io panisoara

2
 p.364 Cîteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului e insuficientă. Un demers profund formator îl are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învăţare. Un argument în acest sens este  schizokinetica ( „scio!" divi#at $i „%inetică!"acţiune&' termenul desemnea#ă un răspuns al organismului care porne$te în două direcţii diferite. (empse $i )imbardo *+-& determină acest proces prin raportarea unor oameni la frica de c/ini0 c/nd sunt urmăriţi de c/ini, ace$tia simt cum inima le bate mai tare $i rata pulsului cre$te. 1ce$ti stimuli necondiţionaţi indică „pericol! $i de#voltă un răspuns necondiţionat 2 ridicarea niveluilui de adrenalină din organism. ai t/r#iu, de$i c/inele nu îl mai urmăre$te, individul respectiv va avea reacţii asemănătoare la vederea unui c/ine *pericolul a trecut dar persoana va simţi efectul adrenalinei apărute&. *on"5vidiu /ni$oară, 788, p. 364&. ată importanţa e9perimentului 2 este necesar să e9iste $i o învăţare prin activitate proprie a cursantului. :a nivelul unei definiţii de lucru putem spune că e9perimentul este o observare provocată, lărgind însă aria de înţelegere a acestei metode de învăţăm/nt, vom identifica o acţiune de căutare, de tatonare în direcţia descoperirii de dove#i $ilegităţi, vom vorbi despre o intenţionalitate, despre studiul în condiţii determinate ale unui fenomen, con tur/ndu"se graniţele $i raporturile de cau#abilitate, desc operirea legităţilor ce guvernea# ă un unume fenomen prin verificarea unor ipote#e. otrivit lui oan Cerghit *Cerghit $i altii, 788+&, etapele unui e9periment includ0 creerea unei ;ustificări *motivaţii&, pre#entarea unei probleme *care să servească drept sistem de g/ndire&, anali#a $i enunţarea unor ipote#e, elaborarea unor strategii e9perimentale, desfă$urarea propriu"#isă a e9perimentului, organi#area $i efectuarea observaţiei, discutarea procedeelor utili#ate, prelucrarea datelor $i elaborarea conclu#iilor *a soluţiilor provi#orii&, verificarea re#ultatelor *constatări& prin aplicare practică $i descoperirea validităţii $i însemnătăţii conclu#iilor. <nvăţarea prin e9perimente este de tip inductiv, centrată pe cel care învaţă $i orientată spre activitate. Campbell $i (ic%inson*7884& vorbesc despre metoda $tiinţifică, aceasta presupun/nd, în concepţia autorului cinci pa$i0 *+& stabilirea problemei de studiat, *7& formularea ipote#elor sau e9plicaţiile posibile' *3& observarea $i e9perimentarea' *4& interpretarea datelor obţinute' $i *=& determinarea conclu#iilor. etoda $tiinţifică încearcă să e9plice fenomenele pornind de la e9aminarea realţiei cau#ă"efect. *on"5vidiu /ni$oară, 788, p. 36=& 1stfel, învă ţarea prin e9perimen tare trebuie determina tă de cinci fa#e0 experimentarea propriu-zisă *act ivitat ea în cadr ul e9pe riment ului&' împărtăşir ea expe rienţei şi a sent imen telo r pro duse de către aceasta *obs erva ţiile $i reac ţiile sunt comunicate celor lalţi co"e 9perim entat ori&' anal iz a *patternurile $i dinamica fenomenelor sunt evidenţiate în această fa#ă&' inferarea/generalizarea *principiile observate sunt de#voltate la un nivel de cunoa$ ter e sup eri or& ' $i apl icarea *presupene reflecţia asupra a ceea ce s"a învăţat printr"un e9periment $i încercarea de transpunere a ascetor principii în alte situaţii dec/t aceea care l"a generat&. (upă cum se observă, e9perimentul nu se sf/r$e$te cu activitatea propriu"#isă *dimpotrivă, putem constata că  perspectiva de învăţare cea mai importantă începe abia în acel moment&' este o e9plicaţie posibilă pentru slaba eficienţă a orelor de e9perimentare din învăţăm/ntul tradiţional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori, la conceperea $i punerea în practică a unui e9periment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin

Upload: alexia-policiuc

Post on 05-Jul-2018

217 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: IO Panisoara

8/15/2019 IO Panisoara

http://slidepdf.com/reader/full/io-panisoara 1/2

 p.364

Cîteodată, simpla observare ori chestionare a cursantului e insuficientă. Un demers profund formator îl

are implicarea acestuia din urmă în propria activitate de învăţare. Un argument în acest sens este  schizokinetica

( „scio!" divi#at $i „%inetică!"acţiune&' termenul desemnea#ă un răspuns al organismului care porne$te în două

direcţii diferite. (empse $i )imbardo *+-& determină acest proces prin raportarea unor oameni la frica de

c/ini0 c/nd sunt urmăriţi de c/ini, ace$tia simt cum inima le bate mai tare $i rata pulsului cre$te. 1ce$ti stimulinecondiţionaţi indică „pericol! $i de#voltă un răspuns necondiţionat 2 ridicarea niveluilui de adrenalină din

organism. ai t/r#iu, de$i c/inele nu îl mai urmăre$te, individul respectiv va avea reacţii asemănătoare la

vederea unui c/ine *pericolul a trecut dar persoana va simţi efectul adrenalinei apărute&. *on"5vidiu /ni$oară,

788, p. 364&. ată importanţa e9perimentului 2 este necesar să e9iste $i o învăţare prin activitate proprie a

cursantului.

:a nivelul unei definiţii de lucru putem spune că e9perimentul este o observare provocată, lărgind însă

aria de înţelegere a acestei metode de învăţăm/nt, vom identifica o acţiune de căutare, de tatonare în direcţia

descoperirii de dove#i $ilegităţi, vom vorbi despre o intenţionalitate, despre studiul în condiţii determinate ale

unui fenomen, contur/ndu"se graniţele $i raporturile de cau#abilitate, descoperirea legităţilor ce guvernea#ă un

unume fenomen prin verificarea unor ipote#e. otrivit lui oan Cerghit *Cerghit $i altii, 788+&, etapele unui

e9periment includ0 creerea unei ;ustificări *motivaţii&, pre#entarea unei probleme *care să servească drept sistem

de g/ndire&, anali#a $i enunţarea unor ipote#e, elaborarea unor strategii e9perimentale, desfă$urarea propriu"#isă

a e9perimentului, organi#area $i efectuarea observaţiei, discutarea procedeelor utili#ate, prelucrarea datelor $i

elaborarea conclu#iilor *a soluţiilor provi#orii&, verificarea re#ultatelor *constatări& prin aplicare practică $i

descoperirea validităţii $i însemnătăţii conclu#iilor. <nvăţarea prin e9perimente este de tip inductiv, centrată pe

cel care învaţă $i orientată spre activitate. Campbell $i (ic%inson*7884& vorbesc despre metoda $tiinţifică,

aceasta presupun/nd, în concepţia autorului cinci pa$i0 *+& stabilirea problemei de studiat, *7& formularea

ipote#elor sau e9plicaţiile posibile' *3& observarea $i e9perimentarea' *4& interpretarea datelor obţinute' $i *=&

determinarea conclu#iilor. etoda $tiinţifică încearcă să e9plice fenomenele pornind de la e9aminarea realţiei

cau#ă"efect.*on"5vidiu /ni$oară, 788, p. 36=&

1stfel, învăţarea prin e9perimentare trebuie determinată de cinci fa#e0 experimentarea propriu-zisă

*activitatea în cadrul e9perimentului&' împărtăşirea experienţei şi a sentimentelor produse de către aceasta

*observaţiile $i reacţiile sunt comunicate celorlalţi co"e9perimentatori&' analiza *patternurile $i dinamica

fenomenelor sunt evidenţiate în această fa#ă&' inferarea/generalizarea *principiile observate sunt de#voltate la

un nivel de cunoa$tere superior&' $i aplicarea *presupene reflecţia asupra a ceea ce s"a învăţat printr"un

e9periment $i încercarea de transpunere a ascetor principii în alte situaţii dec/t aceea care l"a generat&. (upă

cum se observă, e9perimentul nu se sf/r$e$te cu activitatea propriu"#isă *dimpotrivă, putem constata că

 perspectiva de învăţare cea mai importantă începe abia în acel moment&' este o e9plicaţie posibilă pentru slaba

eficienţă a orelor de e9perimentare din învăţăm/ntul tradiţional în care cadrele didactice se opresc, de multe ori,

la conceperea $i punerea în practică a unui e9periment fără a conduce elevii spre completarea acestuia prin

Page 2: IO Panisoara

8/15/2019 IO Panisoara

http://slidepdf.com/reader/full/io-panisoara 2/2

etapele despre care am vorbit mai devreme. >similar, în ca#ul unui e9periment reali#at de către o persoană într"

un proces de autoînvăţare, cele cinci etape trebuie să fie puse în practică.*on"5vidiu /ni$oară, 788, p. 36=&

Un e9empleu al importanţei metodei e9perimentului este acela de tip inducţie colectivă0 el presupune

ca în urma observa/iei pe fenomene concrete, un grup să a;ungă să desprindă principiile de ba#ă, legile care

guvernea#ă acele fenomene $i multe aspecte de acela$i tip. .*on"5vidiu /ni$oară, 788, p. 366&