intrrebari elemente de cultura

8/18/2019 Intrrebari Elemente de Cultura

1/41

1. Originea culturii. Evoluţia conceptului de cultură.2. Raportul dintre civilizaţie şi cultură.3. Funcţiile culturii.4. Geneza civilizaţiei umane. Repere cronologice şi etape istorice.. Formele reliogităţii primitive! idei şi practici religioase. "nimism# totemism# $etişism#

magie# mitologie.%. &onstituirea civilizaţiei şi culturii 'esopotamiei.(. 'itologia# scrierea# literatura ) elemente ale spiritualităţii mesopotamiene.*. +tiinţa şi arta mesopotamiană.,. &adrul gerogra$ic şi istoric al Egiptului antic.1-. 'itologia ) element al culturii egiptene.11. "rta# literatura# scrierea pictogra$ică şi cunoştinţele ştiinţi$ice ale Egiptului antic12. ate generale din istoria şi cultura /ndiei.13. Religia indiană ca $ormă dominantă al culturii.14. 0iteratura# ştiinţa şi arta indiană1. paţiul geogra$ic şi apariţia culturii cineze.1%. &onstituirea sistemelor $iloso$ico)religioase n &ina şi esenţa lor.1(. "rta. ezvoltarea ştiinţei şi literaturii cineze.

1*. paţiul geogra$ic şi epocele istorice ale culturii greceşti.1,. 'itologia şi gndirea greacă religioasă.2-. ezvoltarea gndirii $iloso$ice n Grecia antică.21. +tiinţa greacă) temelie a ştiinţei universale.22. ezvoltarea literaturii n Grecia antică şi simni$caţia ei pentru educarea omului

personalitate.23. Operele lui 5omer 6/liada7 şi 6Odiseea7.24. "rta clasică elenistă.2. &aracteristica generală a civilizaţiei romane şi culturii romane.2%. +tiinţa şi literatura latină n Roma antică.2(. 8răsăturile speci$ice ale artei romane.

2*. "pariţia şi evoluţia culturii şi civilizaţiei geto)dacilor.2,. 'itologia geto)dacilor.3-. +tiinţa şi arta geto)dacilor.31. 9oţiunea de Evul mediu. :eriodizarea.32. &ultura europeană medievală ca sinteză a culturii antice şi creştine.33. 8a;loul conceptual şi ştiinţi$ic al Evului mediu.


2/41

3. 9oua paradigmă a culturii n sec. al ?


3/41

ast$el de s$eră a culturii cum este morala# iar 5egel consideră că la acest rol pretinde $iloso$ia.cim;ările pro$unde ce s)au produs n epoca modernă au in$luenţat şi sensul# şi semni$icaţia conceptului de cultură. )acreat ast$el premiza nţelegerii culturii ca proces şi stare de cultivare n lumina unui ideal de per$ecţiune sauca ansam;lu de opere# urmare a unei intense munci intelectuale şi a$ective.

2.Raportul dintre civilizaţie şi cultură.&ultura este un $enomen compleA complicat se prezinta ca un sistem $ormat din mai multeelemente#orice activitate umana se imparte in materiala si spirituala.&ultura materiala includemiloacele #o;iectele de munca si de trai #mentin viata si activitatea omului.0a cultura materiala sere$era miloacele de consum#produsele alimentare !aine#papuci sunt destinate pentru activitateaomului.&ultura spirituala este compusa din 2 prati!1C& ultura interna a omului#gradul dedezvoltare a lui.2CEste ;azata pe o;iect include in sine lucrarile stiinti$ice#sculpturile#normele dedrept cele etice si morale#operile religioase si etice eAista o strinsa legatura materiala care poate $irealizata numai a celui cultural.O uzina nu poate activa $ara om#contri;uie ca toata intreprindereasa activeze dar eAista cultura strins legata de activitatea omului#culturamuncii#vor;irii#comportamentului#actiuniile prin cultura stiinti$ica#artistica#$iloso$ica suntinstitutionalizate.

3.Funcţiile culturii.&ultura $iind compus din mai multe elemente ea este un sistem dintre cultura materiala sispirituala este pur $unctionala deci indeplineste urmatoarele $unctii!1CFunctia de constituire de valori materiale si e indeplinita de valori create de om destinate pentruviata sa $acparte uneltele si o;iectele de munca si de trai.2CFunctia in$ormativa cultura contri;uie la acumularea in$ormatiei despre om si natura si societate

pentru eAplorarea in spatiul cosmului ast$el cultura largeste orizontul de cunoastere.3CFunctia de comunicare ea des$ace cerintele omului de a comunica prin o;iectele de munca custramosii #cu autorul ramasitelor acestor o;iecte #apreciaza gradul de dezvoltare.4CFunctia de reglare ea este indeplinita de valori culturale care reglementeaza comportamentullui#normele etice si cele morale.

CFunctia semni$icativa este indeplinita de acele valori sunt com;inate cu di$erite semne dar nu pot $i desci$rate de alte culturiBEA!icoanele ortodoAe#dansuri indieneC.%CFunctia de compensare spirituala#cultura contru;uie la destinarea tensiunii psiologice!culturiicartilor#teatrelor#muzeilor.

4.Geneza civilizaţiei umane. Repere cronologice şi etape istorice.0ocul de naştere al civilizaţiei umane se pare a $i Orientul "propiat.

e)alungul mileniilor# omul a evoluat intr)un ritm lentH din punct de vedere al ocupaţiilor principale#tapele s)ar putea caracteriza ast$el prin remarca că n anii 11.--- .& omul a $ost vnătorul nomad primitiv iar nnii (.4-- . & ) agricultor# olar.

&ele trei mari civilizaţii umane au $ost! ) prima civilizaţie I umer# n urul anilor 3*-- .&. n'esopotamia in$erioarăH) civilizaţia egipteană ce a apărut n urul anilor 32-- .&. n valea 9ilului ) deci cuaproape umătate de mileniu după civilizaţia sumerianăH) civilizaţia indo I europeană I n valea /nduluiB"sia de sudC ce a apărut cu circa o mie de ani după n$lorirea civilizaţiei sumeriene.&ivilizaţiile din zona

9ilului şi cea din regiunea /ndului nu numai că erau legate de cea sumeriană# ci# de $apt# am;ele şi aveauleagănul n umer# aşa cum atestă teAtele antice precum şi descoperirile areologice# susţine J. itcin.

Etape cronologice ale apariţiei şi dezvoltării omului şi a civilizaţiei umane.

in studiile e$ectuate asupra civilizaţiilor umane# acestea se pot cataloga n două mari categorii! /.ivilizaţii dovedite prin dovezi materiale cum sunt! descoperiri areologice# cercetări# teAte Kinclusiv cele ale


4/41

giganţi numiţi uanci cu o vecime de cel puţin 1- milenii ) nelocalizaţiH) 5Mper;oreienii I n nordulEuropei# n ţinuturile arcticeH ) protocivilizaţiile 0emuria şi 'u precum şi Gondana sau "ntarctica

reominizi. trămoşii omului sunt plasaţi n "$rica urmă cu aproape 2 de milioane de ani.8recerea de lamaimuţă la om s)a $ăcut acum 14 milioane de ani.:este alţi 11 milioane de ani# maimuţa umanoidă este demnă de

$i numită omo.

!omo."ustralopitecul a $ost localizat n "$rica cu cca 2 milioane de ani n urmă.5omo Erectus I i s)aa;ilit apariţia cu un milion de ani n urmă.Omul de 9eandertal I omul primitiv a apărut cu 1--.--- de ani n

rmă.5omo apiens a apărut cu 3.--- de ani n urmăH de menţionat că civilizaţia &ro)'agnon aparţinnd omuluiapiens este mult di$erită de epoca neandertaliană.

e pare că aici intervine 6o $alie7# o mare discrepanţă n evoluţia omului n sensul unei eAtrem de rapidear şi semni$icative m;unătăţiri N sporiri ale calităţilor lui 5omo apiens $aţă de 5omo 9eandertaliensis Bcapătăaste cunoştinţe pentru $olosirea mediului# inteligenţă# creativitate# moralăC.

".Formele reliogităţii primitive# idei şi practici religioase. $nimism% totemism% &etişism%magie% mitologie.

Animismul este rezultatul gândirii omului primitiv din stadiul prereligios timpuriu,manifestat prin personicarea obiectelor și a fenomenelor naturii, precum și prin

investirea acestora cu atribute umane pentru a desemna primul stadiu religios, un„minim de religie”, având ca sursă dorința omului de a-și explica fenomeneenigmatice din propria viață (somnul, visele, alucinațiile, bolile! sau credința că oriceom are un su"et autonom care-l poate părăsi temporar (#n somn sau #n leșin! saudenitiv (prin moarte!$ %nimismul este prezent, #ntr-o varietate de forme de expresieși manifestare, la mai toate popoarele tribale ale lumii și in"uențează mult induismul popular și &slamul, dar și creștinismul$ Totemism este un sistem de credință, #n careecare om este considerat a avea o conexiune spirituala sau o rudenie cu o altă ințăzică, cum ar un animal sau plantă, adesea numit un 'spirit-ință' sau'otem'$otem este gandit pentru a interacționa cu un anumit grup de rude sau de opersoană și pentru a servi ca emblemă sau simbol$otem ermenul este derivat din

cuvântul ototeman )*ib+a, #nsemnând 'frate-sora rudele cuiva$'ădăcină gramatical,), semnică o relație de sânge #ntre frați și surori care au aceeași mamă și care nuse pot căsători reciproc$ FETIȘÍSM este formă timpurie a religiei #n comuna primitivă,adorarea fetișurilor, reprezentare denaturată a unor raporturi sociale, transformareainconștientă a acestora #n raporturi #ntre lucruri, cărora li se atribuie #nsușiri(supra!naturale inerente$ MAGÍE este complex de practici prin care se considerăposibilă acționarea asupra realității #ncon*urătoare cu a*utorul forțelor supranaturale.vră*itorie$ neagră / magie propriu-zisă care apelează la puterea demonilor. albă /arta de a produce fenomene naturale care par miraculoase,putere de atracție, defascinare. farmec, seducție$ ) mitologie este un ansamblu relativ coerent de mituri,

#ntâmplări care descriu o anumită religie sau un sistem de valori$ 0uvântul 'mitologie'provine din limba greacă din fuziunea cuvintelor 'm1tos' ('poveste' sau 'legendă'!și 'logos' ('cuvânt'!$ 2n general, miturile sunt opere literare narative tradiționale careau rolul de a explica diferite fenomene ale naturii, originea omului și a animalelor, etc$

'.(onstituirea civilizaţiei şi culturii )esopotamiei.'esopotamia# sau# cum au numit)o grecii# DPara dintre $luvii7 constituie una dintre cele maiveci şi mai dezvoltate civilizaţii şi culturi din lumea antică. &ivilizaţia mesopotamianăsintetizează creaţia a trei popoare ) sumerienii# aQQadenienii şi asirienii. umerienii populeazăsudul 'esopotamiei la s$rşitul mileniului /< .e.n. unt un neam de origine indo)europeană# cevor;esc o lim;ă aglutinară#asemănătoare celei turce veci. "QQadenienii# de origine semită# ocupăteritoriul de miloc al 'esopotamiei n mileniul al lll)lea .e.n. espre asirieni# tri;uri decrescători de vite# ce locuiau pe o porţiune nu prea ntinsă din nordul 'esopotamiei# a$lăm că las$rşitul mileniului al lll)lea .e.n. au construit cetatea "ssur# dedicată zeităţii lor supreme.inmileniul al /


5/41

o;iecte mici din aramă. "QQadenienii şi sumerienii au dus mai multe răz;oaie pentru dominaţiecare s)au succedat cu victorii alternative# pnă cnd regele argon 1 B23%1)231C supune umerulşi uni$ică ntregul teritoriu dintre 8igru şi Eu$rat# ntemeind statul aQQadenian) ;a;ilonian.=ni$icarea celor două mari state a pregătit constituirea primului imperiu din Orientul antic. argon/ este cunoscut ca organizator al primei armate permanente care număra 4-- de soldaţi. El aampli$icat sistemul canalelor de irigaţie.umero);a;ilonienii sunt autorii primului &od de legicare le) au reglementat ntreaga viaţă socială. &odul de legi al lui 5ammura;i B1(,2)1(4,C#redactat n a doua umătate a secolului al ?


6/41

42 de nome Bunităţi teritorial)administrative# gentiliceC. 9omele erau grupate n două state!Egiptul de us şi Egiptul de os. n anul 31-- .e.n. 'enes# $araonul Egiptului de os şi $ondatorul

primei dinastii de mpăraţi# uni$ică Egiptul "ntic. 'omentul uni$icării serveşte ca dată de la carese des$ăşoară epoca istorică a civilizaţiei şi culturii egiptene. &ivilizaţia Egiptului antic a cunoscutmetodele de guvernare a 31 de dinastii.Regatul B/mperiulC timpuriu B31--)2%*%C# guvernat de primele două dinastii# se caracterizează prinapariţia structurilor social)politice# administrative# religioase# conturăndu)se rolul atotputernic al$araonului. e la locul de origine al $araonului ) oraşul 8inis din Egiptul de ud ) provine şidenumirea epocii Stinită7. n această perioadă sculptura n $ildeş atinge apogeul. Egiptul a $ostţara care prin misterul său şi măreţia sa a constituit izvorul viu al civilizaţiilor clasice. Egiptul n)a$ost izolat de lume. Egiptenii au construit cea mai importantă cale de circulaţie a lumii antice#cuprinsă ntre platourile nalte ale "$ricii şi 'editerana# ntre stepele 0i;iei şi lumea asiatică. inudan pnă la "natolia# din 0i;ia pnă la 'esopotamia# Egiptul a dominat toate relaţiile dintrestatele independente# $iind marea răspntie comercială# politică şi spirituală timp de aproape patrumilenii. 'area ;ogăţie a Egiptului o constituie piatra# att de necesară pentru edi$icii de cult sisocial) administrative. " doua ;ogăţie o constituia aurul# argintul şi unele pietre semipreţioase.ncă din epoca Regatului


7/41

imnuri şi invocaţii pentru eAistenţa de după moarte a $araonului# incrustate pe zidurile sălii sarco$agului dinmormnt. "ceste imnuri erau utilizate doar n cultul $unerar regal.ncepnd cu dinastia a uddismul Bdinsanscrită ) calea lui >uddaC este o religie universală apărută n /ndia n secolele udda Bdin sanscrită ) trezit# luminatC numele deplin al căruia este iddarta aQia)'uni Gautama>udda.>udda a rezumat doctrinele religioase n patru adevăruri esenţiale. ntreaga eAistenţă nu este dectdurere şi copilul are dreptate să plngă ncă de la naştere. :rimul adevăr constată eAistenţa su$erinţei. "ldoilea adevăr se re$lectă la cauza su$erinţei care este plăcerea. "l treilea adevăr descoperă posi;ilitateancetării durerii şi su$erinţei.

14.iteratura% ştiinţa şi arta indiană. radițiile literare cele mai veci #mprumutau #n special forma orală, forma scrisăfăcându-și apariția mai târziu$ :iteratura religioasă indusă scrisă #n sanscrită, ca


8/41

=edele, ama1ana și 3aabarata ocupă un loc important #n cultura indiană și suntadaptate și #n zilele noastre #n opere cționale, #n teatru sau #n cinematograe$ ;n alttip de literatură important din acea perioadă este :iteratura tamulă clasică dinregiunea amil >adu, și ea la fel de vece$ 7anscrita ca și limba tamulă clasică suntlimbi savante care nu sunt accesibile decât unui grup foarte restrâns de indiviziintelectuali$ "rta indiană este caracterizată de relativ puţine monumente# $apt determinat# n primul rnd#de o$icierea cultului vedic n aer li;er. "ritectura n piatră apare n secolul // .e.n. pnă la acea dată seconstruiau edi$icii din lemn. :alatele imperiale erau impunătoare# avnd cte ( etae şi dimensiuni mari.:entru aritectura palatelor imperiale servea drept model palatul din :ersepolis.0umea contemporană are

posi;ilitatea să studieze trăsăturile speci$ice ale aritecturii# sculpturii şi picturii indiene pe ;azanumeroaselor monumente! stupă şi templul n stncă. n $orma iniţială stupă constituie un tumul# o movilă$unerară. Odată cu răspndirea ;uddismului stupă devine o construcţie din cărămidă# avnd rolul de capelă#n care se păstrează relicvele s$inţilor.

1".5paţiul geogra&ic şi apariţia culturii cineze.&ivilizaţia cineză domină prin tradiţie patru ţări! &ina# &oreea#


9/41

rasplateste si in$luentiaza destinele oamenilor. &inezii au personi$icat natura#cosmusul#ceia ce a dat posi;iliate sa personi$ice. 8oate $enomenele naturale care mai apo au contri;uit la aparitia a citorva sQoli$ilozo$ice ;azate pe anumite doctrine. 1C" $ost $ondat de catre inteleptul cinez ong)Ji cunoscut in europasu; numele de on$ucios. &on$orm conceptie lui on$ucios cerul este considereat $orta suprema constientasi activa vare determina toate actele si comportamentul oamenilor.&erul numit 8ian) raspindeste ;ine #raul#dirieaza activitatea oamenilor# ca religie on$ucionalismul este caracterizat ca miloc intre intre cultulnaturii si cultul stramosilor din aceasta cauza o atentie mare este acordata sacri$icilor# grupate in 3 parti.1.acri$iciul pt pamin stamosesc si zeii agrari aducindule ertve2.sacri$iicii pt soare#luna#eroiii sacrii printre care si on$ucios.3.sacri$icii generale pt natura si autoritatile regaleon$uceos nu a lasat nici o lucrare scrisa . insa discipolii sai au cules toate ideile lui liau eApus in lucrari.O;iectul de studiu a lui on$uceos a $ost omul si societatea. &ea mai mare greseala a lui on$uceos era ca elraspindea ideia legalitatii aratind ca oamenii nu pot $i egali se admit dreptul si li;ertati mari pt o anumitacategirie sociala pt o anumita categorie sociala pt aristocratie. ovada ca cel sarac nici nu poate sa segindeasca la ocupare a unei $unctii se admit acei instariti care poseda cunostinte si miloace tot odata.on$uceos a acordat o mare atentie educatiei educatiei totala a omenirii a$irma ca educatia nu poate impusaea este trasatura inasQucta#cunoasterea de sine.Omul tre;uie sa posede anumite trasaturi de caracter#corectitudine# cinste# sa $ie atent# generos si ;ine voitor."ceste trasaturi se prezinta prin urmatoarele $raze

B$iul se supune tatalui # sotia ;ar;atului# $ratii mici celui mareCon$uceos a incercat sa descrie omul ideal desi ast$el de pers nu poate eAista doar on$uceos a $acutincercare de eApunere a trasaturilor esentialului ale omului ideal printre care este vor;a ;linda# atitudinearespectuoasa daca are indoeli cere s$at# adresare $rumosa#gindire Qorectaon$uceos a spus regula de aur ce tie nuti place altora nui $ace./deile con$ucionaliste au $ost continuate deun mare carturar cinez 'eng)zi 'encius. /n cele ( carti ale sale el descrie esenta ;una a omului inzestrat curatiune si morala.upa parerea savantilor oamenii se nasQ egali si ;uni #de regula rai si egoisti din cauzarespingerii principiilor si valorii moralei. El a dezvoltat ideile lui on$uceos re$eritor la relatiile dintr poporsi producator aratind ca poporul se prezinta o masa mare de oameni care nu poate $i negliata."re dreptul dea $i condusa iar conducator conducatorul care neglieaza o;ligatiunele tre;uie trasa la rspundere siinlaturat.Elevii lui con$uceos au propagat etica con$ucialista ;azata pe simtul datorii. /n seQ % in .r isi

incepe activitatea un alt cartuar cinez 0ao)zi care isi eApune ideile sale in lucrareaWW&aii si virtutiXX si a promovat categoria ao ca lege. ao) caracterizeaza cauza prmordiala a universului a;solut $ara inceput sis$irsit#con$orm ideilor ao lumea# societatea este $ormata din particele mici care se misca in spatiu si in timpce preinta o;ectivitatea lui..avantul nu se pronunta cotra zeitatilor dar el nu diviniaza cerul."ratind caeAista cosmosul n de dorinta zeitatilor.El este material.octrina principala ca totul se ;azeaza pe legi peadevar prin determinarea de categoria ao IeAistenta vesnica.=n alt carturar a $ost 'ao)zi scoala numitamaoismul preocupat de studiere societati concretului.

1*. $rta. ezvoltarea stiintei si literaturii cineze.&onceptiile religioase principiile moralei si eticii au contri;uit la dezvoltarea stiintei cineze ca si la indieniau eAistat cultul stiintei.$iind un popor proetic ce in$luentau viata conduita si asigurau conditiile ;une ptmunca. =n domeniu important a $ost astronomia cunoasterea a planete# upiter#nartie#saturn#venus#mercur.

"$irmind Qa ele prezinta elemente de ;aza.pamintul lemnul#metalul# $ocul# si apa. &are determinauanumite $enomene din viata oamenilor raz;oi in sec 14 in.r au o;servat eclipsa de luna in sec 13 in.r auo;servat eclipa de soare."u turnat din ;ronz cupola aratind miscarea astrilor si corpurilorceresti.&unostintele astronomice liau in;inat cu cele matematice. e la indieni au preluat sistemul zecimalde numerotatii pt socotit au $olosit modurile de pe s$oara apoi ;etisoare de lemn si ;am;us.&i$rele liauinpartit in negative desemnate cu culoare neaga si pozitive Qu culoare rosie.Ei au $olosit ta;elul de calcul si in ;aza tuturor cunostintelor sale au contri;uit la organizarea ;unaadministrativa la promovaea cunostintelor dezvoltind stiinta ;otanica.Ei au grupat plantele in citeva sute decategorii deose;ind plante medicinale # cele comesti;ile au consacrat lucrari stiinti$ice unui $ruct unui copacunei insecte. >roastele #grerii pe care ii tiniau in Qolevii. unt autori ai primelor ier;uri. Ei au pus ;azacunostintelor in domeniul medicinii ;azate pe acopunctura $olosind narcoticile# au inventat pra$ul de pusca#

;usola. :ortelanul#gama de culor# cerneala# si matasa.1,. 5patiul geogra&ic si epopecele istorice ale culturii grecesti.


10/41

patiul geogra$ic in care a aparut si dezvoltat cultura si civilizatia grecilor antici cuprinde un areal vast$ormat din partea continentala a Greciei si coastele apusene ale "siei 'ici# insulele 'arii Egee si incepandcu secolul al


11/41

anecdotică# re$lectnd $ie cruzimile săl;ăticiei preciviliza iei arcadice# $ie con$lictele ntre ionieni i dorieni#ț ș$ie ciar lipsa de scrupul n lupta de organizare a vie ii primelor grupuri sociale statornice i a spa iuluiț ș țcomercial maritim.

'itologia greacă i)a ela;orat unș panteon aproape eAclusiv antropomor$ic# amoral# sacraliznd de$ecteumane capitale Bviclenia# adulterul# incestul# paricidul i $ratricidul i n genere crima# vanitatea# tru$ia#ș șlăcomia# nedreptateaC.

Jeii greci nu sunt numai prin eAcelen ă antropomor$i# nu au numai $iri omene ti# dar de $apt nu dispun deț șatri;ute divine n sens maor Bdeparte de a;solutul concept ulterior din $ilozo$ia greacăCH n miturile timpurii#ace ti zei au ciar puteri limitate Bmai ales n epopeile omericeCH de eA. cndș Jeus i izgone te $iicaș șB8etisC# i cere! Su)te $ără ca 5era să te poată zăriS B Iliada# /# 22)23CH ace tia au nevoie de in$ormatori iș șcrainici# ca să a$le despre mersul lumiiH sunt supu i surprizelor i manevra i de certuri# am;i ii# orgoliu#ș ș ț țcapricii# $iind impulsivi i răz;unători Bde i unii SteologiS antici# ca 5esiod# au ncercat să usti$ice acesteș ștrăsăturiC. 8ot panteonul olimpian ) lipsit de măre ie )duce o via ă de clan certăre lipsit de norme morale#ț ț țincestuos# eAcesiv n actele erotice. Zn ciuda $aptului că rana i ;ăutura lor sunt# teoretic#ș am;rozia ișnectarul# zeii 5elladei mănncă i ;eau din ;el ug vin i cărnuri# iar atunci cnd vizitează pe oameni# dorm#ș ș șsu$eră de ;oli i# ca orice societate primitivă# ascultă muzica luiș "pollon i a 'uzelor numai la ospe e. e iș ț șlacomi de sacri$icii# pe care le doresc adesea n ecatom;ă# n mod paradoAal# ei nu suportă să vadă cadavre.

pirit lucid# Euripides pune n gura unui persona din tragedia Hyppolitos o a$irma ie dură! SJeii ar tre;ui săț$ie mai n elep i dect muritoriiS.ț ț

20. ezvoltarea gindirii &iloso&ice in grecia antica.

&a sistem integru despre lume ca stiinta a stiintelor se reprezinta gindirea $ilozo$ica greaca. Grecii dinanticitate au renuntat la interpretarile mitologice incercind pe calea rationala sa eAplice $enomenilevietii.trans$ormarile politice spirituale din sec %au com;atut mitologia. Fiind creat noi domenii ale stiintei.

&a stiinta despre stat politica # istorie si istogra$ie. &ea mai discutata pro;lema au $ost aparitia vietii pe pamint de aceia gindirea $ilozo$ic a incercat sa eAplice pro;lema data nu pe cale misteca nu pe ;azamitologica ci pe cale stiinti$ica se cerea raspunsul la intre; cum a aparut universul. Fondatorul primii scolieste 8ales care a a$irmat ca primordial principal pt aparitia vietii este apa ea determina lucrul. avantula$irma ca daca natura partile se nasc si mor dar ap este su$letul."noAimene a $ost al 3 din cei mai mari$ilozo$i Gindirea $ilozo$ica greaca sia gasit selectarea operilor ;azelor dialectice ale lui democratit care aaratat ca lumea e compusa din atomi. /deia depusa ale lui :laton si "ristotel care au inceiat procesul dedezvoltare a sistemului /n epoca elenista grecii au $inantat o religie autonoma. &ei mai mari reprezentanti au$ost 5ecateu care incercau sa sistematizeze evenimentele istorice $ara a reda evenimentul critice a acestorevenimente. /mportanta $iloso$iei grecesti. /n perioada cosmologica dezvoltarea $iloso$iei din Grecia antica cuprinde aparitia primelor conceptii

$iloso$ice despre lume#a dialecticii spontane si a contradictiei dintre dialectic si meta$izica.Znvatatura eApusade reprezentantii scolii din 'ilet va in$luenta dezvoltarea gndirii $iloso$ice si stiinti$ice din alte orase aleGreciei antice.Filoso$ii din 'ilet a$irmau ca la ;aza a tot ce eAista este o su;stanta."pa lui 8ales#aerul lui"naAimene sunt su;stante ce apartin lumii $enomenelor natural.9u este vor;a de notiuni a;stracte#desprecategorii si legi.8oate su;stantele enumerate si $iAate ca temelii a eAistentei sunt percepti;ile.Filoso$iiacestei scoli n)au reusit sa depaseasca lumea $enomenelor#proceselor#evenimentelor eAperienteisenzoriale.:rocesul studiului $iloso$ic se a$la a;ea la nceputul propriei istorii.

=n rol important la avut si :laton ce a edi$icat un sistem $iloso$ic original.:unctul initial al idealismuluisau o;iectiv l constituie negarea eAistentei generalului n lumea lucrurilor senzoriale.&ontradictiile interneale sistemuluui#nsasi teza initiala despre eAistenta si coraportul celor doua lumi au $ost o;servate si puse n

discutie de cei mai ;uni elevi ai sai

21. 5tiinta greaca+ temelie a stiintei universale.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Panteonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Panteonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thetishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambroziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambroziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo_(mitologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo_(mitologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Hecatomb%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Hecatomb%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Panteonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Thetishttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ambroziahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo_(mitologie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Hecatomb%C4%83


12/41

:ersonalităţile din Grecia antică# care prin a;ordări pur teoretice ori de natură practică au adus unelecontri;uţii pentru dezvoltarea ştiinţei sunt opera lui "ristotel# "rimede# 8eo$rast şi a altor gnditori antici."ristotel este considerat unul dintre cei mai mari $iloso$i ai Greciei antice# dar pe lngă $ilozo$ie# "ristoteladuce scrie numeroase lucrări n domenii ca politica# meta$izica# estetica# etica# logica# $izica# zoologia etc.


13/41

pus e$ectiv cap la cap ;ucăţi dintre care unele sunt anterioare lui# el nu este dect cel mai $aimos dintr)o seriede aezi itineranţi şi că a dispus# pentru a)şi compune opera# de un vast stoc de su;iecte şi de eApresii lăsatemoştenire de o lungă tradiţie orală. Oricare ar $i aceste incertitudini # ele nu pun n discuţie geniul operei# $iecă e vor;a de $rumuseţea imaginilor ori a lim;ii# sau de ingeniozitatea montaului e$ectuat n urul a două

personae şi a două evenimente maore ! mnia lui "ile şi lungul periplu al ntoarcerii lui =lise# rege al/tacăi# peripeţii care s)au terminat cu o răz;unare sngeroasă ndreptată asupra Dpretendenţilor7. 9u este decisurprinzător că epopeea omerică# din motive de ordin estetic şi pentru că era purtătoarea unui ideal eroic şicurtenesc# multă vreme reprezentat n lumea greacă# a avut secole de)a rndul un succes niciodată dezminţit.Evoluţia artei dramatice n secolele al


14/41

localnici. uveranii elenistici# urmnd eAemplul lui "leAandru# au $avorizat propria lor divinizare# ninteresul dominării unor teritorii att de ntinse. ispari ia ora elor)state Bț ș polisC a scim;at n mod esen ialțo;iectivele litera ilor# arti tilor i $iloso$ilor. &omenzile operelor de artă nu au mai $ost e$ectuate de ora eleț ș ș șgrece ti# ele au $ost preluate de marile centre culurale orientale i de cur ile suveranilor# n dorin a de aș ș ț țn$rumuse a propriile lor re edin e. &entrul cultural al elenismului a $ost n cea mai mare măsurăț ș ț "leAandria#unde au apărut noi discipline n domenii specializate Bmedicina# $ilologia# matematica#astronomia# tiin eleș țnaturii etc.C# n timp ce "tena i men ine rolul de centruș ț $iloso$ic# cu apari ia de noi curente#ț

ca scepticismul# stoicismul#epicureismul etc.# cu o preocupare deose;ită pentru aspectele legate de via aținterioară i deș psiologie. "ritectura elenistică# n compara ie cu cea clasică# are un caracterț pronun atț eclectic# care se mani$estă ncă de la nceput prin tendin a la suprapunere ațstilurilor doric# ionic iș corintic# corespunzătoare e$ectelor scenogra$ice cu e$ecte decorative. &on$ormeAigen elor cur ilor domnitoare# apar edi$icii cu aspecte noi#ț ț gimnazii B gymnasionC# palestre iș teatre# seeAperimentează inova ii stilistice la construc ia galeriilor cuț ț porticuri BarcadeC iș peristiluri Bcur i interioareC#ța străzilor prevăzute cu coloane# ca loc de promenadă# din unele ora eșBelos# "tena# 'ilet# Eleusis iș :ergamonC. i aritectura religioasă# ncă $idelă canoanelor clasice# resimteȘe$ectele noilor tendin e privind statica templelor# cu dispozi ie circulară Bț ț tholosC iș esedrăsemicirculară."pare un nou tip aritectonic# i anume altarul monumental# ca "ltarul luiș Jeus din :ergamon. iver ii regișattalizi construiesc n etape succesive un compleA aritectural colosal. &lădirile sunt dispuse n $ormă deevantai n urulacropolei# pentru a ine seamă de natura terenului.ț

Zn timpul perioadei elenistice sculptura capătă accentuate trăsături naturalistice# a;andonnd ntr)o oarecaremăsură idealurile de $rumuse e i per$ec iune $izică# caracteristice epocei clasice. :ersonae comune# animaleț ș ți scene domestice# su;iecte eAotice devin teme o;i nuite ale sculpturilor# comandate de $amiliile nstăriteș ș

pentru decorarea vilelor i grădinilor. "lături de sculptura decorativă# tipică pentru colileș șdin Rodos iș "leAandria# se dezvoltă i una mai so;ră destinată templelor i locurilor pu;lice. ar ciar iș ș șacestea produc e$ecte dramatice i plastice neo;i nuite pentru canoanele estetice ale artei grece ti clasice.ș ș ș

2".(aracteristica generala a cilivizatiei romane si culturii romane

e stie ca cultura romei antice a inprumutat a asimilat elemete de cultura doar cel mai mult ea preluat dincultura greciei. Ea sa dezvoltat pe peninsula ateniana. Grecii uimiti de $rumusetea vegetatiei de nr mare devietati a numit peninsula tara


15/41

Wroma# care se tragea de la cuvintul Rumenia din Qare $aceau parte cei doi $rati gemenii Qare erau alaptati deo lupoaiQa.

2'. stiinta si literatura latina in Roma antica

/n geneza culturii romane rolul principal lau ucat etruscii prin intermediul lor romanii au $acut cunostinta cumitologia greaca preluind ciar unele divinitati grecesti dupa caracter religia romana a $ost vasta.&ilivizatia romilor consolideaza comunitatea si cultele romane se ;azeaza! pe /n$luenta religiei grecestisupra celui roman si a contri;uit la dezvoltarea unui cultriguros prin identi$icarea a zeilor a;stractii pe caleromanii iau intrucipat prin anumite nume. =na din cele mai imp zeitatie a $ost zeul /anus. =nciulintrucipat Qu 2 $ete

Romanii isi aparau trecutul sau glorios demonstrind $orta si puterea a supra viitorului deoarece ei auincadrat in morale sau imperiu zeci de popoare si state ./n pantionul roman erau inclusi zeitati straine prinaceasta se eAplica puterea romana.u; in$luenta religiei grecesti. Romanii au $acut cunostinta cu $ilozo$iagreaca mani$estind si un mare interes $ata de religie. &a miloc de conducere a poporului pe teritoriul romei

sunt raspindite orientele iar aristocratia umana su; mina cu religii o$iciale deoarece ea a adus la scim;ul decredinta prin raspindirea a ideii despre viata si $ericirea a acestui Qult a capatata in roma antica..'aselesarace si poporul eAploatat din cauza ugului aspru din cauza aparitiei lui 'essia al unui iYmintuitor ceaduce $ericirea si pedepseste pe asupritori.&u proclamare romica ca imperiu /mpartii consolideaza putereamonarica prin aceasta ei incepeau sa acepte veQiile religii asimilare de la popoarele straine Ei au acceptatsi cultul zeilor salvatori.

2*. 8rasaturile speci&ice ale artei romane

$rta romană se dezvoltă pe teritoriul /mperiului Roman. Este o eApresie a societă ii romane# a puteriițstatului# avnd ca scop principal propaganda n $avoarea politicii o$iciale. e asemenea# arta eAprimă iș

pasiunea romanilor pentru ornament# gustul lor pentru $astuos# dorin a de a) i n$rumuse a locuin ele#ț ș ț ț palatele# templele i locurile pu;lice.ș 0a nceput# arta romană este dominată dein$luen eț etrusce iș grece tiș Bnct unii o consideră ciar o copie a acestor arteC# ca apoi să devină o artăoriginală# cu trăsături speci$ice# care a supravie uit de)a lungul istoriei# eAercitnd in$luen e asupraț ț

perioadelor ulterioare BRena tereaș # neoclasicismulC.

"vnd un caracter statal# este o artă unitară# ;azată pe talentul organizatoric# spiritul utilitar i sim ul practicș țal romanilor. e la Roma pornesc principiile# solu iile# noută ile# pentru a se eAtinde apoi n toateț ț

provinciile.

"ritectura este dominată de construc ii masive i severe! catedrale# mănăstiri# castele# $orti$ica ii# realizateț ș țmai ales din piatră# cu ziduri groase# turnuri nalte i $erestre nguste.ș

:rincipalele caracteristici ale acestor construc ii sunt ;olta n semicerc i $orma de arc n plin centru aț ș pu inelor descideri practicate n ziduri! $erestre# portaluri i arcade.ț ș

>isericile cu planul n $ormă de cruce sunt greoaie# cu ;ol i# cupole i coloane rotunde. &atedralele cople escț ș ș prin monumentalitate i măre ie B$iecare clădire dinș ț :isa ) domul# ;aptisierul i clopotni a ) are o $ormăș țconstructivă simplă# iar supra$a a este mpodo;ită cu coloane din marmură al;ăC. &ele mai renumitețcatedrale sunt cele din :oitiers iș "rles BFran aț C i dinș \arms BGermaniaC.

:e locurile nalte# greu accesi;ile s)au construit castele $orti$icate.

intre popoarele care locuiau in sec.uni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etruscihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neoclasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitecturahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poitiershttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Warms&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Warms&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Warms&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Germaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Etruscihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia_antic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Neoclasicismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arhitecturahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Pisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poitiershttp://ro.wikipedia.org/wiki/Arleshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Warms&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Germania


16/41

constructori# au ridicat palate si temple solide# ;ine proportionate# impodo;ite cu statuete de pamant ars#sculpturi in ;ronz si picturi in culori luminoase. Ei au introdus pentru prima data ;olta in aritectura.arco$agele erau impodo;ite cu portretele celor decedati B6arco$agul din &erveteri7)lut arsC. intresculpturi se remarca! 60upoaica de pe capitoliu7) ;ronz# 6"polo din


17/41

alucinogene cum ar $i ciuperci $ermecate sau diverse plante apoi se im;atau in onoarea zeului lorsuprem#pe care il numeau a;azius si care nu era decat un ionMsosluat de la greci#iu;itor de vin.Regele geto)dacilor#$iind stapan doar asupra trupurilor supusilor sai nu are putere asupra su$leteloroamenilor#doar 'arele :reot avand aceasta atri;utie#insusi reprezentantul suprem al puterii sacerdotale $iindde esenta divina.:uterea politico)militara si cea sacerdotala nu se amesteca.Odata la patru ani#sau cateodata la cinci#natiunea geto)daca adduce zeului suprem o ert$a umana#constand

intr)un ;aiat ales dintre cei mai vitei si curati dintre geto)daci."cesta va $i aruncat de catre preoti in trei lanci in$ipte in pamant#cu var$urile spre &er#$iind nevoie ca tanarulsa moara in$ipt in cele trei lanci."cest ritual se $ace in var$ul muntelui cel s$ant ogaion#ogaionon.aca tanarul ert$it intru cinstea zeului nu moare repede#si $ara sa atinga pamantul#este semn rau iar acestritual se repeta pana cand va $i implinit cum se cuvine.u$letul tanarului#odata eli;erat din temnita trupeasca# sangele de$unctului atingand solul#spiritual acestuiava merge catre &er#spre JalmoAis si apoi dacii vor $i ;ucurosi ca sunt legati din nou de Jeu prin acest rituals$ant.piritul celui mort in acest ritual se inalta catre &er pe un pod de curcu;eu#ca la germanici#cand su$letul

raz;oinic al unui


18/41

O altă sursă privind lim;a dacilor se regăse te nș 0ristele i nș &crisorile din Pont ale poetului roman eAilatla 8omis# :u;lius Ovidius 9aso# care ini ial mărturise te că nu n elege lim;a vor;ită de ge i i că ge ii# la rndul lor#ț ș ț ț ș țrd proste te la auzul poemelor recitate de Ovidiu. :oetul# nsă# a$irmă ulterior că a nvă at lim;a ge ilor i că a i scrisș ț ț ș șun volum n lim;a acestora# n al %)lea an de eAil.

31.:o iune de evul mediu.eriodizareaț

Evul 'ediu desemnează o epocă istorică# cuprinsă ntre "nticitatea trzie iș Rena tereș # aproAimativ de la -- e.n. pnă la 1-- e.n. 8radi ional# nț Europa# Evul 'ediu cuprinde perioada dintre căderea /mperiului Roman de"pus B4(%C i# cucerireaș &onstantinopolului B143C# sau eAplorarea "mericii de către &risto$or&olum; B14,2C.9o iunea 6Evul 'ediu7 derivă din lim;a latină B'E/izantin. /nceputul evului mediu sa marcat cuanul 4(% cind comandantul mercenarilor germani sa declarant regale Romei#a durat evul mediu pina la revolutia

;urgeza Bsec 1(C

avantii au divizat evul mediu in 3 etape!

1.Etapa timpurieBsec )1-C

2.Etapa clasica medievalaBsec 11)1C

3.Etapa tirzieBsec 1)1(C

32.(ultura europeana medievală ca sinteză a culturii antice i cre tineș ș

&ultura medieval sa constituit in timp indelungat#unde se a$la centrul civilizatiei Romane#si care na disparut dupadisparitia imperiului Roman#ea a pastrat relatiile#institutiile si cultura cu caracter latin.0im;a o$iciala era latina.toatedocumentele ;ar;are erau redate in latina#au $olosit literature latina si in cele ( arte#care se ;aza pe cele 2sisteme!primar si superior.Operele lui &icero si 5oracio#ale lui "ristotel si :laton au $ost studiate in scolilemedieval."scentismul a devenit invatamintul de ;aza a ;isericii./nsta;ilitatea din societate#raz;oaiele religioase

pregatite si insotite de ;iserica# acumularea ;ogatiilor de manastire si instituriile religioase au dus la aparitia uneimiscari IEREJ/"#adeptii acestei miscari se pronuntau pentru re$ormele social)economice in cadrul orinduirii$eudale.EREJ/" sa divizat in 2 parti!Erezia >urgeza si Erezia :le;eica.

&ultura evului mediu a contri;uit la o sinteza compleAa dintre traditiile antice si ;ar;are#la cristalizarea vietiispiritual aa societatii vest)europene.

33.8a7loul conceptual si stiinta evului mediu.;alori artistice8a;loul conceptual medieval a $ost $ormat pe ;aza crestinismului#el a constatat dualismul lumii#separareacorpului si su$letului#constituind un nou sMstem $iloso$ic &O0"8/&"."deptii scolasticii ;azindu)se peconceptul mistico)$iloso$ic#au incercat sa eAplice pro;lema omului#dar pe ;aza dogmelor crestine.

colasticii au studiat astronomia#metrologia#optica#au contri;uit la dezvoltarea tenicii#sau descoperitoglinzile s$erice si cele para;olice#este prelucrata ateoria magnetismului#Europenii au acceptat ci$releindiene#raspindite de ara;i in Europa.Este studiata eroziunea solului#cutremurile de pamint#cimia#sadescoperit alcoolul#

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiului_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiului_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristofor_Columbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristofor_Columbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_latinitas&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/306http://ro.wikipedia.org/wiki/337http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/768http://ro.wikipedia.org/wiki/814http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_timpuriuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inchizi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inchizi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inchizi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vr%C4%83jitoarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ereziehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ereziehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obscurantism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_(religie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1453http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantinhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Tomishttps://ro.wikipedia.org/wiki/Publius_Ovidius_Nasohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Antichitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99terehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiului_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiului_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristofor_Columbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cristofor_Columbhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rena%C8%99tereahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Media_latinitas&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/306http://ro.wikipedia.org/wiki/337http://ro.wikipedia.org/wiki/Carol_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/768http://ro.wikipedia.org/wiki/814http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVIIIhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Evul_Mediu_timpuriuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Inchizi%C8%9Biehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vr%C4%83jitoarehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ereziehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obscurantism&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Iad_(religie)http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XIXhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Roman_de_Apushttp://ro.wikipedia.org/wiki/476http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantinopolhttp://ro.wikipedia.org/wiki/1453http://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Bizantin


19/41

34.(onstituirea (onstantinopolului i etapele istorice ale dezvoltarii ale dezvoltarii civilizatiei iș șculturii 7izantine.

Ora ul a $ost $ondat ini ial ca o colonie greacă su; numele de ș ț 1i2anț # n secolul ( .5r. "cesta a luat numelede 3onstantinoupolis B6ora ul lui &onstantin7#ș !onstantinopol C# după ce mpăratul roman &onstantin / ascim;at capitala imperiului de la cea istorică# Roma# la >izan n anul 33- d.5r. i a desemnat noua capitalăț ș

oa 4oma sau 69oua Romă7. enumirea modernă a ora ului dată de turci#ș Istan*ul # provine de la $razagreacă eis tin polin care nseamnă 6n ora 7. "ceastă denumire s)a $olosit nș lim;a turcă mpreună cu

3ostantiniyye# o adaptare mai $ormală a originalului !onstantinopol . )a numit &onstantinopol pnă nsecolul al 2-)lea# de)a lungul perioadei eAisten ei legilorț otomane# n timp ce cea mai mare parte a lim;iloroccidentale au continuat să se re$ere la ora ca &onstantinopol pnă n secolul al 2-)lea. upă creareaș8urciei n 1,23# guvernul turc a nceput să se opună n mod o$icial utilizării denumirii de !onstantinopol nalte lim;i i a cerut ca să se $olosească un nume comuna pentru ora .Zn lim;a romnă veceș ș&onstantinopolul era denumit arigrad Ț # adică 6&etatea Zmpăratului7 sau a 6&ezarului7# cu re$erire la $aptulcă pnă n anul 143 &onstantinopolul a $ost re edin a ș ț /mperiului Roman de Răsărit. 9umele arigrad Ț a

pătruns pe $ilieră slavonă. !onstantinopol este o adaptare la $onetica lim;ii romne a cuvntului 3onstantinoupolis# care n lim;a greacă nseamnă 6&etatea lui &onstantin7. &ivilizaţia şi cultura ;izantină s)au constituit ca o 6sinteză a tuturor elementelor politice# religioase# intelectuale ale lumii antice n declin!tradiţia latină# elenism# creştinism# cultura orientală7. e)a lungul unei perioade de peste unsprezece secole#

n timp ce Occidentul trăia o epocă de dezagregare# construindu)şi apoi cu greu o nouă cultură şi civilizaţie#/mperiul >izantin şi)a creat o monarie a;solută şi o administraţie puternic centralizată# a conservat tradiţiileclasice ) cultura greacă şi dreptul roman ) cărora le)a integrat elemente orientale şi şi)a eAtins acţiuneacivilizatoare şi culturală n ţările Europei sud)estice şi răsăritene devenind n $elul acesta o componentăimportantă a culturii medievale europene n totalitatea ei şi singurul stat civilizat din Europa Evului 'ediutimpuriu.

3".(ultul imperial si sporirea rolului 7isericii 7izantine 9u pu ine au $ost lucrările care au tratat cultura ;izantină# spiritualitatea acelor vremuri# in$luen a >izan ului asupraț ț țepocii renascentiste sau impactul pe care l)a avut căderea &onstantinopolului asupra istoriei moderne. &u toateacestea# acele lucrări care au iz;utit să $acă lumină asupra evolu iei ortodoAiei n /mperiul >izantin i să o$ere detaliiț șacurate ale na terii i construc iei >isericii >izantine# dincolo de con$lictele cu Roma# acele lucrări sunt rare iș ș ț ș

pre ioase.peciali tii consideră că rolul /mperiului ;izantin n istoria europeană şi a poporului romn nu poate $iț șnegliat ciar dacă mulţi l trec cu vederea. e $apt ntreaga istorie a creştinismului# din momentul n care a devenitreligie li;eră# s)a des$ăşurat n cadrul acestui /mperiu. :rin studierea /storiei şi piritualitatăţii >izanţului putemnţelege mai ;ine cadrul şi modul n care creştinismul s)a dezvoltat# şi)a $ormulat dogmele şi normele sale de ;ază# acreat opere de cultură# artă şi aritectură# a dat viaţă unor $orme superioare de trăire spirituală şi s)a impus n viaţasocietăţii# determinndu)i cursul.5ans)Georg >ecQ i)a dedicat ntreaga carieră studiului epocii ;izantine# $iindșrecunoscut pe plan mondial ca unul dintre acei speciali ti care a n eles $enomenul >izan ului pe de)a ntregul său.ș ț ț:reocupat mai pu in de arta sau areologia ;izantină# >ecQ a pus mare pre pe teologia i ;iserica ;izantină.ț ț ș /storia>isericii OrtodoAe n /mperiul >izantin este considerată# ciar i la ora actuală# una dintre lucrările de căpăti pentrușoricine dore te să studieze >izan ul# sau să apro$undeze anumite elemente speci$ice.ecQ i)a dorit să dezvăluie mai mult dect ceea ce predecesorii săi aușreu it# ci se apleacă asupra evolu iei >isericii OrtodoAe dintr)o perspectivă eclectică# plurivalentă# reu ind să o$ereș ț ș

cititorului# specialist sau pro$an# o n elegere limpede asupra istoriei# credin elor# psiologiei sociale i politice aleț ț șacelor vremuri.

3'.nvatamintul%stiinta%literatura%arta 7izantina

0iteratura si stiintele au $ost practicate de naltii demnitari ai statului si de eruditi ai ;isericii.Zn principiu mintea ;izantinului era modelat de nvtmnt care tot n principiu era accesi;il tuturor.Zn practicat nvtmntul era limitat de plata taAelor cci scolile erau mai ales private.Znvtmntul erarezervat numai ;ietilor $etele avnd acces n scoli a;ia din sec. ?//.

e studia gramatica pe teAtele autorilor antici care tre;uiau nvtati pe din a$ara. elemente de istoriegi mitologie . operele tragedienilor antici si 5omer .

0a orele de retoric nvtau cum s compun $rumos . se nvtau de asemenea stiintele si medicina.0iteratura ) contri;utiile cele mai valoroase cunoaste o evolutie interesant aAat pe di$erite $orme de imnreligios # pe lirica religioas # pe mistic ^i pe agiogra$ie )vietile s$intilor povestite cu scop moral.0iteraturaistoric ) repezentat de :rocopius din &ezareea B 4,-)C) /storia secret #'iail :sellos) &ronogra$ii si"na &omnena.&onstantin


20/41

scris un 8ratat despre ceremonii n care descrie scene si o;iceiuri de la curte ."na &omnena B 1-*3 )113 C #$iica mpratului "leAios) a scris o capodoper a literaturii ;izantine ) "leAiada/storiogra$ia adoptgenul cronogra$ic a;andonnd ntr)o oarecare msur traditia critic a romanilor si adoptnd un punct devedere moralist î de slvire a mpratului BencomiasticC.e asemena se dezvolt povestirea de tiporiental # poemul cavaleresc de sorginte occidental Bigenis "critasC#romanul n proz # numeroase genuri

poetice.Romanos 'elodul a compus numeroase imnuri î rugciuni acompaniate de muzic î cntate ncadrul liturgiei."R8" >/J"98/9"

• corela ia cuț cre tinismul ș ! cultura i arta ;izantină au constituit instrumentul de propagandă a religieișcre tine# dar i a puterii imperiale# a autorită ii ;azileului. "rta avea rolul de a impresiona# de a năl aș ș ț țsu$letul către divinitate.

• dualism! eAista o artă o$icială ncinata ;azileului i ela;orată la curtea de laș &onstantinopole i maișeAista o componentă populară# speci$ică mediilor $ormate din călugări i oameni simpli# care eraș

promovată de mănăstiri i de coli locale. Zntre cele două direc ii eAistau in$luen e reciproce.ș ș ț ț

• tradi ionalismț ! păstrarea regulilor i canoanelor care determină sta;ilitatea artei i lipsa ei de li;ertateș ș

creativă i $antezie. &u rare eAcep ii# arti tii ;izantini sunt anonimi# conservatori# păstrători ai regulilorș ț șodata sta;ilite. Orice inova ie adoptată devine regulă# ceea ce eAplică evolu ia nceată i $ără salturi aț ț șntregii arte.

• lipsa de omogenitate i unitateș ! dincolo de un numitor comun# cum ar $i iconogra$ia i miloacele deșeAprimare n pictură# eAistă n plan local trăsături de individualizare# speci$ice di$eritelor coli i centreș șeAistente pe teritoriul imperiului.

•

3*.(aracteristica generala a civilizatiei si culturii ara7e

&eea ce numim ) nu tocmai eAact ) Scultura şi civilizaţia ara;ăS# este de $apt# n cea mai mare parte# creaţiaunor popoare ne)ara;e# dar de religie islamicăH popoare care au $ăcut parte din marele imperiu de odinioarăal ara;ilor# care au $olosit şi $olosesc ) n operele lor $iloso$ice# ştiinţi$ice şi literare ) lim;a ara;ă. "depţiireligiei islamice sunt azi n număr de aproAimativ un miliard# ) dintre care doar cam un s$ert $olosesc lim;aara;a# mulţi dintre ei avnd şi tradiţii şi o;iceiuri comuneH dar dintre aceştia din urmă adevăraţi Sara;iS# decidescendenţi ndepărtaţi ai cuceritorilor porniţi din :eninsula "ra;ia n secolul al


21/41

uQara# pentru ;i;lioteca sa ce numără peste 1--.--- deopere# pe care un personal specializat le cercetase şi le catalogase. 0a =niversitatea din &ordo;a ) oraş caren secolul al ?)lea aunsese cel mai strălucit centru al vieţii intelectuale din ntreaga lume a timpului ) predau

pro$esori şi studiau tineri veniţi şi din iria# /ran sau Egipt# precum şi din Occident# din /talia pnă n "nglia.

3,.slamul si dreptul slamic

/slamul este un cuvant ara; si inseamna a se supune# a asculta# a $i docil. in cauza ca se ;azeaza pe odeplina supunere $ata de "lla i se spune islam_Oricine poate constata ca universul in care vietuim seintemeiaza pe o randuiala# pe o ordine. EAista niste legi si interactiuni intre toate unitatile care alcatuiescacest univers. 8otul este dispus pe un plan urias# care are o organizare per$ecta si grandioasa. oarele# 0unastelele si toate celelalte corpuri ceresti sunt dispuse in univers# intr)un sistem eAtraordinar de ;ine pus la

punct. Ele actioneaza con$orm unor legi imua;ile si evolueaza in niste coordonate $ara sa cunoasca nici ceamai mica deviere de la cursul lor. :amantul se roteste in urul aAei sale si in evolutia sa in urul oareluiurmeaza# cu cea mai mare strictete# drumul presta;ilit. 8ot asa# tot ce eAista pe lume# incepand cu minusculii

electroni care sunt intr)o miscare permanenta# pana la uriasele galaAii# pururea actioneaza con$orm unor legiale lor. 'ateria# energia si viata# in totalitatea ei# isi urmeaza propriile lor legi si evolueaza# se trans$orma#traiesc si mor tot su; inraurirea acestor legi. :e scurt# universul nostru este o lume care se mentine#supunandu)se unor legi presta;ilite si $iecare component depinde de aceste legi_"ceasta lege puternica siatotcuprinzatoare# care guverneaza asupra a tot ce intra in alcatuirea acestui univers# incepand cu cele mai$ine particule si terminand cu uriasele galaAii# este legea lui "lla# creatorul si suveranul acestui univers.8oate $iintele se supun legii lui "lla si de aceea toata lumea este legata de religia islamica. :entru caislamul nu semni$ica altceva decat supunerea intregului univers vointei lui "lla. /n aceasta acceptiune asensului cuvantului islam# si oarele# si 0una# si toate celelalte corpuri ceresti sunt Dmusulmani7. "ceeasisituatie este vala;ila pentru aer# apa# temperatura# pietre# copaci si animale_:entru ca tot ce eAista in lumese supune vointei lui "lla# de aceea se poate spune ca tot ce alcatuieste acest univers este Dmusulman7.

&iar si cineva care il reneaga pe "lla sau crede in altceva decat in "lla este# prin $irea lucrurilor#musulman# atat timp cat el eAista $izic. :entru ca incepand cu stadiul em;rionar si pana la inevita;ila moartesi mai departe pana ce se trans$orma in pra$ si pul;ere# $iecare celula# $iecare organ al corpului umanurmeaza# implaca;il# drumul prevestit de vointa lui "lla. &iar si lim;a care cu stire sau $ara stire ilreneaga pe "lla sau care declara credinta $ata de alti zei# natural# este tot musulmana. &el care se incina laalti zei# in mod $iresc# este tot musulman. "cea inima care nutreste dragoste si stima# nu $ata de "lla# ci $atade alti zei# prin simturi este tot musulman. 8oate acestea se supun vointei divine. Functiile si activitatile lor sunt con$orme cu sentimentele acestei vointe divine.

"ceasta este# pe scurt# situatia omului si a universului. i acum sa analizam lucrurile dupa un alt punct devedere.

Omul# dupa eAistenta sa si dupa actiunile sale a $ost creat pe doua planuri di$erite. :rimul plan presupune caa $ost in intregime programat# determinat de catre vointa divina. in acest punct de vedere el nu are nici ceamai mica li;ertate de miscare# depinzand cu cea mai mare strasnicie de aceasta vointa. i in nici un $el nu o

poate evita. "semenea celorlalte $iinte# si el este in intregime su; imperiul legilor naturii si este o;ligat sa sesupuna acestor legi. ar# concomitent cu acest plan# mai eAista si planul omului# alt$el spus# domeniulactiunilor omului. Omul este inzestrat cu minte si udecata. El poseda capacitatea de rationament si udecata#de alegere si re$uz# de asimilare si negare. Este li;er sa)si aleaga modul de viata care ii convine. :oate saai;a convingeri pe care le crede potrivite pentru sine# poate sa accepte un mod de viata care ii convine si

poate sa)si adapteze eAistenta dupa o ideologie care o considera nimerita. :oate sa dispuna de principiiledupa care va actiona sau poate adopta unele principii ela;orate de catre altii. Omul este inzestrat cu o vointali;era si el poate sa aleaga li;er directia in care sa actioneze. /n opozitie cu alte $iinte# pe acest plan secund#el a $ost inzestrat cu li;ertatea in gandire# alegere si actiune.

"mandoua aceste planuri $ormeaza o unitate in diversitate# in opozitie cu altele.


22/41

&on$orm primului plan# omul# aidoma altor $iinte este musulman# inca din nastere# este supus vointei lui"lla# pentru ca asa ii este predestinat# in timp ce pe planul secund eAista li;ertatea de a accepta sau de anega calitatea de musulman. /n directia aceasta i se recunoaste li;ertatea de alegere. Oamenii se impart indoua grupuri. upa $elul cum se $olosesc de aceasta li;ertate de alegere# in credinciosi musulmani si innemusulmani BchiafiriC. Este un musulman adevarat acela care il recunoaste pe &reatorul sau# care il acceptadrept udecator suprem# care se supune sincer# corect si cinstit vointei si poruncilor 0ui si care in viata

personala si sociala se conduce dupa principii unanim recunoscute. O data cu alegerea li;era a caii supuneriiconstiente $ata de"lla# el de $apt va atinge maturitatea in islam.

Omul este sla; nu ca urmare a pacatului originar# ci pentru ca este doar o $apturaH el se gaseste acum intr)olume resacralizata prin revelatia acordata de umnezeu ultimului sau :ro$et. Orice act I $iziologic# psiic#social# istoric I# prin simplu $apt ca este savarsit prin gratia lui umnezeu# se a$la su; urisdictia lui. 9imicnu este li;er in lume# in a$ara lui umnezeu. oar "lla este atotmilostiv si :ro$etul lui a revelat o religiemult mai simpla decat cele doua monoteisme precedente. /slamul nu constituie o ;iserica si el nu are unsacerdotiu. &ultul poate $i savarsit de oricineH nu este nici macar necesar sa $ie practicat intr)un sanctuar.


23/41

$ie de utilitate pu;lica# administrata de cadiu# I si ale carei venituri ramaneau# pentru un timp# unor mem;riai $amiliei $ondatorului_i tranzactiile comerciale erau $oarte riguros reglementate# caci prescriptiilereligioase islamice impuneau o corectitudine desavarsita. "st$el# in actul de vanzare)cumparare tre;uiauspeci$icate# clar si eAact# natura si starea o;iectului vandut. 0egea islamica nu intervenea direct in viataeconomica# in sta;ilirea sau in controlul preturilor# I dar interzicea acapararea mar$urilor in scop de specula.

3/.iteratura%stiinta si arta ara7a#

:rimele lucrări literare ara;e datează din secolul al


24/41

superior a creatiei n domeniul literelor si artei prin redescoperirea si imitarea creatiilor culturii clasice anticegrecesti si romane. "ceasta conceptie traditionala a $ost contestata nsa n istoriogra$ia secolului ??. =n altistoric $rancez# ean ealumont# ntr)o lucrare de sinteza intitulata S0a civilisation de la RennaissanceSB:aris# 1,%(C opteaza pentru parasirea ideii de Sepoca ntunecataS a Evului mediu# aratnd ca renvierealiterelor si artelor anticitatii dupa veacuri de o;scuritate intelectuala a $ost la vremea sa un slogan)mani$estal generatiei tinere convinsa ca ea este purtatoare de nnoiri $undamentale si a spiritului de regenerare. Eransa si o pro;a de inustitie pentru ca nu tinea seama si respingea ca ;ar;are realizarile aritecturii romane sigotice# su;tilitatile gndirii scolastice# vigoarea scolii $lamande timpurii cu radacini populare si altele.&reativitatea unei epoci poate $i criticata dar niciodata negata total.Optica de mai sus ignora totodata avntul ce a cuprins n secolele ?


25/41

educatiei omului."cest nou model de educatie venea n spriinul ;urgeziei# n scopul de a $i ntarita pozitia socialacare se dorea sa $ie do;ndita."st$el# $iguri marcante ale umanismului precum Erasmus din Roterdam# 8omas 'orus#Francois Ra;elais si multi altii au criticat sistemul traditional de educatie ;azat pe eAercitii de memorie si pe pedepsecorporale. Ei propuneau o educatie care sa $ie ;azata pe stimularea curiozitatii celui care doreste sa nvete si pencrederea capacitatii acestuia de a rezolva di$erite pro;leme.istemul de educatie propus de umanisti nu a $ost oconstructie a;stracta $ara nici un raport cu viata practica. El a $ost inspirat de lupta pentru o eAistenta li;era a acesteinoi clase sociale# care considera institutiile statului incompati;ile cu idealul de viata ascetica a >isericii# cu tirania sitrndavia no;ililor. "st$el# criteriul de valoare propus de acest nou model nu este nasterea ci meritul do;ndit prin

$aptele realizate de)a lungul vremii.

44.;alorile artistice ale epocii renasterii

'asaccio B14-1)142*C# cu motivele sale naturaliste i aplicarea perspectivei n desen# este socotit descizătorul deșdrum n pictura din perioada timpurie a Rena terii. &iclul deș $resce n S&appella >rancacciS din ;iserica "&anta $ariadelle !armine" din Floren aț impresionează prin individualitatea i plasticitatea noului stil.ș

iȘ :aolo =ccello B13,()14(C ) "1attaglia di &an 4omano" # "Il !ondottiere


26/41

continuerò %&'oi dăinui() *n martie 15+ Leonardo a început să lucreze cele#rul portret cunoscut su# numelede -ioconda sau Mona Lisa. Leonardo era foarte ata at de acest ta#lou, purtândul mereu cu sine. /ictorul i istoriculș șde artă Lomazzo scrie că 0Leonardo nu la terminat pentru că nu tia niciodată dacă nu mai avea ceva de spus...șmereu se întorcea să lucreze la el, niciodată nu i se părea că la terminat0. răsăturile fine ale femeii reprezentateredau o mo#ilitate permanentă, o curere neîntreruptă a stărilor suflete ti de o mare diversitate, cu un zâm#etșmisterios care oricând te a tep i să se accentueze, să se atenueze sau poate chiar să dispară. e spune căș țLeonardo, pentru a între ine în timpul lucrului fuitivul zâm#et al modelului, punea să i se cânte o muzică de oțdeose#ită suavitate. *n octom#rie 15+, enioria 3loren ei îl însărcinează pe Leonardo să picteze, pe peretele săliițalone dei inuecento al /alazzo 'ecchio , "Bătălia de la Anghiari" %6attalia di Anhiari). 7a tre#uia să redea

desfă urarea luptei date la 28 iunie 1441, printro în irare a episoadelor principale i anume, comandantul milanez cuș ș șcălăre ii săi înaintea #ătăliei, preătirile florentinilor, apoi diferitele faze ale luptei încoronate prin victoriațflorentinilor.Leonardo da 'inci a fost una dintre cele mai remarcante personalitati ai sec 15.7l a lasat in urma sa nudoar o imensa avere ci si multe tainne si mistere care sunt studiate si pina in prezent

46.Creatia artistic a lui Michelangelo.

Michelangelo Buonarroti,nascut in 1495 a fost, alături de Leonardo da 'inci, cel mai important artist în perioada devârf a Rena teriiș italiene. -eniul său universal este deopotrivă olindit de pictură, desen, sculptură iș arhitectură. A

scris i poezii, în special în enulș sonetului iș madrialului.. /ână a i câ tia renumele de pictor remarca#il,ș ș:ichelanelo do#ândise de;a loria sa ca sculptor. presia, dea lunul lunii saleș șvie ii, întro serie de compozi ii lirice i în multe scrisori adresate familiei i prietenilor. 3ără a fi un literat prin defini ie iț ț ș ș ț șfără a avea inten ia de a i pu#lica poeziile, 6ounarroti a lăsat în urmă multe compozi ii în verusri inspirate deț ș ț/etratca, a a cum o cereau uzan ele vremii.:ichelanelo a fost cel ce a cuprins pictura,arhitectura si literatura.A fostș țun om de o mare raritate care ca si da 'inci a lasat multe intre#ari in operele sale.

47.Caracteristica generala a culturii romanesti medievale.

ultura si civilizatia romaneasca medieval sau constituit su# influenta civilizatiei orientale si europene./rocesul decristalizare a inceput in sec ??' cind a luat nastere poorul in spatial carpatodunarean.7l a mostenit de la etodaci

valorile materiale si spirituale fiind influentat de reliia crestina./rocesul de constituire a culturii a derulat in conditiicomplicate deoarece a coincis cu marea miratie a popoarelor in sec ???@?' cind populatia sedentara tre#uia sasi

apere teritoriile sale,conservindusi lim#a si traditiile.atre sec @?'@' pe timp putin a fost inlaturata invaziastraina.Relatiile strinse dintre cele state romanesti au favorizat dezvoltarea economica,culturala,artistica si laformarea culturii nationale.u# influenta iluminismului 7uropean cultura nationala medieval sia atins apoeulinfluentat de multi reprezentanti din 3ranta,/olonia,care siau asit adaostul in arile Romane,indeose#i:oldova.Astfel schim#ul de valori a contri#uit la patrunderea ideilor proresiste in spatial carpatodunarean,favorizind

dezvoltarea culturii medievale.

48.Biserica “leaganul culturii medieval” romanesti.Invatamintul.


27/41

/e timpul lui '.Lupu in := sa facut incercarea de a crea invatamintl superior.?n 1D4+ la ?asi a fost infiintata Academialavorecolatina.A fost infiintata Academia sf. ava,unde a activat Eomintos,fost rector al Academiei dinonstantinopol.=in cauza lipsei de carte a aparut un fenomen important care a determinat evolutia societatii sispiritualitatii romanesti./rimele tipporafii apar in sec @' in /olonia.'.Lupu a ;ucat un rol important in dezvoltareatiporafiei.unt tiparite carti in latina,reaca si slavona./entru := cea mai importanta opera tiparita a fost Fecus sineamt( de mitropolitul 'arlam.Au fost aduse lucrari scrise din /aris,-ermania si lucrarile dG;H concentrate in

#i#lioteca,devine treptat adevarate centre ale invatamintului.

49.Creatia populara orala romaneasca in perioada medievala.

reatia orala sia asit o adevarata dezvoltare in folclorul ce e>prima indurile si sperantele,nazuintele oamenilor indiverse perioade.?n doinele,#aladele,leendele #atrinesti se reflecta lupta poporului pentru aparareaindependentei.u instaurarea ;uului strain se olindeste faptele eroice,fiind cel mai proslavit tefan cev :are.reatia

populara fiind un e>ponent al intereselor poporului din punct de vedere social na fost omoen deoarece parallel cuenul popular intilnim creatii compuse din clasa dominanta actiunile carora au loc la curtea domneasca,proslaviteroismul #oierilor si feudalilor.

50.Cronologia slavo-romana.iparul si rolul lui in de!voltarea culturii romanesti medievale.

reatia populara fiind un e>ponent al intereselor poporului din punct de vedere social na fost omoen deoarece

parallel cu enul popular intilnim creatii compuse din clasa dominanta actiunile carora au loc la curteadomneasca,proslavit eroismul #oierilor si feudalilor.A aparut Fletopisetul Anonim al :oldovei( si FLetopisetul de la/utna(.=easemenea au aparut cronici$1)ronica lui :acarieC2)ronica lui AzarieC)ronica lui 7ftemie.


28/41

noua etapa in istoria dezvoltarii civilizatiei umane a fost sec @'?? care a ;ucat un rol hotaritor in procesul de trecerede la feudalism la capitalism inceputa in epoca Renasterii.Aceasta trecere sa manifestat prin dezvoltarea rapida aroductiei capitaliste,prin acumularea de caital,aparitia noilor caste,care au contri#uit la civilizarea staturiloreuropene.Raz#oaiele reliioase de la incep sec @'??,noile forme de oranizare politica a statelor au demonstrat caleitatile istorice universal sunt ireversi#ile.chim#arile manifestate in sfera politicii au contri#uit si la schim#arileculturalspirituale.a schim#at mentalitatea omului,modul lui de indire,de interpretare a realitatii.istemul capitalist

avea necesitatea sa cunoasca leile naturii,sfera intelectuala ce tre#uia sa lumineze ratiunea umana.tiinta devine o

adevarata putere care il face pe om active si puternic.'echiul sistem,cel teoloic,fiind inlocuit,a creat in mentalitateaomului unele indoieli,nesiuranta desi omul se aprecia conform noilor cerinte.7poca moderna a incercat saltransforme pe om de a fi stapin pe propriul destin e>pirat de credinta ca principal forta reformatoare a istoriei esteratiunea umana.

5*.+oua paradigma a culturii in sec ()II.

#etasarea stiintei de teologie si inceputul revolutiei stiinti%ice.ec 19 a insemnat un nou pas in dezv.stiintei.istemului vechi,cel reliios,scolast, este inlocuit de noul sistem verificativ,pee #aza investiatiilor matematicea e>perimentelor.e produce despartirea stiintei de credinta.tiinta capata orientare practica.Are drept scopmaterializarea vietii,iluminarea ratiunii,dezvoltarea societatii.?n noile conditii sau inreistrat succese inmatematica,mecanica,stiintele natural,medicina,eorafie si zooloie./erioada data studia presiunea atmosferica decatre oricelli,inventind si termometrul din mercur.avantul Bocvei pentru prima data a studiat sistemul circulatiei

sanvine la om,dovedind ca circulatia sanvina trece prin cele 2 camere ale inimii,durata de circulatie este 2+25sec. pers remarca#ila este ?.BeJton,seful catedrei de matematica si mecanica din am#ride,este primul autor allo#ului.7l a descoperit leea ravitatiei universale,desi se spune ca a incheiat si prima etapa a revolutiei stiintifice,cucare nu sunt de accord multi savanti.Alt savant enlez K. Loce,participant al revolutiei #urheze enleze.7l arataoamenilor ca drepturile lui sunt formulate in teze actuale in prezent$interitateaCacceptarea dreptului omului larevolta si rascoalaCepararea puterilor in stat.

54.)alorile artistice din sec ()II .

ec 19 a intrat in istorie ca sec eniilor./e lina marele descoperiri stiintifice a aparut o pliada de reprezentantiaiculturii artistice care dupa intelienta sa au intercut cei mai mari iscusiti savant ai lumii.Raz#oiul de + ani 1D1I1D4Ia saracit 7uropa,epidemiile,ciuma,foamea aminteau omului despre scurta sa rezenta pe pamint.=in aceasta cauzaomul a inceut sa aprecieze placerea si deliciul,viata frumoasa.tilul artistic aparut in rezultatul dat,a fost 6aroc.7l seprezinta su# forma ciudata prezentat prin pietricele mici de forme si culoare diverse./rimii autori au fost artistii

3ontana si /orta.are au demonstrate frumusetea arhitecturii acestui stil prezent in #iserici catolice din Roma si'enetia.Alt current este FLA??:im). ?luminismul este o replică la adresa #arocului, în încercarea de a înlătura domele reliioase i de așpropaa luminarea maselor pe #aza e>perien ei proprii.ț ?luminismul a pretins eli#erarea fiin ei umane de su# tutela sațautoindusă. 0utela este incapacitatea fiin ei umane de a i folosi a#ilită ile conitive în lipsa instruc iunilor de la o altăț ș ț ț

persoană. Această tutelă este autoindusă atunci când cauza sa nu rezidă în a#sen a ra iunii, ci în a#sen a hotărârii iț ț ț șa cura;ului de a lua hotărâri fără instruc iuni de la o altă persoană0.ț Sa$ere aude& 0Ave i cura;ul de a vă folosi propriulțsim al ra iuniiM0 N acesta este mottoul ?luminismului %ț ț ?mmanuel Oant).

http://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kanthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Barochttp://ro.wikipedia.org/wiki/Immanuel_Kant


29/41

5,.articularitatile Iluminismului in statele europene.

A a$arut in secolul '( in nglia constituindu)se intr)o miscare de idei care se o$unea ideologiei de ti$ eudal. *venimentul care

marchea%a ince$utul acestui curent este revolutia +urghe%a din Anglia,'-/. 0Actul de nastere1 al iluminsmului $oate i considerat

votarea de catre $arlamentul engle% a 0 Declaratie Dre$turilor 2mului1.e $lan social3 iluminismului ii cores$unde cristali%area

+urghe%iei3 clasa care gaseste in ideile iluminste o e4$rimare a $ro$riei ilo%oii.A$aritia iluminismului este sinteti%ata de

dinamismul si s$iritul revolutionar al +urghe%iei. Su+ ra$ort ideologic acest curent se cristali%ea%a in Franta in secolul ' iind

marcat de a$aritia unei mari o$ere colective ,'( volume si '' volume de $lanse/)*nciclo$edia 3 alcatuita su+ coordonarea lui 5ean5a6ues 7ousseau. *nciclo$edia sinteti%ea%a toate cunostintele umane acumulate din cele mai vachi tim$uri $ana in acl moment .

In e$oca a anut un ecou rasunator $unand la dis$o%itie un im$orant intrument de cunoastere si de%voltand $u+licului s$iritul critic

si gustul $entru stiinta. De aici iluminismul s)a ras$andit intoate tarile *uro$ei im+racand orme s$eciice iecaruia.

57.Cultura artistica in epoca Iluminismului.

Au e>istat multe i diverse curente de ândire, însă numai o serie de idei pot fi caracterizate drept pătrunzătoare iș șdominante. a#ordare ra ională i tiin ifică a aspectelor reliioase %conform vechii teorii i diveren e pe temaț ș ș ț ș țadevărului du#lu), a pro#lemelor de ordin social, politic i economic a promovat o viziune seculară asupra lumii i oș șorientare enerală către prores i perfec ionare. 7nciclopedia0 luiș ț =enis =iderot reprezintă chintesen a spirituluiț?luminismului, sau al 7pocii Ra iunii, după cum i sa mai spus. Având centrul la /aris, mi carea a do#ândit un caracterț șinterna ional prin faptul că sa răspândit în saloane cosmopolite. ei mai reprezentativi promotori ai ?luminismului sauțaflat în 3ran aț $ #aronul de :ontesuieu, 'oltaire i contele de 6uffon, #aronul urot i al i fiziocra i,ș ș ț ț KeanKacuesRousseau, care a avut o influen ă foarte mare asupra romantismului. *nț -ermania, universită ile au devenit centre aleț?luminismului %AuflPrun). -. 7. Lessin a lansat o reliie naturală a moralită ii, iar ț Kohann -ottfried von Eerder aela#orat o filosofie a na ionalismului cultural care se #aza pe înrudirea culturală, de sâne i de lim#ă. ?mportan aț ș țprimordială a individului, decurând din incapacitatea omului de a i folosi a#ilită ile conitive în lipsa instruc iunilorș ț țunei alte persoane, a format #aza eticii lui ?mmanuel Oant. /rintre reprezentan ii italieni ai epocii, se numărăț esare6eccaria, 3rancesco :ario /aano iș -iam#attista 'ico.

5/.rasaturile culturii romanesti din epoca moderna.

ultura romaneasca a statelor romanesti este determinate de schim#ari politice,socialeconomice,care sau produs lainceputul sec 18.?n perioada domniei recilor fanarioti in := si :untenia sa dezvoltat cultura reaca.=in aceastacauza in sec 18 sa adincit lupta pentru aparatorii culturii recesti si cei ce se pronuntau pentru dezvoltarea culturiinationale./e ? plan era pusa pro#lema ideii nationale care sa dezvoltat su# influenta iluminismului sis coli din

Ardeal,adeptii carora se pronunta contra ;uului strain pentru o#tinerea independentei si dezvoltarea culturiinationale.ontrat politicii promovate de domnitorii fanarioti in principatele Romanesti se activeaza lupta politica sisociala si contra propriilor e>plotatori deoarece situatia din sec @?@ devine un imold pentru realizarea reformelordemocratice in cadrul statului unificat,dar era necesara unirea poporului in #aza ideii nationale.

59.Invatamintul$stiinta si literature romaneasca in epoca moderna.

?n 1I4I su# influenta revolutiilor #urheze din 7uropa,sa inceput si revolutiile din tarile Romanesti.=rapelul lor laridicat :=,prelucrind proramul revolutiei si sarcina principal era unificarea teritoriului dar calea spre realizareaacestei idei era foarte rea.e opuneau marele puteri,indeose#i ?mperiul toman si Rus care aveau scopurile sale intarile Romane.?n conditii favora#ile se afla invatamintul mediu si superior,deoarece la sf anilor 5+ ai sec @?@nde;afunctionau unele liceii in marele orase,dar in rezultatul unirii :unteniei si :oldovei sunt deschise si primeleuniversitati.


30/41

?n mai 1I12 teritoriul := intre /rut si Bistru este ane>at de Rusia tarista.=in 1I1 teritoriul ane>at este numit6asara#ia.=in 1I91 dupa statutul sau 6asara#ia devine -u#ernie Rusa.arismul Rus ane>ind teritoriul strain ainceput politica de rusificare,colonizare,in determentul ideii nationale./rin diferite cai in 6asara#ia patrundeaupu#licatii romanesti.?n mersul raz#oiului rusoturc %1I+D1I12) 6.6odoni conducea 6iserica din := si :untenia.7l adesfasurat o lara activitate pentru pastrarea traditiilor in invatamint,institutiile cultural.=upa ane>area6asara#iei,6odoni,cu un rup de #oieri proresisti printro scrisoare adresapa arului Rus,cer resta#ilirea hotarelor

:= dar nu a fost sa fie.7l deschide Feminarul eoloic( la hisinau,cu lim#a romana,reaca si rusa.7l contri#uie la

deschiderea scolilor primare,a citorva licee in hisinau.Rusificarea 6asara#iei a adus ca toate institutiile sa devinaspri;inul tarismului prin promovarea valorilor cultural straine.?n asa fel la inceputul sec @@,6asara#ia este un tinut cuoameni necarturari.3unctionariistraini.arti in lim#a nationala nu mai erau.aau pastrat numai in #i#liotecaFseminarului teoloic( oranizata de 6odoni.

60) (ultura asara7iei su7 dominaţia Rusiei ţariste.

%titudinea tolerantă a ?arismului fa?ă de popula?ia autotonă din ?inuturma să creeze o imagine atractivă &mperiului us$ :egea specială,numită 'egulamentul privind instituirea administra?iei provizorii a

@asarabiei', acorda acestei provincii o anumită autonomie$ 5opula?ieiautotone i se garanta dreptul să utilizeze legisla?ia locală, adică cea #nvigoare #n Aara 3oldovei, să-Bi conserve obiceiurile Bi tradi?iile na?ionale,precum Bi vecea #mpăr?ire administrativă$ :imba română urma să eutilizată #n continuare #n organele administrative, *udiciare, #n ociereaserviciului divin Bi #n scoală, %celeaBi drepturi au fost acordate Bi limbiiruse, ceea ce a permis ulterior autorită?ilor ?ariste să limiteze #n modfraudulos arealul de folosire a limbii române #n via?a publică a@asarabiei$0onform acestui regulament, Beful administra?iei locale era

guvernatorul civil al @asarabiei$ 5rimul Bi unicul guvernator civil al acesteiprovincii a fost 7carlat 7turdza - a fost eliberat din func?ia de guvernatorcivil al @asara-CDei$ ea ind preluată de general-maiorul &$ Earting$ %cesta,ignorând stipula?iile egulamentului referitoare la conservarea legisla?iei Biobiceiurilor locale, accelerează procesele de transformare a @asarabiei #ntr-o obiBnuită gubernie rusească$%re loc substituirea func?ionarilor moldovenicu cei de origine rusă$ :eg*74:$ locală Bi limba română sunt ignorate totmai frecvent$ :a indica?ia lui &$ EartiFF2 fusese elaborat un nou regulament,care urmărea licidarea autonomiei @asarabiei s impunerea unui statut de

gubernie rusească$


31/41

@asarabiei $>oul '%Bezământ' extindea ac?iunea directă a legisla?ieiruseBti asupra @asarabie Bi limita, #n mod evident, sfera de ac?iune alegisla?iei locale$ ribunalele au fost reor ganizate după calapodul rusesc,

#n func?iile de *udecători sunt numi?i tot mai frecven ruBi, care acordaupreferin?ă codului civil rus$

6+) articularităţile dezvoltării culturii 6n sec. al =l=+lea.

Secolul I este o perioadă din istoria omenirii caracterizată prin importantefenomene politice, ideoloice și culturale. *n timp ce portuhezii, spaniolii și ?mperiuRoman se pră#ușeau, ?mperiul 6ritanic, cel -erman și America au cunoscut odezvoltare rapidă. onflictele militare au răvășit 7uropa, dar au și încura;atcercetarea științifică și e>plorarea.ecolul al 18lea a dat naștere științei caprofesie. ermenul 0om de știință0 a fost inventat în 1I de către Qilliam QheJell./rintre ideile cel mai influente din acest secol au fost cele ale lui harles =arJin,care în 1I58 a pu#licat cartea riinea speciilor , ce a introdus ideea de evoluție prin

selecție naturală. Louis /asteur a conceput primul vaccin împotriva ra#iei, și a făcut,de asemenea, multe descoperiri în domeniul chimiei, inclusiv asimetria decristale./e frontul literar, noul secol este deschis de romantism, o mișcare care sarăspândit în 7uropa ca reacție araționalismului din secolul al 1Ilea și se dezvoltă,mai mult sau mai puțin, dea lunul liniilor revoluției industriale, cu tendința de areacționa împotriva schim#ărilor dramatice asupra naturii cauzate de motorul cua#uri și de calea ferată. Literatura a prosperat în secolul al 18lea. ndirea &iloso&ică% ştiinţa şi medicina 6n epoca modernă.n cultura sec. al ?/?)lea ştiinţei i aparţine un loc de $runte# n viaţa spirituală aţărilor industrial dezvoltate creşte ;rusc rolul ideilor ştiinţi$ice şi al concepţiilordespre natură# societate şi despre om. poreşte prestigiul cunoştinţelor ştiinţi$ice#interesul $aţă de ele din partea di$eritelor pături ale societăţii# $apt ce conduce la

progres n sistemul nvăţămntului# nrădăcinarea conştiinţei ştiinţi$ice n gndireaoamenilor.escoperirile ştiinţi$ice ale sec. al ?/?)lea au scimat din rădăcinăconcepţiile despre structura materiei# spaţiu# timp# mişcare# dezvoltare a naturii# loculomului n lume. e ruinau ideile veci# ştiinţa su;mina ;azele $anteziilor religioase.&a eAemplu poate $i adus răspunsul astronomului $rancez 0aplace la ntre;area lui

9apoleon unde este locul lui umnezeu n sistemul său! DEu n)am nevoie de aceastăipoteză7.ezvoltarea industriei necesita# n primul rnd# dezvoltarea ştiinţelornaturale att a celor aplicate# ct şi a celor $undamentale. /au amploare investigaţiilen domeniul matematicii BGaus# 0aplace# 0o;acevsQiiC# astronomiei B:. 0aplace# /.antC. e pun ;azele teoriei matematice a pro;a;ilităţii# se $ormulează ipotezaoriginii naturale a universului dintr)o ne;uloasă incandescentă# se $ac concluzii

privind pieirea inevita;ilă a istemului olar. &u autorul telescopului cu oglindă au$ost descoperite noi planete# multiple ne;ulozităţi şi aglomeraţii de stele. 8oateacestea au contri;uit la crearea concepţiei despre univers# a$lat n permanentă

trans$ormare şi dezvoltare.escoperirea n $izică a legii conservării energiei B8.5elm) golzC# a condus la deducţia cu privire la circuitul veşnic al materiei n mişcareHa principiilor termodinamice B8omson şi &lausiusC şi a concluziei despre pieireatermică a =niversului. e a$irmă ştiinţa despre electricitate B'. FaradaMC# teoria

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Britanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/William_Whewellhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Darwinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Originea_speciilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anton_Chekov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiodor_Dostoievskihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiodor_Dostoievskihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Romanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Imperiul_Britanichttp://ro.wikipedia.org/wiki/Germanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Americahttp://ro.wikipedia.org/wiki/William_Whewellhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Charles_Darwinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Originea_speciilorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteurhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Romantismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ra%C8%9Bionalismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lev_Tolstoihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Anton_Chekov&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fiodor_Dostoievskihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fiodor_Dostoievski


32/41

electromagnetică B. 'aAellC. unt importante succesele o;ţinute n domeniulcimiei B0avoisier# alton# umasC# iar descoperirea grandioasă a lui 'endeleev )ta;elul periodic ) a permis aranarea ntr)un sistem unic nu numai a elementelor deadescoperite# ci şi a celor prognozate. E interesant a menţiona $aptul că un autor activşi elev destoinic al lui 'endeleev a $ost /. &uculescu# originar din 'oldova.Orealizare importantă n dezvoltarea ;iologiei a $ost teoria evoluţionistă a lui &.

arvin. &artea sa DOriginea speciilor7 B1*,C a strnit discuţii nu numai n cercurileştiinţi$ice# ci şi n ediţiile popularizatoare# presă# lecţiile pu;lice. upă cum scria ;iogra$ul lui arvin U. /rvin! Dă re$lectezi asupra evoluţiei nseamnă să meditezidespre $acerea lumii şi varia;ilitatea ei# să meditezi asupra eticii# religiei# >i;liei#naturii şi asupra lui umnezeu7.&ălugărul G. 'endel# e$ectund eAperienţe asupramazării n grădina mănăstirii# a $ormulat legile $undamentale ale geneticii# depăşindcu un secol timpul său# deoarece descoperirea lui a $ost recunoscută a;ia la miloculsecolului al ??)lea. /ar descoperirea de către 0. :asteur a lumii micro;ilor devine o

prevestire a revoluţiei n ;iocimie n sec. ab ??)lea. "u loc scim;ări cardinale şi ngeologie B&. 0Mell D>azele geologiei7C# care au dezvăluit evoluţia :ămntuluiH ngeogra$ie e descoperită "rctica# "ntarctida# e cercetată "sia# "$rica# "merica de ud.8oate aceste descoperiri ştiinţi$ice au scim;at ta;loul lumii# au apro$undatconcepţiile despre =nivers# au per$ecţionat metodica cunoaşterii# au lărgit

posi;ilităţile omului n ceea ce priveşte trans$ormarea naturii.n ştiinţele sociale pe primul plan este promovată economia politică# care n mod teoretic dezvăluiemecanismul sistemului capitalist de piaţă. :iatra de $undament n ntemeierea acesteiştiinţe a $ost pusă de economistul şi $iloso$ul scoţian "dam mit B1(23)1(,-C. /nlucrarea sa D&ercetări despre natura şi cauzele m;ogăţirii popoarelor7 el a ela;orat

;azele teoriei valorii. O cercetare pro$undă a pro;lemelor cu privire la economia de

piaţă a $ost $ăcută n lucrarea lui . 'arA D&apitalul7.:ro;leme cu caractereconomico)demogra$ic a;ordează n lucrările sale 8. 'altus. n lucrarea DEseudespre legea populaţiei...7 ei a$irmă că populaţia se ;azează pe legile naturii şi creşten progresie geometrică

6-) iteratura şi arta occidentală 6n epoca modernă.a și în țările din sudestul 7uropei, pe teritoriul României la sfâr șitul secolului al@'???lea, se resimte influența culturii #izantine. *ndeose#i în :oldova, și KaraRomânească, această cultură se dezvoltă mai rapid. pre deose#ire de cele două

țări rom�

intrrebari elemente de cultura

Documents