAnd, cu nu-mat putin a. participare a laicilor, apr6p e el singur a pusla cale uniunea, tot astfel el e singurul el raym,totug el n'a §tiut s creeze In spiritul poporulul rAdikinipentru uniune. Cu cat Ins6 mat mult va Infiori §i seva desvolta biserica greco-orientall In Arddl, cu atatmat mart pericole vor trebui se resulte din adsta peutrucomunitatea religi6sa unitä, care va fi atunci nevoititise alip6sca neconditionat fie de biserica romano-catolickfie de cea greco-orientall; cad formatiunile de trausi -tine I§i perd cu atat mat mult terenul i fiiuta, cu catformatiunile principale de sine statätoare se Intind ala-turea cu ele In libera desvoltare §i dad la o parteformatiunile hibride. Probabilitatea e en atat mat virtospentru un asemenea resultat, cu cat chiar In skull bi-sericit unite procesul de fdmêntare §i de descompuneronu e and ajuns la sfliTitul lul, ci tine, din contra,sulletele credincio§ilor cuprinse de o Impärechiere, carenelini§te§te con§tiinta religiosa §i lancege§te simtul moral.Inlantaita dogmatice§te de Roma, biserica unita nu p6tesa opuna fata cu presiunea iresistibila a scaunulul papaldestull resistenta nici In ceea-ce privqte administratiunea

sa

gi

72

§i jurisdidtiunea §i de aceea suspina cu durere In Obu§itä,dar InvederatO dupl libera desvoltare §i dupO nejignitaautonomie, de care In Mornarchia austriaca se bucur5,

a41 muma biserich greascO, care e Inzestratl cu mijlOcemateriale neasemkat mai nelnsemnate. lle§i apd cultulextern al IJniti lor reamintege originea orientalA §i for-m6zA punctul de plecare pentru o simpatid apropiere1.41 cu neunitiI, In urma uouelor dogme primite de ladatolid cre§te In acelalY limp §i zidul despArtitor dintreambele felurl de religiune orientala, Incat biserica unitaperde Incetul cu Incetul inrudirea d cu cea amas1orientall i prin progresiva el romanisare va trebui sOr6rd4 din ce In ce maY mult numirea d de biseridgrec6sd. Márginindu-se, potrivit du spiritul timpuld,absolutismul politic §i reducându-se puterea monarchid,biserica nu maY p6te conta du sigurantO, ca §i pe viitorsit fie Impärt6-§itl cu preferinta de ajutorul de stat,find promovatl ,5i ocrotitO de guvern In paguba credin-cio§ilor de all/ lege. Genera la Indreptatire egall a co-munitAtilor religionare nu exclude apol putinta sucombAriYelementelor maY slabe puse In libera concurentO cu celemaY trainice, i nu maY Incape nici o indoiala, cl'nac6stl concurentli acela, care privqte fie numa spreRoma, fie numai spre Constantinopol, I§1 fix6zO me binescopul dedt acela, care se uitO in acela-§Y timp laRoma §i la Constantinopol. Chiar §i singurl chiortrea,care e urmarea und asemenea opintirl optice, II arundpe privitor sub bfinuiala, cO el nu vede In aievea In-crul, la care privqte. Formatiunile hibride ah totdeaunadd du§mad §i dof amid, fiind-ca parte se deosebesc dedou6 forme principale ale aceleialY grape, parte se as6-

73

Edna cu ele. Biserica dud% push la mijloc tntre ace§tYdoT amid §i inimici, e in pericol de a lua amicul dreptinimic, inimicul drept amic §i de all puue astfel lujoc existenta individualh. 0 asemenea primejdie a §i existatIn adev6r: dovadä sant pe de o parte repetitele Incerchrlale teologulul delegat pe laugh Episcop, luat mal alesdin ordinal Iesuitilor, de a InlItura Incetul cu Incetuldin biserica unith cultul oriental §i de a Introduce pecel romano-catolic, ear pe de alta silintele Episcopultd

§i ale cleruluT unit de a face, ca sh nu se maT de-lege de loc teologul §i astfel sh scape de epitropisirealuT. Intentiunea de a coutopi uniunea In catolicism aprodus o laugh lupth, care s'a resolvat deocamdath infavorul uniuniT, Insh la timp priincios ear va trebui shse reInc6p1, de ore-ce cultul grecese, care formdzh oimportanth verigh In lantul ce legh biserica 'mita decea orientalh §i la care masa poporulul renunth cu muttmai anevoie cleat la dogme orT la catechismal corect, eprivit la Roma cu ochi r61 §i tolerat, ca un r66 nece-sar, numal deocamdath §i panh la un timp maT priincios.Subminath In tainh de catolicT pentru cultal el, du§,mh-nith de neunit1 pentru dogmele ei, adoptath apoT de ceTd'antaT ca coreligionarl i considerath de ceT din urma,cu privire la cultul, pe care tot 11 maY phstrdzh, caAnd nu perduth färh de nicT o uldejde, biserica unit&a atirnat §i atirnh meret nedumirith Intre huh marlcomuuithtTreligionare opuse, ca un fel de pendull atrashi respinsh de ambele In acela-§T timp. Care e punctul

de atractiune, asupra chruia pendula uniuniT va ajungein cele din urmh la repaos §i va hothe In mod defiuitivOda bisericiT unite, care e Impinsä spre Incorporarea

74

In una din cele dou6 comunitati biserice5tY, aasta at6rnaparte de la viitórea constelatiune politica a Monarchiel

austriace, parte de la resultatul luptel, pe care'n urmainevitabiluld conflict ce se pregate5te, catolicismul romanva trebui Inteun timp nu prea departat s'o pOrte cugrecismul oriental.

Reeistenta, Trecerea la uniune a majoritatii covIr5itOre din preo-protestarea Si

suferintele' Vine era deci un fapt Implinit i recunoscut din punctulpreotilor de vedere al dreptului bisericesc, era Insë Inca nesavIr5itaoiler r ornani.

trecerea publicului laic 0 fractiune nurnai din clerul roman,apol preotimea greco-orientala a comunei urbane Brapv,locuita In parte de greci zele5i In materie de religiune5i publicul laic roman, In genere, respingeart schimbareade religiune impusrt cu nu mai puyna violenta decatviclenie i art trimis din mijlocul lor la Mba-Iulia oanumita delegatiune, care a declarat fall de Incuugiur,

ei, credincio51 trecutului lor, sunt hotarIti sa se

alipOsca viitor cu neclintita credinta catr6 legeastrabunilor i ca tocmai tie aceea resping i descon-

sidera autoritate i supraordinare a unui Episcoptrecut la religiunea catolicrt. Luaud hotartrea de a pro-testa In tOtA forma, ei 5i-aa ales drept conducator deafacerl 5i procurator pe un oin capabil, zelos 5i energic,nobilul Gavriil Nagyszegy, care trecuse and mai uaintede la legea romano-catolica la cea greasca 5i ocupase

functiunea de secretar al Episcopulul Teefil, ear In urmaprimise cu hotarire neclintita In lupta pentru lege sar-cina de stegar al cre5tinflor ce tineati fara 5ovaire lalegea grec6sca. Legile rii permiteati In tot casul pre-sentarea i constatarea oficiala a until protest formal cuelect valabil, fie la guberniu, fie la protonotar, fie, In

§i'n

s61

or1-§i-ce

clt

75

sfir§it, la capitolul competent. Cand Ins6 Nagyszegy, careprimise parte de la preotimea din Bra§ov, parte de lapublicul laic roman ins4cinarea de a ridica protest contrasiluirit la uniune §i contra competentel Episcopulul unitAtanasie, s'a adresat mat antea la guberuin in cestiuneaacasta, guberniul a refusat a da obligata constatare ofi-ciath, despre protestare, prctestand ca nu are pentru o atatde importantl afacere cuvenita autorisatiune. Mat bine-voitor a fost supremul protonotar (magister protonotarius)Ioan Saxossy, care la 27 tunic 1701 a subscris dupatOte formele legale actul de protestare, l'a prevNut cupecetea imi eatOsca §i l'a dat la ulna protestatorilor.

Intre ace§tia se allail opt prott §i §ase laid partedin Bra§ov, parte din districtul FdgAraplui §i din taraBarset. Dintre ace§tia laicil erati tot bleat cu va44 i

fie prin positiunea bOr de curatori at bisericilor din Brapv,fie prin Indurirea lor sociala ca negntatort de frunte,persOne distinse §i cu greutate. Continutul protestulut seIntemeia pe Ilmurita asigurare sdrbatordsca a Imi era-tului, ca nu va silui pe nici unul dintre supu§it selromaul din Ardal In materie de religiune, ci va lhsa peort-§i-cine in deplinul us al libertätil religionare. Invirtutea acestel libertati protestatorif se ridica contrauniunit facute de Episcopul Atanasie, considerate ca Indeob§te primita, §i in deosebt §i de et, care o raspingcategoric §i cu WA botArlrea, declarand totodata, careman neclantitT pe lano legea parintilor sai §i nu vorA. aiba nimic de comun nici cu Episcopul Atanasie, nicicu vre-un alt preot unit. ET ail respins dad pe cal dotcuratort biserice§tt recomandatf de unioni§ti pentru bi-serica grecasca din Brapv. Protestand astfel serbatore§te

76

contra procederilor ilegale maT sus arktate, el 4§T reservadreptul de a procede pe basa legilor twit mat departeintro apararea libertatiT lor de con§tiinta 1).

Efectul legal al acestuT pas consista In pornirea unelcercetarT judecatore§tI in tOta forma asupra afaceril deuniune, §i tocmai aasta era ceca-ce Curtea din Vienavoia sa evite cu orl-ce pret, fiind-ca parea, §i

acnsta cu tot dreptul, lucru consult sa fie date, la timpnepotrivit, publicittii ni§te procederi, care nu suportapubiicitatea. Indata ce Curtea a primit prin zeloticul Ste-fan Comite de Apor §tire despre protest, eel mat decapetenie dintre promovatoriT cercetariT judecatore§tT, §ianume Sgrossy §i Nagyszegy, at apt In disgratie §iIn curtnd dupa aceea s'ati vept expue la fel de fel deprigoniri. Dupa parerea Cup din Viena nu mat existaIn Arddl nicT o biserica grecdsca §i astfel nu mat puteatsa existe Did semne exteriore ale ei. Cnd decT argin-tarul Andreit Komáromy, un reformat, a facut la cerereapreotimil ce staruia In credinta o pecete pentru bisericagrec6sca., disgratia §i prigonirea s'a Intins §i asupra luT 2).

In fata agitatiuniT religh5se din ce In ce mat viT §ia Impotriviril ce se ivise In tarn, Atanasie, care-§T dedeaacum titlul de Archiepiscop §i Metropolit al AlbeT-IulieT

§1 al IntreguluT Arddl, a crept de cuviinta sa punk lacale o manifestatiune pentru molcomirea spiritelor. El a

') Protestatio Valachorum, a Protonotario loanne Sirossy ex-tradita, dclo Albae-Iuliae 27 Innii, 1701. (TipAriti in Cipariu,Acta §1 fragmenta historico-ecelesiastica". Blasin, 1855, pag. 368§i 269).

2) Mihail Cserey, Siebenbiirgische Chronic vom Jahre 1661-1711.Comitele blicolae Bethlen, Denliwiirdigkeiten Siebenbilrgens.

nu-1

77

lntrunit decl pe liva de 16 Iu lie 1701 pe protopopiltrecutl la uniune ai eparchiel sale In sinod eparchial laAlba-Iulia, s'a consultat eu dan§iT asupra celul mal po-trivit mod de a resolva greutatile ivite §i a emis apoi,la 18 Tulle 1701, un avertisment sarbatoresc la adresapreoVlor §i a laicilor din comitatul Hanied6rd, care jucadun rol de capetenie Intre eel ce se rilangeaii de a fi fogsiluiti sa prim6sca uniunea. Ace§tia sunt avertisati deEpiscop sa nu IndrasiAsca a carti §i a gral de rat re-ligiunea catolica, de care se tine §i Imparatul, aid celepatru puncte de uniune, care ati fost stabilite prin comunacord, ca de altminterI sunt atat In drept, cat §i da-toil sa-0 urnv-ze viata religionara §Pu viltor ca panaacum, pe temeinl dreptului bisericesc §i al usuluI greco-oriental, fail de nici o märginire, a, In sfigit, el suhtobligati, precum fost-aa mai nainte fata cu EpiscopiI gre-ce§ti de Alba-Iulia, In viitor fata cu el (Atanasiu), ea

Episcop unit legitim, sa arate supunerea §i umilinta ca-nonice§te prescrisa. Spre a da maY mare vig6re acestuTact de avertisment §i de asigurare al Episcopulul ita-nasie, care a fost emis In forma documentara, alatureacu Episcopul §i-aa pus subscrierile i trel Iesuiti cu

va0a, mime parochul P. Ladislau Barany, superiort, l

din Alba.lulia Francisc Belusi §i priorul din Cluj AndreiiiHorvath. Chiar In sine faptul, ca noul Episcop unit era,cand s'a presentat prima data Yu public, sprijinit de

trei marturii, ba, In ado*, de Intreita epitropisire aIesuitilor, nu era catu-§1 de putin potrivit spre a pro-duce in poporatiunea diecesana pastorita de densul i

zapacita de spaima convingerea, ea pastorul eI se bucuili

78

do libertate 0 de independenta 1). i In adev6r actul ar6mas fail de efectul intentionat §i opositiunea s'a ur-mat Mal din partea preotimii, cat i din partea laicilorcu aceea-§T energie.

Resistenta cea maT asprh a gAsit-o uniunea i supremulel representant, Episcopul Atauasie, la eruditul i am-bitiosul preot roman IOn Circa, care s'a pus In frunteaadversarilor uniuniT 0 a caruia inAratnica staruire incredinta a fost potentata 0 prin rivalitatea luT in ceea-ce prive0e scaunul episcopesc devenit vacant. Atanasiea facut ca acest adversar sa fie pus In lanturi §i IuchisIn o manastire, din care el a fugit cu ajutorul protes-tantilor; In curand apol el s'a asigurat contra prigonirilorprimind positiunea de pastor calvinist. Exemplul dat deacest Urbat init1103 a Imbarbatat In mod Invederat peRomaul, care, cu tal positiunea lor modes% erati destulde con0iincTo0 spre a nu lasa sa fie despuiatl pe fatade legea parintilor s6T.

Siluirea mini- De Ore-ce partea cu des6v6r0re mare a poporululnistatenta

si resis.popoia. respingea cu Ind6r6tuicie §i In mod neludolos schimbarea

tiunii. Negu- de religiuue, care-T fusese impush cu forta §i i se atri-tätorii groci.

baia cu viclerig ca find facuta de bunii vole, trebuias'a se iv6sca In Vim 6re-care Indoialä, dug a fost orinu bine ales metodul de proselitism de pana acorn. Ra-porturl ofiGiale din Arde cuprindeat deja semne nein-doiOse despre o adInca frkaantare 0 agitatiune In p000rulroman, care arneninta a se da pe fata In fapte. i In

adev& cre0itiiI greco-orientali de acolo ail ridicat In

1) Documents despre starea politica' §i ieratici a Românilor dinTransilvarlia. Viena 1850, pag. 177 §i 178.

79

massa contra uniuniI ce ii se impunea un protest atat deserbatoresc §i pus la cale cu violenta atat de fanatica,

Guvernatorul militar, generalul Comite Rabutin, afost nevoit a exprima temerea de o apropiata r6sc611 §inecesitatea de a lua masuri de precautiune pentru pre-venirea ei 1).

Imparatul cu tOte aceste ehiar de buna voie a sporitelementele frementarii interne prin atragerea until factoreuergic, pe care l'a luat, se trite lege, numaI pentrupromovarea comerciulul, care Ins6 peste putin s'a datpe fata ca du§man hotarIt al uniunii. Ce-I drept, ca,tigulmaterial putea s compenseze deocamdata la Curtea dinViena perspectiva inevitabilei perderi confesionale Im-preunate cu el. Pe cat de zelog credinta i gata dejertva, pe atat de iritabill §i de energici, ba pe langaac6sta i bogatI §i umblati prin lame, negotatoriI grecIce se a§e4asera. dupa Incheerea pacii de la Carlov6t InArd Ol i In provinciile Iuvecinate nu eraa catuli deputin 6menil dispu§I a se multuml cu rolul de privitoripasivT In fata InvederateI violentari a religiunii lor,violentare, de care trebuiaa sa fie ating §i el In celedin urma. De 6re-ce In cousiliul Corbel afi primat con-sideratiunile financiare i cele de politica comerciala,

compania comerciall gredscit a fost primita In modformal prin diploma Imp6ratOsca de la 12 Septemvrie1701, care precis6za toLodata §i lamurelite §i condipunile

privilegiile, cu care s'a acordat primirea. Compania

') Conant de rësboiii cate6 cancelaria aulicl austriacK, dd° Viena,8 Decemvrie 1701. Rabutin citrI consiliul de riisboili, dd° Sibiii,12 i 13 Decemvrie 1701.

heat

in

§i

t.

80

comerciala e supusa imediat ocrotiril §i dreptuluT dedispositiune al Imp6ratulul §i de aceea atirna numal deCamera aulica §i de tesaurariatul pril. Ea §I membrilel pot sa umble nesuparatT §i sa fad, comercifi atat Inmare, ca,t §i In mic prin t6te tarile ereditare austriace,se buena de deplina scutire In ceea-ce prive§te sarcinade Inquartirare §i de transporturT oficiale (beilic), darn'afi dreptul de a exporta din tarile ereditare aur, argint§i salpetru decat, p6te, In virtutea unei licente speciale,acordate pentru fie-care cas In deosebl. Compania malare dreptul de a alege §i institul din mijlocul el un ju-decator propriu §i maI multi asistentl juratl, care Inprocesele comerciale dat sentente definitive i inapelabile,ear In alte cause civile judeca numal ca prima instal*.Tesaurariatul §i Camera aulica snot In t6te casurileapelabile a doua §1 a treia instal*. Pe nobil neguta-torn! grec n'are nevoie sh-1 traga In judecata, ca deobiceiii, la guberniu, care e forul privilegiat al 10, cip6te sa-1 duca la tesaurariat, care are sa resolve con-Ilictul In mod sumar. Drept recuno§tinta pentru acesteprivilegil §i libertatl compania comerciala gredsca e

obligata a plMI pentru sine §i pentru toy membril elanual suma totala de una miie florin! renani In casastatute §i de a asigura In toll regula adsta suma prino repartitiune proportionala asupra singuraticilor nego-Wort.; alte dajdil In baul sa nu mai fie puse In sambacompaniei. De altminterl Imparatul recomanda autorita-tilor cu multa staruinta, sa promoveze, sa sustie §i sa,ocrot6sca compania comerciall grecOsch 1).

1) Diploma Imperatoris pro societate quaestoram graecornm,dclo Vimmae, 12 SE ptembris, 1701.

81

Cu tot spiritul comercial atitat prin asemenea avan-tage interesul religios §i zelul In credinta atat de putins'ati slabit In negotatoriI greci, incat combaterea pe catde energica, pe atat de staruitOre, care s'a pornit dinBra§ov, re§edinta lor principala, contra siluiriI unionir. enu numal a avut succes stralucit, ci a Imbarbatat tot-odata prin stralucitul el exemplu §i pe poporatiunearomana In resister*, el. In curend evlaviosul Imp6rat aregretat, ca a sporit §i a fortificat cu mana sa propriematerialul inflamabil in tart §i a facut prin acesta nupntina scadere uniunii.

Nu putina scadere i-a facut opera de uniune i Pa-triarchul zelos In credit* al Ierusalimulul, Dosofteit,care de maI mult timp petrecea In Muntenia §i In anul1701 a trecut In persóna la Brapv, uncle a vandutcarti de iertaciune §i a adunat milostenie 0 In acela-§Itimp a atitat cu zel focul contra uniunil. Fapta lui alost, ca FlornaniI din tara Barsel §i din tinutul IlatP-gultiT, care erati deja Incurcatl In latul unionist, s'aatutors ear la legea parintilor

Episcopul Atanasie a rerlit, ce-i drept, s. traga earIn partea sa pe apostatii din acest tinut ; Inse poporulnavalea cu tete aceste In mase spre Dosofteiti, care com-batea In public, cu succes §i In mod irecusabil pe Ata-nasiu, ca pe unul, care prin lepadarea sa de lege aperdut darul archieriei i tocmaI de aceea nu are dreptulde a cere recumlltere i supunere de la creginiI delegea grecesca. Atanasie, cuprins din causa acdsta deadenca amaraciune, l'a lnvitat pe Patriarch In scris stise potol6sca, dar in zadar : s'a plans deci atat la Im-paratul, cat §i la Patriarchul din Constantinopol. Acesta

44,075. 11. 6

seI.

E2

a dat r6spunsul, ch, Dosofteid p6te Ali exercite func-tiunea de Patriarch numaT In Palestina, nict Inteun casMO §i la Dunfire oil peste Dunfire ; ear din Viena s'adat ordin, ca prelatul agitator s6 fie, ca strain, datpaste granith. Prirnind §tirea acdsta, Dosotteih a creptconsult sh. plasesa de buna, voie campul de luptu §is'a Intors In Muntenia 1)

Pacea internu a provinciei pfirea cu atat mai ame-nintatu, cu cat lucrurile In urma influentelor §i insti-gatiunilor de din afar% se pornised In o directiune pri-mejdiOsl. i altfel vecinfitatea fhtarnicului §.1 vicldnuluT

Domn din Muntenia, despre care nici odath nu se putea§ti, dad §i cand e prieten ori du§man, impunea totdeauna§1 mat ales In Impregiurfiri grele o deosebit6 precautiune§i mula priveghiere. BrancovOnu Intretinea, ce-I drept,ca totdeauna, §i In timpul din urmä relatiuni amicalecu Austria, vestise pe comandantul ArdOlului, generalulComite Rabutin, despre cele din urmä evenimente dinTurcia §i-I expusese acestuia Inteo scriske confidentialugreutätile, In urma chrora tot mai e nevoit sa tolerezepe malcontentii maghiari ce petreceah In tara hit

Uneltulle lui MA apr6pe In acela-§I timp secretarul lui privatDindar. Inst.ga;Vunile Ma- Ladislau Teodor Dindar, care and de mai multi anighiarilor gi ale petrecea in Arddl, a atras asupra sa atentiunea §i a

lilt m anco-venu. devenit pentru guvernul imp6rAtesc forte supurutor prin

atitudinea lui filo-maghiara §i ostentativ national-reli-gi6su.

Acest om dibaciii and din anul 1690 se a§qase cuvoia stfipanului s6h §i a Imp6ratului la Brapv, In apro-

1) incai, Chronica Românilor. lag 1853-1854. Torn. III. p. 197.

83

prierea granitei romane, i auume cu scopul de a con-duce §i Intretine In mod inofensiv corespondenta privit6rela r6sboifi i pace, astfel In tot casul importanth, IntreViena §i Bucure§ti. DupA Inclieerea pkii el a cerut,Inainte de t6te, o patentl Imp &HORN, de ocrotire pentrusine §i pentru bunurile sale din Ardel, §i'n urma acestelcererl, drept recompens5, pentru importantele luI servicii,nu numaT i s'a dat patenta de ocrotire pentru personasa, ci i s'a maI acordat ,i o pensiune de 700 &Hillpe an. El a pretins In urml §i titlul de consilier Imp6-rAtesc, care 1130 nu i s'a acordat. Flind apol g615, visteriaImpOrdtOsa, rOmânea In suferin0 §i acordata pensiuneanual6, pentru a areia plätire punctualä el a facut onod. cerere. In curbd cercurile guvernamentale a4 In-ceput sa, fie indispuse fatl cu el, cand, nu Wit temeiti,a &pit asupra luT bAnuiala de a fi luat parte la pri-mejdiOsele Moen IrI ce se fAcusera spre a seduce trupelede ocupatiune ImpOrate§tY. S'a admis deci idea inevita-bilitatii expulsäril Id; spre a obtine pe acOsta In modindirect, i s'a refusat, dup5, propunerea lul Rabutin, postulde vame§ la Turnul Ro§u, pe care-I cerise §i In acela-§Ttimp nu i s'a p14tit Ind pensiunea anuala de 700 II.Se spera, c5, lipsa de mijlOce i deplina desconsiderarevor alunga In cele diu urm5, din tail, pe lin om, careIn urma meritelor sale de maI nainte nu putea A fietratat cu brusclietO, 1). AcOst6 consideratiune a fost Ins6

1) Petitimille din Maiii §i Iulie 1690 ale lul Dindar. Referatuldin Mai 1699 al Consiliului de risboiti. PetiOunea din Iunie1700 a lul Dindar. Consiliul de risboiti catr6 Rabutin, dd° 10Iunie 1701. Consilial de r6sboiti card Camera millet dd° 1 Fe-yruarie 1702.

84

In Murata cu desavIr§ire dupa-ce s'ail dat pe fata alteuneltirt ale lui, care nu puteati sa fie Mcute de cat cupermisiunea principelui Brancov6nu, stapanul Id. 0 le-gitima indignatiune a trebuit fara Imloiala sri cuprindape Domnul Munteniel In fata rn6surilor de presiune luatecontra coreligionarilor sat din Ard6I §i mai ales In fatavicleniet, cu care Atanasie s'a purtat fata cu Rusul.Episcopul adeca chiar din adins n'a vestit pe Metropolituldin Bucure§ti, care pana atunci fusese superiorul sUIbisericesc, §i nici pe Principe le Brancovonu despre tre-cerea la uniune a sa §i a majoritatii clerulut WI §iastfel n'a denuntat §i desfacut legaturile de dependentacanonica §i hierarchica ale Romani lor din Ard61 cu bi-serica greco-orientala In genere §i cu cea din Munteniahi deosebt. De 6re-ce apoi el a asigurat, precum s'a v6clut,In mod Orbatoresc pe preotimea sa §i pe poporatiune,ca, cu singura exceptiune a celor patru dogme, totulrhiane ca mat nainte, deci se pastrOza ritul §i legea,precum §i aHamintele §i traditiuuile grece§ti, era Inadevar cu putinta, ca la Bucure§ti sa se formeze dintruInceput idet neclare §i gre§ite asupra adevaratel" lut ten-dente, asupra positiunit §i asupra caderit lui. Fie cit n'avenit la cuno§tinta Curtit Domne§ti din Muntenia §i aMetropolitulul manifestul subscris de Atanasie §i de ma-joritatea clerului sail la 7 Octonwrie 1698 asupra pri-midi uniunit, fie ca nu s'a dat acestui act cuvenitaimportanta, Principe le Constantin Brancov Orin, cu Nanacredinta oil din er6re, §i-a manifestat prin fapta darniciaevlavi6sa fata cu o biserica, pe care o socotia ca film'a sa, care InA lucetase de mai mult decat un an §ijum6tate a fi a sa. Iln hrisov de danie domnesc de la

85

15 lulie 1700 härdze§te scaunului Metropolitan grecescdin Alba-Iulia si MT Atanasie ca Metropolit al Ard6luluTnmsia MerisenT din Muntenia, Judetul ArgesuluT, cu drept dedepliug proprietate §i folosintg '). Din consideratiune cgtrgCurtea impe'rlit6scg mgbuirea PrincipeluT fatg, cu EpiscopulAtanasie s'a dat pe fatg In forme mai blgude ; el algsat dania din causa Impregiurgrilor fundamental schim-bate neexecutata §1 a pus In mod discret pe zelosul WIsecretar Diudar la cale sg facg tot ceea ce-T stg prinputinte pentru mantuirea prigoniteT confesiuni orientile.

El mai era afarg de ac6sta tare Unit, cg tine cuTökö'y §i cu partidul lui contra Casa imperiale. S'amai dat apoi pe fatg, cg el lucr6z1 contra uniunil §iea In vederea acestuT scop stg In legg.turi secrete cureformati maghtari influenti, pentru-ca sa, agiteze §i sgrgsvrAt6scIl tara. Perspectiva uneT asemenea resvrgtiripreggtite de nemultumiti cu Incercgri combinate II ne-liuistea pe Impëratul cu atat mai virtos, cu cgt de oparte factoril religionart si politiui-nationall, care altfelavead interese divergente, se unisex% acum contra luT,ear de altg parte svircolirile gncg neIncetate ale ade-rentei lul 'I okoly §i mai ales scgparea din inchis6re

sigurg a Intrepriuggtorului Mgr RdkOczy nu putea decatsh Incuragieze tendentele nemultumitilor.

In atAt de grea situatiune a primit Generalul Rabutincheia uneltirilor secrete ale partidulul opositionist printr'o

1) Nicolae Popea, Vechea Metropolis ortodox a. ro mana a Tran-silvaniel, suprimarea §i restaurarea el'. Sibiiii, 1870, pag. 26 §i27. Tim oteih Ciparia. Acta et fragmenta histhrico-ecclesiasticagentis romanicae. Blasendorfl, 1855 pag. 13 14.

136

denuntare directa a Paronului Haller, Prepilintele statu-rilor transilvane §i u zelos catolic. Protestul energic,pe care-1 Mose In timpul din tuna poporul roman en-prins de amariciune contra siiurU la ulinne, nu numalca era ffi(ut §i sustinut cu amenintari cu §tirea §i apro-barea a trei sus pt0 nobill maghiarl de lege reformata,§i aniline Cancelarui Comae Nicolae Bethlen, Stefan Na-laczy §i Samuil Keresztesy, ci protestul a fost pus lacale, compus §i Inregistrat chiar tomnai de ace§ti treibitrbat i mal ales de primul diutre den§ii, ca cel maistaruitor, Incat el cu tot di eptul puteaa sa, fie socotitidrept adeveratii ursjitori i conducatori morali, ca atita-tori, prornovatorl i ocrotitori al resistentei atat prinKris, cat i priu fapte a Romanilor, ear amtia erailexecutatorii planulul stabilit In comun, ca luptatori subconducere maghiara alesa de buna voie. Piivind lucrurilemai de apr6pe, combinarea opo3itiunii politice-nationalea Maghiarilor en resistenta confesionala a Romanilor seda din ce In ce mai mult pe fait. Aliiturea cu conducatoriisecreti mai sus numiti, In depling Intelegere cu dAn§il §i Inacea-§I directiune lucrail, ca adversari al catolicismului§i aT uniunii, nobilul roman Gavriil Nagyszegy, protono-tarul Joan Sgrosiy, un unitar, i chiar eu mai multaabnegatiune secretarul privat al lul Brancovénu, zelosul

ortodocs Dindar, dimpreuna cu socrul set, bogatul ne-gutator greco-oriental Ioan Pater, care amandoi so bucuratide particulaiit va41 i inrlurire la coreligionaril din

Ard6l. Astfel s'a Intemplat, cit furtuna cuprindea tot maimult §i mai cu putere sufletele. Proteste, plangeri §i

numer6se i pline de seriositate §i de amariciunes'aii adresat Imieratulul din t6te tinuturile ArdOlului

jaluirl

87

§i mai ales din puntele centrale romane ale districtelorFaOra§, Brapv §i Sibiiii cerênd cu staruinta ajutor ho-tarn contra nedreptel silniri de con0iinte, care, durere,era patronisaa de sus. Episcopul greco-oriental al Ma-ramur6§ului, Dosofteit, a intervenit §i el prin o adreshtrimisa prin doT preoti din diecesa sa Cancelarului NicolaeBeth len In favorul prigoniti!or s6i coreligionari §i a primitdrept respuns Invitatiunea de a primi, ca episcop, con-ducerea duhomic6sca a prigonitilor s61 coreligionari dinArd61.

Invitat sa se presente la guvern spre a se NO legede la rost la rost, Episcopul Dosofteit s'a Infatipt Inpersdna atAt la Caucelarul Nicolae Beth len In Alba-lulia,cat §i la generalul Babutin In Sibiifi ; el a resistat Ins6fat6 cn t6te ispitirile §i adimenirile puse la cale sprea-1 InstrMna de legea plirintilor 01 tli a-1 cs*iga pentruuninne. Din contra, Intorcfindu-se In cur6ud In diecesa

sa din Maramur6 0 fiind pus din mil la ispitA, el s'agr5bit a da o declaratiune energica §i hotärlta, In carerefusa In mod categoric, cu aprobarea sinodului sei die-cesan, uniunea cu biserica catolicli i justifica in modindiscutabil acest refus prin expunerea argumentelor lo-gice, historice §i canonice, care minted In favorul lui.

Imp6ratul nu Inclina A fad numal decat concesiuni,ci tinea, cel putin deocamda0, sä Incerce Inlaturareaprimejdiel din ce In ce mai Mari prin m6suri luate cuprecautiune §i energie suficientl.

Autentificarea protestuluf, prin care a fost respins4 Politica con-fesional6, silui-

uniunea §i darea lui In manile preotimii greco-orientale t6re a guver-

ce combAtea uniunea era 'n ochil Cardinalulul Kollonicz o nului

crima, care, chiar §i numai spre a Imspaim6nta pe altii,

88

nu i-se putea ierta protonotarului §i comisarulul dietalloan Sarossy, unui bai bat cu mare trecere §i Romanaiat dupa, originea, cat §i dupa vederile lui. Cu Maintervenirea ill sens contrar a generalulul Rabutin Impe-ratul a ordonat arestarea neamenata a suparatoruluiprotonotar Sdrossy, care s'a §i Mcut numai decal §i Inacela-§T timp s'a auuntat dieta printr'o adresa, In carea cusatul e Invinovatit de nota rnfide1itil. Acusatiunea eragrava §i neTudoiesa, cad ea avea drept urmare perdereacapului §i a averiT, mai ales atirnand hotärtrea judec4-toresca de la un partid indirjit.

Nobilul Gavriil Nagrizegy a lost de asemenea arestatlà Sibiit; secretarial particular al lui Br3ncovdau, Dindar,a fost expulsat; siguranta publica a terii a fast garantataatat In afara prin iniarirea pazei de la granite, cat Inlituntru prin largirea fortificatiunilor de la Dobra §i prinsporirea garnisenel de trupe germane §i de militia ser-b4sca. In acela-§T timp atitudinea Domnilor din Wilerornane §i a Patriaralului serbesc Arsenic, care nu puteasa fie indiferent In cestiunea uniunii, a lost urmarita cud,osebita atentiune. In vederea aceluia-§T scop militiabulgara §i cea serbesca, cu total 600 Omeni, a luatFositiune de a lungul hotarelor despre Muntenia, tucepanddo la Attire§ Inainte pana la punctul final al acelor ho-tare. In curend Inse cercurile din Viena schimbatgandul §i s'at preocupat de resboiul pentru succesiuneala tronul Spaniel, care se urma cu teta furia pe celedud campuri In Italia §i la Rin.

Indisp ositiune And mai potolitor a Inrlurit situatiunea nesigura, aPericolejuratiun e in Ardelulut, care parea deopotriva sguduit i amenintata

Ai del. de factori interni §i externi. Chiar sarcinile poporatiuniT

Si con-

si.ati

89

coutribuabile crab, In genere, in tara ar6sta aphshtore§1 insuportabile nu numai In urma calamithtilor grelelortimpuri de rèsboiii, ci totodath §i 'n urma sistemuld deasuprire, pe care partidul nebililor §i al magnatilor paniên-tent ce avea stephnirea pamentului II aplica cu tOthasprimea, §i chiar §i acest neajuns era folosit ca armhcontra casei domnit6re. Mai mari i frunt4ti adech,, Invirtutea unui obicelli devenit la denIiI regula constanth,

dedeafi silinta de a face roporul s. credh, c t6tesarcinile §i dlljdiile sunt dictate din Viena, ch nu numaicontributiunile Imperhtqti In adeveratul Inteles, ci totodath§i cele-lalte biruri, ba chiar cele ce eraii impose prinasuprire egoisth numai In favorul particular al staturilor,solghbiraelor §i al judelui regal, t6te Impreung §i fie-care Indeosibi eraii puse in sarcina contribuabililor duphvointa §i porunca Imp6ratului §i ch astfel tot real numaide la Curte vine. Astfel t6th ura §i Intrega repuisiunea poporatiunii ajunse la suferinth a fost Indreptath §iIugrhmhdith, peste capetele adeveratilor asupritort pAnAn-teni, asupra stepanirii nemtegi, spre a o face masselorpoporului fOrte urgisith. In zadar se plangea Rabutin deacesta ; el in tot casul putea mai mult sti regrete decatsh Indrepteze real 1). Cu drept cuvent putea dar sh-Yraporteze Curtii, ch se teme mai mult de du§manul intern

1) Rabutin scrie din Sibiiti la 18 Octomvrie 1872. Le pauvrepenple est non senlement oppressd par les contributions imperiales,mais encore beaucoup plus par les avarices des leurs chefs quilui persuadent quo tout ce qu'il donne, est pour l'Empereur: or,toute la haine en retombe our la domination allemande : maxime,par laquelle les grands de ce pay-cy cherchent a rendre cettenation odieuse a. la province.

ig

90

cleat de cel extern. Staturile i domnit de pnmeat iidedeah apoi silinta de a Ingreuna, ba chiar de a ImpedecaIncasarea birurilor la tarn , fiind-ch voiah sh-T facnastfel urgisiti pe soldatil ce executati birurile ori sn-Idescurageze. La fie-care pas imperialii dedeah de trndare§i de curse, Incat Rabutin nu putea aid odat s cdrn

din Viena destule trupe i destui bani spre a tind In

freri poporatiunea Indhrhtnia §i spre a priveghia asupracelor in doue fete. Temerea de apropierea unel armatede insurgenti era atat de mare, Went guvernul thrit n'acutezat sn, tie theta la Alba-Iulia, ci a cerut voie de laItnphratul, ca s'o conv6ce la Sibliti, unde s'a construitIn priph o citadeln.

Ori-ii-cnt de criticn ar fi fost starea de. lucruri hiArd61, de o potrivn iadèchtnicl era §i stäruirea celor desus asupra ereditarei monomanii de a face proseliti. Co-misarul inirhrh'tese Baronul Thavonat, care fusese trimisIn tarn, ca st reguleze afacerile camerale, a primit In-snrcinarca de a ocro41, ajutora §i sprijith pe Romaniluniti cu biserica catollen. Bulgarii catoliti imigrati decurOnd in Ard61, mai multe sute de familii, au primitdrepturi §i libertnti, shrbätorege confirmate, care nu lise cuveniail de Joe §i Romanilor neuniti; ei puteati s.se Rue i pe la Caran§ebil pe teritorille ce Ii se pu-sesern la dispositiune laugh, dte-va comune.conduchorii i eel mai de cnpetenie uritori at mi,chriiunioniste, se immure' de gratia §i de Increderea Imph-ratului. La cererea Pnr. Francisc Volgelmahr, rectorulordinuluf Iesuitilor, Imphratul Leopold I. a renoit §i

confirmat privilegiile acestui ordin atnt de influent. Astfelputerea publicn s'a degradat la rolul de simpin, servit6re

Iesuitil,

91

a bisericii catolice. Ap le-a acordat Iesuitilor asisteutdmilliard la Raab, ca sd alunge pe predicatoril luterani§i pe eel calviny.Y, care se a§cOaserd pe mo§iile din Co-mitatele Raab §i Vesprim ale ordinulut Iesuitilor 1).

Era cu tote aceste timpul suprem, ca guvernul sdInthee pacea In afard i sd, facd concesiuni confesionaleIn lduntru. Ac6sta se arOta prea Invederat din indispo-sitinnea generall §i din frdnAutdrile roporatiunif din

Arddl, din covir§irea i bana Intelegere a du§manilorpolitici, nationalf §i confesionali, precum §i. din complotul

bine calculat §i ur4it lu tad thin, prin care ef eradp'aci-p'aci sd surpe st6panirea austrimd In acea Ord.Congresul din Carlovöt 1[0 tinea MIA edintele, cAnd

guvernatorul militar Rabutin a reu§it sd dee printr'unstudent cu numele Sutoris de urma nod conjuratiunluNite de eel maY zelog aderentl al lui TOlaily, carefacusera planul, ba chiar §i Incercarea de a exploata Inscopul lor particular indispositiunea trupelor risipite printail §i necäjite din causa soldelor de malt neprimite,precum §i nemultumirea cetAtenilor gad Insarcinati enInquartirarea milliard. Complotul consista maY ales Inacea, ca generalul comandant Rabutin sh fie Inldturatdin cale §i apof Tblibly sd fie Introdus Mt de Intar-4iere In tail ; cat pentru Omenii de rdad §i pentrupoporatiunea te'rändscd, acqtia avead, ap sperad con-

1) Instructiuni date MI Thavonat, cid° Ianuarie 1700. Ra-portul hi Rabutin, dd° Sibiiii, 21 Aprilie 1700. Diploma im-phgtéscl pentru Bulgari, dd° 15 init.' 1700. Camera aulitAsecret5 cdtr5 consiliul de re'sbonl, ddo Decemyrie 1700. Cameramilled ungara catra consiliul de rasboiii, dd° Martie 1700.

92

juratiT, sA m6rgA de nevoie cu noul curent. UNitorulde cApetenie §i conduclitorul era Martin De 6k, un par-tisan Ind6:6tnic al luI lay, care din causa ac6stafusese pedepsit cu temnitA de mai multi aul. Intro cou-j dray era §i Alvinczi, un bArbat cu mare trecere §i

favorit al Conlitelui Nicolae &Wen, de asemenea tot-deatma rebel §i amic al rebelilor; a: of era i Baronul

Emeric Iosika, no resvrAtifor neimplicat de aceall spet4§i totodata un du§man §i prigonitor al nemtilor In deosebi.Studentul Sutoris, care prin legAturile lui cu Iosika

descoperise InfrAtirea secred, nefiind deocamdatA In Ard6lsigur de viata la, a fost trimis de Rabutin In cur8nddupa acca la Viena, untie a prima de la guvern o re-compensii de 100 taleri imperiall §i a dat despre rela-tiunile i despre activitatea fie-drui Gujurat In deosebilAmuririle cuvenite, apoi s'a tutors ear In tarn, nudegeneralul Rabutin a purtat cu tOtl precautiunea grijAde adApostirea §i de siguranta lui. Astfel s'a Intemplat,cA complotul dat Inainte de timp pe fata, n'a putut sAreu§6sca dedt in parte §i Cil putine resultate. GarnisOnadin Cluj conspira, cei drept, cu resvrAtitorii i era gatasA predee orapl In manile lor; ea Ins6, din norocire, alost surprinsA la timp asupra uneltirilor of i pedepsithCU asprime In conducAtorii ei. Si cu Sibiiul s'at In-ctrcat aderentii lui Rakoczy i Francesil sA intre InlegAturT secrete, §i find-a, In cur8nd dupa aceea rescAlaa Inceput sl se Intiudà In Ungaria, st6p1tnirea austriacaasupra Ard6lului era In Invederata i apropiata primejdie.Curtea din Viena a Meat totul spre a inlatura furtuna.Pupa stAruintela lui Rabutin s'a trimis cu t6tA grabaIn Ard6l o InsemnatA suma de banI (40,000 il.) i tot-

93

odatd 5i proviant din Ungaria pentru satisfacerea tru-pelor. In acelali timp s'a luat hotarlrea de a ridkapatru citadele in Ora. Contra conjuratilor s'a pornitcercetare crirninala pentru crima de lesd, majestate, 5iIn deoscbi Emeric Io3ika, care uega, a fost dus la Glierla5i confrontat cu mai multI nobili.

Iosika s'a bucurat cu t6te aceste de o tratare blandd,a obtinut Lica In Decemvrie 1699 punerea pe picior

liber 5i i s'a dat voie sd, mergil, la Viena pentru revi-suirea procesului WO).

Chiar 5i natiunea altfel cea mai 1ini5titA a tdrii afost Impinsa spre turburare. Magnatii ardeleni asupriaiiadecd, flird de sfial4 pe natiunea sAsesc5, incdrcat asupraeT driri 5i biruri insuportabile 5i-5I dedead fel 51 chip

silinta de a o duce la mind. materiala. Sa3it, avisati lasine In51-5i, ad mers, cautand scapare din neva, maideparte decat perrnitead interesele imperiale, din carecausd. generalul Rabutin s'a plans de dn5iI la Curte.Sibiienii aii sporit garda portilor ; Rabutin WO n'a In-cuviintat-o acOsta, ci a dat un ordin contrar sporind inacelali timp garnis6na imperial6 din ora5. In deoseblcontra jadelut regal Zebrenius 5i-a ridicat Rabutin glasul5i a cerut la Viena m6suri grabnice 5i euergice 2)

And, mat red s'a stricat acest general cu staturiletransilvane, care ail adresat contra NI Curtit plangert

1) Rabutin c6trI consiliul de rlsboiii, dd° Sibiiii, 7 0 8 Ia-nuarie, SigiOra, 14 Fevruarie, Sibiiii, 15 Aprilie 0 20 Malil1699. Resolutiunile ImpU'rate0T ddo Ianuarie, 16 Martie 0 2Maiii, 1699. Consiliul de r6sboni cgtrI Rabutin, dd° 7 Iulie §i23 Decemvrie, 1699.

2) Rabutin ate' consiliul de riie.boiU, dd° Sibiiii, Octomvrie, 1702.

91

atht de violente Incht el era ddaitiv hothrlt sh se re-tragh din postul de comandant, dach acestor planed Iise va da ascultare. Cu t6te aceste a trimis la Vienadovep contrare atht de sdrobitere, Incht Curtea i-a datcele mai depline asigurarl §i Pa Invitat sh sthruie Inpostul ha. El a Adhroicit cu manh puternich tendenteleantidinastice ale partidulut nebilitar maghiar, cum seInveder6z5 i din urrnhtorul cas.

La Neustadt all fost arestati, ca find bhnuitt de agi-tatiuni, fratil Ladislau §i Michail Vay, precum §i dotservitort at hit Szirmay, tns In curend at lost pug,In lipsh de dovep, In libertate (Martie 1702). PupaIntOrcerea lor a cash fratit Vay ear at fost arestatt laCa§ovia i a-nume fiind-ch le lipsia papportul, Inse n'atistat mult In arest. Cand, In sfirgt, neastemperatul Mi-hail Vay a venit In Ardel spre a-g urmari aid scopurile,Rabutin l'a arestat duph un ordin cerut de la Imperatul§i l'a trimis sub escorth la Eperjes, o mesurh, din causachreia staturile at fäcut lrá Indoiall mare sgomot,care Inse a fost aprobath la Viena1).

GreutetT cu te- Nict cu streinhtatea Invecinath,, unde totul era Inrile vecine.

ferbere §Pn frementare, pacea Incheiath nu parea sigurh§i dhinuitóre. Tamil fäceati la hotarele Arddlulut pre-ghtirt de resboit prea de tot pe Ltd, Incepuserh atatIn tribe romhne, cht i aiurea mart cumpiirart de cat,puseserh la cale recruthrt §i concenträrt la Carawbe§,fAceati mi§chri de trupe suspecte §i nu se start a-g dape fath intentiunea de a recilgiga Morea, In vreme-ce

1) Rabutin atle consiliul de rsboill, dd° 11, 15 §i 16 Ianuarie,1702. Consiliul de dsboni add Rabutin, dd° 4 Ferruarie, 1702.Consiliul de dsboiii etrg Rabutin, dd° Mabl, 1702.

95

'Atari! faceati pregAtiri pentru o expeditiune, care duAtOte aparentele numal asupra prilor imperiale putea Afie Indreptath.

Greutatea situatiunif crqtea i prin amenintb5reacomplicatiune cu Domnul MoldoviT Duca, care cerea custaruinta extradarea boierilor refugiatT In Arddl, Introcare se afla §i Ilie Cantacuzino, cel maT mare duman alId, un lucru, pa care, cu Ma intervenirea le Brancovthm,Curtea din Viena nu voia sA-1 Incuviinteze. Positiuneaechivoca §i intentiunile Doman luT din Muntenia and demult nu mg erail apoi un secret §i se dedeaa din ce ince mal lAmurit pa fata. Astfel, Intro altele, fiind pro-vocat A extradeze pe desertoril austriaci fugitT in tara10, Braucovdnu a dat numaT tin r6spuns evasiv 1).

Principele se simtia impotent In fata presiunii exer-citate de opininnea publica a priT WI §i n'a cutezat Aordone boierilor extradarea §i altfel neplacutA a deser-torilor austriaci adApostiti pa mo§iile lor. Cele dougprincipate ere' cuprinse de o adOnca amariciune contraCurtif Imp6r4te§ti, amAriciune, care era motivata prinapAsarea nemilOsa a legiT greco-orientale In Ard6I §i sepotenta prin aceea, ca. §i cati-va dintre supu0 princi-patelor, care petreceat In Artie, precum i Roman! delegea gredscg cu mare trecere §i In largI cercurT cu-noscuti, d. cx. Protonotarul Sarossy, ab fost lovitT §icquserit in temnit4 In urma prigoniril confesionale §ia politica cu tendente de violentare. Poporatiunea am-belor t6rT se provoca cu tot dreptul la pacea Incheiata,care inter4ice prigonirile religionare ce Mile upr ar

1) Rap6rtele lui Rabutin, dd° Ianuarie §.1 Fevruarie, 1702.

96

putd sä turbure lini§tea tdrilor vecine prin ImpArechimrepresalii i violentari contra pkii.

Incetul cu Incetul uniunea trecuse, ea o b615. ce seIntinde mistuind, §I jn Muntenia, undo Episcopul de

Rimnic, Ilariu, o favorisa In thing. El a lost deci In-vinovAtit, cä, pe lang alte abaterl de la datoriile st6til

ale oficiului s611, favorisdz pe catolici lucuviintandu-leIn diecesa sa locuri spre zidi biserici §1 permitaudu-lesl se folosdscfi de cimitirele greco-orientale spre a inmor-menta pe al lor. UrmInd lucrurile Inainte, s'a tinut laBucure01 in Martie 1705 sub pre§edinta Patriarchuluide Ierusalim Dosorteiii un sinod provincial, la care auluat parte Metropolitul Ungro-Vlachiei Tiodosiu i E-piscopil Teodosiu din Ternova, Clement din Adrianopol,Auxentie din Sofia, Maxim din Ierapoli si Antim din Po-goniana, §i acest sinod a considerat ca find pe din destulIntemeiatl Invinovatirea §i de acea a os6ndit pe EpiscopulIlarie la caterisire §i la scdterea din diguitatea de Episcop,puind stavile puternice catolicismulul, care Inainta partepe fall, parte in mascil unionistA 1) Reactiunea produsii,de turburarile religionare din Arddl in tdrile romftne eradeci un lucru, care nu se mai putea pune la Indoiall §iastfel impunea precautiune §i m6surl de apurare.

Polonia invecinat6 era apol cuprinsa, de fr6itAntArYputernice §i partidele se hurtuiaii cu Indarjire Intre elo.Invasiunile de prudare i fapirT de vite In mass6, eratdin partea Poloniei la ordinea Oilei In Maramurth. A-cdstä Impregiurare a neyoit pe imperiali sit spordsc5, §i

1) Cipariu. Acta et fragmenta historico-ecclesiastica. Balaszfalvae,1855, p. 228.

T,

si

97

el trupcle la granitele Ungariet superi6re, precum 51 ar-mata de ocupatiune In Ard61, care, avisata numat lasine, nu so putea a5tepta, In strInatorare, la nicY unajutor din Ungaria.

Arden], subminat In temeliile le, Inarcat cu prisosde materit iuflamabile de tot felul, era accesibil pentruorili-ce fitil fie intern, fie extern 51 doritor de resvra-tire. Vechit aderentt at lot Tököly lucrat acorn In favorullut Rakdczy, ceea-ce se Intempla In deosebt 5,i en multzel In comitatul iluned6ret, care In t6te timpurile s'adat pe lap, ca cel mat primejdios din punctul de vederenational. Cel mat cu trecere dintre- nobilt, tefan Csay,stetea In Intelegere secreta cu RakOczy 5i cu ComiteleNicolae Bercseny, precum 5i cu reil compromisul f,6ti frateAudreiti Csaky, care servia In corpul de Curutt adunattIn Muntenia 5i primise, ca calauza pentru viit6rea ope-ratiune contra Ardelulut, o positiune la Cladova, aprOpede granit6. tefan Csaky voia sa-Y adimendsca pe Cu-r* nerabdatort a face cat mat curend o asemeneanävalire In Ard61 5i ac6sta cu atat mat virtos, cu cattara era aparata numat de un corp de armat4 mic 5i

dupa t6te semnele incapabil de resistenta. LegAturile

tradatOre ale celor dot fratt, care se folosiail spre scopulacesta de un negutator din Caran5ebe5, Nicolae Turculet,ca organ mijlocitor, ail fost lime descoperite do totdeaunatr6zu1 general Rabutin, mijlocitorul Turculet, precum 5ivinovatul principal, Audreifi (?) Csaky, ad lost arestati5i silitt priu torturt regulate a face marturisirt. Earnavalirea atat de mult dorita nu s'a facut, flind-ca Ta-tarit, la a carora alianta Curutit contail, precum 5i multidintre ace5tia, ail facut o navalire In Polonia 51 fiind-ca

44,073. II. 7

98

aU intrat In Arddl none trupe Imp6rate§t1 pentru apa-rarea taril amenintate. Lini§tea era cu t6te aceste numalmomentana §i precarä 1).

Primejdiile erati Insa atat de multe §i de marl, IncatruijlOcele de rasboiii, pe care imperialil puteaa sa le

desfa§ure in primul moment, cu anevola vor fi fost su-Liente. Caci In fata iritatiunil §i amarlciuniI religi6sea poporatiunil roman, In fata §ovairiI §i seta de ras-turnare a Maghiarilor §i Skuilor, In fata insuficientdslab ocupatelor positiuni Intarite, In feta nemultumiriTtrupelor, clirora solda li se platea neregulat §i rag, stapanirea austriach era In acOstä provincie fara Indoialagrea amenintata. i, de§i la vedere domnia In tali pacedeplina, era nevoie de o putere armata tot atat de In-scmnath ca 'n timp de rasboiii numal spre a tine taralu frêll §i anum1 spre a face poporatiunea pe de o parteneprimitere NA cu agitatiunile secrete ale neobositululTiiköly, ear pe de alta parte inaccesibila pentru inspi-ratiunile §i pentru isbucnirile violente ale fanatismululreligios. Abstractiune facand de la dificaltatile interne,trebuia sa de§tepte IngrijirY §i ImpregIurarea externa,ca Seraschierul de Timi§Ora, un om pe cat de capabil,pe gat de iscoditor, care dupa lncheerea 'Axil de laCarlovat fusese la Viena In calitate de mare ambasadorotoman §i avuse ocasiunea de a cun6§te Mtn] cat-va

1) Raporturile laY Rabutin, dd° Sibiiii 8 1i 18 Octomvrie, 1702.Raportul auditorului Romeisen rata Rabutin, dd° Faggra§, 6 Oc-tomvrie, 1702. Procesele verbale luate cu eel doi vinovati Ni-calae Turculet §i tefan Csiiky, dd° Fggara1, 6 Octomyrie, 1702.Consiliul de rgsboiti eKtr6 Rabutin, dd° 18 Maiii, 1703.

-

99

starile de lucrurf din Austria, cocheta acum cu slaturiledin Arddl i stetea In relatiunl intime cu Principii dinWile romane, deci pkea Insufietit de dispositimA, Ingenere, nu tocmaT bune fata cu Casa imperiala. Erafi,

ce-T drept, po pamentul Arden le 15,000 soldatl ger-maul bine Inarmati, Intro care Oece regimente de in-fanterie §i §ase regimente de cavalerie ; Ina aceste trupeerati f6rte risipite §i dislocate, parte ca garnis6ne prindeosebitele ora§e §i prin localitaple maY importante, parteca paza de apkare de a lungul hotarelor de peste treT-4-?cI mile spre Muntenia, Moldova §i Polonia. Pentruservicit de camp activ In casul unui atac Mut de dinafara abia amaneati treT regimente u§or concentrabile,o ImpregTurare, care trebuia sa-I inspire generaluluT Ra-butin cu atat mal vIrtos viT IngrijirT, cu cat Arddlul nuavea nici fortkete mg Insemnate, nicl magazil de mu-nitiunT bine apfirate, era In virtutea natureT hotarelorId In multo puncte deschise upr accesibil pentru du§man

i astfel erati de temut cele maY rele consequente, dadnfivälirea de din afara se combina cu o r6scOla In launtru.NumaT cu o Ins6mnata, putere armata putea Rabutinspera O. se sustie dainuitor In provincie, §i Curtea dinViena a Impfirt6§it pfirerea generaluluT el §i pentrn-caarmata turcdsca, 25,000 OmenT, luase positiune la Chilia;primind tirea acOsta, ImOratul a ordonat sa se ieesu6surY de precautinne In Me §i In Ungaria spre a nufi surprins de Turd.

In fata situatiunii primejdiOse s'ati luat din parteaImpOratuluT t6te m6suri1e posibile pentru asigurarea toriT.S'a zidit o citadela la Sibitti, s'a lkgit castelul forti-Reg de la Brapv, s'ati executat la Dobra §i la alte

100

locurt potrivite §anturi §i alte fortificatiuni, s'a fácutrecrutarea i s'au rechisitionat cat, s'ati sporit trupelegermane vrednice de lncredere, s'a a§qat In partea despreAshrit a Ungariet un corp de observatiune, ca reservii,mieOuina Ince') 6nd de la Murd§ pana la granita Muntenieia fost ocupat6 de militie nationalb, bulg4rdscit §i sr-bdsc6 : Intr'un cuv6nt, s'ati facut tOte pregatirile pentrufurtuna ce se apropia.1)

Pe ltingh cele-lalte greutati ale situatiunii se matadAugail, In sfIr§it, §i marea strlmtorare de buil §i im-posibilitatea de a satisface pe din destul cu mijlOceledisponibile trebuintele sporite to ceea-co privege inar-marea trupelor i fortificarea suficientA a propriei positiuni.Din suma de 800,000 fiorini impus4 Arddiului ca COD-tributiune pentru acoperirea cheltuielilor de r6sboiti, oparte InsemnatA, 117,725 florint In Wit sunätorT, eraincasabil6; ba chiar §i dup6-ce s'a permis, ct paA ladre-care sum därile s pOt fi Incasate §i In productenaturale, suma de 100,000 fl. a amas incasabilL A-cdsta se explicA nu numai din firdsca iudispositiune dea plati dArile, care a mai fost sporita §i prill motivepolitice, ci totodat6 0 din ieftin6tatea excesivl a pro-ductelor agricole §i a puterilor de muncii. Astfel Inanul 1703 un boti costa In Arddl 10 fl., un cubul degrati 2 ft., no cubul de ov6s 24 cr , un car de f6n2 II., un funt de came 11/2 cr., o cli de lucru 12 cr.In fata acestel incasabilitgti guberniul din Arddl a fAcut

Consiliul de re'sboiii cad) Rabutin, ddo 20 Aprilie, 1702.')

101

Imp6ratu1ui cererea sthruitere s ierte deplin contribu-tionile ineasabile 1).

Duph-ce mersul sarit de lucruri era In Ard61 §i Im- sIncetsarrapregiurul ml i altfel turburat i primejdio3, primejdia asp/sniff guver,a mai crescut i 'n urma neIncetatei §i fanaticei agita- nului in ces-

tiuni confesio-tini ce crqtea din 4i In 4i ca urmare a stäruit6rei nale.siluiri uuioniste. Coreligionarii greco-orientalf sthruiaden Inddrdtnicie asupra protestului lor serbhtoresc contramiiunil ce Ii se impunea §i end In stdruinta for ant dehothrIti §i de necruthtori, !neat perspective Una apropiater6sc61e era din i In 4i mai Invederath. Cabinetul dinViena, §ovhind nehothrlt Intre asprime i bland*, Intresisteme de terorisare i Incerchri de Impacluire, a luatmesuri, care dedead pe fath, dorinta de a schpa dingreaua situatiune prin ambele sisteme. Astfel, pre-cum s'a mai amintit, nobilul Gavriil Nagyszeghy, pro-tonotarul Ioan Sdrossy §i, mai tfir4id, §apte dintrepreotif romani mai de fruute ad fost trag, fhrh In-doialä, In cercetare, aruncati In Inchisere §i tinuti acolotimp de doi ani deplini In vederea unei sorti and ne-barite. Nagyszeghy §i SArossy, nobili fiind, nu puteatsh fie judecati de forul militar §i trebuiad sh fie predatiIn judecata dietei, judechtoriei lor naturale. A§a s'a §iIn templet §i Corena §i-a reservat numai dreptul de gratiare.113butin a dat In cestiunea acdsta Curtii sfatul, ea pri-niejdiosul filo-roman Sarossy sh fie dus la Viena §i astfelscos de sub Inriurirea compatriotilor 01, care duph tOthprobabilitatea erad Inclinatl a zhdh.rnici cercetare

2) Relatio status gnanti militaris Transylvanici pro anno com-patato a prima Novembris 1702 nsque ad 54um Octombris 1703.

ori-ci-ce

102

mal seved §i astfel a face peste putintd descoperireauneltirilor confesionale. Sdrossy, care, dandu-§I cuventulde onóre, a stat In timpul cercedriI pe picior liber, aprimit decT Incuviintarea do a se duce la Viena spre ase justifica. El s'a §i dus In curAnd, s'a cudtit de notainfidelit4til prin jui AmOnt de nevinovaVe Rent In alta,Camera aulice transilvane, a obtinut audientd §1 primiregratidA la ImOratul i s'a Intors In patria sa, nudeavea a§tepte seutenta definitivd. Terminandu-secercetarea, Monarchul, condo de o corectd apreciare alucrurilor, a usat de dreptul de gratiere, a gratiat §ipus In libertate pe nobilul Nagyszegby dimpreud, cu eel§apte preoti romanl, a redat i protonotarulut IOn Sdrossylibertatea, oficiul §i dignitatea i l'a ca,tigat pe acestaprin generositatea sa astfel, !neat el s'a declarat obligatla adAnd recunqtintä §i legat prin credint5, neclantitd,o promisiune, care, murind el In curOnd dup'aceea1703), a fost, fire§te, Ingropata cu

Av6nd In vedere situatiunea grea, Curtea din Vienanu voia A lase scanteia ce ardea pe'nfundate 'n kolaa prinde flacär deplin, ci a preferat A desarmeze re-sistenta fanaticd a Romanilor prin blandetl Ing6,duitifire.Propagandi§tiT ultra-catolici stAruiall la Curte, ca Anu maT fie tolerat In viitor nici un neunit In Arddl,de Ore-ce Intrdga poporatiune romand s'a declarat unita

1) Rescriptele consilittlul de rgsboia ca'td Camera aulica aus-triacN, dd° Decemvrie, cati'd Rabutin, dd° 12 §i 13 Decemvrie1701. Consilml de re'sboiii ch'irö Camera aulica transilvanidd° 18 Noemvrie, dtre' Rabutin, d(1° 21 Noemvrie 1702. Ra-portul lui Rabutin, dd° Sibirti, 12 Fevruarie 1702.

All

(Mali!

el 1).

103

prin adesiunea representantilor eT i astfel siluirea celorIndaratnicY de a priml uniunea e de fapt executata ;guvernul a hotärlt cu bite aceste s'a se abattt de la opolitica atat de rigida §i sa caute a obtine pe calea to-leranteT §i a spiritului Impaciuitor ceea-ce priu siluirenu numb cu anevoie se putea obtine, ci putea totodathsa devie urgisit i primejdios a Incerca. Un decret alImp6ratuluT Leopold I., emis trel anb dupa, trecerea launiune a preotimii §i anume la 12 Decemvrie 1701, aacordat, prin urmare Romanilor ce stäruiaii In bisericalor veche i respingeart uuiunea, deplina libertate de cultIn spiritul toleranteb §i a dispus, ca e sa fie §ter§b dinlistele de uniuue, In care nu voiali sa fie trecutb 1).

El se provOca la dispositiunile luate de ansul In anil1698 §i 1699, prin care li s'a permis Romanilor decoufesiunea gredsca, ca orb sa se un4sca cu vre-unadintre religiunile recipiate In ArdOl §i sa se bucure dedrepturi egale cu ale eT, orb sa staruie In legea lor ceaveche.

El se preface a fi mahnit, ca nu s'a tinut sOma' deacele dispositiunb, §i respinge cu indignatiune afirmatiuneafacuta de WI voitorT turburatorT aT pacib, ca el ar fiavend intentiunea de a sill pe RomanT sa se unOsca cubiserica catolica ; el staruie, din contra, asupra vointelexprimate de ansul, ca orbli-cine s pita §I sa aibavole de a tral In virtutea diploma regale In legea luLIntel-00e dar orT-§i-ce siluire facuta, Romanilor In materiede religiune §i le acorn. Romanilor deplina libertate de

1) Rapórtele liii Rabutin §i rescriptele consiliulul de rhboiticg.ti6 densul, ddo Decenwrie 1701.

104

a stärui In legea lor strhmo§dsch, tie putand el, se In-telege, s pretindh alto drepturl afarh de cele cecuvenit pan'acum1).

McI odath proselitismul comproinis D'a vorbit In olimbh atat de fhtarnich ca de astli-dath, i Did o datho promisiune ImOrätdsch nu s'a clhtinat pe nu temelil§ubred In maY mare primej die de a se resturna. Diplomade asigurare de la 4 Decemvrie 1691 a ImpöratululLeopold I., care era privith ca un fel de magna charta,recunoscuse In mod OrbAtoresc i confirmase cu deplinhvig6re, duph cererea §i In favorul staturilor trausilvane,Intrdga legislatiune a WI dimpreunh cu aprobatele §icompilatele, MTh de exceptiune, priu urmare §i tOte dis-positiunile legale privit6re la positiunea confesionall agreco-orientalilor. Astfel nu numal dieta, ci chiar §i guvernul provincial nu se simtia, fire§te, de loc obligat ada ascultare §i a se supune uneI dispositiunI Imibite§tYunilaterale, care era In contrqicere cu legile confirmatepriu o diploma Orbatordsch. Subscrierii Imp6rate§tl, careera push, pe clod documente contradictorib, II lipsia,fara Iudoiallt pentru cea mai In urmh semnath, tèrImulsigur ; pe acest timp atot puternicul cardinal §i ministruKollonicz s'a simtit deci cu atat maY putin Indemnat acontrasigna rescriptul de la 12 Decemvrie 1701, cu catIn el interesele catolice nu erau considerate tocmal Infelul le de a vedd. Suprimarea siluirii la uniune §ipunerea pe picior egal cu alte confesiunb nu puteail shfie dupa gustul unui propagator fanatic al catolicismuluI,

Decretum lmperatoris Leopoldi I. ad Consiliarios Transylva-niae, ddo 12 Decembris, 1701.

Ii s'at

')

105

0 tot atat de putin satisfacuti eraa lesnitil, cad ailtrebuit sa yada, cum In urma acestul rescript destul demulti Romani, Intre care preoti §i nobill, pe careereOusera c4tigati pentru Roma, s'ati desfacut §i s'aaunit eu Luteranii ori en Calvinitii.

Aa numita concesiune facuta Romani lor n'avea cutote aceste, daca facem abstractiune de suprimarea silninila uniune, nimic avantagios §i adimenitor In ea 0 nuschimba ultra nimic greaua positiune a Romani lor. Numaien pretul legil lor, deei al unet esentiale parti din na-tionalitatea lor puteail Romanil sa se scape din ac6stagrea positiune §i numai trecand la vre-una din cele patru re-ligiuni recipiate puteail sa alba parte din drepturile acesteia.Daca starniat In legea lor cea veche, ramaneat totodata§i'n vechea lor miserie. Li se punea In perspectiva sin-gurul drum deschis punend alaturea cu fie-care din re-ligiunile recipiate avautaje materiale, Ins6 cele mai marlalaturea cu catolicismul.

Trecere religionarlt §i aservire continuata, asta erasingura alegere posibila. Trecerea Insa cupriudea In ea,In parte, desnationalisarea, In vreme ce aservirea lasanationalitatea Beating : In ac6sta consista greutatea ale-gerii. Ca'n ciuda tuturor apucaturilor jesuitiee ciuda

presiunil guvernamentale poporul roman s'a sustinuuten abnegatinne eroica 0 nu s'a lepadat de sine, ci Inmarea sa majoritate s'a alipit cu credinta, neclintita delegea hit veche, ac6sta are s'o mu1tum63ca 'mule Oagenia §i täriei In credinta, care prin multele valurifurtuni ale unel Intregi mil de ani l'a trecut cu multaopintire, dar nevatamat In mai bunul present.

Palinodia aasta avea DIA sa le vie la Indemana mat

ti

gi

106

mult oposantilor bisericqti decAt celor politici, ma multRomAnilor sthruitorl In credintA cleat Maghiarilor do-ritorY de asturnArY. Public And ded patenta Imp6r AURAprivitOre la suprimarea siluirii la uniune, Guvernatortacivil Comitele Banify a Invitat pe magnatil ardeleni Innumele Impèratului sA predee In mAnile generaluld Ra-butin pe consota lor bAnuitT de a fi conspirat cu Nagy-szeghy i trag pentru achta In judecatl, ca sA seporn6scA In tOtA forma instructiunea penalg. Rabutin,mai sever detht Curtea, a mai stat pe ganduri In ces-tiunea executArib amnistid pentru Romani. A fost dardin Bolt InsArcinat, ca sA punI fArl Intargiere In libertatepe preotil greco-orientall, care participaserl la protesta-tiunea luY Nagyszeghy in cestiunea uniunii §i fuseserAarestati pentru acdsta. Astfel ati tiut cei din Viena sAfacA din nevoie o vIrtute §i sA Incuviinteze tolerantaobligatA nu din iubire de dreptate, ci In con§tiintalipsd de destulA putere1).

Prin trecerea la uniunea a uneY atAt de InsemnatepArti din poporatiune, s'a sguduit de altminteri pe dindestul echilibriul de panA acum Intro cele patru religiunirecipiate §i s'a pregAtit terenul pentru neaptrata pre-ponderantA a catolicismuluY. Staturile Transilvanie, pe

care ac6sta schimbare a raporturilor le jignia, s'atiIndWtnicit In cestiunea punerib In practicA a egalelIndreptAtiri, de care catolicii aveafi sA se bucure Invirtutea punctelor Leopoldine (Decretul de la 5 Septemvrie1699) §i Ind6Atnicia lor era atAt de WA §i de ne-

1) Rabutin call consiliul de Asboiii, dd° Ianuarie, 1702.Consiliul de dsboiii cAtrg Rabutm, dd° 9 Iulie, 1703.

107

sfiitd, lucat ele nu s'ati supus nict dupd-ce Intr'un decretImpërdtesc din anul 1701 ad fost Imitate cu tot din

adinsul s'o facd. Mita i indignat din causa adsta,Imr6ratul a presentat Inteun rescript de la 13 Fevruarie1702, adstd Int1616tnicie drept o fAtid nesocotire adignitätit lui de Domn al Ora, drept o nesupunere fatdcu poruncile WI' §i a declarat, cd va preferi, ce-1 drept,deocanidatd bldndeta fatd cu asprimea legit, dar le-adat staturilor din nod §i'n termini aspri ordinul, ca sdpima fdra de Intardiere §i In tom Intinderea lor In exe-cutare decisiunile Imp6rdte§ti privitOre la egala Indrep-tatire 9. Cand vorba era de interesele i de binele bisericitcatolice, decl §i de a celel unite, seriositatea Jul Leopoldera adevdratd, seriositate.

Asprirnea lul nemdrginitd a fost cu tote aceste Int-blArgita Mtn' cat-va prin Inrlurirea potolit6re §i ponderOsda Engliterel, care la 7 Septemvrie 1701 incheiase cuImpdratul §i cu Olanda o Intreitd alba*, contra FrantelIn cestiunea succesiunil la tronul Spaniel. Lordul WilliamPaget, ambasadorul englezesc de la POrtd, care In anal1702, IntorcAndu-se In patria sa, a trecut prin Ard61,unde i s'a gout o primire strdlucitd, a intervenit laViena cu mult zel In interesnl Protestantilor §i al Re-formatilor §i a obtinut multe concesiuni tacite de laImp6ratul, la care se bucura, ca mijlocitorul de odiniOrdal pdcil de la Carlovdt, de multd gratie §i de mareval ; 2).

9 Mandatum Imperatoris ad Status et ordines Transylvaniae,dclo Viennae, 13 Fevruarii, 1702.

2) Michail Cserei, Siebenbürgische Chronik.

108

Un nob toren do activitate a ca§tigat propaganda ca-tolica. prin IncercArile lu parte reu§ite de a face, ca

Armenif orientall, negutAtorl §i 6menI cu stare, careso .a§elaserA In Ard61, sa trecA de la biserica gregorianAla cea catolicl. Episcopul armenesc Oxendi Urcirescuera ca§tigat spre acest scop cu anumito conditiuni, §itrecerea succesivA a neofiVlor armene§ti nu gat de nu-merog pe cat de InstAritY sporea greutatea §i vaqapartidulul iesuitic In tarA.

Militanta venatere de proseliti a unioni§tilor a perduteat In intensitate, cat §i In iutindere §i se urma numalpe 'nfundato ca arderea jaraticulul sub cenu§e dupa-cein anul 1703 rescela RakOczy-anA a ajuus sA ameninteIn mod serios stepanirea austriaca in Ungaria §i In Ardel§i sl abatA privirea puteril de stat de la terenul reli-gionar spro cel politic. IesuitiI, amenintatt §i el In§i- §Yde protestantl In existenta lor §i preompati de conser-varea lor proprie, eraii putin dismi do a se da lav(nAtOre do suflete §i nici nu gAsiail resunet la catolicibmoderati. ET nu putin ali suferit de la Curutii1) putinbinevoitori fatA cu den§if, In rendul carora se luptaiimulti Romani cu va41, cum eraii d. ex. cApitaniT VasilieNegru, Dragul, Balica, Bucur Campianu precum §i matsus numitul nobil roman Gavriil Nagyszegby, care sch-rase din Inchis6re §i care In anul 1707 a dat, ca co-lonel, In fruntea unel numerese cete de Curuti pept on

1) CuruU, se numiail resculatii ce lnptaii contra Casa' de Austria,care eraii mai ales acatolici, anume protestanT Lobo,* se nu-miaii, din contra, Juptatoril pentru Casa Imperiald, care erail maiales catolici.

109

generalul ImpUrAtesc Baronul de Tige, a suferit Insd lasatul Deschau o Infrangere definitid §i, fiind prins dim-premah cu tefan Gyulay, o OA chpetenie a Curutilor,a trebuit sh mdrgh la Sibiin spre a fi Inchis acolo 1).

Dar nu numat turburhriIe lui RäkOczy, care s'allcontinuat timp de mai multt ant, panh la 1711, ci matmult anch Intelepctunea §i inbirea de dreptate a libera-Mut ImpUrat Iosif I. all sthvilit In mod hothrlt propa-ganda unionisth §i ail ccrotit con§tiinta religiOsh a poporululroman contra orT-§i-chret nhphstuirt §i siluirt panh lamórtea acestul ImpUrat (1711), care, inaccesibil pentruori-§i-ce influenth iesuitich §i clericalh, era In turi, se-riositatea preocupat de mentinerea lini§tet §i a ordina.Cupring de curentul propaganda ce se urma In modtradiVonal, frunta§it Romanimil din Tara Oltulut, 411la num6r, s'ail Mat sh fie ca§tigati pentru uniune, ceeace In Iulie 1711 et au confirmat cu pecete §i subscriere 2).

Ins6 Ruh In timpul Interregnulut provisoriu, care s'astabilit pe cate-va lunt sub conducerea EleonoreT, veduvet1111 Leopold I. §i chiar mat mutt sub ImpUratul CarolVI., regentul venit din Spania, care Intocmai ca tathlsèil Leopold I., avea o deosebith slAbictune atat pentrusthpanirea bisericdsch §i pentru chlughrime, cat §i pentrunobilime §i pentru drepturile feudale, Iesuitit ear s'alridicat deasupra, ati reluat Incetul cu Incetul, duph olatish de pce ant, firul sthruintelor lor Intru consolidarea§i aspandirea catolicismulut In Ard61 §i at dus subocrotirea puteril publice uneltirile lor atat de departe,

1) Michail Cserey, Siebenblirgische Chronik.2) Picai, Chronica Românilor, lalI. 1855. Tom. III, pag. 231.

110

ca Rom Anil mAnatI l desnadajduire de siluitori biserice,5t1Intocmal ca de cel lume§tl, aü cAutat nu odata aparareIn rescOla Inarmata.

Astfel In anul 1720, a isbucnit dupa mbrtea genera-lulul comandant Steinville o resc614 lutre Rom Anil dinComitatul Huned6rel, care s'at adunat la Dobraluat cu asalt citadela de la Deva, din care Ins In cu-rend a4 fost alungati cu marl versari de sane de catretrupele Imperate§ti venite lu urma. 0 re3c6la Incercatala 1727 de Romanil din tinutul Abruduld de asemeneaa fost Inabuite, numaI prin o sanger6sa intervenire aarmatei.

Cu t6te aceste Curtea, care nu Indraznia sa pupa friguneltirilor iesuitice, a procedat Intre marginile acestul cadrucu laudabila crutare, bunavointa §i lealitate fata cu Romaniluniti, care In atat de multe privinte aveati nevoie deajutor, §i la t6te ocasiunile Ii punea, In ceea-ce prive,tedrepturile §i onorurile, ca pe ni§te egall alaturea cu ca-tolicil. CAnd dec s'a Mot sfintirea serbatordsca a oraplulAlba-Iulia transformat In cetate §i cetatil I s'a dat depreotimea catolica noul nume Karlsburg, Imperatul CarolVI. a dispus, ca preotimea greco-catolice, peste o Ritade preoti, s iee §i ea parte la acesta ceremonie, IncAtsfintirea catolica i cea unite, s'ati Mcut Impreune.

tin plan de Politica traditionala a CurtiI din Vim nu putea cuuniune pentru

intregul Arddl. tOte aceste s fie zthlrnicit In mie4u1 ei prin tolerantasiluita. S'a croit pentru catolisarea In viitor a poporululromAn din Ard6l un metod dibaciti, care In punctele lulprincipale culmina In acea, ca RomAnil ce vor fi trecAndla uniune sa se bucure de unele iusemnate avantagiImateriale, de care neunitii sunt lipsitl, ca scaunul epis-

i at

111

copesc greco-oriental din Arddi a fest lasat din adinstimp de jumdtate de secol neocupat §i A s'a Infiintato episcopie unita, care nu existase In Arddl nici odatamaf Ina lute, dimpreuna cu o manastire de BasilitY, caretinea loc de capitol, Inzestrandu-se atht mauastirea, cat§i episcopia cu veniturf IndestulatOre. Se crease ded oRirie i un punct central pentru uniune In acea tall §iIn acela-§Y timp se deschisese drumul pentru unificareacu succes a restuluf deocamdata Inddrdtnic din popora-tiunea romana.

Sedita de man NT Leopold I., irigata de Iosif I.,Imbogatita de Carol VI., Ingrijitl cu mult zel de MariaTerezia, uniunea a trebuit astfel sit prinda cu timpulWHO sigure In Arddl; nu a putut CU tote aceste saInlature cu desavlqire legea greco-orientala maI addacInAdOcinata. Din contra, poporatiunea do legea acdsta,care nu putea A alba In tall propriul el episcop, areulit A restabildsca legaturile hierarchice obtinand dela Impdratul Carol VI. permisiunea de a se subordonaepiscopilor neuniti ce se aflati afara de tail. Drumul

spre Metropolitul serbesc §i spre sufraganit luT era decfdeschis, dql mull dintre union4tiT zelog starniaa laCurte in sens contrar, sustiind ca privilegiile acordatede Leopold I. natiunii ilirice privesc numai pe col nu-miti In diploma, §i se marginesc numai la Virile c4tigatepriu tractatul de la Carlovdt; i de oare-ce 1ntre acestenu e numit i Arddlul, Metropolitului sdrbesc §i clerululde sub ascultarea lul nu i se cuvine nici o jurisdictiuneIn Arddl. Asemenea obiectiuni nu putead Insd A, se sustiecu succes dainuitor in fata meritelor marl §i a destoi-niciei militare a poporuluf serbesc §i in fata numdruluf

112

Tfinjirea

§i importantel Romanilor ardeleni ce nu trecusera launiune.

Dupa Incetarea din viatri a Episcopulul Atanasie clerulunit a propus In anul 1714 pentru ocuparea scaunuluivacant doi candidati: pe secretarul reposatului Episcop,care, de§i era german de origine, cuno§tea din destulobiceiurile Romanilor §i limba roman6sca, §i pe preotulromano-catolic loan Pataki, care era de origine romandin Comitatul Selnocului, urma4 al unel familii nobili-tare romane §1 crescut dupa staruintele Iesuitilor In§colile de la Cluj §i'n cele de la Roma. Alegerea eramarginita numai la ace§ti doi barbati, de öre-ce In

Intröga diecesa nu se mai gasiaa preoti cu §tiintade carte §i necasatoritI. Imp6ratul Carol VI. a numit inanul 1716 pe Ioan Pataki Episcop unit, l'a ridicat Inacela-§Y timp la rangul de Baron, i-a acordat titlul deconsilier Imparatesc §i a obtinut de la Papa pentru elIncuviintarea de a se IntOrce din biserica romana catolicala ritul unit, de care se tineafi parintii lui, ceea-ce ela 51 facut apoi. Darul archiereid l'a prima noil numituldupa acea In Croatia. Odic-cat do stranie s'ar pAreaacdsta staruinta asupra legitimitätii unui rit deosebit Inmeal! biserica, vorba era pe de o parte sa se pima cuostentatiune In evidenta una din deosebirile esentialedintre ritul romano-catolic §i cel greco-catolic, o deose-bire, care trebuia sa maguldsca pe unit! in amorul lorproprik ear de alta parte sa se pima un fel de barieraIntro cele done felurY de cult, pentru-ca nu cum-va Ro-manil trecuti la catolicism s fie ispititi a se intórceear la ritul grecesc spre a fi In cele externe mai apro-plat! de neuniti. Unitul avea sa se simi a independent

u-niuml.

alt!

113

§i sh se p6rdh cu t6te aceste arunchndu-se In bisericacatolich : politica prudenth a scaunuluI papal a §tiut shImpreune ceea-ce nu se p6te unl. Unitii all admis la 7Octomvrie 1698 farh Indoiall numai cele patru punctede diverge*, dogmatich §i In virtutea Invoielii Muten'ati luat lid un obligament formal de a priml maimult fie In cestiune de credinth, fie In materie de cult.Importantele dogme adoptate de atunci Inc6ce de chtrt3biserica catolich despre conceptiunea imaculat h a MaicifDomnulul §i despre infalibilitatea PapeI Did dintru In-ceput, cu ocasiunea treceriI, nici mai thrqiii n'ati fostformal admise §i pe fath Introduse de biserica unith dinArd61. IJniI dintre EpiscopiI maI supu§I A cedat, ce-IIlrept, de dragul bunel pad In ac6sth privinth ; pe chtde putin !mg phrerile individuale ale unuI Episcop sunthothrlt6re §i oblight6re pentru biserica id, pe atat deputin Archiepiscopul ulut §i urma§ul IA precum §i

EpiscopiI din Lugoj §i din Oradea-Mare, Ioan Olteanu §iPap Szilagyi ah putut, a§a deadreptul, sh impunh orYsh, prescrie In mod obligator propriile lor phrerI favora-bile asupra nouelor dogme bisericii unite, pe care nicIn'aii consultat-o 'n mod conciliar. Chiar §i biserica ca-tolich ea Insh-§I, care In casul de fath nu se p6te pre-senta decat ca parte contractanth §i astfel nu p6te pre-tinde decat cele patru puncte dogmatice, numal In urmaunel exagerhd a puteriI episcopale a putut sh dee im-portanth hothrit6re votulul aprobativ al Episcopilor ardeleni,importanta, pe care n'o aii acum §i n'o aveah nicl Inanul 1698, dud, cu ocasiunea treceril la uniune, Epis-copil ail fost, din contra, obligati sh conv6ce clerul §ipoporul In mod formal §i sh-I consulte conciliar. Ear

44,075. II. 8

114

ceea-ce se cuveuia fata cu cele patru puncte dogmatice,trebue In mod consequent sa se cuvina §i fata cu celedone dogme none, cad altfel credincio§iI se pot simtIpe deplin Indreptatiti de a respinge Inoirile dogmaticeparte Introduse ca prin contrabanda, fara de voia lor,parte impuse cu volnicie. Mu It dorita §i zadarnic cantataindependenta a bisericil rationale romaue unite trebuianeaparat sa se sfarame isbindu-se de o parte de pre-sumptiunea cultivata din Roma In Episcopil unit1 fata cucoreligionarir lor pastoritl de clen§iY, ear de alta de su-punerea Orba §i lipsita de dignitate a acestor archieretcatra yointa CurtiI din Roma.

Intocmal precum Papa a §tiut sa stapan6sch prinEpiscopi natiunea cu putere biseriasca absoluta, nu s'aasfiit nicl Episcopil sa lase'n schimbul avantagelor per-sonale 0 'n al distinctiunilor natiunea la discretinneast6paniriI papale. Atotputernicia nemarginita a autocra-tulul bisericesc, care, spre a salva aparentele consu1tari1poporulul, s'a ascuns In dosul Episcopilor, §i-a ajuns,ce-i drept, scopul en acea-§i u§uratate ca regentul lumesc,care cere sfatul singuraticilor guvernatori al tarilor saleIn cestiuni, asupra carora §i-a adtat In mod neIndoios*erne ireyocabile. Intr'un cas Ins6 ca cela-lalt poporulneconsultat are mftn6, libera §i pOte cu tot dreptul sarevindice la timp priincios ceea-ce i s'a luat pe nedrept.

Durd-ce va fi strabatut odata conyingerea, ca infali-bilitatea capulul bisericil romane ameninta de o potrivaLu numaI existenta statelor §i a guvernelor lume§ti, citot atat de mult §i individualitatea bisericilor nationale,ca ea trebue In mod firesc s. imprime puteriT biserice§tIcaracterul until du§man a Ma formatiunea individuala

115

§i al mid puteri centrale In miepl el vulcanice, a tatemistuit6re §i nes1ti6se, care tinde §i'n cel maY r6d casar §i putea 0 traga statul i ,biserica In adêncul elcrater, atunci va fi sunat §i ora cuvenita pentru revin-dicarea personala a dignitatii omene§t1 a fie- cärui cre-dincios In deosebl §i a drepturilor nationale In genere,prin a carora sacrificare presumptiunea bierarchica agasit Indemn §i ocasiune de a se potenta pana la sim-timantul de a fi de o potriva cu Dumne4eti.

Intr'un secol de cultura intelectuala din ce In ce maYintensiva §i mal respandita decat ort-§i-cand nu-I §adefara Indoiala bine omeniril ce näsuie spre nobilitare §iInältare morall s6 aduca mintea, cu care a Inzestrat-opreatualtul creator al lumii, drept jertfa unuI singur om,careli atribue numal sie caracterul dumnepiesc, §i saprim6sca numal diu man lui ceea-ce providenta a scrisIn inima ori-§i-carui om. Trecerea concentrata a OMjudecata despre drept §i datoria la un suprem arbitrupamantesc Invo1v6za negarea mintiI (Amite de DumneOet§i pune la intrarea cerului un portar, care-§i aroga,drepturile ImparatuluT ceresc §i exige, drept prinos datoritpentru servitor, prea mult din fumul de tamaia, care,la urma urmelor, numai stapanului i se cuvine.

pinta sa fie subordonata neconditionat credinteI" ;credinta sa fie numal de Papa prescrisa §i regulamen-tata." ; Ilia o fericire viit6re nu e cu putinta fall demorala stabilita la Roma" : aceste tese presupun, ca

IntrOga omenire dorit6re de mantuire a abdicat in favorulunuI singur om, Id a caOut in o idololatrie lipsita, dedignitate, care reamintqte pe Baal §1 Heliogabal §i sepresenta cu atht mai ru§in6sa, cu cat mai marl snot pro-

116

gresele neute de la acel timp In ceea-ce prive§tepandirea luminilor. Locotenenta prtment6nA a Dumneleirii,care trage In cercul stgpaniriI el tOtä gandirea §i tOthfapta omenirii §1 e scutitl de orl-§i-ce recurs la ziditorulpentru p4m6nten1 neapropiat al lumiI, are aierul unelmascate pretentiunl de universalA stèpanire asupra su-fletuld §i trupului omeniril §i trece pan. chiar §i pestecompetenta creatorulul, care a declarat liber sufletul

omenesc, In vreme-ce loctiitorul lul Ig (16 In numeleceruluI silinta de a-1 supune unel epitropil neconditio-nate §i lipsite de ori-§i-ce consideratiune. Recun6§terea

acestel puterI centrale a avut §i In Ardël durerile elde facere.

Grout ä Cu tlith favorisarea Curtil §i cu ota promovarea ze-ntimpinate la .consolidarea partid catolic, uniunea a avut nevoie de timp

uniunii lndelungat spre a se consolida §i a avut sl se lupte cuIngmnate greuthti, care porniati nu numal de la Rom Anilstaruitod In credint6, ci chiar mal mult And de lanobilimea ce st6prtnia pAmAntul §i de la cele-lalte con-fesiunl acatolice.

Cea maY de cApetenie peded a consoligril bisericilunite consista In firea ei §i In alipirea el cAtrii un aliat,care a devenit nu numal ocrotitorul §i päzitorul, ci

totodath §i stèpftnitorul §i siluitorul el In tótl putereacuventulul. Nuth neconditionat sub absolutismul romano-catolic, st6panita de atotputernica teocratie papa% con-duA exclusiv numaI dup5, tendente aprobate la Roraa,care excludead orl-§i-ce pornire de viatl individuall,Impinsl §i de guvern numal in acdstA directiune, chiardintru lnceput biserica unith nu a putut aid sa des-volte vre-o activitate independenth pe terenul national,

rès-

117

riici sA obtie vre-un resultat mai Insemnat In desvoltareamoralA a vietil nationale prin bisericA §i §c615. LipsitA

atat In jos, cat §i In sus de Inrlurire, strImtorath Introostentativa alipire MO Roma §i purtarea de grijh pentrubinele material al clerului s6ii, cu ochil tintiti, ca uncopil a done mume ce se artA, In acela-§i timp sprebiserica latinA §i spre cea grec6scA, biserica romanA unitAtrebuia §i tot mal trebue ancA sA fie condamnatl a r6s-cump6ra cu pretul unel vecinice slAbiciuni §i tangirlinorporarea el In biserica catolicA. Aasta e cu atat mala,1ev6rat, cu cat In t6te timpurile caracteristica de cA-petenie i semnul de recun6§tere a nationalitAtii romanea fest ortodoxia greascl, §i de aceea In desvoltarea maldeparte a vietil nationale uniunea ce urmAre§te altotendente religionare va trebul neapArat p6rdl cudes6vIr§ire rostul, pe care numal In sens ortodocs p6tesA-1 aib h. o bisericA romanA.

In adev6r resturnarea bisericil grece§tY de pe ba-sele el naturale nu numal a reslAtit §i slAbit elementalnational In bisericA, In c6lA i pe Intregul teren politic,dar a fAcut totodatA ca biserica unitA sl se p6rda

panA la deplina anihilare a individualitAtil el In catoli-cismul roman. Data orb4 la discretiunea scaunulul dinRoma §i supush dispositiunilor bisericil latine, bisericanuitar a Opt crescand deodata cu num6rul dogmelordivergente §i depArtarea el de la legea greasca i !nal-tandu-se §i zidul despartitor diutre ea §i biserica greco-orientall, !Hat trecerealul nu mai e cu putintA. Conflictuldintre Roma §i Constantinopol a devenit in ea tot atatde neinlAturat ca cel dintre biserica catolich §i cea re-fo rmatä.

All

i

118

Inuintarea Cea dantaiti dintre greuthtile §i pedecile ce IntImpinndotarea Epis-

copiel din consolidarea §i desvoltarea uniunii era lipsa de suficienteArdél. venituri materiale pentru acoperirea cheltuelilor Episco-

pului §i a Episcopiei. In urma treceril la uniune Epis-copul mai nainte greco-oriental al ArdOlului, care acumse tinea de altä biserica, a perdut dreptul la partea, pecare In urma liberalitatii cator-va Domni din Muntenia oavuse din veniturile Episcopiei de Argq. De cand cutrecerea la uniune a lui Atanasie veniturile Episcopuluise mArginian la suma adunatn din taxa de cate unflorin, pe care tot preotul unit trebuia s'o p1At6scn Epis-copulul s6ti. De Ore-ce dar deocamdatn se instituise numaiun Episcop unit, dar nu se infiintase o Episcopie unitnInzestratn In tOtn regula, era de neapnratPi trebuintn, caprintr'un suficient ajutor de stat sn se creeze hierarchieiunite o positiune demnn §i s se asigureze activitateaei. Preotimea prea numer6s1 §i arbitrar distribuitä seafla apoi §i ea prin parochiT In strlmtorare materiala,atat de mare, Inca parochiT colindati prin tarn ca snlyp6t6 agonisl pane& de t6te Oilele. In urma cererii Epis-copului Pataki Imp6ratu1 Carol VI. a luat dar hotärlreade a Infiinta o Episcopie unitn cu re§edinta la l'Agnra.Existase fr Indoialn la Alba-Iulia o Episcopie sat Ar-chiepiscopie roman6scl ; ac6sta se tiaea Ins6 de bisericagreco-orientaln §i. tocmaT do acea prin trecerea Episco-pului §i a unel pnrti din preotime §i din popor la uniunenu putea sa p6rda caracterul ei oriental. Scaunul epis-copesc greco-oriental al ArdOlului, care stetuse pestejum6tate de secol neocupat, de§i perduse mare num6r decredinciog §i multi din preotii s6T, In idee §i dupn In-telesul adeqrat al cankelor tot mai stetea neatins §i

119

ne§tirbit. P6truns de acdsta convingere, Pataki a staruitnu numaT, ca scaunosa fie mutat, ceea-ce cerea §i pentrualte cuvinte, ci totodata §i maI ales, ca Episcopia nitasa fie neaparat recunoscuta §i confirmata de Papa, §i ela obtinut, de §i dupa /ndelungate pertractarT, aprobareabinevoitOre a ambelor sale cereri.

Anca prin rescriptul s6a de la 1715, pe care l'a renitla 29 Decemvrie 1717, Imp6ratul Carol VI. daruiseEpiscopieI unite pentru acoperirea cheltuelilor el de In-tretinere domeniul regal Gherla §i mo§ia Be§inbacul, cuun venit de 3000 ff. pe an; ac6sta, danie Imp6rät6scaa fost Inse IntImpinata de autoritatile executive cu o

Incetinla atat de Invederata, Incat Episcopul Ioan Patakis'a plans de ea In o staruitOre cerere adresata la 1718Iniperatului. Afara de acdsta Episcopul romano-catolicGhorghe Alartony, care In virtutea titluld confirmat prindreptul istoric al dieceseI sale voia sa-§I mute re§edintala Alba-Iulia, Mouse, nu fara succes, Incercarea de amuta Episcopia unita din accst pana acum nediscutatora§ de re§edinta In vre-o alta localitate.

i In adevër ma ant6iii cancelaria aulica §i apoi, inanul 1717, ImpEiratul Carol VI. el Insu-§I ail ordonatmutarea scaunului episcopesc unit la Fagara§, pentru-caastfel A fie Inlaturata orI-§i-ce colisiune cu Episcopiaromano-catolica, §i s'a fault In cestitmea aasta o in-tervenire Imp6ratdsca la Roma. Ac6sta mutare a fost, cutag, opositiunea facuta de uniti la Incept, lesnita In curaudprin acea, ca, Fiscul a declarat, ca e gata de a pane Epis-copiel unite pentru instalatiunea §i a§e4area sa la dispo-sitiune domeniul Fagara§ Indata ce el va fi trecut la

120

Cor60, duph Incetarea din viath a vhduvei lui MihailApaffy, care avea pentru viata el usufructul Id.

Abia Insh In anul 1717 s'a putut face dafinitiva in-stalatiune a Episcopiel unite prin mutarea el la Blaj.Ac6stä desphrtire localh, a schpat pe Eniscopul unit detendentele de epitropisire ale prea apropiatulul §i suph-rhciosulul sea coleg romano-catolic, i a scutit pe acestade neIntelegerile ca nu protejat, care se sfia ali mhr-turisl nevoia de protectiune.

Erali §i alte cuvinte mai multe ori mai putin importantepentru mutarea de la Alba-Iulia a scaunulul episcopescunit. Inainte de t6te biserica catedralh greco-orientalhzidith In nil 1600 de Domnul §i Loctiitorul ImpörätescMihaiti Vithul se atia In lhuntrul terenului destinatpentru zidurile forthretel §i astfel urma sh fie dh,ramathpanh'n temelit. Apoi bunurile de dotatiune din apropiere,care fuseserh la Inceput asignate pentru IntretinereaEpiscopiet, ere" neIndestulAtOre i trebuiat astfel sh fieschimbate cu alte complexo domeniale mai mart §i mairentabile, care se ghsiaii cu priso3 printre domeniile dinlira l'AgAra§ului. Argumeutul hothrItor §i cel mai dechpetenie a lost phrerea neschimbath a Episeopului Pa-taki, In virtutea chreia pia un Episcopat nu p6te pefata phnAntulul sh fie considerat ca av6nd existenthcanouice§te Intemeiath ;ii ca fiind biserice§te lofiintat,dug, n'a obtinut mai nainte recunterea orT confirmareapapalh. In Infiintarea Episcopiei de Mara§ avea sh fiecuprinsä duph phrerea lul Pataki sententa de mOrte afostului scaun Metropolitan greco-oriental din Alba-Iulia,chrnia II lipsia formula recuntere papald. Papa ClementXI., chruia nu i-a fost dat sh-§i publice decisiunea In

121

MA forma, 5i, urma5u1 luI, Inocentie XIII., acesta prinbula de la 18 Mai 1721, ail confirmat Infiintarea Epis-copid unite la Flghra5 5i neatIrnarea el de cea eatolichde la Alba-Iulia, aii aprobat dania de 3800 florid 5i15 cr. fAcuth de Imphratul pentru Intemeere 5i s'ahInvoit, ea statul sh daruiasch 4000 florid, pe care-Ioferise ca prat de cumphrare pentru o cuviinci6sh cashde re5edinth episcopdsca. Le pläcea cu t6te aceste uni-tilor, maI ales preotimiT, sh presente noua Episcopie mimeca o continuatiune a fostuluI scaun Metropolitan greco-oriental din Alba-Iulia 5i sh propage acest fel de a ved6In popor. Nu mime In biserich la slujba dumneOeiasch,ci totodath 5i In tipografia de la Blaj 5i In t6te tiphri-turile Episcopul de Ilghra5 se aumia ded Archiepiscop,Episcopia 5i re5edinta episcopOsch se numia scaun Metro-politan. Ba chiar un Insemnat istoriograf roman, incai,

sth la Indoiala, dach Episcopul din Ard 61 greco-orientalorl cel greco-uuit are sh fie socotit ca legitimul 5i ne-Indolosul urma5 al primuld Episcop grecesc al acestefOil, al lig Teofil, Metropolitul priI Gotilor, care e subscrisIn actele concihuld tinut la Nicea tn anul 325 1). i

cu t6te aceste chiar 5i din acOsth controversh resulta, ehdach Episcopia greco-orientalh de la Alba-Iulia are shfie considerath ca existAnd canonice5te panh, la anu11700,panh la Introducerea uniuniI, ea trebue sh fie considerathca existand 5i de atuncl IncOce neIntrerupt, de Ore-canu s'a fhcut In ea nicl o !noire esentialh. Atat Pataki,cht 5i Papa ati socotit cu tot dreptul ca nelogich, 5inecanonich, procederea de a deduce doue dignittitI biseri-

1) ineai, Chronica Romiuilor, Ia§i, 1853, Tom. III. pag. 265.

122

Opositauneadietalb..

ce§t1 opuse din aceali r1td6cinA ; despArprea idea%localli a ambelor Episcopil era de altminteri lucru corect§i pentru cu-Ontul, cA, de§i era recunoscutA necesitateade a Infiinta o nouA Episcopie pentru uniti, nu era Anadovedita §i necesitatea de a desfiinta vechea Episcopie aRomanilor co OmAsesera In mare masse neuniti. Cumar fi §i putut altfel Papa sit declare o veche Episcopiegreco-orientall de desfiintata ori do prefacuth In unaunith? Viitorul a aOtat i a dovedit Invederat, el fie-care din ambele pArti stkuia asupra dreptului s6A ne-Indoios i adecA unitii asupra Infiintdrii unei noue Episcopii,ear neunitil asupra conservArii vechei Episcopii. lndatA-ce Episcopia greco-orientalA s'a reluffintat dupA trecereaunul jumAtate de secol cu rgedinta mutatA laera lucru dovedit, ca trunchiul el era al grecismului §ica latinismul, dacA tine sit aib5, trunchiii, trebue sA §i-1s6c16sea de aict Inainte. Numat vanitatea, presumptiunea§i setea de titluri puteail sA gAs6scl urmele Metropolielunite de FAgAra§ In certificatul de nqtere al Metropolieigreco-orientale de Mba-lulia.

Cat pentru cererea ce mal Mouse Pataki In ceea-ceprive,te ImbunatAtirea stAril materiale a clerului OA, eaa fost ImplinitA puma): In parte §i nu din destul priao mai potrivitA distribuire a preopmii. S'a stabilit adeciiprintr'un rescript imp6rAtesc, ca In fie-care parochie sA seinstituiascA pentru o sun, de familiT un preot, pentrudoua sutA al doilea §i dupl aceeali norma Inca unul.Pria Impedecarea sporiril excesive nu s'a ImbunAtAtit110 s6rta materialA a preotilor In mod Ins6mnat.

Nu atat de u,611 a fost resolvarea mid alte afacericu mult mai importante §i din puuctul de vedere ma-

filial,

a

fi

123

terial inevitabile, care trebula cu drept cuvaat sa fiesocotita de preotimea §i de poporatiunea unita dreptVara din unghiti a positiunil lor. Diploma de la 19Martie 1701 a Imparatuld Leopold I. asupra drepturilor§i libertatilor poporatiunil romane unite §i ale preotimilel era un act unilateral, obligator numai pentru gavern,nu Ina totodata §i pentru tail In genere; pentru-caa, aiba deplink putere legala §i vig6re indiscutabila, eatrebuia sa fie presentata In tOta forma dietd, pentru-ca ac6sta sa o confIrme. Atat Carol VI., cat §i Maria Te-rezia aid recunoscut, fail Indoiala, §i-aa confirmat ac6stadiploma ; cu t6te aceste IDA In mil 1732, 1734, 1737§i 1745, cand Episcopal §1 clerul unitilor s'aid plans, canu li se respectOza drepturile §i privilegiile §i ati cerut,ca postulat nearkat, intervenirea Corkel In afacereaacdsta, amanda Monarchii, care era' gata sa dee ascul-tare wad cererl atat de drepte, aid Intimpinat straginirila guvernul Ora', opositiune §i obiectiuni la dial Proiectulde adesiune presentat de Carol VI. In anul 1787 dietelIn favorul unitilor a capt In urma obiectionilor formale§i materiale facute contra lui; proiectul de resolutiunepresentat de Maria Terezia In anul 1745 a ca4ut §i ella urma fal§ei interpretarI facute de dieta mOsuriI Mate doImpaat6sa, care a facut guvernulul mustraff pentru grab-nica bunavointa, cu care s'a Invoit a da normativului privitorla veniturile preotilor uniti o noua interpretare conformacu vederile dietel §i cu intentiunile el. Imr6ratOsa astaruit Ins6 cu hotarlre asupra ordinilor ei §1 asupradiploma Lcopoldine §i a poruncit en asprime executareane§tirbita a lor In dada opositiunii facute de staturi.Ins6 In tot timpul acesteY epoce §i papa la anal 1848

124

FrecAri cuIesuitil con-tralisatorl.

Indgrgtnicia claselor privilegiate a fost In forte multecasurl maT activg §i. maT cu succes de cat poruncileImpergte§tT de maT multe or! renoite. Cand vorba erasg-§1 apere prin strInsg conlucrare propriile lor interesemateriale, membril celor patru confesiunT recipiate, ne_exceptand pe cel catolici, format o falanga neInvinsgcontra ori-§i-cgrel Inoirl pe tererul politic-bisericesc, fieea ori-§i-cat de justificata §i de dr6ptg.

Dar chiar §i'n lguntrul bisericii greco-unite s'a produsun germen de desbinare interna §i de neIncetata fre-mentare, care a Impedecat mult consolidarea stärilor eLTeologul catolic, care'n virtutea dispositiunilor luate deLeopold I. 11 era impus Episcopulul unit ca consilierinevitabil, censor §i mentor, s'a dat prea In curend pefata ca o epitropisire atat de nemil6s4 §i o atat deumilit6re aservire a bisericiT unite, In cat viata el in-dependent activa trebuia sa lanceysca §i Episcopul unitnumai cu ochT strgin1 putea sg vada, numal dupg vointgstrging putea A lucreze. Positiunea de asemenea consiliersail auditor general (causarum auditor generalis) eraocupata numal de lesuitT, care §tiati sa Inttbu§e cu maulde politist dibaciii chin In Inceputurile eT orT-§i-ce le-gitima pornire nationalg, ori-§i-ce particularitate roma-'Asa in ale bisericiT ori In ale vietii politice, fie ea oricat de inofensivg. Cu deosebire IesuitiT P. Mihail Salbek§i P. Emeric Palkowicz s'ati distins In posiOunea adstaca aspri §i Indemanatici sustiitorT de discipling. Chiardintru Inceput Episcopul unit dupg vremurT s'a pus Inpotriva unul jug atat de strImt §i de umilitor, ce-T drept,mal Inteiil numaT prin obiectiunT umilite, log In urmgrespingand cu hotarIre §i opunandu-se pe fata, In cat

125

Incetul cu Incetul frechrile dintre el §i consilierul impusat dus la un conflict, care nu se mai putea Impaca. Afost nevoie sh se fad. In WA seriositatea provocare lahula de aprobare a Papal §i sh intervie In virtuteaacesteT bale Curtea cu tOth greutatea eT spre a deter-mina pe Episcopal unit sh recumisch neaphrata luY datoriede a primi §i pe viitor consilierul iesuit §i de a tineshil de el.

Iesuitli A reu§it sh se fach timp maT Indelungat Acftiv.oitatleaa

stapan! pe biserica unith din Ard61. Astfel In anal 1727, anti-iesuitic21duph mOrtea EpiscopuluT loan Pataki, administratiunea a Eplaccpulul

Kleinexclusid a Episcopid de Faghra§ a trecut In manila

rectoraluT din Cluj al Iesuitilor, care a dat Ina tendentelsale de a catolicisa frau atat de liber, Incat unitiT, te-mandu-se ca tot dreptul, eh ritul grecesc Incetul cuIncetul li se va inter4ice In cele din urma, s'ah Instrhinatde uniune §i anume In tara Sacuilor ear s'ah Intorsla legea phrintilor saT. In asemenea p5Aginire §i subasemenea asuprire ultra-catolich se afla diecesa unith,dud un archiphstor talentat §i energic a luat-o dinmanh pe cat de violenth, pe atat de vicl6na, care nasuiaspre formala contopire a uniunli In catolicism.

Acest Mat a fost Ioan sah (duph schimbarea IncMughrie a numelui) Inocentiu Klein, odrasll a familia!romane§t1 Mica din satul Sad In scaunul SibiiuluI §iKlein duph, traducerea In limba germanh a numeld sahde familia. TIner cu frum6se daruri flre§tT, el a trasasupra sa luarea aminte atat a natiuniT sale, cat i aIesuitilor, s'a bucurat de o binevoit6re sprijinire g depromovare din partea acestora pentru preghtirea sa §co-lad, §i cu Ma tineretea sa se bucura §i de lncrederea

126

atilt de depling a cleruld unit, In cat acesta MA maInainte de a-§l fi terminat studiile teologice, pe care lefgcea In seminarul de la Tirnavia, la propus ca cel maIvrednic urmq al luI Pataki §i a cerut cu unanimitate§i a obtinut de la Imparatul numirea luT In scaunulEpiscopesc al Fagara§uluI. Numit In anul 1729 de CarolVI. Episcop, el s'a dus fall de Intargiere la Muncacia,uncle a facut juranAntul de cilluggr Basilit Ii a stat unan ca novice, apol In anul 1730 a prima din manileE iiscopuld unit Ghenadie Bizanzy maI amnia darul preo-timii, apoI pe al archiereid. Confirmat apoI de PapaClement XII. i instalat pe la sfIr§itul aceluiali an Int6ta forma In conducerea dieceseT, el a Inceput In curOndA vindece rana data, de Iesuiti uniunil.

El a calatorit din sat In sat, din comung In comuna,predicand pretutindeni, Imbarbatand, staruind i Indemnand

pe eel InstrainatI sa se IntOrcg (la uniune), aratand canumaI In uniune e mantuirea, sustinand cu caldurg in-teresele uniunil, risipind temerea privithre la nprItIZnaritului grecesc, adimenind pe ceT ovaitorT prin fggaduinte

i sperante. Astfel a reu§it fie A rec4tige pentru uniune,fie sa confirme In scurt timp aprape §ase sute de preotIparte §ovaitorY, parte Instrainati, care se Intorseserg orierati pe cale de a se intOrce ear In biserica greco-orientala.Imparatul a rasplgtit aceste silinte merit6se §i Incoronatede succese dand EpiscopuluI titlul de cousilier Imparatesc§i rangul de Baron.

RaOemandu-se pe gratia MonarchuluI §i Impintenat deun via spirit de Intreprindere, Episcopul Klein a gasitchipul de a cere In mod bine chibzuit O. Indemanatec §ide a obtine de la Curte mijlOcele materiale necesare

127

pentru Trifiintarea unuT seminar clerical regulat §i pentruInzestrarea uneT manastiri.

Pupa sfatul unuT influent Roman §i om de guvern,Directorul financiar (fiscal) Petru Dobra, el a rugatadeca pe Imp6ratul sa Incuviinteze schimbul domeniuluTGherla §i a celor-lalte mo§il asignate dintru Inceputpentru Intretinerea EpiscopieT, care atluceati un venit de3000 IL, cu mai bine situatul §i mai rentabilul domeniaBlaj, dimpreuna cu alte doue-spre-4ece sate, al caroravenit total se urea la 6000 fi. Din ace§tia Episcopul

avea sa iee pentru Intretinerea sa, ca pan'acum, 3000fi., ear cd-laltI 3000 fi. urmaa sa fie IntrebuintatTpentru Intretinerea manastiriT §i a seminarulul clerical.Schimbul propus §i modul de Intrebuintare a dotatiuniTa obtinut prin diploma Imp6ratdsd de la 21 Augustdefinitiva aprobare din partea statuluT, IBA cu o dispo-sitiune adaugata de Imp6ratul, care nu-T convenia aidEpiscopuluT Klein, nici clerulul §i poporuluT diocesan.

Din surna pau§ala de 3000 fl. ce urma sil fie reservatadin veniturile bunurilor de dotatiune pentru Episcop,

Episcopul dupa vremurl avea sa scOta la o parte 30011. drept 16fa anuall pentru Intretinerea cuviincidsk a teo-loguluT numit fie de Impbratul, fie de Primatul Ungarielca asistent al EpiscopuluT cu titlul causarum generalisauditor, avOnd Episcopul sa-1 mal puna acestuia la dis-positiune §i-o locuinta cuviinciOsa In re§edinta episcop6sca§i sa-T dee OA la alte dispositiunT gratuit §i cele ne-cesare pentru Intretinerea luT.

And 'n timpul pertractarilor §i maT nainte de a fifost semnata diploma Imp6rataca clerul unit s'a oferitIn o adunare tinuta la 26 Ianuarie 1738 In Blaj i s'a

128

obligat In tOtfi forma prin o adres1 Mtn CurtiT, capentru zidirea mfinfistiriT §i a seminaruluT A contribuedin mijlOcele sale 25,000 florini, care avend sfi fie In-casati succesiv In timp de cinci anT. De acest obligamenterafi Ins6 legate cinci conditiunT privit6re parte la asi-gurarea ritulul grecesc, parte la consolidarea uniuniT ;astfel clerul unit stfiruia, ca cfilugäriT A se tie deordinal sfintuluT Vasile dupl ritul grecesc §i ca 0', Innum6r de treT orT patru, sä fad parte, ca consilierT,

din capitolul episcopesc, avhd O. facl in ac6sth calitatepentru preotime §i pentru poporatiunea nag proiectelede acte oficiale §i literare. La 25 Maiti 1739 apol, cândbotArIrile imp6räte§t1 In multe privinte favorabile pro-punerilor Acute de uniti §i diplomele emise de Imp6ratulail fost presentate de Episcopul Klein clerulul unit con-vocat In mod conciliar In §edintl s6rbfitor6sca, la careati luat parte, ca representantI aT cleruluT, toy proto -popil §i vicariT, precum §i cel doT-spre-4ece asistenti aTdieceseT, §i la care a asistat, ca teolog, §i lesuitul NicolaeJAnosi, adunarea, luandu-le la cuno§tinta oficiala, a primitdeocamdatl cu respectu6s6, recuno§tintl darurile Im16-räte§tI. Dui 6-ce apol Episcopul §i Iesuitul Jánosi s'afidepfirtat din §edinta, clerul a dat expresiune liberl §iclar formulatfi dorintelor §i cererilor eT, pe care le-asustinut §i In §edinta plenarl tinut6 sub pre§edintaEpiscopuluT§i In presenta WI Jánosi. Instituirea permanentäa teologuluT, accentuate find odatl de Imp6ratu1, a fost,ce-T drept, primitl cu resignatiune, dar spre a preIntIm-pina primejdiile ce resultati din ea pentru individualitateabisericiT române unite, s'a fficut un proiect de instructiunTdetaiate pentru mfirginirea cu precautiune a teologuluT

129

delegat ca causarum auditor generalis, instructiunf, princare se punea fret prea zelöselor MY tendente de nnificarecatolicti.

Aceste instructiunf cuprinse In tref-spre-4ece puncteobligati pe teolog al sprijin6sca cu Ma energia la lo-curile competente plangerile protopopilor pi ale preotilorcontra digresiunilor §i contra yolnicifior domnilor de pilmOnt§i ale autoritätilor comitatense §i sti stkuie conform cuiubirea de dreptate §i cu glasuirea diplomelor imgrate§t1pentru curmarea abusurilor, de care clerul se plangea,sti ark mal nainte de a judeca pe preotil acusall deyre-o fapta supusa pedepseT, asupra acestora raport dela protopopul oil de la vicarul competent §i. sa ocrotdscacu Ma puterea pe preotif uniti §i pe ttte fetele bisericilunite In imunitatile §i In scutirile de sarcinf ce li-a4fost asigurate prin diploma de privilegif a 10 Leopold I.Drept hotar de capetenie al competentel sale teologulavea BA considere numal mkturisirea celor patru dogmede divergenta,Te care clerul unit se obligase a le sustin6§i a le urma cu statornicie ; peste aceste patru dogmeteologul nicf Inteun cas §i sub nici un pretext nu puteadar sa tr6ca. Spre a asigura mai deplin o asemeneaprocedere corecta era obligat a depune juramtntul de

con§tiinciOsa Implinire a datoriilor, care dupii vechile

traditiuni se cerea de la eel admig a lua parte la si-nodul eparchial.

S'a pus mai departe conditiunea, ca dispositiunilecanonice ale bisericil grece§tI si r6maie, Intru-cat elese concord, cu dogmele id cu fiinta uniunif, in deplinaYigOre §i sa formeze baza orT-§i-carel actiunT In materiede jurisdictiune biseric6sca. Teologul atat In genere, cat

44,075. II. 9

130

In ori-§i-ce cas special avd s IntImpine pe Episcopulpe clerul unit cu cuvenita stimA §1 cu bun& cuviintl.

El mai e apol tinut sl nu fad greutAti candidatilorvrednicT, care cer hirotonia pentru parochil ce ah tre-buintA de preot, pentru-ca nu cum-va (prin asemeneagreutAti) uniiI sl fie !ming a se Intiirce ear In slnulbisericii greco-orientale. El avea afarA de acdstadee silinta de a obtind pentru preotii uniti o Idfl anuall§i a stArui, ca fill preotilor nAscuti In stare de iobAgie,cel putin pe timpul cAt stall sub autoritatea pArintescii,sA se bucure §i el de imunitatea pArintilor. Nu aveateologul cu deosebire In nici un cas dreptul, ba erachiar oprit s fad, raporturi secrete §1 nefa-yorabile despre afacerile clerulul §i in defavorul acestuia,nici sl stee cu mai mail tiirii In corespondenta episto-lark jignitdre pentru preotime; ear dach ar fi avAnd

yre-o nedumirire ori vre-o obiectiune intemeiatA, trebuia,ceea-ce era cu mult mai bine, sA se punA, In intelegere

sl se Invoiascl cu Episcopul §i cu clerul. Clerul §i-aexprimat, In sfigit, In mod accentuat phrerea, ch in-stituirea teologulul e o m6surh, a cAreia legalitate eAnc4 nedoveditá §i fOrte Itudoi6sA, de dre-ce In copia cei s'a comunicat ei despre diploma privitOre la drepturile

privilegiile bisericii unite a lui Leopold I. nu se facenicl o amintire despre instituirea until teolog, ear ori--ginalul celei de a doua diplome Imp6rAte§ti privitOre laacdstA caush, In care se pretinde a fi o asemenea clan-sulA, ei nu i-a fost presentat ; se cuvine deci, ca teo-logul sl-§T dee MA silinta de a gAsi un documentatAt de important §1 atAt de hotArItor pentru numirea

§i

§i

sh-§l

orY-§i-cul

§i

§i

131

0 confirmarea luI §i de a presenta apoT acest documentpentru Inlaturarea oil-O.-card Indoiell ').

Preotimea a stäruit cu tot din adinsul, ca teologul

sa prim6sca neconditionat aceste regule de conduita §i arugat pe Episcopul O. mijloc6sca en Mat maY virtosacceptarea, cu cat altfel teologul va trebul sa fie lipsit0 In viitor de Increderea preotimil. In acela-§T timppreotimea staruia pe langa Impe'ratul, ca ldfa de 30011.ce i s'a acordat teologului sa nu fi luata din ceI 3000 fi.reservatl pentru Episcop, ci din vre-un alt isvor, cadaltfel ac6sta 16fa va fi o causa de neIncetate frechrI §ineIntelegerI tare teolog §i Episcopul dupa vremurT.

Clerul 1ntrunit a renoit 0 confirmat Indatorirea pri-mita anca anul trecut de a contribui, In conditiunileatund precisate, din propriile lui mij16ce, 25,000 florinfpentru zidirea manastiriI 0 a seminarulut

Sinodul a intervenit, In sf1r§it, ca preotimea unita safie sc6sa de sub orl-§i-ce putere §i autoritate a laicilor§i ca sa intro In cassa manastirif t6te sumele de despa-gubire cuvenite preotilor asupritT §i jignitY pe nedreptIn interesele lor.

Simtindu-se din consideratiunY de prudenta §i de bunacuviinta Indemnat a evita deocamdata orY-§i-ce atitudineNO, Episcopul Klein In tot timpul discutiunii, precum0 la hotarlrea privit6re la positiunea teologuluT a statIn reserva Incuragiand §i consimtind numai pe tacute.El simtia la tot pasul chiar maT mult decal clerul NYgreutatea de plumb ce apasa de o potriva asupra le,

1) Copia procesulni verbal al §edintel 91 a instructinnilor, in§ineai, Chronica Romani lor, Iagi 1853. Tom. III. pag. 289.

132

cat i asupra clerulul In urma instituiril teologuluT iesuit,care In adev6r era o supraordonare. Ceea-ce %cm in-suportabill greutatea ac6sta era tendenta de mult In-vederati i dovedit4 a teologuluI luat totdeauna numaldin ordinul Iesuitilor de a mArgini Incetul cu Incetulritul grecesc, de a-1 modifica §i de a-1 inlocul In celedin urmit pe dintreg cu cel catolic. Lupta pe cat deascunsA, pe atat de neaparati Intre grecism i catolicismIn ceea-ce prive§te for mele exteri6re ale vietil biserice§t1era maY aprinsa decat ori-§i-cand, intrase in o faddecisiv4 i trebuia sl ajunga la sfIr§itul eY fie prinasigurarea grecismuluY, ded prin declararea neindoi6sdindependente a bisericil unite, fie prin instituirea defi-nitivl a teologuluI iesuit, adeci prin seri6sa provocarea unitilor de a se lepada de uniune. In timpul acestdlupte teologul trecea'n ochiT uniylor drept un viiit me-mento pentru apropiata peire a uniuniT, drept prevestitoral nimiciril bisericii nationale a Romanilor uni1 i astfelII Oda pe top Mil deosebire ca adversarY stens unitYIn fata sa. Cu hotArlre i cu statornicie, precum cusucces variabil se urma lupta din ambele OW, §i multamca a trebuit sa tr6c1 pAng-ce a sunat ora hotarlritAc6sta a urmat de la sine fit% ca una din ambele pArtIsl fi ie§it Inving4t6re: teologul iesuit a fost adec6 In-laturat, cand ordinul Iesuitilor a Incetat a maY existaIn urma buld de disolvare semnate de Papa Clement XIV.la 21 Iulie 1773. Acdst4 disolvare a anteluptitorilorultra-catolicY, precum §i legile de toleranti ale luI Iosif II.combinate cu Intr6ga directiune a timpuluI ail salvatuniunea i a4 Mut ca §ovhit6rea poporatiune romftnit srimaY sthruie In ea.

133

Norocul Romani lor a fost, c deodatd cu redegeptarea.ordinuld Iesuiplor nu s'a redgteptat i teologul iesuitca causarum generalis auditor In vechiul spirit, ad Infata Indhrhtnicie 0 a inddmInhticid luY ar fi r6masdin nod, ca'n trecut, zadarnice silintele conduchtorilorromanT, dintre care uniI erad bogat Inzestrati. Dovadh

despre ac6sta e talentatul Episcop Klein, care putin In-urmli a trecut cu btrbatie de la lupta thcuth la ceafA4i§5, §i, sprijinit de clerul 0 de poporul s6d, a aruncatcu hothrlre manu§a teologuld iesuit, tnsè In urma acestellupte perdut scaunul §i patria 0 a trebuit sh-0sfIr§dsch viata pe 'Anent strhin.

Auditorul general P. IAnosi, un iesuit orgolios §i In- concictulsetat de st6panire, a fácut tn timpul functionhrii sale liarPeudni:raecausiant

tot ceea-ce i-a stat prin putinte, ca sfilm6ie pe sta- a Episcopuluttornicul Episcop Klein 0 sa-1 fach, In paguba rituld kleun.

grecesc, accesibil pentru planurile de unificare ale ultra-catolicilor. Curagiosul Episcop a isbutit Ins sh InlAtureIn anul 1741 pe sfetnicul supardtor §i si-1 InlocuiaschLU alt iesuit, P. losif Balog. Duph acest prim succes,ce-I drept curat personal, ear nu principial, Episcopul

Klein s'a pus cu tOth chldura §i cu inima Intrdgh shintroduch In biserica i In diecesa sa ritul grecescde nid o scadere, ceea-ce nu putea sd fie pe placulconventulul Iesuiilor, nici pe al Curtii imp6rAte0i, cile lua, din contra, orl-0-ce uhdejde de isbanda celorpreocupap de tendente de unificare. Cuprins cu atItmaY vlrtos de con0iinta valoriI sale, eI s'a artitat de aidInainte fath cu iesuiticul auditor general cu mult maInesupus i maY independent decit In trecut, a refusatlesuitilor directiunea instructiuniT, pe care o ceread, §i

ui-a

tam

WI

131In genere nu avea fath cu den§iI sfiala, la care sea§teptati din partea lul. Drept urmare s'at1 adunat sub,conducerea auditorulul general P. Balog adversaril Epis-copulul i anume cei-laltl iesuitl, mal multi dintre frunta§ilprovincial §i hied venit1 de ainrea, apol vicarul epis-copesc Petru Aron, cu bite ca era nepot al luT Klein,§i at format o conjuratiune, al careia scop era rtsturnareaEpiscopulul. EY II acush dad la Imptrat6sa de fel de-fel de abusurl §i neregularitatl §i anume, ch, el In si-nodul diecesan a pus alternativa 1ntre schimbarea religiunil§i cererea mijlociril ; ct el ar dispune A se citdsca, Inbiserich din chrtile neunitilor ; ca. el punen parochilpreotl hirotonitl de Episcopi neuniti O. da la o partepe cal din tart ; ct el nu a IntImpinat cu destult energiepe caluggrul Visarion din Bosnia, un agitator §i predicatorantiunionist, cand acesta a %cut prin tart chlttoria sade propaganda ; cl el Impeded, progresul uniunil ; ca ela Indraznit, In silr§it, a cere de la Imptratul In numele§i din 1nstrcinarea poporulul §i al cleruld privilegii, lacare poporatiunea ardelOnt multumitt cu starea, In carese aflt, In adevtr nici et se gandege.

Ceea-ce le dedea acestor acusatiuni rapm §i le asigurasuccesul dorit era nu numal suparatdrea opositiune aEpiscopulul Klein contra contopirii In latinism, ci Inacelall grad i procedarea lul btrbatosca §i hottrItt Incestiunea privilegiilor nationale ale Romanilor, procedare,prin care a iritat §i a 'ridicat contra aa atat Curtea,cat §i clernl catolic, atat pe nobilil, care sttpaniat pa-mtntul, cat §i pe cele treI natiuni ale ttril §i pe fillcalor treI religiunl recipiate acatolice. In cursul sesinnildietale ce se urma tocmal In acest timp activitatea 10 n'a

135

rams nume confesionalä 0, bisericesca, ci a luat §i odirectiune nationala §i politica, prin care wi-a frontpretutindenea adversarY nol i i-a Incuragiat pe IesuitIsa lupte pe fata.

Mana'n maul cu prigonirea cea aspra a Romanilor cererne Epis-staruitori In credinta, mergea ocrotirea §i sprijinirea cu copului Klein

pentru unfittot dinadinsul a celor uniti, aprepe 500,000 suflete.Printr'un decret Imparatesc din anul 1733 i s'a acordatEpiscopulul unit dup a. vremuri scaun 0 vot, rang §i titluIn rendul staturilor 0'n al baronilor terii, decl confe-siunea a primit onoruri In persona §efuluI ei. Lipsa deindependenta i neimplinirea altor cererl a fost astfelacoperith cu o spoiala de distinctiunl exteriere, 0 sespera, ca astfel unitil vor fi molcomiti 0 pe viitor Inceea-ce privqte promisiunile maY importante, a caroraImplinire o qteptat de deceniI In zadar. Cu t6te pede-cile 0 amenärile ce atat adversariI, cat §i binevoitoriIpuneati In calea desrobirii Romanilor unitY, anteluptatorulenergic, prudent i curagios al acestora, Episcopul Fa-graplui I6n Baron de Klein, a §tiut face, ca limbacumpenei sa se piece In favorul bor.

In grOua WI psitiune de conducetor politic-bisericesc alRomanilor unitI el era, prin Indoita natura a chemarii sale,nevoit a lupta In cestiuni confesionale, ce-I drept, numaIcontra acatolicilor, NO In cestiuni privit6re la intereselepoporatiunil fata cu domniT de pament atat contra ca-tolicilor, cat §i contra acatolicilor §i se. ridice In ciudaamendurora la deplina Indrepthtire pe poporul asupritdeopotriva de uniI 0 de altii ; ast-fel el a destapratun zel atat de cMduros §i o energie atat de neInfranta,bleat numeresele greutatY, nu puteali sh Impedece isbandacamel representate de densul.

136

CAnd a venit, cu ocasiunea urchril in scaun a MariaTereziel, la ordinea 4ilel confirmarea de privilegil cetrebuia sh se fad, ca de obiceik, Episcopul Klein astkruit In numele coreligionarilor sill asupra dreptu-rilor bisericil §i ale natiunif unite In teth Intindereabor. El a cerut recune§terea tfi confirmarea In tOth formaa urmkterelor drepturl §i a§e4hminte, care dintru In-ceput li se cuveniail unitilor, dark, parte eraii contestate,parte erg' nesocotite: sli fie pus clerului unit In rendcu cel romano-catolic In ceea-ce prive§te privilegiile §iimunitätile, decl sh fie deschrcat de el-Ili-co sarcini,cum sunt dijmele, vhmile, taxele etc. ; sh se punk ladispositiune fie-chrul preot un loc pentru casa parochialä,potrivit cu märimea comund; sh se asigneze mijlOcele

de existenth pentru clerul unit In formh de dijmk, phtrimiori de portiune canonick ; sk se Incuviinteze a se zidibiserich In fie-care parodic+ unith, precum i In comuneamestecate, In care majoritatea e trecuth la uniune ;sh se doteze teologul catolic delegat dintenn fond de-osebit de cel destinat pentru Intretinerea Episcopul0 ;sh nu se maI permith, ca domnil de pament sh tratezepe fecioril de preot ca iobagi i robl 0 plmentului, dedta articolul de lege 69 din 1723 emis pentru Ungaria-ch Al valere i in Ardel. La aceste cereri biserice§tise maT adhugak apoi §i altele de naturh politica §i ad-ministrativk.

Intro aceste era cererea, ca In virtutea articolul0 3din diploma de la 19 Martie 1701 a Imperatului Leo-pold I. RomâniI uniti sh fie socotit1 dupi positiuneadomiciliul0 lor la cele-lalte natiunT legal recipiate In

137

teea-ce 'prive§te functiunile §i avantagele politice i bise-vice§tt, od ca 'diploma Imp6r At6sci mat sus amintitä sitle, cel putin, confirmath din nofi In tOth lntinderea et;ca Episcopulut de Ffigfira§ duph vremurl sh i se acordeloan §i vot, ca consilier, In guvernul Wit §i ca Inatela-§T timp nobiliT romant uniti, al Wore numfir duplafirmarea Episcopulul se urca la 700, 0, p6t1 aspira ladignitätile mat lnalte ale rii i anume la clpitanatultinuturilor Ffigira§ §i Chioara, la postul de Comite su-prom In Comitatul Huned6ret, la trot locurt de consilieryal tablet rege§tI §i s fie admig §i la alte functiunt,precum §i In breslele industriale. 0 altfi cerere era, catrel preott §i tret laid de nit unit recomandatt de Epis-cop precum §i de teologul catolic delegat sfi intre ca membrittu drepturt depline in adunarea staturilor ; ca oprireatopiilor romani de la §c614 sfi fie Inter4isfi sub ped6psfide 100 1; (la t6te legile on dispositiunile introduse destaturl In detrimentul uniunit s iasfi din vigke, earriilegiiIe §i scutirile acordate unitilor de Impfirätit,

regit od principit de mat nainte s. fie din noti aprobateconfirmate In tal forma. Domnil de pAmOnt ail, afarlaceste, 0, fie opriti prin reducerea clilelor de rob6t1

a Insarcina peste natisura pe iobagii lor uniti, ceea-ce,durere, prea adese-ort se intemplg; ear In fundul regiu,unde sunt numal colont libert, unitii sit fie scutiti deplinde rob6t6. Episcopul cerea, In sfIr§it, ca Blajul, destinatIn mod definitiv ca boo de re§edint4 episcop6sol §i decatedrallt, sa fie declarat ora§, scutit de beilic §i de In-quartirare §i Inzestrat on dreptul de a trimite del de-putati In dietfi, fiind obligat a plAti, afara de taxa cfitri#

de

138

Episcop, numal anca cate un florin de aur pe an In cassastatulul pentru fie-care bucath de phment Onduth ').

Combaterea u- Aceste cererl ale Unitilor, de§i pe cat de drepte Innor qi apt,:rarea lor. Ce.esenta lor, pe atat de nelndoios legitime, n'ati putut shrerea reinoitá ghs6sch la Acatolicl §i la statue, in genere, niel laa lul Klein. guvernul thrii §i la cancelaria aulich transilvanh buns

primire, pentru-ca sh fie reconyandate Tronulul. Deaceea Episcopul Klein a petrecut timp de cind phtrarede an la Viena §i a combhtut cu tot zelul uneltirile,prin care adversaril lul le &dead silt* A amane re-solvarea cestiunil §i s'o zhArnic6sch In viitor.

ChIttorind Maria Terezia pe timpul acesta la Pragaspre a se incorona, ea a instituit o comisiune aulich,care, dimpreuna cu contele Gyulaffy, cancelarul aulic alTransilvaniel, avea sa lea In cercetare Me punctele ce-rerilor fhcute de unitil s). sh-I fach despre acdsta reportduph IntOrcerea el. De aceea i-a spus Episcopulul Kleinsh a§tepte resultatul la Viena. Trecuse un an intregParh ca sh se fi luat vre-o hothrire, cand clerul romanunit §i o parte din poporul din Ard6l, cuprins de Ingri-jirl neräbdattre, i-a venit Episcopulul Intr'ajutor prin onouh cerere adresath Regentel. EY incredint6zh In pe-titiunea lor pe Imp6rät6sa despre supunerea lor §i desprefidelitatea plinh de jertvh, pe care tot-d'auna tii fata cuorlii-ce dummy sunt gata s'o doved6sch fatt cu tronul.Confirmarea din not §i realisarea drepturilor, privile-giilorli liberthtilor lor cu t6te aceste !aiming marl

i) Synopsis petitorum Cleri_ et Nationis Valachico-Graeci-Rituaunitae dd° 1744. Opinio Cancellariae Regiae-Aulicae Transylva-niae dd° 1743.Replica Episcopi Fogarasiensis super data opinioneCancellariae Aulico-Transylvaniae, dd° 1743 .

139

greutatI §i anume nu atat pentru ca cererile lor ar fipete nelegitime, ci din causa resistenteI Indaratnice a ad-versarilor uniuniI §i aT natiunil. Ast-fel poporul, caredintre t6te Ord cele maY grele sarcini In Ard61, se aflamered In durer6sa nesiguranta In ceea ce prive§te vii-torul seh §i tot nu p6te sa se dumirescit, dad va primiori nu din manile ImperateseI DIM, §i dragoste, ori eosandit a plange cu lacremI de sange peirea deplina asa §i a urmasilor sel §i va trebui sa-s1 IngrOpe In pa-nientul rece inima franta de amarIciune §i de desna-dajduire. i dupa tete aparentele acesta IT a§tepta, dadEpiscopul Klein se va Interne de la curte mall nainte deall fi Implinit misiunea. Ef se manglie cu toate acestecu speranta neschimbata, ca Dumnqlet eel a-tot-puternic,care a dus tot-dea-una la marire §i la biruinta pe prin-cipif evlaviosl si itibitorY de dreptate, ya rasplati §i peRegenta austriaca cu gloria resboinica, §i cu marireabumf stall pentru-ca poporulul roman asuprit §i refi des-puiat i-a %cut dreptatea, care nu li se p6te refusa Inasemenea Impregiurari nicf chiar Ovreilor §i pAganilor.

De 6re-ce, In sfirsit du§nianiI Romanilor au facut afir-matiunea pe cat de categorica, pe atat de nelntemeiath,ca unitif nu jail catolicismul In serios, ace§tia declaracu totil §i fie-care pentru sine, cll sunt gata sa juredin lid uniunea Math ce plangerile §i cererile lor vorfi fost resolvate In mod satisfacetor, de§i abia de curendafi Mut acest jurament ; iar aceia, care ar fi refusandacest jurament, sa fie exclusl de la tate drepturile, avan-tagele si usurarile ce li se acorda unitilor din parteaPrincipelul. In genunchf si plinY de durere, In numele pa-timilor luI Christos si cu suspinurY Indreptate spre cer

/ 40

rógli Unitil pe Impfirlitdsa A asculte plangerile lor §i seImplindsci cererile Mr, pentru-ci (folosind vorbele lor),In viitor sli nu mal domndscl asupra nóstra eresia, ci adevii-rata biserid romano-catolicl, O. atat nol, cat §i urma§iIno§tril, pang la sfIr§itul lumil sit putem oice ca ved-pica lauda : Maria Terezia, Regina apostolid, a fficutca sa avem parte de-o potriva cu alp fiT credincioe altfiriI atat de fericirea vremelnica cat §i de cea sufletdscli 1).

Indaratnicia adversarilor cu tate aceste nu s'a muiat,ti zelul lor, din contra, a crescut din 4i. In cli. Episcopul

-adus la nerabdare §i la indignatiune i s'a plans de acdsta-cu amInciune Impfirätesd §i i-a descris on colori vil

-nedreptatea &la uniplor, ceea ce mulp puneafi cu In-darhtnicie la Indoiall. 0 natiune prin fidelitate §i numfirpe cat de respectabill, pe atat de Insemnata, a careiaparte unita numfirl jumfitate milion de suflete, e osan-dita §i Impinsa din vina celor-l'alte natiunI mal pupnnumerase la o sorta cu mult maY rea §i maT umilitórede cat a celel ma despretuite poporatiunI de pe Mafata pamantuluI, a Ovreilor din Wile ereditare. 0 scurtaparalela o dovede§te acdsta. Pe cand adeca laicil ovreln'aii sa dee vre-un bir preotilor de a1t1 religiune, laiciluniti ail asemenea sarcinl ; fiind vorba de neintelegerlIntre den§iT, Ovreilor li se 0, iar unitilor nu li se davole sa'§I aldga judecator din mijlocul lor ; de§i toleratiIntocmal ca Ovreib, Romanil nu aa totull dreptul, pe

1) Blutflieszendes kniefälliges Bitten des mit der wahren rii-misch-katholischen Kirehen vereinigten siebenbtirgisch-wallachischenCleri und Nationis um allergadigste Ansehung dee invermeldten bin-ligen Bitten ; an die Allergnadigste Konigin und Frau Frau dd° 1741.

141_

care-1 ad Ovreif, de a se muta dupli placul lor de la unloc la altul ; dreptul de a dispune en limbh de m6rte deavutul BM il are ce-I drept, Ovreul, nu Ina 0 RomanulOvreul se bucurh de ocrotire chiar 0 numaT pentrn fo-16sele ce educe natiunea lul, In vreme ce Romanul dinnil nationalg e exclus de la orl-ce ocrotire 0 aphrare,,ba chiar 0 cel ce ia In aphrare pe RomanT e expus laaceleall prigonirl nemil6se ca 0 cand s'ar fi llama Roman ; diplomele de privilegil 0 de scutirl ale Ovreilor suntla cererea lor fitra de IntarOiere inaintate la tron sprea fi confirmate din not §i puse In aplicare, pe dud di- -plomele de privilegil ale Romanilor parte la direghtoriiletail', parte la cancelaria aulica r6man neexpediate orT

se suprimä, pentru-ca nu cum-va sh ajunga la cuvenita-0 drdpta realisare. Aii mers cu Indrhsnéla lor atlt dedeparte, In cat In diploma de uniune leopoldinh, care alost confirmath din not de Imp6r4t6sh, at flcut amin -tire numal despre actnalul Episcop trectind in thcere peurma01 Id, §i at prefacut ast-fel drepturile acordate Inpersonale 0 trecatOre. Aasta apucatura da Invederat pefath intentiunea de a supnne pe urma0T Episcopuld Klein .jurisdictiunif romano-catolice, pentru-ca In viitor sh, numal aibh nimenl chderea 0 curagful de a interveni pen-tru drepturile clerulul §i ale poporului roman unit,o intentinne, care se afil In contra4icere Invederata cudecisiunea luata anume de scaunul apostolic. Prin tre-cerea In manile EpiscopuluT eatolic s'ar resolve fara In-doialh u§or cestiunea timp Indelungat discutata a dijmel0 a phtrarelor, cad ceea ce alt-fel nu se p6te uni s'arafla ast-fel In o singurl mana. Cu t6te aceste din atatde evlaviosul zel pentrn uniune al catolicilor din Ardel.

;

142

se da lnvederat pe fat& o Invederath, sete de ch§tig.ET doresc din motive egoiste, ca Românil unitl sa, nupin,t6sca dijma ori pntrarul preotilor s6l, ci, ca pAngacum, preotilor acatolici, de0 unitil at declarat, cg suntgata de a da din nouele veniturl In fie-care an a cinceaparte pentru Infiintarea until seminar la Cluj §i pentruIntretinerea seminari§tilor uniti, §i a mai da §i cinci

sute ilorini pentru subsistenta teologulul catolic. Inten-tiunea e dar de a tin6 din urn nationaln, pe preotilromani unitY In snrIcie §i In lipsn de mijlOce, pentru- caRomanil unitY, cnrora li s'ati acordaf In tarn t6te drep-turile §i avantagiele, de care se bucurn catolicii, sh, nuse pOth presenta In viata publicn cu succes drept factorde-opotrivii cu cele-l'alte nationalithil conlocuitOre. Con-tra tuturor cererilor cre§tinismului, ale catolicismului,ale dreptatil 0. ale fried de Dumneph vor sa. lase pepreotimea §i pe poporul Românilor a peri sub biciure pangla shnge nemernice§te In o robie egiptianh.

R6g1 deci pe iinp6rat6sa sn scape pe clerul 0 pe po-porul Romhnilor de jugul despotic §i sn supunn cestiunearhn tratatn de camera aulich, supra-examinnrii Lind co-

misiuni oil a until ministru vrednic de Incredere, ca snfacn asupra el un raport con§tdincios ; In cas contrar eldimpreunn cu Intregul snii popor Tor face protest Or-bhtoresc In fata le Dumne4en cel viin 1). Incuviintandcererea, Imphrät6sa a Insnrcinat Omni de Incredere afel sh examineze eestiunea. Ace§tia, tot ca 0 camera

1) Humillima Supplicatio Ioannis Klein, Episcopi Fogarasiensis,proprio, Cleri et Natiouis Valachico-graeci Ritus unitorum nomine,ddo Viennae, 25 Nooembris 1743.

143

aulich transilvanh Inainte de d6qii, alt crept ch trebuesh fie cu multh precautiune In ceea ce privqte formu-larea legiI pentru confirmarea privilegiilor §1 imunithtiloracordate de Imp6ratii de mai nainte Romanilor, pentru.ca nu cum-va confirmarea de privilegil sh nu par& a fiMeath, In favorul §izmaticilor (ue simul etiam schismaticissuffragari videatur) adech a Romanilor greco-orientalI,chrora nu aveall sh li se cuvie.

Precum iese lhmurit la ivl, resistenta statelor, atat Coninotele uni-a celor acatolice, cat §i a celui catolic contra cererilor facutede 114 pornea mat ales din gandul de a phstra dij ma din partea a-§i cele-l'alte drepturi ale domnilor de phm 6nt,

cestora.care In

viitor aveafi parte sh li se cuvinh preotilor uniti, parteO. se suprime de tot. De alta parte biserica catolichvedea In rolul ei de intindere numaI o pedech, nelnsem-Bath In slabul §i Incultul cler unit, §i unitii erati In pri-mejdie de a fi Inghititi, dach archiphstorul lor nu ar fiprotestat energic, cu bula papaIl In mana, §i nu ar fiafirmat la timp independenta de existentä bisericOsch anatiuniI sale.

Put6nd biserica unith grecOsch sh fie consideratt nu - Proiectul deinaI ca o forma de manifestare exteriOrl a bisericiI ro- lege al Im-

pOraese I.mano-catolice, s6rta ei nu putea sh fie de loc desphrtithde a acesteia, §i ridicarea uneia din ele avea drept ur -mare pe a celeI-Palte. inch numai decat dnp urcareael In scaun Imp6r1tOsa s'a grhbit a confirma, prin re-scriptul de la 21 Octomvrie 18107 in genere tote drep-turile, privilegiile, liberth tile §i scutirile acordate Add-luluI de predecesorii el. La 5 Iuaie 1744 comisarul Im-p6ratesc comitele ezernin a presentat Staturilor proiectude lege aprobat de ImptirltOsa Inch la 20 Iulie 174 2.

jodilli

144

Acesta consista din ppte articoie, din care cind erattprivit6re la drepturile dinastid domnitöre, earl done(Art. VI 0 VII.) rogulamentat i asigurat existenta dedrept a t6ri1, a natinnilor 0 a religiunilor recipiate..De öre-ce and de mult or1-0-cine era nevoit s recu-n6scl, ca dreptul recunoscut de dietli nu se potrivia cusdrepturile singulare acordate de Principe, Curtea dinViena a luat hotartrea de a schimba legea despre drep-turile natiunilor i religiunilor recipiate §i a cerut con-simtimAntul staturilor pentru recun60erea sthrilor defapt, de mult elistente, care era Impusl In mod inevi-tabil de ImpregYurle. Schimbarea propusl era privit6rela Intinderea drepturilor bisericil catolice, la egala In-dreptltire a celd unite, la suprimarea tuturor disposi-tiunilor legale 0 a tuturor ordinatiunilor jignit6re pentrmaceste done biserid, la admiterea neconditionata a le-suitilor 0, In sfir0t, la abrogarea tuturor opririlor legale

pedepselor dictate In trent contra acestora i contra .ocrotitorilor lor.

Biserica greco-unitli, se Oicea In proiectul Imptra-tesc, e o parte a bisericiT romano-catolice, acele dintredispositiunile cnprinse In legile de mai nainte, care mlr-ginesc uniunea i o jignesc, stand In contra4icereacesta, nu maY pot dar sit fie mentinute, ci din consi-deratiune cltre dignitatea Cordnel i catrt privilegiilebisericiT catolice alt sl fie abrogate g declarate ca nemaY avOnd nicl un efect legal. Afar% de adsta Implrl-t6sa propunea abrogarea tutulor legilor 0 a tuturorordinatiunilor, care jigniat libertatea i interesele bise-ricil catolice de ambele culturl i erat In genere, Incontrqicere cu libertatea religionarti, miroseat a prigo...

vi

ca

145

nire de lesuiti i declarall de infidelf §i compromi0 pcocrotitorii §i adhpostitoril Iesuitilor 1).

Primele cincY puncte ale proiectulul presentat de gu-vern, care erat privitere la positiunea Dhiastiei, aii fostIn curend primite färh, de greutate ; cele din urma douharticole, care prin dispositiunile privitere la religiunl i

la nationalitáti coprindea4 adeverata materie explosivh,

A trecut §i ele prin primele studif de desbatere legis-lativa, aii fost publicate §i Improtocolate 0 at fost ast-felformal primite. A bia durh' mai mult decht patru-spre-4ece Oile staturile ali Inceput sh stee la Indoiall §i shse cuprindh de Ingrijirt, care le Indemnat sh formulezecu mai multh precautiune articolul de lege. CAnd allcerut de la condsarul Imphrätesc Comitele Czernin Incu-viintare pentru modificarea posterierh a acelor articolede lege, ele ail primit respunsul, ch pentru un asemeneacas instructiunile sale sunt insuficiente. El aU procedatlush §i färl de lucuviintare speciala §i anume In felul lorcontra proiectulul suspect, al chruia caracter prime;diosei abia duph a mat maturh chibzuire, ap oicAnd In Oraa doua-spre-4ecea Pati recunoscut.

1) Textul proiectuluI de lege privitor la acesta e:Articulus septimus:Quem in finem leges et articulos libertati huic contrarios et

Religioni catholicae ntriusque Ritfis exitiosos, ant Societatis Iesu6 Transylvania proscriptionen sapientes, vel eorum fautores et re-ceptatores notae infidelitatis obnoxios reddentes, et quidquid aliaspraraissae hbertati catholicae contrarium est, tollimus, abolemuset abogramits, atque ut cadem religio, tam latini quam graeci ri-'Os catholica plena et omnimoda libertate praesentibus suis hie-rarchys et Iurisdictionibus Ecclesiasticis utatur, fruatur et gau-deat, statuimus, decernimus et declaramus.

44,075. II. 10

146

OposiVunea 0 libertate religionart atat de Intinst, de elastica, §istaturilor T. de susceptibilt pentru interprettri mege§ugite le pAreaproiectul lor

de modificare. staturile acatolice, dad ea se acorda bisericil catolice §ialt-fel destul de zelos favorisate la Curte, un lucru atatde primejdios pentru propriile lor confesiuni, that s'atihottrIt a se pune In aph'rare contra el. Iuteresele bi-sericilor lor trebuiat, dad veniat In colisiune cu alebisericil catolice, st fie dupt textul legii, neaptrat sa-crificate, §i acOsta chiar cu consimtimantul lor, pe care-Idedeati de mai nainte. Libertatea nettrmuitt a bisericiicatolice, Insotitt find §i de activitatea neInfranata, a or-dinului Iesuitilor, at inspirat acatolicilor Ingrijiri, pecare cbiar lid antoritatea Imptrtt6sct a tinerel en

tote aceste Inteleptei Domnit6re n'a putut sh, le poto-l6sct. Proiectul guvernului a fost dui primit de diettnumal conditionat §i a fost corectat prin cate-va modi-fictri dictate de precautiune. i anume dieta era dis-pot a acorda §i a asigura pentru viitor atat ordinuluiIesuitilor, cat §i Episcopului de l'Agarg bunurile, dat-niile §i domeniile ce li s'at asiguat, numai Ina. dact sevor multumi cu Intinderile de acum ale posesiunii. Li-bertatea §i drepturile bisericil catolice §i ale cold uniteat fost apoi limitate prin adaosul, cl ati A fie supri-mate numai dispositiunile legate, care jignesc bisericacatolict orb cea unita, a carora suprimare insii nu im-plict totodatt §i. o jignire pentru drepturile celor-l'altereligiimi recipiate ; tot ast-fel at st fie suprimate Id le-gile, care stat In contragicere cu vre-o imunitate legalrecunoscutt bisericii romano-catolice ori celei greco-catolice.

Chiar §i aceste concesiuni le erat impuse staturilor

i

147

numai de strimforarile situatiunil. Cad in dieta, uncle

ura confesionala ale unora se Impreuna cu antipatia Da-tional§, a altora in resistentg !tidal-Unica, proiectul fa-vorabil pentru Romani al CurtiI nu a lipsit a produceo adinca indispositiune. Membril catolici emulaii cu mem-bril acatolici ai staturilor In plangerea, el prea suntindrasnete pretentiunile Romanilor ; cu deosebith indadireprotestat contra propunerit de a recuAte pe Romanidrept o natiune oil de a-I socoti, cel putin, ca facandparte din natiunile legal recipiate, cu care locuiat Im-preuna. De0 pamktdn din timpuri vechi, poporul ro-man (plebs) nici dupg destoinicii, "'id dupa firea lul tru-p6sca, Bid dupa pornirile lul suflete§ti, Did din! alteconsideratiunT importante nu era (ap se icea) ilia In-tr'un chip capabil §i vrednic de a fi iuzestrat cu privi-legii nationale. Schimbacios §i cutreerand WI de rostcele bug tad vecine, Moldova 0 Muntenia, el renegaacolo uniunea, pe care o primise maY mult dupa namedecat de fapt : cad el 1§1 are ast-fel, dupa religiune,radacinile In Orient §i ast-fel atirna de patriarchal dela Constantinopol ca cap bisericesc, dar se preocupa de

altminterI maY pupn de religiunea Id decat de prejudi-Vile sale, care ar trebui sa-1 puna in contraftere cu

puterile externe De aceea regiI §i principil indigeni nicln'au inzestrat nici odata pe poporul roman cu privilegiI,ci Pat declarat ca fiind numaT tolerat. Perderea de Omenlprodusa In natiunile recipiate de infranged, de ngvgliriledapanilor §i de pustiirile facute de ace§tia 0 ast-fel i

golurile resultate din aceste pe mo0I 0 pe domenii ail

tost, ce-I drept, umplute In urma prin colonisarI cu Ro-maul adql din Moldova 0 din Romania, Insa numai cu con-

148

ditiunea, ca se vor supune ca iobajl legatl de ptimAntstApanirif domnilor de phment, vor primi t6te restricti-unite legale §i I§T vor 'Astra locuintele numaI WA vremevor fi toleratI de domnii de phm6nt. Adunarea staturilora adresat deci ImphrAtesei cererea, ca inarticularea na-tiunil romane In forma de lege sA se fac'a numaI Mtn'cat prin acOsta Did una din cele trel natiuni n'ar fi prinnimic jignita In libertA tile eI, §i ca f oporul roman dela taa sh nu fie socotit la nici una din natiunI §i sA

nu fie egal IndreptAtit cu domnil de pAmtnt. Dad acdstacu tOte aceste se va Intampla, se vor gab* privilegiilec4tigate de staturi prin mad merite pentru tron §i di-nastie, ba cbiar §i aceia dintre nobiliI romani, care In

virtutea proprietAtilor sale sunt socotitT ca lAcand partedin alte natiuni, vor suferi deopotriva cu cel-l'altI In

urma egaleI lor Indrepthlid cu poporul de la tail 1).Peplum Epis- In fata acestel cered Mote de staturT EpiscopuI Kleincopulul Klein. a pus cu tot dreptul In evidenta contra4icerea dintre

faptele mhrturisite §i conclusiunea logica trasa din ele.

DacA adech nobilitarii romani unitT In virtutea proprie-MO de pAmOnt, pe care o ca§tigaserA, erau socotitl Inceea ce prive§te privilegiile §i scutirile cA facand partedin cele-l'alte natiuni, este, a§a 4icea el, o Invede-

rata contraqicere logich, ca principiul aplicat pentruun cas §i pentru o stare sh, nu se aplice §i pentru celel'alte casurl §i stall. De ce adeca regula, care se aplicAIn favorul nobilitaruluI roman, sA nu se aplice §i Infavorul burghezulut, pranuluI liber oil al iobagiuld ro-

1) Saplicatio stataum Transylvaniae ad Imperatorem contraValachos. ddo 1744.

149

man ? Care e, In genere, justificarea principiuluT de atrata pe nobilitarT alt- fel de cat pe nenobilT ? In acOsta epuse cheia problemeY, Oise Episcopal. Combaterea privi-Iegiilor nobilitare, fio ele chiar i ale vre-unuI Roman ,arAsta nu vor staturile s'o fad chiar i numal pentru-ca14T-ar sgudui prin ea propriile priviIegiI. Emanciparea orlcol putin dessarcinarea partiall a neaobililor j igne§te

Insa aanc interesele particulare ale nobilimil fuzes tratecu bunurT, care nu vrea sa reroute de buna voie la dijma,la clac i la alto serviciI §i dajdiT. Era o anornalie, carepatrundea viata tntrOga, c. Romanii uniT trebu iat saTee cu avutul §i cu r6dele muff lor parte la Intreti-nerea preotilor protestanti §1 a celor reform*, In vremec e propril lor pre* se luptat cu mizeria, orY ca eT cu

tote vredniciile lor nu puteat sa ajunga la nicl o po-sitiune publica In provincie, la aid un drept cetate-nese §i la nicT o promovare ca membriT aT breslelor Intr'uno ra, -fata, de care§T faceat datoria ca contribuabilT ;

blade obltesc nu iarta jertvirea de bud, voie a unordrepturT private atat de folosit6re fara de aid' o com-pensatiune. Cautand o cale mijloje Intro aceste dou6 cu-rente opuse, staturile at facia propunerea, ca In lege(Art. VI §i VII, ale proiectuld Impöratesc) sa se vor-b6sca despre inarticularea Romanilor numal In termenTgenerall, iar nu cu tOrit precisiunea. Din dosul acestelpropunerY Te§ia la ivOla gandul ascuns de a lasa lucrurileIn starea lor de mal nainte, de a nega inarticularea cafiind In adev6r facial §i de a zadärnici Intr'un chip oriIntealtul silintele Romanilor cu tOte privilegiile co 11se Tor fi acordand In urma. dovada neIndoiOsa despre

asemenea gandurT ascunse at dat el fata cu un not0

150

IndOr ,)tniciaStaturilor si

protestulEpiseopulu"

Klein.

res3riA al Im p6diteseY. In Octomvrie 1743 Maria The-rezia a confirmat diploma de uniune leopoldinit de la 19Martie 1701, care prin sine §i prin felul cum a fost exe-cutath, era atftt de inofensivh §i de nevinovath ; a trecutcn t6te aceste mai mult de cart un an fait ca statelesh o fi luat la cuno§tinth, s'o fi publicat §i s'o fi puscum-va In executare. Episcopul Klein §i-a holt deci ce-rerea sthruit6re, ca Domnit6rea sh purl In cele din urmitrespectul legil maY presus de poftele private, sh curmetOte prigonirile §i asupririle §i sh execute cu t6th ener-gie In deosebi inarticularea expresh a Romftnilor linitlfie el clericl orl laia;§i Incorrorarea lor In natiunea re-cipiath, cu care locuiesc Impreunli1).

Deocamdath staturile adunate In dieth la Sibiii §i-atidat silinta sh nentraliscze proiectul de lege al guvernu-lui prin suprinahrl §i adause fAcute In Art. VI §i VII. §iat fäcut In dcosebl adaosul atat de plin de Inteles, ca.ordinul Iesuitilor §i Episcopatul de Mara§ sh se multn-mdsch cu hotarele lor (suis limitibus conteuti vivant).Episcopul Klein considera asemenea Incercurl de modifi-

care drept ni§te jignirt ale imunithril biserice§tY, dreptfapte, care stall In contrailicere en dispositiunile cano-nice ale sin6delor ecumenice, drept o chlcare a usululsta-bilit de fapt, pAzit WI de lntrerupere §i respectat Incursul vOcurilor War §i de principil acatolici In favorulEpiscopiel grece§tI din Orb, drept o Invederath mhrgi-Hire a drepturilor, privilegiilor §i scutirilor acordate de-Principi §i de Imp6ratl cu deplinit val6re Episcopatulul,.

1) Petitinnea Episcopulni loan Klein cltre Impërltésa pentruincorporares Romfinilor nnitl In natinnile recipiate, dd° 1744.

151

In sfir§it, drept o 1mpotrivire fata cu inteutiunile In-'aerate §i seri6se a Imp6r Mesa atunci domnit6re. El aprotestat deci cu hotarire atat contra acestor hotärirladuse de state, cat §i contra altor deliberitrl ale lor,Intrucat ele mhrginiat drepturile §i libert6tile Epis-

copatulul §i ale clerului greco-unit §i a adus acestprotest al sett la cuno§tinta staturilor, citind actulde protestare In fata dietel 1). In fata imputary ce iise Ikea In protest, ca zadarnicesc intenOunile 1nvede-rate §i sr.ri6se ale Imp6rateseI, statele att fost cuprinse,

din lealitate patrioticl, de o manie atat de vie, Incatau cerut cu sgomot pätirna, ca Episcopul sa, fie trasla 16spundere pentru InvinovAirea §1 protestarea IndrAs-n615, pe care o Meuse contra unef Intregi prY, §i Patiamenintat cu m6surl extraordinare, ba chiar §i cu siluirpentru casul, ca nu va revoca. Intocmal precum toti strteaU In fata 10, el stetea singur In fata tuturora §iura tuturora se concentra asupra lui. Gandindu- se laurtnArile rele §i cedand dorintel de pace, Episcopul Kleina Mut, ce-I drept, revocarea publica, dara Clem! unit§i laicit, decum sa fi fost multumitl cn ac6sta, ati de-

clarat revocarea ca fiind siluitit i nevalabill §i au re-noit protestul dupa tate formele legale.

CeI-l'alt1 catolici din Ard61 au flout §i el causl co- C ererea colee-iva ac

mud, cu UniiI i all adresat pria agentul lor Hardt olor aatoh-

um-ImrèrA teset o cerere colectiva pcntru respingerea forum- Wor.

lInt propuse do staturT In textul legit El araati Indrosebi, cI In urma acestet formulArY Religiunea cato-

1) Protestatio Episcopi Fogarasiensis Ioannis Klein contra Diactales articulos, d(10 Cibinij, 4 Innij 1744.

152

Ilea g, prin urmare, i cea unita porde avantagiul im-portant, care dupa legislatiunea de pang acum a apro-batelor nu putea sa i se conteste, dad se aplica Ia modconsequent principiul stabilit In ea, ca In comunele mixte,In care locuitoriT oral de deosebite confesiunl, zidirea bi-serici i veniturile biserice5tY sg se cuvina aceleia dintreconfesiuni, care cuvirsege In num6r. Afara de ac6sta Ie-suitil ar perde pe langa drepturile i posipunea lor si-

gur i terenul sigur pentru activitatea lor atat de folo-sitOre pentru binele bisericesc 51 pentru cregerea tine -rimil ; ear unitif ar fi degradatl din positiunea de sclavitolerati la cea de sclaff pug In lanturl. Ba prin ase-menea begI I s'ar lega chiar i Impkatesel manile 5i eaar perde putinta de a le veni i In viitor, ca pang acum,catolicilor de fit roman ori grecesc prin ordinatimil bine-voitOre Inteajutor. Proiectul de lege al staturilor e, Ingenere, Impotriva vointel lul Dumnept, caruia nu pOtesa-1 placg, ca prin Insgrcinare peste puterile lorprin saracire s ii se lee Romanilor mijlócele do a-5i

trimite copiil la 5c6la 51 de a-i pregati pentru propovè-duirea Inv6taturilor lul DumneOet ; el e Impotriva drep-tulul natural, care nu admite, ca fine- va s fie obligata purta algturea cu cel-Palt1 sarcinile publice, dar s.nu fie parta5 g la drepturile 51 la avautagele publice

deopotriva cu cele-l'alte natiuni ; el e 1mpotriva iubiriT

de aprOpelul, cand nu acorda unuia ceea ce doregepretinde pentru cd-Palti ; e Impotriva intereselor corOnel,CACI prin ac6sta sIgbire 11 face pe supusul roman inca-pabil de a mai purta sarcinile publice ; e, In sfirgt,Impotriva binelul obgesc, daca el face pe un popor par-ta5 la legile priT numal acolo, unde el 11 Insrcin6z5,

si

153

lar nu §i acolo, unde ele IT sunt favorabile. Cu t6te-aceste supu0i romanT nu at pretins nicl odata, cum 11den* staturile egala 1ndreptatire cu domnil lor de pa-Tient, ci atl staruit numaT, ca se, fie socotitl In ceea-ceprive0e drepturile §i datoriile In aceiali categoric) cu-cel-1'alt1 iobagT al Maghiarilor ell aT Smilor. De0 de-ocamdata nu se p6te Inca da un respuns sigur la In-

trebarea, dada natiunea romana ori cea maghiara e malveche In Ardel §i care din amendoue a avut mal naintedrepturile §i privilegiile el, e maT presus de Ma llndoiala,A t6te trel natiunile 0-a1l primit privilegiile numal caCud romano-catolice §i ca unele din ele ad urmat a sebucura de drepturile lor 0 dupa ce s'ati lepadat de ca-tolicism. Alt-fel stati lucrurile cu Romanii. Ace§tia aufost dintru 1nceput exclug, ca gizmaticl, de la tbte drep-turile, at cagigat fuse scum, dupa ce at trecut In ma-joritatea lor la legea catolica, capacitatea de a se Im-pArte§i de aceleag drepturT, ba sunt chiar cu mult maTvrednicl de ele beat ArianiT (unitaril), Ca1vini0i1 orlLutheraniT, caci el nu umbla dupa ocrotire 0 ajutor pela puteri straine, cum ar fi Patriarchul din Constantino-pol, In vreme ce aceia prea de tot des bat la p6rta En-glitereT, la a Olandei orl la a Prusiel cerend ocrotire.Poporul roman wi-a dovedit §i altfel totdeauna fidelitatea,supunerea §i alipirea fata de Casa de Austria §i s'a ail-tat vrednic de tin tractament mai echitabil decat acela,de care a avut parte la statul, care peste un an de Oleat amanat recun6§terea 0 publicarea diplomel de uniune.Cu ocasiunea presentaril actelor dietel pentru definitivatonfirmare Imperatesa glisgte cel maT potrivit Indetnnpmtrn apararea drepturilor §i a posiVuniT bisericil ca-

154

tolice de ante riturI; catolicil 5i unItiI din Ard6I o r6g1.deci cu t6th staruinta, ca sa sustina cele doue articolede lege (VI 5i VII din proiectul Imphratesc) in formularealor primitivh, A respingh modifichrile Mote de staturI5i sh Inlature din cel din urn% articol vorbele ,,prae-sentibus suis hierarchis et Inrisdictionibus ecclesiasticis",care da loc la Indoiell').

In urma IntelegeriT luate Intro guvern 5i dieta reso-iutiuma ImOrateseT, In virtutea chreia RornfiniT unittnu me aveari sa fie socotitY In viitor numal ca supu5iItolerati, ci ca RI adevOatI aI OM, a obtinut In anul1743 deplina sanctionare 5i recunNterea puteril legale.Cu t6te aceste putin In urma a obtinut aprobarea Irn-phrat6sca 5i deplina vig6re o dispositiune legall propush,In anul 1744 de dieta ca art. VI., care era mult malputin priinci6s1 pentru interesele romlne 51 cele unite.S'a stabilit adech, ca Romanii InzestratI cu privilegii no-bilitare sh fie socotiti ea facand parte din una din celetreI natiuni recipiate, care form6zA elementele constitutiveale priT, 5i anume din acea, pe teritoriul chreia suntcu domiciliul In virtutea averil lor imobile, deci ca elsa nu p6ta forma o a paha natiune; pentru ea Insesistemul co era In Ard6l In vig6re sa fie sustinut, drep-turile cuvenite celor trel patina nu aveau sa li se acorde5i nenobililor 5i yid ace5tI locuitori (nenobill) al' thrii,nicI alp co1oni5tI n'aii sa fie socotitI ea membriI aI na-

1) Alleruntertbanigat wehemiithiges Bitten deren in Siebenbiir-gen gesammtlichen latini et graeci Ritus nnitorum Rbmisch-Ca-tholischen an die allergnEdigste Königin land Frau Fran, ddo mull1744. Burch Agenten Hardt.

tiunilor recipiate i ca prtI Integrante din ele. Intr'uncuvAnt, nobilimea romana putea sa fie socotita ca partedin o nobilime nationala staid, totalitatea poporuluI

roman lose nu era bagata In sthna nici dupri num6ru1,

nici dupl importantaIn acest singur resultat ail culminat revindicarile na-

tionale dutate de Episcopul Klein cu Incordare atat deneobositä, revindicArY, care, dad, s'ar fi realisat, ar fitrebuit sa fie In folosul Intregului popor roman din tarn,de0 dup. desbinarea confesionala a Romanilor cele doueorti ale poporului nu aveaa sh fie tratate la fel.

CarbuniT aprine, care Incetul cu Incetul s'ali adunatIn cre§tetul suplirAtoruluf Episcop Klein, ati stIruit in

cele din urma flacarile mistuithre. In urma und acusa-Ong energice facute de auditorul general 0 Iesuitul P.Balog 0 de sop sal Klein a primit ordin sa se present()la Yiena spre a se justi&a. In urma acesta ordin el aplecat la sfir0tul land Inlie 1744 luand cu d6usul §ipe nepotul §i vicarul sü general Petra Aron. Cerendi se acorde o audienta la Imp6rätdsa, audienta i- a lostrefusata spuindu-i-se, cli. trebue dovedésca maY naiute

nevinov4ia i s se adreseze spre scopul acesta la ca-mera aulid trausilvanS, singura autoritate competenta

In aasta, afacere. Adversarit lul perfiTi alt tiut sal fadprin mijlocirea unul preot, care se bucura de IncredereaIA a crede, c s'a §i luat hotArIrea de a-1 tine Inchissub cea mat aspra peg, Inteun stabiliment de corectiunepreotesc de la Graz. Iuspaimentat de ac6sta veste i ur-mand sfatul preotuld, pe care socotea binevoitor, el

adunat In pripa lucrurile, a pretextat un pelerina-giti la Maria Zell 0, lasand pe vicarul sha Petru Aron

13G-

Caderea indIsgratie, re-tragereaexihul lui

Klein.

sIt

sa.-0

0-1

qi

el.

156

la Viena, s'a strecurat pe furi§ drept la Roma, undo acerut In pers6n1 ocrotirea Papa. Tome acesta era Inseresultatul pe care voiafi adversaril Id s6-1 obtie ;

(liceali el, dad nu s'ar fi simtit vinovat, el nu ar fi do-sit prin ascuns. Papa a §i intervenit In favorul Episco-puld prigonit, §i acesta a trimis din Roma Imp6r1teseYuu voluminos §i bine Iutemeiat act de justificare In ceeace prive§te Invinovatirile ce i se fa,cuserk Acest pas ar6mas Inse atftt de infructuos §i apArarea Id a fost lacurte atAt de putin 1uat6, In sm5,, IncAt drept r6s-

puns s'a emis la adresa camerel aulice imperiale un ordinhothrit, ca Intr6ga avere a lul Klein §i veniturile lulfie sequestrate. Prin ac6sta Episcopul a ajuns In greastrImtorare de bani §i In 1upt6, cu nevoile Oilnice, Incats'a v64ut In cele din urml silit a se ajuta Alogindullefectele, ba pAnA chiar §i crucea de aur de pe pept. Acerut, cc-I drept, de la Papa ajutor Unesc, dar n'a pri-mit de la el cleat vorbe de consolatiune drept r6spuns:Imp6rAt6sa nu putea, a§a i se iicea, s6.-1 sc6t1 din scan-nul episcopesc, fiind-ca el nu avea nici o vin4 canonid ;era cu t6te aceste mai consult s6 renunte de bung volela dieces6., fand-c6, In casul acesta ar putea s. obtie prinintervenirea Papei asigurarea unel peusiuni viagere. Scan-nul palap se feria cu prudentl de ori-§i-ce conflict cucurtea din Viena In acést6, deosebire de vederl luteuncas de important4 secundark In care interesele ambelorguverne coincideat §i In care mal avea sA fie sustinut6,In Intregimea ei §.1 va0a §i actiunea ro laid a ordinuldIesuitilor.

Din acOst6. Incurcaturl §i din nesiguranta §i 816birea,pe care ea a produs'o In administratiunea diecesel, par-

AcT,

A

157

tidul neunitilor a tras Insemnate folOse atat pentruIntlirirea sa, cat i pentru sguduirea partidului adver-sar 0 era sprijinit In nAsuintele lul §i de simpatiilepoporatiunii unite, care tinea la ritul grecesc tot atatde mult ca partea greco-orientall a poporulal §i opu-nea o resistenta tot atat de hotArlta In privinta acéstatendentelor de asimilare ale catolicilor §i In cele externe.Curagiosul Episcop Klein, care s'a luptat cu atata sta-tornicie pentra individualitatea bisericii grece01 de con-fesiunea 1atin6 pentru sustinerea cultului greco-ori-ental, trecea cu drept cuvbt In &dui poporululca un luptAtor pentru ntr6ga biserica grecdscA, faradeosebire de confesiune. Ast-fel u§or a str5135tut In po-por gandul, cl Episcopul Klein a pkisit tara numalfiind-ca s'a convius, cA uniunea nu e priincioas5 §i nuse OW sustin6, se citite amar de a o fi sustinut §i dea fi catitigat atate sufiete pentru ea 0 nu mai are cu-ragiul de a r6man6 §i mai departe pe tärimul unel ase-menea calamit5ti. Trecerile unitilor la biserica greco-orientala sporit dar Inteuna §i cu repecliciune atatde precipitat5, In cat curtea din Viena a fost cuprinsade Yillh nelini0e §i a luat dispositiuni pentru consta-tarea causelor acestei evolutiuni. Raporturile intrate dint6te pItrile teril considerat drept causa adevèratIt a aces-tel curent regresiv absenta Episcopulut Klein §i staru-iaii cu tot dinadinsuI, ca numal IntOrcerea neIntarziataa lui p6te sa punA capet trecerilor din ce In ce mai nu-mer6se de la biserica unita. Cu atat mai Indarjiti erailacum adversaril Episcopului In staruintele lor contra re-IntOrceril id de multi cerute i puneaii pentru casul

vesta In perspectiva o mai yinil miy2re antiunionistl

i

see

s'ail

158

de aceea Imparatesa, preocupata ca totdeauna de binele uni-unit, a ascultat sfaturile Iesuitilor, a refusat Intórcerea Intart pe care Episcopul o cerea cu staruintit. Pe cat deistovit, pe atat de amarit de Indelunga-T rabdare §i de nevoilegrele, Klein a rostit (led In anul 1746 contra lesuitulut§i auditoruluT general P. Balog anatema In Ma forma§i a trimis actul de anatema vicarulut sea Petru Aroncu Insarcinarea, ca sa-1 publice In Intrdga diecesa §i

sä-1 gondsca In acela-§I timp pe auditorul general din

re§edinta episcopdsca. De Ore-ce apot vicarul Aron, te-mendu-se cu drept cuveut de infiuenta covir§itare a Ie-suitilor, n'a Indrasnit A execute o masura atat de dras-tick energicul Episcop a rostit §i contra acestuia pentrunesupunere vedita anatema cea mare, l'a destituit §i anumit In locul lot vicar episcopese pe protopopul NicolaeBalomir. Acdsta anatema a avut efectul practi c, ca po-porul §i preopmea unitilor, precum §i eel mat apropiattdiregatorl consistoriali ail curmat ori-§i-ce legaturi cuanatemisatul Petru Aron. Dar §i partidul adversar §i-aurmat de aid Inainte lucrarea cu mat mare hotarire-Plangendu-se fostul vicar Petru Aron la curte, gavernulreginicolar transilvan a primit porunca aspra, In virtu-tea careia aveati sa fie pug la Inchigre top eel ce seridicasera. In protiva vicarulul episcopesc nevalabil des-tituit, era interOisa ort-§i-ce corespondenta cu EpiscopulKlein, iar protopopii Nicolae Balomir §i Drago; urmailsa fie certati cu asprime.

In interesul band pact §i pentru potolirea siAriteloragitate s'a luat fuse masura, ca, P. Balog, auditorul ge-neral atat de mult angagiat In cearta ce se urma, afost mutat de la Blaj §i Inlocuit cu Iesuitul Palovicz ca

159

succesor. Desi prin ac6sta elementele Indkatnice aU ajunssub autoritatea Vicarulul iron, care era sustinut anumepentru vederile Id unioniste, spiritele nu erail nicI pedeparte molcomite, 5i nici In cler, nici In popor nu stra-Muse spiritul band Intelegeri, dorul de pacinica vietuireimpreuna. Episcopul unit din Muncacit Olszawski a in-tervenit In urma unei Insarcinarl Imp6rate5tl, ca Impli-

duitor, s'a dus In Ard61 51 a convocat sinodul la Blaj ;silintele lui ail lost Inse zadarnicite de Incapätinarea am-belor partide biserice5t1 ce steteali cu fanatica Indarat-nicie fata In fata.

Dupa ce In o cal6torie In tara a cercetat la fata lo-cului adev6rata stare a uniunil 5i cele mai potrivite mij-Ike de propaganda, el a facut curtil despre ac6sta reportamanuntit 5i propuneri. De aid inainte frAnele A fost M-ate mai de scurt 5i s'a procedat mai Inuit cu asprime de catcu blandete. Romanil neuniti afi obtinut cu t6te acesteconcesiunea, ca a facerile lor, care papa acum erail chi-vernisite de consistoriul unit, ail fost luate de la adstaautoritate biseriasca Ara Indoiala preocupata 5i date Inchi vernisirea unei corporatiuni mai nepreocupate.

Zadarnic a a5teptat Episcopul Klein timp de apr6pe

5apte ani resolvarea pacinica a conilictului, al caruia re-sultat cu anevoe se putea preved6 5i. spera. nand Incele din urnia, ca om Intelept, ccea ce era inevitabil, arenuntat In anul 1751 la scaunul episcopesc 5i la die-cesä, In a careia conducere a desf115urat timp de apr6peopt-spre-4ece mil o activitate bogata In fapte 5i plina deurmari. Patriot 5i nationalist pang la extrema limitaImpusa, de re tiune, om de catacter 5i hotarlt In m6suradrOpta a consequentei depline, el a ca4at ca jertva de

160

PastorireaEpiscopuluT

Aron.

sAire pentru ImpAcarea dumanilor credintei sale 1;i apizmuitorilor roporului Ob. Cu el s'a Incheiat In slnulbisericii unite lupta Indarjitil, dar nu lupta In sine : cu

el s'a InAbu§it eruptiunea vulcanick dar nu §i Insug vul-canul ale ckuia sguduiri §i bubuituri, ale aruia isbirl§i clocoto s'au ivit In mod periodic i mai ttircliti, a cA-ruia nelncetata, frbAntare a dat meret 0 ell 0 acum pefat4 nes16bita pornire a tine nepotolite puterl de via0ce A opinte§te merefi spre desMorare. Renuntand la di-cesa sa, Klein a iertat totodata §i pe fostul seri vicarPetru Aron, care In anul 1753 a obtinut §i de la PapaBenedict XIV. ridicarea anatemei rostite asupra WT. TrA-ind de aici Inainte mereti la Roma, greti Incercatul fostEpiscop Inocentiu Klein §i-a Incheiat viata tot acolo cab6tran de 76 ant (1768, 22 Septemyrie).

Retragerea de bun g. voie a acestui bfitbat a deschisvicarului Oil Petru Aron drumul spre scaunul episcopesc,la care atata timp rivnise §i care atata timp II fusese

inaccesibil, fiind-c a. timp de mat multi an! nici nu a fostInapoiat WI de §tirbire celui ce avea sA-1 ocupe, nictnu a putut, In 1ips1 de villa v6dita, sa fie luat cu pu-'Urea de la acesta §i ast-fel nu remanea de cat sä fiechivernisit de- o camdata prin sunlinitor. Intr'un sinod

electoral tinut la 3 Noemvrie 1751 in presenta comisa-rilor Imp6rAte§ti Mariafi 0 Dobra clerul unit a propuspentru ocuparea scaunulut trel candidati §i anume: pecfilugäril Petra Aron, Grigorie Major 0 Sivestru Mani.Numirea Im1èrát6ic6, a cqut In anul 1752 asupra celutdin tAdii, careli dovedise destoinicia In timp de mai multiani ca vicar episcopesc. A candidat, ce-i drept, pentruvacantul scaun episcopesc al eel putin pentru postul de

161

vicar si Iesuitul P. Salbek, auditorul general, dar nu aputut sh r.sbsc cn candidatura sa, ci a umplut cu atatmai virtos de amariciune inimile Ingrijate de soartauniunii si a ritului grecesc. Indath dar duph numirea saEpiscopul Aron s'a dus la Viena si a fäcut tot ceea cei-a stat prin putinte, ca sh nu se maI delege, ca Intrecut, un auditor general catolic la Episcopia Fägfirasu-

Desi nu a reusit, si In fropregiurrile de atuuci Diaeh putea cine-va sh reusdsch In cestiuttea ac6sta, tot aobtinut cel putin aiht, ca, In viitor numai camera im-perialh urma sh porte cheltuelile pentru Intretinereaauditorului general, care mai nainte chdtah in sarcinaEpiscopultd.

Dupi instalatiunea sa a convocat clerul la o adunare,sedinta chreia a numit pa Garontie Cotorea vicar ge-

neral, iar pe chlughril Grigorie Malor, Sily estru Calianisi Atanasie Rednic asesori consistoriali, si a confirmat

pentru viitor In scaunela lor pe cei doul.spre-4ece ase-sort consistoriall de TAO, atunci. Drept recunostinth pen-tru concesiunea mai sus amintith, precum i pentru alteusurhet materiale, pe care el a putut sh le obtie pentrupreotimea sa de la Curte, Episcopul Aron si clerul s66si-afi manifestat supunerea omagialh prin acea, ch Intimpul asboiului de Opte anI ati adunat pe cheltuialalor un escadron do husari, 130 Omeni bine echipatiInarmati, pe care FA pus la dispositiunea Imp6r4tesei.Ac6sth lealitate prindth de Curte cu aprobare i-a lostapoI Episcopulut Aron personal la multe ocasiuni de mareajutor. Ast-fel Episcopul Klein obtinuse chti-va ani duphabdicarea sa permisiunea de a se IntOrce In Ard6l si deau petrece aid ca om privat restul vietii; iar Episco-

44.075. II. 11

§i

tu

fi

162

pu I Aron, tem6ndu-se ca nu cum-va in fata populari-tgil covir§it6re a lel Klein st-§I p6rdt autoritatea ajun-Ond un fel de stea de mtrimea adoua, s'a folosit de

16t . influenta laY la curte, ca st Impedece Intkcerea pre-decesorulul s6ti, ce-I kept, sttul de viatt §i a §i reu§it,dar tocmaY de aceea a perdat o mare parte din vazasa §i din popularitatea nu tocmaY mare, po care o aveaIn tart. Turburtrile unioniste at crescut de aid InainteIn proportiuni geometrice §i at determinat pe Imptrrt-t6sa st lee energice nAsurI militare §i politice pentrurestabilirea lini§teI §i a ordind §i pentru salvarea uniu-nil aa amenintate. In vederea aceluia-§1 scop §i In urmainterveniril speciale a Episcopului Aron Papa Benedict adispus prin o anume bulk ca trecerile de la biserica

greco-catolich la cea romano-catolict A nu fie Bid

incuragiate, nid permise neconditionat §i OA de greu-t ate.

Episcopal Aron §i-a dat §i alt-fel §i anume prin pro-movarea mtnästirilor §i a §colilor silinta de a asiguraexistenta §i progresul uniuniI §i a Inzestrat, prin urmareniantstirea din Cluj §i cea din BIaj, precum §i semina-rul clerical de la Blaj cu Iusemnate isv6re de veniturY,hartzind pentru tot-deauna acestor arpminte tipografiasa §i mo§ia Cut din comitatul Alba inferike, pe care ocumpkase dimpreunt cu clerul pentru pretul de 30.000feria de la comitele Gavriil Bethlen. Tiind apoI §i elInsull cu tOtt rig6rea la deprinderile ctlugtre§tY §i laasprimile vietiI monachall el cerea §i de la cAluga-

rii de sub ascultarea DIY st se supue la ele. Dreptdoyadt despre deprinderile lul ascetice amintim brIalde fer, pe care In tot timpul ptstoriet le a purtat-o

pc sub haine pe trupul NT. El era de 55 anT, dud;3i-a dat sufletul In conventul de la Baia al IesuiVtor(25 Fevruarie 1764) dupa, ce prin testament lg da-ruise averea Aracilor §i seminarulul clerical1).

Abia fusesera Inlaturate greutatile isvorite din situa-tiunea interna §i externa, abia se deschisese dupa multe§i grele furtuni pentrn Casa de Austria o perspectivapentru timpuri mai linitite, i a §i luat not' avent ve-natOrea de proseliti pentru uniune i prigonirea greco-orientalilor, care sub domnia, ce.i drept, nu fanaticel,dar biseridi sale supusel Imi &Mese Maria Therezia afost sub Inriurirea Iesuitilor pusa In lucrare cu atataenergie, that era par'ca vorba sa se facia cat maT cu-rend ceea ce s'a neglijat In timpul celor din urma catl-Na ani. La aceall tarie se ridicase toe §i puterea de

resistenta a poporului roman §i guvernatorul Comitele

Haller s'a Opt In anul 1745 nevoit a-i face Curtilraportul nelnbucurator, ca. opera de uniune e mult opritäIn lnaintarea el de covir§itorul curent opus, de care ecuprinsa poporatiunea romana. Cu atat mai energice atilost dar §i m6surile, la care cabinetul din Viena s'asitntit nevoit a rocurge spre a birui pe eel Indaratnici.

Rescriptul Imperätesc de la 14 Oitomvrie 1746 aenuntat cu tOta rig6rea propagarea uniunil drept o da-torie imperi6sa a tuturor autoritatilor administrative §ia tuturor organelor publice, ba pana, la un grad 6re-care a tuturor catolicilor sinceri. Pentru paza, ocrotirea§i promovarea opereT de uniune all fost instituiti anume

1) Acta et fragmenta historico-ecchsiastica, antore Timoteo Ci-parin. Balasfalvae, 1855, pag. 104 112.

163

ReIntarire azelului de

uniune.

164

protectort, care, luati din rêndurile magnatilor catolictmai zelog §i mat cu Tad oil dintre direg4torit unitY, etprimit de la Impthit6sa atdt mandate suficiente, dt ginstructiuni re dt de am6nuntite, pe atat de severe. Invirtutea acestor instructiunt chlugärii, preotit, precum §iaceia dintre mirenil greco-orientall, care fie cu vorba, fie cufapta primejduiesc uniunea, ati s4 fie pug In rêndul fa-dtorilor de rele, urmariti din oficiu §i pedepsitt fad deIndurare cu temnitä ; ear dad fie cel ostndit, fie popo-rul s'ar opune la (xecutarta pedPpsel, avea sa se recurgala intervenirea puterit armate sail la qa numitul brae-chium militare. Cu deosebire aspru urmatl st fie pedepsittGrecit ce Weer comercit In Arddl, dad, vor fi fg-

dnd incercarea de a agita In excesul lor de zel confe-

sional contra uniunii. Primirea darulut preotiet In prilevecine e pedepsita cu InchisOre grea, §i pentru Impede-carea inträrit In tad a unor asemenea, preott se puneo paA seved de a lungul granittler. Deasemenea nu IIeste Oct uneT comune Yertat sh prinidsca vre-un parochoil vre-un alt-fel de preot venit din Orile vecine, iarIn casul coutrar ea era supusa la o ped6psa de 40 fib-rini §i preotul primit de ea so arunca in temnit5. 0ped6pd mutt mat aspd ameninta pe preotul, care, pri-mind darul preotiei din mama Episcopulul unit, se Intor-cea iar la legea greco-orientalä. Importul drtilor bise_ricegt din Muntenia era apol oprit, §i s'a luat In ace-1a-0 timp dispositiuni spre a Infiinta o tipografie roma-ascii pentru unitt.

Precum iese la iv6la din conthiutul acestor instruc.punt §i din spiritul Intreget procedurt, intentiunea Imp6-atese1 era nu numat sa propage uniunea In Ard61, ci

165

tot odata i sa stIrp6sca lii Ma forma religiunea gre.co-orientala, caci nu se putea de loc crede pe timpula -Oa, ca done comunitati religiouare atat de incompa-tibile atat de 1ndu§manite Intre 0e, dat fiind fana-tismul din ambele tabere, pot sa existe alaturl Hi lini§te§i pace §i fdra ca sa puna una In joc existenta celel-

Palte. Cu spiritul §1 cu scopul Intolerant al acestel in-structiuni a consimtit i representanta OHL caci, citiudguveruul dispositiunile luate de el In dieta spre a i le aducela cunoginta si spre a le pune In discutiune, dieta a datfart de opunere deplina el aprobare rescriptului !wad-tesc, care prin aasta a c4tigat putere de lege.

Ast-fel sistemul pentru prigonirea bisericil greco-orien-tale, confirmat dupt t6te formele legale §i icvalit Inmantia legalitatil, a fost lasat la asprimea nemil6sa aautoritatilor executive cu lIntr6ga lul greutate de legeIndiscutabila.

Priniil doi protectori al uniunil §i ast-fel prigonitoriioficial recunoscutl ai neunitilor, Comitele suprem ad Clu-juluI David Mariafy de Maksa i consilierul tablei regalePetru Debra, cel danteia Ungur, iar al doilea Roman dinna§tere, at desfa§urat In turburarile religionare din Ardao activitate potrivita, en rolul lor, care numal prim fortaa putut sa fie sustinuta. Drept cel mad apropiat purta-tor al puterii publice IT sdrijinea comndantul general

presidentul gubernial Baronul Bukow, pe care Import-t6sa II trimisese In Ard6I cu plenipotenta larga In frun-tea unui regiment german, ca s4 duca uniunea la biru-inta §i sit Imparta dupa buna liii chibzuinta Intro Ro-manil uniti i cel neuniti bisericile i parochiile, asupracarora se urma cOrta.

§i

§i

166

Inäsp rir e a opo- In vreme-ce agitatori §i protectorii cupring des*unhi Romalurie urmafi a face prin forth §i vicle§ug proselitr, ura,nilor 0 a Me-

tropolitulul amhrIciunea §i fanatismul orb al ambelor pfirtl ati dussêrbeso. biserica greco-orientalA a poporului roman la marginea

peirii. Biserica acdsta cu tote aceste n'a perit, fiind-c6,statornica alipire dtre credint5, a Romanilor strimto-rati a gAsit In sprijinul moral §i material al Metropoli-tuluf §i al clerului Obese, al principarelor de la Dun4re§i al Rusiei cuvenita tkie spre a starui neinduplecat,ImbArb51are §i imam. Cu cat mai Inver§unata era pri-gonirea, cu atat mai mare era zelul In apfirare §1 Iii

ajutorare.Conviugerea, c dupA, ce va fi reu§it siluirea Romanilor

greco-orientalf din ArdOl, rendul va veni cti atat maivartos la Serbii tan iu credintk dar bisericr§te isolati,§i c scAparea ambelor natiuni comlAtute pentru aceekiconfesiune nu putea fi de cat solidaritatea activ i ener-gic6 In afark a stritbAtut din Oi In qi mai mult Iabierarchia serbOsa, care a §i fticut fel de fel de In-cercfiri spre a desfiinta uniunea ori spre a Impedica, eelputin, ilitirea ei, Inceredri, care In tot casul ati sporitputerea de resistentA a Romanilor unitl i au lostpentru uniune pagubitOre. Ast-fel In anul 1744 Metro-politul serbesc Ioanovici Sacabent a dat eremitului Vi-sarion, care era rAscut In Bosnia §i trecea drept omdint, Insärcinarea de a face o culetorie de inspectiunepe la manNstirile serbe§ti din Banat, din Ardel §i din

Muntenia, Indrumandu-1 pe sub manA s submineze

unea. Fiind acest emisar de inspectinne primit In d-letoria sa prin ArdOl §i mai ales la Criphlna§, la Dobra,la Deva §i la Or4tia cu multu distinctiune, el a pro-

Iesuip

uui-

167

fitat de ocasiuneaa priincifisa §1 de dispositiunile evla-

Tifise ale poporatiunii ce venise OA salute spre a-i In-denma pe credincio§i cu vorbe staruitóre A nu primascauniunea. Vorbele lui afi avut efect, afi mire t multe inimi§i ad Intors la legea parintdsca pe multi dintre Itomaniilepadati de lege ori §ovaitori. Partidul unionist, suparat deedge, l'a presentat, ce-i drept, drept un turburator al paciii a obtinut sub pretextul acesta In curkd alungarea 10 din

tara ; dar multi dintre granicerii Romani ail ranaas cu-prin§l de adOnca repulsiune fata cu uniunea §i s'afi in-tors In cele din urma iarall la biserica greco-orientala.

Aceali sfirta, §i acelali resultat le-a avut In anul1759 calugarul roman Sofronie, care era a§egat In Mun-tenia, dar se näscuse In irdel §i care prin predicile §iprin silintele lul a rau§it a Induploca pe o Insemnataparte din graniceril §i din oierii romani sa tilt& de labiserica unita la cea greco-orientall, In care traiseraparintii bor. Biserica ac6sta Ig Meuse ca§tigul sigur §i-1utilisase, cand sustiitorii uniunil, princlend numai taroiade veste, afi obtinut alungarea din tara a suparatorulul

ofronie.

Cu acela-§i zel §i en acelall succes a lucrat putinIn urma (1760) preotul Ioan Molnar, care, nascut In

Ardel, primise darul preotiei In Muntenia §1 In dt osebiIn comitatul Mura§ului superior §i in al Turdel, Indu-plecase pe aderenta uniunii sa trdca In masse Inapol.In urma stäruintelor preotimil unite guvernul a dispusarestarea §i trimiterea lul la Blaj, undo el a fast des-poiat de dignitatea lui bisericesca §i drept dovada despreaasta i s'a tuns parul scurt §i de aceea i se §i icea InMaio de joc Ioan Tunsu. Urmandu-§i cu tote aceste din

168

noti lucrarea anti-unionist5, el a lost gus din noti laInchisdre, pe care a petrecut'o parte In citadela de laMaro§ Vasarhely, pal te la Viena. §i-a redobandit, ce-I

drept, libertatea, dar nu avea vole nici s5, palisdscaBanatul Temi5orii, nici A intre In Arddl §i. a stat pantla stigitul vietii lul sub priveghere §i internare politi-endscI, care a Impedecat activitatea lig proselitic6. Blucru de sine Inteles §i dovedit prin semne neludoi6se, c6,atat Iowa Molnar, cat §i ofronie ail lucrat numal cuaprobarea täcutä §i din lndemnul Metropolitulul din Car-lovet 1).

Metropolitul din Carlovet Pavel Nenadovicl, un Matde caracter §i !Crum de Infocat zel religios, luand Inanul 1749 conducerea bisericii, s'a pus prin misionarlsecreti In leOturA cu coreligionarii al din Arddl, ale

drora stäruitdre cereri de ajutor nu putea sh le trdcacu audul, §i prin vorba ,li prin fapta. i-a Intetit In re-sistenta lor, i-a tinut treji §i. i-a sprijinit. Until diutrecal mai Insdnmatl misionarI §i agitatori al lui, Serbul

ofronie, fiind dat pe fat6 la Abrud, a lost arestat, pusla Inchigre §i pedepsit ca asprime. Avdnd In detain con-§tiinta, cl rolul do agitator secret nu e compatibil cu

dignitatea de primat bisericesc, Metropolitul Pavel Nena-dovicl a presentat la 21 Fevruarie 1755 Regent4 §i

sotului el' Imperatului o petitiune, In care a cerut dse recundsc4 jurisdictiunea biseriedsd ce i se cnvine asu-pra bisericil greco-orientale a poporului roman din Arddl.

1) Tim. Cipariu. Acta et fragmaita hiatorico-ecclesiastica. Bla-sin, 1855. p. 98 e. 108. 11Ticolae Popea. Vechia Metropolieortodoxl ronfana a Transilvantet Sibiin, 1670, pag. 143.

169

tiind prea bine ce marl greuthti va intimpina la Vienacererea Id supar4tOre, s'a rfizemat pentru Intemeereaei nu numai pe diploma de privilegii a 10 Leopold 1,,care fusese confirmata i de regentii ce urmasera dupael, i pa mandatul Imp6rAtesc de la 14 Martie 1753, cia citat i otodata §i privilegiile ce ail fost acordate Met-ropolitului din Alba-Iulia de principii transilvani Gheor-glie Iltilniczy i Achatit Barcsay, a sthruit apoi asupradiplomei de dauie acordate de acela-§i In anul 1656Metropolitului Sava Braucovici §i confirmate din not Inauul 1659, a dovedit, In sfir§it, ca In Alba-Iulia a exis-tat mai mult de cat o simpla Episcopie greasc6, adecao Metropolie. Ori-cat de mult ar fi dorit, Curtea dinViena n'a cutezat sa-i respinga cererea In fata acestorargumente concludente.

Intro aceste valurile mirfir ii confesionale se ridicalitot mai nfivalnice §i frilmeutlirile din ce in ce mai marlprevestiail apropierea furtunii.

Protopopul §i vicarul general episcopesc Nicolae Ba-lomiri, Adada.idu-se de uniune, s'a pus In fruntea co-

religionarilor s61 ortodoxf rdma§Tcredincio§i bisericii lor §i a

protestat cu Me atat In numele sèd, cat §i'n al aderentilors6i contra siluiril religionare a poporatiunii romane ce tineala legea ei, presentand siluirea acOsta drept o invede-rata violentare a con§tiintei religidse. Chemat din causaachta la Viena, ca sa se justifice, el a scoptit drept lu-cru mai cu minte sä canto adapost §i scapare in stra-indtate i s'a refugiat la Bucure§ti. Aid ui-a dat si-linta, ca parte prin impfirt6§ir1 conforme cu adev6ruldespre proselitismul catolic, parte prin exagerarea pri-gonirilor religionare, prin care coreligionaril greco-orien-

170

tall din Ard6I erad siluiti, sit de5tepte simpatiile popo-ratiunil din Moldova 5i din Muntenia, care era de acea5ilege 5i de acela-51 n6m, i sa obtie ast-fel pentru Ar-delenii strimtorati un sprijin efectiv on cel putin o in-tervenire. Pe Grigorie-VoR-Ghica, care domnia pe aceltimp in Muntenia, el s'a Incercat a-1 adimeni in favorulprigonitilor prin promisiunea, ca e gata, dacd i se Torda In scris cate-va asigurari, a detertnina pe o insam-nata parte din locuitorii romani al Ard6lu1ui, OA la16 000 suflete, sa emigreze in Muntenia. Impartd5irilefacute de el, staruintele i cererile lui alt produs ad6ncdcompatimire i o mirare deitul de mare in tara ac6sta,uncle prigonirile religionare panel sub domnia alt-felblanda a Marie Terezia, mum cu atat mai putin de In-teles, cu cat biserica catolica in ambele principate de laDunare 5i in deosebi in Muntenia sub domnia Jul Gri-

gorie Ghica se bucura de o particulard tolerauta 5i de

o insdrimata consideratiune. Meritele pentru biserica ca-toned ale acestul principe ad fost cu tate aceste gatde putin recunoscute la Viena, incat el intimpina marlgreutati cu intervenirile lui, chiar i and aceste enlide importanta, secundard, find de exemplu, privitarela biserici singuratice. De felul acesta a fost casul, candBra5ovenii at cerut intervenirea Principelui, ea sa li sedee vole de a mai adauga la biserica, pe care o avead,un mie paraclis, pentru care un cre5tin evlavios a lasatprin testament un legat insamnat.

Preotimea catolica din Muntenia chiar 51 in propriulei interes a staruit cu zel pentru implinirea acestel ce-reri, caci vorba era, ca prin mid concesiunt facute greco-orientalilor din Ard61 sa se intretie bunele dispositiuni

171

ale Principe lui Ghica fata cu catolicii. Fiind ast-fel cel

putin in parte menagiat §i ferindu-se, ca om prudent,de orili-ce conflict cu Austria, Ghica se hotirla en ane-voie la procederea resoluta §i decisiva, la care Balomirivoia sa-1 determine. Acest barbat energic §i-a urmat decilucrarea §i mai departe in Odle straine ortodoxe §i atrecut mai ant6iti in Moldova, apoi in Rusia 1).

Prigonirea fanatica §i tot atat de fanatica resistentiia §i impins in cur6nd pe poporatinnea romana sa por-n6sch emigrarea in principaMe (1e la Dunare.

Neorinduiaia ajunseso atat de mare in tali, des-tramarea produsa de partide strabatuse atat de adenc,anarchia §i depopularea erat atat de invederate, plange-rile §i recriminarile ambelor parti, din ce in ce mai nu-mer6se, erail atat de staruitOre, in cat Imp6ratasa se

simtia nevoita a combate 1.601 prin masuri eficace. Ca saca§tige him privire dart asupra starit de lucrurt, ea ainstituit o speciala comisiune de ancheta, care era insar-cinata sa cereeteze starea mi§carii confesionale din Ar-d6l, sa raporteze despre constatarile ei §i sa fact pro-puneri pentru curmarea abuzurilor §1 a neajunsurilor ceva fi constatat.

Aprape in acelaii timp s'a pus in calea navalniculuy Intervenireaproselitism facut de carte §i de partidul iesuitic intervenirea Rusiel.

mult cumpenit6re a unei puterl aliate en mare vaza.

Gret prigonitii Romani din Ardel, m6nati de desna-dajduire, s'at adresat, cer6nd cu staruinta ajutor §i sca-par e, §i la curtile straine ortodoxe. Ast-fel s'a int6m-

1) ScrisOrea hi P. Iosef Michaud catre Internuntiul ces. reg.Baronta Penklern, d. Bucure§ti, 21 Octoravrie 1748.

172

plat, cg Protopopul Nicolae Balomiri s'a dus ca delegatal natiunii sale la Petersburg §i, presentand ImpergtesetElisabeta un mernorand amennuntit §i bine intemeiat, a ru-gat-o pe acdsta cu minute, se des ajutorul et generospoporului roman din Ardél, care e expus la prigonirtgrele §i la crunte nedreptetiri pentru-cg tine cu credintgla legea int §i respinge uniunea. El a %cut tot olata§i o amenuntitg dare de sdme despre metodul de con-

vertire interneiat atat pe forte, cat i pe vicle§ug, princare se propaga uniunea, a presentat diplomele de pri-vilegii, prin care Principit elActivi at Arddlului §i Im-pNatul Leopold 1., le acorde greco-orientalilor atat tole-ranta, cat §i libertatea cultului §i a dat, in genere, clo-yed! suficiente despre legitimitatea, temeinicia §i veracitateacererit Moto de el.

Impereldsa Elisabeta, pe deplin convinsg despre mon-stru6sa nedreptate ce Ii s'o fecea coreligionarilor sN §ipling in acela-ii timp de speranta, c ya putd se in-tervie cu succos in favorul lor pe leng. Itnreretdsastriace, cu care avea striae legeturi de aliante politickcbiar §i in yIrtutea politiceI traditionale a Rusiet trebuiaiii sprijindsca §i s ocrotdsce, pe greh strimtoratii et co-religionari. Ea a declarat, cl e gata s Tee rolul de ocro-tithe a Rornanilor prigoniti, care se legitimasora ea mar-tini at credintet i in anul 1750 a §i dat fare Intardiereambasadorului sett din Viena cuvenitele instructiuut.Acestuia i-a cut greaua sarcing de a obtine cu oni-cechip, fie direct, fie indirect, asigurarea, cIt pocorul ro-man va fi lent a'§T pastra nesupgrat legea parintilorset. Dace, n'ar fi reu§ind in curênd, el avea se-i fad gu-vernului austriac prin o note formalg impitrte§ire despre

au-

173

intervenirea rusOicfi §i s releve anume, ca Tarina areIncredere neclantita in Imp6ratOsa Maria Terezia i, re_zemandu-se pe iubirea de dreptate a ei, sped, eh nu se vamai permite prigonirea nedrOpta, la care e expus popo-rul roman pentru legea lui.

Intervenirea puternicei Impëratese rusegi, care ca

aliath era indispensabill, a produs Ia Curtia din Viena§i in deosebi asupra partidului zelotic §i asupra celuliesuitic un efect pe cat de nea§teptat, pe atat de descu-ragiator, iar acdsta cu atat mai virtos, cu cat frOm6n-thrile din Arddl in urma instigatiunilor maT sus numi-tului protopop Balomiri crescusera in mod ingrijitor.Acesta nu se mai intersese din calkoria sa la curtearusdsca acasl, ci In Muntenia, unde a fest primit i in-stalat ca Egumen in manastirea Arge§, de unde pe ciascunse Ii intbarbata pe coreligionarii se din Arde sastarue in resistenta lor i-1 intarea in statornicia lorprin naddde In ocrotirea rusdsca ce ii se promisese.

Conferenta de stat inut hi Viena in cestiunea acdstaa recomandat Imperatesei urnAterul expedient drept celmai potrivit pentru a atinge scopul ocolind in acelalitimp §i greutatile.

Trebuia, inainte de tote, sa, se intrebuinteze o potrivitasuma, de banl spre a corumpe pe agentil secreti ai lulBalomiri, pentru-ca ei sa induplece pe podtnitorul lor ase intOrce in Ardel, uncle s'ar pune apoi u§or man pe el.

Urmandu-se apol din tOta, puterea lucrarea pentru ds-pandirea uniunil, trebuiall s fie menagiate in acela§i

timp §i succeptibilitatile ImparAtesei rusellti inriurind asu_pra bunei el credinte prin ante deveditOre ticluite anumein vederea acestul scop. Urma deci sa fie emis un res-

174

script impdratesc, la care guvernul din Arddl rdspundeinOrand forte numerdse digres uni, pe care le presentaca find faptuite t6te de Romanit neuniti.

Aceste ante anume ticluite urmati apol sA fie presen-tate arnbasadorului rusesc dimpreunä cu alte rescripte im-pdrAte§ti formulate din adios ca fiind emise in favorulRomanilor, dar menite pe sub mama a nu fi executateaid odata.

Trebuiati, in sfir§it, sti se iee cele mai extreme pre-cautiunt, ca fie Balomiri, fie tovaraOT sdi sh nu bänuiascanimic despre actele secrete ast-fel puse la cale ; pro-

tectorii uniunit trebuiati, din contra, sail' dee tOta si-linta de a pune mama pe Balomiri oni cel putin pe co-respoudenta lui.

Machiavelismul Curtit din Viena §i-a sleit de asta-datatOte mij lOcele.

ImpOrtitdsa de altminteri con§tiincidsa i inaccesibillpentru mijlOce meschine, print de ast6-data in mil jileinriuririlor iesuitice §i amenintata all perde vara fie intail, fie in strAindtate, nu avea alta alegere decat orisa primdsca propunerea acdsta, ori A, revoke uniunea.Ea a aprobat propunerea conferentei de Stat cu adaosul,ca t6te actele explicative mat sus amintite sa-I fie co-mnnicate §i ambasadorulut imiOratesc din Petersburg Pret-lath, pentru ca sa se folosdsca de ele spre a justificafata cu guvernul rusesc modul de procedere al Aus-

triacilor.Intregul resultat al interventiunii rusqtt a culminat

cu t6te aceste In acra, ca prigonirea bisericii greco-ori-entale din Arddl §i a urmat §i. mat departe mersul totattit de neimpedecat i de pe intreg ca mat nainte, pana

175

ce nu s'aii potolit incetul cu incetul §i abia dupa ur-carea in scaun MO Iosif II. at ajuns la o definitiva

incbeere.In timpul acestor negocieri §i. complicatiuni, uniunea Scáderea In

Cu t6to opintirile energice ale l ul masse a uniu-Klein §i in cIuda im-barbatarilor venite de sus, avea o existenta sustinuta cuanevointa. Nedand ca cestiune de folOse materiale ceeace la intemeerea eI II pusese clerului §i poporulul inperspectiva, ea se osandise Ina-0 prin sine. Ea a per-dut pretutindeni Odom], §i. poporul, care alt-fel numaIdupa nume o cunqtea, se departa cu sfiala de ea §i seintorcea iar la legea parintOsth. Pe ttrmul drept al Mu-rtplul §i. pe al Ternavei mid §i tot ast-fol in comitate§i in fondul regid zi lirea artifici6s1 a uniuniI s'a dara-mat repede sub blestemurile multinail. Pretutindenea po-porul a luat el insu-§I initiativa i, go3ind pe preotiiuniti, a pus in locul lor preoy greco-orientall, care-§I

pastrasera credinta §i care nu numal ch §i-ati luat pa-rochiile nesuparay de nimeni in primire, dar at (1( s-

fa§urat tot odata i un zel fanatic §i fara de fat inpredicile §i in agitatiunile lor contra catolicisinuld. 'Eludelucrurile nu puteat sa fie puse cu binele la cale, se re-curgea la forta. Ast-fel in satul Aciu din comitatul Albei,Romanii at rasturnat gardurile preotilor uniti §i le-atipus acestora un termin de opt 4i1e amenintandu-I ca-Ivor departa cu puterea §i le vor pustii avutul, dad. intimpul acesta nu se vor fi retras. N'at lipsit lief ba-th& §i maltrattrile preotilor unitY indaratnici. Cu cattrecea timpul, cu atat maI dese erg' casurile de pra-dare §i de prigonire. Nici un preot unit n'avea vole stintre in biserica, §i totu§I poporul, cu deosebire in ti-

176

nuturile, nude nu era preot neunit, nu mai mergea labiserid. In t6te localitAtile aceste incetase orl-§i-ce func-tinne preotdsch, ori biseridsd, §i, intocmai cl orl-§i-ce alteacte importance din viatA, ingropticinnile mortilor se faceati§i ele flre, de preot. S'ail fault, ce-T drept, dupa po-

rutin, Irnperfitesel incercarea de a potoli poporatiunea prinmijlece blande, dar aceste, find puse in aplicare maiales de acatolici, afi stricat mai mutt de cat ar fi pu-tut O. folos6sca. Ast-fel s'a perdut cu desfivirs,ire spe-

rauta de a converti intrega poporatiune la uniune. Nu-maT in scannul Sibiluld a fest dupa multe osteneli

dup6, punerea la inchiske a celor mai de fruute dintreconducAtori cu putint4 a-i tine pe preotif uniti nesup6-rati in parochiile lor. In fOrte multe localidti inse, uncledup6 alungarea preotilor uniti nu s'ati putut gäsi pa-rochi greco-orientali, s'a incuibat incetul cu incetul in-diferentismul religionar, care a avut o inriurire disol-

vanta asupra staril morale a poporatiunii lasate in pa-tliginire 1).

Spre a-§T salva causa compromish, unitil ail facut in-cercarea de a atinge pe Impel-Mesa atat in simtimentulel religios, cat §i in corqtiinta ei de drept. Intr'un me-morand amenuntit, pe care Pail presentat prin agentulHardt, el ail descris adenca decadenta §i nevoile amar-nice ale bisericil lor, care, dc§i un me0ament in chinatMT Dumnepti, in virtutea legilor terii §i a vederilorju-ridice nu se bucurl in Arddl nici mkar de atata ocrotire

1) Literae Petri Dobra. cansarum regalium Directoris in Tran-silvania, Agenti Hardt scriptae, dd° 10 NH 1745. Literae secreta-rii cleri valachici uniti ad Agentem Hardt scriptae, dd° 12 lull, 1745.

si

177

contra nedrepthtirii, de cate are parte un simplu nobil.Atentate la pers6na unul nobil ori la casa Id sunt consi-derate in mod categoric ca ni.§te crime capitale, nu insetot a§a §i dad ele sunt indreptate contra bisericilor uniteorl contra preotior uniti, o dispositilthe, care e cuprinshin a§a numitul Tripartit (Pars II. Art. 42, § 5). Deaceea unitil §i-an dat multh silintli, ca sh induplece peautoritatile judechtore§ti §i pe cele administrative aleArd61u1uT a da legil o interpretare mai blandh §i favo-rabill bisericil greco-catolice §i at §i avut 6re-care suc-ces; ad dat inse peste o noun dificultate, care resultatocmal din succesul obtinut de ei. Ocrotirea, pe care ocereat pentru sine, nu putea sh fie mhrginith numai la(WO, ci trebuia sh se intim% asupra intregel bisericigrece§ti, atht asupra celEl unite, cht §i asupra celei ne-unite : acesta e, cel pupil, modul de a ved6 al legislaturilprovinciale. Inthrirea ortodoxiei grece§ti §i slAbirea uniu-nii sunt done lucruri identice. Neunitii din Ard6I Waddus dar cu grhmada in Muntenia invecinath, an primitacolo darul preotiel qi ati asmutat apol duph intOrcerealor in tad, poporul asupra parochilor uniti, i-au facutsh-I alunge pe ace§tia §i an ocupat apoi el insi-§i paro-chiile vacante §i an intors ast-fel pe connationalii lor §o-vhitorl in materie de religiune ear in slnul bisericil or-todoxe grece§ti. WM §i nhsuinta unitilor era deci shobtie un rescript imphrhteso adresat diregatoriilor din tarh,ca mhrginirile §i opririle ce apash asupra greco-orientalilor§i n'aii fost inch desfiintate sh fie executate in mod efec-tiv §i anume, ca preotil uniti, care an fost alungati, shfie pu§i iar in parochiile lor. Autoritätile publice din Ardélaii Mut cu t6te aceste contra maul asemenea ordin

44,075. II. 12

178

obiectiunl, care intemeiate pe legile tfiriT, atingeafi 51 peImpfirhtdsa.

Cel mai inshmnat teatru al turburarilor religionare, celmaT frecuentat camp de lupth pentru alungarea 5i impune-rea cu forta a Preotilor a fost dintru inceput 5i maY ales Intimpul color din urmh, anT fundul regia locuit de Sag§i de Romani, asupra chruia in virtutea legilor thriT Im-pfirätfisa avea drepturile urbariale 5i representa ea In-sh-§Y in persOnh autoritatea domnului de pamant. Ob5tia(universitas) natiunil shsegi cu direghtoriile el adminis-trative stetea imediat sub Imphrittdsa ca organ pentruexecutarea vointeI ei in calitate de domn de phment5i era considerath numal ca un eflucs al autoritatil Impfirl-tesel. Magnatii 5i cel-1a1t1 domni de phmant al Ora faceaadeci cu tot dreptul obiectiunea : Dach Impfirät6sa pemogile ei proprii, adech in fundul regia nu executh, fieprin dispositiuni directe, fie prin mijlocirea organelor ad-ministrative domeniale shsegT propriile eT porunci, nu

avem nicl noT cuvinte de a apnea lnainte, ci e maY cucale sh procedhm 51 not ca ImpfirAtfisa."

Prin asemenea apuchturi viclene umblati Magnatil 51domnil de phment sh-g ascundh nesupunerea pornith dinegoism in dosul until pretext in aparenth din destul dejustificat 5i sh arunce in acela-g timp asupra Imphrl-tesel bhnuiala, ch ea dorege, ca unitil sh fie mereti asu-pritl 5i le ell acatolicilor voie sh combath catolicismul.

Ast-fel unitiT ail luat 5i el hothrirea de a ruga peImphrat6sh sh ameninte pe natiunea shs6sch en perdereadeplinh a privilegiilor el, dach nu va alunga pe preotiigreco-orientall 51 nu va pune iar in parochiile lor pepreotii unitY, care all fost alungatT, 51 sh reinoiasch cu

179

t6t1 asprimea poruncile, pe care le deduse in cestiuneaac6sta guvernulul, precum §i comitatelor, scaunelor i au-toritfitilor urbariale, mal adaugInd la ele dispositiunea,cfi conducfitorii indlrätnicl al neunitilor vor fi pring §itra§Y dupl legile priI in Ddecatfi. Temerea, ca nu cum-vain urma erecutfiriT acesteI poruncl aspre in Rusia, inMuntenia §i in Moldova sfi se Yee represalii fatfi cu Ca-tolicil, era, dupfi cum sustineafi unita, lipsitl de te-meifi, numal inchipuitg, nepotrivita cu realitatea lu -crurilor §i de o potriva en umbra de§drta, merita dartot atAt de putin a fi tinut6 in s6m5, ca obiectiunea,el in urma acestel procederI necrutfit6re emigrArile

se vor spori §i depopularea Arddlulul va lua dimensiunlmarl 1).

Imp6rht6sa, de§i numal cu repulsiune, a cedat acestorcererl stfiruit6re §i a luat dispositiunile cerute in o

form6 maI temperatfi, nu a putut inse sl ajute uniu-nea §i s5,-I dee noit av6nt, ilia A frAngl orl cel pu-tin 0, slAbdscl resistenta din co in ce mai indarjitl agreco-orientalilor.

Ast-fel s'a int6mp1at,- cfi in cluda tuturor uneltirilorclerului catolic §i ale lesuitilor §i in ciuda tuturor apueft-turilor viclene ale Curtil, care t6te aveafi in vedere con-vertirea la uniune a Romanilor din tag, majoritateaacestora §i anume o fractiune de 128,000 familiI (apro-ximativ 640,000 de suflete) a rfimas in credintl neclin-tita in legea greco-orientalA §i la conscrippunea fficutli

1) Remonstratio juridica iiber den nothleidenden Znstand dersitbenbtirgischen graeci ritus unitorum, (lurch Agenten Hardt-(MO 1745.

180

in anul 1763 a cent sA fie iuscrisA ca neunitg. In za-dar s'aA intrebuintat tOte mijI6cele §i s'aU fAcut tAteopintirile pentru ritlicirea bisericit catolice din Ard6l, inzadar s'a instituit la Sibiiu spre scopul acesta o comi-siune specialA, din care fAcea parte §i Episcopul de ritlatin ; sArAcia §i lipsa de indemAnAtAcie a preotimil ca-tolice inferi6re ad fAcut peste putinti sporul catolicismu-MT in parte §i pentru-cA, pastoril reformati §i cei pro-testanti, care aveaii mai multa culturA §i toto-datA

§i o mai bunA situatiune materialA, ati §tiut sA impe-dece la timp trecerea la catolicism a poporanilor s6l.

Preotii acatolici §i servitorii bisericilor ori al §coliloracatolice se mai bucurat apoi atAt in timpul functionAriilor, cat §i dupl ce erail concediati fArA de vinl de anu-mite prerogative §i favoruri, de care preotit altor con-

fesiuni nu aveaA parte §i care cAdeati in sarcina celor-

l'alti contribuabill al tinutului. De aceea guvernul 41dedea silinta pe deoi arta sA desfiinteze aceste preroga-tive ale preotimit acatolicc, iar pe de alta de a impe-deca pe tinerii acatolici de la visitarea academiilor §i auniversitAtilor germane din strAinAtate, pretextand el suntin tali destule a§cdAminte de inv6tAmAnt 1).

In tot casul mai u§or, dar nu direct, ci numai in formauniunii a r6u§it planul de a cA,§tiga pentru biserica ca-tolicA proseliti printre RomAnil de legea grec6scA, cadaid poporul putea sa fie mistificat prin identitatea cul-tulul Extrem la unitl §i neuniti §i ademenit sa creada,cA §i cultul intern e acela-§i, mat ales cl multimea ceamare se multume§te cu cOja externa a lucrurilor §i in

1) Kaunitz a Bukow, ddo Schönbrunn 13 Matti 1763.

181

nqtiinta sa nu se si mte indemnata a le scruta i mie-zul §1 ast-fel §i in casul acesta a nu se preocnpa deloc de dogmele, prin care biserica unita se deosebia decea neunita.

Numele unit, dupa, experientele facute, suna fail in-doiala a ceva grozav in urechea orili-carui Roman delegea grecdsca i avea in el o nota de apostasie, dar dealta, parte in timpuri lini§tite era de obiceiii destul aconverti pe preotul unui sat, pentru-ca intrdga olqtiesa-1 urmeze la uniune §i sa-Y lase parochia i veniturileei. Dach in timpuri mai lini§tite i, in genere, mai tar-4ifi casurile de feint acesta s'aa ivit mai cu anevoiamai rar, causa a fost numai premenirea i reintarireaelementului ortodox grecesc, ci tot odata num6rul preamare §i lipsa de cuItur i de avere a preotilor unitiha promisiunile pripite §i ast-fel neimplinite, precumlipsa duhului blandetei la EiAscopul unit ne dati i ele

explicarea acestui lucru.Intarirea ortodoxiel grece§ti a resultat din frmnt-

rile ale timpulni agitat din inriuririle coreligi-onarilor din 16rile mine §i mai ales din presiunea pecat de ascunsa, pe Mat do energica a scaunului Metro-po!itan din Carlov6t §i a luat, favorisata §i de alte Inn-pregiuräri, n4.te proportinni atat de amenintatOre, IBMCurtea din Viena a renuntat in sfir§it la incercarile dea impune uniunea cu forta i a tolerat legea urgisita, care cutoth identitatea formelor exteriOre nu voia s recunOsca pe

Papa, läsandu-l-o celor ce nu voiali sa se lepede de ea.Asupririle confesionale eraa insotite §i de multe alto NumerOsele

miserii de natura politica, economica ori sociala, care II fa- cat!

ceati poporuluT greti prigonit cu destivNire nesuferita viata. sele lor.

§i

§i

religionare

182

In curand s'a pornit o emigratiune in masse a popu-ratiunii române, §i guvernul, cuprins de spaima, a in-stituit o comisiune speciala, ca sa cerceteze causele de-popularii. S'a constatat, ca aceste sunt starea injosit6rea poporului in genere, in deosebi grelele biruri ce-1 apasa§i mai ales robota ce storcea §i maduva din 6se.

Romanii, de§1 cel mai numaros popor din tall, nuformati o natiune recunoscuth de leg! §i nu putea nicialt-fel sa se constitue in viata practica ca nationalitate.S6rta lor era trista §i mai prejos de t6te postulateleumanitatii. El' nu ma admig in functiunile de stat, niciin cele provinciale §i nu puteaa sa intre in bresle, easa-§1 ca§tige qualificatiune §i sa inainteze.

Uriti §i despretuiti de cele-l'alte nationalitati din tall,esclug de la prerogativele §i de la folOsele publice, apa-sat! §i asupriti in ace1a-§1 timp de gurern, admig nu-mai la ghimpii O. Bic! odata §i la flOrea trandafirulub,avisati numai la sine §i neinvredniciti de nimeni de aju-tor, Romanii nu putea sa aiba adevarata tragere de inimapentru tara !or, care nu-i trata ca pe ni§te adevarati filai ei, ci trebuia din contra sa aiba repusiune fata cu

cele-l'alte nationalitati §i Nä cu guvernul, care-i soco-flail drept numai pejumatate Omen!. i intocmai precumlipsa de drepturi §i asuprirea se iutindea cu acea-§I as-prime atat asupra intregulul popor, cat §i asupra sta-rilor, claselor §i indiviOlor ce faceaa parte din el, popo-rul roman s'a unit §i el in t6te *tile intr'un simtimantde ura §i in o resistenta efectiva contra starilor delucruri.

Aceste-1 apasail mai ales pe plugarul roman in doua

183

deosebite forme, fie ca imposite exagerate, fie ca robotainsuportabila.

N'are, in genere, sa ne puna in mirare marimea im-positelor inteun stat, care In urma relet chivernisirT aregentilor de maT nainte se afla in primii ant de dom.nie al Maria Tereziel in continua strimtorare de bad §ifusese nevoit a face marl cheltuell In rfisb6e. Dar 1.611

ce istovia poporul nu consista nunial in marimea impo-sitelor, ci maI ales In impartirea lor nedr6pta, volnica §iasuprit6re, precum §i in nerationala procedura urmata laIncassarea lor.

Impositul anual so sporia de regula atat de repede,heat abia dupa qase ant a ajuns A fie intreit ; 'Inca

mai repede se sporia in tinuturile, din care emigrase oparte a poporatinniI, fiind- ca locuitoriI rema§i erati obli-gatI a plati §i sumele impuse fugarilor. Autoritatile in-feri6re considerafi nu numal executiunile militare, ci totodata §i arestarile, precum §i ofili-ce alt soifi de siluirefie el ori-§i-cat de aspru, drept un niijloc iertat §i po-trivit pentru incassarea impositelor.

Intel6pta Maria Terezia a facut, ce-I drept mult pentrucurmarea acestor rele, §1 organisatiunea financiara or-donata de ea in anul 1747 §i pusa prin comitele Haug-wiz in executare a adus mill uprare ; dar refor-

mole ei, intrerupte prin maI multe resb6e, Duni incetulcu incetul ,ii putin cato putin aa putut sa patrunda pinain ird61 §i sa inlatureze neorinduelile de acolo.

Intr'un limp, clad impositul pe Ovrel facea in mediecate doui ilorini de cap §i clte qece florinT de familie, osuma, care dupa Impregiurarile de atunci nu p6te sa fieconsiderata ca fiind mica, Ormanul §i neocrotitul popor

184

roman, care §i prin nurn6r trhgea asupra sa deosebitaluarea aminte, trebula sh fie maT putin crutat de im-posite marl §i nedrepte decat cele-l'alte nationalitati,care maY ulior erail in stare sh se apere de sarcini preagrele.

Cu tOte aceste multi dintre 6menil de stat influentlsli gandiati maT mult sh urce de cat sh scan, sarcinile.

Episcopul catolic de Alba Iu lia Bhjtai, In istoria Ar-ddluld bine-cunoscutul om de Incredere al guvernuluT, ami-cul 0 protegiatul cancelarului Kaunitz, nu s'a sfiit a pre-senta un proiect pentru sporirea impositelor, care ar fiadus pe Romanit §i alt-fel greh Incercatl WA Indoiall lamarginea ruinel economice, dach bunul simt al Id Kaunitz§i al Imp6rhtesel nu l'ar fi zhdarnicit. Duph acest proecturma ca poporul roman sh fie In virtutea num6ruluT s611mult maT impus decat natiunile recepte Impreunh : pe candadech aceste eraö impuse cu 550,000 florinT, RomaniT

ar fi avut sa plht6sch 670,000 florint.MaT adênc time phtrundea In viata economich a Ito-

manilor o alth rank nesuferita organisatiune urbariall§i robota insuportabill.

Robota era, In genere, prea cle multe felurT, prea vol-nic determinath, prea aspru executata §i prea la timpnepotrivit ceruth, pentru-ca sh DU aduch neardrat de-plina ruin morala §i economich a iebagiuluT roman.

'Me chile 0 tOte mijlOcele pentru procurarea mij16-celor de existenth proprie 0 pentru agonisirea sumelorce avea sh plAt6sch drept imposite chtre stat, IT eralllobagiului inaccesibile In urma uneT sarcinT aphsht6re,care cuprindea In ea un Intreg lant de abusurT Iii Im-pilari lipsite de m6surli determinath.

185

Multi dintre domniT de plmOnt II siliati sh lucrezeOpt6mant de Oi le de- artndul Incepend robota Luleasfiqind-o Sambata. Alt1 domni de phment cereali, ce-1

drept, numat cate tret 4i1e de roboth pe shpt6mana, darno socoteah Litre aceste §i 4i1ele ploioase od alt-fel ne-potrivite pentru lucru, care ast-fel Wear' In sarcina io-bagiulut.

Tot atat de grea §i de istovitOre pentru acesta era§i obligatiunea de a face In serviciul domnulut de ph-maid en carul Oh, pe cheltuiala sa §i. f6.rh de nicl 0rhsplath drumurt lune de cate 10-14 qile.

Iobagiul mat purta apoi sarcina unlit bir de 10-22fiorint pe care avea sh-1 p1at6sch In fie-care an domnu-le de phmant duph, Intinderea og6relor, pe care le folosia.

Dijma o dedea din tOte soiurile de bucate, ba'n uneletinuturT chiar §i din legume.

In uncle tinuturt sarcina roboteT n'o purta numal ioba-giul, §i totodata §i sotia hit, care trebuia sh Ord §ish tese la curte In vreme-ce sotul et muncea in camp.

In fundul regiti iobagiul nu avea, ce-T drept, sh sit:Ma de asemenea rele, fiind-ch aid erah numat supuelibert, dar se ivea §i aid un alt-fel de asuprire, chci sepuneail pe toti locuitorit, ded §i pe supu§i1 Ebert, fOrteadese-ort birurt extraordinare §i taxe nationale.

In tot ArdOlul era In vig6re legea asprh : stithul nuare nimic afarh de resplata muncit sale (rusticus prae-ter mercedem laboris nihil plus habet); supusul nu puteadecl sh lee In stapanire nicl phmAntul sthrp, pe care l'aflout productiv din propriul lilt indemn, ci domnul dephmAnt avea dreptul de a lua de la densul cu o mid,rlisplath a munce ogorul ameliorat.

1 86

0 skth mal putin grea aveat, ce-I drept, supu§if Ii-ben (inquilini), care mime o cli pe spt6mânh erah da-tori a face roboth, iar restul timpuluf puteati sal pe-tr6ch duph placul lor, ba, platind taxa de plecare, unflorin unguresc, puteat sh plece nen** §i sh se RepIn vre-o alth localitate. De aceea multi doninl de pamOnt,mAnatI de egoism, I§i dedeat silinta de a declara pe su-pu§ii liberi drept iobagi, §i prea adese-orl rhuOah cuacdst a. mistificatiune, contra chreia direghtorii comitatengdispug a intra In voile lor, nu fAceati nici o obiectiune.

Cu aceste miserii precumpenitke mal erati Impreu-nate §i altele de importanth secundarh.

Fie-care sat era dator sh cumpere de la domnul dephniPnt un butoiti de yin §i sh-1 plht6sch In bani gata,avea al nu nevoie de el. Dreptul domnilor de phrOntde a vinde yin td rachiu avea decl urnihri strichci6sepentru supu§1 i anume II silea pe ace§tia indirect lanecumiatare, cacl erati obligatI a da desphgubire pentruperderea suferith de domnul de phment prin schderea bèu-

tiirilor sthtute prea mult timp. Jurisdictiunea comita-tensa competenth nu numaT cit nu tinea sdnih de plan-guile i(bagilor, ci tinea cu domnil de phment, ale eh-rora voturi emit hotarltke la alegerile comitatensededea §i. alt-fel silinta sa Inäbue asemcnea plângeri §1

sh le zadarniasch. Ast-fel supp§il phgubiti numaI rar seInt tmplh sail Tee Indrästi6la de a ph§i pe fath ca jeluitori 1).

') Raportul comisirmil de ancheta in cestiunea familiilor ro-mfine pribegite din Ara& in Moldova, ddo Milli, 14 Septemvrie1 746. Comisad erau apitanul de eavalerie Mayertheim §i ofiterulMizmann de la comisariatul general de r6sboiti (Generalkriegscom-missariat Amtsofficier).

§1.-§1

187

Dreptul de jeluire era de altminteri chiar prin sinestep, eaci pe de-o parte clasa Ina Het nobiiimt, domnil

de *ant, avea dreptul paloplut (jus gladit), adeca ju-risdictiunea asupra supu§ilor §i dreptul de a-I osandi peace§tia la marte, iar pe de alta domnit de 'Anent, carefaceat parte din nobilimea in feriOrd nu puteati sa, fie

obligati de cat a plati o amenda de 40 Ilorint pentruexecutarea MA, de judecata a nut iobagiti. Mara deacdsta iobagiul, care nu avea calitatea de persona In sensjuridic, nu putea sa porndsca contra nimenuia proces,§i numai domnul de pament ca representaut legal, puteasa parte preces In locul Int. i e lucru Inteles, ca re-presentantul nu are sa parte in numele iobagiulul sedproces contra sa Insult. Mana guvernulut §i a nobilimiiapasa, ea In deeb§te, §i In amenunte grct asupra popo-rului de la tara.

Suferind de acosta lndoita asuprire §i ne mat putandspera nici un ajutor, poporapunea romana, atat cea unitacat §i cea neunita, §i-a cautat mentuirea In emigrare.Adunatä In cete mart, Inarmata §i organisata, ducen-du-§i cu sine vitele §i avutul transportabil, ea a pribe-git pest() munti printre stancile de peatra, prin codri

selbatict, parte pe drumurt Inca neumblate, parte pepoted necunoscute §i a trecut luptand cu multe greu-tap In Moldova Invecinatd, uncle era trash de fagadu-inte adimenitare.

Dorut de pribegire, de§teptat o data, s'a intins re-pede, a devenit epidemic §i nu putea sä fie nict Inalm§itcu armele, nict potolit prin asigurart ; el, din contra,s'a initetit §i a dus la Invederata pustiire a terit, eandguvernul, luand hotartrea de a organisa grauita militard,

188

a facut Incercarea de a combina presiunea militara engreutatea birurilor.

Raul a crescut afara do aceasta §i prin emigrart si-lnite, care aa lost impose In fundul regiti de Invrajbi-rile nationale.

Natiunea sas6sca s'a simtit Indemnata nu numatturbure In cultul lor religios pe numarop Romant, careerat a§e4ati pe teritoriul administrat de ea §ineasca In prerogativele lor, ci tot odat sä4 i alungepe acgtia cu puterea, A, le &line casele i sä distri-bue og6rele lor tare fill el propril.

Nu mat Incape cu t6te aceste nicl o Indoiala, ca IncaIn virtutea diplomel emise de regele Tlngariel Andra II.to cestiunea posesiunii teritoriale §i a folosiril apelorRomanit §i putin numeroOT Rutent (?), ca vechi paWn-tent al triI, staa pe fundul regit In fata Saibor pri-mitt §i colonisatt de regele G6za ca 6ment de o potriva§i cu acelea-0 drepturt 1).

Inca de mat multY ant Romanit alungatt, cat §i eelamenintatt cu alungarea facusera jeluiri staruit6re contraacestut atentat de deposedare, care se §i pusese in exe-cutare, iar Sqll se ragamaa in justificarea lor pe de-cisiunea favorabila pentru dan§il a mid comisiuni de ancheta exmise de guvern In cestinnea ac6sta, de§i comi-slunea ac6sta trecuse peste Insarcinarile el §i ast-fel se

1) Regele Alldreiii. dispune adect in diploma emisi la 1221 infavord Sai1or arm Którele :

Praeter supradicta sylvarum Blacornm Bissenorum (Ruteni)cum aquis um communes exercendo, cam praedictis scilicet Bla-cis et Bissenis eisdern contulimus, ut praefata gaudentes libertatenulli inde ser vi re teneantur.

sa

sa-T jig-

189

pronuntase afarg de competenta el. Guvernul a §i opritapol printeun ordin formal procederea nedrdpta a Sa§i-lor, pc) care i-a pus §i ImplirM6sa la locul lor.

Depopularea Ora parte prin pribegire, parte prim go-nire a jignit In mod sinititor interesele domnilor de pa-maid §i cu atat mar virtos pe ale Statuld, care aveatrebuintg de banl §i. de solday. Cu bite aceste mulldintre barbatii care faceafi parte din guvern, erali de

*ere, el un alt interes me superior, al religiunii, me-ritg mal multg consideratiune §i ca emigrarea celor ne-multumitY are sg fie lasata libera In virtutea acestuiinteres ; spiritul de resistentg Inclipätinata urma sl fie

Ingbu§it chiar .iii cu pretul acestel perderi de 6menl.Representantul cel mal de frunte al acesteI *ell era

infinentul Episcop de Alba Iuliu Bajtay, un membru alguvernulul transilvan, care stiiruia, ca Curtea sa nu tiesOmg de amenintarea cu emigrare a Romanilor de laBistrita, cad, ap IT scrie el luI Kaunitz dad Inadevèr ar fi emigrand, Imp6ratOsa ar put6 u§or sg-Tinlocuiasca fie prin invaligil, care sunt §i alt-fel o sar-ciug pentru (lama, fie prin reducerea cator-va regimente;ear dad ar fi sg nu emigreze, exemplul de asprime ces'ar da ar tine pe toti RomaniI In cuvenitg supunere.

Kaunitz i-a r6spuns : ImpgratOsa dore§te sg se evitetot ceea ce p6te sa fie luat drept pretext pentru emi-grad, fiind-cg ea In virtutea principialul el neschimbate condusg de gandul de a face tot ceea-ce p6te pentrusporirea supu§ilor s6T, care constituesc chiagul puteril elpropriT, cat §i al bogatieI §i al positiunil politico a mo-narchiel. Imp6ratOsa e deci de piirere, ca perderile cau-sate de emigrarl nu pot de loc A fie reparate niciprin

190

Inlocuire cu invalip, Did prin reducerea regimentelor,chci toti ace§tia sunt supue realY, care se aflh §i acumIn tall, §i noua lor Intrebuintare nu ar fi un mijloc pen-tru Inlhturarea schderil efective a actualei poporatiuni§i nici ch p6te sh fie considerath, drept o u r mar e firdscha emigrhrilor. In vIrtutea aceluiali principit Imphrht6saapron, porunca, In virtutea chreia natiunea shs6sch a fastoprith de a face Incercarea pe cat de nedr6pth, pe atatde inexecutabill de a alunga pe Romani din casele lor 1).

De§i avea deci aceiali preferinth pentru nniune, pu-terea centrall §tia mai bine de cat organele el sub-ordonate sh sustinh dreptnrile §i interesele statulul fathcu biserica §i sh le validiteze In cas de conflict.

Fr6mêntkri Starea materialh insuportabilh, care silise pe popora-din cc in co

maY qi In-tiunea romang panh chiar i A-0 phr6s6sch tara, era un

nabuOre cu revers al mult mai nesuferitei siluirI ce i se Mem Inputerea ar- adancul vietil sufletqti numal de dragul uniunif iii se

mata-punea cu t6te mijI6cele de violentare ale guvernului Inexecutare.

In urma legitimel resistente, pe care o opuneati Romaniy,s'ah sporit turburkile religionare; mai intervenind apoi§i Instigatiunile pornite fie de la amicil uniunii, fie de

la protestanti, care toti Autati sh, pescuiasch In turburocu folosul confesiunii lor 1 cu paguba celor-Palti, tur-burhrile at degenerat In mai multe randuri In Am&formale, pentru a chrora Inhbu§ire a trebuit sh se recurghIn cele din urml la intervenirea puteril armate.

1) Lettre de l'Evêque Baitay an Chancelier Kannitz, ddo Her-mannstadt, 18 juin 1763. Rdponse du Chancelier Kannitz a l'E-Thine de Transilvanie, Monseigneur Baitay, dclo Schönbrunn, 28juin 1763.

Guvernulul II era intervenirea bine venal, cAcI gbiaprin acdsta ocasiune favorabill spre a resolva dupU bunalul chibzuint4 de odat6 cu cestitinea materiall §i sociall§i pe cea bisericdsca.

Se IngramIdiafi tot mal mutt la Carte plangerile §1

jeluirile flcute de ambele pArtI, Mitt de tulip cat §i deneuniti, care se Invinovatiat unil pe altiY, iar Imp6r1-t6sa, ca A scape de ele, a instituit In Arddl pentru lim-pe4irea situatiunil o specialA comisiune de anchetk carei-a i Inceput numal decat lucrArile sub pre§edinta co-

mandantulul general Baronul Bukow. Acest general, avOndImpreunatU In mantle sale puterea executivl cu cea ju-decAtordsca, a avut nu data ocasiunea de a desfavraenergie, puind la cale expeditiunI militare contra Ro-manilor, ba cate odata §i contra Mutton Mal malt inca crescut puterea luI §i mal des a fAcut Intrebuintarede ea dupU ce In titnpul anilor 1761 1764 a ocupatpe MO positiunea de comandant general §i pe cea deguvernator §i prepdinte al guvernuluT, un timp, In carepredomnia legea martialk prin care ordinea extern1 era,ce-I drept, asiguratk dar suferia mutt dr6pta chiverni-sire a afacerilor.

Lovitura ce sedin Ardei nu eracontinuare contracare urma 86 fie

191

pregUtia asupra Romanilor credinciog Ince:Artie doIndreptat6, numaI contra acestora, ci ca ailne esZebilore.

Intregel ortodoxil grecqtI din Austria,Incetul cu Incetul Inbucalatitk apoT

resturnatä §i In cele din definitiv desfiintatl. Cel dinCarlovtit au *runs perfidul plan de operatiune al pro-pagandel iesuitice §i ail luat hotkIrea de a se apropiade Ard6l cu atat maT cu din adins, on cat mai mita81E41 41 dedeaii ceT din Vieua sh-I isoleze pe ortodocP

192

grecl din tam ac6sta desfacAndu-I de ori-§i-ce legaturacu coreligionaril lor fie din monarchie, fie din straina-tate, pentru ca sa-T pita cu atat mai u§or converti dupace vor fi rams lipsiti de ori-§i-ce ajutor. Cu deosebiremult s'a preocupat Metropolitul Nenadovicz de cestiuneaacdsta, dar cu *ere de rad a trebuit sa vada, Ca gu-vernul respinge cererea lui de a i se recunNte In modformal autoritatea archiereiasca asupra Arddlului. Ce-rerea acdsta a fost reInoita de biserica sArb6sca, §i

In urma, de mai multe ori cu acea-§T staruintk dar§i de Curtea din Viena respinsa cu acea-§T Indaratnicie ;ea a fost dar timp mai Indelungat unul din punctele dereclamatiune ale Shbilor. Importanta causel le facea peambele partY Incapätinate, dar le Intaria In acela-§i timppe fie-care din ele §i In hotarirea de a Inainta spre scoppa caT laturalnice §i fara de invoirea celel-Palte.

Intentiunea, ce-T drept, nemarturisita, dar prin milediu dispositiunile luate de el data Invederat pe fata aguvernului era de a-I lipsi Incetul cu Incetul de protipe Romanii greco-neuniti, care eraa opriti de a se puneIn contact cu Metropolitul sOrbesc, cu cel din Moldovaori cu cel din Muntenia, precum §i de a-§I aduce vre-unpreot sfintit de ace§tia oil de vre-un alt archiereti din

strainatate, pentru ca, murindu-le Incetul cu Incetul totipreotii, sa fie nevoiti a primi pa preotii uniti §i uniunea eaInsa-§T. Ear acolo, uncle lucrurile nu se puteati pune cubinele la cale, urma sa intervie puterea militara concentrata.

Metropolitul din Carlovai, nefiindu-i Tertat sa interviepe fata, s'a vapt nevoit a le da pe cai ascunse core-ligionarilor sai strImtorati ajutor §i Imbarbatare. Misi-

onaril Orbe§ti §i epistolele de Imbarbätare ale S6rbi!or

193

cntrierafi Ard6lul, instigat poporul la resistenth necurmatg,contra uniuniY, tineafi In el viug Midejdea de isbaudg,Il Imbarbatati prin asigurgrl de ajutor din partea Sar-bilor i II dedeati sfatul sa stgruie Inainte de t6te asupratrebuintei arptOre de a av6 un Episcop greco-orientalstatornic gnat In tug. Alte revindicgri vor avea sase urmgrOsca abia dupg ce se va fi aHat acest punctcentral pentru gred strlmtorata bisericli greco-orientall,aid acesta !me nu va put6 sa rfingsca de cat dupgce vor fi con centrat dorintele IntreguluI popor asupraacestul siugur obiect.

Efectul acestor momiri instigatOre, resultatui apelulul Circulara

%cut la taria In credinta trebuia, In deoNte, sa. rgsb6sca Epziorsul

§i sa gas6sca un puternic resunet la' o poporatiune, a cgreianeclintitg alipire catra legea pgrintilor nu avea nevoe decatde o u§6ra adiere, pentru ca All Yee avant, §i care Inurma uneltirilor perfide §i a volniciel predomnitOrel po-litict de uniune era prea Inclinatg a primi fgra de

§ovaire mana de ajutor cc i se Intindea din Carlovgt.

Mi§cate pang in adancul Mr afi fost inimile maY ales Inanul 1751, cand Metropolitul sarbesc le-a adresat celorstrImtoratl un calduros apel 0, fail de a maY cere dela guvern Invoirea, de care ar fi avut fail Indoialg ne-'Me fata cu o diecesa, asupra cgreia i se refusase ju-risdictiunea, le-a trimis tuturor locuitorilor ortodoc§i atArdOlultd o circularg bine-voit6re i chibzuita §i a ran-duit, ca ea sa fie dog din ora§ In ora§ 0 din sat In sat,pentru-ca orY-0-care credincios sa o cun6scg.

In scris6rea ac6sta, care era emisg atat In numele

Metropolituld, cat §i In al celor-l'altY Episcopt §i frau-tag bisericqti al' Sarbilor, de§i maY ales autoritatea Me-

44,075. II. 13

14

tropolitulul Tose In ea la iv616, se da pe fatA no nu-maT zelul religios, ci totodatl §i hoftrIrea §i bunul simtpractic al autorilor.

Cu adenc4 i uniilitit resignatinne, a§a se qice InscrisOre, adregm youe fratilor i fiilor, care trAitlin tot Ardelul, In tate comitatele i scaunele i martu-risitT credinta drept credinciasa a bisericii r6sAritene, orugAminte : A sosit timpul, ca sA v rostitl In ceea ce

priye§te credinta vOstrA, sit spunetT adeca, dacA doritT

orT nu sA y6 vie tin Episcop de ritul grecesc neunit ;citci dacA 110 0 yeti cere voT -0 un asemenea Epis-cop, nu are fari Indoiall nimeni sit vi sa impunA Code-a-sila. SA §titi adeck cA Imptirat4sa IT las6Card natiuni vole liberA de a st'Arui In legea pArintiloreT ; ImOrat6sa ea InsAlI ni-a rAspuns, cA ea nu silo-e§te pe nimeni in credintA, ci yol pornind dinliberul vostru Mem, primiti uniunea, pentru care nuse face nicT o siluire. In acelali seus se pronuntA §i

tate raporturile trimise Imp6rateseI de prectii unitT

de guvernator. 'VA Oic eT, ceretl cu MAtara uniunea fArA nicT o siluire ; old ca ati cerut vre-odata, fie de la govern, fie de la guvernator sa, vi sA theno Episcop neunit, ceea-ce nimenI nu -ye refusa nimenInu 0 oprqte, ceea-ce inse nimenI dintre voi nu a cerutca,c1 orTli-unde s'a dat pe fatA o asemenea dorintA, ce-rerea a fost ascultatA fart de Intailiere §i i s'a Incu-viintat poporuluI dupA dorinta inimii luT §i dupt ale-gerea 101 Episcopl de legea lui. ET bine, de cate oil amstaruit pe MITA voI In scrisele nOstre sl 0 adunatlrepresentantl din fie-care sat al Oril, sA mergetI In fataguyernatoruluI i sit declaratI, cl nu Yeti primi de loc

ui

Insi-el,

195

Episcop unit ! Sa §tiv dar, fratilor, A e lucru lamurit,ca daca, voi In5i-ve nu ye yeti duce sa, faceti fata, In

fata, cu guvernul cererea acesta 5i A staruitY toti In-tr'un gaud asupra el, Yeti deveni cu Ma siguranta 5!

neconditionat nemti (adica eatolicl). Acum se daii de golfeluritele momell miucinOse ale preotilor unit% care pevol ye IncredinteA, A ei se tin de ritul grecesc, 5i Inacelall timp le spun Catolicilor, ca et sunt catolici :6menil aceltia mint pe ambele parti. Ve rog, cre5tinilornu ve leptidati de legea YOstra parintesce, ci duceti-ve

en top 5i Intenn glas la guvernator, cereti papporte51 declaratil fara de frice, 5i cu barbatie, ca voitI sii veducetl la Curtea Imperatesca 5i ca yeti cere acolo sa vise dee un Episcop greco-oriental din Carlovet. Nu ye te-meti de Millie; pentru o asemenea cerere Du s'a croitDid pedepsa, nici o3anda la mórte : ora hotarkil a sunatfuse, 5i Episcopul e gata de plecare. Sa yie deci din fie-care scaun 5i din fie-care comitat cate un delegat aid,51 sa facetl tot odata o lista exacta despre numerul sa-telor, 5i In fie.care sat sa numerati credincio5il, careresping uniunea 5i In sfir5it un registru nominal pentrulocuitoril ce tin In fie-care sat cu tarie la credinta, sub-seriindu-se fie-care. Ve conjur decl, fratilor, puneti- ye

cu WA inima pe lucru, nu crutatl nici o osteneall, cu-trier* din sat In sat, sfatuiti-ve Intro vol, alegeti oa-meni chibzuiti 5i credincio5i, care A fie trimig aid. Iremai conjur apol, fratilor, nu trimeteti pe ace5ti barbaticu man go% cad 5titi prea bine A MA de cheltuellnu ne putem apropia de eel' puternicY, nicl putem stra-bate terl straine. Adunati din fie-care sat cate un florincel putin, 5i acela, carnia IT yeti Incredinta banil, A se

196

lege cu juramant, ca nu IT va Intrebuinta de cat numaT§i carnal In acdsta trdba, ob§t6scii.

Ear cat pentru noi In deosebT, sa §titT, fratilor, ca

nol ne vom da multa silintä, vom bate la p6rta CurtiTImi arate§ti §i vont stärui din t6te puterile la top ceT

puternicT §i la toil Episcopil. Noi nici ca putem acurnde cat sIt va aducem la cuno§tinta Imparta§irile cefost facute tie delegatil Imparate§ti §i resolutiunea ce nis'a dat din partea Tronuld. Dar de ce am mal §i lungivorba pad, ce nu vom fi obtinut alta hotarire ?! Imbllr-bIttai-v tied, fratilor §i cre§tinilor, §i ducetl tu depli-nire ceea ce va sfatuiram a face ; noT din partea 'Astra

vom ajuta din t6te puterile n6stre. Amin, amin,amin ! ').

Acest apel a capt pe pament roditor §i nu.a lamasWA de efect. Toll RomaniT, care nu fusesera and fieprin convertire, fie prin vicle§ug, fie prin amenintarT de-terminatI a prirai uniunea, ded barbatil covIr§itorT prinnumar §i prin vaqa al natiunii, ail prima cu recuno-§tinta acest sfat venit de la Carlovat, urmat In-tocmaT, ail trimis deputatT la guvern §i all cerut sta-ruitor §i cu hotarlre sa se institue un Episcop greco-

oriental pentru Ard6l.Metropolitul sarbesc a intervenit §i el la Curte pentru

Implinirea acestel cererl cu atat mal staruitor, cu catcererea facuta acum de Romant Inlatura obiectiunea ceIn attte randuri i se Mose, cIt poporul ar fi ales dinbuna luT vole uniunea §i chiar In virtutea positiuniT sale

Epistola Karloviciensium ad Valacbos Transylvanos graecinon uniti Ritfts, ddo Karlovicil, 8-a Decembris 1751.

olaf

vA

Pad

197

avea dderea de a interveni In favorul coreligionarilor

nedreptgiti.Curtea din Viena Inge era strImtorat6, Intre o concesiune

In principiil admisibill §i Intre primejdia ce pentru po-poratiunea unita putea sä resulte din acordarea acestelconcesiunt i nu MIA de temeit se temea, c uniuneaIntrodus6, In prip6, §i numat superficial in viata poporu-lul va dd6 jertvA in rivalitatea el cu biserica greco-

orientalä, care ar fi avut ast-fel sfi prim6scl un punctde raym §i de concentrare In Episcopul, pe care §i-1cerea. PAreri le §i propunerile celor mat de dpetenie §imai autorisati dintre sfetnicii corbel erati Inse atat dedeosebite i atAt de disparate, Incat nu se putea faceIn virtutea lor o propunere comuna §i nimeni nu puteasa, dee garantie morath, c vre-una dintre ele e sin-gura bunA.

Trecand cu vederea cele-l'alte greut4T, necesitatea delua In cestiunea ac6sta o hotarlre cadea Intr'un timp

grefi pentru Casa domnit6re, In periOda r6sboiului d e

§apte ant. i nimeni DU Indr6znia st Tee pentru pro-punerea sa cu t6t6, Increderea asuptilt Intr6ga r6spun-dere, ca poporatiunea nu va porni spre turburart, nu vaemigra ori nu se va r6scula, dacfi nu i se va Implinicererea, iiici cA. nu va fi sacrificath uniuuea Insghcbat4prin o lucrare de peste dna-pa de ant, dad Impli-nindu-se cererea Romftnilor, religiunea greco-orientalfi, vaajunge la predomnire

Intelegerea asupra unet propuueri comune era Intre sfet- Difente pro-nicit coronet peste putiup chiar §i fr ca sfi se mai Ora, puenoelriadre

vre-o garantie In ceea ce prive§te succesul, del el se

depärtail unit de &tit In trei directiuni. UuiY ineat

sW1

a

depligi.

sg,

198

se mhtie organisatiunea religionarl de pad, Hum aortodoc§ilor grecesti din Ardel, deci dispositiunile In ate deImp6ratul Leopold I ; altiI, Intre care era §i comitele Kau-nitz, sthruiati sit se numdsch, pentra cre§tinil greco-ori-entail din Arddl uu cap bisericesc neatIrndtor, care nne subordonat fath cu Metropolitul din Carlov6t §i chruianu i se dh diguitatea §i positiunea de Metropolit, ci nu-

maY cea de Episcop exarch (Episcopus exemtus). La aasthpropunere s'ati alhturat Mare§alul suprem al Culla Co-mitele de Ublfeld §i pre§edintele deputatiunii aulice iliriceBaronul Bartenitein, !Ilse numal fdcAnd din ea prin mo-difichrT esentiale o a treia propunere §i anume, ca both-rlrea de a se Infiinta noua Episcopie sh se Tee acum,dar sh fie tinuth In secret OA, N un timp priincios §iEpiscopul nem& de la Buda, Dionisie Novacovid, sh fi4chemat la Carte, pentru ca prin ascuns sh, se Incdph cuel negotierI cn scopul de a-1 face inofensiv. De§i Epis-copul acesta era om modest, moderat §i Inghduitor, eraconsult sh se Tee §i fait cu ansul cuveuitele m6surfpentru casul, ch fie din ambitiune, fie din vre-un alt In-demn s'ar Incerca sh Induplece a se Intbrce iar la le-gea phrint6sch pe Romhoii trecutl efectiv ori numal Iaaparenth la Uniune. Episcopul designat urma dui srk fitrimis In Ard6l numai duph ce se va fi restabilit pacea,adech Inteuu timp, cand cate-va regimente Imp6rate§tivor fi fost dislocate acolo : de o cam (lath se puteall ur-ma In tOth tigna cu Dionisie negotierile pentru punereaN cale a lucrurilor, molcomindu-se In acela-§I tiny §iImphcIuindu-se Romanii neunitf din acea provincie prinasigurhrl de ocrotire §i de ajutorare date de guvernul triiIn numele ImpgrateseI; Episcopul acesta avea, In sfIr§it

199

sa pastreze pe Irina noua diecesa fara de nicl o res-trictiune i pe cea de Buda, caci numaT din urmarilece se vor produce se va put6 aprecia, daca noua Epis-copie are s fie dainuitore or numai vremeluica.

Imperat6sa sovaia Intro deosebitele Oral bine Inte- opiniunea de-

meiate si nu putea sa se hotarasea cu tót inima pen- ciscietuaiurn-

tru nici una din ele.hiind s6ma de importanta cestiuniT, care cerea o ma-

tura chibzuire, ea a recurs, dupa ce a ascultat pareriletuturor celor-Palti ministri si ale presedintilor direga-toriilor aulice, la cel maY de frunte dintre sfetniciicare era tot-odata i cel mal cbibzuit i cel mai inven-tios, caucelarul Comitele Kaunitz, canna i-a trimis pro-toc6lele con ferentelor, In care-0 exprimase and mainainte pärerea, cer6ndu-I sa-T si dee Mica odata si In moddefinitiv opiniunea. Opiniunea ac6sta e un act importantcare caracterisha pe omul de stat bine cumpenit.

Pupa ce declara, ca mentine i acum fail de nicl unadaos i fara de nicI o scadere votul s6h cuprins in pro-tocolul conferentel de stat, pe care l'a dat dupa cea maibuna a WI pricepere i a tOta constiinta, el urm6za.

,Inteleg inse prea bine, ca v6 vine f6rte greh Maje-statii V6stre sa resolvati In fata parerilor deosebite In-trebarea : daca e sa li se acorde greco-neunitilor din

Ard6I In conditiunile propuse de mine un Episcop exemptoil ail sa fie lasate lucrurile In starea lor de acum.

Eli m'am rostit pentru primul mod de resolvare, fi-ind-ca In Me cestiunile privit6re la pr6Inaltul servicidImi dah silinta de a evita m6surile paliative, care de

obiceid mai mult strica de cat folosesc, de a stirpi r6uI

el,

celarulul.

200

din rhd6cinh §i de a privi lucrurile cum ele aunt, earnu cum ar trebui sh fie."

Dac'am putd sh ne magulim cu speranta, eh celln-shrcinatI a pune In executare Inteleptele §i dreptele nig-sari luate de Majestatea VOstra contra grecilor neunit1

s'ar purta cum se cuvine §i §i-ar face Indeplin datoria,nu ar fi greii sh gasim alte mijlóce priinciase atat pentrustat, cat §i pentru religiunea dominanta. Dar duph fe-luritele experiente, pe care le-am facut, trelme sh considersperanta ae6sta ca ceva zadarnic ; act Inclinarea spremijlóce silnice §i ura contra Ilirilor e prea adanc tura-acinata, pentru ca sh putem spera vre-o schimbare inprivinta acdsta.

In impregiurhrile de astä-0 ar fi inn mai mult decat clef §i cand lucru prea de tot primejdios a da oca-shine pentru rebeliunu, pentru emigrari oil pentru alteurmarI cu deosebire stricaciOse §i a nu ava In acela-§1timp §i mijlOce IndestulatOre pentru Impedecarea r6u1uT.

Cele cate-va miliOne de greci neunitl, care traesc subpralnalta ocrotire a MajestAtil VOstre, ah dupa parereamea modesta sh fie privitI ca o comOrh, §i ca uu ade-vtkat ginvaer al Inaltd case domnitóre, din care In viitorse vor put6 trage folóse cu mult mai mart de cat panaacum, dach vor fi nume aphratI cu energia cuvenithcontra orl-§i-carei asupriri, nedrepthtirI §i legitime re-clamatiuni §i condug ast-fel, cum &ph regulele precau-tiMill are sh fie intimpinath o natiune asprh §i re's-

boinich.

Cat pentru Romanil din Arde In deosebt, votul metumilit pare a se isbi de obiectiunea, ch prin acdsta uni-unea de panh acum ar ajunge la decadenth deplinh. Pe

201.

cat de putin all Indrasni a o pune adita la Indoialä,dad drept Episcop exemt ar fi ales un preot grecesczelos §i ostil §i dad nu s'ar tin6 s6ma §i de alte mij-like impuse de precautiune, pe atat suut de sigur, ca

un Episcop exemt prudent, pe care §i interesae 10 11Indemna a se feri de orIli-ce pas grqit, se va feri cumulta Ingrijire de a jigni uniunea §i de a da ocasiunepentrn reclamatiuni §i ast-fel pentru Thlaturarea sa, bava putd 0, fie Induplecat a lucra spre cel mai marefolo al religiunii §i al statulul, de a trece Insu-§I cuintr6ga obgie diecesana la uniune §i de a asigura ast-fel uniunea In mod statornic, upr §i grabnic.

CasuI acesta pare a fi avut In vedere §i opiniunea

anonima, care mi-a fost prea gratios comunicata de Ma-jestatea YOstra, i care propune ca Episcop pe un Ore-care Dionisie 1).

In mod pe cat de liberal, pe alat de patruzytor a§tiut cancelarul sa scOta lamurit la ivdla atat adev6-rata causa a OuluI, cat §i singurul chip de vindecarea luI. Cada dal adev6rat In violentarea con§tiintelor §iIn ura religiOsa-nationala, iar singurul ldc admisibil, decare se ma putd face Intrebuintare, era In gandul Julblanda §i prevenitOrea iubire de dreptate impreunata cubinevoitOre Incerde de ademenire. Libertatea de orga-nisare bisericdsca, redata credinciqilor de legea grec6scaputea sa, aiba In anumite Impregiurari §i caracterul uneIinvitatiunI de a trece de buna lor voie §1 organisati gatala uniune. Propunerea acestui om nu era In adev6r decat

1) Raportul cancelaruld Comitele Kaunitz-Rittberg catre Im_

plrltésa, dd° Viena, 9 Octomyrie, 1758.

202

improspatarea metodului and din vechime aplicat inAustria de a cump6ra pe poporul acatolic prin hierarchiasa. Era deci nevoie de un Episcop nu numai In favorulRomanilor, ci totodata si In paguba lor, spre a c4tigaprin el §1 cu el poporatiunea lui diecesana pentru uni-une. Adsta, speranta a cancelarului s'ar fi §i realisat,fail indoiala, sub stapanirea ori-Ii-carui alt succesor alMariei Teresiei earl de fiul el. (And Inse sub Iosif H.a rasarit s6rele libertatii de con§tiinta ori cel putin aland' tolerante din ce In ce mai largi, speranta and ast-fel de sporiri a uniunii a trebuit sa devie un fel de mit.

Parerile desfa§urate de Kaunitz In protocolul code-rentet asupra acestui object i precautiunile, pe care le-aadaus la propunerea sa, merita sa fie puse In evidenta,fiind-ca ele sant adevöratul temeiii al hotarkilor luate deMaria Terezia.

Primejdia, 4icea el, nu p6te sa zaca In gre§ita apre-ciare a pershei Episcopulut ce s'ar trimite In Arde,caci dad Episcopal s'ar da mat targit de gol ca insti-gator, care atita poporul contra uniunit, nu ar fi greasa i se puna mintea la lee ori A se recurga la un ex-pedient sumar prin o executare facuta In secret, ceea-ces'a mat Inttmplat adese-ori In asemenea Impregiurart.Primejdia zace, din contra, In poporul roman el Insult,care e §ovaitor, e fa rmecat chiar §i numai cand audede legea Id, §i, stapanit de vala Patriarchului, va fi cu atatmat putin dispus a se lepäda de uniune dupa ce va fi *Matun cap bisericesc ; el va cere apoi aceleali drepturt, li-bertati §i prerogative, de care se bucura neunitii din

Ungaria Inca din anul 1728 ; neat cap bisericesc nu s'armat put6 apoi departa din tail M.A. ca sa se produca

203

In popor o mi§care, care ar culmina In r6scOle §i emi-

gall §i ast-fel uniunea nicl odat6 nu se p6te realisa Indeplin. Puterea armath, ar fi Dili Indoiall cel mai sigurmijloc spre a Infrena pe poporul resvrätit §i spre a-1muia, dar In aceste timpurI de r6sboiu nu se p6te facedecat o Intrebuintare märginith de ea ; cad, dqi ar fidestul s5, se trimith In Ard61 un regiment, cel mult douepentru ca s5, risip6sca pa cel adunatI la un loc §i s6

astlmpere pe cel nelinititY, e bine Intemeiata temerea,ca massele risipite, cuprinse de mal yid, amarIciune,s'ar retrage In Ungaria, s'ar Intari In comitatele Inve-ciliate, care sunt populate mai ales de connationall allor §i, ajutatr§i de wzotestantii nemultunliti, ar aprindeun foc, a caruia Inabufte In fata dupanilor panditod

i a dispositiunilor Indoeluice ale Portil nu ar me fi cuputinta.

Un alt mijloc pentru molcomirea poporuluI agitat arfi acordarea toleranteI, fie a celd op pulite tacite, fiea celd publice, numaI Inge In casul, (6 ea nu-I punepoporuld limite prea Inguste pentru drepturile luI con-

fesionale. Reclamatiunile Romanilor neunitl sunt Inse In-dreptate tocmaI contra conditiunilor §i a limitdor, In

care se acorda toleranta, §i aceste reclamatiunI nu sepot asculta Mil& jignirea con§tiinteT.

Tot atat de Min ar put6 s6 fie en suficieut mijlocde ImOduire instituirea In Ard61 a mid comisiunl deanchet6 Ins6rcinate a examina Impartial reclamatiunileneunitilor de acolo ; th.ci dad comisiunea ascult6 acestereclamatiunI, ea nu p6te A alba, ma mult efect Im -pAciuitor de cat orIli-care rescript Imp6r6tesc, §i ast-fel ar 11 In casul acesta de prisos, ear dad, ea ar res-

234

pinge reclamatiunile, poporul ar remand tot atat de ne-multumit c pan e. acorn si ar gasi nurnal un noa In-demo pentru manifestatiuni ostile, ba p6te chiar pentruo rescOla generala.

Dupa ce expune aceste consideratiuni, Kaunitz IY re-

comanda ImperateseT, ce-I drept, i mijlecele mai 'susaretate, dar numaT cu 6re-care modificarT si combinatecu altele.

Urma decT dupa propunerea lul sa se trimita la gra-nite dime bataliOne de trupe regulate si sa fie risipitede-a lungul liniel de delimitare despre Moldova si Mun-tenia ca avend sa apere Arc Mini de ciuma ivita In acesteterT, in adever inse spre a Inchide tOte trecatorile.

Aceste trupe s'ar putd lua de prin fortfiretele din

Ungaria, care ar fi ocupate de o cam-dath de invaliVI.Comisiunea de ancheth impartial& s'ar iustitui i s'ar

publica si ea in acela fif timnp, dar nurnai dupa mai multeMIT de Vile ar av6 incepa lucrarea. Acdsta cowl-

siune, a careia resedinta ar fi la Sibiiti, ar avd sa td-mita din mijlocul ei rend pe rend cate treT consiliert Infie-care din localitatile pornite spre resc011, pentru ca

sa asculte poporul ; actele s'ar trimite apoi comisiuniiIntrunite la Sibith. Intre comisaril exmisi are sa fie siEpiscopul grecesc neunit, citruia i se da Insarcinarea spe-

ca, visitaad impreuna cu ceT-Palti doT comisariIocalithtile turburate, s. indemne poporatiunea prin sfa-turT blande i prin ademenieri stäruitere a se Interco lasupunere si a se liuiti. Fiind apoi vorba se se castige timp,presedintele acestel comisiuni urma sa primdsca instruc-tiunea secreta de a face CurtiT punct cu punct i farade nici o apreciere raport despre resultatele anchetei si de

cialt,

205

a conduce, In genere, afacerile ast-fel, ca lucrurile sri sotraganeze pilna la asprul timp de iarna.

Drept cuvinte pentru facerea acestor propunerl cance-larul scdte la ivdla urmatdrele patru lucrurl : ca avhdin vedere nevoile rasboiuluT actual, Imparaidsa ar c4tigatimp pentru ca sa restabildsca pacea atat In dug, cat§i In launtru ; a prin o asemenea procedura CorOna nuse obliga la nimic §i ast-fel I§T reservka pentru viitorlibertatea de a resolva cestiunea dupa buna ei placere ;ca, poporul ar trai mat departe plin de frica §i totodata §i de desnadejde §i de Incredere, de MA In fatatrupelor, al caror numdr nu pOte 0,-1 cundsca, de na-dejde In fata comisiunil instituite, ear de incredere Inurnia participariT la lucrarile acesteT comisiuni a untilEpiscop al ski ; ca ast-fel Imparatdsa ar putd, in sfir§itsrt pupa cu siguranta la Incercare fidelitatea §i destoi-nicia Episcopulul maT sus amintit §i. A, le rasplatdsca §iIn alt chip, dad el ar fi facOnd bane servicif.

Sfatul Intelept al cancelarului, In ceea ce privqte Concesruni IA-acordarea §i modul de executare a gasit resunet la Im-

0rci. lel tnet a'irnecTo

raratdsa, care l'a primit §i In Decemvrie 1758 a luat conditiunile,in caredispositiunT pentru punerea luT In executare. se fac.

Li s'a acordat greco-orientalilor un propria Episcop

exemt, care nu era sub-ordonat aid muff Metropolit,§i. s'a largit cercul de competenta a acestuT Episcop asi-gurandui-se tot odata §i o ldfa, din cassa statului. Me-tropolitul din Carlovat a fost Iqtiintat despre acdsta Inmod oficial la sfIr§itul anului 1758 cu adaosul, caRomaniT neuniti din Arddl ail fost prin acdsta Imparta-§itI de o bine-facere ca nici o data mai nainte sub re-gentil din Casa domnitdre orT sub principiT indigenT electivi.

206

Dar aceste concesiuni se fac In anumite conditiuniparte generale, parte speciale, care sunt parte grele §ijignit6re, parte in opositiune cu scopurile urmarite dereclamanti.

Imp6rat6sa punea adeca In rescriptul ei emis In ces-tiunea ac6sta trei postulate principale : auteitt, ca greco-orientalii, spre a so arata vrednici de a se bucura §i

de o mai Intinsa toleranta §i de a se Impart6li de ea,sa r6mae atat en top Impreuna, cat §i fie-care In de-osebi lintiititi, credinciqi §i supu§l ; a doua, ca A nufach nimic ce ar put6 O. jign6sca religiunea dominantatii propagarea ei ; a treia, in sfir§it, ca ea le restitue Indeplin celor gulp cele luate de la dtqii.

Aplicarile acestor postulate principale la nevoile ce seTor 11 ivind In Impregiurarile date peutru guvern i

pentru 'nine stint §1 ele specificate cu Vita precisiuneaIn rescriptul impëratesc.

Imp6rat6sa Ii declara pe green' neuniti obligati a le in-napoia unitilor bisericile luate de la dan;ii, a pune iarpe preotif Inlaturati oil p6te chiar alungati In parochiilei In beneficiile lor, a se feri in viitor de a mai lua vre-o bi-

serica cc puterea §i de all da silinta sa se p6rte liniititiin deprinderile lor religiOse, A nu ochr6sca §1 sa nu jig-'Aga pe preotil ori pe laicii uniti §1 cu atat maT pu-tin sa-T mom6sca a se lepada de uniune, Intr'un cuT6ntIT declara obligati a nu pagubi §i a nu supara prin mi-mic biserica unita.

Greco-orientaliT sunt apoi opriti a tine adunari secreteori a primi misionarl straini §i a le da acestora cre46-mod ; ei mat, din contra, sa denunte autoritatilor peasemenea agitatori.

207

ET sunt, In sfigit, obligati, a da autorithtilor legalerespectul cuvenit §,i ascultarea cuvenith §i a se purta atatintre dAn§iT, cat §i fath cu alp ca supu51 credincio0,asculthtorl §i pacinici §i a chezhsui §1 a da garantie pentrupreotii lor mai ales dad ace§tia ar fi strhini.

Concesiunile imp6rhtqt1 nu ah.putut sh produch asu-pra Romanilor neunitl, care erah cupring de adOnch §i

legitimh neIncredere fath cu politica din Viena, efec-tul Imphoinitor, pe care-1 intentionase Imp6rht6sa.

Nu putea fárh Indoiall sh 1init6sch spiritele o re-solvare, care In cdrta ivith Intre doue confesiuni ce so

luptaii Indarjite Intre ele proclama prin un cerc vitios

tocmai ob!ectul de drth drept lucru judecat §i fled dinsententa adush ear obiect de certh.

Greco-orientalil se plansesed cu tot dreptul tomalfiind-ca parte prin forth, parte prin viclepg se luaserhbiserici §i parochiT de la elAn§i1; ear aura dupa un si-mulacru de cercetare, aveati sh se dee pentru tot-de'a-una usurpatorilor uniti bisericile §i parochiile, IA careacqtia le luasera fad de drept, ba mai erah tinuti anu se Incumata nici odath sh Oca oil sa fach ceva

contra uniunii, care era r6u1 mistuitor atat pentru ob-tia Intrdgh, cat i pentru fie-care in deosebi.

iqteptand pacea, pentru-ca sh strivesca apoi poporulcu mana armath, Curtea din Viena le-a facut de o cam-data Romanilor nemultumiti cate-va concesiuni accepta-bile, cum era, de exemplu, Infiintarea EpiscopieT, pentruea prin acsta Mghduinth sh ajungh, la timpurT mai lini§-tite, dar I§T reservase, ca atunci, dud va dispune de trupeIndestulatOre, sh dee fagaduintel formal facute o inter-

208

pretare favorabila uniuniI §i sa idatureze pe Episcopnlacordat, dac . el ar fi suparator.

Impunerea nemil6sa a obiectelor de arta drept punctede obligatiune nu era catuli de putin dovada de jude-rata nepreocupara, ci denota, din contra, staruirea In

traditionala tendinta de a duce cu orI-ce pret la capatrespandirea uniuniI In tam MU 60. Chiar §i atat de multaccentuata acordare din cassa statuld a lea episcope§t1avea, ce-I drept, aparentele unuI Insemnat favor, era !usenumat un bun mijloc spre a-1 tine pe Episcop In atirnaremateriala §i spre a-I epitropisi.

Cestiuuea personala era In casul acesta pentru guvernlucrul de capetenie, o conditiune esentiall pentru Infi -

intarea efectiva a EpiscopieT greco orientale. Dqi darand In Decemvrie 1758 atat Romanilor neuniti din Ar-d61, cat §i MetropolituluI din Carlovat li s'a facut Im-parta§ire formala despre aceste concesiuni, dupa planul deoperatiune croit de Kaunitz §i aprobat de Imp6rat6sa tri-miterea In Ard61 a nouluI Episcop urma sa se fad nu-maI dupa o Indelungata amanare ; cad vorba era, preen]s'a 4is, sa se c4tige de o cam data timp papa la Inche-erea pacli §i la intrarea In Ard6I a und puterl armatemal Insemnate §i pana ce nu va fi fost cunoscut maT deaprOpe Episcopul ce urma sa fie trimis In Ard61 §i nuse Tor fi facut Invoelile cu el.

De o camdata acesta a fost sondat, dispositiunile i

buna-vointa le ail fost puse la 1ncercare, i s'ali facut asi-guild amicale §i s'ati primit asigurarile WI §i. ast-felCurtea se simtia In cele diu urma sigura de el. Abia hianul 1759 a luat deci ImparM6sa hotarirea de a numiin tóta forma pentru diecesa Arddulul pe Episcopul sLinse.,

209

de Buda Dionisie Novacovici, care IT fusese propus dediregatoriile Curti dupa ni§te cbibzuiri atat de mature,

Drept WI i s'aa asigurat Episcopului taxele obict-nuite In Ard6l, dte un fiorin de fie-care preot, lacare s'a mai adaugat suma de cate 2000 florini pe andin cassa statului. Imp6rat6sa a luat inse In acela-§1timp §i dispositiunea, ca numirea acOsta A fie tinuta untimp 6re-care In secret ; mai Inainte de sfir§itul dieteT

ce urma A se Intrundsca tOmna aceea In Ard6l, nicy

Episcopul el Insu-§Y, nici alt ciue-ya nu avea sa publicedispositiunile luate In cestiunea acOsta. In ace1a-§1 timpguvernatorul Transilvaniei Comitele Gayriil Bethlen aveaA se Int6rca In tad §i A se puna In Intelegere cuEpiscopul romano-catolic §i cu cel unit, precum §1 cu ceimai de frunte dintre consilierit catolici A se sfátuiascacu ace§tia In secret asupra color mai potrivite mijlOcepentru asigurarea uniunii §i A chibzuiasca cum misio-naril §i agitatorii straini ea A fie alungati §i paralisatiIn lucrarea lor §i cum se vor put6 stabili limitele ju-risdictiunii Episcopului neunit fdra marl primejdii pen-tru uniune.

Traditionala politica unionista a amas, In genere, totcea de mai nainte, §i yorba era numai, ca In viitor Afie validitata fata cu hierarchia romána-ortodoxa cum Intrecut fusese In lipsa ei. i fiind-ca de o cam-data nuse putea usa In Ma tigna de forta, care ar fi fost celmai u§or §i cel mai bine venit dintre mij16cele de exe-cutare, forta a fost Inlocuita cu un sistem de precanti-uni combinat cu fineta diplomatica tii Impreunat cu o te-satud de apucaturi perfide §i de curse ascunse, pentru ca

44,075. II. 14

210

Fl6nAntarlnepotohte si

nelirnstite in-tre Romani.

cu ajutorul acestui sistem sa tr6ca cu binele §i fail desacrificarea tendentel primitive greul timp, In care lip-se§te forta suficienta.

In ciuda acestel tesaturi artificiale poporatiunea de le-gPa grec6sca nu s'a lasat sa fie momita §i a staruit cuatat mai virtos In nemultumirea §i In atitudinea el ame-nintatOre, cu cat nu s'a facut nimic serios pentru iula,-turarea Indoitului rel, cel confesional §i cel social, cu

care ea se lupta.De tot amenintatOre era fr6m6otarea, care IT tinea 4n

via: fierbere pe Romanii din tote scaunele sase§ti alefunduld regifi, uude pe lauga cele done rele se mai ivise§i un al treilea, ura nationala.

Fanatismul religios, amariciunea stirnith de excesivelesarcini urbariale, ba In parte §i mania produsa de bi-rurile prea grele 1.1 Indadisera dupa multa rabdare pepoporul alt-fel blajin, nu-1 mai Watt sa se 1ini§t6sca

§i nu Incetaserrnici In urma silintelor puse de comisarilde anchetit trimi§1 In localitatile nelini§tite.

Nesupunerea, Impotrivirea tap, cu autoritatile, faptelede r6svratire, actele de violenta, rOscOlele In tOta formaerafi lucrurl 4i1uice ; In acela-§i timp, data fiind naturacomplicata a starilor de desträmare, putinele reclamati-uni ce puteadi p6trunda pang la Curte, nu erati facutenumai de neuniti, ci de ambele partT de o potriva. Ast-fel locuitorii Fagaraplui, cei mai multi Romanl, s'afijeluit, WI deosebire de nit, contra procederii volnice, Im-pilatOre §i asuprit6re a capitanuld suprem Comitele PaulTeleki, care dimpreuna cu diregatoril pu§1 sub autori-tatea lui 41 aduna bogatiI pe spinarea poporuld ajuns

211

Ia mizerie §i despretuind tOte legile, nu se sfia de asevNi orI §i ce abus 1).

Satul de reclamatiunile pe cat de dese, pe aiat dezadarnice, ne maY puind temeifi po fagiduintele §i peconcesiunile facute de Curte §i iie mal *eptand scapar-decat de la hotarIrea sa energh a, partca neunita a po-porului roman a refuzat alY da Invoirea hi ceea-ce pri-vi§te dispoitiunile restrictive, care In rescriptul mp-ratesc erati puse apriat §i categoric ca conditiuniea Indatoriri impuie In sflimbul concesiunilor acordate.Era Ore eu putinta, ca el sa consimta, dud vorba eratocmal de lucrul, In care i se Meuse marea nedreptate,pentru care Meuse jilluirY atat de Intemeiate i din causaaruia se aventase pe alocurea la Impotrivid fat* §i la

acte do violeuta ? Nici chiar acordarea Episcopului nu80 Om destula compensatiune pentru Invederata sca-dere a num6ruluT credinciqilor, pentru bisericile rapiteea foita, pentru parochiile luate pe nedropt.

Pe cand pe de o parte acdsta conditiune nu a fost Im-plinita de neunitY, n'a Aqit, do alta parte, aid pastrareasecretuluI In ceea ce prive§te numirea Episcopului Dio -nisie. El n'a dat, ce-I drept, prin vre-o declaratiune for-maia pe fata secretul, dar, desfacAndu-§I cu totul gos-podaria de la Buda, a ridicat prin ac6sta fapta a savelul ce acoperia secretul i oil-care ochifi panditorputea s traga din purtarile lul conclusiunea, ca e ho-tárlta mutarea

Incapatinarea poporatiuniI §i lipsa de chibzuinta a Epis-

1) Supplex libelins civium et incolarum Fogarasiensium, ddo Fo-garasi, 20 August 1765.

Id.

ei

212

copuluI email lucrurY, de care Maghiaril puteafi sa prateIn ura lor re1igios i nationala contra Romanilor ; cadcancelaruld aulic transilvan Comite l36thlen i s'a datprin ele un pretext de a pune In vederea Imp6rateseY cttconcesiunile facute de ea condition at greco-orientalilor potsa fie considerate cu drept cuvent ca ne mal avend fiintafind-ca greco-orientalil resping pe fata orl-pi-ce condi-

tine, ear Episcopul, din dispret fata cu porunca Im-peratOsca, a pi calcat prin fapte conditiunea ce i s'a pus ;startle deci ca trimiterea In Arddl a Episcopului exemptsa se amane orb chiar sa nu se maY fad de loc pi Inacela-pi timp sa se revie la principiul anuntat In reso-lutiunea Imperatdsca de maY Inainte prin vorbele, ca nu-maY cer ce-p1 vor fi pastrand religiunea In linipte n'ahsa fie siluitY la uniune 1). El Ii maY Iatemeiaza propu-nerea i pe faptul, ca tote mijlOcele pi dile blande, decare In vIrtutea IntelegeriY luate In Octomvrie 1759 cuEpiscopul latin pi cu cel unit din ArdOl s'a folosit pen-tru propagarea Intro RomanY, all remas cu desevIrpire

gra de efect la acest popor gat de indaratnic pi de

inclipatinat, dud e vorba de religiune" .

Conclusiunea, care din premisele luY resulta de sine;pe care inse in fata Imperateseb chibzuite pi cu totIt ali-pirea eI catre catolicism intelepte o indicIt numaY, nu ealta decat ca, daca e vorba, ca uniunea sa fie stabilita InArdOl, ea nu cu binele, ci numaY cu armele are sa fieintrodusa.

Acestei conclusiuni in sine logice, dar nepotrivite cu

1) Deductiunea cancelaruld antic Comitele Bethlen in afacerileuniuniI din Arddl ; dd° Viena, 6 Ianuarie 1760.

ratiunea de stat i se Impotrivia bunul simt practic §i

inbirea de clamed a Imperfttesel §i a cancelaruld, §i ast-fel propunerea a r6inas nebftgatä mal departe In s6m4.

Ast-fel st6teat lucrurile In Ard6l la anul 1762, cftndIncheerea plcil de la Hubertsburg a flcut cu putintft oIndestuliitOre ocupatiune inilitarft In tar i continuareaplanuld de operatiune.

Dupft propunerea generaluld Bukow trimis In

arä numal trupe germane, de Ore-ce regimentele ungu-re§tY orl cele precumpenitor româneltI parte In urma In-rudiriI cu indigenil In ccea ce privgte n6mul i legea,parte din causa uprintei, cu care se puteafi face de-sertiunile, ceea ce maY ales pentru soldatiY romftnl erao ispitire, nu puteat sft fie In fata filJAntlrilor din

tr destul de nepreocupate §i de nemil6se §i ast-fel nuinspirati nicY destulft Incredere 1).

Ac6sth precautiuno era recomandabi1 i pentru c tru-pele pe lAngft cele-l'alte maY aveaü sft execute §i Inca-sarea restantelor de dare surprinl61or de marl, care Incol din urma an se urcaserft la 400.000 florid.

Abia acum s'aii hat cu 6re-care lini§te sufleteisd m6-surl pentru trimiterea In noua sa dieces1 a Episcopuldexempt, care de aprOpe trel anY fusese designat In se-cret §i tot atat timp fusese oprit de a pleca. La sflr-§ftul anului 1762 guvernul l'a proclamat pe Episcopul deBuda Dionisie Novacovicl §i l'a §i instalat arbAtorege Inscaunul

Lettre du General Baron de Buccow au Chancelier ComteKaunitz, ddo Hermannstadt, 16 Avril 1763.Rdponse de Kaunitz

Buccow, ddo Vienne 26 Avril 1763.

213

ActivitateaEpiscopului

Watt

lul.

214

Crediccios Involelilor avute §i obligatiunilor luate in

secret asupra sa, Dionisie a lost forte sit:ins fatg cuTronul, gata de a Implini tOte dorintele guvernului §i Indeosebi dispus a favorisa causa uniunil, dar §i- a dattótg silinta de a ascunde In fata coreligionarilor sl acOstiiInclinare a sa §i s'a pus ca organ sub ordonat sub con-ducerea i sub ecrotirea influentuld Episcop catolic Baj-tay, care, ca consilier Imp6rgtesc In gunrnul transilvanca favorit al cancelarului, avea o positiune avantagiOsg.

In cercurile de la Curte.Chiar §i intrarea In activitate a nould Episcop an

era Inse de ast-fel, ca el sg.-§Y c4tige prin ea luirailacoreligionarilor Of. Abia sosit adicg In anul 1762 InArddl, el a §i pus cu deosebit zel §i cu multg stgruintb,In vederea poporuld sett diecesan recungtinta pentruconcesiunile obtinute pentru bisericg §i a scos In acela-;Ttimp la iv011 porunca imp6rAtOscg, ca nimeni, fie preot,fie laic, sg nu sa Incumete a se amesteca In afaccrileuniunii, a4 face uniunif vre-o stricgciune, a indemna paaltiT si se lepede de uniune §i, In genere, a lucra con-tra uniuniT. Era par'd vorbia prin rostul lul mat maltun direg6tor Imp6ratesc decAt un Episcop de sine stg-tiitor i cali-cand el ar fi fost mat mult un aOrgtoral uniunii decAt un luptätor contra ei. El propoveduia

pacea cu uninuea, dud acesta, care se gandia me-reti la cucerirt, decT la dsboit, ar fi avut in tOtg sin-ceritatea intentiuni pacinice §i nu ar fi profitat numdde aparentele pgcit spre ascunde rivna de a so in-Uncle.

Purtarea ovhitOre, niolaticg §i lipsitit de energieconducgtoruld, care de mult a fost dorit §i cu atat da

au

a.

215

marl greuthtl a fost obtinut spre a fi pus ca eroti a1

credintei In fruntea luptel purtate de ortodoxia grecdsctcontra uniunii, prea era in contrast cu zelul fierbinte sicu amtriciunea Romanilor contra propaganda, care voiast le rtpdscl cu ori-ce pret legea pArint6sct, pentru cast nu product incetul cu incetul o durer6st desamtgiresi In cele din urmt o 1nvederatt Insträinare In popor.

Vac la i popularitatea Id at scqat dar cu atat mai multcu cat mai mult a stat In scaun i i-a dat de gol ade-v6rate1e intentiuni, pe care voia sh le ascundt.

Metropolitul serbesc Nenadovici avea si el Intocmal caintr6ga poporatiune diecesana, mare bAnuiara In ceea cepriveste buna credintt a luI Dionisie si a luat disposi-

tiunile canonice drept punct de plecare spre a-1 sili pe

arcbiereul bAnuit st se retragt de bunt voe. Can6n ele biseri-cesti nu permit, 4icea Metropolitul, comularea duor Epis-copii in o persOnt, dui impreunarea Episcopiei de Budacu cea din Arddl in mama lui Dionisie ; el s'a pluit darin cestiunea ac,ista la Imp6ratOsa si a cerut, ca Dionisiest fie invitat a se declara dupt propria lui alegere pentruuna din cele done Episcopil si a se lOptda de cea-l'altt.

Nefiind sigurt, dad va putea oni nu st gts6scl nu-mai decal un Episcop greco-oriental, care e cu t6te acestebine-voitor fatt cu Eniunea, ImpertitOsa se afla 'n Ore-care strimtorare si a instrcinat pe Kaunitz st cOrt opi-niunea Episcopului Bajtay in ceea ce priveste resolvareapriinci6st a afacerii ; del nu-I venia st aprobe numaidecat cererea Metropolitului, cand stia et Dionisie vaalege dupt tOtt probabilitatea diecesa stract, dar sta-bill a Budd, iar nu pe cea din Arddl, care era mai!matt, dar vreme1nict i impreunatt cu marl greuttti.

216

Bajtay a luat din capul loculd positiune pentru Di-

onisie contra Metropolituld.Metropolitul, gicea el procede in casul acesta din

urh §i din egoism. Din ura, fiind-ch el e un duman demoarte al lui Dionisie, care a respius tot-d'auna cu re-pulsiune uneltirile §i ademenirile lui perfide. Din egoism,fiind-ch dore§te sh-§i cagige un nod adept, care i-ar da

i el pentru investiturh pretul de o mie de galbeni, pre-cum §i alte same insdrimate, precum a trebuit sh fad,duph propria sa mArturisire §i Dionisie. Propuuerea Me-tropolituld nu merith deci sh fie 'Math in considerati-une, i Imp6r6t6sa p6te sh-i lase Episcopuld Dionisieambele diecese, mai ales ch acesta a dat dovezi despreun zest vrednic de MU, §i despre o credinth neclintith.

In acela-§I timp Diouisie a cerut de la guvern voe

de a chl6tori la Viena, ca sh-0 sustie insu§1 causa.Generalul Bukow, care era in acela-§I timp §i prep-

dinte, a voit sh Incuviinteze cererea acdsta, iar Epis-copul §i Consilierul Bajtay ad sthruit, ca sh fie respInsh,chci, Oicea el, in mijlocul turburhrii gencrale, in care

ne aildm, plecarea Id ar put6 sh provoace rdsc61e pri-mejdioase intro Romani.

AAR de mult se interesa Bajtay de clientul sdd, Incanu voi sh-1 lase ilia macar pe o dill a se departa delangh dinsul i a face vre-un pas %A de conduce-rea lul.

Phrerea lul a prevalat, §i Curtea din Viena a proce-dat conform cu propunerea Mouth de el 1).

1) Kannitz a Bajtay, ddo Vienne, 6 Mal 1763, Bajtay 6. Kan-nitz, dd° Hermannetadt, 14 Mal, 1793.

217

Fall cu Curtea din Viena Dionisie a §tiut A se in-sinue §i Ali ca§tige merite nu numai prin purtarea luiin cestiunile confesionale, ci tot odath §i prin servicil fi-nanciare §i politice.

El a flcut, drept dovadA de lealitate, la proporatiu-nea din diecesa lui o colectl publid de vre-o 100.000florini cu scopul de a presenta suma ac6sta Impkäteseidrept dar national §i a stabilit drept mod de distribuireregula, ca fie-care gospodar sh, plateascl in medie sumade 32 poltraci, aded 16 florini.

Abia se Meuse acdstä colectä, care se Oicea de bunlvoie, dar in adevk era impusä prin autoritatea episco-

peasd §i guvernul i-a cerut un serviciii §i mai su-Orator.

Greco-orientalii, care dupl cea din urml numkatOrese urcat la 128.000 familii, deci la aprope 640.000suflete, cu tOte a tara purtase grele sarcini In timpulr3boiu1ui de 7 ani, erat nevoiti din nofi a da recruti§i anume un contingent de 1000 feciori pe an ad con-sideratiune, dad va fi rèsboiti ori pace, incat cadea

cate un om pe an pentru 128 familii 1). De§i acealiera §i s6rta Romanilor uniti, aceast6, urcare silnid, asarciuilor ffid de seaderea celor-l'alte sarcini existentenu putea de cat A spordsd nemultumirea poporului §ifr6mentärile de care el era cuprins. Adsta nu pentrud poporul roman ar fi fost, poate, cuprins de repulsi-une fa tfi. cu serviciul militar §i pornit contra infiintkriigranitelor militare : tineril Romani capabili de a purta

1) Scris6re lut Wesseldnyi catre 11h6dey, dd° Hadad, 1 Fe-

vruarie, 1763.

218

arma at grtbit, din contra, la primul apel de Toie bunhsub stégurile impfirAte§tY. Romanil a§teptat inse sh Ii

se fad, drept compensatiune, cate-va concesiunT natio-uale, §i anume sh li se acorde infiintarea unei militilpermanente cu ofiteril MAT din mijlocul poporuluT, §i

s. li se asigureze privilegiile obtinute panh atunci, §i

respingeati cu hothrire gaudul de a da neconditionat unorserviciT fAcute de bona vole caracterul de sarcini obli-

gate i nertsphtitite.AderentiT zPlo§i aT guvernului, cum era, de exemplu

chlughrul basilit Grigorie Maior, care putin in urma, afost numit Episcop unit, nu thinuiat lucrul acesta §i pu-neat in perspectivh o insemnath participare a Romani-lor la serviciul militar, dad se Tor acorda aceste ce-

reri 1).Tocrnal de aceea un btirbat neconditionat supus gu-

vernuluT in afacerile biserice§ti §i politice, cum era Di-onisie, nu putea sh se bucure de Incredere la coreligio-naril sël §i sh aibh influenth in vre-una din cele doue

directiunT. Atitudinea ce ii era impush de sus trebuiash-I ruineze deplin creditul.

Voind deci sh pun . cat mai cur6nd cap6t agitatiunilreligionare a greco-orientalilor care nici duph numirea nouluiEpiscop nu se potolise, Imi tirätdsa i-a ordonat prin mijloci-rea generalului Baron SiskovicT, care se afla la Sibiiti, slcurme on cel piiiu sh mai tempereze ostilithtile con-

tra uniunif prin o circularh adresath diecesarilor sfiT.

') Progetto de P. Gregorio Major dell'ordine di San Basilio

inagno in Transilvania, ddo 1763.

21

Dionisie, supus ca tut-d'auna, a luat instructinni de laEpiscopul Bc,jtay §i in Iu lie 1763 a emis din Rqinar,unde-§I avea atuucT §ederea, o seri6s1 §i aspr6 pastoraltic6tre preotiT de sub ascultarea ml, care nu era In ado-v6r decAt o nou6 editinne a rescriptuluT irni6r6tesc dinanul 1759.

Se Ilicea In aceasta pastorala intro aitcleDe§i 7'am pus anul t: ecut atat cu griii viti, elt

§i in scris In vedere poruncile Imy6r6teseT, pentru ca s6v6 tiatl de ele pan6 in cele nni mid am6nunte, §i laorT-§i-ce ocasiune vi le-am reamintit, grabesc §i acorn,

In virtutea Instrcinrii primite de coand de la Imp6r1-t6sa, a v6 da porunc6 aspra i seri6s6 indrumare, canicT vot, ukT preotiT de sub ascultarea voastr6, Did de-riciT, Irk! laicii s6 nu 76 incum6tati a v6 arnesteca inafacerile religionare ale unitilor, a-I turbura pe unitl,I adman s tr 6,6. de la uniune la neuninne, fia adstapriu grait viii orT in scris, fie In bid, orT pe fatrt, fie

in pas6n6 orT prin mijlocirea cui-va. Neurrnarea va fiaspru certatä, pedepsindu-se Mr6, de crutare preotiT cuperderea patrafiruluT, iar laicif cu alte pedepse. Avettdar sá vestiti WI de Intarziere ac6st 6. porund, fie-eareIn cercul s6ii §i s ludrumatt cu tOta, sthruinta poporulfacendu-I 86 iutel6g6, c6 greco-neunitii 16,r6 de Did uumerit al lor i mania din mila imi erat6scl ail primitdreptul liberului exercitiii al religiunil §i se mai bucurlde el tot numal din mila imp6r6t6sL6, care l'a garantatconform toleranteT ; dar tocmaT de acea trebue sl-§T d, ecu totil silinta de a se ar6ta recunosatorI §i multumitide a pästra §i de a pAzi mila, de care ail fost Iuvred-

:

220

nicitr, iar nu A, o punA in joc prin Intreprinderr nerertateIndrAsnete 1).

Cu Oa gravitatea sa §i cu tdta aureola de pershigrata, la Carte Episcopul tot nu putea sa fie decat inpropovAduitor In misfit cata vreme coreligionarir lul ga-siati la partidul uniunir In loe de pacea, pe care el voiasll li-o impuna, numar du§manie fAtArita, §i rIvna de ase Intinde In paguba ortodoxiel greceAr, ceea ce tre-buia neaparat sa perpetueze lupta.

Un remarcabil cas de natura adsta, care a produsdeosebita, agitatiune Intre neunitr, s'a ivit In tinutulBistriter.

Turbuthil Tot atunci, cad Intre Muir din scaunul Cluculur §iintro Romanil din al Haroniszdkulur s'at produs din causa nouer orga-

(dinBistrita. nisari a granitelor simptome de frAnAntarr primejdi6se,

care fuse In urma opintirilor facate de guvern in curendall Incetat, amariciunea §i IndAratnicia Romanilor dinArddl all crescut §i amenintaA a isbucni Inteo agolacu atat mar virtos, cu cat la an§i4i In deosebr in ti-nutul Bistriter pe LInga asupririle re1igi6se se mar ivi-sera §i acte de asuprire militare insuportabile.

In urma reformelor fara indoiala bine-facatOre ale Im-raateser, care nu ajunseserl Ina a fi fost puse in In-tregimea lor fu practich, starile tarir se aflati Inteunstadit de transitiune i aveati caracterul §ubred al unerzidirl, care nu e gegata pe temelir solide §i ast-felamenintA mereti a se surpa. Timp Indelungat s'a simpt,ca apzamintele se clatina, §i zapaceala generala para-

') Litterae pastorales Dionysii Novakovicz Episcopi non anal,ddo Resinar, 15 Iulii st. v. 1763. Lettre de l'Ev'ecine Bajtay anChancellor comte Kaunitz, ddo Hermannstadt, 27 Jaillet 1763.

p

221

lisa mersul regulat al lucrurilor. La aceste se mai ada.ogfi, cg generalul comandant Baronul Bukow era in

acela-§i timp §i prepdintele, deci conduclitorul guvernu-lul provincial, i ast-fel Impreunarea ambelor puteri Iyda putinta de a pune Ara de crutare In executare gan-durile isvorite din temperamentul luT aspru §i avaluicceea-ce l'a fficut, se Intelege, Mlle nesuferit in tall §ia necesitat in cele din urm6 revocarea lui.

Propaganda unionistA a exploatat cu tot din adinsulacdstA stare de lucruri, a obtinut de la generalul Bu-kow asistentl mi1itar5, ImbelpgaM spre scopul acesta .tinu a intimpinat nici o resistentl din partea slabulul §iprea de tot governamentalului Episcop Dionisie.

Nu e Ore upr de Inte les, de ce adecfi poporatiunearomana, greco-orientalfi, lipsith de oerotire i de ajutor,s'a aventat la acte de legitimfi, ap4rare, cand s'a ve4utatacath In legea pfirintesca, ? La aceste se mai adhga

i neajansul, el greco-neunitii erail §i acum ca mai na-inte obligati a le da prea numergilor ureoti al "mei

confesiuni strhine, adecl celor uuiti, intretinerea potri-vita cu starea lor.

Acesta era casul §i la cele 23 de sate neunite din

tiuutul Bistritel, care pentru 2858 de familii erail nc-voiti sa. Intretie din mijlOcele lor proprii 117 preeti unit(i anume 87 parochl §i 28 diaconi. Diregfitoriile impe-

rätf§ti ail reqit dar cu mult mai curend la Skull dinCiuc cleat la Romenii din Bistrita sfi restabilesc4 li-ni§tea §i ordinea prin asigurarea, el neajunmrile vor fiin curand lolfiturate.

Cel mai apropiat Mom pentru rescOla din tinutulBistritel Pei dat urmAtOrele IntemplAri.

222

Fiind hotlirIM infiint4rea granite1 militare s'a fled subconduccrea colonelului Baron Schröler o conscriptiune,pe care Romftnif au primiro in lini§te, mArginindu-se

a-g pune conditiunile. El s'ab Invoit ailed cu infiintareagranitci militare In cuprinsul toritoriului lor §i cu inro-larea lor In soldati In trupele de granitli, ati declaratInse totodatl, ch vor servi numaT In portul lor national.;i cu armele lor §i numai la granitele prif lor, d tinsA fie descArcatl de birurile §i de sarciniie, pe care lepurtased OA guild ca iobagf i ea nirnenf s5, nu-iturbure, nici d-I supere In libertatea lor religionad. Inschimbul acestor asigudri drepte i moderate guvernulImp6dtesc putea A. dgige In eb granicert credinciog §ivrednici de Incredere.

In loc de a li se da inse aceste asigurarf prin o enun-clatiune formala fa'cuta, de curte, RomAnil ab primit dela Imp6rAtie arme i uniforme Intocmai ca ale soldatilorregulatf din trupele de linie, §i el se temeail cu totdreptul, d, vor fi nevoiy sa iasl, ca ace§tia, i afad dintart, ba nu se va tine s6m1 nici de cele-l'alte conditi-mai puse de dOn,ii. i prea In curtind au i avut oca-shine de a se incredinta, dt de mult era nesocotit6 unadin cererile lor, libertatea religionad, In urma uneltirifcleruluT unit.

Ind maY nainte de sus amintita conscriptiune Wu-sera dti-va preoy uniti cu sums Incercarea de a mornipentru planurile lor prin fUgAduinte frumOse i prin da-rurY bogate pe Oece Români slabi de lager din acesttinut. Ace§tf oamenI nAimiti, care nu aveati nicl pleni-

potenta, nicl insärcinare de la tinutul lor, ail declaratcu t6te aceste In numele tinutulaY i fad de §tirea Id,

223

ba al intfirit si cu jur6maat declaratiunea, c5, Intregulcontingent de granicerT din tinutul BistriteT tine la bi-serica unita si vrea A, fad in viitor parte din ea.

Afland In urmi despre declaratiunea Melia In formaobligatoare de aceste mfirturil mincinOsP, poporatiunea afacut protest public contra unel asemenea procederi si s'alepadat Mil de sovfiire de prttinsii plenipotentiari, carenu aveati nici o cfidere de a impune asemenea obli-gatiuni.

Acest obligament in virtutei, unel declaratiuni repre-sentative, care ne reaminteste urgisitele timpuri de uni-une siluicl de sub Leopold I. (1698 1701), a fostvaliditat cu tote aceste de autoritatile publice, uniuneai s'a impus decl cu forta poporului si cei ce se rosteaticontra luT erati pedepsiti In trupul si avutul lor ; Re-

maniI ati refusat dar si el gat primirea uniunii, cat siintrarea in trupele de graniceri, iar cet ce intrasera, aiideclarat fail de incongiur iesirea lor din serviciii, ail

lepadat armele si nu mal voiari A. stie de supunere side disciplina militarä.

Primind stire despre aceste, generalul Bukow s'a dusin tuna Mai 1763 la Bistrita si la Rodna si a luat cudansul si pe Episcopul unit Aron, ca si ridice prin fi-rea id de fatfi si prin participarea luI, solemnitatea lu-Aril' jurämantului de la soldatl si a sfintiriI si distri-buiril stOgurilor, care pentru regimentele de grfiniceriacum formate urma A se fad, parte la Bistrita, parteIn valea RodneT.

Missa si sfintirea stOgurilor s'at celebrat cu marepompfi si cu salve de peloton.

Cate-va detasamente ale trupelor erat mal putin intrate

224

In curentul general ; Intre aceste In deosebi §i un re-giment de dragoni românesc, care a §i facut la Bistritajurambtul pe st6g, dar se !Lite lege, numal luandu-seprecautiunea, c i s'aa citit §i articolele privit6re la ras-toia, pe care avea sa le jure 1) Cand toe rOndul a ye-nit la al doilea regiment de infanterie romanesc, el arefuzat cu tOtIt hotarlrea juram6ntu1, a ranit de mOrtepe doul dragoni romani, care il sfatuiati sa jure, at le-padat armele §I all declarat In gura mare, ca Romanilnu se Invoesc a fi soldati, ca sa plat6sca In acela§ timpdajdii §i biruri ca iobagii, ba mg Ora, §i legea

parint6sca.Generalul Bukow §i-a dat siliuta de a-i molcomi pa

soldatil Indarjitl prin asigurari provisorii: ca n'aa sIt

fie obligati a servi In linie, ca vor fi scutitY de sar-cina ca vor plati dajdiT §i birurl numalca supug liberl, cIt vor fi scutiti de dijma §i de birulin bucate pentru ofiterii din Bistrita, ca, la sarcinlpublice nu vor fi, In sfir§it, obligall decat In launtruldistrictului.

Cu toate aceste Romanil ail staruit In refuzul lor dea pune juram6ntul. De§i Bukow pusese In fata lor, sprea-i muia, câte-va deta§amente, pede§tri §i calarime, elati declarat categoric, ca vor pune juramentul numaldupa pretensiunile §i prerogativele lor, din care gene-ralul le oferise nu mai o parte, vor fi fost admise deImparat6sa e Insa-§1 §i confirmate cu subscrierea ei

proprie.De 6re-ce ac6sta asigurare nu li s'at dat, §i-at luat

1) Bucow Kaunitz, dd° 7 §i 18 Mat 1763,

Inquartirkil,

st-hl

a

225

ca 6menI cu minte iar armele §i, inaccesibill pentru orl0 ce lnduplecare, s'at dus pe la casele lor.

Generalul Bukow 0 Episcopul Aron s'at intors 0 elcu trna nefäcuth Inapol.

Intrdga poporatiune neunith din tinutul Bistritel atrimis apol numal decal o deputatiuue numer6sh, 45 deine, la Episcopul el Dionisie Novacovicl, chruia i-a flcutprin Old vit, cat 0 In scris o energich 0 desnAdhj-duith dare de seamh despre sila se li s'a Mont iu ma-terie de religiune §i de la care a cerut sthruitor sh lise dee neintarOiat ajutor §i ocrotire.

El 4ic !are altele in petitiunea lor :,Preotil nip, insOtitl de soldatil catolici, cutrierh

t6te satele romane§tt, prind eke §6se dintre &null matb6tran1 §i-I Intr6bh: voitl voi sh r6manet1 uniti? Aceiadintre cel Intrebatl, care r6spund cu ba, sunt legatY §iaruncati in temnith, ba nil dintre den0Y sunt bat*ma de mil' la spete, iar aceia, care nu pot sh fie pring,aunt pedepsitl cu amendh de cate 20 30 llorini. Sol-datil nemtl fac afara de acOsta marl rechisitiuni prinsate §i mistue putinele provisiuni ale sht6nulul shrac.NIA ne prhpadim trupe0e §i suflete0e, not rnurim ne-spoveditl 0 necuminecatl ca vitele §i suntem deopotrivhcn turma de ol lipsith de phstor. Dach tu, PreasfintePhrinte, nu te vel Indura de nol §i nu ne vel da ajutor§i mangaere, nu ne mat IntOrcem acash, unde ne 4-t6pth Inchigrea 0 pedepsele, ci pribegim In alte thl,u nde putem sli remanem 1ini0itl In legea n6stra, chefsuntem tare hothritl a peri mal bucuros decat sh pri-mim uniunea. Dad e deci cu putint6, trimite-ne unpreot neunit, ca A nu ne präpädim c u top".

44.075. IL 15

225

Ac6sta petitiune presentath in numele tuturor locul-torilor din district, case, de0 atat de simplä §i. de ne-meistepgith In forma, era inspirath do multh chicluthre1igi6sh, i de o hothrire OA de jertva, a fost susti-nut4 §1 cu graiti vit de Intrega deputatiune, in mi;loculchreia erah maT multI ce suferisera pentrn marturisireacredintel lor, §i a fost sprijinith cu atht zel §i cu atAtasthruinth !neat Episcopul Dionisie, In positiunea falsh,pe care §i-o crease, era greti strlmtorat §i nu maI §tiace sh aspundh.

Dach le-ar fi incuviiutat neunitilor de la Bistrita tutpreot de ritul lor, ar fi zhdarnicit planurile unitilor chiarin timpul puneriI lor In executare ; pentru aasta IT lip-sia inse luT Dionisie curagiul §i Increderea In sine.

Voind maT bucuros a se strica cu poporul decat enCurtea, el a alergat In strlmtorarea lul fárh de Mar-Oiere cu petitiunea la episcopul Bajtay, ca sh OM de laacesta sfat §i maughere. In urma IndrumiriI primite dela dhsul a dat apaT deputatiuniI de la Bistrita rhspun-sul, eh el, duph ce i-a jurat o data ImptirateseI credinth,nu se maT p6te Incumhta sh lucreze contra poruncilor ei.Invederate, in vIrtutea chrora II este cu deshvir§ire oprita primi In biserica pe eine-va, care se va fi lepadat deuniune dupa treeerea terminulub determinat, dar nu yo-le§te sh-T opr6sch de a se plAnge de acest refuz al Idla guvern oil la generalul comandant.

Nemultumill de rhspunsul acesta, deputatiI trebuia s 1fie cu atat maY putin multumitT cu sfaturile EpiscopululBajtay, care-0 deduse silinta, ba era p'aci sh, §i rhu-§6sch a-I indupleca sh se tnt6rca acasa §1 sh a§tepte Inlinige hotaririle luopèrate§tI. El ad trecut decT cu sgo-

227

tnot la guvernul pril -.i ati presentat Prepdintelul Sta-turilor, Comitelul I6n Ldzár, In numele neunitilor dintinutul Bistritei §i din InArcinarea lor o petitiune bineformulatl §i pe din destul Intemeiatä.

Nu din IncgOtinare, oic ei, nici din ordinar spiritseparatist refusam noi acum serviciul militar, ci numaY

din alipire cltre legea nOstrA, de care nu ne-am leA-dat nici odatä §i nici 0 ne vom lepada cu nici un chipvre odata, vom face t6te serviciile ca plrintii nqtrii,vom plati däj dii §i biruri, numal Inse dad ni se va lAsalegea nOstrA §i Ili se vor Incuviinta nouii preoti neuniti.

DesnAdAjduirea, care so dedea pe fat6 in petitiunea pre-sentatä Episcopului, era tonul fundamental §i In acOst4 pe-titinne, din care nu lipsia de cAt amenintarea en pribegia.

Fár5 de a tin6 s6m5, de agitatiunea primejdi6A i; Asprimea gu-do amariciunea poporulur, care la prima ocasitme se putea v""lui ini-blinOlta deda pe fat6 In fapte, guvernul Vrii In fruntea cAruia dupä Cute.revocarea lui Bucow ajunsese Episcopul Bajtay, un dtq-man declarat al Romanilor, Inclina spre m6surl aspre.Bajtay sustinea adecA cu Incapkinare, A Romanil iatisiluirea religionarl numai drept un pretat spre a le-Oda armele, pe care, dup4 spusa lor, le-att luat numaiIn urma fag4duinte1or frum6se ale preoplor se ; se im-punea deci en tOtA necesitatea, pedepsirea asprii a con-duclitorilor, iar amenintarea cu pribegirea nu merita deloc A fie Math, in consideratiune.

Iar pentru ca m6surile aspre A fie executate en atemai grabnic §i mai sigur, generalul Baron Siscovici,

loctiitorul generalului Comandant, era poftit A asiste Inpershi la t6te edintele, In care guvernul punea in dis_cutiune asemenea misuri.

228

Aceste m6surl aveat in vedere mai ales pe Romanildin tinutul Bistritel, care intreceaii pe Romanil dincele-Palte tinuturi prin indrhsndla, prin Taa i prin in-fluenta lor decisiva 0 in virtutea rapmului, pe care ilaveati in muntil despre ho tarele Moldova, se bucurafi deo positiune tare, in care cu anevoe ar fi putut sa fie

incongiurati i silitT a se daCand dar eel patru-Oecl i cinci de deputati, decum

al fie multumiti cu rhspunsurile evasive ce li se dedeati,eh sthruit cu hotarire asupra cererilor Mute de den0I, el

fost on totil arestati §i nevoiti a-I asculta pe Epis-eopul Aron, care venise sl-T mustre §i sh-1 indemne ase IntOrce iar la uniune.

La Viena predomnia, din norocire, cu tOtYi inclinareaspre uniune, o mai inalta pricepere politica §i un maiuman mod de a procede fall cu popOrele, §i or1-0-catde mult era preferit catolicismul, chiar i interesele pro-pril ceread sa nu fie nesocotita nici multumirea 'mei Oilbine populate. Drechia Imp6ratesei era forte neplacutatinsa de §tirile c e-i veniati despre turburarile din Ciuc

din HgromszOk 0 mai ales dcspre cele din tinutul Bis-trite, aceste indeosebi, fiind-ca pe basa rapOrtelor favora-bile primite pe la inceput de la Bukow ea spera, chtocmal in tinutul acesta organisarea granitei militare seya face mult mai u§or §i mai curand de cat aiurea.VOVind inse, ca nicY iufluenta luT Dionisie, nicY severitatea

Bukow §i a id Bajtay nu pot sh restabildscaCurtea nu a mai ingaduit intrebuintarea mijlOcelor aspredecat cu moderatiune In casurile de neap6rata nevoe. Numalen multa anevointa a ajuns cabinetul imperial s Na-ture planurile de strivire, pe care cati-va sfetnici voiaa

aa

§i

101

229

In ercesul lor de zel sh i le impunh in favorul uniunil §ipentru Infrangerea Romanilor.

Kaunitz el insu-§T exclamh in feta acestor silinte :Jude dmhne religiunea, undo umanitatea mini§trilortcare pot sh fach asemenea propuneri injositóre ?'

Dar dintru inceput s'a recurs la paliative, nu s'aatins nimenT de rhd6cina aalui §i In cluda pazeT pusela granite emigrhrile ia masse spre Moldova n'ah pututsh fie Impedecate.

In thine anului 1763 s'a4 prothis maY ales la gra-niteie din tinutul BistriteT inchierhe In tOth forma In-tro cetele de emigrantI §i militia push de pazh la gra-nite, §i inteuna din aceste inchierArY O. Ames 4 matt§i 80 de 1.11141. In loc Inse de a tin6 semh de pre-tensiunile poporatiunif, Bajtay se preocupa numai desimptOme §i a dispus sh se publice In tot Ardeal po-runca, ch satele din care se vor fi cant emigrarT, vorfi pante sh plltdsch impositele color pribegit1, precum§i taxele de mutare de cAte 40 florini pentru fie-care

fugar i c juOT §i juratiT comunall vor fi afarh demate supue la pedepse exemplare.

Fiind-ch asemenea nAsuri puteat, ce-T drept, s mh-rdsch amIrIclunea, dar nu sh readuch lini§tea in spi-rite §i buna renduiall In sate §i fiind-ch silintele puse decel doT episcopi Dionisie §i Bajtay ati Ames zadarnice, s'aluat In Viena hothrlrea de a Incuviiqa cel putin uneledin cererile poporulul §i de a evita orT-§i-ce procedere,care ar fi putut sh dee Indemn pentru emigräri ').

1) Stipples libellus Depntationis Bistricianae neunitae ad Epis-copum Dionysium ad° 6/26 Iuthi 1763. Instantia ejusdem Deputa-tionis ad comitem La,thr, ddo 7/17 Inmi 1763.Lettres de l'Evêque

230

Opositiunea Indulcirca recomandata de sus in politica se punea theelul tiajtay. cu anevoia In practica prin mijlocirea until men] pre-

ocupat, in fruntea caruia se afla cel putin pentru untimp 6re-care un Episcop zelotic §i ostil Tata cu Ro-

manii, care In anumite casuri privit6re la intercede bise-ricegi nu i se supunea chiar nici ca diregator ImpAratesei.

Ast-fel In urma unor dispositiuni luate de scaunulpapal s'ail ivit Intro acesta §i Curtea impAratOsca Incestiunea chsatoriilor amestecate 6re-care conflicte, pecare Maria Terezia a urmat a le resolva pentru Wileei, deci §i. peutru AMC potrivit cu usial de maT nainteprin decrete de aprobare emise do ea.

Bajtay s'a opus §i a declarat, eh el nu p6te nici sarecun6sch, nici sa execute asemenea aprobari unilateralefara ca sa fie pus de Curtea romana In categoria ere-ticilor §i fara ca ea creeze §i guvernuluT greutAtT in ca-surile de apel ; caci vorba nu e numai de cestiuni dis-ciplinare ori de procese civile la materie de cAsnicie, cide validitatea orT nevaliditatea, dee! de calitatea sacra-mentala a casatoriel ; atunci inse, dud vorba e de sacra-ment, deci de dogme, enunciapunea Papei e pentru orili-carecatolic valabiII §1 obligatOre chiar din clipa publicArii eideci WI de aid o incuviintare prealabill a guvernului 9.

Bajtay an Comte Kaunitz, ddo Hermannstadt, 18 Juin et 30 Sep-tembre 1763. Reponses de Kaunitz a Hague Bajtay, dd° &kb-brunn, 28 Juin et 5 Juillet 1763.Rapport de Neny a l'Impera-trice, ddo 25 Mai 1763.Anna Dobra an Peter Dobra, ddo Klan-senburg, Ende Mai 1763.Iaunet an Pr. Dietrich, ddo Hermnst,25 Juni 1763.

1) Rescriptum Imperatricis ad Episcopum Bajtay, da. Laxem-burg, 31 Mai, 1763. Remonstratio Episcopi Baltay, ad impera-tricem, ddo Cibrij, mense Iunio 1763.

231

El cerea deci, ca sh se fad o intelegere intro cele

dou6 CurtY.

Imp 6rät6sa nu voia inse sh recun6sch dreptul de le-gislatiune al Papa in materie de chsatorie §i sustinea,ch atat in cestiune de dogme, cat §i in cestiune de cultbulele papale nu pot sh aibh in Ard 6l validitate de catduph ce li s'a pus fie de clênsa, fie de guvernul ei, clau-sula de admitere (visa) ; ea sig reserv6zh de altminterla lua inch odath cestiunea in cercetare seri6sh ').

Apr6pe in acelali timp §i de acea-§Y manh a fostfäcut asupra con§tiinteT Impèratesei un al doilea atentat,care a fost respius chiar cu nial multh hothrire.

Comitele Banffy, un catolic, a chruia sotie era pro-testauth, avea un fiih, care urma legea tathlui Oh, §i ofilch, care era crescuth in legea mumei sale. Ac6sta ilsuphra pe Episcopul Bajtay §i sthruia cu tot dinadin-sul pe langh Impärat6sa, ca protestanta contesh Bduffyfie cu biuele fie prin mijl6ce silnice sit fie induplecatha-§1 da invoirea, ca fiica ei sh prim6sch o educatiune ca-tolich.

Imp6rht6sa a rnpuns, c'ar fi mai prejos de dignitateael sh se punh pe fath in potriva mumel §i s'ar da per-sonal, WI de TM' un folos, de gol fath cu ea ; dachdar Episcopul nu p6te sh o cktige el hang pe mumapentru scopurile sale fie prin alto mijl6ce bine ale-se §i blande, fie prin pervasiuni, ea socotqte, ch cel

1) Lettre de Bajtay a Kannitz, dd° ,Hermannstadt, 15 Jain1763. Réponse de Kannitz 'a Bajtay, dd° Sehthibrunn, 28 Jain1763.

232

mai bun lucru e sa lase de-o cam-data cestiunea nea-tinsa 9.

Ast-fel a §tiut intel6pta regenta sa sustie drepturilede muma fata eu ispitirile ultramontane§i Ali pastrezelibertatea con§tiintei neatinsa de epitropisirea und sfet-nic clerical.

De la on barbat cu ast-fel de vederi, ca Bajtay,cu anevoia se putea spera o apreciare nepreocupata §i oexecutare con§tiinci6s1 a politicei mai intelepte §i maidrepte In afacerile interne ale Ard6luld, ceea ce s'a re-cunoscut, precum se vede, §i la Viena, fiind-ca nu i s'amai %sat mult timp conducerea guvernuld provincialci dupa cate-va lad de qile revocatul general Bukow afost pus iar in fruntea acelui guvern. Cu Ma naval-nicia sa §i cu tot excesul id de zel, care-I those im-popular, acest barbat a desfa§urat o energie neer*,tOre §i o severitate pentru top deopotriva mesurata, decare guvernul avea mai multa nevoe decat orili-candin acest timp de reforme agitatOre.

Se vede alt-fel din atitudinea Episcopuld Bajtay NOcu alte confesiuni §i din singuraticele mësuri lade dedensul In cestiuni de 6re-care importanttt, cat de patinaincredere putea sa aiba nu numai poporul, ci chiar §iimperät6sa In lipsa id de preocapatiune.

ImperatOsa le-a dat eatolicilor din orapl Cohlra, nu-mai 36 suflete, pentru savir§irea s1ajb31 biserice§ti unpreot In pers6na misionaruld §i Iesuituld P. FredericHartmann, care-§i dedea mita sill* sa fad proseliti,

') Bajtay an Comte Kannitz, dd° Hermanne.adt, 15 et 29 juin,23 juillet et 13 avoitt 1763.R6ponse de Conte Kannitz a l'EvequeBajtay, dd° Sehrmbrunn, 5 nut 1763.

283

dar nu avea biserict maI mare, ci trebuia A se ajutecu un paraclis de cast.

Bajtay, la care se adresase Iesuitul cu Aram comunt,biseriascS, a §tiut A se ajute ma de amanare : el arlipit de la protestantt paraclisul lor IncIpttor §i l'a datsimplu catolicilor, ca A se fo1os6sct de el In cultul IonCand apot protestanp deposedatl s'aii plans la Curtecontra procedtril volnice a Episcopulut, acesta a r6s-puns, A el a procedat numaI in limitele insärcintril im-p6rtte§ti, cad acela, care IT da unet parochil preot, ittit §i biserici, ftrt de care nu p6te A tie slujbt, Dum-nezeiasd, A impärt6§6sch tainele, aid A pästreze odtj-dine §i vaseIe sfinte. De alt-fel principit reformat! dudreligiunea lor era dominantt in tart, at tratat §i et

pe catolicil de acolo cu extremt neindurare §i cu dis-pret, de§i legile le asiguraii acestora acelea-§1 drepturt§1 acelea-g prerogative ca celor-l'alte confesiuni. Rep-m6ndu-se deci pe aceste precedente, Imptratdsa e §i eafiirt indoialt In drept a asigura in ace1a-§1 fel supra-matia religiunil sale §i a preotilor Al fatt cu protes-tantil. Maria Terezia inse, neschimbandu-§1 ptrerea infata unor asemenea argumente, a reprobat cu blandetepe Episcopul §i consilierul gubernial, a dispus ca A lefie restituit protestantilor paraclisul §i le-a dtruit inacela-§1 timp catolicilor o insemnatt sumt de bant, carele d6dea putinta de all satisface in mod mat corecttrebuinta de a av6 o biserict '). th a recunoscut in sealte merite, pe care capabilul §i zelosul Episcop §i le

1) Lettres de Bajtay a Kannitz, ddo Hermannstadt, 2 !aril et14 Mai 1763.

234

d§tigase pe terenul administrativ, acordandu-T acestuianu ajutor de 4000 florinl, pe care il designase din da-rul de 100.000 florinl, pe care neunitil 1-1 fficuserti,

tocmal atuncl drept semn de recuno§tinta.Propunerl di- De§i in timpul petrecut de la revocarea Id Bukow 1)vergente fa-

cute de Bukow pana la reintrarea Id in servicifi se ridicaserä in frun-0 de Baitay. tea guvernulul provincial dol maghiarT, Bajtay ca con-

ducittor al guvernulul §i comitele Hadik ca general co -

mandant, singur momentul national, care maT era diminuat§i prin personalitatea celuT d'anteiti §i ma cu treceredintre ace§tY don! barbatl, nu puteati A punä staviläagitatiunil febrile, de care erafi cuprinse t6te nationali-Wile §i Me confesiunile din tarfi.

Turburkile, care isbucniserl in scaunele skuie§ti Ciuc§i Haromsak §i nu puteafi 81 fie potolite cu binele des-tul de in curand, amenintati a cuprinde tara intr6g1, §ipentru Innu§irea lor era nevoe de trupe atat de multe§i de vrednice de incredere, incat era gret a le gfisiatuncl in calitatea §i cantitatea cuvenitl. Politica pru-dent4 §i blânda in forml, dar statornicl in ceea ce pri-ve§te scopurile publice §i. problemele odatfi puse §i sus-tinutfi prin presenta unel puterl militare suficiente eracel maT sigur mod de a potoli agitatiunea primejdi-6sh, §i in acest sens staruia in deosebl Bajtay laCurte 2).

Ac6stl atitudine calculatä cu prudentA intimpina Ingegreutlitl in executarea el, filnd.c6 conducAtoriT deosebi-

telor ramurl administrative trliafi intre tien§iT In Dell-nire §i in vrajbl §i anume Bajtay cu cancelarul aulic

') Bukow a Kannitz, dd° Hermannstadt, 6 Mars 1763.2) Bajtay a Kannitz, dd° Carlsbourg, 7 Mai et 9 Juillet 1763.

235

Beth len, iar Bukow cu pre§edintele staturilor ComiteleLázár, §i ast-fel din rivalitate personal eT se jignealmill pe altiT in lucrare §i dedeal mersuld afacerilor uncaracter nesigur §i §oväitor.

Pe cand Bajtay recomanda CurtiT politica de blandeteImpreunata cu euergie §i sprijinita de 6re-care precau-tiunT spre a restabili buna randuialä, Bukow staruia malales asupra severitAtiT §1 iT dedea Imp6ratese1 sfatul, casa arate in cele din urma, ca ea e stapana §i §tie sl§i impuna in mod efectiv supunerea ce i se datorege;alt-fel nu va putd sa o sc6ta la capat cu ni§te Omni,care profita de orl-§i-ce ocasinue spre a exploata AAla utrem rabdarea el 1).

In fond Bukow §i Bajtay emit inse de acea-§1 pl-rere in ceea ce privege recurgerea la severitate §i di-vergeuta se ivise intre dan§il numa asupra timpuluT, incare urma A. se fad intrebuintare de mijlacele severe,cacT pe cand Bukow staruia sit se proc6da numal decatcu asprime, Bajtay doria, ca acdsta sa se fad numaldupa ce va fi intrat in tara o mal ins6mnata, puteremilitarl.

Stabilind odata principiul, ca in cele din urma se vaface recurs la forta armata, §i a§teptand sosirea in tali,a trupelor, care primisera comanda de plecare, Bajtaya socotit, pe dud conducea guvernul provincial, el manainte de a se fi format pe deplin militia de granita §iregimentele de trupe regulate, cel mal potrivit lucru esl se fo1os6sca peutru paza lini§tel §i al ordinel interne

') Bajtay a Kaunitz, ddo Carlabourg, 27 Avril 1763. Bukow

a Kannitz, dd° Hermannatadt, 7 Mai 1763.

236

de plizitoril de granite (pllie§1) §i de militieniI nationall,care urmah sa fie concediatl ; in acelall timp el a ce-rut de la Curte instituirea iii Arddl a unul consilit der6shoih In ota forma, care sh aibh chderea de a lua Inlipsa generalulul comandant hothrIri In ceea ce privqtedistribuirea trupelor §i miphrile bor.

Ear In vreme-ce trupele comandate se apropiah, nulipsiaa aid conduchtora destoinicl §i experiment*. Lo-cotenentiI de mare§al campestru Comitele Montoja, Sis -kovicz, general majorii Rosenfeld §i Haller, generalul decavalerie Comae le liglnoki puteah sh fie atat In consi-liul de Hsbolti, at §i In fruntea ceteler luptAtOre &-care om la locul luI ').

Lupta pnvi- Recurgerea la mijlOce silnice orI, cel putin admisibi-legulor contra

litatea acestor mij lOcereformelor. era lucru inevitabil §i pentru-chreformele ce urmail a se pune in practich steteati instrinsh leghturl cu prerogativele §i cu interesele parti-culare ale singuraticelor staturl §i clue. i experientane Invath, ch renuntarea de bunti vole la prerogative elucru de tot rar chiar §i atunci, cAnd prerogativele suutInvederat phgubit6re chiar §i pentru cei ce se bucurhde ele.

TocmaI de aceea preocupatiunile, pe care fie o natiune,fie o corporatiune aristocratich le are pentru preroga-tivele ei, nu pot sh fie desradecinate cleat prin o pre-facere generalh, iar acdsta cere fie o mare desfd§urare deputere, fie munch grea §i timp indelungat.

In fata until asemenea cas se afla imperätdsa, ands'a -isbit cu bine-fhatórele §i urgentele el proiecte de

') Bajtay a Kannitz, dde Hermannstadt, 25 Mai, 1763.

237

reformi, care aveail s lini§t6scl tara §i sl aduci egalampirtire a sarcinilor, de prerogativele §i de preocupa-

tiunile Inrldficinate i ruinit6re ale nobilimif §i ale sta-turilor, incit pirea lucru peste putinti compromisul paclnic

§i legal.II era diametral opusl legislativa prif, care representa

clasele privilegiate §i, stipanith de un spirit egoist, pu-nea interesele particulare mai presus e t6te.

Nu-1 amanea ded decit alternativa : on s lase ne-atins rul ce se intindea mered ca o rani nevindecatl§i sa pfirlsOsci in s6rta luf pe poporul strivit de sar-dui prea marl, or! si introdudi reformele, a ciror ne-cesitate a recunoscut- o, i sh le putt in practicl cu dela sine putere, Pall de a maI tin6 sOmi de represen-tanta trii, puindu-I la nevoe acesteia aria ridicatiin fati.

Pentru acOstl a doua parte a alternative!, care erasingura potrivitl. cu dreptatea, s'a determinat Maria Te-rezia trimitOnd In Ard61 pe, ce-I drept, impopularul, darenergicul general Bukow ca executator al hotarlrif ei.ImOrAtesei colltiinci6se if pretuia mal mult binele riT

decat inclinarea i alt-fel prea scump c4tigati a undclase privilegiate, chiar §i daci ar fi trecut cu vederea

eh ac66ta ar fi luat moderatiunea guvernului drept semnde slfibiciune §i ar fi devenit cu atat maY ingamfatl.fall cu el.

Planurile el de referral nu aveafi in vedere numalTiata sociall, ci totodatl i pe cea confesionall, dar sta-turile i nobilimea celor tref natiunT recipiate i-ati opuso resistenth inclpltinata. Luptele s'afi Indus ma! alesasupra sistemulta de imposite, in care pe de-o parte se

I

233

dedeail pe fata cele maT Invederate abaterT de la drep-tate §i de la echitate §i care tocmal de aceea trebuiaBA MU, In cas de reforma cele mat Insemnate urmarTpentru partidele interesate.

Poporapunea rurala avea in cestiunile de imposit oimportanta al mult maT mare decat proprietatea fon-dell. In ceea ce prive§te poporatiunea rurala steteadfeta, 'n fata dou6 principil fundameutale cu desavir§ireopuse, care marcaa doue deosebite directiunT sociale Inlegislatiune.

Ana intr'o parte de mat nainte a acesteT darl desdm4, fiind vorba de organisatiunea urbariala din Arddl,a fost scos la ivdla principiul fundamental : Rusticuspraeter mercedem laborum suorum nihil habet."

Dad dar plugarul are numaT dreptul la Web) oste-nelelor sale 0 tot pamOutul, pe care el il cultiva, enumaT al domnuld de p5an6nt, acesta Ta asupra luT, maconclude Imp6ratdsa, §i indatorirea -de a purta darile §isarcinile puse pe proprietatea Id fonciara.

Din acest principiti s'a derivat la Viena regula, cll.

sarcina o 'Arta ogorul (onus inhaeret fuudo), a domnulde pamht are fata cu guvernal respunderea pentru nitr-ide le.

Pe temeiul acesteT axiome juridice wi-a alcatuit Im-p6r1tdia noul sistem de imposite, de la care nu s'a li-nt sa fie abatuti nict prin legile existente, nicT de pro-misiunile, pe care le Meuse ea Insa-§T prin rescripte speciale.Ea impunea pamlIntul (WI capacitatea luT de produc-tiune cu o taxa fonciara (taxa capacitatis agrorum) ; In

mod indirect a impus apoT §i pe stapani 1 nobilitarT 'm-ind ma numita capitatiune a proprietarilor (taxa capitis

239

impossesionatorum) pe servitorY 0 nevoind pe stapad sao platOsca. EA a schimbat forma de Impartire §i a spo-et totalul impositelor cu apr6pe 200.000 florid fadde consultarea §i fall de Invoirea staturilor ; ea a urcattaxele puse pe sare de la 25 creitarY la 2 florid §i trdcreitarl; ea a obligat la serviciul militar pe fiif preotilorromad unitl, care pad, atunci, find tinut1 a face ro-beta §i tiindu-se stima de interesele domnilor de pamentfusesera scutit1 de recrutare ; ea a maY dispus apol, cacontingentul de 1000 de feciorY, pe care Romanil ne-uniti 11 dedeat de buna voe pentru armata, sa fie pe vi-itor obligator 0 executabil, ceea ce ear le aducea dom-nilor de pamAnt o Insèmnata, perdere prin scaderea bra-telor de muncl.

Contra tuturor acestor reforme aa ridicat aprOpe t6teomitatele §i scaunele un via protest declarandu-le fie lip-site de legitimitate, fie necorecte in forma i rayman-du-se pe legislatiunea provinciall favorabila pentru pre-rogativele 0 libertatile lor, pe care Corona nu ar fi pututs'o nesocot6sch unilateral.

Imparat6sa nasuia !use spre o maY temeinica apzarea puteriT monarchice §i considera covir0rea el asupralegilor tari1 drept lucru cu atat maY necesar, cu catlegile aceste ere' In contra4icere cu binele poporuld, pecare a-I fi avut sa-1 realiseze. Recunoscend marele foloste trebuia neaparat sa resulte din concordanta intere-selor de guvernament en prosperitatea tiki1, ea a pre-tins supunere neconditionata fati cu dispositiunile luatede densa 0 spera cu tot dreptul, ca n'are decat sa sta..rue cu hotarire §1 cu statornicie, pentru ca spiritele In-daratnicite sa se sapue Incetul cu Incetul primind ceea

240

EpiscopulAthanasie

Rednic.

ce era inevitabil. Ea a persistat deci in punerea in apli-care a sistemulul de imposite prescris de dAnsa 0 in u§u-rarea poporatiunii rurale prin o maI ethitabila imphrtirea impositelor 0 a zharnicit in ace1a-0 timp §i apuch-turile perfide ale natiunil shsqti, care sub pretextul dea 1ncassa impositele §i färh de §tirea §i aprobarea gu-vernulul pretindea de la Romanil din fundul regit marlcontribuirl pentru scopurl nationale shse01 g le incasacu forta, ear impositele propril nu le plhtea guvernulul,ci rtimanea dat6re cu ele 1).

Dad prigonirile suferite de nationalistul Episcop Klein§i participarea pornitl din egoism a succesorulul sthPetru Aron la acele prigonirl aii contribuit in mare gradla zhAc61a, la desbinkile 0 la instrainkile ivite Introunitl, In cat Episcopul Aron a murit din causa ac6staen inima frAnth de durere, dispositiunile unitilor nu s'afiindreptat 0 nicl starea bisericil lor, nici raporturile elchtre catolicism nu s'ah Imbunäthtit nici maY tarp, ci,din contra, cea mal apropiat& fash din desfhprarea eve-nimentelor a dat pe fa0 starea de zhpac611 §i de In-suficientl In cea ce prive§te tendentele 0 a§e0area vietilpe temelil statornice, o zhpäcd1h, care Adarnicia pe timpmal indelungat des6v1r0rea opera de uniune, care era tra-ditionalul scop al silintelor.

And in curend dupti incetarea din viath a EpiscopululAron afi isbncnit neintelegerI intro clerul regular 0 celmir6n de o parte 0 impopularul vicar episcopesc Atba-nasie Rednic de alta, fiind-d acesta nu admitea ne1imi-

1) Hannitz a Bajtay, ddo Sehiinbrunn, 26 aviit et 6 Septembre1763.

Raportul 111I Ion Georg Ronnamonn, dde Sibiu, 9 Ang.1.763.

241

tata libertate de alegere, pe care o cerea clerul pentrudesignarea EpiscopuluI §i a vicarului §i lucra, din con-

tra, spre a o In Mara. Cand dar clerul iritat de adstaa luat bothrlrea de a alege un alt vicar general §i. a

flout incercarea de a In %tura pe cel de pan& atunci,Atanasie Rednic s'a opus Mead declaratiunea, ch el esingurul vicar legal numit de Episcop §i ast-fel nu p6teadmite o nouh alegere fhcuth de eel ce nu ah chdereade a o face.

A cerut In acela-§1 timp sprijinire de la Archiepisco-pul de Strigoniu Bark6czy, care l'a confirmat In Vicariat§i a stabilit pentru asemenea conflicte pe viitor regulagenera% ch duph inOrtca Episcopulul unit drepturile luI§i Intr6ga WI autoritate ah sh tr6ch la Primate le Un-gariel. Ac6sth decisiune, dqi fOrte favorabilh pentru Rednic,cuprinde In ea o atat de invederath rnärginire a drep-turilor de jurisdictiune ce se cuveniaii scaunuld Episco-pesc §i cleruluI diecesan, In cat vicarul confirmat n'aIndrhznit sh publice decretul de coufirmatiune, fiind-chse temea, ch adstit despuiare de drepturI va fi push cutot dreptul in contul slIbiciuniI §i al preocupatiuniI WI.A doua incercare de a alege un alt vicar, flcuth in primajum6tate a anuluI 1764, a amas §i ea zadarnich..

In timpul acesta s'a Int6mplat, duph spusa mal mul-tor martorI, In biserica unith catedrall din Blaj o mi-mine. Cu ocasiunea inmormenthril r6mh§itelor Omen-te§tI ale Episcopulul Petru Aron o mare ic6n1 a MaiciTDomnulul a v6rsat adech Odle de lacreml 1). Dap A p0-

1) Istoria bisericéscil de Sainnil Klein, reprodust in CiparinActa etc." p. 111-114.

44,076. II. 15

242

runca Imptratesel, vicarul Rednic a trimis ic6na mira-cul6s1 la Viena, unde s'aii flcut pentru dovedirea mi-nunil cercettri, al drora resultat a rtmas de altminterinecunoscut.

Intr'un sinod electoral tinut de clerul unit la 30 Iunie1764 sub prepedinta celor dol comisarl imp6ratepti, Te-saurariul Ignatie Baron de Borneniissza pi Francisc Boierjudele nobilimil din Alba Julia, voturile date s'at im-*tit intro patru candidati in urmItorul mod :

Grigorie Maior a

Episcopul KleinSilvestru CallianiAtanasie Rednic

primit 90 voturi7216

2

II

17

57

Primii doi dintre acepti doi candidati ipT manifestaserain mod mai mult sat mai putin accentuat independentade vederi pi de caracter NI n6suintele Iesuitilor, ceeace la Viena produsese o rea impresiune ; iar intre cei

din urnil doi era unul, vicarul Rednic, cel ce primise

cele mai putine voturi, care tocmai prin mildiopia saIn cele bisericepti pi in cele politice se insinuase la Curte.Imp6r1t6sa a ales dar pe Atanasie Rednic, care in anul1764 a fost ridicat in scaunul episcopesc.

Rivalul lui pe cat de capabil pi de energic, pe atatde bine vOut la popor, Grigorie Major, a %cut cu cei

mai de frunte dintre adversarii MT un fel de conjura-tiune pi i-a creat o Intr6g1 testturt de intrigi pi dertsvrAtiri fel de fel de greuttti, pentru ca st-1 rtst6rneori cel putin st-T amtrascl Oilele petrecute in noua ladiguitate. Ast-fel protopopul Avram de Baia, notarulclerului diecesan, a refusat cu tOtt, hottrirea A publice

,,

77

55

243

in diecesa unitd, dupd cum cerea vechiul obiceid, confir-marea Episcopulul, Incat lui Rednic nu i-a Minas de catsh se vestdscd el Instill pe sine preotimil sale ca Epis-cop legal.

Mergand apol noul Archiered, potrivit cu obiceiurile

vechl, la Curtea imp6ratdscd spre all' exprima In per-skid multumirea pentru ridicarea sa in scaun, ma multidintre protopopiI eel mai cu vaza A cerut prin o pe-titiune formald intervenirea PapeI Clement VIII. pe langaImplirat6sa, pentru-ca Episcopul Klein sa fie reactivat, Ill-laturandu-se cu desavir§ire Atanasie Rednic, care II estepoporulul nesuferit.

Suparata de acdsth Indrasndld, Maria Terezia a or-donat generalulul Comitele Hadik, prepdintele gnvernu-Id transilvan, sa cerceteze, dad in aces petitiune catrePapa ad fost subscrig cu §tirea lor catl-va dintre pro-topopi, care erati cunoscuy ca adereny al EpiscopulufRednic. De Ore-ce acgtia la un semn dat de Rednic aildeclarat, ca eI nu §tid nimic, nu era gred a se dovediCarpi( din Roma nimicnicia protestdril Monte, §i peti-tionarii ad fost resping cu mustrare.

In acela-§1 timp Impardt6sa, cedand stäruintelor Epis-copuluI Atanasie, a ordonat, ca frunta§il partidulul opo-sitional sa fie pedepsiti §i lipsiy de putinta de a-i crealioului Episcop greutatl.

Grigorie Maior a fost arestat, matt fara de intar-4iere la Muncacit, tinut aid sub pazi severd §i oprit dea mai comunica In afard ; Gerontie Cotorea §i Silvestri!

Calliani ad fost internati in locuinte deosebite §i A tre-buit Ed rdmaie In supunere aspra §i sa renunte la orT§i-ce nädejde de inaintare in oficiii ; protopopul §i nota-

244

rul Avram, precum §i protopopul loan Glaciate urnialsl remade pug la inchis6re panl ce nu vor fi cerut inpers6n1 Yertare de la Episcopul §i nu se vor fi legat afi in cea mal deplinä supunere §i ascultare fall cudensul.

Dupl ce a obtinut ast-fel la Viena infrenarea §i umi-Brea adversarilor sel, Rednic a primit in vara anulul1765 la Muncacil din mlnile Episcopulul unit 01§avschiconsacratiunea de Episcop §i s'a intors apoi acas6, unclea lertat pe top protivnicil se inving §i pocliy, afarl deunul, de care se temea, Grigorie Major, care a remas in-chis la MuncacIt. A publicat apol clerulul §i poporululadunat serbltore§te in catedrall atat decretul de numireal ImpeateseY, clt §1 bulele papale, prin care fuseseconfirmat ca Episcop §i pus in fruntea poporatiuuil unite§i a preotimil el.

In urma interveniril lul Maria Terezia a infiintat Incolegiul teologic ungar din Viena, a§a numitul Pazmanet,done burse pentru tineril unitl din diecesa Flgäraplui,§i Episcopul Rednic a §i trimis numai dedt in acel co-legil pe preotii regularl Samuil Klein §i tefan Pop, caAil complecteze studiile teologice §i filosofice.

Acest Archierel wi-a dat de altminteri silinta de aumili §i de a frange pe deplin spiritul de impotrivireal cMuglrilor, care tot se mal ynea ca spuza sub ce-nu§e ; el i-a supus decT la disciplina severl, i-a silit sapetr6c1 viata cu post O. cu aspre deprinderl aschetice, astlruit sa invete fie-care din el vre-o meserie, a pretins,ca ei sl renunte neconditionat la preotie §i a introdusast-felun aphltor sistem de zadarnicl asprime, care l'a fAcutf6rte urgisit §i nu putea sl dalnuiascl §i dupl m6rtea lul.

245

Prea marea predilectiune pentru calugaria plina de jert-va nu a trecut ca mo§tenire §i la urma§ii lui, a trecutInse statornicia, pe care a avut'o el In ceea ce prive§tesustinerea positiunii neatirnate a bisericil sale.

Aderent credincios al bisericil sale, executator con§ti-incios al ritului grecesc, cum tot-de-auna a fost, el nuputea de loc A se Impace cu latinisarea preconisata desus In a§e4aminte1e §i In deprinderile bisericil unite. Ast-fel el a desfa§urat drepturile bisericii sale 0 a Inteme-iat positiunea ei adresand In anul 1771 Papa un me-morid, a caruia tendenta culmindza in principiul enuntat

incunglur, ca Unita' nu aa primit nic hotitririle con-ciliului de Trient, nici alte can6ne ale bisericil romane§i ast-fel nu aunt obligati a li se supnne.

Clerul sll l'a sprijinit cu zel to sustinerea acestul protest.Preotimea unita adunata in num& mare ca sinod diecesan aridicat protest contra ori-§i-carei incercari de a o silui incon§tiinta el religi6sa 0 a declarat fara de sfiala, c. clerulgreco-catolic nici mai nainte nu a primit, nici acum nuare de gand A prim6sca de la biserica catolica nimic afarade cele patru puncte de divergenta dogmatica. Spiritulpoporului a pus deci in calea IatinisriY bisericii uniteWA de voia el stavile, care chiar nici in timpul core-

gentei lui Iosif II. n'aa fost strabatute i cu atat mainestrabatute trebuiali A fie dupa ce el a ajuns A fiesingur stapanitor.

Ast-fel gre§it Iesuitil §i ultramontanii socotelile,ca mai nainte cu Episcopul Klein, de asta data cu ur-ma§ul lui, Atanasie Rednic, care parea fr Indoiala lainceput a justifica priu mladigia sa inspirata de ambi-tiunea personall multe a§tepthri lesuitice ; contra rea-

farl

gi-aii

246

EpiscopulGrigorieMajor.

lisarit la§e a acEstora Inse statornica MY In con§tiinta re-ligiOsi se revolta cu atat mat virtos, cu cat el 1§T ve-dea mat apropiat mormentul.

Persistand cu neclintire pe langi declaratiunea facutade el §i de clerul Ali, Episcopul Atanasie nu a suferitsit se fad Did cea mat mica inovatiune in sens romano-catolic fie In onjdit, fie In ceremonil, fie In ort-§i-care

alte deprindert ale bisericit unite, incat aasta a past-ilt ritul greco-oriental cu credinta neclIntita.

Aceste It eraii vederile §i aasta tinuta, cand m6rteal'a ajuns (2 Mat 1772) In mijlocul luptet urmate in ta-cere pentra neatIrnarea confesiunil sale Ii dupa-ce prindisposiune testamentara harazise t6ta averea amash Inurma tut seminarulut clerical al dieceset sale.

Puindu-se acum cestiunea designfirit unlit urma§ Inscaunul episcopesc devenit vacant, privirile Unitilor s'afiIndreptat ear asupra capabilulut §i popularulut GrigorieMajor, care cu ocasiunea celei din urma alegert fusesedat fara de crutare la o parte, de§i obtinuse cele matmulte voturl, §i care de curand scapase din Mogul Int

asil, la Muncacifi. Acest barbat, fiiul until preot din co-mitatul Solnoculut, se numia Gavril mat nainte de a filuat rasa calugar6sca, §i cfizand in urma intrigilor Epis-pulul Rednic §i ale Iesuitilor in disgraVa Curtit, a pro-fitat in anul 1771 de presenta tut Muncacifi a Imp6ra-tulut Iosif IL spre all obtine punerea in libertate, s'apresentat In fata Imp6ratu1ut ca un fel de Iosif *Antmi§ele§te de fratit s6l §i, dupa ce Imp6ratul a insarcinatpe Camera aulica ungara sa cerceteze causa lut, a §tiutatat de bine sa se apere, incat a fost deciarat nevino-

vat §i numit censor de carp la tipografia romana-rut4na

247

ce tome atunci se Infiintase la Viera. S'a tinut ffiraIndoiala F.6116 i de nwritele incontestabile, pe care i le

cactigase cu ocasiunca Infiintfirii granitelor militare.In lama cereriT Mute de clerul unit apoT cel treT

preoti r( gulari Grigorie Maior, Gerontie Cotorea §i SilvestruCaliEni, pe care Episcorul Rednic II' declarase de bmenlcompromi§i, ati lost pe deplin rehabilitatT, danduli-se votade a-0 pane candidatura pentru vacantul scaun episcopesc.

In sinodul elcctotal hind de preotime la 15 August1772 la Blaj, sub conducerea conisarilor Imierate§ti co-mitele Haller §i E6Idi, rnajoritatea covIrOtOre a voturilor,peste o suth din tOte, ail fost date pentru Grigorie Ma-jor, in vreme ce alp doi candidati, Ignatie Dorobant §iJacob Aron afi obtinut numal putine voturl. Maria Te-rczia, fiind de asta-data de nu gaud cu clerul, nu a ti-nut s6ma de staruintele contrare ce-I veniati din Ardel,ci a confirmat pe Grigorie Major, favoritul unitilor, carefuscse designat prin cele mat multe voturl, ba a aprobat§i propunerea, ca atat pentru Episcopul FagarapluI ast-fel corfirmat, cat §i pentrn Andreifi Bacinski, nou nu-initul Episcop al dicceseI de Muncaciti, consecratiunea sase fad in biscrk a parochiala a Cui VT, sub ochil pere-cheI imperiale.

La 23 Aprilie 1773 dar Episcopul unit de Svidniza,Vasile Bari,covicl, a savir§it In biserica CuitiT, fiind defata §i perechea imperiala, consecratiunea EpiscopuluI Gri-gone Major cu observarca tuturor formelor prescrise doritul grecesc. La sfirOtul cerernoniet Episcopul Major adat ImreateseI binc-cuventarea sa, iar acdsta i-a db.-

mit o cruce de pept in aur §i un inel scump. Nu multin ulna i s'a conferit inaltul rang de consilier imperial

248

secret §i titlul do ExcelentP, o distinctiune, de carenu se me invrednicise nici un Episcop romanesc inaintede densul §i care, ca dovada, Invederatt despre particu-lara grape a Carp, era de tot mAgulit6re pentru densul.

MaY nainte de a pleca acast Grigorie Major a luatparte la sinodul, la care Imptrat6sa Intrunise pe totiEpiscopil uniti din Ungaria §1 din Ard61, ca st se pro-pante in cestiunea reduceriY, pe care densa doria s'o factIn prénumer6sele Oi le de sOrbItori.

S'at intrunit la acest sinod : Episcopal de Swidnizadin Croatia Vasile Boripovic1 cu preotul A subalternIosafat Batasici, Episcopal Arddluld Grigorie Maior cu

preotiI diecesad Sil vestru Caliani, Ignatie Dorobant §iSamuil Klein ; Episcopal de Muncaciii Andre Bacinschicu vicarul set Zetchici §i canonical Porozki, primal abateal Muncaciuld Silvestru p.i Abatele de Pocs Martirie.Acest sinod s'a pronuntat, inainte de t6te, pentru o In-stmnatt reducere a strbltorilor, ape a luat In discuti-une o schimbare stilistict propust de Episcopal BacinskiIn textul simboluld de credintt in ma ce prive§te par-cederea duhuluY dint, dar a respins aastt inovatiune§i a pAstrat testul vechit. Ambele hottrld ale sinoluldat fost aprobato de Imp6r4t6sa.

Mal nainte de a se Int6rce acast, Episcopal Grigorie

Major §i-a dat tOtt silinta de a obtine ceea ce mal alesII Acea la inimt.

Scopul urmtrit de acest Archieret cu malt zel era Aobtie retragerea Teologuld romano-catolic §i Iesuituld de-legat a epitropisi biserica unit4 §i Episcopal el, un scoppe care l'a §i ajuns, ce-I drept, nu direct ca concesiune,ci in urma noroc6se impregiurtrY, ct int In acela-§1

249

an (21 Iu lie 1773) ordinul Iesuitilor a fost disolvat prino built papall 0 ast-fel delegarea until auditor generalla Episcopia Fagaraplul nu maI era cu putinta.

De0 inse Episcopul Major a fost ferit de complicatiu-nile §i de amaracinnile, prin care trecuse predecesorulOa Klein, tot n'a avut nici el parte sa scape cu des6-vir0re de ele.

Om energic §i plin de rival religi6sa, Maior a inceputlupta confesionala Matä dup. ce s'a intors acasa 0 alucrat cu incredere, ca sa raspand6sca, iar uniunea i s'ofortifice pretutindeul. El cutriera neobosit tara in t6tedirectiunile, indemna prin grail.' via 0 In scris popora-tiunea la uniune §i a 0 sporit cti multe mil numarulcoreligionarilor sill. El a purtat in deosebi de grije, cala Sibia, in capitala t6ril, uncle erg' vre-o 180 familiiunite, A fie instalat un preot unit bine dotat, si a re-curs spre scopul acesta la ajutorul guvernulul in fatasilintelor contrare ale protestantelor din magistratul oil-men, care totdeauna fusese ostil atat fatii, cu catolicil,cat 0 NO cu unip. Major a cerut pentru preotul unitdin Sibila micul bun alodial Nebendorf, care urma si fieasignat de Carte pentru Intretinerea parochului romano-catolic 0 alt-fel bine dotat. Interesele materiale ale am-belor riturl intraa de asta data in conflict, §i EpiscopulMaior s'a declarat dispus a 1ncheia un compromis, carelose s'a tragänat 1).

Pentru cultivarea preotimil unite din monarchie Im-pill-5168a s'a Ingrijit Infiintand la Sf. Barbara din Viena-un seminar clerical peutru cind-lecl de tinerl, dintrecare non6 urmat sa fie necrutitl din Ard61, gie din di-

') Promemoria dee Bischofs Grigori Major an die Kaiserin Ma-ria Terezia, ddo 1777.

250

ecesa 0rh4ii-Mart, ear altii din cele-Palte thri ereditare.Imphratul losif H. a mutat In urmh acest seminar dela Sf. Barbara mai Intaifi la Agria In Ungaria, apol la Lem-berg §i in cele din nrith Pa desfiintat asignandu-li-sedeos(bitdor diecese pentru studit teologice In tara pro-

prie sumele cuyenite In poporatiunea, In care beneficia-sea, de burse In seminarul desfiintat 1).

In anul 1782 deosebite Impregiurhri §i motive l'adeterminat pe Episcopul Maior sh renunte In t6tit formala scaunul Episcopesc §i sh se retragh chutAnd repaos Inyiata privath. Irecinicul repaos la ghsit la vIrsta de 71de ant, nu mult timp In urn1 (Ianuarie 1785) In ma-nastirea de la Alba.Iulia, In urma unet b6le iucurabile,care a Ineheiat viata lul agitath §i bogath in fapte 2).

Luand Imihrht6sa sub Inriurina Inteleptulul et co-

regent cu firmitate deplinh hothrlrea de a introduce Inciuda tuturor Impotrivirilor in Ard6l reformele financiare§i sociale-politice §i artnd ea de gand sh proc6dh matIntait or binele §i shit validiteze apot, dud neyoia yacere, cu toith, senritatca yointa, punena In pi actich a

politicel ast-fel croite era cel mai apropiat scop al mi-siunit Jut Bukow, care se intorsese ear la Sibiit ca co-mandant general §1 ca pmedinte al guyernului; §i 1A-

truns de spiritul Insarcinhrit sale, el a §i desfh§urat deasth data In lucrarea Int publich mat multh afabilitate§i mat multh blandeth Imphciuit6re de cat s'ar fi pututa§tepta de la un om cu temperament vioit §i cu jude-

1) Istoria unirii biserice1tI in Ardël de S. Klein §i T. Major,reprodusi de T. Cipariu in extras, in cactl, etc.s Pag. 113-131.

2) Lettres Bajtay a Kaunitz, ddo Hermannstadt 4 Juin, 2 et 9Juillet, 3 et 1G Aotit, 26 Octombre, 5 et 30 Noembre 1763.

251

cath severn, cum era el. II6svrAtirile publice nu mai ere],ce-I drept, Did ele atat de violente §i atat de dese camai nainte, in Chic §i in. Haromsz6k Incetaserh de tot §inumai pe ici pe colo se mai ivied la Romanii din ti-

nutul Bistritei, unde pe la mijlocul verei din anal 1763mai multe sate aft lepädat armele §i aii refuzat sh in-tre In militia de granite OA ce guvernul nu va fi in-cuviintat cererile lor.

Pe ici pe colo profitad lose §i statele vecine de agi-tatiunea necontenith §i de viva nemultumire spre a leexploata in folosul bor. Ast-fel a flcut Bukow Curti! unraport despre urOirile fanatice ale until colonel rusesc cunumele Gavriil Vaida, care se stabilise pe timp mai in-delungat In Arddl §i duph t6te semnele lucra pentru in-duplecarea Ronihnilor nemultumiti sh emigreze in Rusia.Asemenea instigatiuni pentru depopularea Ora fhcuserhprin ascuns §i alpi in Banat §i-1 faceati pe guvernulaustriac bAnuitor fall cu multi strlini fhtarnici, Omen!cum se cade la infAti§are, dar cu ocupatiune ineruabill 1).

Consideratiunile pentru alianta In resboiul de Opte aniatht de efectiv folosit6re a Rusiel impuneat Inse Ore-care crutare chiar §i fath cu suphratorii emisari ruse§tl,de§i ace§tia adese-ori lacrat numai in numele lor, iarnu in al guvernului lor.

DecAnd cu coregenta Imperatului Iosif al II, cand, celpupa In parte, a inceput, dad nu chiar sh predomndschsh se introduch in guvernament o mai liberall politich

confesionall, propaganda unionisth a dat In ArdOl Ince-

tul cu Incetul indärät, iar in urml, mai ales duph ce s'a

') Raportul generalulul Baron Bukow, ddo Sibiii, 1 Apr. 1762.

252

publicat edictul de tolerantg, a fost mitrginitl numal laconservarea uniunii. Catb, vreme inse Maria Terezia apurtat cfirma, catolicismul §i r6spAndirea uniuniI ali 1.6-

mas gandul el de predilectiune cu t6t4 coregenta Mildel, careia i se puma 0 In alte privinte multe marginl;vorba e numal, ch ea evita cu Ingrijire mijlOcele dras-tice 0 violente 0 prefera pe cele blande §i pacinice.

Ast-fel la 23 August 1768 a dispus A i se trimitäEpiscopulul Atanasie Reduic suma de 10.000 florinl dincassa statulul pentru aspandirea sistematica, 0 mänós6a uniunil, dad vor fi de nevoe cheltueli pentru ac6sta.

Povfituitl de acela-0 gad al proselitismulul stkruitor,dar maY Indulcit, ea a dat in anul 1774 Pre§edinteldGuvernulul Transilvan Comitele Nicolae Redden ordinul,ca, tiind sdirifi de impregiurfirl, sfi nu mal pedepsdsd peneuniti cu aceall asprime ca in trecut ; de0 urma ne-unitul sii fie aruncat In temnitl pentru vina de a se filepitdat de uniune, trebuiafi sa i se dee in timpul §e-deril Id in temnit4 IndrumarI catichetice spre a-I con-

verti ; cu gat maY aspru urmafi dar sfi fie pedepsitY pre-otil unitl, care erafi negligentl In Implinirea chemarillor ori inclivart spre ortodolie, maY ales ddc4 se dove-dia, 0 fac causl comunl cu cel lepädati de uniune.

Impfirfitdsa a schimbat numal aparentele, dar nu 0fiinta politicei sale confesionale, §i forma mai blandfi, Incare predilectiunea el pentru uniune s'a dat pe fatA Intimpul celor din urml ani de domnie a el, a contribu-it la molcomirea greco-orientalilor cu atat mai vIrtos, cucat acgtia gäsiat In apropiata singura stApanire a libe-ralului coregent Iosif II. Invederatfi sigurantl §i ga-rantie pentru realisarea sperantelor 0 a a§teparilor sale

253

din ce in ce mat mart. Spiritul mug viitor mat plin dedreptate, Intrupat in presimtementul obladuirit bine-fa-

Wore a acestut nobil regent, strabatea ca o sufiare da-Mere de viata in viitorul Inca posomorit §i dedea tarierabdaril ce se cerea spre a trece de la o obladuire lacea-Palta.

Precum am aretat mat sus, mult a contribuit la im- Episcopii pro*area Romanilor greco-orientall reinfiintarea Episcopiel veoisvolcrIlIsNi oevahi-

lor §i trimiterea in Ard61 a Episcopulul de Buda Die- rilovici.

nisie Novacovict. Dar atat temerea, ca nu cum-va prinacesta uniunea A fie serios amenintatk cat §i ingrijirea,cu care se procedea la alegerea archiereulut faceaa pesteputinta implinirea definitiva a scaunulul episcopesc. Ad-misibila trebuia sa pad nurnal o numire provisorie, carepoate sa fie revocata la cel mat mic semn, ear acdstacu atat mat Tidos, cu cat Episcopul stabil ce urma Afie numit, lipsind in Ardel candidatit qualificati, nu pu-tea sa fie luat de cat din rIndurile clerulut serbesc, pe

care nu se putea pune nicl un temeilDionisie Novacovicl a primit dar diecesa Arddlulut mi-

me in mod provisoria, §i fiind-ca deoparte nu putea sarespunda aid la a§teptarile unioniste ale guvernulut, aidla ale poporulul diecesan, care avea nevoie de ocrotire,ear de alta nu putea sa carmuiasca in chub. Metropo-Mule banuitor amindoue episcopiile de oda% el s'ahotarIt sa se retraga din Ardél §i s'a intors la Budain Episcopia sa, unde inse in curend a murit.

Dupa el a urmat in anuI 1770 in scaunul de laBuda ofronie Chirilovict, care, tot ca predecesorul sea,a primit in mod provisoria §i. administratiunea diecesetdin Ard61.

254

AmAndoi ace§ti Episcopi §i-afi dat in timpul administ-ratiunii lor provisoril din Arddl atat in interesul lorproprik cat §i in interesul bisericii lor t6t1 silinta dea obtine de la Curte intemeerea definitivl a Episcopiei

reinfiintate pentru greco-orientalii din adst5, lark §i ati

fost sprijiniti in cererile §i in silintele bOr §i de preotii,precum §i de poporul din noua diecesk

Tiind sgml de severitatea acestei manifestatiuni ge-nerale, Imptiratul Iosif II, le-a implinit cererea §i la 6Noemvrie 1783 a numit Episcop definitiv pentru diecesagreco-neunita din Ard61 pe Archimandritul mAnästirii sir-be§ti Si§atovat Ghedeon Nichitici, dreia urma Ali aiblre§edinta la Sibiiii §i s5. fie in cestiuni dogmatice §i curatspirituale subordonat hierarchice§te Metropolitului §i Si-

nodului din Carlov6t.Intemeiarea Ghedeon Nichiticl, primul episcop stabilit, care dup6

definitivt, a E-piscopiel. Epis_ un interval de 83 ani a fost numit pentru cre§tinii decopul Ghedeon legea ortodocsh. din Ardeal, §i-a luat in anul 1781 in

Nichitici. .primire diecesa, pe care a glsit-o In mare shrIcie §i

1ipsit4 de t6te. Lipsa unei locuinte potrivite §i a mij-l6celor de a §i-o procura l'au silit A se a§eze dal. deSibiiii §i anume In satul invecinat RA§inari, undo comunai-a oferit drept locuin t§. o casA privatk nu tocmai po-trivitA ilia asta.

Acest Episcop a desPivrat o activitate In t6te pri-vintele fOrte ziil6sk §i-a dat silinta mai ales s1 pro-moveze cre§terea §i cultura religi6s4 a coreligionarilors6I §i a recurs cu succes la ajutorul de stat, care pentruappmintele de InvOtAnAnt i s'a §i acordat prin ordi-

natiunea imp6rAtdscl de la 4 Martie 1786.Energica lucrare creatrice a Imp6ratulu1 Iosif II. s'a

255

Intins i asupra legislatiunii biserice§tY privit6re la ca-Atorie, §i el a luat multe dispositiunT, care nu se pu-teau coucorda cu can6nele bisericiT grece§tT. In anal1786 s'a luat adeca prin ordinatiune imphrat6sca dis-positiunea, ca pentru casatorie so ore neaparat pre-senta preotuluT ordinar al mirelui ori al mireseT 0 diorT-0-ce cununie fácuta de vre-un alt preot are A fieconsiderata ca fiind fara de efect 0 nevalabila. 0 altaordinatiune emisa In acela-0 timp cerea pentru valabi-Jitatea casatorieT cu atata asprime cele treT vestirl fa-cute una dupa alta, Yacht In lipsa chiar §i numal auneia dintre ele casatoria trebuia sa fie declarata neva-labila §i pe deplin desfacuta.

De oare-ce dreptul canonic al bisericiT grece01 nu re-cun6§te drept cause sufidente pentru desfacerea casato-

rid cele doue' conditiunT impuse de guvern, adeca lipsapreotuluT ordinar al mirilor §i lipsa vestiril, Imp6ratulLeopold II. a renuntat la acdsta reformh 0 a confirmatarticolul de lege 51, propus de dieta regnicolara in anul1791, In virtutea chruia reformatiT de ambele confesiunT,precum §i unitariT, ba In urma uneT interpretari p03-teri6re 0 greco-orientaliT avead sa fie dispensatT In ceeace privqte dispositiunile cuprinse in ordinatiunea Imp6-/V&A, rOmaind In vig6re usul de maI nainte.

In mijlocul crisei de reforme, pus intre tendenteleantagoniste ce se iviserl In viata politicl 0 In cea hi-sericeascl, Episcopul NichiticI era cuprins din ce In cemaT mult de pornirea de a lucra §i de a face In t6teprivintile Imbunatatir1 In intinsa luT diecesa, care cu-prindea tara intréga, de a sevir0 lucrarT insemnate cumijI6ce micT, ba rate o data chiar li 'n lipsa de mij-

266

Episcopul Ghe-rasim Ada-

movie'.

Ike §i de a satisface atat interesele statului, cat §i de feluri-tele trebuinte ale poporatiunil diecesane ajunse In plaginire.

0 sarcinh atat de grea, care trecea cu mult pesteputerile Id, l'a inchrcat cu grip §i cu amOrIciunl §ii-a sdruncinat sanAtatea astfel, Incat el dupa, o plistoriede cincl an!, la sfIr§itul sunlit! 1788, a incetat la Re-§inarl din viatl.

In timpul mantel a administrat diecesa neunitilordin. Ardeal, ca Vicar, Protopopul din Hondol Ioan Po-povid. Urma§ al reposatuluI Episcop Nichiticl l'a numitImphratul Iosif II. la 25 Maiti 1789 pe Gherasim Ada-movie!, Archimandritul manhstirif Bezdiu din comitatulTimi§Oril.

In bArbatul acesta biserica de rit grecesc §i poporulroman din Ard6l au ca§tigat tin zelos O. statornic ante-luptlitor pentru drepturile i interesele ef atat pe tere-nul con fesional, cat §i pe cel politic national.

Prin staruinte §i opintirf neobosite el a reu§it a faceca dieta din Ardeal sO prim6sch In anal 1791 dispo-sitiunea legala (Art. 60), in virtutea careia religiuneagreco-oriental4 nu mal avea sa fie considerath, numaI catoleratl, ci ca una cu drept de liber exercitin al cultulul.

Tot atat de marl merite §i-a ca§tigat el prin atitu-dinea lul In ceea ce prive§te viata politici nationala.Puindu-se In Intelegere cu Episcopul unit Ioan Bob, ela sthruit cu hothrIre prin vorbl §i fapta pentru largireacerculuf de activitate al natiunif sale §i In vederea acestuIscop a presentat In aceall dial o petitiuue voluminOsa,bine Intemeiatli §i epocalh, care, subscrisl de el §i de

tovarh§ul lul de lupth, stOruia pentru deplina restituirea drepturilor, de care Romanil fusesera despuiatf.

257

De§i Intreprinderea acesta n'a avut resultatul sperat,era pus In ea germenul m4nos, care ma te,rlifi a ajunsla desfgprare §i Intr'o atmosfer4 politic§, mai priinci6s1a adus rode.

DupA o Ostorie zehisä, care a tinut inse abia §apteani, Episcopul Adamovici a reposat In anul 1796 laRelinari.

Administratiunea diecesel a condus-o dupl Incetareadin viatl a acestui Episcop Protopopul Humana IoanHozovici timp de patru-spre-pco ant deplinT, cAci Im-

plinirea scaunului episcopesc vacant a fost amenatä dinadios atata timp, pentru ca sl strähatit mal u5or ten-dentele unioniste §i ultra-catolice ce in timpul lui Iosif II.§i al tut Leopold II. nu putusera. Inainta §i reactiuneaconfesionath, sA ajunga mai sigur ii mai deplin la Tic-

torie. Guvernul a %cut tot ceea ce i-a stat prin pu-tintg, ca A, ajute adsta manevrg machiavelistä, §i dadea cu t6te aceste n'a reuit, meritul e numat al preo-

timil §i al poporului de rit greco-oriental, care, avendstatornicia credintei §i energie neschimbatA, ail opus aces-tor machinatiuni propagandist() o resistenta hotArlt6, §iIn parte nu zadarnica.

Ambii Episcopi siabilt, Nichitici §i Adamovicl, ali ob-tinut diecesa puma! In virtutea numiril ImperAte§ti, earnu In urma uneT alegert facute de cler §i de popor §*1

a obicinuitei propunent de trel candidati flcute In vIr-tutea acestel alegerT, remaind ca Monarchul sl confirmepe unul dintre cot trot designati prin alegere.

De o data cu iluzul iesuitic a Incetat pe marea milli Imblanprea§.1 relluzul episcopal, ventul §i valurile saii potolit In mare unqilor. Epig-

copul Ion Bob:grad, i du0 frementlrile In genere Infibu§ite, dar adese-

44,075. II. 17

258

ori sgomot6se ale bisericii unite a urmat cu WI maivirtos o stare lini§tith, cu cat sub st6panirea energich§i dr6pth a Imp6ratuld Iosif II. nu putea sh prindh, rh-dhcini asuprirea pornith fie de la guvern, fie de la epis-copat.

Schpath de prea Indelungata epitropie a Iesuitilor §ide gr6ua aphsare, Episcopia unith a Fäghraplui a In-ceput sh, respire mai pacinic de cand nu mai era NMI-tuith de auditorul general teologic adhpostit In casa eiproprie, ci atirna numai de depärtatul §i mai chibzuitulPrimat al UngarieT.

Feria de ori-§i-ce mi§care furtun6sh, istoria internha uniunil a decurs de ad lnnainte In albia mai lini§-tith. a unel desfhprhri regulate §i normale, Mei inci-dente violente §i excesive, Mil de turburhri In mersulnatural al vietil el.

De§i prin Infiintarea Episcopiel greco-orieutale s'a puso Ins6mnath pedech in fata uniunii, contlictele, care tre-buiah neaphrat sh urmeze din ac6sta fie !titre popora-tiunile turburate prin instigatiuni, fie Intre administra-tiunile biserice§ti, n'ati luat un caracter mai violent §imai inflamabil. Desphrtirea credincio§ilor ce se tineaade fie-care din cele dou6 liserici §i limitarea sferelor deInriurire jurisdictionall au dat WI indoialh loc la In-semnate greuthti §i la certurl ; aceste afi fost fuse re-solvate fArl ca sh se fi recurs la forth.

Episcopii unitf, care urm6zi, all putut dar sh aibh

parte de o lucrare pacinich, care rad nainte fusese pasteputinth.

La 12 August 1782, cand duph retragerea Episco-pule Grigorie Major adunarea electivh a preotimil unite

259

a flicut Impratului propunerea celor mai vreduici can-didati pentru ocuparea scaunului vacant, voturile ei afichant asupra urmätorilor Map : Ignatie Darabant, vi-carul general al Episcopiet de Fagarq, Iacob Aron, pre-§edintele capitolulul din Oradea-Mare §i rectorul semi-narului Sf. Barbara din Viena, qi Than Bob, paroch 0protopop In Maros-Vasárbely.

Cel din urma, care a avut cele mai putine voturi §iabia numai de nevoie a fest pus Intro candidati, a fostfavorisat parte de lipsa de tact a celor doi rivalt als6i, care se combäteati until pe &tut cu Inveuunare §ise defaimati la Curte, ear pe el it treceafi cu vederea cape o pers6u6, nelnAmnata §i inofensiva, parte de impre-giurarea, ca el, de0 neclisatorit, nu facea parte, ca ri-valil s6i, din clerill regular, ci din cel curat, ceea cein fata spiritulut antimonastic al timpalut nu a r6maslucru nebagat in s6ma. La 21 Octomvrie 1782 Imp6ra-tul Iosif II. a numit dintre di trel candidati Episcopal Flgarapilui pe Protopopul I6n Bob, care In cursulviitorulul an s'a §i dus la Viena atat pentru ca A ob-tie prin nunciul apostolic confirmarea obicinuita a uumiri1sale, cat 0 peutru-ca sti ice In primire bunurile epis-copate, care In timpul vacautel fusesed administrate de fisc.

Dup6-ce a ajuns amandou6 aceste scopuri §i s'a In-tors apoT acad, el a primit N anul 1784 la Blaj darn!Episcopiel din manila predecesorului s6fi retras Grigorie

Maior §i a luat In acela-§T timp chivernisirea bunurilorepiscope0T. Indelungata lui activitate se Intinde §i In

viitorul secol, In care el le Inchee (la 2 Octomvrie 1830)ca betran de 91 ani viata obosita §i nu prea bogata

In fapte.

260

Respingerea

intervenhil

sArbeitl.

Bisericif greco-orientale din Arddl i s'a dat prin In-fiintarea Episcopief o dpetenie hierarchic i astfel o

garantie i Un rapm pentru propria ei existent i s'aridicat un zid despartitor fat6 cu valurile uniunif, careacum erah maT domOle, dar nici o data nu ajungeaA ladeplin repaos.

Speranta odini6r5, sigurl de a-i converti deplin peRomânii din Arddl s'a realisat numaf In ceea ce privestepe maf putin decat jum6tate din numiirul total al lor,

inimile erati Inca cuprinse de mahnirea de a nu fiputut adimeni i pe jumdtate mal mare, careIn ciuda tuturor mijlkelor Intrebuintate schpase norocosdin mrejile sigure. Opera a tref guverne favorabile uniunilreusise dar numaf pe jum6tate si a fost zAdknicita Inmare parte de resistenta Ind6atnicli, de nesupunereapassivä, de sistematica statornicie, cu care Românii In-crab' ImpreunA si de hothrirea Romani lor de a emigraIn eel mal rèti cas.

Organic concentrata lucrare Impreun4 i unitatea con-ducerif supreme, care ail dus la deplin succes, au re-sultat Inse pentru aasta opositinne a credinciosilor

greco-orientalf maf ales din povetele Intelepte, din In-drumärile practice si din spriginul efectiv, pe care le (16-

dused Episcopatui de la Carlov6t gi cel sOrbesc in ge-nere i maT ales Metropolitul Nenadovici.

Pecand dar mania Carta, ale careia silinte fuseseraasftel zadarnicite, gi ale corporatiunif de propagandacatolica se indrepta fara sfiala mal ales asupra acestuia,nu s'a trecut la Viena vederea nicT primejdia ce arfi resultat pentru planurile ei de uniune, dad prin Im-preunarea tuturor credinclosilor de nit grecesc sub Me-

§i

cea-lalta

Ca

261.

tropolitul de Carlov6t s'ar fi creat pentru den§if unprea puternic zid de aphrare In fata catolicismulul, careIn casul acesta nu mg putea fi atat de sigur de vic-

toile.Cabinetul Imp6rAtesc a luat dar hothrlrea de a-T

isola pe neunitif din Arddl §i de a mIntind §i pentruviitor scaterea lor din orT-§i-ce leghturl hierarchich cucoreligionaril lor de din afarh.

CAA Metropo1ite1 Nenadovid, In Octomvrie 1758, aexpus decf Intr'un memorih amanuntit cele Oece punctedin plangerile de atunci ale Serbilor §i, lntre mijlOcelede Indreptare, a Alma In primul rend cu tot din a-dinsul sa i se recun6sch jurisdictiunea asupra Arddluld,Imparatdsa i-a respins la 13 Decemvrie 1858 cerereacu multi hothrtre, l'a Indrumat sh ramaie Intre hota-rele trase de propriile sale privilegil §i i-a trimis princancelaria aulich secreth rcsolutiunea motivath precumurmdzh :

Jntentiunea §i vointa Majesthlif Sale DU e a lAsa shfie siluit In con§tiinta Id cine-va, care phstrdzh 1ini§tea§i supunerea. Dach vre-unul dintre credincio§if greco-neunitf din Arddl ar fi turburat In toleranta acordath,orf ar fi asuprit, el are, lnainte de t6te, sh se planghIn tarh, la direghtoriile luT, i numaT dad a colo r u i

s'ar fi facand dreptate are sa fach recurs la D6innatarif, care Du If va refusa ceea ce If acorda decretulleopoldin din anul 1701, pe care se ra 46ma Metropoli-tul pentru Intemeerea plaogerilor but Ast-fel e Inlatu -rat ori-ce motiv de plangere, §i nimenT nu p6te avdcuvinte de a parhsi tara, clod i se dh ajutor In acestSODS.

262

Desi nu pregeta a da pe de o parte cea mai deplinaasigurare In privinta ac6sta, Majestatea Sa se simte pede alta Indemnata a pane o data pentru totdeauna Invederea Metropolitului, ca privilegiile i libertätile acor-date natiuniI ilirice In deobste i fie-caruT Metropolit Inparte In anul 1691 si confirmate cea din urma dataIn anal 1743, privilegil, pe care se rapma el In peti-tianea sa, nu se lntind i aid C. pot 0, se Intindaasupra Ard6lulul. Nu se Intind, fiind-cl In diploma nuse face nici c'o vorba macar amintire despre des amiu-titul principat. Nu se pot lotinde, fiind-ca, atund Ar-ddlul nu se afia sub stapauirea Imperatuld Leopold.Apol si de cand se afla sub ozotirea easel Impe'ratestI,tara acdsta a pastrat, ca In alte treburT, si In afacerilereligionare organisatiunea el cu total deosebita de a 16-rilor amintite In diploma de privilegil, organisatiune, dela care nu se /Ate face abatere. Ast fel nu numai eldin acele privilcgii nu resulta pentru Metropolit aid undrept de jurisdictiune asupra coreligionarilor sn de

acolo, dar sant totodata puternice resOne de stat, care

cer sa nu i se implin6sca cererea in privinta acesta.Adsta neimplinire a cereriI lul nu purcede NA dindisgratie, aid din neIncredere fata cu pers6na ml. ci dinimpregiurarile mai sus aratate. i pentra-ca credinciosiIde legea grecesca de acolo sa fie pe deplin convinsfatatdespre adsta, cat si despre o and maT larga bunk-vointa imprat6sca, Impkatdsa a luat afarl de adstahotärlrea de a numi an anume Episcop greco-neunitpentru Ardel si de a-I da acestuia un salar din vistieriastatuluI. lase atat pentru acdsta binefacere, cat si pen-tru cele-Palte concesiuni ea a pus treI conditiunl, care

5i

263

ao sa fie hotarit6re pentru admiterea neunitilor la usuldrepturilor ce li se acorn".

,Ac6sta i se comunicti Metropolituld pentru orien-

tarea sa cu adaosul, cit find astfel cu des6vIr§ire In-Murat tot ceea ce ar put6 sl fie luat drept siluire acolvtiinteI, el are sl se abtie de la orl-§i-ce amestecfie direct, fie indirect in afacerile coreligionarilor sèl deacolo, orIli-care ar fi pretextul, pe care l'ar lua, cricIva fi lovit de cea maI grea disgratie a Imp6rätesetcare ar trebui sit cr6d6, silinta de a st6rcedin o intentiune numal personall o plangere nationalP.,

Daca era fadi Indoiall In intentiunea Carp Impilti-te§ti sIt desfaca. Episcopatul unit din Ard61 de oriji-ce legAtura hierarchic6, ea a scApat din vedere ce

parte Insemnatl are forta Impregiurkilor la regulareaacestuI lucru. De Ore-ce aded Episcopul dupa vremurlnumaI de la Metropolitul din Car 1ov6t putea pri-m6scl consecratiunea §i ast-fel numirea lul nume dupao Intelegere cu Metropolitul putea sa fie considerat6 cape deplin sigurh, resulta chiar §i numal din aceste fapteo subordonare bierarchica, ce-I drept involuntara i vre-melnicA, a scaunuld episcopesc fatA cu scaunul metro-politan din Carlovq.

In mod formal §i categoric a decretat abia Imp6ratulIosif II. la 30 Septemvrie 1783 atOrnarea hierarchicaa Episcopuld din Ard61 de archidiecesa Carloqtului IntOte afacerile dogmatice §i spirituale, precum §i supu-ner ea ml dtr6 sinodul episcopesc i dreptul lul de alua parte la desbaterile §i la hotarIrile acestuia, findIns6 exclus de la usul privilegillor i al libertAplor re-servate numd pentru natiunea iliricL

call da

aly

264

And tn timpul domniel Maria Teresiel s'afi unit darputerea siluit6re a Impreglurttrilor, maY matura price-pere politick §i bunul sims praCtic al influentuld can-celar Kaunitz, ca s pregit6sca o indoitk desamägirepentru vine sperante §i pentru nkuintele zel6se alepropaganda unioniste. Cu Mk Impotrivirea calor dori-tor! de a face proseliti nu numal s'a Incuviintat adeckInfiintarea unel episcopil greco-neunite, dar s'a admis §ipunerea acestel episcopiI in legaturk hierarchick cu cel-Pa It cler din monarchie al acestel confesiuni, iar prinadsta s'a ridicat o importantk §i dkinuit6re pedeckpentru contopirea unionistk. Din causa adsta era greamahnitk tablra misionarilor §i a amicilor uniunil §i maYales a Jesuitilor, care and pe la inceputul secoluld§tiuser s prindk atat de bine In mrejile lor o Indm-natk parte din poporul roman.

Caderea Th die- Z6l6sa participare a Metropolituld Nenadovicl la di-gratie a Metro-

tudinea Indärätnich a corelipolitulul r- gionarilor so! din Ard6l tre-agUse i perico- buia slt-I lips6sch In mod simtitor de gratia Curtil dinlele

nc e-

ti.at .Viena, eare-§I Ted( a zkdkrnicite prin adsta planurile deuniune. Zadarnic II recomandafi fidelitatea §i supunerea

irepro§abilk de papa acum ; zadarnicit era bogatacununk de merite cktigate pentru interesele ImpOrkte§tY,intre care era me ales Inriurirea Jul pentru domolireacoreligiouarilor §i conationalilor di din Dogaria, care,amkrItl din causa alungáriI bogatilor grkniceri de peTisa §i de pe MurOb lamed, hotkrirea de a emigra ;In zadar deputatiunea aulick ilirick §i In deosebi bine-meritatul el pre§edinte, Baronul de Bartenstein, a scos laiv611, cat de nedrept §i de imprudent e a procede cu as-prime fatk cu acest dignitar. In Viena, unde nu se pu-

lul

266

tea Inghip n6cazul, el a fost luat drept tel al prigoni-rilor, ba se luase chiar hothrIrea de a-I chema la Curte§i a-I tind la InchisOre panh-ce nu va fi luat Inscrisasupra sa obligamentul de a ob3erva o atitudine potri-vita cu scopurile finale ale guvernuld. El urma sh fiepedepsit ast-fel, pentru ch nu a respins cu r6.c6lh pe

coreligionarii 01 din Arddl, care se adresaserh la el,dei ace§tia fuseserh tratati cu asprime, ba adesea-orlchiar WI de mill din partea unitilor din Arddl, §i de§i el a procedat cu ocasiunea acdsta cu atata lealitate,moderatiune i prudenth, In cat a chOut la conationalilsin' de aceap confesiune In bänniala, di, este un cam-pion al uniunil §i al germanismuluY, ceea-ce nici chiarEpiscopul unit al Ard6lu1til n'a lipsit a mkturisi Inraporturile sale chtre guvern. El urma ded sh fie pe-depsit In libertatea WY, dad nu va lua asupräll unobligament, care fail Indoiall nu era cuprins In cadrulfidelitAtiI §i supunereil sale Inthrite cu juräment, NumaTtemerea exprimath de cati-va consilierl maY prudentiIn ceea-ce privqte urmhrile primejdiOse ale m6suriT in-tentionate a putut sh Inàbqe, In sfIrOt, pornirile deprigonire ale Curtil din Viena §i sh-1 ferdsch pe Me-tropolit de alte manifestärY ale disgratid, In care ch-Ouse la Curte. Se prevedea adech o amhrIciune excesidla RomauiT neuniti i inevitabila lor emigrare In Mol-dova i In Muntenia, ceea-ce ar fi deschis camp largpentru une!tirile primejdióse ale Prusief i ale PortiI 1)

') Bartenetein. Kurzer Bericht von der Reschaffenbeit der Illy-riechen Nation in den k. k. Erblanden. Francfurt und Leipzig.1802 pag. 130-134.

266

Causele poto- Cercurile conducat6re din capitala nu treceati de alt-lirii maniel de minter! cu vederea Di ci avantagele politice ce trebuiailumune.

sa urmeze pentru stat, pentru catolicism §i peutru gu-vern din o tratare mai blanda a cre0inilor greco-orien-tall §i mai ales a Romanilor Ili din bunele lor disposi-tiuni. Mal ales In Arddl biserica catolica nu de ceagreco-orientalá, ci de cea reformata era serios amenin-tall DesperatT din cansa alianteT bisericil greco-orien-tale cu cea catolica, Reformatii IT instigati pe catolicisa prigon6sca pe greco-orientall, iar ac6sta cu gandulascuns de a trage folos din c6rta lor. De 6re-ce inArd6I reformatii §i unitariT se afiati In preponderanthnumerica fata cu catolicit, cre0ea In mod neindoiospentru biserica catolica primddia, daca era prea aph-Bata §i prea slabita poporatiunea greco-orientalä, careera 0 ea tot atat de putin bine dispush fata cu Re-formatii. Fiind decT catolicil amenintati a ajunge iar Inposititmea umilitä, in care se aflasera. pana la 1690sub varga protestantilor, Curtil din Vim i se impunea0 din ac6sta consideratiune o procedere mai adimenit6refata cu greco-orientaliT In genere i fata cu RomaniTin deosebi, chiar §i clad prin ac6sta s'ar fi expus laprimejdia de a mai aman a §i de a intaglia realisareafavorite! ideT de uniune.

In favorul unei ast-fel de procederT politice bine-voi-t6re militati 0 alte consideratiunT de natura fiscall,comerciala §i militara.

Numer6sa negotatorime greco-orientall, care imigrasedin Turcia, II aducea t6ri1 0 vistierid statulul martvenituri §i avantage, care s'ar fi perdut fan Indoiala,dach ea ar fi fost prin o politica necrutatOre nevoita

267

a se Int6rce iar In Turcia. Nicl in timp de rnsboih,nicI in timp de pace nu se maY puteah spera apoi duphasemenea experiente durer6se alto imigrarI maY insnm-nate din impnrntia otomanh pentru sporirea rarel popo-ratiuni din Unguria §i din Odle i I laterale. UrmArilereemigrariT eratt cu atat maY pngubitke, cu cn,t popo-ratiunea greco-orientall, silith de cultul eI a tine pos-turl lune §i aspre, trnia f6rte frugal §i economicos §iast-fel era in timp de pace fkte capabilä de a platiimposite, iar pe campul de rnsboid f6rte dispush a semultumi cu pup §i nu avea nevoie de cat de putinächeltuiala de intretinere. Numal numer6sele colonishrlcu credincio0I RomanY §i cu SkbI in Banat i-ati datguvernuld putinta de a sc6te din tara acOsta multetrupe regulate spre a se folosi de ele aiurea, farii-cash fi despuiat prin aasta de trupe i sh fi Mat Inpriniejdie ac6sta tarn, §i granitele de la marginea el.Nu maI inchpea earl de ac6sta nicl o Indoialn, ch malales In timpul rnsboiulul de §apte anl regele Prusiel,Frederic, §i aliap lul §i-ar fi fácut cu mult maY WIde sfialh §i maY cu succes treburile prin agentll 0aderentil secretl, pe care-I Intretineati In Unguria §i InArd6l, dach lealitatea §i fidelitatea dinastich a poporu-lul roman nu i-ar fi descuragiat §i nu ar fi zndhrnicitplanurile lor ostile fath cu Impkatul. Nu s'a trecutapt:A cu vederea, ch SerbiT 0 RomaniI sunt viteji, In-demanaticl, rnsboinicI, räbduriI 0 se multumesc cu pu-

InsuOrl, la care se mal adaugh 0 o invederatiurh contra Turcilor, care putea sh fie de mare folosintr'un timp, In care relatiunile cu P6rta erah atat de§ubrede in ceea ce prive0e mnntinerea phcii. Trebuia, In

tin,

268

sfir0t, st se tie s6ma §i de insemnatele servicil, pecare le facusera ambele pop6re In pace i tn rasboiti,precum §i de speranta, ca in timpul unuf proxim rag-boit cu Turcif, Tepid prosperitatea connationalilor salde aceia-0 lege, locuitorif din provinciile Invecinate aleTurcia Tor imigra in masse. Tote aceste consideratiuniimportante cadeat to cumpana In favorul politica, carecerea s. fie pusa In programul de guvernare procedereama! drOpta i maY bine- voitOre fata cu cre0inii deritul grecesc i -rata cu poporul roman §i cu cel serbescin deosebT.

Liberal a poli- Din punct de vedere cu mult maY inalt de cat Im-tic& de guver-

nare a jul Iosif pen tem, care era supusa discipline! biserice0Y i ast-II. RëscOla Ro- fa numl cu sfiala se aventa la reforme interconfesio-

mfmilor.nale, a procedat marele ei flii din clipa, In care aprimit el singur stapanirea. Spiritul umanitatil supe-ri6re plana peste proiectele IA i spiritul mid tole-rante reciproce cu adeqrat cre0ine01 i 1mpreunate cuo sincera fratietate era nu numal pnnctul de plecare aldispositiunilor luate de densul in cestiunea acdsta, citot-odata i constantul tel al Ineuriril sale autoritativeasupra poporula, caruia vaa sa-1 Insufie ace1a0 spirit.In directiunea acOsta In atm! 1782, cu ocasiunea eon-firmarif Comitela Lupu Badly in positiunea de prep-dinte al staturilor, el a emis la adresa guveinulul reg-nicolar ordinul, ca el In viitor la propunerea ce facepentru ocuparea diregatoriilor ma! Inalte off ma infe-rike sa tina sOma numal de destoiniciile candidatilor0 de meritele lor, dar nu 0 de confesiunea lor i canumirile ce urmat a se face alternativ dupa confesiuni

pierd acest caracter §i at sa fie considerate casirn-41

269

ple numirl WA consideratiune pentru confesiune, cgclusul de pang acum In ambele aceste privinte e con-tra principiilor de toleranth, care at fost proclamate".Mid apol cancelaria aulicg transilvang s'a provocat Infata acestor dispositiuni liberale ale Imphratulul la le-gile existente §i la diploma leopolding, in virtutea ch-rora e obligath, considerarea proportionalg a confesiuni-lor recipiate la numirile In functiuni, Imphratul a tutu-tinut la Inceputul anulul 1783 in WA Intregimea luYordinul shil §i a respins obiectlunea ce i se fitcuse cuargumentul, citi In casul acesta vorba nu e numai deexecutarea principiilor de toleranta, ci tot-odatg, ba

chiar mai mult §i de aceea, ca prin tolerauta at seproduog o bung Intelegere frat6scg ast-fel, cg deosebireade confesiune la nici o ocasiune sh nu iash, In mod su-pgrgtor la iv611 i st nu-1 pung pe cetatenil statuluiIn conflict ; tocmai de aceea trebue sri se evite cu deo-sebitt lugrijire tot ceea ce sc6te In evidenta. deosebireaconfesionalg ; rhmane ded ca hothrIrea Imphrgt6scg Afie observatg In mod neschimbat.

Prin ac6sta Romanil de confesiuuea greco-orientalgail fost recunoscuti In mod practic capabill de a ocupafunctiuni, g candidati1 de conresiunea ac6sta nu maiaveat, ca pang acum, nevoie A se lepede de lege §i deneam, pentru-ca sg p6th primi vre-o funcpune publicg.El nu 'Meat insg sh ocupe functiunl cata vreme nuavead qualificatiune ca§tigatg prin studil regulate. Oca-siune §i mijlOce pentru c4tigarea unel asemenea quali-ficatiuni li se dhduse pang acum cu din adios numalItomanilor unitY, §i in vederea acestui scop s'at infiin-tat o §c611 mai superi6r1 la Blaj §i vrc-o 4ece popo-

270

rale In alte partY ale tariT. Abia acum Ii s'a permisneunitilor salT Infiinteze, Insa cu cheltuelile lor, patru§colr elementare pentru usul lor proprit. Dar nu numaTasupra starilor biserice§tt §i asupra celor politico, ciasupra celor rurale s'a Indreptat activitatea reformatarea luT Josif II ; i spiritul luT nobil tocmat de aceea a res-pins cu ocasiunea urcarif in scaun traditionala recu-n4tere §i confirmarea prin juramkt a unor drepturT,privilegiT i libertatT, care, de i legale In forma, eraadiametral opuse principillor de dreptate i ast-fel fuseseracondamnate de el la deplina abolire ori la o modificarepartiala. De ore-ce nobilimea, staturile, cele trel na-

tiunT recipiate se ridicasera contra procederil volniceunilaterale, de§i singure mantuitore a Imi,6ratuluT, na-punea romana a intrat in lupta pentru Imparatul §ipentru propria sa causa §i a isbucnit In anul 1784sub conducatoriT Horia §i CloFa In o rase ,16, sangerosa§i Intinsa, care a luat un caracter socialist, s'a napustitcu thc i cu sable asupra asupriforilor natiuniT §i nu-mai cu puterea armata a putut sa fie InabRita de Im-paratul,

Rascepla acasta, al careia focar principal era In comi-tatul Huned6reT, a dobandit importanta nu atat prinmarimea i precisiunea scopurilor el realisabile, cat prinpornirile iresistibile, de care poporul a fost Inlpins invirtejul mi§caril. Rasbunare deplina contra asupritorilorpentru apasarea seculara, precum §i asigurare formalapentru viitor prin c4tigarea de atata timp apitelordrepturT omenqtT : aceste eral ideile i intentiunile con-ducatOre ale rascOleY, care nu se pornise contra Imreratu-luT, ci maT mult pentru el, dar fara de el §i contra

pi

pi

pi

271

vointet tut sub o conducere luatA cu dela sine putere.Putin timp Inainte de isbucnirea rascelei poporul romanavea §i'n cele externe state simpatil catre Imparatul,in cat se Imbulclia la cercurile de recrutare sub stegu-rile ImperAte0T ; ba numal consideratiunea pentru agi-tatiunea ce se produsese §i temerea ca nu cum-va easa iee proportiunt excesive at determinat guvernul Acurme recrutarea pentru cele (lona regimente romaneti,pe care voia sl le Inainteze dintru Inceput. Numal Intunica militarA se simtia Romanul sigur §i scutit debiciul domnulut de 'Anent, In care avea atat de pu-pil Incredere, in cat era de mat nainte sigur, ca 0de asta, -data, va resuna In dgert admonitiunea fAcutade Iniparatul In timpul rascalet la adresa Domnilor depAmant, ca s1-1 trateze mat uman pe iobagt 1). Recunos-dad adevkatul spirit, din care pornise mi§carea, No-narchul s'a ruArginit a suprima grabnic §i cu tatae.nergia mi§carea §i a publicat un premiii de 300 gal-bent pentru cel ce va preda pe conducatorit Horia i

Clora ; dupA-ce !Ilse ace§tia aq lost pring §i MAI la28 Februarie 1785 In rata, s'a publicat o amnestiegeneralu pentru tot! cet ce att luat parte la mi§careori erafi complicl in ea, valurile s'ail a§e4at mai ra.-pede decum se ridicaserA, 1ini0ea 0 ordinea iar s'atintors In sufiete 1i In tail, iar fay, cu eel §apte Ro-maul de la tarn, care contribuiserA la arestarea ambi-lor conduckort at rascalet, liberalitatea impAratecA s'amanifestat nu numat prin darul de 600 galbent ce lis'a fAcut, ci tot-odatA §i prin acea, cA et ail fost Ms-

') Autograful Impliratn1ra nitre vice-cancelarul Comitele Palffy.Viena 14 Ianuarie 1785.

272

Episcopul Va- cult-Tamp' de sarcinile urbariale pe cheltuiala Impara-ellie Moga. tuld.

Dupa-ce scaunul episcopesc greco-oriental a stat va-cant patru-spreqece anl, s'a intrunit la Turda cu In-voire primal de la guvern anttia data la 19 Septem-vrie 1810 congresul electoral al protopopilor din die-cesa Ard6luld §i a recomandat monarchuld tra aspi-rantl la carja pastordsca. Alegerea Imparatuld Fran-cisc I. a capt asupra luI Vasile Moga, preot v&luv dinebi, care in Decembrie, acelall an, a prima diploma

de confirmare §i a pastorit timp de peste 34 ani.Episcopia greco-orientala a Ard6luld cuprindea pe tim-pul acela apr6pe o miie de comune biserice§tr, care eraaImpb.rtite §i canonice§te subordonate color 34 de scauneprotopope0I.

De o-data cu confirmarea (21 Decemvrie 1810) aprimit Episcopul din maim ImparatuluY §i o instructiuneamanuntita §i conceputa In spirit intolerant, in cat deo-sebirea dintre tendenta de acum §i cea de odini6r1 apolitica confesionale a curtii iese isbitor la iv6la. FriaMest rescript strania Episcopul Moga e Indrumat a 11cu atat maY virtos crediacios §i supus fata cu Monar-chul, cu cat inaltarea lul In scaunul episcopesc are BAfie considerata numal ca efiucs §i simbol al gratia Im-parate§tY, pe care o va perde negre§it, fiind pedepsit cuasprime, indata-ce se va arata nesupus fata cu legile

tarii §i fata cu dispositiunile luate de Imparatul §i deguvernul Orb'. In afacerile dogmatice Episcopul We saaa sfat §i hotarlre cu permisiunea prealabila a gu-vernuluI numaI de la Metropolitul din Carlovöt, catavreme apelurile in cause matrimoniale sunt, In virtutea

27B

rescriptuluT imp6thtesc de la 3 Septemvrie 1783, nu-maT (MI6 guvern admisibile. Episcopul e exclus de lat6te privilegiile, de care numai natiunea ilirich dinUngaria are sh se bucure. El va privegbia cu asprimeasupra poporatiunil din diecesa sa §i au va permite shIntre In diecesa lui agitatorT §i turburatorl al ordineT;e decl dator sh, Indrume pe preotT §i pe protopopt atrimite Mil de Intaqiere a-cash pe chlughaii §i pe altTpreotT ce-ar fi venind din Moldova §i din Muntenia insatele aHate sub pOlele Carp* lor §i sh fach, filth deintar4iere ar6tare la autorithtile politice competente,dach ar refusa sh piece ori §i-ar amlna plecarea, ur-n-land sh fie in cas contrar neaphrat pedepsiti cu per-derea positiuniT §i a dignithtil. Episcopul Moga trebuesh aibh totdeauna in vedere, ch In Ard61 sunt numalfpatru confesiuni admise prin legile teriT, ch clerul §ipoporul unit in vIrtutea dispositiunilor legil din anul1744 se socotese ca tiindu-se de religiunea catolich §iare parte de drepturile §i de liberthtile acesteia, iarclerul neunit e considerat, din contra, numal ca tolerat.Din aceste resulth pentru Episcop datoria neconditionathde a se abtine de la orT-§i-ce impotrivire In ceea-ceprive§te prorh§irea religiunil unite §i thspandirea el;tocmal de aceea Bid el Insult aid preotimea de subascultarea luT nu are voie sh adimen6sch pe unitY, fiepe filth, fie in taint, a se lepäda de uniune; tot atatde putin are vole el §i clerul luT sh fach pe membrilcelor-l'alte confesiuni a se lepäda de biserica kr. De6re-ce apoT privilegiile natiunil ilirice nu se Intind §iasupra ArdOluluT §i ast-fel clerul neunit al acesteT tZtrInu s'a bucurat nici o-dath, de posipunea exceptionalli,

44,075. II. 18

274

care Inca de malt i se cuvine clerulul nitiunif ilirice ,nu-I remane clerulul neunit din Arddl de cat sk pas-treze §i In viitor positiunea, pe care a avut-o pan'acum.Episcopal are sk se multumdsck at salami do 4000florini §i 81 se abtie de la orTli-ce extorsiunT, aduukrI debani §i alte pretensiuni pecuniare ; cu ocasiunea visita-tiunilor sale canonice, pe care nu pote sl le fact decat cu invoirea guvernului regal §i insotit de del co-misari delegati de autoritatea politick a jurisiictiunif,el e dator sk Iudrumeze cu tot dinadinsul pe preotimeasa a se märgini la tarifa stolark stabilitk In anal1784 §i a opri ori-§i-ce trecere peste ea ; ear re§edintask §i-o punk acolo, unde IT va fi designatk de guvernulregal. Dotatiunea facutk de domniT de *Ant or de

comune sub numele de portiune canonick parochiilorunite nu are sk fie folositk de preotif neuniti nicT incasul, caul nu mal este preot unit In comunk, ci aresk i se Inapoieze domnuluf de plmOnt orf comunel.Preotil neithill sunt deci datori a se inuitumi cu veni-turile stolare ce li s'ak asigurat; clack ar ckpkta cutOte aceste In unele localiati pamdnturi pentru o matbunk asigurare a existentel lor, vor av6 sa p6rte sar-cina impositului pus pe acele pknidnturi cu atat maTvirtes, cu cat numaI prin o specialk gratie a Impara-tuluf afi fost scutiti de impositul personal. Dack neu-nitil vor executa In vre-o comunitate hotkalrea lor de atrece la uniune, portiunea canonick trece §i ea la pa-rechul unit; dad, din contra, In vre-o comunk totfunitif se Moro la legea greco-orientall §i preotul unitrdmane singur in parochia sa, portiunea canonicri nupOte fi luta de la parochul unit i nu p6te fi data ce-1

275

lul neunit. In comunitatile confesional mixte, unde e

numaI o biserick unitiT, find el st6pani pe bisericaacdst 1, au dreptul de a se folosi numal el singurl deea chiar §i In casul cl sunt maI putid la numdr decat neunitil ; In acest cas le rdmAne acestora numaldreptul de a-51 zidi in virtutea dispositiunilor existentepentru trebuintele lor propriI o nod. biserick Insii WIa trage In contributiune §i pe locuitoril comunei. Epis-copul Moga maY e afarl de acdsta dator a purta degrijk ca parochiI §i alp preop sä fie distribuip potri-vit cu nevoile, Imputinati §i dupl cuviinVi pregAtip tlica el sfi-0 InsuOsa limba maghiara atat de indispeu-sabitl In nevoile vietiT de tOte pele. El este In sftqitobligat a pune capdt abusului atat de Nit In diecesa10, 0, preotil, In Maraud concurenta genera% 1§i daiisilinta de a obtine ca succesorl in parochie numal pefiiI ori pe gineril lor §i ast-fel pregMesc pe terenulpreotiel o succesiune famitiark care nu se pOte con-corda cu interesele bisericil §i cu progresarea talentelormal bune 1).

Ast-fel gld,suia instructiunea ImpdrAtds0, conceputh

in spirit medieval, croit4 pentru asigurarea suprematidunioniste, impus4 Episcopului unel confesiuni anti-unio-piste, calculatfi spre a d§tiga ceea ce s'a pierdut intimpul celor din urma trei deceniI, supraveghiaa §i im-pusl de un guvern binevoitor fap en cd ce faceall pro-selitY, care era judedtor §i totodatA §i parte, arbitru,

') Andreiii Baron AF cgana. Istoria biseriascl. Tom. II, pag.197 §i urmitdreIe. Nicolae Popes. Vechea Metropolie ortodoniromfai a Transilvaniel, Sibiiii, 1870, pag. 149-152.

276

adversar §i in acela-g timp g executator al propriilorsale hothrIrl. Nu are deci sh ne prindl rnirarea, dachEpiscopul Moga, care nu era alt-fel In zestrat cu "marldarnel firegI, nici energic, Bid pornit spre fapte, cimaI mult Inclinat spre pace, nu a putut sub greutatealanturilor g a mArginirilor ce i-ad fost impuse prinaceste instructiunT sh se ridice la intiltimea misiuniTsale §i ast-fel nu s'a Insufietit de acel aveut de re-sistenth, care, dei in lupth cu o putere covIrgt6re re-manea deocamdath WI de succes, II impunea adversa-rulul stimh §i moderatiune, iar in inimile coreligiona-rilor Mem In tot casul se incoltesch o sementh rodi-t6re. Nu-I lipsia de altminterI acestuI archiphstor zelul,care Inse se mArginea la o sferl ingustä, dar nu in-dräznia sh atingh direct vointa Imperatuld. Silintele luIcombinate cu o colectä de banl Mouth In diecesa sa aftreugt sh ce§tige pentru clerul acesteia In mod statornico cash centralh In Sibiifi, cumphrand In numele confe-siuniI g a bisericiT sale vechia zidire de repdinth pen-tru adhpostirea Episcopulul duph vremurI §i a consisto-riuluI §i inlhturand prin acesta nevoia de a maY sta insatul RegnarI.

El a infiintat o §cOla clericalii cu un curs de §aselunI g a Ihsat clerului sefi prin testament o alta. cash,precum §i o sumh de 27,000 ilorinT in bad gata pentruscopurl culturale §i bisericegl. In dieta intrunith inanul 1837 la Sibiiii el a pus prin o petipune bine-Intemeiath in discutiune drepturile Românilor apOatI pea§a numitul fund regiu intro Sag g a sthruit pentruformala lor reeun4tere g pentru realisarea lor.

Deg n'a avut, ce-I drept, parte sh asigureze un suc-

ces stralucit pentru ngzuintele sale, providenta i-a 'b-ruit pgstorire §i viatg Indelungatg, i el a Incetat din!dap, abia la 27 Octomvrie 1845. Tot a rgu0t insgsg, obtie de la Curte Ore-care wild i favorurl pentrubiserica §i pentru natiunea sa. hind prin instructiunilemal sus citate obligat ali alege locul de repdinta re-gulat,g potrivit cu buna chibzuiro a kuvernulul i invi-tat de guvern salt mute re§edinta de o-datg cu el de laSibiifi la Cluj, el a intimpinat greutgtI speciale i o In-vederatg opositiune din partea poporatiuniI diecesane,care era aHatg mal ales 0 in masga el principalg Insudul Arddlulut, de-a lungul hotarelor despre Muntenia,in vreme-ce la poporatiunea romang din impregiurimileClujulut 0 din comitatele invecinate predomnia mat multconfesiunea unitg. 1.0nd in vedere acOstg depgrtare arepdintel sale none de la vatra priucipalg a coreligio-narilor sgl, el a cerut §i a obtinut In anul 1812 laBuda de la Irupgratul invoirea de a rgmAnd §i maY

departe cu rettedinta In Sibiig. 0 altg concesiune obti-nutli de el a fost trimiterea in seminarul din Buda apatru elevi greco-orientall, care urmag 0, fie profesoade teologie dupg-ce se vor fi tutors cu studiile termi-nate In tail.

Ca resultat final §i succes definitiv al politica reli-gionare austriace In ceea ce prive0e Ardeul ies la iv611urmgtOrele fenomene.

Protestantismul, care avea in Ungaria o positiunegrea 0 a trebuit in multe localitlitI 0 pe multe ter--torii sg se retragg in fata prigonirilor puternice ces'aii urmat pgng Inainte de domnia lig Iosif II. s'aadgpostit incetul cu Incetul in ArdOl, nude ambele con-

Lcheere.

277

278

fesiunT 5i In deosebi cea helvetich s'ali pus cu successub ocrotirea diplomeT leopoldine de la 4 Decemvrie1691 5i a gäsit ca element de fortificare bung primire5i sprijin deplin. El a ca5tigat In Arddl apr6pe atat,cat a trebuit sh piarOh In Ungaria.

Ear catolicismul, de5i Inainta In cete compacte 5i serhyma pe fav6rea 5i pe ocrotirea venith de sus, aavut In Ard61 parte de un Ins6mnat progres, DU a pu-tut MA sti prindl rhdhcini tarl 5i sh se desvolte potri-vit cu puterile ce desfhpra 51 cu opiutirile ce Mcea.Dei ca5tigase mult prin Incorporarea Armenilor, a unelInskanate 041 din poporul roman 5i a a ltor elementestraine, nu se p6te pune la Indoialh, ca acésth sporireaelementului catolic fitcuta mai ales pe calea uniunii,nu p6te sh fie considerath ca contopire in Lima 5i caasimilare organic& a ambelor forme de cult, ci consista,din contra, mai mult Intr'un fel de amalgamisareexterna, inteun fel de alipire superficial& a celui-lalt ele-ment, deci Intr'un adaos, care tocmal de aceea nu-iaducea bisericiT catolice o fortificare adev6ratit, ci nu-mai una aparenth 5i putea sh fie ear desflcuth en

acea-5T qui-Mate.Ortodocsia bisericiT grece5t1, strlmtorath cu putere

5i Inn u5ith de spiritul de cucerire al celei romano-cato-lice, de5i lipsith de o parte din credincio5i1 ei, tot mairesista cu statornicie lath cu feluritele instigatiuni 5iademeniri de a o face sh trdch din Orient In Occident,a dovedit mai multa credinth in poporul laic decat Inclerul, care ar fi trebuit sh fie phzitorul 5i aphratorulluT, 5i a rtimas un semn distinctly al nationalitatiT, camo5tenire primith de la phrinti in cele mai multe inimi

279

de roman. Leikdarea de grecismul oriental a mid phrtldin popor s'a resbunat prea in curend. Uniunea, de0numal In parte realisath, a desbinat adech pe natiunearoman4 biserice§te in done tabere dugnane orl cel putinInstrAinate, a Impins-o In ceea-ce prive§te afacerile bi-serice§tt §i §colare In done directiunl opuse, a slAbitcon0iin1a el istoric6, care bisericege §i In mare parte 0politice§te IY avea rädecinile in RasOrit, a lmpins-oprin o inriurire spre Roma, In vreme-ce cea-lalth o

mama spre Constantinopol, a creat un nob conflict Infiinta el, In gandirea §i in simtemintele el, a slk.bit co-hesiunea el organica, genetid §i politick, a squt Inmod simtitor greutatea el politica, tinea vie sperantapropagatorilor de a silui in cele din urmh totalitateaRomani lor, a scapt simpatiile conationalilor din princi-patele romane i a prodhs o desbinare pe cat de adench,pe atat de neinläturatfi inteun popor, care numal prinvnitate In t6te privintele i prin impreunarea tuturorputerilor ar fi putut sh scape de greua aphare a colortrei natiunI recipiato. Mersul viguros al desf4urb.riietice a poporului roman, care, abOtut din drumul secu-lar, se urma acum pe temeiul dogmelor de credinth cutotul schimbate §i al unul noO fel de a ved6 lucruriledin lume, a suferit prin acesta o stangenire Invederath0 a dus la formatiuni anormale, care nu s'ar fi ivitde loc, dace, s'ar fi pOstrat directiunea regulath apucathdintru inceput. Chiar §i numal recun4terea papismulda deschis pentru influentele biserice§ti i politica con-duse de Papa un camp larg asupra Romanilor, a trasIn mod inevilabil In cercul de atingere §i pe conatio-nalil nPunitl 0 a ajutat pe romano-catolicl validi-sh-§1

280

teze in mod practic felul de a vedd nu numal pe tere-nul bisericesc §i pe cel cultural, ci totoJata §i pe eelpolitic §i social. i tocmal de aceea a trebuit sa se§tirpdscii in mod invederat la unitY sub puternica apa-sare externa spontaneitatea proprid desvoltari, fidelita-tea catre firea proprie §i consequenta In desfkurarea

propril ; cad neconditionata attrnare de la Roma,punerea sub suprematia Primatelui de Strigonil §i epi-tropisirea mentoruluf l'esuit nu oral catu-§I de putinpotrivite a favorisa desvoltarea nationala In vre-o pri-vinta, nici a preface biserica unita In una nationalaformata conform cu congiinta interal a poporuld. Wee-tele uniunfi nu s'at marginit de altminteri numaT la

Desbinarea religionara a poporulul roman, In-strainarea §i Invrapirea reciproca a celor dou6 partl,care se considerail de aid inainte ca adversarY biseri-cep, durerOsa r6sfirare a puterilor §i a stmtërnintelorpana aura comune, premeditata Mare In paraginire agrecismului oriental din partea guvernulai, &Ste acesteaa fault adeca, ca §i la neuniti desvoltarea in generatfi cea biseriasca In deosebf s Inainteze sub greutateanouelor Impregfurari maY cu anevoie §i maY incet decatmal 'nainte §i sa progreseze Ore-cum numal gafaind.Uniunea, care intrase ca un ic desbinator in trupulnatiunif romane, le era de folos mal ales celor trelnatinni recipiate din tail, care prin desbinarea Roma-nilor §i prin scaderea puterif lor de resistenta te con-sideraa supreinatia politica §i sociala cu atat maY trai-nic Intemeiata. Afara de aasta uniunea Ii &idea doritaocasiune de a interveni orl-§i-cand Culp Imp6rätegT,care de aid Inainte Il d6dea in intelegere cu scaunul

vigil

unitT.

281

papal silinta de a lipsi biserica unita de ori-§i-ce liber-tate in ceea ce prive§te posiyunea el, de a o opri de laori-§i-ce pornire §i de la ori-§i-ce mi§care purcdsa dinpropriul el indemu §i de a o subordona ca ramura o-mogena poruncilor absolute ale Episcopatului catolic.

Cel mai mare §i mai covir§itor du al desbinarii reli-gionare cousista insa In contra4icerea, care a *runs deatunci In Intr6ga fiinth intima §i In Intrdga desfavrarea vieyi poporului §i a manat natiunea in dou6 direc-title opuse. Un exempla are s'o lamur6sca ac6sta.

Presupuind ca maY exista amd, urma§i curay §i ne-

amestecatl cu alte elemente ai Romanilor, impregiurarea,c§, ace§tia henna spre Roma, ar fi horn de sine inte-les. Daca Yoe' un Roman, care s'a Basalt §i a crescutsub stapanirea bizantina, ar voi la virsta inaintath sase intOrca la Roma, cu anevoia ar putd sa se lepedesimplu de tot elemental bizantin, care s'a impreunat cufirea lul; din contra, ar duce, ma de voie, cu el ceeace i-s'a adaus prin na§tere §i prin cre§tere §i ar cad4In primejdia de a trece in Roma drept strain cata vremefelul lui de a gandi §i de a tai nu se va fi potrivitcu noua lui locuinth. ,Dacl apol un asemenea om deorigine Indoita, din vechea §i din noua Roma, va fi capatatun atestat de origine egal Indreptatita, iii va fi potri-vit caracterul §i-§i va fi facut prin us un nume propriuastfel, ca atat felul de a fi, cat §i numele sunt impru-mutate din ambele Imp6ra4ii, asupra acestui om nu aredrept nici una, nici alta din cole douti imporatir, §i elmerita sa fie considerat ca individ singur in felul hi §isit fie pus in lista personala In o positiune deosebita,faxa consideratiune pentru Indoibsa lui origine.

282

Ear ceea ce e adeyarat despre persOne singuratice sepate aplica §i la popare. Inclinarea spre Roma n'a fostde altminteri la toll Romanil de o potriya In ceea ceprive§te felul §i puterea cu care s'a dat pe fata. In

vreme-ce Romanismul lumcsc, In ceea ce privqte origi-nea, s'a Intins, se Inte lege mai mult cu putere teoretichnumai, asupra Intregulul popor, Romanismul religios aluat In mod practic nuniaT o parte din popor in staptt-nire §i i-a läsat §i grecismului o parte. Biscrica ro-mana unita, e data, ce-T drept, In esenta ei papismului,dar oglindqte cu t6te aceste Orientul In cele extremeale ei tii. In intraga forma a cultnlui. ki ropiert a de apus,amalgamarea cu Romanismul Du e adeca destul de pu-ternica 'lid spre a schimba posiOunea geografich a tarilorromane, nici spre a §terge efectele inriuririlor de o milede ani ale Orientului asupra formaril pol orului roman§i asupra sortii la. Gencalogia §i heraldica tot mai suntin confiiut Intre de In ceca ce prive§te acest I oror, §i

In vreme-ce se fac fel de fel de cercetari spre a aflace el a fost, s'ar put6 farte u,or sa se traca cu vedereace a devenit el.

OrT-§i-care ob§tie Ina §i mai ales cea tolitice§te or-ganisata le datore§te sielt numai presentul §i yiitorul,§i are sa urmarasca mime cu interesare teoretica tre-cutul maT mult oil mai putin mistic, care, 1,0 langaMa stralucirea Id, nu pate sa Al decat o Mae mar-ginita iurturire In ceea ce prive§te faptele ori omisiuniledin present. Tocmai de a cea se cuvine, Intocmai ca per-sand singuratice, §i ob§tiei poporale sa bage de sama, cadroptul genealogic sa nu devie o nedreptate practica §ica nu cumva sa intre la timp nerotrivit In conflict cu

283

cruda realitate politica §i socialL Dad, inem deci s6màde hrea comp1icat6 §i neindemanatich, a vietii desvoltatedin coalucrarea lipsith de armonie a unor elemente ete-rogene, nu putem sl punem la indoialk c6. drumul,care la Roma tot nu p6te s. dud de cat prin Constan-tinopol i numal tlerpuind cu osten] i cu primejdiiprintre stand §i präphstii p6te sfi fie strabfitut, nu estecel maY potrivit i mai sigur spre a duce la ultimulscop al statiduT, la bunl starea, märirea §i putereanationalL

INDICE

A.

Ad.amovicI, 256.Alvinezi, 20, 92.Andronic (Patel:111)gal), 2.

Apaffy Mihail, 4, 7, 10, 21, 30.Apor St., 24, 76.Apoprobatae Const., 4.Armeni, 108, 277.Aron Petru, 134, 155, 160, 223, 240.Aron Iacob, 247, 259.Arsenie (Car1ovel), 88.Atanasie (Metropolit), 2, 24, 42, 50, 65,Axentie (Sofia), 96.

13.

Bacinski, 247, 248.Bajtai, 184, 189, 215, 226, 227, 230,Ballet)" 108.Balog, 133, 158.

69,

234.

77, 85,

Balomiri, 158, 169, 172.Bitnfly G., 25, 106.Bimffy Lupu, 286.

112.

288

Bitrany, 77.Bar csai Ach., 46.Baranyai St., 33.Barirovid, 247.BarkOczy, 241.Bartenstein, 198, 264.Bata fel, 248.Bithory Sig., 5.Bithory Gavriil, 5.Béldi, 247.Belusi, 77.Benedict XIV, 160, 169.Bercsényi, 97.Beth len Gavriil, 4, 6, 11, 12.Beth len Nicolae, 26, 30, 35, 48, 87.Beth len Gavriil, 162.BirurI, 184, 213, 238.Bistra (Episcop), 19.Bistrita, 220.Bizanzi, (Uhenadie), 126.Blaj, 120, 127, 137, 241, 259, 269.Bob Ión, 259.Boier Simeon, 56.Boier Francisc, 242.Bornemissza, 242.Britdi (Ghonodio II).Braneovici Sava, 6, 23, 37.Brancoviel Gheorghe, 7, 21.Bravv, 74, 78.Bulrow, 165, 191, 213, 216, 223, 234, 250.Bu1garl, 59, 90.

289

C.

Caliani Silvestru, 160, 242, 247, 248.Campiann, 10 8.Cantaeuzino Ilie, 95.Car levant, 166, 168, 191, 198, 205.Carol VI, 110, 112, 115, 123, 126.Catiehismul, 17, 32.Cerulariu, 2.Chiriloviel §ofronie, 253.9ireb., 65, 78.Ciril de Lueari, 18.Clain (Klein).Clement VIII, 243.Clement XI, 120.Clement XII, 126.Clement XIV, 132.Clement de Adrianopol, 96.Clora, 270.Constantin-Veda, BrAneovénu, 36, 43, 82, 95.Cotorea Gherontie, 161, 243, 247.Csitky St., 97.Csulal Gh., 20.Cut, 162.Czernin, 144.

D.Daia Avram, 242.Daniil (Metropolit), 19, 23.Deitk, 92.

44,075. II. 19

290

Dindar, 36, 82.Dionisie (NovacovicI), 198, 209, 211, 213, 215, 219, 225.Dobra Petru, 127, 160, 165, 176.Doria, 30.Dorobant, 247, 248, 259.Dositeiii (Metropolit), 12.Dositehl (Patriarch), 42, 81, 96.Dosofteit. (Metropolit), 23.Dosofteiii (Maramur6§), 87.Dragoq, 158.Dragul, 108.Duoa-Vodit, 95.

E.Eleonara (Imp.), 109.Elisabeta, 172.Emigratiune, 181, 211, 229.

V.

Ftigitraq, 6, 19, 31, 56, 75, 109, 118, 210.Fiii.th, 53.Fried ler Jos. 5.Franoiso I, 272.

0-.

Gelai St., 14.Ghenadie I, 23.Ghenadie II, 6, 12, 23.

Glier la, 119, 127.Gritnicert, 204, 218, 220.Greet, 164, 266.Grigorie-VodiL Ghiea, 170.Gyeröfl, 52, 67.Gyulaffy, 138.

Hadik, 234, 213.Haller St., 24, 163, 247.Haller (major), 236.Hardt, 176.Haugwitz, 183.Renter, 53.Heissler, 30.Heveuesi, 33,Horia, 270.Ilorvitth, 77.Huzoviel, 257.

II.

I.

291

Jimosi, 128, 133.Jesuiti, 25, 32, 52, 67, 77, 90, 105, 109, 124, 133, 145,

166, 245.Darla (Rimnic), N.Ilie Joreom, (Metr.) 13, 23.Iliril, 111.Inoeentiu XIII, 121.Ioasaf (Netropolit), 23.

292

Iobagl, 184.Iosif II, 200, 245, 251, 254,Iosif Budai (Metropolit), 21.Iosika, 92.

Ii.Kitlnoky, 236.Kaunitz, 184, 189, 199, 205,Klein Inocentiu, 125, 133,

159, 242.Klein Samuil, 244, 248.Kinsky, 25.Kollonioz, 25, 32, 34, 40, 47,

I_4.

Landel, 33,

256,

229,135,

60,

259, 268, 277.

264.138, 148, 150,

65, 87, 104.

155,

Lo.zitr, 227.Leopold I, 26, 39, 47, 50, 58, 65, 103, 109, 123.Leopold II, 255, 256.Lipai G., 19.

M.

Magni, 30.Major Grigorie, 160, 218, 242, 246.Miiriafi, 160, 165.Maria Teresia, 123, 136, 144, 155, 168, 168, 183, 199,

205, 230, 237, 243, 247.Milrtony, 119.

Mateiii.-Vodli Basarab, 13, 17.Mikes M., 24, 51, 56.Moga Vasilie, 272.Molnitr, 167.MontOja, 236.Muncaciti, 18, 32, 38, 126, 159, 243.

N.

Nagyszeghy Gavriil, 74, 86, 88, 101, 106, 108.Nalaczy St., 20.Niisturel Udrhtte, 17.Nenadovicl, 168, 191, 215, 260, 264.Nichiticl, 254.Novacovici (Dionisie), 198.Nuniörtit Ore, 217.

0.Ocsendi (Urcidscu), 108.Olszavski, 159,Olteinu Ion, 113.Orest (Metropolit), 36OvreI, 141, 183.

V'.

Paget W., 107Palkovics, 124.Paleologul (Andronic), 2..Partenie Petru, 19.

298

294.

Pataki, 112, 118, 125.Pater Ion, 86.Pazmaneu, 214.Phochie, 1.Pop Szilitgyi, 113.Pop Stefan, 244,Poroski, 248.Prislop Ion de, 5, 23.

T.Rabutin, 25, 35, 40, 85, 87, 91, 97.RitkOczy Gh. I, 6, 12, 13.Rikókzy Gh. IL 19.RikOczy Fr., 85, 92, 97, 109.Ritlinari, 275.Rednic At., 161, 240, 242, 252.Rosenfeld, 236.Rusia, 171.RuteM, 3.

S.

Eteabent (Metropolit), 166.Salbek, 124, 161.Sitrossy, 56, 75, 86, 88, 95, 101.Sava BrancovicI, 6, 20.Sava de Bistra, 19.Sava II. (Vestemiauu), 23.Schreder, 222,qerban- Voclet, 12, 21.

295

Ski:4, 166, 191, 260.Sf. Barbara, 249.Simion (Metropolit), 11, 23.Siskovicz, 218, 227.Sofronie (CAlug4r), 167, 168.Stefan Simionovid (Metropolit), 14.Stefan (Metropolit), 12, 14.Steinville, 110..ulut (Metropolit), 113.Sutoris, 91.Szdkely L , SO.

Szerémi Toma, 24Szanyog, 70.

'F.

Tarassovid V., 19.TarnOczy, 19.Teleki M., 30.Teoctist, 231.Teodosiu (Taraova), 96.Teodosiu (Metropolit), 21, 96.Teoill (Metropolit), 2, 24, 34, 36.Teofil (al Gotilor), 121,Thavonat, 90.Tige, 109.Tiszabecsi G., 10.Täköly, 21, 30, 85, 91.Tophaeus Mih., 20.Tordeli Paul (Metropo1it)1 23.Turculet N., 97.

296

U.

I.7driate Násturel, 17.Ublfeld, 198.Uegro-Vlaehia, 2, 21, 42, 96.Ureireseu (Ocseudi), 108.

Varlaam I, 23.Varlaam II, 23.Varlaam (Mold.), 17.Vasiliti, 162.Veterani, 27.Visariou, 134, 166.Viskeleti, 23.Vogelmaier, 90.

Zebandus, 56.Zebrenius, 93.Zenta, 26.Zoba Icin 20.

V.

NittiVGAVALE MIME ALgt..SZAtti

Doeumente privitére la IstoMaVol. I. Partea I. 1199-1345, Documente 553, culese

de N. Densusianu 25,VoLe L Partea If. 1346-1450. Documente 637, culese

de N. Densusianu. Cu apendice de 57 documenteslavone (1198-1450) 2 -3- ? " ft. ." "

-Vol. II. Partea I. 1451-1575. , Documente 722, adu-,nafe de Hurmuzaki, publicate de I. Slavic% . . . .

-Vol. IL Partea 11. 1451-1510. Documente 584, cu.less de N. Densttsianu. Cu apendice de 28 documenteslavone ft 25.

Vol. II. Partea 111. 1511-1530. Documents 453, cu.-lese' de N. Densusianu. Cu apendice deg documentss.avone . . .44

VOL II. Partea ±V.-- 1531-1552.-- Documents 440, culesede N. Densusianu . . . . . . . . 25.

VoL II. Partea V. 1552-1575.-- Documents 413, culesede N. Densusianu

Vol. III. Partea I. 1576-1599. Documents 341, adu-nate de Hurmuzaki si 102 de C. Esarcu, publicate deI. Slavic% ...... . . . . . . ..... . , 25

Vol.111..Partea IL 1576-1600. Documents 563, a7dause de Academie, publicate de L, Slavic% . . . .

Vol. IV, Partea I. 16001649.-L-Documente 629, Adunatede Hurmuzaki, publicate de I. Slavic% 25.

Vol. IV. Partea IL 1576-1650.,Documente 55 COMUni-cate de 0. Esarcu si 077 adause de Academie, publi-cats de I. Slavic% 25

Vol. V. Partea, I. 1650-16i)9. Documente 362, ads-nate de Hurmuzaki, publicate db I.' Slavic% . . . . 25.

VoL V. Partea IL 1650-1699. --bocumente 475 adauseOe Academie, publicate de I. Slavic% . . . . 25.

Vol. VI. 1700-1750. Documents -355, adunate deHurmuzaki, publicate .de I. Slavic% . . . . . 25,1

Vol. VII. 1750-1818. 'Documents 808, adulate de.'Hurmuzald, publicate de I. Slavic% . 3 . . . .

Vol. VIII. 1376-1650. Documents 762, adause deAcademie, publicate de I. Slavic% . . . . . . 25.

Vol. IX.s Paitea, I.. 1650-1747. Documente 807, adausede Academie, publicate de I. Slavic%

Vol. IX. Partea J.L 1751-1796 L Docmnente 337, a-dause de Academie, publicate de I. Slavic% 25.

yol. 1763-1844. Documente 703, adunate si pu-blicate de N. lorga . .

DocuMente.25

Vol. XI. 1517-1606. , 956, adunate i nu-Plicate de N. Iorga . . . 4 , . . . . . .

Leillomanilor;

. 2§.-

25.,

25

I--

.

X

. 25.

. . ..... . . . .---.... . , , . .- -

---

. ..... . . . . . . 25:-- -. --

25-. . . . .

. . ...... . . .....r

-.- -

. 95.--. . . . : . 95.-- -

. .- -. . . . . . .

-,,

PUBLICATIUNILE ISTORICE HURMUZAKI

Continuare

DOeumente privitOre la Istoria Romanilor.Suplement I:

LelVol. I. 1518-1780. Documents 1414 din archivele

Ministeriului Afacerilor strains din Paris 2" tVol. II. 1781-1814. Documente 988 din archivele

Afacerilor strains din Paris 25.Vol. III. 1709 1812. Documente 203 din archivele

Ministeriului A facerilor strains din Paris 25Vol. IV. 1802-1849. Documente 415, adunath de

D. A. Sturdza, D. C. Sturdza si 0. Lugosianu . . . . 25.Vol. V. 1822-1838. Documente 325, adunate ds D.

A. Sturdza si C. Colescu-Vartic. 25Vol. VI. 1827-1849. Docurnente 304, adunate de D.

k. Sturdza si C. Colescu-Vartic 25

Suplement II : Documente polone.

Vol. I. 1510-1600. Documents 347, publicate de loanBogdan 25.

Vol. II. 1601-1640. Documents 286, publ. de I. Bogdan 25.Vol. III, Fasc. 1. 1641-1703. Iii)cumente 110) publ.

de I. Bogdan 12 50

Fragmente zur Geschiehte ger Rurnamen vonE. von Hurmuzaki:Vol. I.Istoria Principatelor Romane Oita la perderea

independentel lor 8Vol. IL. Istoria Bisericel romanescl in Transilvania .Vol. III. Istoria Principatelor Romane de la Michain

VitAzul pana Ia pacea de la Karlovitz 8Vol. IV. Istoria Principatelor Romane de la pacea. de

la Karlovitz Oita la pacsa de la Passarovitz . . . .Vol. V. Istoria politica a Romanilor in secoluLXVIII-lea t.

Fragmente din Istoria RomAnilor de E. Hur-muzaki. TraduCeie romandsca:

Torn. I. (SfirOt)Tom. TI. 4

nisteriulul

. . . . .

. . . . .

. . . . . .

. . . . . . . .

. . . ...... . . . . .

. . . . . . . . . . .

8.

. . . . .

G.