introducere m 2012

2
INTRODUCERE Capacitatea planetei de susţinere a populaţiei lumii vizează asigurarea hranei, a apei şi a spaţiului de locuit, inclusiv a condiţiilor de confort fizico-psihic. Toate cerinţele de susţinere a populaţiei se regăsesc într-o corelaţie directă cu mediul înconjurător, respectiv cu suprafeţele de pământ cultivate, resursele deapă, resursele energetice şi minerale, cu terenurile ocupate cu spaţii de habitat, cu spaţii tehnologice şi de infrastructură. Excluderea unuia sau altuia dintre factorii acestei ecuaţii ar putea conduce la o perturbare a mediului, cu efecte dramatice asupra populaţiei. Fenomene ca:deşertificarea, încălzirea globală, distrugerea habitatelor acvatice, eroziunea solului, dispariţia unor specii de animale sunt consecinţe ale unui comportament social lipsit de o bază ştiinţifică, fundamentată pe cunoaşterea reală a condiţiilor de mediu. Ignorarea sau lipsa unor cunoştinţe necesare înţelegerii capacităţii de susţinere a vieţii este periculoasă întrucât cerinţele societăţii nu pot depăşi capacitatea de susţinere a sistemelor naturale. Guvernele sunt puse în situaţia soluţionării problemelor societăţii într-un domeniu insuficient cunoscut, cel al relaţiei populaţie – resurse – mediu. În ultimii 20 de ani specialiştii şi numeroşi politicieni au înţeles imperativul de rezolvare a acestor probleme, căutând soluţii locale sau globale, economice, tehnice sau politice. Conceptele de dezvoltare au avut ca bază de analiză relaţiile dintre resursele naturale, economie şi resursele umane. Ecodezvoltarea – concept introdus în anul 1972, de către Maurice Straus, secretar general al Conferinţei asupra mediului de la Stockholm exprimă relaţia dintre mediul natural, economic şi social, cu plecare de la mediu spre celelalte două. În anul 1974, în declaraţia de la Cocoyos Morelos (Mexic), din cadrul „Simpozionului asupra modelelor de utilizare a resurselor: strategii pentru mediu şi dezvoltare” s-a accentuat pe nevoia de valorificare a resurselor fiecărui ecosistem, pentru satisfacerea nevoilor populaţiei, valorificarea urmând a se realiza cu multă prudenţă, fără a perturba stabilitatea ecosistemului. Ecodezvoltarea presupune o dezvoltare realistă, armonioasă şi prevăzătoare, în concordanţă cu posibilităţile ecosistemelor de a produce pentru uzul societăţii.

Upload: tfemilian

Post on 24-Sep-2015

217 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

dwsd

TRANSCRIPT

INTRODUCERE

Capacitatea planetei de susinere a populaiei lumii vizeaz asigurarea hranei, a apei i a spaiului de locuit, inclusiv a condiiilor de confort fizico-psihic.Toate cerinele de susinere a populaiei se regsesc ntr-o corelaie direct cu mediul nconjurtor, respectiv cu suprafeele de pmnt cultivate, resursele deap, resursele energetice i minerale, cu terenurile ocupate cu spaii de habitat, cu spaii tehnologice i de infrastructur.Excluderea unuia sau altuia dintre factorii acestei ecuaii ar putea conduce la o perturbare a mediului, cu efecte dramatice asupra populaiei. Fenomene ca:deertificarea, nclzirea global, distrugerea habitatelor acvatice, eroziunea solului, dispariia unor specii de animale sunt consecine ale unui comportament social lipsit de o baz tiinific, fundamentat pe cunoaterea real a condiiilor de mediu.Ignorarea sau lipsa unor cunotine necesare nelegerii capacitii de susinere a vieii este periculoas ntruct cerinele societii nu pot depi capacitatea de susinere a sistemelor naturale.Guvernele sunt puse n situaia soluionrii problemelor societii ntr-un domeniu insuficient cunoscut, cel al relaiei populaie resurse mediu.n ultimii 20 de ani specialitii i numeroi politicieni au neles imperativul de rezolvare a acestor probleme, cutnd soluii locale sau globale, economice, tehnice sau politice.Conceptele de dezvoltare au avut ca baz de analiz relaiile dintre resursele naturale, economie i resursele umane. Ecodezvoltarea concept introdus n anul 1972, de ctre Maurice Straus, secretar general al Conferinei asupra mediului de la Stockholm exprim relaia dintre mediul natural, economic i social, cu plecare de la mediu spre celelalte dou.n anul 1974, n declaraia de la Cocoyos Morelos (Mexic), din cadrul Simpozionului asupra modelelor de utilizare a resurselor: strategii pentru mediu i dezvoltare s-a accentuat pe nevoia de valorificare a resurselor fiecrui ecosistem, pentru satisfacerea nevoilor populaiei, valorificarea urmnd a se realiza cu mult pruden, fr a perturba stabilitatea ecosistemului.Ecodezvoltarea presupune o dezvoltare realist, armonioas i prevztoare, n concordan cu posibilitile ecosistemelor de a produce pentru uzul societii. Managementul ecologic, la fel ca medicina are la baz principiul preveniei: primum non nocere , ntruct experiena a dovedit c prevenia este ntotdeauna mai avantajoas dect tratarea.Dezvoltarea economic este necesar dar nu suficient pentru atingerea acestui deziderat. Este necesar o stabilitate politic, democraie i o distribuie echitabil, care s asigure participarea i a celor sraci la beneficiile societii.Termenul dezvoltare sustenabil a fost utilizat pentru prima dat n raportul din 1987 al Comisiei Mondiale a Mediului i Dezvoltrii (WCED), care a fost investit de ctre Organizaia Naiunilor Unite s analizeze critic problemele globale de mediu i s formuleze propuneri realiste de rezolvare a lor, astfel ca s fie asigurat progresul omenirii fr subminarea resurselor necesare generaiilor viitoare. Comisia, condus de prim ministrul Norvegiei Gro H. Bruntland a definit dezvoltarea sustenabil astfel: satisfacerea necesitilor prezentului fr a compromite posibilitatea generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi.Dezvoltarea durabil nseamn progres n bine al ntregii omeniri (nu numai a unui grup de privilegiai), ce poate fi prelungit pe mai multe generaii, nu numai pe civa ani. Pentru a asigura un viitor durabil pentru noi i urmaii notri este necesar ca fiecare om s dobndeasc cunotine despre modul cum funcioneaz mediul, n ce fel trebuie s l protejm i s l gospodrim. (Elena Dan curs univ.Ingineria Mediului)