inul este o plantă medicinală anuală

8/16/2019 Inul Este o Plantă Medicinală Anuală

http://slidepdf.com/reader/full/inul-este-o-planta-medicinala-anuala 1/3

Inul este o plantă medicinală anuală folosită încă din Antichitate. Rădăcina este pivotantă, de culoare albă, lungă şi subţire şi puternic ramificată. Tulpina este erectă şi poateajunge la o înălţime de un metru, iar în vrf este situată umbrela de flori.!lorile au cinci petale şi sunt de obicei de culoare albastră, iar uneori de culoare albă. !ructuleste o capsulă sferică, împărţită în "# compartimente, fiecare conţinnd seminţe lucioase,

alungite şi plate, de culoare maro.Inul este originar din regiunile $editeranei, %rimeei, %auca&ului şi Asiei $ici iar astă&i poate fi întlnit în culturi în 'uropa %entrală, (elgia, )landa, în estul Rusiei, 'gipt, Algeria,estul Indiei şi America de *ord.

+erioada de înflorire a inului este iunieiulie, iar recoltarea se face în luna august, deîndată ce tulpina începe să devină gălbuie.

Inul conţine glucide, celulo&ă, proteine, săruri de potasiu şi magne&iu, ulei, vitamine ',!, mucilagii, acid galacturonic, ramno&ă, galacto&ă, -ilo&ă, arabino&ă, lipide formate din aci&igraşi mononesaturaţi acid oleic/ şi polinesaturaţi acid linoleic şi linolenic/ şi glico&ideciano&idice.

Inul are acţiune emolientă protectoare la nivelul mucoaselor tubului digestiv, gastrică şi

intestinală, fiind eficient în ca& de gastrite, enterite/, la-ativă datorită mucilagiilor şi fibrelor celulo&ice pe care le conţine, antihelmintică, antiinflamatorie, antitusivă, antihemoroidală,combate hipovitamino&a !, scade colesterolul şi trigliceridele, reduce riscul de infarct miocardic.

0eminţele de in sunt uşor la-ative, fiind folosite pentru tratarea pe termen lung aconstipaţiei şi a bolilor colonului. Acestea conţin mucilagiu, ce căptuşeşte şi calmea&ă mucoaseleiritate ale sistemului digestiv.

1ecoctul de seminţe de in, la care se adaugă &eamă de lămie, are efect în tratamentullitia&ei renale, mai ales cnd este însoţită de dureri foarte mari.

!itoestrogenii din seminţe au efecte benefice asupra cancerului de sn şi de colon.2n ca& de colită sau enterocolită, constipaţie, inflamatii ale rinichilor şi ve&icii urinare se

recomandă un decoct de seminţe de in. 0eara, se pune la macerat o lingură de seminte de in într

un sfert de litru de apă, dimineaţa se fierbe puţin după care se înghite pe stomacul gol. 0e repetăoperaţia mai multe &ile la rnd.2n ca& de noduli sau hemoroi&i, se aplică comprese cu decoct de seminţe de in şi muşeţel,

învelite întrun prosop sau întrun săculeţ.Amestecul de ulei de in şi apă de var, în cantităţi egale, poate fi folosit ca pansament

pentru arsuri.%eaiul de seminţe de in este un bun emolient în ca& de tuse, avnd de asemenea şi un uşor

efect la-ativ. Acesta repre&intă de asemenea o e-celentă cură împotriva gutei, reumatismului,catarului, tusei, inflamaţiilor, febrei, afecţiunilor şi litia&ei urinare.

!urunculele pot fi tratate aplicnd pe ele un săculeţ de ceai fierbinte de seminţe de in, sauacest ceai în amestec cu gălbenele şi coada calului.

Inul se insamntea&a primavara cand in sol se atinge 34 grade %, la adancimea de 5 cm,ce ramane constanta timp de 35 &ile, cu tendinte de crestere.

Inul pentru ulei este planta regiunilor de stepă şi silvostepă, caracteri&ate prin multăcăldură, umiditate moderată şi durată lungă de strălucire a soarelui, avnd o arie largă de cultură pe glob. Inul pentru ulei este pretenţios la căldură, mai ales în perioada de formare a seminţelor şi spre maturitate. 6a începutul vegetaţiei are cerinţe reduse faţă de căldură. Temperatura minimăde germinaţie a seminţelor este de "78%, dar durata germinaţiei se reduce mult la temperatura de548%. 6a încolţire, inul pentru ulei re&istă la 9:8%, dar, în fa&a de cotiledoane, plăntuţele sunt



sensibile la ger. Re&istenţa la ger creşte pnă în fa&a de brădişor ;"# cm/, cnd plantele suportă, pentru o durată scurtă, temperaturi de pnă la 38%. +e măsură ce avansea&ă în vegetaţie, pretenţiile plantelor faţă de căldură cresc. 2n perioada creşterii rapide a tulpinii, de la brădişor laînflorire, plantele au nevoie de temperaturi de l;<#8%, iar în fa&a maturi&ării seminţelor necesitătemperaturi medii &ilnice de peste <#8% <"<<8%/.

0oiurile recomandate pentru culturile de in fibra si ulei sunt= %odruta, %osmin, 'lan !1,!erdinand, 6irina, 6uncavat, +aula, 0tar !1, >asilelin. Aceste soiuri pot fi cultivate cu bunere&ultate in toate &onele de cultura, si in special in &onele colinare si submontane dinTransilvania, $untenia si $oldova. 6a semanat se foloseste samanta certificata cu puritate de peste ?:@ si germinatie de peste ;#@.

%ele mai potrivite sunt solurile fertile, bine structurate, cu te-tură mijlocie, permeabile,cu o bună capacitate de reţinere a apei, profunde, cu p 4:,<. *u sunt recomandate solurilee-treme, argiloase sau nisipoase, prea acide sau prea alcaline, erodate, cu e-ces de umiditateetc. %ele mai bune condiţii de cultivare a inului pentru ulei se întlnesc în silvostepă, respectiv jumătatea de vest a (anatului, partea sudică a $unteniei, centrul şi sudul )lteniei, partea de sudest a 1obrogei.

1esimea de semanat a inului pentru ulei este de ;##?## boabe germinabileBmp, iar ainului pentru fibra de <3##<4## boabe germinabileBmp. %antitatea de samanta folosita este de5#4# CgBha la inul pentru ulei si de "<#"4# CgBha la inul pentru fibra.

Adancimea de semanat este de 73 cm, conditionat de un pat germinativ reali&at corect.1istanta dintre randuri este de 4: cm la inul pentru fibra, dar in practica este de "<,5 cm, ca si lainul pentru ulei, fiind folosite semanatorile pentru cereale paioase. +regatirea patului germinativtrebuie facuta in asa fel incat la semanat sa se asigure uniformitatea adancimii de incorporare asemintelor, si prin aceasta o rasarire uniforma.

Inul pentru ulei are o capacitate redusă de absorb ie a nurien ilor, ca urmare a sistemuluiț ț

radicular şi perioadei scurte de creştere intensă, cnd plantele consumă cantităţi mari desubstanţe nutritive. +entru o recoltă de o tonă de seminţe şi producţia secundară de tulpini

aferentă, inul e-trage din sol 5#:# Cg a&ot, ";<5 Cg fosfor şi 7<55 Cg potasiu.1ensitatea la semămat trebuie să fie de ;##?## boabe germinabileBm< chiar ".### boabe germinabileBm<, cnd se pot valorifica şi tulpinile/. %antităţile de sămnţă necesare pentrureali&area acestor densităţi sunt de 4#;# CgBha la inul pentru ulei şi ;#"## CgBha la inul mi-t.

+entru a asigura protejarea fata de purecii de sol, se efectuea&a o tratare a semintelor cu0''1)+RI1 4## !0 intre "5 litriBtona, ce confera o protectie sigura si de lunga durataculturilor rasarite pe o perioada mai indelungata de la semanat. DI*T)E 1F) se aplica latratamentul semintelor inainte de insamantarea contra bolilor. 0e pot folosi echipamente de tratat pe cale umeda cu flu- continuu sau discontinuu. 0e va utili&a in mod u&ual, ;"< litriBtona.

$omentul optim de recoltare a inului pentru ulei este de la fa&a de maturitate galbenătr&ie pnă la maturitatea deplină cnd tulpinile sunt îngălbenite, fără frun&e, circa ?# @ dincapsule sunt brune, iar seminţele au culoarea specifică soiului, cu luciu caracteristic şi sună încapsule dacă sunt scuturate. 2ntr&ierea recoltării atrage după sine pierderi însemnate de producţie prin ruperea capsulelor din inflorescenţă şi prin frngerea tulpinilor. 1e Asemenea,ar i a poate conduce la plesnirea capsulelor, ceea ce determină pierderi de produc ie.ș ț ț

Recoltarea inului pentru ulei se reali&ea&ă cu combina de cereale, cnd umiditateaseminţelor este de """<@. 0eminţele de in pentru ulei se condiţionea&ă imediat după treierat pentru a evita alterarea lor, eliminnduse impurităţile, iar, în vederea depo&itării, se usucă la sub?@ umiditate.



%osturiGG

inul este o plantă medicinală anuală

Documents