intrebari tip grila semestrul al ii-lea

CUPRINS BAZE DE DATE. FUNDAMENTE ................................................................................ 3

BAZE DE DATE RELATIONALE. COMPONENTE.................................................. 13

MICROSOFT ACCESS ................................................................................................. 23

Limbajul SQL................................................................................................................. 30

CONCEPTE ALE BAZELOR DE DATE RELATIONALE ........................................ 35

SECURITATEA BAZELOR DE DATE ....................................................................... 42

CONCEPTE OBIECTUALE ......................................................................................... 48

BAZE DE DATE. FUNDAMENTE

1. Unele dintre proprietăţile bazei de date sunt:

a. Nivele de abstracţie referentiate ale bazei de date; b. Elementele de date sunt stocate exact în modul în care sunt prezentate

utilizatorului bazei de date; c. Oferă mai puţină independenţă logică a datelor decât sistemele de

fişiere pe care le-a înlocuit; d. Mecanisme care oferă independenţa datelor atât logică cât şi fizică; e. Bazele de date nu sunt sisteme de gestiune a bazelor de date.

2. Unele dintre proprietăţile bazei de date sunt:

a. Nivele de abstracţie referentiate ale bazei de date; b. Elementele de date sunt stocate exact în modul în care sunt prezentate

utilizatorului bazei de date; c. Oferă mai puţină independenţă logică a datelor decât sistemele de

fişiere pe care le-a înlocuit; d. Mecanisme care oferă dependenta datelor atât logică cât şi fizică; e. Bazele de date sunt întotdeauna administrate prin intermediul unui

sistem de gestiune a bazelor de date. 3. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru că:

a. Programele de aplicaţii nu se referă la ele; b. Sunt entitati prin care utilizatorii caută în baza de date diverse

informatii; c. Ele asigură independenţa fizică a datelor; d. Ele nu pot fi adaptate la necesităţile utilizatorului bazei de date; e. Actualizările datelor sunt prezentate cu întârziere.

4. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru că:

a. Programele de aplicaţii se referă la ele; b. Utilizatorii care caută în baza de date nu se referă niciodata la ele; c. Ele asigură independenţa fizică a datelor; d. Ele nu pot fi adaptate la necesităţile utilizatorului bazei de date; e. Actualizările datelor sunt prezentate cu întârziere;

5. Query-urile create de utilizator sunt importante pentru că:

a. Programele de aplicaţii nu se referă la ele; b. Utilizatorii care caută în baza de date nu le pot folosi; c. Ele asigură independenţa fizică a datelor; d. Ele pot fi adaptate la necesităţile utilizatorului bazei de date; e. Actualizările datelor sunt prezentate cu întârziere;

6. Nivelul fizic al modelului ANSI/SPARC:

a. Oferă independenţă fizică a datelor; b. Conţine fişierele fizice care formeaza baza de date; c. Conţine fişiere care sunt citite şi scrise de către SGBD independent

de sistemul de operare al computerului; d. Este în mod normal vizibil pentru utilizatorul bazei de date; e. Furnizează date pentru nivelul fizic al bazei de date.


a. Oferă independenţă fizică a datelor; b. Conţine fişierele logice care conţin baza de date; c. Conţine fişiere care sunt citite şi scrise de către SGBD independent

de sistemul de operare al computerului; d. Este în mod normal invizibil pentru utilizatorul bazei de date; e. Furnizează date pentru nivelul fizic al bazei de date.


a. Oferă independenţă fizică a datelor; b. Conţine fişierele logice care conţin baza de date; c. Conţine fişiere care sunt citite şi scrise de către SGBD independent

de sistemul de operare al computerului; d. Este în mod normal vizibil pentru utilizatorul bazei de date; e. Furnizează date pentru nivelul logic al bazei de date.

9. Nivelul logic al modelului ANSI/SPARC:

a. Conţine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de către SGBD din datele din nivelul fizic;

b. Oferă independenţă logică a datelor; c. Nu conţine schema bazei de date; d. Este adresat de către nivelul intern; e. Se află între nivelele logic şi conceptual;


a. Conţine obiecte private ale bazei de date care nu sunt asamblate de către SGBD din datele din nivelul fizic;

b. Oferă independenţă logică a datelor; c. Conţine schema bazei de date; d. Este adresat de către nivelul intern; e. Se află între nivelele logic şi utilizator.


a. Nu conţine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de către SGBD din datele din nivelul fizic;

b. Oferă independenţă logică a datelor; c. Conţine schema referita de utilizator a bazei de date; d. Este adresat de către nivelul extern; e. Se află între nivelele utilizator şi logic.


a. Nu conţine obiecte ale bazei de date care sunt asamblate de către SGBD din datele din nivelul fizic;

b. Oferă independenţă logică a datelor; c. Conţine schema bazata a fisierelor bazei de date; d. Este adresat de către nivelul utilizatorului intern al bazei de date; e. Se află între nivelele fizic şi extern.

13. Nivelul extern al modelului ANSI/SPARC:

a. Conţine subschema bazei de date; b. Se află între nivelele fizic şi logic; c. Este adresat indirect de către utilizatorii bazei de date; d. Conţine toate vederile utilizator pentru baza de date; e. Oferă dependenţă fizică a datelor fata de suportul de memorare.


a. Conţine infoschema bazei de date; b. Se află între nivelele fizic şi logic; c. Este adresat direct de către utilizatorii bazei de date; d. Conţine toate vederile utilizator pentru baza de date; e. Oferă dependenţă fizică a datelor.


a. Conţine infoschema bazei de date; b. Se află între nivelele fizic şi logic; c. Este adresat indirect de către utilizatorii bazei de date; d. Conţine toate vederile utilizator pentru baza de date; e. Oferă independenţă fizică a datelor.

16. Independenţa fizică a datelor:

a. Este ceva ce o bază de date fie are, fie nu are b. Este o proprietate pe care toate sistemele o au într-o anumită măsură c. Permite efectuarea de modificări esenţiale în nivelul fizic al

modelului ANSI/SPARC d. Este obţinută prin separarea nivelelor fizic şi logistic ale modelului

ANSI/SPARC

e. Este obţinută prin separarea nivelelor logic şi extern ale modelului ANSI/SPARC

17. Independenţa logică a datelor: a. Este o proprietate pe care toate sistemele de computere o au într-o anumită măsură b. Este obţinută prin separarea nivelelor fizic şi logic ale modelului ANSI/SPARC c. Este obţinută prin legarea nivelelor logic şi extern ale modelului ANSI/SPARC d. Permite ştergerea nerestricţionată a datelor din fişierele fizice ale bazei de date fără să afecteze utilizatorii şi procesele curente din baza de date e. Permite adăugarea nerestricţionată a unor obiecte în fişierele fizice ale bazei de date fără să afecteze utilizatorii şi procesele curente din baza de date 18. Independenţa logică a datelor: a. Este o proprietate pe care toate sistemele de computere o au într-o anumită măsură b. Este obţinută prin separarea nivelelor fizic şi logic ale modelului ANSI/SPARC c. Este obţinută prin separarea nivelelor logic şi extern ale modelului ANSI/SPARC d. Permite ştergerea nerestricţionată a datelor din fişierele fizice ale bazei de date fără să afecteze utilizatorii şi procesele curente din baza de date e. Permite adăugarea cu restrictii a unor obiecte în fişierele fizice ale bazei de date fără să afecteze utilizatorii şi procesele curente din baza de date 19. Fişiere sistem simple: a. Nu sunt cu adevărat baze de date în sine, chiar dacă unii comercianţi le numesc astfel b. Nu pot fi folosite pentru a memora obiectele dintr-o bază de date c. Oferă independenţă logică de date atunci când sunt folosite direct de către programe de aplicaţii d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat e. Nu se cunoaste continutul lor 20. Fişiere sistem simple: a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date b. Pot fi folosite pentru a memora obiectele dintr-o bază de date c. Oferă independenţă logică de date atunci când sunt folosite direct de către programe de aplicaţii d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat

e. Nu se cunoaste continutul lor 21. Fişiere sistem simple: a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date b. Nu pot memora obiectele dintr-o bază de date c. Nu oferă independenţă logică de date atunci când sunt folosite direct de către programe de aplicaţii d. Fisierele nu pot fi legate unul de celalat e. Nu se cunoaste continutul lor 22. Fişiere sistem simple: a. Contin informatii nesemnificative intr-o baza de date b. Nu pot memora obiectele dintr-o bază de date c. Oferă independenţă fizica a datelor atunci când sunt folosite direct de către programe de aplicaţii d. Cer utilizatorului sau programului de aplicaţie să lege un fişier de altul e. Nu se cunoaste continutul lor 23. Modelul ierarhic al bazei de date: a. A fost dezvoltat pentru prima oară de către Peter Chen b. Stochează la un loc în baza de date datele şi metodele c. Conectează datele într-o structură ierarhică folosind pointeri de adrese fizice d. În forma sa pură, permite mai multi părinti pentru orice înregistrare dată e. Permite procesarea unor seturi de înregistrări din baza de date 24. Modelul ierarhic al bazei de date: a. A fost dezvoltat pentru prima oară de către Peter Chen b. Stochează la un loc în baza de date datele şi metodele c. Conectează datele într-o structură ierarhică folosind legaturi intrinseci d. În forma sa pură, permite doar un singur părinte pentru orice înregistrare dată e. Permite procesarea unor seturi de înregistrări din baza de date 25. Modelul tip reţea a. A fost propus pentru prima oară de către dr. E.F. Codd b. Conectează înregistrările din baza de date folosind legaturi intre utilizatori c. Permite procesarea unor seturi de înregistrări din baza de date d. Permite părinţi multipli pentru orice înregistrare dată e. Este cunoscut pentru simplitatea utilizării sale 26. Modelul tip reţea

a. A fost propus pentru prima oară de către Rubens Barichello b. Conectează înregistrările din baza de date folosind pointeri de adrese fizice c. Permite procesarea unor seturi de înregistrări din baza de date d. Permite un singur pentru orice înregistrare dată e. Este cunoscut pentru simplitatea utilizării sale 27. Modelul relaţional: a. A fost propus pentru prima oară de către dr. E.F. Codd b. Foloseşte pointeri fizici pentru a conecta înregistrările din baza de date c. Nu oferă o flexibilitate superioară pentru cereri ad hoc d. Este dificil de înţeles şi de folosit e. Prezintă datele sub formă de fisiere unidimensionale 28. Modelul relaţional: a. A fost propus pentru prima oară de către dr. Michael Schumi b. Nu foloseşte pointeri fizici pentru a conecta înregistrările din baza de date c. Oferă o flexibilitate foarte slaba pentru cereri ad hoc d. Este dificil de înţeles şi de folosit e. Prezintă datele sub formă de fisiere unicat 29. Modelul relaţional: a. A fost propus pentru prima oară de către dr. Gates b. Foloseşte pointeri formali pentru a conecta înregistrările din baza de date c. Oferă o flexibilitate superioară pentru cereri ad hoc d. Este dificil de înţeles şi de folosit e. Prezintă datele sub formă de tabele unidimensionale de mici dimensiuni 30. Modelul relaţional: a. A fost propus pentru prima oară de către dr. E.F. IBM b. Foloseşte pointeri fizici pentru a conecta înregistrările din baza de date c. Oferă o proasta flexibilitate pentru cereri ad hoc d. Este dificil de înţeles şi de folosit e. Prezintă datele sub formă de tabele bidimensionale 31. Modelul orientat-obiect: a. Stochează datele ca variabile împreună cu modulele logice de aplicaţii numite metode b. Oferă apelarea ad-hoc, în format liber, a variabilelor c. A fost inventat pentru prima oară în anii '80. d. Oferă un mediu mai prost pentru tipuri complexe de date decât modelul relaţional

e. Restricţionează accesul la variabile prin derivare 32. Modelul orientat-obiect: a. Stochează datele ca variabile împreună cu modulele fizice de aplicaţii numite metode b. Oferă apelarea ad-hoc, în format liber, a variabilelor c. A fost inventat pentru prima oară în anii '80. d. Oferă un mediu mai bun pentru tipuri complexe de date decât modelul relaţional e. Restricţionează accesul la variabile prin integrare 33. Modelul orientat-obiect: a. Stochează datele ca si constante împreună cu modulele logice de aplicaţii numite metode b. Oferă apelarea ad-hoc, în format liber, a variabilelor c. A fost inventat pentru prima oară în anii '80. d. Oferă un mediu mai bun pentru tipuri singulare de date decât modelul relaţional e. Restricţionează accesul la variabile prin încapsulare 34. Modelul relaţional-obiect: a. A fost propus pentru prima oară de către Charles Bachman b. Combină concepte din modelele relaţional şi orientat-obiect în încercarea de a obţine ce e mai bun la fiecare c. Nu este implementat de produsele SGBD cu cel mai mare succes comercial d. Depăşeşte restricţiile impuse chestionărilor ad hoc existente în modelul relaţional e. Nu depăşeşte restricţiile impuse chestionărilor ad hoc existente în modelul orientat-obiect 35. Conform susţinătorilor modelului relaţional, problemele legate de modelul CODASYL sunt următoarele: a. Este prea matematic. b. Este prea complicat. c. Nu cuprinde standarde general acceptate. d. Căutările orientate pe seturi sunt prea banale e. Nu se poate realiza o implementare eficientă 36. Conform susţinătorilor modelului de reţea, problemele legate de modelul relaţional sunt următoarele: a. Procesarea câte unei înregistrări odată nu se poate face prea uşor. b. Este prea complicat.

c. Nu are un suport matematic formal d. Nu se poate realiza o implementare utilizator retea e. Cuprinde prea multe standarde general acceptate. 37. Conform susţinătorilor modelului de reţea, problemele legate de modelul relaţional sunt următoarele:

a. Procesarea mai multor înregistrări odată nu se poate face prea uşor. b. Este prea complicat; c. Nu are un suport matematic formal; d. Nu se poate realiza o implementare eficientă; a. e.Cuprinde standarde general acceptate.

38. Conform susţinătorilor modelului de reţea, problemele legate de modelul relaţional sunt următoarele :

a. Procesarea unor interogari nu se poate face prea uşor; b. Este prea complicat; c. Nu are un suport matematic formal; d. Realizeaza implementari neeficiente; e. Nu cuprinde standarde general acceptate.

39. Principalele motive pentru care modelul relaţional a devenit atât de popular sunt:

a. Computerele au devenit mai ieftine, astfel încât flexibilitatea a devenit mai importantă decât eficienţa;

b. Au apărut limbaje interogare complicate precum My-SQL; c. Modelul de reţea nu a avut succes pe piaţă; d. Au fost dezvoltate produse complexe cu olegatura intrinseca cu baza

de date obiectuala; e. A fost inventat calculul relaţional.

40. Principalele motive pentru care modelul relaţional a devenit atât de popular sunt:

a. Computerele au devenit mai complexe, astfel încât flexibilitatea a devenit nesemnificativa;

b. Au apărut limbaje interogare simple precum SQL; c. Modelul de reţea nu a avut succes pe piaţă; d. Au fost dezvoltate produse complexe cu olegatura intrinseca cu baza

de date obiectuala; e. A fost inventat calculul relaţional.

41. Evenimentele istorice importante în dezvoltarea bazelor de date sunt:

a. GUAM a fost prima bază de date disponibilă pe piaţă;

b. IDS de la General Electric a fost prima bază de date de tip reţea cunoscută;

c. Dr. E.F. Coddated a publicat faimoasa sa lucrare ştiinţifică în anul 1970;

d. Primele baze de date relaţionale au fost realizate de Microsoft; e. Aproape toate bazele de date relaţionale disponibile pe piaţă sunt

descendente fie din System RELAT fie din POSTGRESQL. 42. Evenimentele istorice importante în dezvoltarea bazelor de date sunt:

a. GUAM a fost prima bază de date disponibilă pe piaţă; b. IDMBS de la General Electric a fost prima bază de date de tip reţea

cunoscută; c. Dr. E.F. Codd a publicat faimoasa sa lucrare ştiinţifică în anul 1970; d. Primele baze de date relaţionale au fost realizate de Microsoft; e. Aproape toate bazele de date relaţionale disponibile pe piaţă sunt

descendente fie din System RELAT fie din POSTGRESQL. 43. Evenimentele istorice importante în dezvoltarea bazelor de date sunt:

a. GUAM a fost prima bază de date disponibilă pe piaţă; b. IDMBS de la General Electric a fost prima bază de date de tip reţea

cunoscută; c. Dr. E.F. Coddasyl a publicat faimoasa sa lucrare ştiinţifică în anul

1970; d. Primele baze de date relaţionale au fost realizate de IBM şi UC

Berkeley; e. Aproape toate bazele de date relaţionale disponibile pe piaţă sunt

descendente din bazele de date obiectuale. 44. Bazele de date relaţionale disponibile în prezent includ:

a. Oracle; b. Microsoft VISUALSQL Server; c. System R; d. IDS; e. CACHE.

45. Bazele de date relaţionale disponibile în prezent includ:

a. OracleDelfi; b. Microsoft SQL Server; c. System R; d. IDS; e. Sybasat.

46. Bazele de date relaţionale disponibile în prezent includ:

a. OracleDevelopeDelphi; b. Microsoft My=SQL Server; c. System R; d. IDS; e. Sybase.

47. Exemple de modificări fizice care pot fi făcute într-un sistem care are un grad ridicat de independenţă fizică a datelor sunt:

a. Mutarea unui fişier de pe un disc pe altul; b. Adăugarea de noi vederi; c. Adăugarea de noi coloane in fişiere de date; d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date; e. Reactivarea unui fişier de date.


a. Partitionarea unui fişier de pe un disc pe altul; b. Adăugarea de noi vederi; c. Adăugarea de noi fişiere de date; d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date; e. Redefinirea unui fişier de date.


a. Partitionarea unui fişier de pe un disc pe altul; b. Adăugarea de noi vederi ; c. Adăugarea de noi date in fişierele de date; d. Divizarea sau combinarea unor obiecte din baza de date; e. Redenumirea unui fişier de date.

50. Exemple de modificări logice ce pot fi făcute într-un sistem care are un grad ridicat de independenţă logică a datelor sunt: Mutarea unui obiect al bazei de date dintr-un fişier fizic în altul; Ştergerea obiectelor bazei de date; Adăugarea de noi obiecte în baza de date; Adăugarea de elemente la constantele existente în baza de date; Ştergerea de elemente din obiecteleexistente în baza de date.

BAZE DE DATE RELATIONALE. COMPONENTE 1. Exemple de entităţi sunt a. Un client b. O listă alfabetică de produse c. Numarul de comandă a unui client d. Fişa de salarizare a unui angajat e. Numele unui client 2. Exemple de entităţi sunt a. Varsta unui client b. O listă alfabetică de produse c. O comandă a unui client d. Fişa de salarizare a unui angajat e. Numele unui client 3. Exemple de atribute sunt a. Un angajat b. Numele unui angajat c. Fişa de salarizare a unui angajat d. Numarul de angajaţi e. Data de naştere a unui angajat 4. Exemple de atribute sunt a. Un angajat b. Varsta unui angajat c. Fişa de salarizare a unui angajat d. O listă alfabetică de angajaţi e. Data de naştere a unui angajat 5. O legatura intre doua entitati de tipul unul la mai multe este notată prin: a. Un marcaj vertical în apropiere de sfârşitul liniei şi o "labă de gâscă" la sfârşitul liniei b. Cifra 1 în apropiere de inceputul liniei şi semnul infinit, ∞ la sfârşitul liniei c. Două marcaje verticale în apropiere de sfârşitul liniei d. Un cerc şi un marcaj vertical în apropiere de sfârşitul liniei e. Simbolul matematic pentru infinit deasupra sfârşitului liniei 6. Tipurile de relaţii valabile într-o bază de date relaţională sunt a. Unul-la- mai multe b. Niciunul-la-nimic c. Multe-la-multe

d. Unul-la-unicul e. Unul-la multe-la unul 7. Tipurile de relaţii valabile într-o bază de date relaţională sunt a. Unul-la-multe atribute b. Niciunul-la-multe c. Multe-la-multe d. Unul-la-unu e. Unul-la multe-la unul 7. Tipurile de relaţii valabile într-o bază de date relaţională sunt a. Unul-la-multe atribute b. Niciunul-la-multe c. Mai multe-la-mai multe d. Una-la-alta e. Unul-la multe-la unul 8. Dacă un produs poate fi fabricat în mai multe companii, iar o companie poate fabrica mai multe produse, acesta este un exemplu pentru care tip de relaţie? a. Unul-la-unu b. Unul-la-multe c. Multe-la-unul d. Mai multe-la-mai multe e. Recursivă 9. Care dintre următoarele sunt exemple de relaţii recursive? a. O unitate organizaţională compusă din alte unităţi organizaţionale b. O unitate organizaţională compusă din departamente c. Un angajat care conduce masina d. Un angajat care conduce un departament e. Un angajat care are mulţi dependenţi 10. Care dintre următoarele sunt exemple de relaţii recursive? a. O unitate organizaţională compusă din ateliere b. O unitate organizaţională compusă din departamente c. Un angajat care conduce alţi angajaţi d. Un angajat care conduce un departament e. Un angajat care are mulţi dependenţi 11. Exemple pentru o regulă de lucru sunt: a. O constrângere referenţială trebuie să se refere la cheia primară a tabelului-părinte.

b. Un angajat trebuie să aibă vârsta de cel puţin 18 ani. c. Un query care elimină coloane pe care un angajat nu trebuie să le vadă. d. Angajaţii onoreaza comenzile. e. Fiecare comandă are un numar. 12. Exemple pentru o regulă de lucru sunt: a. O constrângere referenţială trebuie să se refere la cheia primară a tabelului-părinte. b. Un angajat are o varsta. c. Un query care elimină coloane pe care un angajat nu trebuie să le vadă. d. Angajaţii de sub nivelul de salarizare 6 nu au voie să modifice comenzile. e. Fiecare comandă are un numar. 13. Exemple pentru o regulă de lucru sunt: a. O constrângere referenţială trebuie să se refere la cheia primară a tabelului-părinte. b. Un angajat trebuie să aiba o vârsta. c. Un query care elimină coloane pe care un angajat nu trebuie să le vadă. d. Angajaţii muncesc. e. Fiecare comandă poate aparţine doar de un singur client, dar fiecare client poate să aibă mai multe comenzi 14. Un tabel relaţional: a. Este compus din rânduri şi coloane. b. Trebuie să aibă asignat un tip de date. c. Trebuie să aibă asignate un nume multiple. d. Apare în proiectarea bazei de date conceptuale. e. Nu stocheaza date în modelul relaţional. 15. Un tabel relaţional: a. Este compus numai din rânduri fara coloane b. Trebuie să aibă asignat un tip de date c. Trebuie să aibă asignat un nume unic d. Apare în proiectarea bazei de date conceptuale e. Este unitatea primară de cautare în modelul relaţional 16. Un tabel relaţional: a. Este compus din coloane b. Trebuie să aibă asignat un tip de date c. Trebuie să aibă asignat un nume multiplu d. Apare în proiectarea bazei de date conceptuale e. Este unitatea primară de stocare în modelul relaţional

17. O coloană dintr-un tabel relaţional: a. Trebuie să aibă asignat un tip de date b. Trebuie să nu aibă asignat un nume unic în cadrul tabelului c. Este derivată dintr-o entitate din proiectul conceptual d. Poate fi compusă din alte coloane e. Este cea mai mare unitate de stocare cu nume dintr-o bază de date relaţională 18. O coloană dintr-un tabel relaţional: a. Trebuie să nu aibă asignat un tip de date b. Trebuie să aibă asignat un nume unic în cadrul tabelului c. Este derivată dintr-o entitate din proiectul conceptual d. Poate fi compusă din alte coloane e. Este cea mai diferita unitate de stocare cu nume dintr-o bază de date relaţională 19. O coloană dintr-un tabel relaţional: a. Nu are asignat un tip de date b. Nu are asignat un nume unic în cadrul tabelului c. Este derivată dintr-o entitate din proiectul conceptual d. Poate fi compusă din alte coloane e. Este cea mai mică unitate de stocare cu nume dintr-o bază de date relaţională 20. Un tip de date: a. Restricţionează datele care pot fi stocate b. Asistă SGBD în stocarea eficientă a datelor c. Oferă un set de comportamente eronate pentru o coloană care ajută utilizatorul bazei de date d. Poate fi selectat in diverse moduri e. Nu restricţionează caracterele permise într-o coloană a bazei de date 21. Un tip de date: a. Restricţionează datele care pot fi stocate b. Nu stocheaza efficient datele. c. Oferă un set de comportamente unice care se refera la erori. d. Poate fi selectat intodeauna e. Restricţionează caracterele permise într-o coloană a bazei de date 22. Cheia primară: a. Poate fi formata din una sau mai multe coloane într-un singur tabel b. Impune constrângeri de integritate referenţiale c. Trebuie definită pentru fiecare tabel al unei baze de date

d. Este implementată de regulă folosind tuple e. Nu garantează faptul ca o coloana sau mai multe sunt corecte. 23. Cheia primară: a. Poate fi formata din mai multe constrangeri referentiale. b. Impune constrângeri de integritate referenţiale c. Trebuie definită pentru fiecare tabel al unei baze de date d. Este implementată de regulă folosind tuple e. Garantează faptul ca in doua linii din tabela nu pot exista date identice. 24. O constrângere referenţială: a. Trebuie să aibă coloane de chei primare şi de chei străine cu nume identice b. Asigura cheii primare- inexistenta valorilor duplicat in tabela c. Defineşte o relaţie multe-la-multe între două tabele d. Asigura cheii exterioare tot timpul valori facand referinta la valorile cheii primare existente in tabela parinte. e. Derivă dintr-o vedere utilizator în modelul conceptual 25. O constrângere referenţială se defineşte: a. Folosind fereastra Relationships din Microsoft Access b. Nu se defineste intr-o baza de date. c. Într-o vedere d. Folosind tipul de date referenţial pentru coloana (sau coloanele) cu chei străine e. Folosind un Trigger în baza de date 26. Intersecţia tabelelor: a. Obisnuite sã furnizeze utilizatori cu o vedere personalizatã a informatiillor. b. Rezolva o relatie one-to-many. c. Poate sa contina date de intersectie d. Rezolva o relatie de tip many-to-many. e. Apare numai în design-ul bazei de date conceptuale. 27. Tipurile majore de constrîngerile de integritate sunt. a. constrîngeri CHECK b. relatii One-to-one c. constrîngeri IN NULL d. Constrîngerile impuse cu index e. Tipuri de date 28. Tipurile majore de constrîngerile de integritate sunt.

a. constrîngeri CHECKOUT b. relatii One-to-one c. constrîngeri NOT NULL d. Constrîngerile impuse cu SQL e. Tipuri de date 29. Tipurile majore de constrîngerile de integritate sunt. a. constrîngeri CHECK IN b. relatii One-to-one c. constrîngeri NOT OUT d. Constrîngerile impuse cu triggers e. Tipuri de date 30. O entitate în proiectarea conceptuala ce devine in proiectarea logica? a. View- Vedere b. Table - Tabela c. Column- Coloana d. constrangeri referentiare e. Index 31. Un atribut în proiectarea conceptuala ce fel de obiect devine în proiectarea logica? a. View- Vedere b. Table- Tabela c. Column- Coloana d. constrangeri referentiare e. Index 32. Articolele din nivelul extern al modelului ANSI /SPARC ce obiecte devin în modelul logic al bazei de date? a. View- Vedere b. Table- Tabela c. Column- Coloana d. Constrangeri referentiale e. Index 33. O legatura intre doua tabele definita in modelul conceptual ii corespunde in modelul logic: a. View- Vedere b. Table- Tabela c. Column- Coloana d. Constrangeri referentiale e. Index

34. Constrîngerea cheie primara este pusa in aplicare folosind în proiectarea logicã obiectul de tip? a. View- Vedere b. Table- Tabela c. Column- Coloana d. Constrangeri referentiale e. Index 35. Modelul ierarhic al bazelor de date se caracterizează prin:

A) Un nod fiu are un singur nod părinte; B) Se prezintă sub forma unei structuri ierarhice; C) Relaţiile de tip Many to Many sunt greu de implementat; D) Toate răspunsurile sunt corecte; E) Răspunsurile corecte sunt A şi B.

36. Modelul în reţea se caracterizează prin:

A) Singurul tip de relaţie este unul la mai multe; B) Un nod fiu are mai mulţi părinţi; C) Este mai evoluat decât modelul ierarhic; D) Nici un răspuns corect; E) A, B, C răspunsuri corecte.

37. Bazele de date obiectuale trebuie să asigure:

A) Dimensiuni mari ale mediului de memorare; B) Legăturile între obiecte; C) Interogări relaţionale; D) Programe evoluate; E) Priorităţi între obiecte.

38. Caracteristica unui SGBD distribuit constă în:

A) Programe sursă; B) O parte de hardware; C) Părţi componente numite fragmente; D) Un accelerator de date; E) Un translator de date.

39. O relaţie este formată din:

A) Atribute şi tuple; B) Obiecte; C) Numere; D) Caractere; E) Nici un răspuns corect.

40. Rangul unei relaţii este dat de:

A) Numărul de obiecte din relaţie; B) Numărul de atribute din relaţie; C) Numărul de tuple din relaţie; D) Numărul de atribute şi tuple; E) Toate răspunsurile corecte.

41. Entitatea de integritate defineşte:

A) Care cheie candidat nu este nulă; B) Cheile externe necesare pentru a lega mai multe relaţii; C) Numărul de chei dintr-o relaţie; D) Care cheie primară nu poate fi nulă; E) Domeniul unui atribut.

42. Limbajul de programare Visual Basic este dezvoltat de:

A) Microsoft; B) Borland; C) IBM; D) Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte; E) Nici un răspuns corect.

43. Limbajul Visual Basic este:

A) Un limbaj maşină; B) Un limbaj de asamblare; C) Un limbaj procedural de nivel înalt; D) Un limbaj natural; E) Nu există limbajul de programare Visual Basic, ci doar limbajul

Basic. 44. Constrângerile de integritate referenţială sunt:

A) Reguli de precedenţă într-o bază de date; B) Reguli de indexare ce trebuie respectate într-o tabelă; C) Restricţii între două sau mai multe relaţii; D) Folosite să menţină unitatea tuplelor relaţionale; E) Răspuns corect C şi D.

45. Valoarea NULL:

A) Este o valoare fără importanţă într-o tabelă; B) Impune sau nu prezenţa unei valori într-un atribut; C) Într-o tabelă prezenţa sa este opţională;

D) Este o valoare obligatorie într-o bază de date; E) Nici un răspuns corect.

46. Într-o bază de date orientată obiect metodele sunt:

A) Programe care există permanent în memorie; B) Programe de evaluare a bazei de date; C) Programe ce devin active când primesc o cerere de acces; D) Programe utilizator; E) Toate răspunsurile corecte.

47. Obiectele reacţionează la stimuli prin:

A) Mesaje; B) Fluxuri de date; C) Verificarea integrităţii; D) Modificarea stării; E) Evaluarea dimensiunilor datelor.

48. Valoarea unei tuple este:

A) Întodeauna aceeaşi; B) Mai mare decât zero; C) Infinită; D) Formată din mai multe subcâmpuri; E) Indivizibilă.

49. Cheia primară:

A) Este formată din unul sau mai multe atribute; B) Este unică într-o relaţie; C) Individualizează fiecare tuplă; D) În Visual Basic definirea ei este obligatorie; E) Toate răspunsurile corecte.

50. Transparenţa SGBD-ului înseamnă:

A) Ascunderea datelor; B) Faptul că relaţiile sunt invizibile într-un SGBD; C) Sistemul distribuit apare pentru utilizator ca un sistem centralizat; D) Tuplele pot fi vizualizate numai în anumite condiţii; E) Vederile sunt cele mai active entităţi.

51. Bazele de date relaţional obiectuale sunt: A) Cele mai vechi modele de baze de date; B) Cele mai uzuale SGBD-uri pentru baze de date ierarhice; C) Baze de date care au limbajul de programare orientat obiect şi

mediul de memorare al datelor relaţional; D) Toate răspunsurile corecte.

52. În bazele de date pur obiectuale:

A) Noţiunea de relaţie se menţine; B) Apar structuri specifice; C) Dispare noţiunea de relaţie; D) Datele nu pot fi memorate; E) Răspunsuri corecte B şi C.

53. Modelul în reţea se caracterizează prin:

A) Singurul tip de relaţie este unul la mai multe; B) Permite implementarea mai usoara a legaturilor dintre entitatile de

memorare de tipul one to many; C) Este mai evoluat decât modelul ierarhic; D) Nici un răspuns corect; E) A, B, C răspunsuri corecte.

54. Bazele de date pur obiectuale:

A) Sunt cele mai raspandite la ora actuala; B) Datele sunt memorate in obiecte; C) Cautarile se fac cu ajutorul interogarilor obiectuale; D) Datele nu pot fi memorate; E) Răspunsuri corecte B şi C.

55. Bazele de date relaţional obiectuale sunt:

A) Cele mai vechi modele de baze de date; B) Cele mai uzuale SGBD-uri pentru baze de date ierarhice; C) Cele mai raspandite SGBD-uri pe plan mondial la momentul

actual; D) Toate răspunsurile corecte.

Microsoft Access 1. Forma de baza a limbajului SQL: a. A fost dezvoltata pentru prima data de IBM în 1980; b. Descrie cum un query trebuie sã prelucreze mai mult decât rezultatele care ar trebui sã existe; c. Seamana cu SQL; d. Foloseste GUI (graphical user interface); e. Demonstreaza clar superioritatea in controlul gestionarea informatiei din baza de date. 2. Tipurile de obiecte in Microsoft Access care se refera strict la managementul bazei de date sunt: a. Interogari; b. Vederi; c. Formulare; d. Pagini; e. Macrouri; f. Module. 3. Tipurile de obiecte in Microsoft Access care se refera strict la managementul bazei de date sunt: a. Tabele; b. Vederi; c. Formulare; d. Pagini; e. Macrouri; f. Module. 4. Când un tabel este sters din fereastra Microsoft Access Relationships, atunci: a. este imediat sters din baza de date; b. este marcat pentru stergere in baza de date; c. El rãmâne în baza de date, dar rândurile cu informatii toate sunt sterse; d. Relatiile apartinand tabelului sunt seterse; e. El rãmâne neschimbat în baza de date si este sters numai din fereastra Relationships. 5. Relatile din fereastra Microsoft Access Relationships: a. Reprezinta constrangerile referentiale in baza de date;

23

b. Sunt definite între cheie primara si inregistrari ale unei tabele; c. Nu sunt posibile niciodata relatii recursive; d. Nu exista mosteniri intre tabelele care se leaga; e. Pot fi de tipul one-to-slave, one-to-master sau master-to-master. 6. Relatile din fereastra Microsoft Access Relationships: a. Reprezinta cate un index al bazei de date; b. Sunt definite între cheie primara si alternativ cu alte chei; c. Nu sunt posibile niciodata relatii recursive; d. Exista mosteniri in tabela care se leaga; e. Pot avea urmatoarele tipuri: one-to-many, one-to-one sau many-to-many. 7. In Microsoft Access fereastra de dialog Show Table cuprinde: a. Listele tuturor tabelelor din baza de date si tine seama de datele din tabelele adaugate, modificate si sterse; b. Numai lista tabelelor continute in baza de date; c. Listele tabelelor si/sau interogarilor continute in baza de date; d. Lista interogarilor continute in baza de date; e. Prevede capacitatea de a arata sau ascunde tabelele. 8. O coloana poate avea in Microsoft Access Query un rezultat sub forma de: a. Coloana a unui tabel; b. Coloana a unei interogari; c. Constanta; d. O valoare a unei expresii calculate; e. Toate raspunsurile corecte. 9. Când intr-o interogare (Query) nu exista nici un criteriu inclus, rezultatul este: a. mesaj de eroare; b. NU este afisata nici o inregistrare; c. Toate intregistrarile din tabela sunt afisate; d. un produs cartezian; e. Nici un raspuns corect. 10. Cand comanda de sortare a liniilor nu este introdusa intr-o comanda query liniile interogarii rezultate: a. nu sunt intr-o ordine oarecare; b. se gasesc in ordinea celei de a treia coloane din tabela; c. in ordine conform cheii primare; d. aranjate ascendent dupa prima coloana; e. aranjate ascendent dupa index.

24

11. Intr-un query, criteriul de cautare REGIUNE NOT = “SB” OR REGIUNE NOT = “VL” va afisa: a. Un mesaj de eroare b. Toate integistrarile din tabela c. Toate integistrarile unde Regione este egala cu “SB” sau “VL” d. Toate inregistrarile din tabela cu exceptia celor unde Regiune este “SB” sau “VL” e. Nici o inregistrare 12. Caseta “Criteria” din QBE in Microsoft Access poate fi a. Legata de operatorul logic AND daca sunt utilizate conditii pe aceeasi linie; b. Legata de operatorul logic OR daca sunt utilizate conditii pe aceeasi linie; c. Legata de operatorul logic AND daca sunt utilizate conditii in acelasi coloana; d. Legat de operatorul logic OR daca nu sunt utilizate conditii in acelasi coloana. 13. Caseta “Criteria” într-un query in Microsoft Access poate fi: a. Legata de operatorul logic OR daca este utilizat impreuna pe aceeasi linie; b. Legata de operatorul logic AND daca, conditiile sunt in acelasi coloana; c. Legata de operatorul logic OR daca nu avem conditii in acelasi coloana; d. Legata de operatorul logic AND pe acelasi rând si conectat cu alte linii folosind operatorul logic OR. 14. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft Access Query: a. Nu poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare; b. Nu poate fi mostenit din fereastra Relationships; c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins; d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit correct; e. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care intr-o interogare nu este definite legatura intre tabele sau interogari. 15. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft Access Query: a. Poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare; b. Poate fi mostenit din fereastra Show Tables;

25

c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins; d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit corect; e. Determina aparitia intodeauna a unui produs cartezian in cazul in care intr-o interogare este definita legatura intre tabele sau interogari. 16. Conectorul de legatura intre doua tabele sau interogari in Microsoft Access Query: a. Nu poate fi creat manual prin tragerea unei coloane dintr-o tabela sau interogare peste o alta coloana din cealalta tabela sau interogare; b. Poate fi definit in fereastra Relationships; c. Nu poate fi definit prin left, right, si full outer joins; d. Determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care nu este definit corect; e. Nu determina aparitia unui produs cartezian in cazul in care intr-o interogare nu este definite legatura intre tabele sau interogari. 17. Cand se utilizeaza o legatura de tip outer join, intre coloanele unor tabele (sau interogari), unde datele nu sunt egale, se: a. Vizualizeaza zero pentru o coloana tip numeric; b. Vizualizeaza spatiu pentru o coloanã tip caracter; c. Vizualizeaza in culoarea gri; d. Vizualizeaza textul “NULL”; e. Va seta la valoarea “NULL”. 18. O functie agregat: a. Combina datele din mai multe coloane impreuna; b. Combina datele din mai multe linii impreuna; c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate; d. Este un tip special de functie care nu poate fi definita; e. Necesita ca fiecare coloanã din query sa fie de tip memo ori nume în lista GROUP BY pentru un query. 19. O functie agregat: a. Combina datele din mai multe coloane impreuna; b. Combina datele dintr-o singura linie; c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate. d. Este un tip special de functie; e. Necesita ca fiecare coloanã din query sa dea eroare sau sa fie nume în lista GROUP BY dintr-o interogare. 20. O functie agregat: a. Combina datele din mai multe coloane impreuna;

26

b. Nu combina datele din mai multe linii impreuna; c. Ar putea a fi aplicata la coloanele tabelei dar la coloanele calculate; d. Este un tip banal de functie; e. Necesita ca fiecare coloanã din query sa fie ori functie agregat ori nume în lista GROUP BY dintr-un query. 21. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat: a. AVGE; b. COUNT; c. ROUND; d. SUMPROD; e. MIX. 22. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat: a. AVGE; b. COUNTER; c. ROUND; d. SUM; e. MIX. 23. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat: a. AVG; b. COUNT; c. ROUND; d. SUM; e. MIX. 24. Care dintre functiile urmatoare este functie agregat: a. AVGE; b. COUNT; c. ROUND; d. MIN; e. MIX. 25. Intr-o interogare numele atribuit unei coloane calculate: a. Este NULL daca nu se prevede definitia atributului; b. Este în mod automat desemnat de Microsoft Access, dacã nu este definit numele in interogare; c. Este un nume aleator folosit în formulã; d. Poate fi furnizat automat in orice situatie; e. Poate fi furnizat folosind o etichetã standard care apare ulterior in campul definit.

27

26. Numele atribuit unei coloane calculate intr-o interogare rezulta: a. Este NULL daca nu se prevede in query definitia sa; b. Nu este în mod automat desemnat de Microsoft Access dacã nu prevede în query definitia; c. Este mai întâi numele coloanei folosit în formulã; d. Poate fi furnizat folosind o etichetã care apare mai întâi in campul definit folosind parametrul AS; e. Poate fi furnizat folosind o etichetã care apare ulterior in campul definit. 27. Tabelele pot fi unite: a. Utilizand numai cheie primara în unul din tabele si o cheie externa in alta; b. Utilizand oricare coloanã în oricare tabel. (teoretic); c. Doar intre ele; d. Doar cu alte tabele; e. Doar folosind o formula calculata. 28. Interogarile Microsoft Access: a. Sunt denumite views alte baze de date relationale; b. Sunt denumite entitati in majoritatea bazelor de date relationale ; c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior; d. Nu contine comenzi flexibile pentru regasirea datelor din baza de date; e. Nu generaza comenzi ale limbajului SQL. 29. Interogarile Microsoft Access: a. Sunt denumite rame in alte baze de date relationale. b. Nu sunt denumite entitati in majoritatea bazelor de date relationale; c. Pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior; d. Nu pot fi folosite ca si comenzi pentru regasirea datelor din baza de date; e. Este un mod de a genera o comanda Visual Basic. 30. Interogarile Microsoft Access: a. Sunt denumite ajutoare in alte baze de date relationale; b. Sunt denumite entitati manageriale in majoritatea bazelor de date relationale; c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior; d. Contin comenzi flexibile pentru regasirea datelor din baza de date; e. Este un mod de a genera o comanda Access-Visual. 31. Interogarile Microsoft Access: a. Sunt denumite metadate alte baze de date relationale. b. Sunt denumite entitati macro in majoritatea bazelor de date relationale; c. Nu pot fi memorate in baza de date pentru a putea fi refolosite ulterior; d. Contin comenzi flexibile pentru regenerarea datelor din baza de date;

28

e. Este un mod de a genera o comanda SQL. 32. O coloana este stearsa in Microsoft Access Query, cand: a. Coloana este stearsa numai din interogarea curenta de tip DELETE; b. Coloana este stearsa din toate interogarile care se refera la ea; c. Coloana este stearsa din tabela si toate interogarile cu referinta la ea; d. Un mesaj de eroare este afisat dacã coloana este folositã si în alte interogari; e. Coloana rãmâne în query dar este marcata astfel ca datele din coloana nu pot fi afisate in rezultatele query.

29

Limbajul SQL 1.SQL poate fi divizat în următoarele subseturi: a. Data Selection Language (DSL) Limbaj de selectare a datelor; b. Data Control Language (DCL)Limbaj de control a datelor; c. Data Purge Language (DPL)Limbaj ......... date; d. Data Interog Language (DIL) Limbaj de interogare a datelor; e. Data Replication Language (DRL). 2.SQL poate fi divizat în următoarele subseturi: a. Data Selection Language (DSL) Limbaj de selectare a datelor; b. Data Convert Language (DCL)Limbaj de conversie a datelor; c. Data Purge Language (DPL)Limbaj ......... date; d. Data Query Language (DQL) Limbaj de interogare a datelor; e. Data Replication Language (DRL). 3. SQL a fost dezvoltat la început : a. De Microsoft ; b. In 1982; c. Bazat pe specificatii ANSI; d. De ANSI ; e. In anii 70. 4. O instructiune SELECT fără clauza WHERE : a. Selectează toate randurile în tabelul sursă sau interogare; b. Selectează toate coloanele în tabelul sursă sau interogare; c. Rezultă un mesaj de eroare; d.Totdeauna iesirile rezultă ca fisiere lungi; e. Listează numai definitia unei table sau vederi. 5. In SQL ordinea randurilor in rezultatul unei interogari este: a. specificată folosind clauza SORTED BY; b. luata in considerare numai dacă este specificată în query prin clauza specifica acestui gen de operatie; c. definite prin index; d. implicit descendentă dacă secventa nu este specificată; e. raspuns corect b si c. 6. In SQL ordinea randurilor in rezultatul unei interogari este: a. specificată folosind clauza SORTED BY; b. nesemnificativa, neputandu-se defini;

30

c. ascendentă sau descendentă pentru orice coloană daca se specifica parametrul corespunzator al comenzii SELECT d. implicit descendentă dacă secventa nu este specificată; e. specificata numai pentru coloane in rezultatele query; 7. Operatorul BETWEEN : a. Include valori intregi; b. Selectează randurile adaugate la un tabel într-un interval de timp; c. Poate fi rescris folosind operatorii <= si NOT =; d. Poate fi rescris folosind operatorii <= si >=; e. Este o extensie Oracle la SQL. 8. O subinterogare: a. Poate fi congruentă sau necongruentă; b. Este un mod puternic de calculul a coloanelor; c. Nu permite selectia flexibilă a randurilor; d. Poate fi inclusă între paranteze; e. Poate fi folosită pentru selectarea valorilor necesare in clauza WHERE a unei comenzi Select. 9. O subinterogare: a. Poate fi congruentă sau necongruentă; b. Este un mod puternic de calculul a coloanelor; c. Permite selectia flexibilă a inregistrarilor din tabele sau interogari; d. Nu trebuie inclusă între paranteze intr-o interogare principala; e. Poate fi folosită pentru selectarea numai a valorilor zecimale; 10. O interogare intre mai multe tabele fara clauza WHERE sau JOIN a. Totdeauna lucrează ca un inner join; b. Genereaza un mesaj de eroare; c. Genereaza o lgatura externa; d. Genereaza un produs cartezian intre inregistrarile din tabele e. Nu returnează randuri în setul de rezultate; 11. O legatura externa : a. Poate fi scrisa folosind simbolul + in clauza FROM; b. Poate fi scris folosind simbolul - în clauza WHERE; c. Nu genereaza niciodata un produs cartezian d. Genereaza toate randurile din una sau din două tabele e. Poate fi o legatura de tip stanga (left), de tip dreapta (right) sau full in ambele parti 12. O declaraţie SQL conţinând o funcţie agregat:

31

a. Trebuie să conţină clauza GROUP BY b. Poate include coloane; c. Nu poate să includă atat clauza GROUP BY si ORDER BY; d. Poate sa includa deasemenea linii conditionale; e. Nu implică legaturi cu tabele multiple. 13. O declaraţie SQL conţinând o funcţie agregat: a. Trebuie să conţină clauza GROUP BY; b. Poate include randuri referentiate; c. Nu poate să includă atat clauza GROUP BY si ORDER BY; d. Poate sa includa coloane calculate; e. Nu implică legaturi cu tabele multiple. 14. O declaraţie INSERT: a. Poate conţine o coloana; b. Poate conţine valori indivizibile; c. Poate adauga multiple coloane intr-o tabela; d. Poate conţine un subquery; e. Crează un nou tabel 15. O declaraţie INSERT: a. Poate conţine o coloana; b. Poate conţine valori macroereditare; c. Poate adauga multiple randuri intr-o tabela; d. Poate conţine o constrangere de integritate referentiala; e. Crează un nou tabel; 16.O declaratie UPDATE fara o clauză WHERE : a. Rezulta un mesaj de eroare; b. Nu actualizează randurile intr-un tabel; c. Actualizează fiecare rand intr- un tabel; d. Rezultă ca un produs cartezian; e. Actualizează fiecare coloană intr-un tabel; 17. O comanda DELETE de stergere a unei coloane: a. Genereaza un mesaj de eroare; b. Sterge fiecare rand intr-un tabel; c. Sterge fiecare coloană într-un tabel; d. Rezultă ca produs cartezian; e. Poate fi folosită pentru a şterge o interogare. 18. O declaraţie DELETE a unei linii dintr-o tabela a. Genereaza un mesaj de eroare;

32

b. Sterge un anumit rand intr-un tabel; c. Sterge fiecare coloană într-un tabel; d. Genereaza ca produs cartezian; e. Poate fi folosită pentru a şterge o interogare; 19. O declaraţie CREATE: a. Este o formă DML; b. Crează drepturi noi pentru un utilizator; c. crează un obiect bază de date d. Poate fi corectată ulterior folosind declaratia ALTER; e. Poate fi reactualizata mai tarziu folosind declaraţia DROP ; 20. O comanda CREATE: a. Este o formă DML; b. Crează drepturi noi pentru un utilizator; c. crează un obiect bază de date ; d. Poate fi definita definitiv folosind declaratia ALTER ; e. Poate fi introdusa intr-o interogare folosind declaraţia DROP ; 21. O comanda CREATE: a. Este o formă DML; b. Crează drepturi noi pentru un utilizator; c. crează un obiect bază de date ; d. Poate fi definita definitiv folosind declaratia ALTER ; e. Poate fi stearsa ulterior folosind declaraţia DROP 22. O declaraţie ALTER : a. Nu poate fi utilizată pentru a adăuga o restricţie; b. Nu poate fi folosită pentru a renunţa la o constrangere ; c. Poate fi folosită pentru a adăuga o interogare; d. poate fi folosită pentru a renunţa la o interogare; e. Poate fi folosită pentru a renunţa la o coloană în tabel. 23. O declaraţie ALTER . a. Poate fi utilizată pentru a adăuga o restricţie ; b. Nu poate fi folosită pentru a renunţa la o constrangere; c. Poate fi folosită pentru a adăuga o interogare ; d. Poate fi folosită pentru a renunţa la o interogare ; e. Nu poate fi folosită pentru a renunţa la o coloană în tabel; 24. O declaraţie ALTER . a. Nu poate fi utilizată pentru a adăuga o restricţie ; b. Poate fi folosită pentru a renunţa la o constrangere ;

33

c. Poate fi folosită pentru a adăuga o interogare ; d. poate fi folosită pentru a renunţa la o interogare ; e. Nu poate fi folosită pentru a renunţa la o coloană în tabel; 25. Privilegiile bazei de date : a. Pot fi schimbate cu o declaraţie ALTER PRIVILEGE b. Pot fi sau privilegiu system sau obiect; c. Pot fi acordate folosind instante ale obiectelor; d. Sunt cel mai bine manageriate intr-un grup folosind GROUP BY; e. Sunt manageriate folosind comenzile GRANTED EARLY si REVOKEEED ALL. 26. Privilegiile bazei de date : a. Pot fi schimbate cu o declaraţie ALTER PRIVILEGE; b. Pot fi un privilegiu al utilizatorului; c. Pot fi acordate folosind macrointerogarile; d. Sunt cel mai bine manageriate intr-un grup folosind GROUP BY; e. Sunt manageriate folosind comenzile GRANT si REVOKE.

34

CONCEPTE ALE BAZELOR DE DATE RELATIONALE 1. Nivelul logic al unei scheme relaţionale se referă la:

A) Modul în care este definită logica programului; B) Modul în care sunt definite entităţile de memorare; C) Modul în care un utilizator interpretează o schemă relaţională şi

înţelege atributele sale; D) Modul în care sunt realizate legăturile între tabelele bazei de date

relaţionale (RDBMS). 2. Nivelul de manipulare al datelor se referă la:

A) Modul în care tuplele din relaţia de bază sunt stocate şi actualizate; B) Modul în care atributele sunt definite; C) Modul în care relaţia este definită; D) Nici un răspuns corect; E) B şi C răspunsuri corecte.

3. Proiectarea bazei de date se face astfel încât:

A) Tabelele să conţină un număr cât mai mic de tuple; B) Tabelele să conţină un număr cât mai mic de atribute; C) Să fie uşor de explicat înţelesul tabelelor; D) Să nu apară greşeli de inserare şi modificare; E) Să conţină date corecte.

4. O regulă de ghidare în proiectarea bazei de date poate fi:

A) Să se evite scrierea numelui atributului cu litere mari; B) Să se evite pe cât posibil introducerea cifrei 0 într-un câmp numeric; C) Toate răspunsurile corecte; D) Să se evite pe cât posibil plasarea atributelor cu valoarea NULL

într-o relaţie; 5. Dependenţa funcţională se poate implementa numai dacă:

A) Atributul este atomic; B) Tuplele sunt distincte într-o relaţie; C) Se cunoaşte precis semantica atributelor; D) Relaţia are un număr mare de atribute.

6. Regula reflexivă a dependenţei funcţionale arată că:

35

A) Adăugând aceeaşi cantitate la stânga şi la dreapta într-o dependenţă se obţine o altă dependenţă;

B) O mulţime de atribute este întodeauna determinată de ea însăşi; C) O mulţime de atribute este nederminată; D) O mulţime de tuple are întodeauna o cheie primară.

7. Regula de descompunere a dependenţei funcţionale arată că :

A) O dependenţă funcţională se poate diviza în mai multe dependenţe funcţionale;

B) O relaţie se descompune în mai multe relaţii; C) Un atribut se descompune în mai multe atribute; D) O tuplă se descompune în mai multe tuple.

8. Normalizarea bazelor de date relaţionale constă în faptul că:

A) Datele sunt considerate normale; B) Fiecare relaţie conţine date cu un anumit înţeles (entitate); C) Înţelesul informaţiei din relaţie este clar; D) Semantica atributelor este uşor de înţeles.

9. Prima formă normală:

A) Nu este clar definită; B) A fost definită de Codd; C) Se identifică cu definiţia relaţiei; D) B şi C răspunsuri corecte; E) Toate răspunsurile corecte.

10. O relaţie se găseşte în a doua formă normală, dacă:

A) Este în a treia formă normală; B) Este în prima formă normală şi cheia primară este formată dintr-un

singur atribut; C) Este în prima formă normală şi cheia primară este formată din mai

multe atribute; D) Întodeauna o relaţie este în cea de a doua formă normală; E) A şi B răspunsuri corecte.

11. O relaţie se găseşte în a doua formă normală, dacă:

A) Este în a treia formă normală; B) Este în prima formă normală şi cheia primară este formată dintr-un

singur atribut; C) Este în prima formă normală şi fiecare atribut care nu este cheie

primară este dependent funcţional de acesta;

36

D) Răspuns corect B şi C; E) Toate răspunsurile corecte.

12. O relaţie este în a treia formă normală, dacă:

A) Este în a doua formă normală şi are atribute indivizibile; B) Este în a doua formă normală şi există mai multe tuple identice; C) Este în a doua formă normală şi nu prezintă dependenţe funcţionale

tranzitive; D) Toate răspunsurile corecte.

13. Normalizarea este un proces:

A) De reducere a tuplelor eronate; B) De eliminare a informaţiei redundante; C) Necesar în proiectarea bazelor de date relaţionale; D) Răspunsuri corecte A şi C; E) Răspunsuri corecte A,B,C.

14. Supercheia unei relaţii este:

A) Un atribut sau un set de atribute aleator dintr-o relaţie; B) Un atribut sau un set de atribute care identifică în mod unic o tuplă

din interiorul unei relaţii; C) Mai multe atribute care fac referinţă la alte atribute; D) Mai multe tuple care au proprietăţi comune.

15. Tupla este:

A) O coloană a unei relaţii; B) Mai multe rânduri ale unei relaţii; C) Un rând al unei relaţii; D) Mai multe atribute ale unei relaţii.

16. Gradul unei relaţii este dat de:

A) Numărul de tuple al relaţiei; B) Numărul de atribute de tip text; C) Numărul de atribute de tip numeric; D) Numărul de tuple distincte; E) Numărul de atribute al relaţiei.

17. Cardinalitatea unei relaţii este dată de:

A) Numărul de tuple al relaţiei; B) Numărul de tuple distincte; C) Numărul de atribute de tip text; D) Numărul de atribute de tip numeric; E) Răspuns corect A şi B.

37

18. Baza de date relaţională este:

A) Un set de relaţii normalizate; B) Un set de tuple normalizate; C) Un set de atribute normalizate; D) Toate răspunsurile corecte.

19. Într-un SGBD relaţional relaţia este:

A) Un tabel cu linii şi coloane; B) O înşiruire ordonată de caractere; C) O legătură între mai multe tabele; D) O legătură între mai multe atribute; E) B, C, D răspunsuri corecte.

20. Într-un SGBD relaţional domeniul este:

A) Mulţimea atributelor din relaţie; B) Mulţimea tuplelor din relaţie; C) Mulţimea de valori permise pentru unul sau mai multe atribute; D) Mulţimea de relaţii dintr-o bază de date relaţionale.

21. Atributul unei relaţii este:

A) Caracteristica relaţiei; B) O proprietatea semnificativă a unei relaţii; C) O coloană a unei relaţii care are o anumită denumire; D) O proprietate a bazei de date relaţionale; E) Răspuns corect A şi B.

22. Normalizarea este un concept care:

A) A fost dezvoltat de Dr. Godd; B) A fost mai intai introdus cu cinci forme normale ; C) A aparut in 1992; D) Prevede un set de reguli pentru fiecare forma normala; E) Prevede o procedura pentru convertirea tabelelor in obiecte cu

fiecare forma normala. 23. Normalizarea este un concept care:

A) A fost dezvoltat de Dr. Godd; B) A fost mai intai introdus cu cinci forme normale C) A aparut in 1992; D) Prevede un set de reguli pentru fiecare forma normalizatoare;

38

E) Prevede o procedura pentru convertirea relatiilor in fiecare forma normala.

24. Scopul normalizarii este

A) De a elimina datele excesive astfel incat intr-o relatie sa existe date care se refera la o singura entitate;

B) De a elimina diferite tuple ale relatiilor; C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze; D) De a controla performanta datelor in procesul de cautare; E) De a optimiza date pt inserare, actualizari, si stergeri;


A) De a elimina coloanele relatiilor; B) De a elimina diferite anomalii ale relatiilor; C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze; D) De a decrementa performanta datelor in procesul de regasire; E) De a optimiza date pentrut inserare, modificari, si stergeri.


A) De a elimina atributele excezive; B) De a elimina diferite date corecte ale relatiilor; C) De a furniza un motiv de a denormaliza data de baze; D) De a optimiza performanta datelor in procesele de regasire; E) De a optimiza date pt inserare, actualizari, si stergeri

27. Pusa in aplicare, o a treia forma normala devine

A) Un index; B) Constrangere referentiala; C) Tabela; D) Vedere; E) Baza de date ;

28. Rolurile unor identificatori unici in normalizare sunt

A) Nu sunt necesari; B) Sunt solicitati odata ce ai atins cea de-a treia forma normala; C) Toate formele normale solicita desemnarea unei chei primare; D) Pot fi normalizate relatii fara a alege mai intai o cheie primara; E) Nu poti alege o cheie primara pana ce relatiile nu sunt

normalizate. 29. Rolurile unor identificatori unici in normalizare sunt

A) Nu sunt necesari; B) Sunt solicitati odata ce ai atins cea de-a treia forma normala;

39

C) Nu toate formele normale solicita desemnarea unei chei primare D) Nu pot fi normalizate relatii fara a alege mai intai o cheie

primara; E) Nu poti alege o cheie primara pana ce relatiile nu sunt

normalizate. 30. Prima forma normala derermina anomali cauzate de:

A) Dependente transitive; B) Atribute cu valori multiple; C) Dependenta partiala pe cheia primara; D) Grupuri pararelationale; E) Dependente unite;

31. A doua forma normala determina anomali cauzate de

A) Dependente transitive; B) Atribute cu valori multiple; C) Dependenta partiala de cheia primara; D) Grupuri repetitive; E) Dependente unite.

32. A treia forma normala determina anomali cauzate de:

A) Dependente transitive; B) Atribute cu valori multiple; C) Dependenta partiala de cheia primara; D) Grupuri repetitive; E) Dependente unite.

33. O cheie externa in relatiile normalizate poate face referinta la:

A) Toata cheia primara a relatiei; B) Nici o parte din cheia primara a relatiei; C) Un grup repetitiv; D) Un atribut obligatoriu partajabil in relatie; E) Un atribut cu valori multiple.


A) Toata cheia partiala a relatiei; B) O parte din cheia primara a relatiei; C) Un grup repetitiv; D) Un atribut functional utilizator in relatie; E) Un atribut cu valori multiple.


A) Toata suprafata relatiei

40

B) O parte din cheia extraplata a relatiei C) Un grup repetitiv D) Un atribut non-cheie primara din relatie E) Un atribut cu valori multiple

36. Forma normala a lui Boyce-Codd se ocupa cu anomali cauzate de:

A) Atribute cu valori multiple B) Dependente transitive C) Dependente unite D) Determinanti care nu sunt chei primare sau candidate E) Constrangeri care nu rezulta din definitiile domeniului si ai

cheii

41

SECURITATEA BAZELOR DE DATE 1. Securitatea este necesara deoarece:

a. Bazele de date conectate la internet sunt vulnerabile la atacul hakerilor;

b. 80% din fraude sunt comise de hakeri din afara interiorul sistemului; c. Oameni cinstiti nu fac greseli; d. Controlul securitatii mentine oamenii atasati de munca lor; e. Controalele de securitate pe aplicatie sunt binevenite intodeauna.

2. Securitatea bazelor de date este necesara deoarece:

a. Bazele de date conectate la internet nu sunt vulnerabile la atacul hakerilor;

b. 80% din fraude sunt comise de hakeri din afara (sistemului); a. Oameni fac greseli premeditate pentru corectitudinea datelor; c. Controlul securitatii nu mentine oamenii onesti; b. Controalele de securitate pe aplicatie sunt partiale.

3. Securitatea fizica a serverului bazei de date:

a. este necesara daca serverul este conectat la internet; b. Ar trebui sa includa o incapere la dispozitia publicului in care este

serverul; c. Nu necesita atat dispozitive fizice cat si politici; d. Poate include controale biomecanice si terapeutice; e. Poate include echipamente de supraveghere.

4. Securitatea retelei:

a. Poate fi controlata numai de routere; b. fi controlata numai de firewall; c. Este necesara numai daca serverul de baze de date este conectat la

internet; d. Trebuie sa includa posibilitati de recreere pentru angajatii de la

distanta; e. Este obligatoriu pentru toate computerele din sistem conectate la

orice retea; 5. Protectia firewall poate include:

a. filtrare de pachete; b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare; c. Traducere de adrese utile; d. Porti logice cu diode care pot fi folosite pentru acces; e. IP modificat;

42

6. Protectia firewall poate include: a. filtrare de pachete de inregistrare; b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare; c. Traducere de adrese network (de retea); d. Porti logice si sau nu care pot fi folosite pentru acces; e. IP modificat (păcălit) ?

7. Protectia firewall poate include:

a. filtrare de pachete de inregistrare; b. Selectare de pachete folosind un tabel de rutare; c. Traducere de adrese de fisiere partajate ale bazei de date; d. Porti limitative care pot fi folosite pentru acces; e. IP modificat (păcălit) ?

8. Angajatii care se conecteaza la reteaua intreprinderii de acasa sau din alta locatie indepartata:

a. Sunt cel mai bine protejati de un software firewall ca cel disponibil in Microsoft Windows XP;

b. trebuie sa aiba un firewall intre computerul lor si cablu sau modemul DSL;

c. Trebuie sa aiba implementat un IP virtual; d. Nu sunt mai bine protejati cand se foloseste un VPN; e. cand nu se foloseste translatarea adreselor de retea.

9. Retelele fara fir trebuie securizate deoarece:

a. Punctele de acces wireless ieftine nu prezinta interes; b. Oricine cu un adaptor wireless de retea se poate conecta la o retea

neprotejata; c. Angajatii pot sa foloseasca reteaua wireless pentru a comunica in

secret cu hakerii; a. Undele radio pot trece prin pereti pentru a ajunge in birouri; d. Undele radio pot ajunge pe cauile publice in afara cladirii.

10. Componentele de securitate ale punctelor de acces wireless includ:

a. translatare de adrese de retea; b. Politica dezorganizationala de securitate; c. Criptarea; d. Retele virtuale private; e. Liste de adrese MACMAC;


a. translatare de adrese de retea; b. Politica organizationala de securitate;

43

c. IntroCriptarea; d. Retele virtuale private; e. Liste de adrese BRAMAC;


a. translatare de adrese de retea; b. Politica dezorganizationala de securitate; c. DeraCriptarea; d. Retele virtuale private; e. Liste de adrese MAC.

13. Precautile de securitate la nivel de retea includ:

a. Instalarea componentelor software minimale; b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user; c. Aplicarea parolelor de stationare in maniera temporara; d. Schimbarea tuturor parolelor nedefinite; e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.


a. Instalarea componentelor de development maximale; b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user; c. Aplicarea porturilor uninivel in maniera temporara; d. Schimbarea tuturor parolelor presetate; e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.


a. Instalarea componentelor hardftware minimale; b. Acordarea numai a privilegilor solicitate de user; c. Aplicarea patchurilor de siguranta in maniera temporara; d. Schimbarea programelor presetate; e. Utilizarea de parole simple care sunt usor de amintit.

16. Increderile de logare:

a. Trebuie sharate de utilizatori multipli prevazuti toti cu grad de incredere;

b. Trebuie sa schimbe periodic parolele; c. Nu trebuie criptate; d. Trebuie distruse de o politica adecvata; e. Trebuie sa fie usor de ghicit.

17. Increderile de logare:

44

a. Trebuie sharate de utilizatori multipli prevazuti toti cu grad de incredere;

b. Trebuie sa nu schimbe periodic parolele; c. Nu trebuie criptate; d. Trebuie distruse de o politica adecvata; e. Trebuie sa fie greu de ghicit.

18. Criptarea:

a. Trebuie folosita pentru toate datele sensibile; b. Trebuie utilizate chei cu cel putin 28 de biti lungime; c. Trebuie folosita pentru datele nesensibile trimise prin retea ; d. Pot folosi chei yale simetrice sau asimetrice; e. Nu se va folosi niciodata pentru increderile de logare;

19. Criptarea:

a. Trebuie folosita pentru toate datele partiale; b. Trebuie utilizate chei cu cel putin 28 de biti lungime; c. Trebuie folosita pentru datele sensibile trimise prin retea ; d. Pot folosi chei yale simetrice sau asimetrice; e. Nu se va folosi niciodate pentru increderile de logare.

20. Consideratiile de securitate ale clientului includ:

a. Liste de adrese MAC; b. Bowsere introweb de nivel de securitate; c. Se acorda numai privilegiile necesare; d. Folosirea unui scaner de virus; e. Testarea utilizatorilor aplicatiei.

21. Consideratiile de securitate ale clientului includ:

a. Liste de adrese MAC; b. Bowsere web de nivel de securitate; c. Se acorda numai privilegiile necesare; d. Folosirea unui scarface de virus; e. Testarea utilizarii aplicatiei.

22. In Microsoft SQL server o logare (user)

a. se poate conecta la orice numar de baze de date; b. Are automat privilegii de acces la baza de date ; c. Poate folosi o autentificare Windowstatic; d. Poate fi autentificata de Microsoft My-server; e. Detine schema bazei de date.


45

a. se poate conecta la un numar limitat de baze de date; b. Are automat privilegii de acces la baza de date; c. Poate folosi o autentificare proprie schemei bazei de date; d. Poate fi autentificata de Microsoft SQL server; e. Detine schema bazei de date.


a. se poate conecta la un numar limitat de baze de date; b. Are automat privilegii de acces la baza de date ; c. Poate folosi o autentificare Windows; d. Poate fi autentificata de Microsoft SMDBQL server; e. Detine schema bazei de date.

25. In Microsoft SQL server , o baza de date :

a. Este proprietatea unei logari; b. Poate avea unul sau mai multi useri alocati acesteia; c. Poate contine date de private (de ex. Master) sau utilizate (aplicatie); d. Poate acorda privilegii; e. este o colectie ilogica ale obiectelor bazei de date.

26. Privilegiile de sistem:

a. Sunt acordate in mod similar in Oracle, Sybase, si Microsoft SQL server;

b. Sunt specifice obiectului bazei de date; c. Invalideaza efectuarea anumitor functii administrative pe server cum

ar fi oprirea acestuia; d. Sunt anulate folosind declaratii SQL Remove; e. Este invariabil;

27. Privilegiile de sistem:

a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, si Microsoft SQL server;

b. Sunt specifice obiectului bazei de date; c. Permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe

server cum ar fi oprirea acestuia; d. Sunt anulate folosind declaratii SQL Remove; e. Este invariabil.

27. Privilegiile obiect:

a. Sunt acordate in mod similar in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL Server ;

b. Nu se refera la un obiect al bazei de date;

46

c. permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe server cum ar fi oprirea acestuia;

d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE; e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANTEDA.


a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL Server

b. Sunt specifice unui obiect al bazei de date c. permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe

server cum ar fi oprirea acestuia d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANTEED


a. Sunt acordate in mod diferit in Oracle, Sybase, and Microsoft SQL Server ;

b. Sunt specifice unui relatii a bazei de date; c. Permit acordul pentru a efectua anumite functii administrative pe

server cum ar fi oprirea acestuia; d. Sunt anulate folosind declaratia SQL REMOVE; e. Sunt acordate folosind declaratia SQL GRANT;

30. View-rile pot asista la implementarea politicii de securitate prin:

a. Restrictionarea coloanelor din tabel la care userul are acces; b. Restrictionarea bazei de date la care userul are acces; c. restrictionarea numarului constante la care userul are acces; d. Stocarea rezultatelor auditului bazei de date; e. Monitorizare pentru intrusii bazei de date.

47

Concepte obiectuale 1. Un obiect se caracterizează prin:

A) Nume, mărime, comportament; B) Identificator, nume, aspect; C) Aspect, mărime, acces; D) Stare, nume, comportament; E) Identificator, stare, comportament .

2. Obiectul complex este format din:

A) Relaţii complexe; B) Atribute complexe; C) Obiecte simple; D) Tuple simple şi complexe.

3. Identitatea obiectului este:

A) O măsură cantitativă a obiectului; B) O măsură calitativă a obiectului; C) Este proprietatea unui obiect care îl deosebeşte de alte obiecte; D) Este proprietatea care defineşte poziţia obiectului în baza de date; E) Este proprietatea opţională a unui obiect.

4. Incapsularea obiectului defineşte faptul că un obiect:

A) este unic; B) este identificabil; C) nu este vizibil; D) are două părţi distincte;

5. Clasa de obiecte este definită ca o entitate care:

A) Conţine obiecte cu aceeaşi stare şi comportament; B) Conţine obiecte cu proprietăţi diferite; C) Conţine obiecte cu comportament diferit; D) Conţine obiecte cu stare şi comportament diferite; E) Toate răspunsurile sunt corecte.

6. Moştenirea în bazele de date obiectuale înseamnă că:

A) Operaţiile definite pentru o clasă sunt valabile în orice subclasă; B) Orice instanţă a unei subclase date este de asemenea instanţă pentru orice clasă

la care aparţine subclasa considerată; C) Subclasa nu are proprietăţile clasei; D) Răspunsuri corecte A şi B; E) Subclasa nu are metodele clasei.

7. Supraîncărcarea înseamnă că:

48

A) Pot exista metode cu nume identic; B) Pot exista proprietăţi cu nume identic; C) Pot exista clase şi subclase cu nume identic; D) pot exista instanţe cu nume identic.

8. Polimorfismul înseamnă că:

A) Acelaşi nume de proprietate poate fi atribuit la diverse obiecte; B) Acelaşi nume de clasă poate fi atribuit la diverse clase; C) Acelaşi nume de metodă poate fi atribuit la diverse obiecte; D) Acelaşi nume de operaţie dintr-o clasă să fie identic cu definirea altei operaţii

din altă clasă; E) C şi D răspunsuri corecte.

9. Persistenţa este:

A) Abilitatea programatorului de a face ca datele aplicaţiei să supravieţuiască cât mai mult în urma unui proces;

B) O aplicaţie există permanent pe disc; C) O bază de date creată există permanent în memorie; D) Obiectele unei clase există permanent în memorie.

10. Concurenţa este:

A) Un proces aleator; B) Un proces declanşat de anumite comenzi; C) Un concept care se referă la activităţile ce se desfăşoară în acelaşi timp; D) Un concept care se referă la obiecte care pot exista în acelaşi timp.

11. Concurenţa este controlată de:

A) Algoritmi destructivi; B) Algoritmi constructivi; C) Algoritmi pesimişti; D) Algoritmi optimişti; E) Răspunsuri corecte C şi D.

12. Moştenirea multiplă este un concept care:

A) Arată că într-o clasă există subclase multiple; B) Arată că într-o clasă există obiecte multiple; C) Arată că obiectele au capacitatea de a avea proprietăţi şi obiecte diferite faţă de

alte clase; D) Arată că obiectele au capacitatea de a moşteni proprietăţi şi metode de la mai

multe clase concomitent. 13. Versionarea este un concept care:

A) Permite validarea obiectelor; B) Permite ştergerea obiectelor; C) Permite variante diferite ale obiectelor; D) Permite urmărirea schimbărilor întâmplate în starea unui obiect;

49

14. Un obiect container este un obiect care: A) Conţine alte obiecte; B) Conţine alte clase; C) Conţine alte subclase; D) Conţine alte versiuni de obiecte.

15. Un SGBDOO este un administrator de:

A) Baze de date relaţionale; B) Baze de date orientate obiect; C) Baze de date ierarhice; D) Baze de date distribuite; E) Nu există un astfel de administrator de baze de date.

16. Identificatorii OID pot fi:

A) De un singur tip numerici; B) De două tipuri logici şi fizici; C) De două tipuri clasă şi obiect; D) De un singur tip logici.

17. Identificatorii OID logici sunt:

A) Dependenţi de baza de date; B) Dependenţi de echipamentul hardware; C) Independenţi de baza de date; D) Independenţi de localizarea obiectelor pe suportul de memorare; E) Răspunsuri corecte B şi C.

50

intrebari tip grila semestrul al ii-lea

Documents