istoria de la vatican
TRANSCRIPT
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 1/62
[ascunde ]CEE Spring : scrie ţi articole despre EuropaCentral ă și de Est și pute ţi câștiga un premiu !Săptămâna aceasta v ă suger ăm articolele propuse de wikipedi știidin Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica Sfântul
Petru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 2/62
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins [ascunde ]
• 1Infailibilitatea
• 2Condițiile infailibilității papale
• 3Bibliograe
• 4Note
• 5Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ] Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 3/62
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la ConciliulEcumenic Vatican I , Presa Universitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialisticaecleziastică maghiară , Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai
însemnate ale călătoriei și a petrecerii la sinodulecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie1869. Dedus la grațioasa demândare a Excelenței Sale,Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (...), însoțit încălătorie de secretarul său mitropolitan Dr. VictorMihalyi de Apșa , DJ Cluj a Arhivelor Naționale, Fond BC
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 4/62
Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. , pag.295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialitätin den Schriften der ungarischen Konzilsväter auf demErsten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970, pag.137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of ChristianPhilosophy"(Despre Restabilirea Filozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSEINFALLIBILITY OF THE POPES by Bishop Joseph Feßler(1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I al Vaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare, recunoscutepar ţial de Biserica Ortodox ă
Conciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
Sinoadele ulterioare, recunoscute
de Biserica Catolic ă
Constantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •
• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
Informa ţii bibliotecare WorldCat
BNF : cb119565430
GND : 2024452-6
LCCN : n50000581
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 5/62
VIAF : 261243660
SUDOC : 027548589
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont• Autenticare
• Articol• Discuție
• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriuParticipare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte• Wikimedia Commons
Trusa de unelte• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 6/62
• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français• Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa• • Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska•
Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 7/62
• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu a tribuire și
distribuire în condiții identice ; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii
la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
[ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 8/62
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmatică
a Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor în
misiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 9/62
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentru
romano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 10/62
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.
însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 11/62
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute
parțial de Biserica Ortodo ăConciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica Catolică
Constantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice•
Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 12/62
• Creare cont• Autenticare
• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier•
Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 13/62
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch•
Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français• Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa• • Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 14/62
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
Cookie statement [ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 15/62
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestui
concept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 16/62
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 17/62
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoadeNiceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 18/62
Sinoadele ulterioare,
recunoscuteparțial de Biserica Ortodo ă Conciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica Catolică
Constantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont• Autenticare
• Articol•
Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 19/62
• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk•
Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 20/62
• Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia•
Italiano• • Basa Jawa• • Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 21/62
•
[ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 22/62
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale din
Spania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opus
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 23/62
adoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 24/62
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute Conciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 25/62
parțial de Biserica Ortodo ă
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica CatolicăConstantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont• Autenticare
• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă•
Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 26/62
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto•
Español• Euskara• Suomi• Français• Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 27/62
• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa• •
Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
[ascunde ]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 28/62
CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe o
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 29/62
perioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, Mihály
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 30/62
Fogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 31/62
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute
parțial de Biserica Ortodo ăConciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 32/62
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica Catolică
Constantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont• Autenticare
• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 33/62
• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français•
Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 34/62
• • Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål•
Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
•
• Versiune mobilă
•
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 35/62
•
[ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican I
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 36/62
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale din
Spania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opus
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 37/62
adoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 38/62
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute Conciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 39/62
parțial de Biserica Ortodo ă
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica CatolicăConstantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică• Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont• Autenticare
• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă•
Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 40/62
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto•
Español• Euskara• Suomi• Français• Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 41/62
• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa• •
Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
[ascunde ]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 42/62
CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe o
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 43/62
perioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor înmisiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi dinAustria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, Mihály
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 44/62
Fogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să ereferită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 45/62
Note [modicare | modicare sursă ]
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council
• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute
parțial de Biserica Ortodo ăConciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 46/62
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 47/62
• Ajutor• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
• Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français•
Gaeilge• Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 48/62
• • Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål•
Polski• Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni
• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
[ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 49/62
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor în
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 50/62
misiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi din
Austria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 51/62
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să e
referită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 52/62
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute
parțial de Biserica Ortodo ăConciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica CatolicăConstantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 53/62
• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică•
Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont
• Autenticare• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 54/62
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 55/62
• Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski•
Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•
[ascunde ]CEE Spring : scrieți articole despreEuropa Centrală și de Est șiputeți câștiga un premiu !Săptămâna aceasta vă sugerăm articolele propuse dewikipediștii din Slovacia , Ucraina și Lituania .
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 56/62
Articolele acestei săptămâni sunt Boli transmisibile pe calea apei , Palatul Național al Românilor dinCernăuți , Panama Papers și Teodor Stamati . Oricine poate contribui la îmbunătățirea lor.
Conciliul Vatican IDe la Wikipedia, enciclopedia liberă
Conciliul Vatican I prezidat de Pius al IX-lea
Conciliul Vatican I a fost convocat de către Papa Pius al IX-lea prin scrisoareaapostolică Aeterni Patris din 29 iunie 1868 . Prima ședință a avut loc în Bazilica SfântulPetru în ziua de 8 decembrie 1869 . Acesta a fost cel de al douăzecelea conciliu ecumenical Bisericii Catolice . La conciliu au participat aproape 800 de reprezentați dinnumeroase dieceze . Au avut loc 93 de ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1septembrie 1870 .
Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius a l IX-lea, au fost denițiadogmei Infalibilității P apale și conrmarea poziției Bisericii Catolice fațăde raționalism , relativism , liberalism și materialism .
În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuț Dei Filius , ConstituțiaDogmatică a Credinței Catolice, și a doua Pastor Aeternus , Prima Constituție Dogmaticăa Bisericii lui Cristos care denește primatul și infalibilitatea Papei.
Începutul războiului franco-prusian a întrerupt ședințele nc întrarea armatei italiene în Roma, și nu a mai fost cont
1870 papa Pius al IX-lea , prin bulla Postquam Dei munere , a declarat conciliul întrerupt pe operioadă nedenită (sine die). Nu a fost anunțată ocial închiderea conciliului, decît în 1960de papa Ioan al XXIII-lea , care pregătea deschiderea celui de al doilea Conciliu Vatican.
După Conciliul Vatican I s-a o bservat o creștere a numărului de convertiți în catolicism, aufost restructurate unele ordine monahale. S-a impus o implicarea mai intensă a laicilor în
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 57/62
misiuni de binefacere. Conciliul a stimulat Mișcarea Liturgică care a înorit sub papa Pius alX-lea .
Cuprins
[ascunde ]
• 1 Infailibilitatea
• 2 Condițiile infailibilității papale
• 3 Bibliograe
• 4 Note
• 5 Legături externe
Infailibilitatea [modicare | modicare sursă ]
Articol principal: Infailibilitatea papală .
Una din doctrinele adoptate la Primul Conciliu Vatican a fost infailibilitatea Papei de la Roma.Infailibilitatea ponticului se extindea și asupra învățăturii Bisericii Catolice . Deniția acestuiconcept a fost controversată, nu atît de faptul că mulți nu credeau în desăvîrșirea Papei , dardeoarece cei care credeau în perfecțiunea Papei nu considerau ca e nevoie și de odoctrinizare formală. Aproximativ 60 de participanți s-au abținut și au părăsit Roma cu o zi
înainte de alegeri. Arhiepiscopul Antonio María Claret y Clará , confesorul familiei ragale dinSpania și fondatorul Misionarilor Claretieni, a fost unul din cei mai ardenți apărători aiinfailibilității papale și ai primatului Sfîntului Scaun. El a fost singurul participant la Conciliucare a fost canonizat ulterior de papa Pius al XII-lea în 1950.
La conciliu au participat din partea Bisericii Române Unite cu Roma mitropolitul IoanVancea și episcopul Iosif Pop Silaghi .[1] Mitropolitul Vancea a făcut parte, împreună cumajoritatea covârșitoare a episcopatului din Austro-Ungaria , din gruparea care s-a opusadoptării dogmei infailibilității papale. Favorabili infailibilității au fost doar trei episcopi din
Austria și unul singur din Ungaria , respectiv episcopul unit de Oradea Mare , Iosif Pop Silaghi .Episcopii romano-catolici de Oradea, István Lipovniczky , respectiv de Alba Iulia, MihályFogarassy , au făcut parte din grupul episcopilor austro-ungari care s-au opus dogmatizăriiinfailibilității, și care în data de 17 iulie 1870 au părăsit lucrările conciliului. [2]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 58/62
În practică papii au folosit o singură dată prgatpapa Pius a l XII-lea a denit înălțarea la cer a Fecioarei Maria ca articol de credință pentruromano-catolici.
Condi iile infailibilită ii papaleț ț [modicare | modicare sursă ]
Declarațiile unui Papă care exercită infailibilitate sînt referite ca deniții papale solemne sau învățături ex ca thedra . În conformitate cu învățăturile Conciliului Vatican I și a tradiției catolice
condițiile pentru o învățătură ex c athedra sunt:
1. " Ponticul Roman "
2. "vorbește ex ca thedra " ("cînd este în ipostaza de Păstor și Învățător pentru toți Creștinii și în virtutea autorității sale apostol….")
3. "și denește"
4. "că o doctrină despre credință sau morală"
5. "trebuie primite de întreaga Biserică" (Pastor Aeternus, cap. 4)
Pentru ca învățăturile unui papă sau conciliu ecumenic să e recunoscute infailibile, aceastava exprima clar că Biserica o consideră nală și denitivă. Nu există vre-o formularespecică, dar este urmată de cuvintele "Noi declarăm, decretăm, denim..." sau să e
referită la o anatemă , care declară că oricare care se opune cu bună voință este în afaraBisericii Catolice. Spre exemplu, Municentissimus Deus , care este deniția infailibilă a PapeiPius al XII-lea despre Înălțarea Feciorei Maria , se încheie cu cuvintele : "Astfel oricine,Domnul să ne păzească, care va nega sau va pune la îndoială ce am declarat Noi, va considerat ca căzut de la Dumnezeu și de la Credința Catolică."
Bibliografie [modicare | modicare sursă ]
• Klaus Schatz, Vaticanum I. 1869-1870 , 3 volume, Paderborn 1992.
• Nicolae Bocșan , Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I , PresaUniversitară Clujeană, 2001.
• Attila Varga, Ungaria și Conciliul Vatican I în memorialistica ecleziastică maghiară ,Presa Universitară Clujeană, 2003.
Note [modicare | modicare sursă ]
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 59/62
1. ^ Diuariu peste momentele și întâmplările mai însemnate ale călătoriei și a petreceriila sinodul ecumenic convocat la Roma în Vatican pe 8 decembrie 1869. Dedus la
grațioasa demândare a Excelenței Sale, Preasnțitului Domn Dr. Ioan Vancea (.însoțit în călătorie de secretarul său mitropolitan Dr. Victor Mihalyi de Apșa , DJ Cluj aArhivelor Naționale, Fond BC Blaj, II/32, 1869-1870, publicat în: Bocșan, Op. cit. ,pag. 295 și urm.
2. ^ Gabriel Adrianyi, Reform und bischöiche Kollegialität in den Schriften derungarischen Konzilsväter auf dem Ersten Vaticanum, în: Ungarn-Jahrbuch, 1970,pag. 137.
Legături externe [modicare | modicare sursă ]
• Vatican I
• Decrees of the Council• Catholic Encyclopedia article
• Biography of St. Anthony Mary Claret
• Æterni Patris "On the Restoration of Christian Philosophy"(Despre RestabilireaFilozoei Creștine)
• Articol din Catholic Encyclopedia on Æterni Patris
• Online Version of the book THE TRUE AND THE FALSE INFALLIBILITY OF THEPOPES by Bishop Joseph Feßler (1813-1872) , Secretarul General al Conciliiul I alVaticanului.
[ascunde ]v • d • m
Sinoade ecumenice
Primele șapte sinoade Niceea (325) • Constantinopol (381) • Efes (431) • Calcedon (451) • Constantinopol (55
Sinoadele ulterioare,recunoscute
parțial de Biserica Ortodo ăConciliul de la Quinisext (692) • Constantinopol IV (879/80) • Constantinopol V (1341/
Sinoadele ulterioare,recunoscute
de Biserica CatolicăConstantinopol IV (869-870) • Lateran I (1123) • Lateran II (1139) • Lateran III (1179) •
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 60/62
• Siena (1423-1424) Basel/Floren ţa (1431-1445) • Lateran V (1512-1514) • Trento (154
n"ormații#i#liotecare
WorldCat
!" # c$%%&'(')*+
!- # + ))' /(
LCC! # n'++++'0%
123" # (% )*((+
SU-4C # + 5')0'0&
Categorii :• Biserica Romano-Catolică•
Istoria Bisericii Catolice• Sinoade ecumenice
Meniu de navigare
• Nu sunteți autenticat• Discuții• Contribuții• Creare cont
• Autenticare• Articol• Discuție• Lectură• Modicare• Modicare sursă• Istoric
• Pagina principală• Portaluri tematice• Cafenea• Articol aleatoriu
Participare
• Schimbări recente• Proiectul săptămânii• Ajutor
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 61/62
• Portalul comunității• Donații
Tipărire/exportare
•
Creare carte• Descarcă PDF• Versiune de tipărit
În alte proiecte
• Wikimedia Commons
Trusa de unelte
• Ce trimite aici• Modicări corelate• Trimite șier• Pagini speciale• Navigare în istoric• Informații despre pagină• Element Wikidata• Citează acest articol
În alte limbi
• ب ر ع ل ا
• Català• Čeština• Dansk• Deutsch• Ελληνικα • English• Esperanto• Español• Euskara• Suomi• Français• Gaeilge•
Galego• Hrvatski• Magyar• Bahasa Indonesia• Italiano• • Basa Jawa•
8/18/2019 Istoria de La Vatican
http://slidepdf.com/reader/full/istoria-de-la-vatican 62/62
• Latina• Lëtzebuergesch• Nederlands• Norsk bokmål• Polski•
Português• • Scots• Srpskohrvatski /• Slovenčina• Slovenščina• / srpski• Svenska• Kiswahili• Türkçe• • Tiếng Việt• Winaray•
Modică legăturile• Ultima modicare a paginii efectuată la 12 august 2015, ora 17:17.• Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice ; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare .
• Politica de condențialitate
• Despre Wikipedia
• Termeni• Dezvoltatori
• Cookie statement
• Versiune mobilă
•
•