Universitatea Titu MaiorescuFacultatea de Psihologie

REFERAT

Istoria PsihologieiEtape din Istoria Psihologiei

Student: Mihai Voievidca

ANUL 1

Grupa V – ID

1

Bucureşti2015

Psihologul german Hermann Ebbinghaus (1850-1909) a afirmat ca ‘’psihologia

are un trecut lung,dar o istorie scurta’’. Intr-adevar, psihologia ca preocupare omeneasca

de cunoastere a sufletului este poate la fel de veche ca si specia umana,pe cand psihologia

ca stiinta autonoma,desprinsa de filosofie,are o varsta doar de un secol si jumatate.

Ca stiinta, psihologia, a avut probabil cea mai complexa si dramatica traiectorie

evolutiva,traversand in acelasi timp divergente si opozitii antagonice atat in ceea ce

priveste definirea obiectului de studiu,cat si in formularea bazelor metodologice generale.

Considerata secole in sir ‘’ancila philosophaie’’(slujnica filosofiei),psihologiei i s-a

refuzat mult timp orice tentative de scientizare si de eliberare de sub tutela filosofiei.

Pentru a porni insa intr-o incursiune in studierea etapelor din evolutia

psihologiei ar trebui sa incepem in primul rand cu studiul etimologic al cuvantului si sa

ne lamurim in definitiv ce este psihologia. Provenind din grecescul ‘’psyche’’ ,care

inseamna suflet si ‘’logos’’,care inseamna cuvant,ratiune, discurs, putem deduce ca

psihologia este stiinta despre suflet.

Dupa Aristotel , termenul de’’ psyche’’ ar veni de la ‘’psychron,’’ care

inseamna ‘’rece’’ si de la verbul ‘’psycho’’ care inseamna a sufla,a respire,a raci, a

racori. In limba greaca,termenul care s-a mentinut in medicina alaturi de ‘’psyche’’ a fost

‘’pneuma’’,termen care insemna de altfel tot rasuflare sau suflu.

Termeul de ‘’psihologie’’ apare insa in anul 1728 fiind folosit pentru prima data

de Christian Wolff,data, pana la care stiinta s-a numit ‘’pneumatologie’’

La inceputul sec al XIX –lea si anume in anul 1879 ,psihologia se desparte de

filozofie, o data cu infiintare primului laborator experimental al carui parinte a fost

Wilhelm Wundt.,devenind astfel stiinta academica.

Printre cei mai vehementi contestatari a posibilitatii de desprindere a psihologiei

de filozofie, si de constituire a ei intr-o stiinta independenta , a fost marele filosof german

Im. Kant, el invocand faptul ca psihicul nu are de cat o singura dimensiune- cea a duratei

(dimensiune temporala) si ca nu poate fii supusa masurarii si metodei matematice,

2

subliniind faptul ca o singura dimensiune nu poate construi un sistem de masuratori

comparative.

Ulterior un alt mare ganditor-August Comte- avea sa elimine psihologia din

schema de clasificare a stiintelor,pe care a elaborate-o el,argumentand ca nu este posibila

o scindare a constiintei pentru a deveni simultan obiect al observatiei si subiect

obesrvator.

Prin urmare procesul general al evolutiei cunoasterii psihologice poate fii

impartit in patru mari etape :

1.PRIMA ETAPA sau etapa cunoasterii prestiintifice coincide cu perioada in care

omul a devenit constient de sine si a inceput sa-si puna intrebari incercand sa-si explice

propia viata psihica interioara si propriul comportament.Aceasta etapa tine pana la

aparitia primelor sisteme filozofice ale antichitatii, cele mai cunoscute noua fiind

sistemele elaborate in Grecia antica . Caracteristic pentru aceasta perioada este faptul ca

informatiile si explicatiile despre fenomenele psihice se constituiau pe baza experientelor

cotidiene situalionale, a comunicarii interpersonale directe,sistematizandu-se si

transmitandu-se de la o generatie la alta in forma miturilor,legendelor, ritualurilor si

invataturilor practice. Baza explicative a fenomenelor vietii are un caracter naiv-

mistic,credinta in existenta spiritelor ca entitati specifice in afara si independente de

corp,era factorul integrator al tuturor observatiilor asupra omului si celorlalte finite si

lucruri. Trebuie sa mentionam faptul ca psihologia prestiintifica si-a continuat existenta si

dupa constituirea stiintei psihologice,intalnindu-se si astazi sub forma asa-numitei

psihologii populare naive, ea fiind insa influentata de-a lungul timpului de perceptele

religioase care au adus in lumina natura divina a sufletului,nemuritor,opus si separabil de

trup.

2.A DOUA ETAPA este etapa psihologiei filozofice care incepe o data cu

elaborarea si afirmarea primelor sisteme filozofice , si anume in secolele V SI IV i.e.n.

Cei mai importanti reprezentanti ai sistemelor filosofice elaborate in Grecia

antica sunt Socrate,Democrit,Platon si Aristotel.

De altfel , Socrate (469-399 I.HR ) poate fii considerat primul mare psiholog din

istorie, el fiind judecat si condamnat sa se sinucida pentru ca ‘’a corupt

tineretul’’,indemnandu-l sa-si cunoasca lumea interioara si indepartandu-l de la

3

problemele cetatii; - CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI SI ASTFEL VEI CUNOASTE

INTREG UNIVERSUL CU TOATE FORTELE SALE ASCUNSE – este textul care este

inscris pe frontonul templului din Delphi si devine teza esentiala a filosofiei socratice.

Pentru Socrate aceasta maxima ‘’cunoaste-te pe tine insuti…’’este un indemn

adresat constiintei, de unde reiese ca Sinele omenesc este un univers echivalent cu

universul exterior.Socrate atrage atentia si asupra dualismului psihofizic ; astfel omul este

suflet si ca atare altfel de cat trupul care apartine lumii materiale.

Vasile Pavelcu considera ca epoca lui Socrate este cea mai remarcabila etapa

din istoria cunoasterii omenesti, este ‘’miracolul nasterii gandirii reflexive, a fazei in

care gandirea devine constienta de sine’’ .

Un alt mare ganditor al antichitatii,Platon (427-347 I.HR.) care a fost de altfel si

discipolul lui Socrate, a intemeiat la Atena scoala filosofica numita Academia.A scris

numeroase dialoguri filosofice: BANCHETUL,FEDON,SOFISTUL etc,existand o

evidenta continuitate in conceptia lui si a lui Socrate in problematica sufletului

omenesc.La amandoi sufletul apare ca o entitate simpla care isi are propriul incepul, care

nu piere si se caracterizeaza prin autodeterminare.

Elev a lui Platon ,Aristotel a intemeiat in 335 i.Hr. propria sa scoala filosofica-

Liceul, care se opune Academiei lui Platon.El a creat o teorie despre suflet in cartea ‘’DE

ANIMA’’,aceasta putand fi considerate de altfel si primul tratat sistematic de analiza

psihologica in stransa legatura cu cea fiziologica si biologica.’’Psyche’’este ,in conceptia

sa,o caracteristica a tuturor vietuitoarelor.Astfel exista un suflet vegetal,un suflet animal

si un suflet rational uman., el afirmand ca omul este un ‘’animal rational’’.

Aristotel considera ca sufletul’’nu-i facut decat pentru a fi o imagine spirituala a

realitatii’’.Asa cum remerca Hegel, invatatura lui Aristotel despre suflet’’trateaza mai

putin asa-numita esenta metafizica si mai mult felul de activitate a sufletului’’.

In acest context, definitorii pentru prezentarile si interpretarile filosofice ale

vietii psihice erau caracterul lor speculative,abstract si absenta unei baze de date obtinute

pe calea cercetarilor sistematice,concrete.

Traversand aceasata perioada care influenteaza in mod marcant toate curentele

filosofice, ne oprim in Evul Mediu , unde putem aminti din familia filosofilor trei mari

personalitati :

4

-Sf.Augustin din Hippona, care continua filosofia platoniana si arata ca sufletul

omenesc este de esenta spiritual-divina el elaborand si doctrina despre pacatul

original,gratie si predestinare.

-Sf.Toma care creaza o teorie aristotelica a sufletului:’’Gratia divina

desavarseste natura, nu o distruge’’.Intre Dumnezeu si constiinta este co-substantialitate ;

si

-Sf.Bonaventura care scrie ‘’Un itinerar al sufletului catre Dumnezeu’’,sufletul

omenesc fiind un vejnic pelerinaj spre Dumnezeu, credinta fiind cunoasterea adanca si

neclintita.

Dupa continut,interpretarea si explicarea naturii psihicului, s-a individualizat in

trei modele care s-au confruntat de-a lungul secolelor:

a.) MODELUL MATERIALIST,ale carui premise au fost create de Democrit

si dezvoltate puternic in sec XVII,XVIII si XIX in lucrarile lui Fr.Bacon,

Diderot,Engels , Marx etc in care se sustine caracterul secundar si derivat al

spiritului,al constiintei in raport cu cel material,aceasta din urma fiind considerata

factor primordial si determinant.

b.) MODELUL IDEALIST , ale carui baze au fost create de Platon,dezvolta

teza caracterului imaterial, spiritual si divin al psihicului,al constiintei.Spiritul devine

factor primordial si determinant,iar material in diferitele ei forme si stari apare ca

efect al obiectivarii sau fortei demiurgice a spiritului.Acest model a fost dezvoltat si

perfectionat in timp,atingand forma sa cea mai elaborate in sistemele filosofice ale

lui Im. Kant.

c.) MODELUL DUALIST, apare ca un fel de compromis intre primele doua,

avansand si sustinand teza existentei a doua inceputuri –spiritual si material –

ireductibile unul la celalalt,dar coexistente in timp si spatiu, ca doua linii

paralele.Fiecare se caracterizeaza prin insusiri si calitati proprii si se supune unor legi

diferite.

Cele trei modele din planul gandirii filozofice n-au incetat sa-si exercite

influenta asupra gandirii psihologice, nici dupa ce psihologia s-a constituit si a inceput

sa evolueze ca stiinta independenta.

5

3.A TREIA MARE ETAPA din evolutia psihologiei este etapa cunoasterii

stiintifice analitice si intern –contradictorii care incepe o data cu desprinderea

psihologiei de filozofie si se intinde pana la sfarsitul primei jumatati a secolului nostru.

Aceasta etapa se poate spune ca incepe in anul 1879 o data cu infiintarea

primului laborator formal de psihologie la Universitatea din Leipzig,de catre Wilhelm

Wundt,el fiind creditat de altfel si ca fondator al psihologiei.

Spre deosebire de etapele anterioare,studiul proceselor psihice se realizeaza

prin cerecetari experimentale sistematice,bazate pe criteriul obiectivitatii si pe operatii

riguroase de masurare-cuantificare

Cercetarile lui Wundt au vizat in principal simturile,in special simtul vizual;insa

el si colaboratorii sai au studiat de asemenea si atentia , emotia, memoria.Psihologia sa a

fost bazata pe introspectie ca metoda de studiu al proceselor psihice.

Pana la disparitia sa in 1920,influenta personala a lui Wundt asupra psihologiei

a avut o importanta unica,numerosi pionieri ai psihologiei fiind pregatiti in laboratoarele

sale.Primul laborator de psihologie din S.U.A a fost infiintat de unul dintre fostii lui

studenti si anume de Stanly Hall in anul 1883 iar una dintre cele mai remarcante figure

din istoria psihologiei romanesti,Constantin Radulescu Motru i-a fost de asemenea

student. Desi imboldul pentru infiintarea laboratoarelor de psihologie vine in special din

Germania,au existat si alte influente.

In Marea Britanie, Sir. Francis Galton este intemeiatorul studiului pentru

diferente interindividuale si a exercitat o putrnica influenta asupra dezvoltarii testelor de

inteligenta. Influenta teoriei evolutioniste prin selectie naturala,propusa de catre Charles

Darwin,provine tot din Marea Britanie.Teoria lui Darwin a statuat continuitatea intre

animale si fiintele umane,prin urmare a condus la aparitia studiilor comparative in

psihologie. In aceasta perioada se acumuleaza un imens material faptic, se elaboreaza un

numar impresionant de lucrari monografice si de tratate si inevitabil apar orientari si

scoli divergente, de aceea este si numita intern contradictorie.

Dintre acestea putem sa amintim BEHAVIORISMUL , al carui fondator este

John B. Watson.El a reactionat impotriva traditiei psihologice din timpul sau si a

proclamat cu tarie ‘’psihologia fara introspectie’’sustinand ca intreg comportamentul

este rezultatul conditionarii si ca mediul inconjurator formeaza comportamentul uman

6

prin intarirea obiceiurilor specifice.Behavioristii considera ca fenomenele psihologice

debuteaza cu un stimul si inceteaza cu un raspuns, dand astfel nastere termenulului de

psihologie Stimul – Raspuns.

Aproximativ in aceeasi perioada in care Watson intemeia Behaviorismul in

America,psihologia gestaltica apare in Germania.

Cuvantul ‘’gestalt’’ inseamna ‘’forma’’ sau ‘’configuratie’’ iar psihologia

intemeiata de Max Wertheimer in 1912 era o psihologie interesata de organizarea

proceselor psihice.Primele experimente gestaltice vizau ‘’perceptia miscarii’’, in special

fenomenele ‘’phi’’.Desi psihologii gestaltisti din acea vreme nu au subscris la psihologia

introspectiei mai mult de cat a facut-o Watson,ei au exercitat o puternica opozitie fata de

behaviorism.Acestia nu au renuntat la tipul de introspectie libera care tindea spre numele

de fenomenologie. O alta mare orientare este psihologia analitica –psihanaliza –

introdusa de medical vienez Sigmund Freud.

Majoritatea teoriilor lui Freud reprezinta interpretarea inconstientului, de baza in

aceasta teorie fiind conceptia conform carei dorintele inacceptabile(pedepsite,interzise)

din perioada copilariei sunt eliminate din constiinta si devin o parte a inconstientului

unde isi pastreaza influenta.

Metoda psihanalitica,reprezinta un mod de a ajuta ca dorintele inconstiente sa-si

gaseasca exprimarea.In teoria clasica freudiana aceste dorinte inconstiente sunt aproape

exclusive de natura sexuala.Accentul pus pe sexualitatea infantile a reprezentat una din

barierele care s-au impus acceptarii inca de la inceput a teoriei freudiene.

4.ETAPA CUNOASTERII STIINTIFICE INTEGRATIV-SISTEMICE este cea

de a patra etapa din evolutia psihologiei si a inceput cu cea de a doua jumatate a

secolului XX si este in plina desfasurare.

Ea se caracterizeaza prin asezarea studiului vietii psihice pe temelia

metodologica elaborata in cadrul ciberneticii si a teoriei generale a sistemelor.

O serie de lucrari publicate spre sfarsitul anului 1950 de catre Herbert Simon au

indicat modalitatea de simulare computerizata a fenomenelor psihologice, multe dintre

aceste probleme fiind refacute sub forma ‘’sistemelor de procesare a informatiei’’.

Un alt factor care a dus la schimbarea punctului de vedere al anilor 50 a fost

dezvoltarea lingvisticii moderne. Acest domeniu a fost intemeiat de Noam Chomsky a

7

carui carte ‘’Structurile Sintactice” – publicata in anul 1957, ofera bazele unei colaborari

active intre cercetatorii psihologi si cei lingvisti.Dupa aceasta data a urmat o dezvoltare

rapida a psiholingvisticii. Ca urmare a acestei dezvoltari, a avut loc inlaturarea opozitiei

transante dintre orientarile si scolile clasice si transformarea modelelor prezentate de ele

ca absolute si general-valabile,in modele relative si partiale,fiecare dintre ele oferind

elemente pentru realizarea unei integrari supraordonate. Desi pot fii si in prezent

intalnite directii si orientari individualizate, ca de exemplu

cognitivista,informationala,functionalista,umanista,etc.,nici una dintre ele nu urmarest sa

se opuna antagonic celorlalte si nu pretinde a detine suprematia metodologica si

explicativa.

Asadar, putem afirma ca poarta urmatoarei etape din evolutia psihologiei umane

ramane larg deschisa.

8