ion

7/21/2019 Ion

http://slidepdf.com/reader/full/ion563db9cc550346aa9aa00b3b 1/4

,, Ion ”de Liviu Rebreanu-eseu- Liviu Rebreanu (1885-1944) este considerat creatorul romanului romanesc modern, intrucat

"Ion" este privit ca "cea mai puternica creatie obiectiva a literaturii romane" !paritia lui Rebreanu in literatura il situeaa intre traditie si inovatie LiviuRebreanu inc#eieepoca literaturii semanatoriste si poporaniste dominata de idilism si compasiune, si desc#ideun drum nou, in care scriitorul a asimilat si s-a inte$rat viiunii europene dominante"Ion" a %ost publicat in anul 19&', dupa o lun$a perioada de elaborare, asa cum insusiscriitorul mentioneaa in %inalul operei, intre martie 191 - iulie 19&' Liviu Rebreanu a

pornit n scrierea acestui roman de la %apte reale, pe care le-a trans%i$urat n opera saRomanul este o mono$ra%ie a realit*ților satului ardelean de la nceputul sec al ++-lea,ilustrnd con%lictul $enerat de lupta apri$* pentru p*mnt, ntr-o lume n care statutul social alomului este stabilit n %uncție de averea pe care-o posed*,%apt ce usti%ic* acțiunile

personaelor .odernismul romanului reida din comple/itatea constructiei narative, din

multitudinea planurilor de actiune si din numarul mare de personae(8') 0erspectiva narativa"Ion" apartine speciei literare romanul 0erspectica narativ* este auctorial*, %*cut* din punctulde vedere al unui narator detaat, obiectiv, care nu intervine n des%*urarea ac2iunii princomentarii sau e/plica2ii, un narator omniscient i omnipreent, care relatea* la persoana atreia, prin %ocaliare ero, dnd cititorului impresia c* st*pnete nara2iunea3tilul e neutru,impersonal, limbaul e re$ional Romanul este conceput ca avand o structura circulara, prinsimetria incipitului cu %inalul si se realieaa prin descrierea drumului care intra si iese dinsatul 0ripas,loc al actiunii romanului escrierea %inala a romanului inc#ide simetric romanulsi %ace accesibila semni%icatia simbolica a drumului prin meta%ora soselei-viata

Romanul e or$aniat in doua parti "6lasul pamantului" si "6lasul iubirii"si re%lecta patimile con%lictuale pamantul si iubireaLa nivelul planurilor narative se distin$ cele doua"lumi" care sunt tratate alternativ lumea taranimii cu lumea intelectualitatii !cest procedeu edenumit te#nica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realiandu-se prinalternanta,succesiunea secventelor narative valori%icand inlantuirea La nivel microte/tual seremarca utiliarea te#nicii contrapunctului(preentarea aceleiasi teme in planuri di%erite) 0rimul plan surprinde viata tnarului taran Ion 0op al 6lanetasului!l doilea plan, paralel siinter%erat primului preinta viata %amiliei nvatatorului 7a#aria erdeleaIn planuri secundareapare lupta ndrita a lui asile :aciu pentru a-si apara pamntul; lupta lui !vram pentrusalvarea averii implicate ntr-o a%acere,lupta preotului Ion :elciu$ pentru a idi biserica de

piatra n satul 0ripas; lupta %etelor si a %amiliilor lor pentru o partida, un maria ct mai bun;

concurenta dintre avocatii si %unctionarii marunti, ca si luptele pentru o brada din o$orulvecinului <ema romanului o repreinta lupta unui taran sarac pentru a obtine pamantul si consecinteleactelor sale ,,Ion” dev*luie o tema care l-a preocupat pe scriitor de-a lun$ul ntre$ii salecrea2iiviata satului transilvanean de la inceputul secolului ++, in care demnitatea si loculomului in colectivitate se masoara in %unctie de avere, de pamant<itlul este simbolic-I=>?>=I si este dat de Ion al 6lanetasului ,personaul eponim alromanului@oordonate spatio-temporaleetaliile toponimice (!rmadia, 0ripas) dau veridicitate preent*rii i l %amiliariea* pecititor cu aspectele etno$ra%ice i sociale ale lumii preentate 0rin urmare, descrierea

ilustrea* condi2ia social* a unor personae i anticipea* rolul acestora n des%*urareanarativ*

7/21/2019 Ion


Incipitul %i/eaa in mod detaliat spatiul $eo$ra%ic subliniind maniera realista in care este scrisromanulrumul care este personi%icat devine totodata o meta%ora a trecerii dinspre spatiulreal inspre spatiul ima$inarA/poitiuneaRomanul incepe intr-o i de duminica , in care locuitorii satului 0ripas se a%la la #ora Bn sat,

domin* mentalitatea c* oamenii sunt respectați dac* au oarecare a$oniseal*, %apt ce %ace carelațiile sociale s* %ie tensionate ntre Cs*r*ntociD șiCbocotaniD, ntre c#ibuința rosturilor șinec#ibuința patimilor, ceea ce %ace s* se dea n permanenț* o lupt* apri$* pentru e/istenț*estinele personaelor sunt determinate de aceast* mentalitate, de %aptul c* %amiliile nu sentemeia* pe sentimente, ci pe interese economiceIn centrul adunarii este $rupul dansatorilor @ercul #orei este centrul lumii satului, este o

descatusare de ener$ie!searea privitorilor re%lecta relatiile sociale, %runtasii satului, primarulsi c#iaburii discuta separat de taranii aseati pe prispa Eetele ramase nepo%tite la #ora privesc,iar mamele si babele mai retrase vorbesc despre $ospodarie 3unt preentati intelectualiisatului, preotul :elciu$, %amilia invatatorului erdelea care vin sa priveasca %ara sa seamestece in ocIn #ora sunt numai %ete si %lacai otararea lui Ion de o lua pe !na la oc, desi

o place pe Elorica cea saraca constituie inceputul con%ictuluiIntri$aenirea lui asile :aciu , tatal !nei , de la carciuma la #ora si con%runtarea verbala cu Ion pecare-l numeste #ot si tal#ar pentru ca sarantocul umbla sa-i ia %ata promisa unui bo$at ,6eor$e:ucluc constitiue intri$a romanuluiRusinea pe care i-o %ace asile :aciu lui Ion la #ora in%ata satului starneste dorinta de rabunare a lui Ion care la randul lui il va %ace de rusine pe:aciu lasand-o insarcinata pe !na pentru al determina sa accepte nunta @on%lictul este atat de natura e/terioara cat si de natura interioara@el de natura e/terioara sediversi%ica in %unctie de planurile narative ast%el Fn con%lict e/terior intre Ion al 6lanetasuluisi asiliu si intre Ion si 6eor$e :ulbuc In planul intelectualitatii con%lictul este intre erdeleasi :elciu$ iar e/ista un con%lict national deoarece satul este repreentat in conditiile stapaniriiaustro-un$are@on%lictul interior este la Ion si anume dorinta de a stapani mai multe

pamanturi si iubirea pentru Elorica Al este s%asiat de doua patimipatima pamantului si patima pentru Elorica

es%asurarea actiunii $raviteaa n urul prota$onistului, %lacaul c#ipes, voinic, inteli$ent, sivrednic, dar sarac, Ion al 6lanetasului, care datorita dorintei de a se mbo$ati si sacri%icaiubirea Elorica, o %ata %rumoasa, nsa saraca asemenea lui,repreinta simbolic”$lasul iubirii”de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu !na, simbol alDpamantului”;!na , %iica unui bo$atas al satului, asile :aciu, ec#ivaleaa pentru persona cuintrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care prota$onistul este capabil sa sacri%ice tot@asatorindu-se cu %ata bo$ata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai

dupa ce a a%lat ca a sedus-o si ca, n consecinta, $ndul lui de a o marita cu 6eor$e :ulbuc,cel mai bo$at %lacau din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte ca si-a redobanditdemnitateaupa casatorie, Ion o maltrateaa pe !na pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, sesinucide, lasnd n urma-i un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el asile :aciucrede ca, dupa moartea !nei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar le$ea nsanu-l %avorieaa,iar preotul satului, :elciu$, speculeaa nestiinta lor, determinandu-i ca, dupamoarte, sa lase toata averea lor bisericii enodamantulBntre timp, Ion vrea sa recuperee iubirea pierduta, pe Elorica, devenita sotia lui 6eor$e

:ulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara 6eor$e nu este decat un instrument

in mana destinului pentru ca il omoara pe Ion Aste arestat, Elorica ramane sin$ura, iar averearevine :isericii

7/21/2019 Ion


Einalul romanului surprinde satul adunat la s*rb*toarea s%ințirii noii biserici, descrie drumulcare iese din satul pripas, viața urmndu-și cursul %iresc0rin romanul DIon”, Liviu Rebreanu a dat literaturii romne ntia crea2ie epic* de maridimensiuni n care se simte pulsa2ia vie2ii, scriitorul dovedind c* are voca2ia construc2iilormonumentale

@aracteriarea personaelor 6aleria de personae a romanului este impresionanta si de neuitat !laturi de Ion, !na,Elorica, 6eor$e :ulbuc sau asile :aciu, 7enobia, !le/andru 6lanetasu etc - repreentanti aitaranimii, bo$ate sau sarace -, se a%la repreentanti ai altor cate$orii sociale invatatorulerdelea si %amilia sa, preotul :elciu$ etc Ion al 6lanetasului , prota$onistul și personaul eponim al romanului, este un personarealist, tipic, monumental i simbolic prin tra$ismul s*u, consumndu-se ntre iubire i patima

pentru p*mnt esi taran, Ion este un persona modern si "rotund" prin comple/itatea trairilor, prin %ortacon%lictului interior ce se mani%esta patimas si prin analia psi#olo$ica de introspectare acaracteruluiAun persona realist, tipic pentru patura sociala a taranimii le$ate vital de

pamantul care-i asi$ura e/istenta si respectul colectivitatii 0ortretul moral este construit din trasaturi contradictorii si comple/e, ce reies, indirect, dincomportamentul plin de ener$ie, din atitudinea, $andurile %ramantarile patimase ale

prota$onistului care-i si determina destinul e la inceput, Ion este s%asiat de doua %orteinterioare, $lasul pamantului si $lasul iubirii, caand victima previibila acestor patimi 0entru pamant isi sacri%ica iubirea pentru ca GHpamantul ii e dra$ ca oc#ii din capHH ( )

pamantul i-a %ost mai dra$ ca o mamaHH3etea de pamant este trasatura dominanta a personalitatii sale, %acand din el un persona memorabil prin aceea ca intrea$a sa ener$ie estecanaliata indeplinirii scopului de a avea pamant GH$lasul pamantului patrundea navalnic insu%letul %lacaului ca o c#emare, coplesindu-lHHEiind dominat de dorinta de a %i respectat in sat,stapanit de o dorinta navalnica, un temperament controlat de instincte primare, #otarat si

perseverent in atin$erea scopului, dar si viclean, Ion isi ureste cu meticuloitate si pricepere planul seducerii !nei Bnc*lcnd moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de 6eor$e cusapa n cap, ntr-o scen* naturalist* ce repreint* %orma neutr* a morali*rii !na ,%ata instaritului asile :aciu, pare nascuta sub semnul ne%ericirii ,%iind parca

predestinata unei e/istente tra$ice Intrea$a sa e/istenta este $uvernata de iubire si blandete ,virtuti care intre$esc un portret moral superior Aa este #arnica ,supusa ,rusinoasa , prototipul %emeii de la tara in punct de vedere %iic, !na este insi$ni%ianta Eirava si %ara personalitate ,covarsita de vointa lui Ion ,imbatata de cuvintele si $esturile lui dra$astoase,!na va deveni o victima usoara a %lacaului interesat numai de estrea sa si-l va lua de

barbat :*tut* de tat* și de soț, r*mas* %*r* spriin moral, deorientat* și respins* de toți, se

spnur*Intr-un s%arsit, sinuciderea devine pentru eroina romanului sinonima cu re%uul uneie/istente in%ernale si cu descoperirea linistii depline, sin$ura suportabila asile :aciu, tatal !nei, %usese un om #arnic, mereu printre %runtasii satului 3e insurase cu o%ata bo$ata si urata, pe care insa a iubit-o si a respectat-o, caci datorita ei a intrat in randuloamenilor avuti" Eire apri$a si autoritara, asile :aciu il vrea $inere pe 6eor$e :ulbuc ,un pretendentinstarit al %iicei sale-si nu pe Ion ,un baiat sarac e indata ce a%la ca !na se lasase sedusa desarantocul" de Ion, asile :aciu o va bate cumplit, %ara a tine seama de copilul pe care aceastail avea in pantece Eire violenta, de o brutalitate iesita din comun, asile :aciu se aseamana,in acest sens, cu Ion, dusmanul sau0reotul Ion :elciu$

u#ovnic si educator, preotul isi cunoaste bine misiunea in satul pe care-l pastoreste Als%atuieste, indeamna sau mustra, dupa impreurari, oamenii care-i cer autorul sau care se abat

7/21/2019 Ion


de la normele morale :elciu$ ramasese vaduv din primul an de preotie Ara un om slaabsibolnaviciosaduvia si strasnicia i-au dobandit %aima de s%ant Elorica A cea mai %rumoasa %ata din 0ripas, dar %ara estre, opusa !nei, prin %rumuse2ea sispontaneitatea ei Aa ii smul$e lui Ion m*rturisirea "n inima mea tot tu ai r*mas cr*iasa"

Bnsuirile %iice ale Eloric*i pun n evidenta indirect pro%unimea sentimentelor lui I=> %atade ea Aa l iubete pe Ion cu pasiune ar %iind mai s*raca dect Ion,nu pot %i %erici2impreuna 3oarta Eloric*i este ne%ericita @el pe care-l iubise cu adev*rat n-a putut sa-iapar2in* din caua impedimentelor de ordin social 0arasita de Ion din teama de a nu r*mne nem*ritata se casatoreste cu 6eor$e :ulbuc, %arasa tina seama de dorin2ele inimii<itu erdelea este un persona %oarte comple/, ii place sa studiee oamenii pentru a vedeareac2iile lor %ara a %ace insa rau cuiva 3crie poeii si citeste %oarte multe iare si carti de la

preotul :elciu$ si mai apoi de la un notar la care lucreaa pentru un timp <itu este un persona rotund si poitiv A un persona autobio$ra%ic deoarece autorul recunoate ca multedin caracteristicile lui <itu le are si el

6eor$e :ulbuc , e cel mai bo$at %l*c*u din sat , este o partida buna pentru oricare %atarea sase casatoreasca cu !na, dar devine sotul Eloricaiintr-un om bun se trans%orma intru-ncriminal ,devenind uci$asul lui Ion, pe care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui

ion

Documents