8/12/2019 Istoria Riscului

1/3

42

Z O N A J U C ~ T O R U L U I

ISTORIARISCULUI(Ep. 1)DE LA |NCEPUTURI

P|N~ |NTR-UN VIITOR INCERTSute de mii de americani se r`nesc anual \n paturile lor.

Zeci de mii \[i dau foc la haine din gre[eal`. {i alt` sut`

de mii de oameni se r`nesc \ndeajuns de serios din

cauza hainelor pe care le poart` ca s` solicite tratament

medical de urgen]`. Deci nu putem evita riscurile \n

totalitate. Nu putem renun]a la haine, mncare,

b`utur`, nu putem s` nu mai trecem strada.SORIN DAN

8/12/2019 Istoria Riscului

2/3

REVISTA PIE}EI DE CAPITAL

C omportamentul nostru deevitare a riscului este cndcomic, cnd absurd. Ce e lamod` azi nu mai e mine [i ne g`simf`cnd azi tocmai lucrurile care erauinterzise ieri. Ia aspirin`, c` ajut` laevitarea atacurilor de inim`. Nu luaaspirin`, c` faci ulcer. Alcooluld`uneaz` s`n`t`]ii, dar Vinul ro[uscade [ansa unui atac de cord. Sunte]ideja \n confuzie? Atunci pute]i luaaspirin` cu vin ro[u, poate ajut`!Concluzia e c` riscurile sunt oriunde,dar putem s` \nv`]`m cte ceva despreele. O dat` familiariza]i cu conceptulde risc, \l putem expune [i lua deciziiinformate. Teoria riscului tocmai astaface. Nu o s` putem trata riscul \n

totalitate aici ne-ar trebui ctevavolume bune. |n schimb, vom face oexcursie \n timp, s` vedem cum s-aajuns la conceptul de risc [i care aufost factorii care au f`cut omenireas`-l cuantifice. Cnd s-a trecut de laoracole [i ghicitori \n c`r]i la teoriaprobabilit`]ilor? La ce ajut`cunoa[terea riscurilor [i \n ce m`sur`ne putem asuma anumite riscuri?Dac`, dup` seria de [ase articole pecare mi-am propus s` o scriu \n revistaI&P, cineva va fi interesat s` cunoasc`

[i mai profund ce este cu riscul, atuncimi-am atins scopul.

FASCINA}IA MATEMATICIENILORPENTRU TEORIA RISCULUI

Care este probabilitatea ca citi-torii mei s` termine de citit articolulacesta din prima? S` \ncerc`m s` defi-nim cteva concepte legate de risc.Dic]ionarul Webster define[te risculca: 1. posibilitatea de pierdere sauaccident; 2. cineva sau ceva care

creeaz` sau sugereaz` un hazard; 3.[ansa de pierdere sau r`nire ca subiectal unui contract de asigur`ri. Risculnu e neap`rat negativ. Cel pozitiv secheam` oportunitate [i are carezultat un beneficiu.

Severitatea riscului are treim`suri: impact, probabilitate [iprecizie. Impactul este efectul pe careriscul \l are asupra unui eveniment,proces sau proiect. Probabilitatea estelimita la care efectele riscului pot fi

sim]ite [i acesta se poate materializa.Iar precizia se poate defini ca gradulde cunoa[tere [i \n]elegere a riscului.

De ce ne asum`m riscuri? Un

r`spuns ar fi c` vrem s` ob]inem unanume rezultat. Sau c` nu avem alteop]iuni. Riscul este \ntotdeaunadefinit \n viitor, are o probabilitates` se \ntmple [i un impact sau oconsecin]`.

Defini]iile de mai sus suntilustrarea modern` a riscului. Dar cesepar` miile de ani de istorie de ceeace numim istorie modern`, caredateaz` de ceva mai mult de 100 deani? Trecutul mai \ndep`rtat a fostplin de oameni de [tiin]` str`luci]i,matematicieni, inventatori [i filozofi.Cu sute de ani \nainte de na[terea luiHristos, cerurile [i p`mnturile au fost

puse pe hart`, marea bibliotec` dinAlexandria a fost construit` [igeometria lui Euclid era predat` \n[coli. Cererea pentru inova]ietehnologic` \n logistic` [i armamentmilitar a fost la fel de mare ca [iacum. C`rbunele, uleiul, fierul [icuprul au servit omenirea de milenii,iar c`l`toriile [i comunicareamarcheaz` primele \nceputuri aleciviliza]iei, cum o [tim acum. Ideearevolu]ionar` care define[te grani]a

dintre timpurile moderne [i trecuteste st`pnirea riscului: no]iunea c`viitorul este mai mult dect o toan` azeilor [i c` oamenii nu sunt pasivi \nfa]a naturii. Pn` la aceste no]iunifundamentale, viitorul era o oglind` atrecutului sau domeniul \ntunecat aloracolelor, sfinc[ilor [i prezic`torilorcare de]ineau monopolul informa]ieidespre evenimentele anticipate. Cndconceptul de risc a fost definit,descoperirile \n [tiin]` [i tehnic` au

\mpins omenirea \nainte \n salturi.Capacitatea de a defini ceea ce sepoate \ntmpla \n viitor [i de a luadecizii alternative st` la baza societ`]ilorcontemporane. Putem aplica teoriariscului unui domeniu vast de aplica]ii,cum ar fi alocarea investi]iilor,protejarea mediului [i a s`n`t`]iipublice, planificarea unei familii [imulte altele. |n timpurile trecute,uneltele pentru agricultur`,manufactur`, afaceri sau comunicare

erau simple. |ntreruperile eraufrecvente, dar repara]iile se f`ceau f`r`ajutorul unui instalator sau al unuielectrician, al calculatorului, al

contabilului sau al analistului financiar.Problemele dintr-o parte cauzau \ntre-ruperi \n alt` parte. Ast`zi, asemenea\ntreruperi ar avea un efect catastrofal,cu consecin]e multiple. Trebuie s`fim continuu \n alert` [i s` con[tien-tiz`m posibilitatea c` un echipamentpoate func]iona cu erori. Cte eroriputem tolera [i la ce nivel de eroare\ntrerupem produc]ia? F`r` o st`p-nire a teoriei probabilit`]ilor [i a altorinstrumente din managementulriscului, inginerii nu ar putea construiimensele arce de pod care se \ntindpeste cele mai largi fluvii, casele ar fifost \nc`lzite tot cu sobe sau focuri

deschise, centralele de producere acurentului electric nu ar fi fost \nc`inventate, poliomielita ar fi fost \nc`prezent`, nici un avion nu ar fizburat, iar zborul \n spa]iu ar fi r`masdoar un vis sau nici at\t. Oamenii de[tiin]` care au lucrat la racheta Saturn5, care a lansat misiunea Apollo c`treLun`, s-au exprimat \n felul urm`tor:Vrei o valv` care nu scap` lichid [ifaci tot posibilul s` inventezi una. Darrealitatea \]i ofer` doar o valv` care

scap` lichid. Tu trebuie s` \ncerci s`determini ct` pierdere de lichidpoate tolera racheta.

Nic ieri nu e riscul mai clar dect \npie]ele de investi]ii. Dac bursele nu arpermite diversificarea riscului [iinvestitorii ar fi obliga]i s posede doarac]iuni la o singur companie (ca la\nceputul capitalismului), atuncicompanii ca Microsoft, DuPont, Boeingsau McDonalds poate nici nu ar fiexistat. Apetitul de a asuma riscul,

\mpreun` cu capacitatea de a-lcontrola [i de a lua decizii pe termenlung sunt elemente-cheie ale energieicare \mpinge \ntregul sistemeconomic \nainte. Conceptul modernde risc \[i are r`d`cina \n sistemul denumere indo-arabic, care a ajuns [i \nVest acum 7-800 de ani. Studiuldedicat al riscului a \nceput serios \ntimpul Rena[terii, cnd oamenii au\nceput s` se desprind` de constrn-gerile trecutului [i au pus credin]ele [i

tradi]iile sub semnul \ntreb`rii. |n1654, cnd Rena[terea era \n plin`\nflorire, cavalerul de Mr, un nobilfrancez cu gust pentru jocurile de

8/12/2019 Istoria Riscului

3/3