Taina Sfantului Botez

Randuiala si teologia ortodoxa a Sfintei Taine a Botezului au temeiuri ferme atat

in Sfanta Scriptura, cat si in scrierile Sfintilor Parinti. Vechiul Testament cuprinde o

multime de prefugurari ale viitorului, implinit in Iisus Hristos. Acestea constituie

tipologia crestina prin excelenta, in care Noul Adam apare ca implinire si incununare a

tipurilor si umbrelor Vechiului Legamant, care devine astfel, in intregime o marturie

despre Acesta. Intre acestea, intalnim si o multime de prefigurari ale Botezului crestin,

dintre care multe sunt evocate in rugaciunile din randuiala ortodoxa; iar Noul Testament

ne ofera date importante in ce priveste instituirea si practicarea acestei taine si elementele

esentiale ale ritualului. Insasi terminologia neotestamentara in legatura cu Botezul, este o

dovada a instituirii in perioada apostolica a ritualului de savarsire a Tainei Sf. Botez,

exprimand sensul indicat de catre Mantuitorul Insusi a modului de savarsire a primei

taine de initiere crestina.

In Sfanta Scriptura, termenul Botez este redat prin substantivul το βάπτισμα-

afundare, provenit de la verbul βαπτω, care in greaca clasica inseamna a afunda, la fel ca

si forma lui activa βαπτίζω. Substantivele το βάπτισμα si ό βάπτισμός constituie termeni

tehnici, creati special pentru botezul lui Ioan si pentru botezul crestin. Ele nu apar nici in

literatura clasica, nici in Septuaginta. Termenul βάπτισμα este un cuvant nou, pentru o

noua realitate- anume marea noutate a Botezului in Trupul lui Hristos a carei prefigurare

profetica o constituie botezul lui Ioan 1.

Botezul este instrumentul prin care noi intram in sau spre moarte, nu orice moarte

ci una asemanatoare cu cea a lui Iisus Hristos, caci afundarea in apa Botezului inseamna a

muri pacatului. Prin urmare Botezul este simbolul ingroparii si mortii noastre cu Iisus

Hristos2. Recunoasterea semnificatiei simbolice a actului Botezului, care este “moartea si

1 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite rituri liturgice crestine, in Ortodoxia, anul XXXVII, nr. 1, ianuarie-martie 1985, pp. 27-282 Drd. Nadim Tarazi, Relatia dintre botez si inviere in viata credinciosului dupa epistola catre Romani, in S.T. , sr. a-II-a, an. XXVI, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1974, Bucuresti, p. 64

1

invierea impreuna cu Hristos”, a determinat si adoptarea practicii botezului prin

scufundare, practica care este conforma si cu etimologia cuvantului botez3.

Pentru a intelege adevarata semnificatie a Botezului, trebuie luate in serios

cuvintele Sale despre aceasta Sfanta Taina :”Botezul cu care Eu ma botez”(Mt XX, 22-

23; Mc. X, 38-39) sau “Si cu Botez am a Ma boteza”(Lc. XII,50). Este deci evident din

acest context ca Domnul Insusi este la originea invataturii despre Botez, ca participare la

moartea si invierea Sa.

Dar nu numai termenul το βάπτισμα este folosit in Noul Testament pentru a

desemna ritualul Botezului. Sfantul Pavel foloseste pentru Botez termenul λουτρόν-

baie:”curatind-o cu baia apei celei de-a doua”(Tit III, 5). Verbul λούω a spala, a imbaia

este folosit tot in legatura cu Botezul. Acesti termeni dovedesc o data mai mult actul

afundarii baptismale4.

Concluzia este ca insasi terminologia neotestamantara in legatura cu Botezul

dovedeste originea apostolica a ritualului baptismal, savarsit dupa indicatiile

Mantuitorului.

Prefigurarea Botezului crestin in Vechiul Testament

Autorii cartilor Noului Testament, iar mai apoi Parintii bisericesti au scos in

evidenta acte si evenimente consemnate in Scriptura Vechiului Testament care

preinchipuie botezul crestin. Dupa John Brache aceste preinchipuiri constituie moduri ale

prezentei Logosului in lume inca dinainte de intruparea Lui. Din aceasta perspectiva

intreaga istorie a Vechiului Testament sta sub semnul implinirii5.

A) Prima prefigurare a Botezului crestin o constituie apa primordiala care a stat la

baza creatiei si peste care se purta Duhul Domnului, exercitand asupra ei o putere

creatoare si datatoare de viata. Apa primordiala este tipul apei baptismale, care a primit

prin sfintire germenii vietii celei noi spre a naste o noua faptura prin puterea Duhului

Sfant Care a fost invocat sa vina asupra ei6.

3 Pr. Drd. Liviu Streza, Slujba botezului in ritul liturgic ortodox si in cel catolic, sr. a-II-a, nr.9-10, noiembrie-decembrie 1973, Bucuresti, p. 695.4 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite……….,p. 28.5 John Breck, Puterea cuvantului in Biserica Dreptmaritoare, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1999, p. 21.6 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite……….,p. 29.

2

B) Tot astfel, inca din Vechiul Testament, potopul este instrument, atat al proniei,

cat si semn al judecatii iminente a lui Dumnezeu pentru “curmarea pacatului”7. Domnul

trimite ploaia pe pamant care aduce prapadul:”Iata, Domnul pustieste pamantul….,

zagazurile cele de sus se vor deschide.; cand urgia va trece, vă va zdrobi”(Is. XXIV, 1, 18

si XXVIII, 14-18). Noe este astfel el insusi o prefigurare a lui Hristos, Cel care a purtat

judecata lui Dumnezeu, Care a strabatut apele potopului in coborarea Sa la iad. Incepand

cu Noul Testament si de-a lungul intregii cateheze crestine, este vadita referirea potopului

la Botez. Un singur text, apartind lui Didim al Alexandriei, va fi suficient pentru a o

confirma:”Potopul, care a curatit lumea de stravechea nedreptate, era o proorocie ascunsa

a curatirii pacatelor in scaldatoarea sfanta. Arca, de asemenea, care i-a scapat pe cei care

au intrat intr-insa, este un chip al preacinstitei Biserici si al nadejdii celei bune pe care o

nutrim prin aceasta. Cat priveste porumbelul care a adus ramura de maslin la arca,

aratand ca pamantul iesise de sub ape, acesta desemna venirea Sfantului Duh si

impacarea venita de Sus, caci, intr-adevar, maslinul este semn al pacii”.8

C) Alta prefigurare a Botezului crestin o constituie circumciziunea, semnul

legamantului neamului lui Avraam cu Dumnezeu. Ca si Botezul, circumciziunea era un

act de initiere prin care primitorii lui se deosebeau ca popor al lui Dumnezeu, de

neamurile pagane. Paralelismul dintre circumciziune si Botezul crestin este evidentiat de

Sf. Apostol Pavel.

D) Botezul crestin cu apa si cu Duh Sfant este preinchipuit, de asemenea, prin

trecerea salvatoare a fiilor lui Israel prin Marea Rosie, sub calauzirea stalpului de foc si a

norului. In lumina acestei iesiri, Hristos este adevaratul Eliberator, in intalnirea dintre

Viata si Moarte. Aceasta eliberare ne-a oferit-o Hristos prin Botezul crestin, in urma

caruia dobandim izbavirea din robia pacatului, iar stapanitorul rautatii este inecat in apa

baptismala. Sfintii Parinti scot in evidenta aceasta relatie. Intr-una dintre cele mai

cunoscute cateheze a lui Tertulian, citim:”cand poporul, parasind liber Egiptul, scapa de

sub puterea regelui Egiptului trecand prin apa, apa il nimiceste pe rege cu intreaga sa

oaste. Ce poate fi mai limpede ca prefigurare a botezului?neamurile sunt eliberate de

lume, prin apa, si-l lasa pe demon, care inainte le stapanea, biruit in apa”9.

7 Sf. Ioan Damaschin , Dogmatica, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2001, p. 189.8 Didim al Alexandriei, De trinitate, II, PG 39, 697 AB, apud Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, Impartasirea Sfantului Duh, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1999, p. 120-121.9Tertulian, De baptismo, 9,1 p. 78, apud Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, Op. Cit, p. 118.

3

E) O alta prefigurare a Botezului, care curata toata intinaciunea sufletului, a fost

vazuta in curatirea de lepra a lui Neeman Sirianul, prin afundarea in apa Iordanului, la

porunca proorocului Elisei. Dupa Sf. Ambrozie, tanara de la care aflase Neeman despre

proorocul Elisei preinchipuie Biserica crestina dintre neamuri10.

Botezul Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul si Inaintemergatorul Domnului ”boteza in pustie,

propovaduind botezul pocaintei intru iertarea pacatelor”(Mc. I,4). Domnul urma sa vina

si venind, el cerceteaza inimile ca sa le umple si sa le desavarseasca. Le asteapta cu

indelunga rabdare, dar nu se duce in calea celor rai, nici “in tara departata a fiului

risipitor”. El anunta iminenta apropiere a Imparatiei lui Dumnezeu, indemnandu-i pe toti

la pocainta.

Botezul Sfantului Ioan in ciuda trasaturilor comune pe care le are cu spalarile de

purificare savarsite de esenieni ca si cu cele prescrise de legea iudaica, se deosebeste de

toate acestea nefiind identic cu ele. Intre spalarile rituale ale iudeilor si botezul Sf. Ioan

exista un evident contrast. Conditia principala a botezului practicat de Sf. Ioan era

hotararea launtrica pentru pocainta. Sfantul Ioan savarseste un act unic, care nu se poate

repeta si care era destinat nu numai iudeilor, ci tuturor oamenilor11.

Botezul Sfantului Ioan apare ca un semn profetic al apropierii Imparatiei lui

Dumnezeu. Sfanta Scriptura spune despre lucrarea Sfantului Ioan Botezatorul:”Ioan nu a

facut nici o minune, dar toate cate a spus el despre acesta au fost adevarate”(In. X, 41).

Dar, in lucrarea Botezatorului, minuni au fost tocmai inimile pe care le-a intors la

Dumnezeu, prin vestirea venirii lui Mesia, vederea prin Duhul Sfant a structurii strambe a

lumii fata de calea lui Dumnezeu12.

Ritualul botezului lui Ioan conform Evangheliei dupa Matei consta in afundarea

in apa Iordanului, iar conditia esentiala pentru primirea sa era convertirea sau pocainta.

Inainte de a fi botezat, fiecare isi marturisea pacatele, prin cuvinte, exprimand prin

aceasta intoarcerea la Dumnezeu in vederea obtinerii iertarii.

10 Sf Ambrozie, De sacramentis, cartea II, cap. IV, 11, p. 567, apud Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite…,p. 31.11 Arh. Sergiu Iazadjieff, Sf. Ioan Botezatorul si esenienii de la Qumram, in S.T. sr. a-II-a, an. XVI, nr. 3-4 martie –aprilie 1964, pp. 177-181. 12 Diac. Ioan Caraza, Sfantul Ioan Botezatorul –Inainte-Mergatorul Domnului nostru Iisus Hristos, in S.T., sr. a-II-a, an. XLIX, nr. 3-4, iulie-decembrie, 1997, p. 83.

4

Sfantul Ioan Botezatorul insista asupra deosebirii dintre”botezul pocaintei”

administrat de el insusi si Botezul crestin:”Eu v-am botezat pe voi cu apa, spune Sf. Ioan,

el insa va boteza cu Duh Sfant”. Sfantii Evanghelisti Matei si Luca mentioneaza ca

Mantuitorul va boteza “cu Duh Sfant si cu foc” (Mt. III, 11; Lc. III, 16). Botezul din

“apa si din Duh” arata nasterea duhovniceasca, innoirea intregii fiinte umane, trupul si

sufletul, partea vazuta-fireasca si partea nevazuta-suprafireasca.

Mantutorul a subliniat superioritatea Botezului crestin fata de cel al lui Ioan, cand

a zis Sf. Apostoli, inainte de a se inalta la cer:”Caci Ioan a botezat cu apa, iar voi veti fi

botezati cu Duh Sfant, nu mult dupa aceste zile”(Fapte I, 5).

Prin Pogorarea Sfantului Duh asupra lor la Cincizecime, Sfintii Apostoli au fost

botezati cu Duhul Sfant si cu foc, dupa fagaduinta. Numai dupa acest moment au inceput

ei sa administreze Taina Botezului crestin celor care primeau invatatura mantuitoare. Din

acest moment rostul botezului lui Ioan a incetat13.

Botezul lui Ioan este numai o pregatire, o prefigurare a Botezului crestin, avand

un caracter simbolic, fara eficienta mantuitoare. Botezul crestin produce moartea omului

vechi si renasterea la viata adevarata a lui Iisus. Odata cu aceasta omul se spala de

pacatul stramosesc si de toate pacatele savarsite mai inainte si se imprima chipul lui

Hristos in el14

Ritualul baptismal crestin

Botezul Domnului in Iordan constituie el insusi un temei al ritualului Botezului

crestin. Textele evanghelice releva clar semnificatiile teologice ale Botezului

Mantuitorului.

Fiul lui Dumnezeu intrupat, desi n-avea nevoie de aceasta renastere prin Botez,

caci era nascut de la inceput din Duh, accepta Botezul pentru noi oamenii, pentru a fi in

aceasta privinta primul om care se boteaza din apa si din Duh. Prin aceasta a unit Duhul

din El in mod actual cu apa, ca san si sustinator al vietii, de asta data al vietii nesupuse

mortii, intrucat e deplin unit cu Duhul. Asa a implinit Hristos toata dreptatea cu care avea

sa imbrace din nou pe oamenii care vor crede15.

13 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite……….,p. 31-3214 Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, Teologie Dogmatica Ortodoxa (3), E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1997, p. 28.15 Ibidem, p. 27

5

Inca de la botezul in Iordan, Iisus este prezentat ca “Mielul lui Dumnezeu, cel

care ridica pacatele lumii”(In I, 29), Botezatorul anunta de fapt ca El va mantui pe

oameni prin jertfa Sa(mielul era animalul prin excelenta pentru jertfele sangeroase de la

templul iudaic). Prin intrarea si iesirea din apa Iordanului, botezul Domnului prefigura

evenimentele culminante ale mortii si invierii Sale. Insa, botezul in Iordan marcheaza

numai o etapa luminoasa a lucrarii de mantuire a omenirii.

Indata dupa iesirea Mantuitorului din apa Iordanului”cerurile s-au deschis si

Duhul lui Dumnezeu s-a vazut pogorandu-se ca un porumbel si venind peste El”(Mt.

III,16). Coborandu-se asupra lui Iisus Hristos, Duhul Sfant a desavarsit in mod solemn

consacrarea Sa mesianica. Aceasta o va trai deplin Mantuitorul la iesirea din “botezul

mortii Sale”, adica la invierea Sa din morti. Din aceasta rezulta stransa legatura a

ritualului baptismal crestin cu moartea si invierea Domnului. La botezul in Iordan, Iisus

este proclamat ca Mesia de glasul Tatalui ceresc:”Si iata glas din ceruri s-a auzit zicand:

Acesta este Fiul Meu Cel iubit intru care am binevoit”(Mt. III, 17). Prin aceste cuvinte

Mantuitorul primeste consacrarea publica a intreitei sale slujiri de profet, imparat si

arhiereu16.

Botezul Domnului in Iordan ofera, deci, temeiul pentru ritualul Botezului crestin,

constituind modelul acestuia.

Instituirea Botezului crestin

Din cuvintele adresate de Mantuitorul Sfintilor Sai Apostoli, dupa inviere,

administrarea Botezului face parte esentiala din misiunea apostolica, asa cum rezulta din

porunca Mantuitorului:”Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-i in numele Tatalui

si al Fiului si al Sfantului Duh”(Mt. XXVIII, 19). Botezul a fost mentionat in aceasta

Evanghelie doar ca o activitate a lui Ioan Botezatorul, desi Evanghelia dupa Ioan prezinta

clar faptul ca era caracteristic si lucrarii lui Iisus, cel putin in zilele de la inceput pe cand

Ioan inca era activ. Insa in timp ce botezul lui Ioan era unul pregatitor, Domnul Iisus

instituie acum un alt Botez care are o insemnatate mai deplina. Este un angajament fata

de Tatal, Fiul si Df. Duh. Asadar, Domnul Iisus Isi ia locul alaturi de Tatal si de Sf. Duh

ca tinta a inchinarii si a devotamentului. Experienta unei partasii cu Dumnezeu manifestat

16 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite……….,p. 34.

6

in aceste trei Persoane este fundamentul esential al adevaratului Botez. In acelas timp,

numarul singular al substantivului nume subliniaza unitatea celor trei Persoane.

In fapt, pe vremea Noului Testament, atat cat ne ofera consemnarile de care

dispunem, Botezul era administrat in Numele lui Iisus, ceeea ce este surprinzator de

vreme ce Domnul Iisus hotarase o formula trinitara inainte de inaltarea Sa. O explicatie

pentru aceasta ar putea proveni din argumentul ca aceste cuvinte, care mai tarziu au ajuns

sa fie folosite ca o formula litrugica, nu erau initial astfel intentionate si folosite. Ele erau

mai degraba “o descriere a ceea ce realiza botezul”. S-a argumentat ca aceste cuvinte nu

erau parte a textului original al lui Matei, din moment ce Eusebiu, in lucrarile lui

anterioare Sinodului de la Niceea, citeaza regulat textul de la Matei XXVIII, 19 intr-o

forma mai scurta ”Mergeti si invatati toate neamurile, botezandu-i in Numele Meu”;

insa, faptul ca niciun manuscris existent al Evangheliei dupa Matei nu contine aceasta

traducere sugereaza ca aceasta a fost mai degraba propria prescurtare a lui Eusebiu decat

un text pe care el l-a gasit in manuscrisele existente17.

Universalitatea practicii Botezului in Biserica epocii apostolice este clar atestata

in scrierile Noului Testament. De pilda, Sf. Ap. Pavel poate scrie crestinilor din Roma,

apartinatori unei Biserici pe care nu el a intemeiat-o si pe care n-o vizitase inca,

urmatoarele cuvinte:”Au nu stiti ca toti cati in Hristos Iisus ne-am botezat, intru moartea

Lui ne-am botezat?”(Rom. VI, 3). Din acest text rezulta ca era imposibil ca cineva sa

faca parte din Biserica lui Hristos fara a fi primit Botezul.

In convorbirea cu Nicodim, Mantuitorul prezinta Botezul ca o conditie sine qua

non a mostenirii Imparatiei lui Dumnezeu:”Adevarat, adevarat zic tie:De nu se va naste

cineva de Sus, nu va putea sa vada Imparatia lui Dumnezeu”. Botezul se aseamana cu

o nastere de sus(άνωθεν γέννησις) “din Duh”18. De fapt, Botezul ne impartaseste harul

Sfantului Duh, ne face fiii lui Dumnezeu dupa har si ne cuprinde viata in Iisus Hristos.

Duhul Sfant este viu si lucreaza in noi chiar de la Botez19.

Exista o opozitie fundamentala intre ceea”ce este nascut din trup” si ceea “ce este

nascut din duh”; opozitie care nu este intre trup si suflet, cele doua elemente constitutive

ale omului. Omul intreg este chemat in Hristos, sa urce de la o existenta fireasca la una

17 R.T. France, Matei-introducere si comentariu, Ed. Scriptum, Oradea, 2008, p. 502.18 Ieromonarh Teofan Mada, Viaţa în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur, Ed. Agnos, Sibiu, 2007 , p. 73.19 Sf. Ioan Gura de Aur Omilii la Matei”, Scrieri partea a treia, Colecţia Părinţi şi Scriitori Bisericeşti, vol. 23, Trad. de Pr. prof. Dumitru Fecioru, Editura I. B. M. B. O. R. , Bucureşti, 1994 p. 243.

7

duhovniceasca. La o opozitie asemanatoare, care este de fapt opozitia dintre primul Adam

si Adam Cel de pe urma, se va referi si Sf. Apostol Pavel care tine sa precizeze:”carnea si

sangele nu pot sa mosteneasca Imparatia lui Dumnezeu, nici stricaciunea nu mosteneste

nestricaciunea”(I Cor. XV,50). Dar daca Sf. Pavel are in vedere prefacerea trupurilor

noastre, la Invierea de obste, prin puterea si dupa chipul lui Hristos Cel inviat, Sf. Ioan

arata ca aceasta prefacere incepe inca din viata aceasta, printr-o nastere de sus pe care

suntem chemati s-o traim inca de pe acum si care este o conditie a mostenirii Imparatiei

lui Dumnezeu. Nimeni nu poate sa se mantuiasca fara aceasta nastere de Sus, de aceea in

discutia cu Nicodim, Mantuitorul recurge la un imperativ care nu se adreseaza numai lui

Nicodim, ci tuturor oamenilor:”Trebuie sa va nasteti de Sus”(In. III, 7)20.

Taina nasterii din apa si din Duh va fi compusa din acte vazute, fiindca apa are un

rol important la Botez si din actiuni sfintitoare, tainice, care se lucreaza prin puterea

Sfantului Duh. Ea este taina noii creatii, usa de intrare in imparatia lui Dumnezeu si de

aceea ea va fi impartasita celor care se convertesc la credinta crestina numai dupa

intemeierea acesteia, prin actele imparatiei: Invierea Domnului, Inaltarea Lui la cer si

Pogorarea Sf. Duh. Dupa intemeierea cesteia, credinciosii, indiferent de originea lor,

deveneau madulare ale Bisericii lui Hristos prin primirea Sfantului Botez.

Incepand de la prima Cincizecime crestina, Sf. Apostoli savarsesc Botezul,

instruind in acelas timp pe ceilalti membrii ai Bisericii si in primul rand pe slujitorii

bisericesti in ceea ce priveste savarsirea Botezului si a celorlalte Sfinte Taine.

Sfantul Botez: ritual si doctrina

Elementele esentiale care formeaza ritualul Botezului din perioada apostolica

pana astazi sunt atestate direct sau indirect in scrierile Noului Testament si in cele ale

Sf. Parinti. Astfel, scrierile Noului Testament si ale Sf. Parinti atesta clar practica

instructiei catehetice prebaptismale, prin care cei care urmau sa fie botezati erau initiati

in tainele invataturii crestine. In porunca baptismala a Mantuitorului din Matei XXVIII,

19, este atestata atat instruirea candidatilor la Botez, cat si a neofitilor. Dupa Cartea a

VII-a a Didahiei, administrarea Botezului era precedata de o pregatire catehetica a

candidatilor la Botez. Aceasta pregatire era intotdeuna insotita de post si rugaciune. Sunt

indemnati sa posteasca si cei care participa la oficierea acestei taine21. Si Sfantul Iustin

20 Pr. Prof. Dr. V. Mihoc, Sfanta Evanghelie de la Ioan –introducere si comentariu, Ed. Teofania, Sibiu, 2003, p. 77-78. 21 Invatatura celor 12 Apostoli, in vol. Scrierile Parintilor Apostolici(col. P.S.B., 1), Bucuresti, 1979, p. 28

8

Martirul si Filozoful vorbeste despre consideratia deosebita ce se acorda acestei Sfinte

Taine, prin post si rugaciune, ca mijloace de implorare a milei lui Dumnezeu, pe care

urmau sa le faca atat cel ce boteaza , cat si cel care urma sa fie botezat22.

Alaturi de rugaciuni de preamarire a lui Dumnezeu si de mijlocire pentru

candidatii la Botez, randuiala primara cuprindea si imne baptismale, dintre care, unele

pot fi identificate in scrierile Noului Testament. Un astfel de fragment de imn este,

probabil, si textul din Efeseni V, 14:”Pentru aceea zice: Desteapta-te cel ce dormi si te

scoala din morti si te va lumina Hristos”. Botezul este infatisat aici ca o “iluminare”

conform traditiei apostolice. Lumina lui Hristos cel inviat ne trezeste din somnul

pacatului si al mortii.

Izbavirea omului de sub stapanirea celui rau dobandita prin Botez implica in

primul rand exorcizarea candidatului si lepadarea lui de satana. Desi nu avem marturi

scripturistice si patristice directe, totusi este neindoielnic faptul ca stravechea practica a

exorcizarii inainte de Botez a existat dintru inceput. O dovada indirecta a exorcizarii

prebaptismale poate fi considerata relatarea evanghelica despre vindecarea copilului cu

duh mut. Istorisind minunea, evanghelistii vor fi avut in vedere ca relatarea lor sa fie

utilizata de cateheti in instructia catehumenilor cu privire la Botez. Actul lepadarii de

satana a facut si el parte din traditia apostolica, desi nu era atestat direct scripturistic. Sf.

Vasile cel Mare ii confirma originea apostolica.

Adeziunea la Hristos a celui eliberat din robia celui rau era cuprinsa si in

intrebarile de credinta, care au dobandit un caracter pronuntat in vechile randuieli

apusene prezentate de Tertulian si Sf. Ipolit. In ritualul ortodox ele s-au pastrat in legatura

cu unirea cu Hristos. Prototipul acestor intrebari ar fi dialogul dintre Apostolul Filip si

famenul etiopian, inainte de botezarea lui:”Iata apa. Ce ma impiedica sa fiu botezat? Filip

a zis: Daca crezi din toata inima, este cu putinta. Iar el raspunzand a zis: Cred ca Iisus

Hristos este Fiul lui Dumnezeu”(FA VIII, 36-37)23.

Dintotdeauna la Botez a fost nelipsita marturisirea credintei. Este cert ca inca de

la inceput au existat formulari concrete si fixe ale credintei, pe care le invatau cei care

urmau sa fie botezati. Toate aceste formule statorniceau invatatura crestina, invatatura

22 Sf. Iustin Martirul si Filozoful, Apologia I, in vol. Apologeti de limba greaca (col. P.S.B., 2), Bucuresti, 1980, p. 66. 23 Pr. Asis. Liviu Streza, Botezul in diferite……….,p. 43

9

pe care candidatul la Botez urma s-o marturiseasca. De la Sfantul Iustin Martirul si

Filozoful aflam ca primirea Botezului era conditionata printre altele si de marturisirea

invataturii crestine24. Cu timpul, inmultirea ereziilor care negau unele elemente din

invatatura Bisericii, a dus si la amplificarea acestor scurte formulari. Asa au luat nastere

simboalele de credinta baptismala, inlocuite cu sec. al-IV-a cu Simbolul niceo-

constantinopolitean.

Marturisirea de credinta tine de insasi esenta tainei, fiind inseparabila de aceasta.

Sfantul Vasile al Cezareii spunea ca:”Marturisirea de credinta este conforma cu Botezul”

si ca “Botezul si credinta, aceste doua moduri de mantuire, sunt legate unul de celalalt si

de nedespartit, caci, in timp ce credinta isi primeste desavarsirea de la Botez. Botezul se

intemeiaza pe credinta: si unul si celalalt isi au drept izvor al desavarsirii aceleasi

nume(dumnezeiesti): ”credinta si Botezul sunt doua conditii ale mantuirii si sunt legate,

de nedespartit, una de alta. Pe de o parte, credinta se desavarseste prin Botez, iar pe de

alta parte, Botezul se intemeiaza pe credinta; ambele sunt depline( prin invocarea)

acelorasi nume. Pentru ca, dupa cum credem in Tatal si in Fiul si in Sf. Duh, la fel ne

botezam in numele Tatalui si al Fiului si al Sf. Duh”.

Credinta treimica si Botez treimic- o realitate unica in cult, in experienta

duhovniceasca a primelor generatii crestine, in trairea celor care se numeau, unii pe altii,

“credinciosi”, “crestini” sau “botezati”25.

Actul intreitei afundari, in numele Sfintei Treimi este precedat de sfintirea apei

dupa cum marturisesc parintii si scriitorii bisericesti din primele secole crestine. Asupra

apei baptismale se invoca inainte de Botez harul Duhului Sfant, spre a deveni baie a

nasterii din nou. De asemenea Origen afirma pogorarea Duhului Sfant la Botez26.

Didahia precizeaza ca Botezul trebuie savarsit prin intreita afundare in apa

proaspata, rece, “in numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh”, redand formula

trinitara care insoteste actul scufundarii27. Iar la Sfantul Iustin Martirul si Filozoful

intalnim aceeasi practica de savarsire a Botezului prin afundare, invocandu-se numele

Persoanelor Sfintei Treimi:”Ei(candidatii la Botez) sunt condusi de noi undeva, unde

este apa si sunt renascuti acolo, in acelas fel in care noi insine am fost renascuti; ei 24Sf. Iustin Martirul si Filozoful, Apologia I,……………...p. 6625Pr. Prof. Boris Bobrinskoy, Impartasirea Sfantului....,p. 146 26 Origen, Despre Principii, Cartea I, in vol. Scrieri alese (col. P.S.B. 8), Bucuresti, 1982, p. 7627 Invatatura celor 12 Apostoli……………..p. 28

10

primesc atunci o baie in apa, in numele Parintelui tuturor si Stapanului Dumnezeu si al

Mantuitorului nostru Iisus Hristos si al Sfantului Duh….”28.

Biserica Ortodoxa pastratoare cu sfintenie a adevarului revelat mentine in cultul

sau practica savarsirii botezului prin afundare sau scufundare, care este in acelas timp si

o intreita moarte si o intreita inviere impreuna cu Hristos, care a stat trei zile in mormant

si apoi a inviat. De asemenea Biserica Ortodoxa recunoaste Botezul confesiunilor

neortodoxe, daca el indeplineste conditia fundamentala, adica daca el este facut in

numele Sfintei Treimi. De aceea, fostii apostati de la Ortodoxie, precum si membrii

sectelor care recunosc Botezul ca taina si il savarsesc in numele Sfintei Treimi, daca

revin la dreapta credinta, sunt reprimiti numai prin ungerea cu Sfantul Mir.

In Biserica Apuseana se practica Botezul prin intreita turnare. In apus, inlocuirea

vechii practici s-a intensificat din secolul al XIII-lea, recurgandu-se la practica stropirii

sau a turnarii29. Prin Botez, prin scufundarea omului in apa, in numele Sfintei Treimi, se

produce moartea omului vechi si renasterea lui la viata adevarata, in Hristos. O data cu

aceasta omul se spala de pacatul stramosesc si de toate pacatele savarsite mai inainte si se

imprima chipul lui Hristos in el.

In Epistola catre Barnaba, iertarea pacatelor este amintita ca efect al

Botezului:”noi care ne coboram in apa plini de pacate si intinaciuni, ne ridicam plini de

roade in inima, avand, in Duhul, frica si nadejdea in Iisus”(XI,11)30. Si pentru Sfantul

Iustin primul efect al Botezului este iertarea pacatelor:”Ar trebui sa va ingrijiti a

cunoaste care este calea prin care vi se va face voua iertarea pacatelor voastre si prin care

veti putea dobandi nadejdea mostenirii bunurilor celor vestite. Iar aceasta nu este alta,

decat sa cunoasteti pe acest Hristos si sa va imbaiati cu baia aceea, pentru iertarea

pacatelor, traind, mai departe, fara de pacat”31. Aceasta iertare a pacatelor presupune o

schimbare de viata. Iar Sfantul Teofil al Antiohiei este de parere ca “oamenii au sa

primeasca pocainta si iertare de pacate prin apa si prin baia nasterii din nou”32.

28 Sfantul Iustin Martiru si Filozoful, Apologia I, ………..p. 6629 Pr. Drd. Liviu Streza, Slujba botezului in ritul liturgic………., p. 68930 Epistola zisa a lui Barnaba - cap. XI, 10, in vol. Scrierile Parintilor Apostolici, (col. P.S.B. 1), Bucuresti, 1979, p. 12931 Sf Iustin Martirul si Filozoful, Dialogul cu iudeul Trifon-XLIV, in vol. Apologeti de limba greaca(col. P.S.B. 2), Bucuresti, 1980, p. 140 32 Teofil al Antiohiei, Trei Carti catre Autolic, cartea II-XVI. in vol. Apologeti de limba greaca(col. P.S.B. 2), Bucuresti, 1980, p.307

11

Vorbind despre efectele Sfantului Botez in tratatul pe care-l scrie contra

ereziarhilor mesalieni, Marcu Ascetul considera ca”prin Botez se salasluieste in adancul

omului Duhul Sf. fiind sters cu totul pacatul. Dar harul ramane ca o putere spre fapte

bune, faptele avand sa le savarseasca omul pe masura ce le savarseste descopera prezenta

harului din el”33.

Revenind la randuiala Sf. Botez, ungerea prebaptismala cu untdelemn sfintit

este confirmata de Sf Vasile cel Mare ca avandu-si originea in traditia apostolica si fiind

transmisa prin traditia tainica a Bisericii. Prin aceasta ungere practicata pana astazi,

devenim si noi unsi, primind preotia universala. Dupa iesirea din apa Botezului, neofitii

imbracau haina baptismala, neatestata in mod direct in Noul Testament, dar confirmata la

Sf. Parinti din sec al II-a si. prezenta in epoca apostolica. Indata dupa aceasta conform

Sf. Scripturi si Sf. Parinti se primea cea de-a doua taina, ungerea cu Sf. Mir, dupa care

cel botezat primea Sfanta Impartasanie, si aceasta randuiala s-a pastrat pana-n zilele

noastre.Exista unire si continuitate intre aceste taine, in vechea traditie ele fiind un singur

tot34. Botezul, Mirungerea si Euharistia sunt tainele de initiere crestina prin care se intra

in Biserica, in comuniunea Trupului tainic al lui Hristos. Mirungerea da puterea

dezvoltarii vietii celei noi in Hristos primita prin Botez, iar prin Euharistie se

desavarseste aceasta viata ca unire deplina cu Hristos35.

In invatatura si practica Bisericii, Botezul a ocupat dintotdeauna un loc deosebit,

deoarece el este poarta de intrare in crestinism, nastere in viata duhovniceasca. Sfanta

Taina a Botezului este o nastere din “apa si din Duh”, caci prin lucrarea vazuta a

scufundarii in apa Botezului, are loc o nastere de Sus. Dupa Sf. Ioan Hrisostom, Botezul

este:”inceputul bunurilor duhovnicesti, iertarea pacatelor, sfintirea, impartasirea Sfantului

Duh, infierea si viata vesnica, toate acestea ca daruri virtuale”36. A primi Botezul

inseamna a te naste intru Hristos, sa incepi o viata noua cu El, sau sa fii adus la viata din

nimic. Este taina cea dintai pe care o primim inaintea celorlalte si el ne sadeste in suflet

viata cea noua, viata in Hristos.

33 Marcu Ascetul, Raspunsul acelora care se indoiesc despre dumnezeiescul Botez, in Filocalia, vol. I, ed. II, trad. rom. Dumitru Staniloae, Sibiu, 1947, p. 26834 Al Schmemann, Din apa si din Duh un studiu liturgic al botezului, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 16035 Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, Teologie Dogmatica …,p. 8436 Sf. Ioan Gura de Aur citat de Pr. Prof. Dr. Dumitru Staniloae, Marturisirea dreptei credinte prin rugaciunile preotului insotite de raspunsurile credinciosilor, in M.B., nr. 1-3, 1992, p. 64.

12

Dupa Sf. Ioan Gura de Aur, viata crestina este o viata noua, descoperita “in

Hristos” si produsa prin lucrarea Sfantului Duh, Care patrunde in sufletele noastre

reinnoite spre mantuire prin Sf. Botez.. Nu mai traiesc eu- spune Sf. Apostol Pavel , ci

Hristos traieste in mine (Galateni II, 20). Sfantul Ioan vede in acest cuvant expresia noii

vieti “in Hristos” a crestinului:”Asa trebuie sa fie crestinul. Nu mai traiesti din viata

comuna” va spune el alaturi de Sf. Pavel37. Aceasta viata noua “in Hristos” e una si

aceeasi pentru intregul trup al Bisericii, fiindca provine din unirea ei cu Hristos,

Dumnezeu-om si Mantuitor. Este una si aceeasi pentru ca este viata lui Hristos, unica

Viata.

Din momentul in care crestinii intra in Biserica si se unesc cu Hristos, nu mai

traiesc acestia, ci in ei traieste Hristos. Sfantul Ioan Gura de Aur, comentand textul de la

Gal. II, 20, subliniaza:”nu spune traiesc in Hristos, ci inainte de toate spune: “in mine

traieste Hristos”38. In acest fapt minunat si negrait al vietii lui Hristos inauntrul

crestinilor si al vietii acestora in Hristos, se gaseste si dobandeste sens intreaga taina a

vietii Bisericii si a fiecarui membru al ei, ca madular al lui Hristos.

Taina Botezului deschide usa catre viata Bisericii, intinzandu-ne o punte catre

comuniunea cu Dumnezeu, ajutand sa rasara in sufletul credinciosului adevarata

cunoastere a lui Dumnezeu. Botezul face posibila dobandirea calitatii de membru al

familiei lui Dumnezeu. Numai cel botezat poate cu adevarat sa-I spuna lui Dumnezeu

Tata, pentru ca doar Botezul ofera titlul de fii ai lui Dumnezeu si de frati, primind o

adevarata nastere duhovniceasca prin harul Sfantului Duh. In gandirea Sf. Ioan Gura de

Aur, infierea prin har este chiar scopul intruparii Cuvantului:”Fiind adevaratul Fiu al lui

Dumnezeu, El S-a facut Fiul Omului pentru a-i face pe fiii oamenilor fii ai lui

Dumnezeu”39. La Sfantul Maxim Marturisitorul dobandirea calitatii de fiu al lui

Dumnezeu devine posibila prin Sf. Botez:”Caci nu era cu putinta ca omul sa se arate

altfel fiu al lui Dumnezeu si dumnezeu prin indumnezeirea din har, daca nu se nastea

mai inainte cu vointa din duh, datorita puterii de sine miscatoare si libera aflata in el prin

fire”40.

37Ieromonarh Teofan Mada, Viata în Hristos……,p 35 38 Pr. I. Ramureanu, Valoarea crestinismului dupa conceptia Sfantului Ioan Hrisostom, in revista Ortodoxia, anul XXXVIІI [ 1986 ] nr. 3, p. 37339 Ieromoarul Teofan Mada, Despatimirea, Ed. Agnos, Sibiu, 2007, p. 19940 Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, trad. Pr. Prof. D. Staniloae, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1983, p. 294

13

Botezul nu face o simpla curatire, ci el fac innoire totala a vietii celui botezat.

Duhul cel Sfânt în Botez lucrează desăvârşit şi tot ce el atinge desăvârşeşte: „tot ceea ce

vine de la el desăvârşeşte; păcatul nu luptă împotriva legii firii noastre, nu ne mai ţine

captivi ca înainte, căci toate acestea au încetat şi au fost nimicite – şi patimile

îngrozitoare şi înfricoşătoare se cutremură de harul Duhului”41. Harul Botezului aduce

pacea cea desăvârşită şi plinirea oricărui virtuţi în sufletul celui botezat: curăţenia,

martiriul, asceza continuă şi sărăcia de bună voie42.

Duhul Sfant este viu şi lucrează in noi chiar de la Botez, desfiintatnd pacatul

originar al despartirii de Dumnezeu, prin unirea cu Hristos, unire fara de care nu se poate

intra in Imparatia lui Dumnezeu. Motiv pentru care, inca de la inceput Biserica a

administat Botezul si pruncilor, caci si ei au aceasta stare de despartire de Dumnezeu,

prin nasterea lor din trup. Si ei trebuie sa treaca de la starea de nascuti din trup la starea

de nascuti din apa si din Duh43.

În Biserica Ortodoxa se savarseste de obicei la 40 de zile de la nastere, dar timpul

poate varia. La fel se intampla si in celelalte Biserici ale Rasaritului.Exceptie face

Biserica Copta care practica pedobatismul la 40 de zile pentru baieti si la 80 de zile

pentru fete sau la marile sarbatori44.

Rezumand intr-o scurta definitie cele invatate pana acum, am putea defini

Botezul ca Taina renasterii sau a nasterii de sus prin care se daruieste, in mod gratuit si

fara merite prisositoare, harul iertarii pacatului originar, innoirea vietii , infierea divina si

apartenenta la Biserica.45 Definitia clasica a manualelor de dogmatica o completez cu

alte cateva mai profunde ale parintelui Alexander Schmemann , care a si alcatuit o lucrare

de teologie liturgica ce abordeaza aceasta Taina.”Botezul este Taina re-nasterii si a re-

creatiei, este Paste şi Cincizecime personala, trecerea de la moarte la viata, este aratarea

Imparatiei lui Dumnezeu.”46

41 Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, Ed. Christiana, Bucureşti, 2005, p. 23442 Ieromonah Teofan Mada, Viata in Hristos…. p 7443 Pr. Prof. Dr. D. Staniloae, Teologie Dogmatica………, p. 4244 Nic. Necula, Doctrina şi vaita religioasa a Bisericii copte reflectate in textele ei liturgice,Ortodoxia , nr3-4(1976), p.55945 Ion Bria, Curs de teologie dogmatica si ecumenica, ed.Universitătii Lucian Blaga, Sibiu,1997, p. 65

46 Al. Schmeman, Din apa...., p.31

14

Bibliografie

1. Sf. Ioan Damaschin , Dogmatica, E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 2001.

2. Sf. Ioan Gura de Aur Omilii la Matei”, Scrieri partea a treia, Colecţia Părinţi

şi Scriitori Bisericeşti, vol. 23, Trad. de Pr. prof. Dumitru Fecioru, Editura

I. B. M. B. O. R. , Bucureşti, 1994.

3. Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol

Pavel, Ed. Christiana, Bucureşti, 2005.

15

4. Sf. Iustin Martirul si Filozoful, Apologia I, in vol. Apologeti de limba greaca

(col. P.S.B., 2), Bucuresti, 1980.

5. Sf Iustin Martirul si Filozoful, Dialogul cu iudeul Trifon, in vol. Apologeti de

limba greaca(col. P.S.B. 2), Bucuresti, 1980.

6. Sf. Marcu Ascetul, Raspunsul acelora care se indoiesc despre dumnezeiescul

Botez, in Filocalia, vol. I, ed. II, trad. rom. Dumitru Staniloae, Sibiu, 1947

7. Sf. Maxim Marturisitorul, Ambigua, trad. Pr. Prof. D. Staniloae,

E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1983.

8. Epistola zisa a lui Barnaba - cap. XI, 10, in vol. Scrierile Parintilor

Apostolici, (col. P.S.B. 1), Bucuresti, 1979

9. Invatatura celor 12 Apostoli, in vol. Scrierile Parintilor Apostolici(col. P.S.B.,

1), Bucuresti, 1979

10. Teofil al Antiohiei, Trei Carti catre Autolic, in vol. Apologeti de limba greaca

(col. P.S.B. 2), Bucuresti, 1980.

11. Origen, Despre Principii, Cartea I, in vol. Scrieri alese (col. P.S.B. 8),

Bucuresti, 1982.

12. Breck, John Puterea cuvantului in Biserica Dreptmaritoare, E.I.B.M.B.O.R.,

Bucuresti, 1999

13. Bria, Ion Curs de teologie dogmatica si ecumenica, ed.Universitătii Lucian

Blaga, Sibiu,1997.

14. Bobrinskoy, Pr. Prof. Boris, Impartasirea Sfantului Duh, E.I.B.M.B.O.R.,

Bucuresti, 1999.

15. Caraza, Diac. Ioan, Sfantul Ioan Botezatorul –Inainte-Mergatorul Domnului

nostru Iisus Hristos, in S.T., sr. a-II-a, an. XLIX, nr. 3-4, iulie-decembrie,

1997.

16. France, R.T. Matei-introducere si comentariu, Ed. Scriptum, Oradea, 2008.

17. Iazadjieff, Arh. Sergiu, Sf. Ioan Botezatorul si esenienii de la Qumram, in

S.T. sr. a-II-a, an. XVI, nr. 3-4 martie –aprilie 1964.

18. Mada, Ieromoarul Teofan, Despatimirea, Ed. Agnos, Sibiu, 2007.

19. Mada, Ieromonarh Teofan, Viaţa în Hristos după Sfântul Ioan Gură de Aur,

Ed. Agnos, Sibiu, 2007.

16

20. Mihoc, Pr. Prof. Dr. V., Sfanta Evanghelie de la Ioan –introducere si

comentariu, Ed. Teofania, Sibiu, 2003.

21. Necula, Nicolae, Doctrina şi vaita religioasa a Bisericii copte reflectate in

textele ei liturgice,Ortodoxia , nr3-4(1976).

22. Ramureanu, Pr. Ioan, Valoarea crestinismului dupa conceptia Sfantului Ioan

Hrisostom, in revista Ortodoxia, anul XXXVIІI 1986, nr. 3.

23. Schmemann, Alexander, Din apa si din Duh un studiu liturgic al botezului,

Ed. Sophia, Bucuresti, 2009.

24. Staniloae, Pr. Prof. Dr. D., Teologie Dogmatica Ortodoxa (3),

E.I.B.M.B.O.R., Bucuresti, 1997.

25. Staniloae, Pr. Prof. Dr. Dumitru, Marturisirea dreptei credinte prin

rugaciunile preotului insotite de raspunsurile credinciosilor, in M.B., nr. 1-

3, 1992.

26. Streza, Pr. Asis. Liviu, Botezul in diferite rituri liturgice crestine, in

Ortodoxia, anul XXXVII, nr. 1, ianuarie-martie 1985.

27. Streza, Pr. Drd. Liviu, Slujba botezului in ritul liturgic ortodox si in cel

catolic, sr. a-II-a, nr.9-10, noiembrie-decembrie 1973, Bucuresti.

28. Tarazi, Drd. Nadim, Relatia dintre botez si inviere in viata credinciosului

dupa epistola catre Romani, in S.T. , sr. a-II-a, an. XXVI, nr. 1-2, ianuarie-

februarie 1974, Bucuresti.

17