TESTE GRILĂLIMBA ROMÂNĂ

1. În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, uc) a, i, â, e, o d) e, u, ă

2. Conţin diftongi cuvintele din seria:a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, steac) chiar, gheară, cioc, ceară, sprânceană, maghiar, ureche d) nu-i, să-i, dă-i, ba-i

3. Conţin triftongi cuvintele din seria:a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagăb) aripioară, leoaică, taioare, creioanec) dubioasă, curioasă, furioasă, caprioarăd) ia-i, i-ai, ni-oi, ţi-oi, mi-au, i-au

4. Conţin hiat cuvintele din seria:a) baie, foaie, doină, îndoială, creează, faianţăb) bienală, doime, zoologie, faeton, boa, real, manie, rochiec) mâine, mingea, muchead) ou, câine, soare, coală

5. Fiecărei litere îi corespunde un sunet în toate cuvintele din seria:a) el, xilofon, geamb) Maria, eram, chimiec) recamier, rummy, jeepd) pistol, puşcă, grenadă

6. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:a) fi-as-co, fruc-tu-os, hi-dra-ulicb) in-gi-ner, car-te, at-letc) mon-se-nior, băr-bi-e, bin-o-clud) somn-am-bul, su-fle-or, simp-tom

7. Cuvântul "amnezie" se desparte corect în silabe astfel:a) am-ne-zi-e b) amn-e-zi-ec) a-mne-zi-e d) am-nez-ie

8. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria:a) a-nal-fa-bet, i-ne-gal, de-za-mor-sa, vâr-stnicb) des-pre, drep-tunghi, ni-cio-da-tă, jer-tfăc) san-ctu-ar, mon-stru, fun-cţi-o-nar, som-ptu-osd) a-u-to-buz, fruc-tu-os, ge-o-graf, in-a-bil, dez-ar-ma

9. Sunt corect scrise toate cuvintele din seria:a) radioemisie, petrifica, oşan, ozonificab) radioemisiune, petrifica, oşean, ozoniza

c) radioemisiune, pietrifica, oşan, ozonizad) radioemisie, pietrifica, oşean, ozonifica

10. Sunt corecte toate formele adjectivelor de genul feminin din seria:a) analogă, pitorescă, măiastre, patrioate b) analogă, pitorească, măiestre, patriotec) analoagă, pitorească, măiestre, patriote d) analogă, pitorescă, măiestre, patriote

11. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:a) birjear, coşear, crişean, clujean, argeşean, îmbrătişeare, detaşeat, angajeatb) birjar, coşăer, crişan, clujan, argeşan, îmbrăţişare, detaşat, angajatc) birjar, coşar, crişean, clujean, argeşean, îmbrăţisare, detaşat, angajatd) birjear, coşear, crişan, clujan, argeşean, îmbrăţişeare, detaşeat, angajeat

12. Identificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor:a) buldozăr, pikap, lidăr, îndemnizaţie, excepţie, contigentb) buldozer, pick-up, lider, indemnizaţie, excepţie, contingentc) buldozer, pik-up, lider, îndemnizaţie, escepţie, contigentd) buldozăr, picap, lider, indemnizaţie, excepţie, contingent

13. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:a) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clar-obscur, clar-văzătorb) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un aşazis prieten, clarobscur, clarvăzştorc) socio-cultural, sud-estic, instructiv-educativ, un aşa-zis prieten, clarobscur, clarvăzător

14. Sunt scrise corect cuvintele din seria:a) înnopta, înnota, înnăbuşi, înnodab) înnopta, înota, înăbuşi, înnodac) înopta, înota, înăbuşi, înodad) înopta, înnota, înăbuşi, înoda

15. După "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de-a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate:a) păduri, poezi, famili, flori, foi, vi, câmpi, lecţi, zib) pădurii, poezii, familii, florii, foi, vii, câmpii, lecţii, zilec) pădurii, poezii, familii, florii, foii, vii, câmpii, lecţii, ziid) păduri, poezii, familii, flori, foi, vii, câmpii, lecţii, zile

16. În exemplul : "Sfârşitul părţii ", este corectă forma:�a) întâi b) a întâiac) întâia d) antâia

17. Sunt scrise corect cuvintele din seria:a) pantofi cenuşi sau arginti; ochi vi şi zglobi; câmpuri pustib) pantofi cenuşi sau argintii; ochi vii şi zglobii; câmpuri pustiic) pantofii cenuşi sau arginti; ochii vi şi zglobi; câmpurile pustiid) pantofii cenuşii sau argintii; ochii vii şi zglobii; câmpurile pustii

18. Sunt corecte formele din seria:a) ce-l d-intâi, ce-a d-intâib) cel dintâi, cea dintâi

2

c) cel de întâi, cea de întâid) cel dintâi, cea dintâia

19. Sunt corecte formele din seria:a) al cincilea - a cincea, al cinsprezecelea - a cinsprezeceab) al cincilea - a cincea, al cincisprezecilea - a cincisprezeceac) al cincilea - a cincia, al cincisprezecilea - a cincisprezeciad) al cincilea - a cincea, al cincisprezecelea - a cincisprezecea

20. Formele corecte sunt cele din seria:a) cel deal doilea - cea dea douab) ce-l de-al doilea - ce-a de-a douac) cel de-al doilea - cea de-a doua

21. Sunt corecte formele din seria:a) anul al II-lea, clasa a II-a, anul I, clasa Ib) anul II-lea, clasa II-a, anul I-lea, clasa I-ac) anul al II, clasa a II, anul al I, clasa a Id) anul II, clasa II, anul I, clasa I

22. Forma corectă este:a) acelaşi om, aceiaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeib) acelaş om, aceiaş oameni, aceeaş femeie, aceleaş femeic) acelaş om, aceiaşi oameni, aceeaş femeie, aceleaş femeid) acelaş om, aceeaşi oameni, aceeaşi femeie, aceleaşi femeiş

23. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:a) fratele fetei acestia, fratele acestii feteb) fratele fetei acestea, fratele acestei fetec) fratele fetei acesteia, fratele acestei feted) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete

24. Sunt corecte formele adjectivelor de întărire din seria:a) Maria însăşi, Mariei însăşi, Ion însăşi, ele însăşi, fetelor însăşi, ei însăşi, copiilor însăşib) Maria însăşi, Mariei înseşi, Ion însuşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înşişi, copiilor înşişic) Maria înseşi, Mariei înseşi, Ion înseşi, ele înseşi, fetelor înseşi, ei înseşi, copiilor înseşi

25. Forma corectă este:a) Ceea ce spui e corect.b) Ceace ce spui e corect.c) Ceeace spui e corect.d) Cea ce spui e corect.

26. Este corect scrisă fraza:a) Cel cel vede săl anunţe.b) Ce-l ce-l vede să-l anunţe.c) Cel ce-l vede să-l anunţe.d) Ce-l cel vede să-l anunţe.

3

27. Verbul "a lua" are, la indicativ prezent I şi a II-a plural, formele din seria:a) luom, luaţi b) lom, loaţic) luam, luaţi d) loam, loaţi

28. Verbul "a apropia" are, la singular indicativ, formele din seria:a) (eu) apropiu, (tu) apropii, (el) apropieb) (eu) apropi, (tu) apropi, (el) apropiec) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropied) (eu) apropii, (tu) apropii, (el) apropiie

29. Verbul "a continua" are, la indicativ şi conjunctiv prezent, formele din seria:a) (eu) continu, (tu) continui, (el) continuă; să continueb) (eu) continui, (tu) continui, (el) continuă; să continuec) (eu) continuu, (tu) continuui, (el) continuuă; să continuued) (eu) continuu, (tu) continui, (el) continuă; să continue

30. Sunt corecte formele de viitor din seria:a) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfii, voi pustii, voi înmiib) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfi, voi pusti, voi înmic) voi fi, voi şti, voi privi, mă voi sfii, voi pustii, voi înmiid) voi fii, voi ştii, voi privii, mă voi sfi, voi pusti, voi înmi

31. Sunt corecte formele de imperativ din seria:a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii (tu)scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi)b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste-te, nu te sfii (tu)scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti-va, nu va sfiiti (voi)

32. Sunt corecte formele de condiţional - optativ prezent din seria:a) (eu) aşi învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţab) (eu) a-şi învăţa, (tu) a-i învăţa, (voi) a-ţi învăţac) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) aţi învăţad) (eu) aş învăţa, (tu) ai învăţa, (voi) a-ţi învăţa

33. Sunt corecte formele de plural ale substantivelor din seria:a) accesuri, imne, grilajuri, paradoxeb) accese, localuri, grilaje, calapoadec) chitări, cicatrici, clişee, plajed) refrenuri, paradoxuri, pocaluri, plăji

34. Este corectă forma:a) repercursiune b) repecursiunec) repercusiune d) repercuziune

35. Identificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor:a) impune, răztălmăci, desmembra, arhitip, desgolib) impune, răstălmăci, dezmembra, arhetip, dezgolic) inpune, răztălmăci, dezmembra, arhietip, desgolid) impune, răstălmăci, desmembra, arhitip, dezgoli

4

36. Indică numărul greşelilor din următoarea frază:"Mi-ar plăcea să vii pe la mine, dar însă văd că preferi mai bine să-l însoţeşti pe un prieten de-ai tăi la meci."a) una b) două c) trei d) patru

37. Nu conţine nici o greşeală enunţul:a) Mi-ar plăcea să-i ascult pe amândoi absolvenţii.b) Preţul fasolii se va scumpi mult în toamna aceasta.c) Decizia lui este un exemplu pilduitor de depăsire a unei situaţii fortuită şi nedorită.d) Cei cinci membrii ai Guvernului sunt oameni integri.

38. Nu există nici o greşeală în enunţul:a) Cei şapte miniştri ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris.b) Cei şapte miniştrii ai Pieţei Comune s-au reunit la Paris.c) Cei şapte miniştrii ai Pieţii Comune s-au reunit la Paris.d) Cei şapte miniştri ai Pieţi Comune s-au reunit la Paris.

39. Conţine numai cuvinte corect scrise seria:a) aspectuos, cearceaf, adălmaşb) sanguin, orăşan, primăvăraticc) maiou, dicţiune, disidentd) (a) seconda, ostatec, cismar

40. Forma de plural a substantivului este greşită în propoziţia:a) Citesc două cotidiene de mare tiraj. b) Vila noastră are două niveluri.c) Am cumpărat nişte căpşuni frumoase.d) La teză am avut de rezolvat două matrice.

41. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria:a) simból, senatór, caractér, íntim, duşmánb) símbol, senátor, carácter, íntimi, duşmánc) símbol, senátor, carácter, intím, dúşmánd) simból, senatór, caractér, intím, dúşmán

42. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria:a) stewardeză, plovăr, kitsch, judo, campingb) stewardeză, pulover, kitchs, judo, campingc) stewardesă, pulover, kisth, giudo, chempingd) stewardesă, pulover, kitsch, judo, camping

43. Identificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor:a) căptuşală, meritos, ridicol, siringă b) căptuşeală, merituos, ridicol, seringăc) căptuşală, meritos, ridicul, seringă d) căptuşală, merituos, ridicol, siring

44. Nu face parte din vocabularul fundamental verbul:a) a prevedea b) a avea c) a auzi d) a mânca

5

45. Conţine numai substantive colective formate exclusiv prin derivare seria:a) turmă, făget, mărăciniş b) pietriş, rămuriş, stolc) muncitorime, frunziş, brădet d) studenţime, herghelie, roi

46. Cuvântul "predecesor" nu înseamnă:a) precursor b) premergător c) înaintaş d) urmaş

47. Cuvintele "anost" şi "searbăd" sunt:a) sinonime b) antonime c) paronime d) omonime

48. Identificaţi perechea de cuvinte care ilustrează sinonimia:a) oneros - necinstitb) ilizibil - clarc) bulimie - dezgustd) acribie – neglijenţă

49. Identifică termenul care nu se caracterizează prin omonimie:a) cală b) liră c) soare d) carte

50. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe:a) áugust - august; bárem - barém; colónie - coloníe; compánie - companíeb) imóbil - imobíl; literar - literal; actual - inactual; compatibil - incompatibilc) comédie - comedíe, familial - familiar; abil - inabil; lizibil - ilizibild) compánie - companíe, arbitrar - arbitral, acceptabil - inacceptabil; emigrant – immigrant

51. Precizaţi care dintre cele patru perechi de cuvinte nu sunt antonime:a) onest – necinstit b) lizibil - neciteţc) copt – necopt d) tot – netot

52. Este neologism cuvântul:a) limbă b) fiinţă c) a depăşi d) ispravnic

53. Cuvintele "concesie" şi "concesiune", "porţie" şi "porţiune" sunt:a) variante ale aceluiaşi cuvântb) dublete lexicale diferenţiate semanticc) una din forme este învechităd) una din forme se foloseşte numai în vorbirea popular

54. Nu conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria:a) pribeag, sclifosit, poetic, binomb) halva, emigrant, din, termenc) avea, onest, caligrafic, dicţionard) funcţie, inegal, obsesiv, zece

55. Antonimul cuvântului "a se bucura" este:a) tristeţe b) a se întrista c) mâhnire d) posomorât

56. Cuvântul 'licenţios' înseamnă:a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios

6

57. Dintre cele patru cuvinte sinonime, face parte din fondul vechi al limbii:a) trist b) deprimat c) descurajat d) mâhnit

58. Identificaţi seria conţinând numai cuvinte polisemantice:a) limbă, casă, masă, operăb) limbă, floare, vis, locc) casă, copil, prefaţă, localitated) masă, copac, claritate, adaptare

59. Nu este derivat în limba română cuvântul:a) floricică b) a înflori c) înfloritor d) inflorescenţă

60. Nu sunt cuvinte compuse cele din seria:a) Europa Centrală, Cuibul Dorului, Ministerul de Interneb) lirica erotică, dor de ţară, învăţământ preuniversitarc) nouăsprezece, zi - muncă, cumsecaded) verde de Paris, izmă creaţă, pantofi de damă

61. Conţine numai neologisme seria:a) a estima, construcţie, caracteristicb) a aranja, clătinare, clasificarec) evidenţă, a dura, rânduialăd) flintă, paharnic, stolnic

62. Verbul sinonim pentru locuţiunea verbală "a se face de râs" este:a) a se compromite b) a batjocori c) a se ruşina d) a ironiza

63. Conţine numai regionalisme seria:a) iugăr, birău, limbăb) a săpuni, curechi, păpuşoic) cucuruz, barabulă, colbd) sabău, perjă, a alinta

64. Expresia "a sta pe cuptor" înseamnă:a) a trândăvi, a arde gazul de pomanăb) a sta ca pe jarc) a sta pe gândurid) a se încălzi

65. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu:a) inteligenţă b) judecatăc) argument d) considerent

66. Cuvinte polisemantice sunt:a) masă, baie, război b) conductor, maistru, jurisconsultc) enciclopedie, castel, prudenţă d) chimie, dicţionar, feminine

67. Cuvintele "brădet, pietriş" sunt:a) compuse b) derivatec) colective d) epicene

7

68. Identificaţi seria cuprinzând numai cuvinte formate prin abreviere:a) băietan, copilaş, brădet, B.C.R.b) prim-plan, blănărie, untdelemn, Făt-Frumosc) O.N.U, N.A.T.O., A.S.I.R.O.M, B.D.R.d) T.V.R., redactor-şef, tehnico-ştiinţific, miazănoapte

69. Sunt formate prin derivare toate cuvintele din seria:a) despre, cocostârc, tustrei, despot b) destinaţie, desuet, destitui, dezmierdac) desprinde, dezarticula, dezmoşteni, destăinui d) destoinic, amândoi, înspre, câţiva

70. Sunt formate prin compunere:a) extraterestru, hipersensibil, ultramodern, arhiplin, supraaglomeratb) sud-vest, inginer-şef, după-amiază, prim-ministru, clarobscurc) sfecla roşie, casă de cultură, cravată de mătase, rochie de ocazie, pantofi de damăd) Radu de la Afumaţi, Ştefan cel Mare, Vălenii de Munte, Baia Mare

71. Identificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale:a) dis-de-dimineaţă, astă-seară, cu noaptea-n cap, o dată cu găinileb) gură-cască, zgârie-brânză, nu-mă-uita, floarea-soareluic) aducere-aminte, luare-aminte, ţinere de minte, părere de rău, facere de bine, d) drum-de-fier, pasăre-liră, mâine-seara

72. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale:a) de jur împrejur, în caz că, chiar dacă, în scopulb) în vederea, aşa că, de-a binelea, talmeş - balmeşc) an de an, de voie de nevoie, ici şi colo, pe neaşteptated) zi de zi, de-a dura, în afară de, în afară

73. Identificaţi seria ce conţine numai locuţiuni prepoziţionale:a) cât de cât, din ce în ce, aşa şi aşa, din cauzab) în urmă, pe dinăuntrul, cu toptanul, în faţăc) dimpreună cu, alături de, în locul, cu privire la

74. În propoziţiile: "Pantofii sunt ai lui Catrinel" şi "I-a dat dreptate lui Ion", cuvintele "lui" sunt:a) pronume personale în genitiv b) pronume personale în dativc) pronume posesive în genitiv d) articole hotărâte

75. În propoziţiile: "Aştept un răspuns mai lămurit" şi "Vorbeşte-i copilului mai lămurit", cuvintele "mai lămurit" sunt:a) ambele - adverbe b) primul - adjectiv; al doilea - adverbc) primul - adverb; al doilea - adjectivd) ambele adjective

76. În propoziţiile: "Aşa e firea lui", "Aşa oameni îmi plac" şi "Aşa să spui", cuvintele "aşa" sunt:a) adjectiveb) adverbec) 1, 3 - adverbe; 2 - adjectivd) 1, 2 - adjective; 3 – adverb

8

77. În exemplele: "Ei sunt gata de drum" şi "Era gata să cadă", cuvintele "gata" sunt:a) adverbeb) adjectivec) 1 - adverb; 2 - adjectivd) 1 - adjectiv; 2 – adverb

78. În exemplul: "astfel de oameni", cuvântul "astfel de " este:a) adjectiv cu prepoziţieb) adverb cu prepoziţiec) locuţiune adjectivalăd) locuţiune adverbial

79. În propoziţia: "Toţi ne gândin la concedii frumoase, la bucurii familiale şi la anii de odinioară", cuvintele articulate sunt:a) concedii, bucurii,b) aniic) nici unul nu e articulatd) concedii, bucurii, anii

80. În propoziţiile: "A vândut totul pe nimic", "Nu mă interesează nimic" şi "Pentru mine e un nimic", cuvintele "pe nimic", "nimic" şi "un nimic" sunt:a) substantiveb) 1 - locuţiune adverbială; 2 - pronume; 3 - substantivc) pronumed) 1 - locuţiune adverbială; 2, 3 – pronume

81. "Mi-l omorâră păgânii", cuvântul "mi " este:a) pronume reflexivb) dativ posesivc) dativ eticd) pronume personal

82. Pronumele personal nu are valoare neutră în propoziţia:a) Cheam-o la tine !b) A luat-o la dreapta.c) Zi-i înainte, lăutare !d) Le vede bine la matematică !

83. În exemplele:"Nici o fată nu a venit""Nici fata aceasta nu ştie""Nici unul, nici altul nu se interesează", există:a) pronume negativeb) adjective negativec) adverbe negative fără funcţie sintacticăd) adjectiv pronominal negativ în exemplul 1; adverb în exemplul 2; pronume nehotărât în exemplul 3

84. În exemplul: "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură şi ea de frumuseţea şi răcoarea nopţii" (E.Gârleanu), cuvântul "unui" este:a) adjectiv nehotărât

9

b) pronume nehotărâtc) articol nehotărâtd) numeral

85. Este corectă forma de infinitiv a verbului:a) a ţineab) a tăceac) a pared) a place

86. Alegeţi varianta în care "a fi" este verb auxiliar:a) Elevul este lăudat de profesor. Aş fi mâncat nişte fructe. Să fi venit mai devreme, nu acum. Poate voi fi făcut bine. Ideea de a fi invitat şi profesorii la concert ne-a încântat.b) Copilul este în camera lui. Problema este dificilă. Era să piardă trenul. Este greu de abordat aceasta problemă. Aş fi mers şi eu în excursie.

87. Identificaţi seria care conţine numai conjuncţii coordonatoare:a) şi, încât, dar, cât b) deci, când, ce, însăc) sau, deci, ci, ori d) dacă, iar, căci, fiindcă

88. Alegeţi varianta în care "de" este conjuncţie:a) Haina de blană este elegantă. b) Băiatul de l-am întâlnit este vecinul meu.c) Striga de se auzea în stradă.d) De ! dacă nu te potoleşti !

89. Identificaţi seria care conţine numai adverbe relative:a) unde, dacă, câtb) când, deşi, undec) cum, când, unded) cum, dar, căci

90. Identificaţi seria care conţine numai pronume relative:a) care, cine, oricine, cândb) cine, ce, căci, câtc) cât, ce, care, cined) ce, care, ci, cine

91. Alegeţi varianta conţinând prepoziţii cerând numai cazul genitiv:a) înaintea, conform, asemenea, înapoia, datorităb) înaintea, asupra, împotriva, deasuprac) înaintea, asemenea, înapoia, mulţumităd) înapoia, asupra, împrejurul, datorită

92. "calea-valea" este:a) locuţiune adverbialăb) substantiv compusc) locuţiune substantivalăd) locuţiune prepozitională

10

93. În exemplul: "Nu l-a văzut pe nici unul dintre ei", cuvântul "nici unul" este:a) adverb + pronume nehotărâtb) conjuncţie coordonatoare + numeral cardinalc) pronume negativ d) adverb + numeral cardinal

94. În exemplul: "Drumul era tot mai greu", cuvântul "tot" este:a) substantivb) adverbc) pronume nehotărâtd) adjectiv

95. Conţine numai adjective invariabile seria:a) coşcogea, ecosez, continuu, bordo, limpedeb) gri, pepit, perspicace, ferice, cumsecadec) nou, tulbure, cuminte, precoce, bejd) dens, treaz, verde, roşu, feroce

96. În exemplul: "Din vreme în vreme trece pe la mine", expresia "Din vreme în vreme" este:a) locuţiune adverbialăb) locuţiune conjuncţionalăc) locuţiune prepoziţionalăd) substantiv + prepoziţie

97. Conţine numai pronume care îşi pot schimba valoarea devenind adjective pronominale, seria:a) fiecare, altul, nici unul b) ce, ai mei, euc) sie, însuşi, tot d) unul, oricine, noi

98. Pronumele "vă" este la acuzativ în expresia:a) Vă las sănătoş.ib) Vă trimit salutări.c) Vă restitui cartea.d) Vă doresc numai bine.

99. Enunţul care conţine interjecţie predicativă este:a) Poftim şi noi la această prăjitură.b) Bineînţeles că poftim la acestea !c) Să-i poftim să intre.d) Poftim de intră !

100. În exemplul: "Mi-aduc bine aminte ce copii au participat la concurs.", cuvântul "ce" este:a) adjectiv pronominal relativb) adjectiv pronominal interogativc) pronume relativ d) pronume interogativ

101. Sintagma care conţine viitorul anterior este:a) să-l fi văzut venindb) are să vină devremec) va fi venit devremed) s-ar fi văzut venind

11

102. Identificaţi adverbul fără grad de comparaţie:a) astfel b) departe c) bine d) repede

103. În exemplul "Vinde pe nimic", expresia "pe nimic", este:a) pronume negativ + prepoziţieb) substantiv + prepoziţiec) locuţiune adverbialăd) locuţiune adjectival

104. Identificaţi seria care contine locuţiuni verbale:a) a-şi aduce aminte, a ţine seamab) aducere-aminte, băgare de seamăc) băgător de seamă, trăgător de elităd) pe nesimţite, nedus la biserică

105. Sintagma (om) "cu judecată" are valoare morfologică de:a) locuţiune substantivalăb) locuţiune adverbialăc) locuţiune adjectivalăd) substantiv + prepoziţie

106. Cuvântul "careva" din exemplul: "Urmăreşte pe careva dintre dânşii" este:a) substantivb) pronume demonstrativc) pronume nehotărât compusd) adjectiv nehotărât compus

107. Identificaţi exemplul în care cuvântul "un" are valoare de numeral:a) Duminică am văzut un film. b) Am mâncat un măr şi două piersici.c) Am zburat cu un planor. d) Un individ suspect mă urmărea.

108. Expresiile: "în veci", "rând pe rând", "pe de rost", sunt:a) locuţiuni verbaleb) locuţiuni substantivalec) locuţiuni adverbialed) nu pot fi încadrate în categoria locuţiunilor

109. În exemplul: "Uite ce ai făcut !", cuvântul "uite" are valoare de:a) interjecţieb) verb la indicativc) verb la imperativd) adverb

110. În expresia "calcă a popă", termenul "a" este:a) articol posesivb) verb auxiliarc) prepoziţied) interjecţie111. În exemplul "L-am întrebat care este problema.", cuvântul "care" este:a) pronume relativ

12

b) adjectiv pronominal relativc) pronume interogativd) adjectiv pronominal interogativ

112. Termenul "pe neaşteptate" din propoziţia: "Venirea pe neaşteptate mă deranjează", are valoare morfologică de:a) locuţiune adverbialăb) adverb de modc) adjectivd) locuţiune adjectival

113. În exemplul: "A fost să ispăşească el pentru toţi, verbul "a fi" are valoare de:a) verb copulativb) verb auxiliarc) verb predicativ şi personal d) verb predicativ şi impersonal

114. În enunţul: "Ce ispravă ai făcut ?", "ce" are valoare de:a) pronume interogativb) adjectiv pronominal interogativc) pronume relativd) adjectiv pronominal relative

115. În enunţul "Are şi el un ce profit", cuvântul "ce" are valoare morfologică de:a) substantiv b) pronume relativc) pronume nehotărât d) adjectiv pronominal nehotărât116. Identifică enunţul care conţine verb impersonal:a) Îi ajung banii. b) Nu se mai ajunge cu banii.c) Ajunge cât ai alergat ! d) A ajuns devreme acasă.

117. Identifică seria de prepoziţii sau locuţiuni prepoziţionale care se folosesc cu cazul dativ:a) pe deasupra, graţie, în afară de, pe lângă b) potrivit, aidoma, asemenea, contrarc) în centrul, conform, de pe lângă, conform cu d) împotriva, împrejurul, înaintea, în faţa

118. Identifică verbul care poate fi, în funcţie de context: tranzitiv, copulativ, personal şi predicativ:a) a fi b) a merge c) a spune d) a ajunge

119. Identifică verbul care la gerunziu are terminaţia "-ind":a) a crea b) a agrea c) a coborî d) a chinui

120. În enunţul: "Un geamăt din totul inimii pornit se auzi în camera de alături", termenul "totul" este:a) adverbb) pronume nehotărâtc) substantivd) adjectiv pronominal nehotărât

121. Identificaţi enunţul care contine adjectiv pronominal nehotărât:a) Părerea unuia nu contează.b) Unora dintre ei nu le spusese.c) Un om intra, altul ieşea.

13

d) Un copil citea şi doi ascultau.

122. Identificaţi verbul care poate fi: auxiliar, copulativ, predicativ, impersonal:a) a fi b) a vrea c) a avea d) a ajunge

123. Identifică varianta corectă a formei de indicativ preyent, persoana a III-a singular, pentru verbele :a. crează; cheltuieli; se îmbarcă; rânduie; îşi aroghează; agrează;b. creează; cheltuieşte; se îmbarcă;rânduieşte; îşi arogă; agreeazăc. creează; cheltuie; se îmbarchează; rânduie; îşi arogă; agreiază

124. Identificaţi varianta în care "o" este adjectiv pronominal nehotarât:a) Am zărit-o într-o zi ducând în mână o sacoşă uriaşă.b) O ! i-ai tras o păcăleală de zile mari.c) O zi e mai rea, alta zi poate fi mai bună.d) Copilul a luat-o la fugă.

125. Identificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional - optativ prezent, persoana a III-a singular, forma inversă:a) vedea-l-ar, scrie-l-ar, veni-i-ar, închina-s-ar, lua-şi-arb) vedea-l-ar, scrie-lar, veni-ar, închinas-ar, luaşi-arc) vede-al-ar, scrie-lar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ard) vede-l-ar, scriel-ar, venii-ar, închina-ar, lua-şi-ar

126. Enunţul: "Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi ingrădit.", aparţine stilului:a) beletristicb) ştiinţificc) publicisticd) administrative

127. Fraza: "Rusia şi-a asigurat raţia de petrol din Golf într-un moment în care administraţia Clinton ar fi putut miza măcar pe sprijinul populaţiei, revoltate de modul în care liderul de la Bagdad tratează Statele Unite.", este scrisă în stil: a) publicisticb) ştiinţificc) administrativd) belletristic

128. În enunţul: "Patronul firmei sau secretara lui se vor ocupa de organizarea recentului consiliu.":a) nu există nici o greşealăb) există o greşealăc) există două greşelid) există mai multe greşeli

129. În fraza: "Profesorul dă note bune cui merită.", cuvântul "cui" este:a) subiect în dativb) subiect în nominativc) complement indirect în dativd) complement direct în dativ

14

130. În enunţul: "Smaranda era bolnavă şi împovărată de copii.", există:a) două predicate nominaleb) un predicat nominal cu nume predicativ multipluc) două predicate verbaled) un predicat nominal şi unul verbal

131. În propoziţia: "Ajunge în două ore.", cuvântul "două" este:a) apoziţieb) atribut substantival prepoziţionalc) atribut adjectivald) complement circumstanţial de timp

132. În propoziţia "Mersul în trăsură e mai romantic decât cel în maşină", cuvintele "în trăsură" şi "în maşină" sunt:a) complemente indirecteb) complemente circumstanţiale de modc) complemente circumstanţiale de locd) atribute substantivale prepoziţionale

133. În propoziţia: "De jur - împrejur erau flori.", complementul circumstanţial de loc este exprimat prin:a) locuţiune adverbialăb) locuţiune substantivalăc) substantiv compusd) substantiv precedat de locuţiune prepoziţională

134. În propoziţiile : "Vorbim de examen". "Ne pregătim de examen.", cuvintele "de examen" sunt:a) ambele - complemente circumstanţiale de modb) ambele - complemente circumstanţiale de scopc) ambele - complemente indirected) (vorbim) de examen - complement indirect; (ne pregătim) de examen - complement circumstanţial de scop

135. În propoziţia "Se cunoşteau de mici.", cuvântul "de mici" este:a) complement circumstanţial de cauzăb) complement indirectc) complement circumstanţial de timpd) complement circumstanţial de mod

136. În propoziţia "Umbla după câstig", cuvântul "după câştig" este:a) complement indirectb) complement circumstanţial de scopc) complement circumstanţial de modd) complement circumstanţial de cauză

137. În propoziţia "De prea mult citit s-a îmbolnăvit", cuvântul "de ..... citit" este:a) complement indirectb) complement circumstanţial de cauzăc) complement circumstanţial de timpd) complement circumstanţial de mod

15

138. În propoziţia "Neînvăţând, nu vei avea şansă de reuşită.", cuvântul "Neînvăţând" este:a) complement circumstanţial de modb) complement circumstanţial de timpc) complement circumstanţial de cauzăd) complement circumstanţial de scop

139. În fraza: "Fugim, căci e totuna de stai pe loc", propozitia "de stai pe loc" este:a) subiectivăb) predicativăc) completivă directăd) circumstanţială de loc

140. În frazele: "E bine cum lucrează. Procedează cum poate.", propozitiile "cum lucrează" şi "cum poate" sunt:a) amândouă - circumstanţiale de mod; b) prima - completivă directă; a doua - circumstanţială de modc) prima - subiectivă; a doua - circumstanţială de modd) amândouă - completive directe

141. În fraza: "Primesc cu placere pe oricare prieten care mă vizitează", propoziţia subordonată este introdusă prin:a) pronume relativb) adjectiv pronominal nehotărâtc) pronume nehotărât d) adverb relativ

142. În frazele: "Nu-i place cum lucrează. Nu se ştie cum lucrează. Nu ştie cum lucrează.", propoziţiile introduse prin "cum" sunt:a) toate trei - subiectiveb) toate trei - circumstanţiale de modc) toate trei - completive directed) primele două - subiective, a treia - completivă directă

143. În fraza: "Cui place să roşească, roşească", subordonatele sunt:a) amândouă - completive directe b) prima - completivă indirectă; a doua - subiectivăc) amândouă - subiectived) prima - subiectivă; a doua - completivă directă

144. În frazele: "El pare că nu înţelege" şi "Pare că nu înţelegi", propoziţiile introduse prin "că" sunt:a) amândouă - predicativeb) amândouă - circumstanţiale de modc) prima - predicativă; a doua - subiectivăd) amândouă - subiective

145. În fraza: "O să-i pară rău ca n-a venit", propoziţia subordonată este:a) subiectivă

16

b) completivă indirectăc) completivă directăd) circumstanţială de cauză

146. În fraza "Când ai mâncat atâta, sigur că ţi-a fost rău.", propoziţia "Cănd ai mâncat atâta" este:a) subiectivăb) circumstanţială de cauzăc) circumstanţială condiţionalăd) circumstaţtială de timp

147. În fraza: "Mergi până oboseşti.", subordonata este:a) circumstanţială de modb) circumstanţială de locc) circumstanţială de timpd) circumstanţială concesivă

148. În frazele: 1) "Să-l văd venind / Aş mai trăi o viaţă";2) "M-aş mira să-l văd venind", subordonatele sunt:a) completive indirecteb) 1) - circumstanţială de scop; 2) - completivă indirectăc) circumstanţiale condiţionaled) 1) - circumstanţială condiţională; 2) completivă indirectă

149. "Spune-i, dom' ne, să mă lase în pace, că nu-mi văd capul de treabă!"În textul de mai sus există:a. patru semne de punctuaţie b. cinci semne de punctuaţie; (dialogul, virgula, virgula, virgula, semnul exclamării)c. şase semne de punctuaţie;d. şapte semne de punctuaţie;

150. Virgula din textul : " Era o tăcere adâncă, ca în biserică" este întrebuinţată pentru:a. coordonarea a două părţi de propoziţie;b. coordonarea a două părţi de vorbire;c. evitarea unei cacofonii;d. enumerarea unor părţi de propozitie de acelaşi fel;

151. În perioada 2 septembrie-7 septembrie, pe tronsonul de cale ferată Feteşti-Cernavodă, din sud-estul ţării, SNCFR-ul anunţă restricţii de viteză în circulaţia trenurilor.În textul de mai sus, cratima este:a. numai semn de ortografie; b. numai semn de punctuaţie;c. o dată semn de ortografie şi de trei ori semn de punctuaţie;d. de două ori semn de ortografie şi de două ori semn de punctuaţie; (punctuţie: primele două; ortografie: ultimele două)

152. "Absolvenţii Academiei de poliţie Promoţia 2000 au hotărât să se re-întâlnească în anul 2010, la Timişul-de-Sus."În textul de mai sus există:

17

a. trei greşeli de scriere;b. patru greşeli de scriere;c. cinci greşeli de scriere;d. şase greşeli de scriere;

153. Identifică seria corectă: a. Câmpia-de-Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;b. Câmpia-de-Vest, Editura-Humanitas, prim ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;c. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă-Piatră, câine-lup;d. Câmpia de Vest, Editura Humanitas, prim-ministru, Sfarmă Piatră, câine-lup;

154. Identifică seria în care majuscula este corect întrebuinţată:a. Academia română, Excelenţa voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2;b. Academia Română, Excelenţa voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala Numărul 2;c. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul literaturii române, Şcoala Numărul 2;d. Academia Română, Excelenţa Voastră, Muzeul Literaturii Române, Şcoala numărul 2;

155. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect despărţite în silabe:a. ac-ru, ast-ma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;b. ac-ru, ast-ma-tic, at-let, ling-vist, pa-şop-tist;c. a-cru, as-tma-tic, a-tlet, ling-vist, paş-opt-ist;d. a-cru, ast-ma-tic, a-tlet, lin-gvist, paş-opt-ist;

156. Identifică seria în care toate cuvintele sunt corect accentuate:a. (al) dóisprezecelea, matúr, repórter, véveriţă, zeróuri;b. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, véveriţă, zeróuri;c. (al) dóisprezecelea, mátur, reportér, véveriţă, zeróuri;d. (al) doisprezécelea, matúr, reportér, veveríţă, zeróuri;

157. Identifică seria în care fiecare cuvânt conţine cel puţin un diftong:a. alee, cereale, fuior, nuia; b. articulaţie, cereale, fuior, roi; c. cooperaţie, iarbă, roi, soare; d. fuior, iarbă, nuia, soare;

158. Indică enunţul în care toate virgulele sunt corect întrebuinţate: a. - Întreabă, domnule tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii.b. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că vrând-nevrând tot nu ai de unde să capeţi alte informaţii.c. - Întreabă, domnule, tot ce doreşti, că, vrând-nevrând, tot nu ai de unde să capeţi alte informţtii.

159. Identifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte:a. azalee, epopee, femeie, ideie, scânteie;b. azalee, epopee, femeie, idee, scânteie;c. azalee, epopeie, femeie, ideie, scânteie;d. azaleie, epopee, femee, ideie, scânteie;

160. Identifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor expresii/ locuţiuni:a. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a pofti; coadă de topor - băţ; întors pe dos - supărat;b. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors pe dos - supărăt;

18

c. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-şi pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - trădător; întors pe dos - boţit;d. a se da pe brazdă - a se cuminţi; a-si pune pofta în cui - a renunţa; coadă de topor - băţ; întors pe dos - inversat;

161. Identifică seria în care nu există structuri pleonastice:a. dureri nevralgice, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie corectă, scurtă alocuţiune;b. dureri musculare, firesc şi prietenos, mujdei, ortografie îngrijită, alocuţiune;c. dureri musculare, firesc şi natural, mujdei de usturoi, ortografie îngrijtă, alocuţiune;

162. Identifică seria în care toate cuvintele/ expresiile sunt scrise corect:a. fair-play, i-mail, etetera, curriculum vitae;b. fair play, e-mail, etcetera, curriculum vitae;c. fair-play, e-mail, etcetera, curriculum vitae; d. fair-play, e-mail, etcetera, curiculum vitae;

163. Identifică seria în care acordul este corect realizat:a. douăsprezece octombrie, locul al optulea, noi-veniţi, voi trebuiaţi (să plecaţi);b. douăsprezece octombrie, locul al optalea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi);c. douăsprezece octombrie, locul al optulea, nou-veniţi, voi trebuia (să plecaţi);

164. Identifică seria în care există numai arhaisme:a. crenel, irod, polcovnic, truver;b. cetate, cneaz, ipohondru, postelnic; c. chezaş, greşale, ispravnic, ordonanţă;d. armaş, feregea, pârău, părete.

165. Identifică seria în care toate cuvintele sunt sinonime:a. a ghici - a intui, a întrezări, a prevedea;b. intelect - cerebral, gândire, judecată;c. a judeca - a chibzui, a condamna, a cugeta;d. mândru - chipeş, orgolios, trufaş;

166. Identifică seria în care există numai antonime:a. bun - amar; a moşteni - a dezmoşteni; mic - mediu; b. adevăr - minciună; aici - acolo; diluat - concentrat;c. acum - atunci; amor - ură; a merge - a obosi; d. amic - prieten; macrocosmios - microcosmos; sătul - nesătul;

167. Identifică seria în care omografele sunt corect întrebuinţate:a. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amarui. Prin casatorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.b. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Preotul respecta típicul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.c. A remarcat tipícul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă típicul slujbei religioase. Fructele de afín sunt amărui. Prin căsăatorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.d. A remarcat típicul comportamentului prietenei sale. Preotul respectă tipícul slujbei religioase. Fructele de áfin sunt amărui. Prin căsătorie cu sora mea, el mi-a devenit afín.168. Identifică seria care conţine numai sinonime ale expresiilor:a. a fi cu nasul de ceară - mofturos, neatent, supărăcios;

19

b. inimă albastră - melancolie, mâhnire, tristeţe; c. a pune la cale - a îndruma, a gândi, a se sfătui;d. dus pe gânduri - absorbit, preocupat, trist;

169. Identifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial:a. a alerga - alerg, alergare, alergător;b. cal - călăreţ, căluţ, căluţi;c. a fi - fiinţă, fiu, nefiinţă;d. a vedea - nevăzător, nevăzut, a prevedea;

170. Identifică seria în care substantivele perechi au forma de plural corectă:a. curcubeu - curcubee; hidrant - hidranţi; leah - leşi; leş - leşuri;b. curcubeu - curcubeie; hidrant - hidrante; leş - leşuri; mesa - mese; c. curcubeu - curcubee; leah - leşi; leş - leşuri; pai - paie;

171. Identifică seria care conţine forme corecte:a. a apărea, doi septembrie, înşală, patrusprezece, voluptos;b. a apăre, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;c. a apărea, doi septembrie, înşeală, paisprezece, voluptuos;d. a apărea, două septembrie, înşală, paisprezece, voluptuos;

172. În textul : " Iar prin mândrul întuneric al pădurii de argint/ Vezi izvoare zdrumicate...", prepoziţia "prin" intră în relaţie cu:a. al pădurii;b. întuneric;c. mândrul.

173. În textul : " Mi-ai amintit de întâmplările aşa de plăcute ale vacanţei de vară.", cuvintele "aşa plăcute" sunt la:a. comparativ de superioritate;b. superlativ absolut;c. superlativ relativ.

174. Cuvintele evidenţiate din textul :" <<Iar>> prietenul meu mă roagă <<iar>> să-l însoţesc în excursie." sunt, în ordine:a. adverb şi adverb;b. adverb şi conjuncţie;c. conjuncţie şi adverb; d. conjuncţie şi conjuncţie.

175. În propoziţia : "A fost odată un împărat", verbul "a fost" este:a. auxiliar;b. copulativ;c. predicativ.

176. În propoziţia : " În spatele casei cresc mai mulţi copaci", cuvintele "în spatele" formează:a. o locuţiune adverbială;b. o locuţiune prepoziţională;c. o propoziţie compusă.

20

177. În propoziţia : " Se vede venind o maşină", cuvântul "o" este:a. articol;b. numeral; c. pronume.

178. În fraza : " Priveşte ce frumos este norul acesta luminat de razele soarelui care abia a răsărit", există:a. un pronume;b. două pronume; c. trei pronume.

179. Cuvântul "lui" din propoziţia : " Cartea lui Mihai se află pe masă", este:a. articol hotărât; b. pronume personal;c. pronume posesiv.

180. În fraza : "Stăpâne, ca să mă cunoşti cine sunt eu şi cât pot, ascultă-mă şi du-te la boier de-i spune cum te-am învăţat", există: a. numai subiecte neexprimate incluse;b. numai subiecte neexprimate subînţelese;c. numai subiecte incluse şi subiecte subînţelese;d. numai subiecte exprimate şi subiecte incluse.

181. În propoziţia : "Aşteaptă-mă şi pe mine, prietene", cuvântul "prietene " este:a. complement direct;b. fără funcţie sintactică;c. subiect.

182. În propoziţia : "Nu vă puneţi mintea cu el", există:a. un complement;b. două complemente;c. trei complemente.

183. În structura : "Mă gândesc a telefona", cuvântul "a telefona" este:a. complement direct;b. complement indirect;c. complement circumstanţial de mod.

184. În propoziţia : "Amicul Mihai mi-a adus vestea cea bună", cuvântul "Mihai" este:a. apoziţie;b. complement;c. subiect.

185. În propoziţia : "Mai taci din gură, omule!", subiectul este:a. exprimat simplu;b. neexprimat inclus;c. neexprimat subînţeles.

186. Cuvântul "ce" din fraza : "Ştiu ce vreau" este:a. complement direct;

21

b. fără funcţie sintactică;c. subiect.

187. În propoziţia : "În acea zi, Mihai plecase dis-de-dimineaţă la antrenament", există: a. un atribut şi două complemente; b. două atribute şi un complement.c. două atribute şi două complemente; d. un atribut şi trei complemente;188. Cuvântul "ei" din propoziţia : "Pantofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. atribut adjectival;b. atribut pronominal; c. fără funcţie sintactică.

189. În propoziţia : "Lui Andrei i s-a cerut o legitimaţie la intrarea în şcoală", există:a. o parte de vorbire fără funcţie sintactică;b. două părţi de vorbire fără funcţie sintactică;c. trei părţi de vorbire fără funcţie sintactică;d. patru părţi de vorbire fără funcţie sintactică;

190. În fraza : " În loc să-ţi dai osteneala ca să afli până şi gândul oamenilor, tu nu ştii nici măcar ceea ce vorbesc ei", există:a. trei propoziţii;b. patru propoziţii;c. cinci propoziţii.

191. Propoziţiile din fraza : "Nu era chip să te apropii de dânsul, că aşa tremura de tare, de parcă-l zghihuia dracul" sunt, în ordine:a. principală, circumstanţială de cauză, subiectivă, consecutivă;b. principală, subiectivă, consecutivă, circumstanţială de cauză;c. principală, subiectivă, circumstanţială de cauză, consecutivă.

192. Primele două propoziţii din fraza : "Ce fel de împrejurări au fost alea care au putut sili privighetoarea să ajungă să cânte aşa?" sunt:a. principală şi atributivă;b. principală şi subiectivă;c. subiectivă şi atributivă.

193. Ultima propoziţie din fraza : "Nu-i totdeauna cum se chiteşte, ce-i şi cum se nimereşte" este:a. circumstanţială de mod;b. predicativă;c. principală;d. subiectivă

194. Prin contragerea primei propoziţii subordonate din fraza : "Ca să nu mai rămână repetent şi anul acesta, mam'mare, mamiţica şi tanti Miţa au promis tânărului Goe să-l ducă-n Bucureşti de 10 Mai", se obţine:a. un complement circumstanţial de cauză;b. un complement circumstanţial de scop;c. un complement circumstanţial de mod.195. În fraza : "Te-ai antrenat bine pentru meciul de mâine, însă aşteaptă mai întâi sfârşitul partidei, fii pregătit pentru orice situaţie şi nu-ţi subaprecia adversarii", raporturile dintre propozitii sunt, în ordine:a. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare conclusivă.

22

b. coordonare adversativă, coordonare prin juxtapunere, coordonare copulativă;

196. În fraza : "V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat, că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat", există:a. trei propoziţii;b. patru propoziţii;c. cinci propoziţii.

197. În fraza : "Aşa e lumea asta şi, de-ai face ce-ai face, rămâne cum este ea; nu poti s-o întorci, măcar să te pui în ruptul capului", există:a. o propoziţie subordonată circumstanţială;b. două propoziţii subordonate circumstanţiale;c. trei propoziţii subordonate circumstanţiale.

198. Prin extensia părţii de propoziţie "pe luminăţia-sa", din textul ; "Aş ruga pe luminăţia-sa a ne ospăta", se obţine:a. o propoziţie completivă directă;b. o propoziţie completivă indirectă;c. o propoziţie subiectivă.

199. În fraza :Cum a ajuns pe plajă, s-a simţit minunat", prima propoziţie este: a. circumstanţială de mod;b. circumstanţială de timp;c. circumstanţială de cauză.

200. Adjectivul pronominal demonstrativ este folosit incorect în propozitia :ţa. Ne întâlnim la sfârşitul anului acestuia.b. Inovaţia inginerului acesta va fi curând aplicată.c. La marginea acestui sat este un stadion mare.d. I-a dăruit fetei acesteia un buchet de flori

201. În propoziţia “În faţa noastră se înălţau stânci înspăimântătoare.", cuvântul “noastră" este în cazul :a. nominativb. acuzativc. dativd. genitiv

202. În propoziţia “Ai şi venit ?" cuvântul “şi" este :a. prepoziţieb. conjuncţiec. pronume reflexivd. adverb

203. Cuvântul “ude" din propoziţia “Flori albastre tremur ude în văzduhul tămâiet." (M. Eminescu) are valoarea morfologică de :a. adjectivb. adverb de modc. verb la participiud. substantiv

23

204. Cuvântul “o" din enunţul “Pe de o parte, îţi dau dreptate, pe de alta, trebuie să-ţi spun ca exagerezi." este :a. articol nehotărâtb. pronume nehotărâtc. adjectiv pronominal nehotărâtd. numeral cardinal

205. Prepoziţia “împotrivă" este construită cu genitivul în enunţul :a. S-au ridicat multe glasuri împotrivă.b. Împotriva noastră nu a fost nimenic. Au luptat cu îndârjire împotriva luid. Copii din cartier joacă împotriva voastră

206. În enunţul “Contrar voinţei voastre, am venit aici", cuvântul “contrar" este în cazul :a. acuzativ b. genitiv c. dativ d. vocativ207. Verbul “a ajunge" este predicativ, personal, tranzitiv în enunţul :a. S-a antrenat zilnic să ajungă cel mai bun.b. Ajunge cât ai vorbit !c. Va ajunge la timpd. Te ajung eu mai târziu !

208. Au aceaşi formă la singular şi la plural toate substantivele din seria :a. cicatrice, vulpoi, carteb. hârtie, bebe, creionc. unchi, învăţătoare, matriced. secerătoare, tei, unghi

209. Sunt de genul neutru toate substantivele din seria :a. aprilie, aur, eroism, muşeţelb. sânge, atletism, curaj, nazuric. moravuri, ochelari, vineri, represaliid. creştinism, soare, unt, catană

210. Se pot forma substantive de genul feminin, prin adăugarea desinenţei “a", la toate substantivele din seria :a. cal, nor, lup, foc, varb. şcolar, elefant, băiat, elevc. inginer, bunic, prieten, suedezd. copil, urs, lup, stejar

211. Sunt corecte toate formele de plural ale substantivelor din seria :a. accidente, căpşuni, plăji, hoteluri, soreb. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, suroric. accidenţi, căpşune, plăji, hoteluri, surorid. accidenţi, căpşune, plaje, hoteluri, sore

212. Categoriile gramaticale specifice substantivului sunt :a. gen, număr, cazb. gen, timp

24

c. mod, timp, persoanăd. gen, număr, caz, persoană

213. În enunţul “Dau cartea copilului.", substantivul “copilului" este în cazul :a. nominativb. genitivc. dativd. genitiv sau dativ, topica menţinând ambiguitatea

214. În enunţul “Plimbându-se prin parc, Ion te va fi văzut şi pe tine", verbul “va fi văzut" este la diateza :a. activăb. reflexivăc. pasivăd. activă sau pasivă, contextul menţinând ambiguitatea

215. În textul : “În pacea iernii, codrul minunat dormita. După o tăcere lungă, ascultam duruitul scurt, de darabană, al ciocănitorii celei mari." (M. Sadoveanu), există :a. 5 articoleb. 6 articolec. 7 articoled. 8 articole

216. În enunţul : “Dar iată că intră un simplu cioban, un cioban ca atâţia alţii.", adjectivul “simplu" înseamnă :a. neevoluatb. primitivc. numai, doard. rudimentar

217. În versurile : “Copilo, tu eşti gata de-a pururea să plângi/ Şi când eşti trează, Doino, tu inima ne-o frângi." (G. Cosbuc), substantivele “copilo" şi "Doino" :a. sunt subiecteb. nu au funcţie sintacticăc. sunt atribute substantivale apoziţionaled. primul are funcţie de subiect, iar al doilea nu are funcţie sintactică

218. În enunţul : “Dă-i bătaie, băiete !", pronumele personal în dativ “-i" :a. nu are funcţie sintacticăb. este complement indirectc. are funcţia sintactică de atribut pronominald. este complement direct

219. Verbul “a avea" are valoare predicativă în enunţul :a. Are să înveţe mai mult pentru examen.b. Băieţii au jucat fotbal toata ziua.c. Vom fi avut şi noi o idee bună vreodată.d. În anul următor, poetul avea să vină la Bucureşti.220. În propoziţia : “Dorinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi în pace.", cuvântul “tuturor" este :a. pronume nehotărât

25

b. adjectiv pronominal nehotărâtc. adjectiv propriu-zisd. numeral colectiv

221. În propoziţia: “În casa noastră veţi fi bine primiţi totdeauna.", cuvântul “noastră" este în cazul:a. nominativb. acuzativc. dativd. genitiv

222. În propoziţia : “De ce vă miraţi atâta ?" pronumele “vă" este :a. personalb. de întărirec. reflexivd. posesiv

223. În enunţul : “Pe faţa ta sunt urme de lacrimi.", sintagma “pe faţa" este :a. substantiv cu prepoziţieb. adverb precedat de o prepoziţiec. locuţiune adverbialăd. locuţiune prepoziţională

224. Verbul “a pustii" la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular, are forma :a. pustiam b. pustiisem c. pustii d. pustiii

225. Sunt corecte toate formele de dativ-genitiv, singular, cu articol nehotărât din seria :a. cinstii, lenei, onoarei, gardeib. cinstii, lenii, onorii, gardeic. cinstei, lenei, onoarei, gărziid. cinstei, lenii, onorii, gărzii

226. Este corectă expresia :a. oameni grei de pornitb. directorii noi-aleşic. tineri liberi-cugetătorid. persoane nou-venite

227. În propoziţia : “Mă doare capul.", substantivul “capul" are funcţia sintactică de :a. subiectb. complement directc. nume predicativd. atribut

228. În versurile : “Din sânul vecinicului ieri/ Trăieşte azi ce moare" (M. Eminescu), cuvântul “ieri" este :a. substantivb. adjectivc. adverbd. nu se poate preciza valoarea gramaticală

26

229. Sunt intranzitive toate verbele din seria :a. a scrie, a gândi, a faceb. a se mândri, a se mira, a se temec. a se bucura, a vorbi, a plecad. a avea, a citi, a fi

230. În enunţul : “1 Decembrie este o dată importantă în istoria noastră.", “o dată" este :a. numeral adverbialb. numeral multiplicativc. locuţiune adverbialăd. substantiv precedat de articol nehotărât

231. În enunţul : “Câteşitrei fraţii erau gospodari.", cuvântul “câteşitrei" este :a. numeral distributivb. numeral fracţionarc. numeral adverbiald. numeral colectiv

232. În versul : “.şi somnul, vameş vieţii, nu vrea să-mi ieie vamă." (M. Eminescu), substantivul “vieţii" are funcţia sintactică de :a. complement indirect în dativb. atribut substantival în genitivc. atribut substantival în dativd. atribut substantival apoziţional

233. Nu au aceeaşi formă, la toate cazurile, adjectivele pronominale de întărire de :a. genul masculin, numărul pluralb. genul masculin, numărul singularc. genul feminin, numărul singulard. genul feminin, numărul plural

234. În fraza : “Atunci tu în întuneric te apropii surâzândă,/ Albă ca zăpada iernii, dulce ca o zi de vară" (M. Eminescu), “surâzândă" este :a. adverb de modb. verb la gerunziu acordatc. adjectiv propriu-zisd. verb la participiu

235. Verbul “a fi" este predicativ în enunţul :a. Ar fi fost lăudat, dacă ar fi meritat.b. Tinerii au fost într-o excursie la munte.c. Să fi învăţat, ai fi ştiut.d. Toţi politiştii fuseseră atenţi la mişcările infractorului.

236. Numeralul cardinal are funcţia de atribut substantival prepoziţional în enunţul :a. Până la vârsta de douăzeci şi patru de ani a studiat medicina.b. Am plantat în curte zece pomi.c. Profesorul a acceptat cu uşurintă explicaţia celor trei.d. Le-a adus celor doi copii câte o minge.

27

237. În enunţul : “Pentru aceea te-am chemat, ca să-mi dai răspunsul la propunerea făcută.", “pentru aceea" este :a. locuţiune pronominalăb. locuţiune adverbială de cauzăc. locuţiune adverbială de scopd. pronume demonstrativ precedat de prepoziţie

238. În textul : “În colivie a pătruns lumina de lună plină a unor geamuri strălucite. Erau geamurile unor cafenele boiereşti.", substantivele au, în ordine, următoarele funcţii sintactice ;a. Cl; Cd; As prep; Ci; S, Cib. Cl; Cd; Ci; S; As genc. Cl; S; Ci; Ci; NP; As gend. Cl;S; As prep; As gen; NP; As gen

239. Există un verb la diateza pasivă în construcţia :a. Florile vor fi scumpite în perioada ierni.ib. Părintii sunt plecaţi la mare.c. Era bine să fi certat copilul la timp.d. Hainele tale erau ude.

240. Este locuţiune adverbială construcţia :a. în vecib. mâine-searăc. în juruld. de acolo

241. Indicaţi funcţia interjecţiei din enunţul : “Lupul haţ ! l-a apucat pe ied de gât."a. nu are funcţie sintacticăb. predicat verbalc. predicat nominald. complement circumstanţial de mod

242. În versul : “Trecut-ai când ceru-i câmpie senină.", cuvântul “-i" este :a. pronume personalb. pronume posesivc. verb predicativd. verb copulativ

243. În enunţul : “I-a întins o pâine/ a cărei mireasmă a umplut casa.", cuvântul “a cărei" determină :a. substantivul “pâine"b. substantivul “mireasmă"c. verbul “a umplut"d. propoziţia 1

244. Se construiesc cu genitivul următoarele prepoziţii :a. contra, împotrivă, asuprab. contrar, graţie, potrivitc. conform, multumită, asemenea

28

d. pentru, peste, lângă

245. În enunţul : “Adolescenţilor le plac melodiile vesele.", cuvântul “melodiile" are funcţia sintactică de :a. complement directb. complement indirectc. subiectd. atribut

246. În fraza : “E dovedit că au fost absenţi ieri.", predicatul “e dovedit" este exprimat prin :a. verb la diateza activăb. verb la diateza pasivăc. expresie verbală impersonalăd. locuţiune verbală

247. Cuvântul “tot" este adverb în enunţul :a. Cutreierasem tot ţinutul.b. Un tot se compune din mai multe părţi.c. A cazut în apă cu tot cu bagaje.d. Drumul era tot mai greu.

248. În enunţul : “Cel de dincolo e mai bun.", cuvântul “cel" este .a. articol demonstrativ (adjectival)b. pronume demonstrativ de depărtarec. pronume demonstrativ de identitated. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare

249. În enunţul : “Traiul lumii alţii lese-l !" verbul este la modul :a. conjunctivb. imperativc. indicativd. infinitiv

250. Există locuţiune adverbială în enunţul :a. În alte vremuri oamenii respectau tradiţia.b. De vreme ce n-ai înţeles, nu are rost să reiau discuţia.c. Bătrânii îşi amintesc de vremurile vechi.d. Cu vremea vei înţelege marile adevăruri.

251. Verbul “ziserăm" este la modul indicativ, timpul :a. prezentb. imperfectc. mai mult ca perfectuld. perfectul simplu

252. Verbul “privii" este la modul indicativ, timpul :a. perfect simplu, persoana a III-ab. perfect simplu, persoana Ic. imperfect, persoana I

29

d. mai mult ca perfectul, persoana a III-a

253. Cuvântul “însă" este conjuncţie coordonatoare :a. adversativă b. disjunctivăc. conclusivă d. copulativă

254. În enunţul : “Vecinul nostru este un om de treabă." exsită :a. o locuţiune adjectivalăb. o locuţiune substantivalăc. o locuţiune adverbialăd. un substantiv cu prepoziţie

255. Exprimă o acţiune realizabilă, posibilă sau dorită modul :a. indicativb. condiţional-optativc. conjunctivd. imperativ

256. Substituie un nume fără să dea indicaţii precise despre obiecte pronumele :a. posesivb. relativc. nehotărâtd. negativ

257. În enunţul : “De-a veni pe aici, spune-i să rămână.", verbul “a veni" este la :a. modul infinitiv, timpul prezentb. modul indicativ, timpul perfect compusc. modul condiţional optativ, timpul prezentd. modul indicativ, timpul viitor

258. În enunţul : “Cartea mea-i, fiule, o treaptă." (T. Arghezi), cuvântul “mea" este :a. pronume posesiv în cazul genitivb. pronume posesiv în cazul nominativc. adjectiv pronominal posesiv în cazul nominativd. pronume posesiv în cazul acuzativd. pronume reflexi

259. În enunţul : “Atunci fata şi-a adus aminte şi de tatăl ei şi a început să plângă.", cuvântul “şi" are, în ordinea apariţiei, următoarele valori :a. conjunţtie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexivb. conjuncţie coordonatoare copulativă; adverb de mod; pronume reflexivc. pronume reflexiv; adverb de mod; conjuncţie coordonatoare copulativăd. pronume reflexiv

260. În enunţul : “Am greşit, dar nu m-a certat.", cuvântul “dar" este :a. adverbb. conjuncţiec. prepoziţie

30

d. substantiv

261. Numeralele care arată în ce proporţie creşte o cantitate se numesc :a. ordinaleb. adverbialec. colectived. multiplicative

262. Partea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se numeşte :a. prepoziţieb. adverbc. conjuncţie coordonatoared. conjuncie subordonatoare

263. În enunţul : “Oamenii admirau marea pe ale cărei valuri pluteau vaporaşe albe", cuvântul “ale cărei" este :a. pronume interogativb. adjectiv interogativc. pronume relativd. adjectiv pronominal interogativ

264. Apoziţia se exprimă în limba română literară prin substantiv sau substitut al substantivului în cazul :a. nominativb. acuzativc. dativd. genitiv

265. Nu sunt locuţiuni grupurile de cuvinte :a. cu condiţia să; în momentul când; în locul undeb. la un loc cu; în loc să; în afară de;c. în jurul; în faţa; în susuld. în caz că; chit că; înainte să

266. Substantivele “atletism","aur", “potasiu" :a. sunt cu variabileb. nu au genc. sunt defective de numărul singulard. sunt defective de numărul plural

267. Este corectă construcţia :a. împotriva alcoolului şi tutunuluib. împotriva alcoolului şi a tutunuluic. graţie disciplinei şi a efortuluid. conform legilor şi a normelor în vigoare

268. “Cum" are valoare de conjuncţie subordonatoare şi nu îndeplineşte funcţie sintactică în enunţul :a. Cum îţi aşterni, aşa vei dormi.b. Cum ţi-ai petrecut vacanţa ?c. Cum nu şi-a repetat, a luat o nota mică.

31

d. Cum găseşti drumul când te rătăceşti ?

269. “Cât" este adverb în enunţul :a. Mi-a spus cât timp ai stat la ea.b. Cât lemn s-a exportat ?c. Copiii află care este câtul a două numere.d. Cât de frumoasă eşti !

270. Imperativul verbului “ a zice" este :a. zi !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi !b. zi !, nu zice !, ziceţi !, nu ziceţi !c. zii !, nu zi !, ziceţi !, nu ziceţi !d. zi !, nu zii !, ziceţi !, nu ziceţi !

271. Cuvântul “ia" este interjecţie în enunţul :a. Ia, te rog, o bomboană !b. Ia vino la mine !c. Elevul ia cartea şi citeşte.d. Nu ia nimic de la străini.

272. Se scrie obligatoriu cu iniţială majusculă după următoarele semne de punctuaţie :a. [ . ]; [ ? ]; [ ! ]; [ “ ] b. [ ; ]; [ , ]; [ : ]c. [ . ] d. [ . ]; [ ? ]; [ ! ]

273. În enunţul : “Nu era decât un băiat în cameră.", cuvântul “un" este :a. numeral cardinal cu valoare adjectivalăb. numeral cardinal cu valoare substantivalăc. adjectiv pronominal nehotărâtd. articol nehotărât

274. În enunţul : “Păru-i de aur aluneca pe umeri.", cuvântul “-i" are funcţia sintactică de :a. predicat nominal împreună cu numele predicativ “de aur"b. complement indirectc. atribut pronominald. atribut adjectival

275. În enunţul : “E o adevărată indiscreţie să asişti la această discuţie.", cuvântul “indiscreţie" este :a. subiectb. complement directc. atributd. nume predicativ

276. În enunţul : “O alee îngustă, mărginită de trandafiri roşii, duce spre casă", cuvintele “de trandafiri" au funcţia sintactică de :a. atribut substantival prepoziţionalb. complement circumstanţial de locc. complement indirectd. complement de agent

277. Există un predicat verbal în enunţul :

32

a. Îi este milă şi de un gândăcel.b. Copacii desfrunziţi par a se plânge cerului de soarta lor.c. Cişmigiul rămâne cel mai frumos parc din Bucureşti.d. Nu mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui.

278. Există un atribut pronominal în enunţul :a. Mi ţi-l ia la scărmănat.b. M-am dus să-mi văd feciorul.c. Mi-am amintit de întâlnirea de mâine.d. Mi-am cumpărat nişte cărţi.

279. În propoziţia “Scrisoarea celorlalţi a venit mai târziu.", cuvântul “celorlalţi" este :a. complement indirectb. atribut pronominalc. atribut adjectivald. complement direct

280. În enunţul : “E uşor a scrie versuri .. “ (M. Eminescu), verbul “a scrie" este :a. subiectb. complement directc. nume predicativd. predicat verbal

281. În enunţul : “Picturile sunt admirate de iubitorii de frumos.", cuvintele “sunt admirate" au funcţia sintactică de :a. predicat verbal şi complement directb. predicat verbal şi complement circumstanţial de modc. predicat verbald. predicat nominal

282. Cuvântul “ce" este subiect în enunţul :a. Părinţii nu ştiu ce va deveni băiatul lorb. Ce faci aici ?c. Se ştie ce a scris Eminescud. Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face

283. În enunţul : “În băncile din faţă erau câţiva elevi silitori.", cuvintele “din faţă" sunt :a. atribut substantival prepoziţionalb. atribut adverbialc. complement circumstanţial de locd. locuţiune prepoziţională fără funcţie sintactică

284. Cuvântul “al cui" din enunţul : “Al cui este acest caiet ?" , are funcţia sintactică de :a. atribut pronominalb. nume predicativc. atribut adjectivald. complement indirect

285. Complementul circumstanţial de timp nu se exprimă prin :a. substantiv

33

b. pronumec. verb la supind. verb la gerunziu

286. Complementul circumstanţial de mod nu se exprimă prin :a. verbe la participiub. verbe la gerunziu şi la infinitivc. adverbed. substantive

287. Verbul “a fugi" poate fi regent pentru :a. complemente de orice fel şi atributeb. complemente directec. atributed. complemente circumstanţiale

288. Complementul indirect poate avea ca termen regent :a. verb tranzitivb. substantivc. pronumed. interjecţie

289. Complementul direct poate determina :a. un verb tranzitivb. un substantivc. un adjectivd. un verb intranzitiv

290. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea.", subiectul este exprimat prin :a. adjectivb. substantiv c. adjectiv precedat de articol demonstrativd. adjectiv precedat de pronume demonstrativ

291. În enunţul : "Se gândeşte la bunicii lui.", cuvintele "la bunicii " au funcţia de :a. complement directb. complement indirectc. complement circumstanţial de locd. complement circumstanţial de scop

292. Precizează funcţia sintactică a pronumelui reflexiv "mă" din enunţul "Mă mândresc cu rezultatele mele " :a. complement directb. complement indirectc. subiectd. nu are funţie sintactică293. În fraza "I-a ieşit înainte ca să-i dea ajutor la transportul bagajelor.", predicatele sunt exprimate prin :a. verbe predicative, personaleb. verbe predicative, impersonale

34

c. locuţiuni verbaled. verbe copulative şi nume predicative

294. În fraza "Sigur că va fi ajutat cu lemne de vecini, dacă va fi ger în iarna aceasta.", există :a. numai predicate verbaleb. numai predicate nominalec. un predicat nominal şi două predicate verbaled. un predicat verbal şi două predicate nominale

295. Verbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal în enunţul :a. Boul luase obiceiul de a dormi după-amiaza.b. Viţelul nu ştia că unchiul lui putea dormi după prânz.c. Fără a te odihni bine, nu poţi munci bine.d. Odihnit, înainte de a pleca la drum, era vese.l

296. În enunţul : "S-a comunicat la radio ştirea aceasta.", subiectul este :a. inclusb. nedeterminatc. subînţelesd. ştirea

297. În enunţul : "Poţi veni oricând pe la mine.", cuvântul "oricând" este :a. pronume relativb. adverb relativc. adverb nehotărâtd. conjuncţie subordonatoare

298. În enunţul : "Fetele sau băieţii sunt vinovaţi ?", elementele subiectului multiplu sunt în raport de coordonare :a. copulativăb. adversativăc. conclusivăd. disjunctivă

299. În enunţul : "Poetul adevărat, cel care uimeşte lumea prin profunzimea simţirii sale, nu moare niciodată.", cuvântul "cel" are funcţia sintactică de :a. subiect b. atribut pronominal apoziţional c. atribut adjectivald. nu are funcţie sintactică, deoarece este articol

300. Cuvintele din propoziţia : “Stropirea copiilor cu apa de către colegii lor a fost interzisă.", au, în ordine, următoarele funcţii sintactice :a. subiect, atribut, atribut, atribut, atribut, predicat verbalb. subiect, atribut, complement indirect, atribut, atribut, predicat verbalc. subiect, atribut, complement indirect, complement de agent, atribut, predicat verbal, complement de modd. subiect, atribut, atribut, complement de agent, atribut, predicat nominal301. În enunţul : "Ei poate că n-au înţeles.", cuvântul "poate" este :a. complement circumstanţial de mod exprimat prin adverbul de mod "poate"b. predicat verbal exprimat prin adverbul predicativ "poate"c. predicat verbal exprimat prin verbul predicativ "a putea"

35

d. predicat nominal cu verbul copulativ subînţeles

302. În enunţul : "Nici o jucărie nu e mai frumoasă ca jucăria de vorbe." (T. Arghezi), există :a. un atribut pronominal şi un atribut substantivalb. un atribut adjectival şi un atribut substantivalc. numai un atribut substantivald. două atribute adjectivale

303. Complementul direct poate fi exprimat prin pronume personale, forme neaccentuate, în cazul :a. nominativb. acuzativc. dativd. genitiv

304. În enunţul : "Pe carte am dat mulţi bani.", cuvântul "pe carte" este :a. complement circumstanţial de locb. subiectc. complement directd. complement indirect

305. Stabileşte felul coordonării dintre complementele circumstanţiale de mod din enunţul : "Acest elev răspunde ori foarte bine, ori foarte slab."a. copulativăb. adversativăc. disjunctivăd. conclusivă

306. În enunţul : "Se uita la mine cu o privire deznădăjduită.", cuvântul "deznădăjduită" are funcţia sintactica de :a. atribut verbalb. atribut adjectivalc. complement circumstanţial de modd. predicat verbal

307. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l-a epuiza.t" se analizează astfel :a. atribut substantival exprimat prin substantiv în cazul genitivb. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul genitivc. complement indirect exprimat prin substantiv în cazul dativd. complement de mod exprimat prin substantiv precedat de adverb

308. În enunţul : "Cât ulei consumaţi pe lună ?", cuvântul "cât" are funcţia sintactică de :a. complement circumstanţial de modb. atribut adverbialc. atribut pronominald. atribut adjectival

309. În fraza: "Are să mănânce când are să-i fie foame.", există :a. două predicate verbaleb. patru predicate verbale

36

c. două predicate nominaled. un predicat verbal şi unul nominal

310. În fraza : "Poetul privea îngândurat sălciile (1)/ ale căror ramuri atingeau undele lacului (2)/ pronumele relativ determină :a. propoziţia 1b. substantivul "sălciile"c. substantivul "ramuri"d. atât propoziţia 1 cât şi substantivul "sălciile"

311. În propoziţia : "Ţi-a fost foame.", pronumele "ţi-" are funcţia sintactică de :a. subiectb. atribut pronominalc. complement indirectd. nu are funcţie sintactică

312. În fraza "N-a fost problemă, n-a fost situaţie, n-a fost moment politic pe care <<Cuvântul>> să nu-l fi înţeles şi luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" (M. Sebastian), există :a. 5 predicate nominaleb. 5 predicate verbalec. 1 predicat verbal şi 3 predicate nominaled. 1 predicat verbal şi 4 predicate nominale

313. Pot fi termeni regenţi toate părţile de vorbire din seria :a. substantiv, interjecţie, numeral, pronume relativb. pronume, adverb, conjuncţie, adverb relativc. verb, articol, adjectiv, conjuncţie coordonatoared. substantiv, adjectiv, adverb, prepoziţie

314. În enunţul : "Oricărei fete îi place să se uite în oglindă.", cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de :a. subiectb. complement indirectc. atribut pronominald. atribut adjectival

315. În enunţul : "Dar el n-a prevăzut catastrofa din 1944-1945, care avea să paralizeze, încă o dată şi pentru atâţia ani, creativitatea românească." (M. Eliade), numeralul cardinal are funcţia sintactică de :a. complement circumstanţial de timpb. atribut adjectivalc. atribut substantivald. complement direct împreună cu substantivul "catastrofa"

316. Predicatul verbal nu se poate exprima prin :a. locuţiune verbalăb. locuţiune adverbialăc. verb predicativd. verb copulativ

37

317. În fraza : "Ce pot suferi mai puţin oamenii neizbutiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă ar fi izbutit" (N. Iorga), sunt :a. 3 predicate verbale, 1 predicat nominal incomplet, 1 predicat nominalb. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incompletec. 3 predicate verbale, 2 predicate nominale incomplete, 1 predicat nominald. numai predicate verbale

318. Atributul verbal nu se exprimă prin verb la modul :a. infinitivb. participiuc. gerunziu neacordatd. supin

319. În construcţiile "E ger" ; "Mi-e frică" ; "Mi-e dor" :a. "e ger" ; "e frică" ; "e dor" sunt predicate nominaleb. "e" este predicat verbal, iar "ger", "frică" şi "dor" sunt subiectec. "e" este predicat verbal, iar "mi-e" predicat nominald. "e ger", "e frică", "e dor" sunt predicate verbale exprimate prin locuţiuni verbale

320. În fraza : “Augustus a fost înştiinţat; se înfurie ca întotdeauna când i se părea că un fapt oarecare era o înfruntare împotriva propriei sale persoane; îl exilă pe Silanus şi pe Postumus Agripa, care erau printre invitaţi şi o dădu afară din Roma chiar pe Iulia" (Vintila Horia), există :a. 5 predicate verbale şi 2 predicate nominaleb. 6 predicate verbale şi 1 predicat nominalc. 4 predicate verbale şi 3 predicate nominaled. 7 predicate

321. În fraza " Sus, în casele domneşti, al căror lat acoperiş de şindrilă se/ntindea de jur/împrejur cu streşine lungi şi revărsate, stau cu o cucernică smerenie, împrejurul trupului împodobit al răposatului, toate căpeteniile ţării." (Al. Odobescu), pe lângă alte feluri de atribute există :a. 5 atribute adjectivaleb. 6 atribute adjectivalec. 7 atribute adjectivaled. 8 atribute adjectivale

322. În versurile : "În cetăţuia ta de ape/ Dorm cântecele noastre toate...." (O. Goga), cuvântul "ta" este :a. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul în cazul acuzativb. atribut pronominal exprimat prin pronume posesiv în cazul genitivc. atribut adjectival exprimat prin adjectiv posesiv în cazul genitivd. complement circumstanţial de loc

323. Cuvântul "unui" din enunţul : "Pe frunza unui nufăr, o broscuţă se bucură de frumuseţea nopţii" (E. Gârleanu), este :a. adjectiv nehotărât cu funcţia de atribut adjectivalb. pronume nehotărât cu funcţia de atribut pronominalc. numeral cardinal cu funcţia de atribut adjectivald. articol nehotărât fără funcţie sintactică

324. În fraza : "Rămâne ca mâine pe la ora 8 să fii acasă.", există :

38

a. 1 predicat verbal şi un predicat nominalb. 1 predicat verbal şi un predicat nominal incompletc. 2 predicate nominaled. 2 predicate verbale

325. În propoziţia : "Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă...." (M. Eminescu), subiectul este :a. lacul b. nuferi c. subînţeles d. inclus

326. În fraza : "Am traversat un râu a cărui apă curgea lin.", propoziţia atributivă este introdusă prin :a. pronume relativ cu funcţia sintactică de atribut pronominalb. adjectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut adjectivalc. pronume relativ cu funcţia de complement indirectd. pronume interogativ cu funcţia de atribut pronominal

327. Există două predicate verbale în enunţul :a. Extemporalele corectate de profesor au fost pline de greşeli.b. Extemporalele au fost citite şi corectate de către profesor.c. Mi se pare că el va ajunge campion.d. Auzind vestea, copilul s-a bucurat mult.

328. Prin ce nu poate fi exprimat complementul direct ?a. pronume posesivb.verb la infinitivc. verb la supind. adjectiv

329. Prin ce nu poate fi exprimat atributul pronominal ?a. pronume demonstrativ în cazul nominativb. pronume personal în cazul genitivc. pronume reflexiv în cazul dativd. pronume de întărire în cazul dativ

330. Există un complement direct în enunţul :a. Nu vă bizuiţi pe acest băiat.b. Am contat mult pe ajutorul dumneavoastră.c. Uneori, copii îi supără pe profesori.d. În depărtare, se văd câteva sate de munte.

331. În fraza : "La Nicopole văzut-ai cât tabere s-au strâns/ Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins?" (M. Eminescu), cuvintele "înainte-mi" au funcţia sintactică de :a. complement circumstanţial de loc + complement indirectb. complement circumstanţial de loc + atribut pronominalc. complement circumstanţial de locd. nu au funcţie sintactică, "înainte" fiind prepoziţie iar "mi" un dativ etic

332. Nu se desparte, în nici un caz, prin virgulă :a. atributul de substantivul determinatb. complementul direct de verbul determinatc. apoziţia simplă de substantivul determinat

39

d. predicatul de subiect

333. Prin ce nu poate fi exprimat subiectul ?a. pronume posesivb. numeral cardinalc. substantiv în cazul vocativd. substantiv provenit din adjectiv

334. Există predicat nominal în enunţul :a. Cine-i omul acela ?b. Cine-i acolo ?c. Cine-i lăudat ?d. Cui îi este sete ?

335. Complementul nu poate determina :a. adjectiv b. pronume c. verb d. adverb336. În propoziţia : " Romanticul aspiră după exoticul septentrional ori subtropical." (G. Călinescu), atributele adjectivale se află în raport de coordonare :a. copulativă b. adversativăc. disjunctivă d. conclusivă

337. În fraza : "Dacă steaua cuiva este nefericită, atunci calităţile nu plac altora: curajul lui pare sminteală, elocinţă-pălăvrăgeală, dărnicia-risipă, nobleţea-desfrâu, învăţătura-fleac" (Cugetări personale), există :a. numai predicate nominaleb. 1 predicat verbal şi 6 predicate nominalec. 2 predicate verbale şi 1 predicat nominald. 1 predicat verbal şi 2 predicate nominale

338. În fraza : "După un scurt popas făcut la podul de la Timişeşti, de pe Moldova, pornim înainte spre Moţca şi suim încet, încet codrul Paşcanilor." (I. Creangă), există :a. 4 complemente circumstanţialeb. 5 complemente circumstanţiale c. 6 complemente circumstanţialed. 7 complemente circumstanţiale

339. În fraza : “Drumeţii spuneau că există la Cocorăşti un cimpoieş care are un fecior foarte învăţat ce ştie toate limbile şi că l-au văzut chiar ei pe acel cimpoieş, care e un om scurt, gros, şchiop de piciorul stâng, rotund la faţă şi zâmbesşte totdeauna când vorbeşti cu el" (I. Slavici), există :a. 6 subiecte exprimate, 1 subiect subînţeles şi 1 subiect inclus în desinenţa verbuluib. 6 subiecte exprimate şi 2 subiecte subînţelesec. 3 subiecte exprimate, 3 subînţelese şi 2 subiecte inclused. 1 subiect exprimat şi 7 subiecte neexprimate

340. În fraza : "Copilul lor e (1)/ cum n-am mai văzut niciodată (2)", propoziţia P2 este :a. completivă directăb. atributivăc. predicativăd. circumstanţială de mod

40

341. În fraza : " Dacă învaţă (1)/ înseamnă (2)/ că va înţelege (3)/", propoziţiile subordonate sunt :a. condiţională şi completivă directăb. subiectivă şi predicativăc. condiţională şi predicativăd. cauzală şi completivă directă

342. În fraza : "Cum au plecat părinţii, (1)/ fuga la joacă. (2)/", propoziţia subordonată este :a. condiţionalăb. modalăc. caauzalăd. temporală

343. Există o propoziţie circumstanţială de scop în enunţul :a. Veţi reuşi, de veţi fi mai silitori.b. De-l cerţi toată ziua, şi tot nu ascultă.c. A scris aşa de bine, de va lua nota 10.d. Du-te de te culcă !

344. În fraza : "Contează (1)/ pe cine e cel mai bun (2)/", propoziţia subordonată este :a. subiectivăb. completivă directăc. completivă indirectăd. predicativă

345. În fraza : "Contează foarte mult (1)/ ce vei face în viaţă (2)/", propoziţia subordonată este :a. subiectivăb. completivă directăc. completivă indirectăd. atributivă

346. În fraza : "S-a ştiut (1)/ unde ai fost (2)", propoziţia 2 este :a. subiectivăb. completivă directăc. completivă indirectăd. circumstanţială de loc

347. În fraza : "Să mă fi anunţat la timp, (1)/ te-aş fi aşteptat.(2)", propoziţia 1 este :a. principală . condiţională c. cauzală d. subiectivă348. În fraza : "Că neantul este implicat în ideea de moarte, (1)/ o dovedeşte frica de moarte. (2)" (Emil Cioran), propoziţia 1 este :a. subiectivăb. atributivăc. completivă directăd. cauzală349. În fraza : “Ceea ce este uluitor în motivele pentru care Caron îi interzice fiului său să-l urmeze este împrejurarea că, dacă l-ar fi găsit la fel de apt de libertate ca pe sine, i-ar fi permis să se omoare alături de el" (H. R. Patapievici), există :a. 1 propoziţie principală, 2 atributive, 2 completive direct, 1 conditionalăb. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 1 atributivă, 1 completivă directă, 2 completive indirecte, 1 cauzală

41

c. 1 propoziţie principală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 predicativă, 1 completivăa directă, 1 condiţionalăd. 1 propoziţie principală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 completive directe, 1 condiţională

350. În fraza : " Nu-ţi merge (1)/ să-l minţi pe acest profesor (2)", propoziţia 2 este :a. subiectivăb. completivă directăc. completivă indirectăd. circumstanţială de scop

351. În fraza : "Să-l fi gonit de acasă, şi tot nu ar fi zis nimic.", conjuncţia subordonatoare "să" s-ar putea substitui cu următoarea locuţiune conjuncţională :a. în caz căb. chiar dacăc. imediat ced. din cauză că

352. În fraza : " Cum îl vede, fuge către el.", propoziţia subordonată este :a. circumstanţială de cauzăb. circumstanţială de modc. circumstanţială de locd. circumstanţială de timp

353. Propoziţia care determină un pronume din regentă este :a. completivă directăb. atributivăc. subiectivă

354. În fraza : "Arta este o minciună (1)/ care ne ajută (2)/ să înţelegem adevărul.(3)" (P. Picasso), propoziţia 3 este :a. completivă directă b. completivă indirectăc. atributivă d. subiectivă355. Verbul "a ajunge" poate fi termen regent :a. numai pentru subiectivăb. numai pentru predicativăc. numai pentru completivă directăd. pentru orice subordonată, cu excepţia atributivei

356. În fraza : "Costul casei este la cât l-ai apreciat tu.", subordonata este :a. circumstanţială de modb. predicativăc. completivă indirectăd. atributivă357. În fraza "Una e (1)/ să te plimbi (2)/ şi/ alta e (3)/ să munceşti. (4)", subordonatele sunt :a. subiectiveb. predicativec. completive directed. atributive

42

358. În fraza : "Ce înseamnă (1)/ să pierzi un minut ? (2)", propoziţia 2 este :a. principalăb. subiectivăc. predicativăd. completivă directă

359. În fraza : "Adevărul era că fusese la început sărac lipit şi ceea ce avea acum încă nu se cunoştea.", există :a. 1 principală: 2 predicative; 1 subiectivăb. 2 principale; 2 predicativec. 2 principale; 1 subiectivă; 1 predicativăd. 2 principale; 2 suniective

360. Fraza : “Ţin (1)/ să subliniez (2)/ că (3)/ întrucât motivul vieţii şi al morţii este învăluit în mister, (4)/ artistul este liber (3)/ să-l prelucreze (5)/ cum vrea. (6)", are urmatoarea structură :a. 1.propoziţie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. consecutivă; 5.completivă directă; 6. modalăb. 1.propozţtie principală; 2.completivă indirectă; 3.subiectivă; 4. cauzală; 5.completivă indirectă; 6. modalăc. 1.propoziţie principală; 2.subiectivă; 3.cauzală; 4. cauzală; 5.finală; 6. predicativăd. 1.propoziţie principală; 2.completivă directă; 3.completivă directă; 4. cauzală; 5.completivă indirectă; 6. modală

361. Citeşte cu atenţie fraza :“Dacă cuvintele au aşa de mare vrajă este că poartă în ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc, bucăţi din sufletul pe care oratorul şi-l rupe şi îl împrăştie ca să ajungă, fie măcar pentru o clipă, la deliciul suprem care se cheamă comunicare desăvârşita cu ceilalţi." (N. Titulescu)Se propune urmatoarea structura sintactica ;1. condiţională2. principală regentă3. predicativă4. completivă indirectă5 atributivă6. atributivă7. circumstantială de scop8. atributivăÎn structura propusă :a. nu există nici o greşealăb. există o greşealăc. există două greşelid. există mai multe greşeli

362. Verbul "a şti" poate fi termen regent pentru toate subordonatele cu excepţia propoziţiilor :a. subiectivă şi completivă directăb. concesivă şi consecutivăc. predicativă, atributivă şi completivă indirectăd. condiţională şi modală

43

363. În fraza : " Ce-aţi văzut (1)/ c-aci făcut-am noi în Ţr Românească, (2)/ o veţi face voi acolo, pentru legea creştinească ...." (Al. Davila), propoziţiile P1 şi P2 sunt :a. subiectiveb. completive directec. P1 este subiectivă şi P2 este completivă directăd. P1 este completivă directă şi P 2 subiectivă

364. În fraza : "Iată (1)/ că mai sunt trei zile (2)/ până ce se împlineşte sorocul, (3)/ aşa că n-ar fi rău (4)/ să încerci (5)/ să-mi faci socotelile". (6)" (Ion Creangă), sunt completive directe :a. P2 şi P6b. P5 şi P6c. P2d. P2, P5 şi P6

365. În fraza : "A plecat devreme de acasă, pentru ca nu cumva să scape trenul.", subordonata este :a. finalăb. indirectăc. cauzalăd. consecutivă

366. Un verb copulativ se poate construi simultan cu :a. o subiectivă şi o completivă directăb. o predicativă şi o completivă indirectăc. o atributivă şi o predicativăd. o subiectivă şi o predicativă

367. În fraza : "Supărarea lui e (1)/ fiindcă n-am rezolvat corect toate problemele. (2)", propoziţia 2estea. subiectivăb. predicativăc. cauzalăd. completivă indirectă

368. În fraza : "Îmi pare rău (1)/ că am greşit. (2)", subordonata este :a. subiectivăb. completivă indirectăc. cauzalăd. completivă directă

369. Verbul "a rămâne" este impersonal şi se construieşte cu o subiectivă în enunţul :a. Rămân aşa cum au fost întotdeauna.b. Azi au plecat copiii la munte, rămânând ca mâine să plece şi părinţii la mare.c. Au rămas în clasă.d. Unele păsări rămân iarna în ţara noastră .370. În versurile : "Aşa cântă de cu jele,/ Cât şi altele-n vâlcele/ Prind a vărsa lăcrimele." (Folclor), propoziţia subordonată este :a. consecutivăb. concesivăc. modalăd. cauzală

44

371. Propoziţia : ".........încotro se duce mingea." ar fi completivă directă, dacă regenta ei ar fi :a. "Se ştie ......."b. "Problema este ........."c. "L-a întrebat ..........."d. "Aleargă ........"

372. În fraza : "Am fost la munte că aş fi vrut să mă odihnesc.", subordonatele sunt :a. cauzale b. finale c. cauzală şi completivă directă d. cauzală şi completivă indirectă

373. În fraza : "V-aţi dus (1)/ să-l căutaţi.(2)", propoziţia 2 este :a. circumstanţială de locb. consecutivăc. completivă indirectăd. circumstanţială de scop

374. Este completivă indirectă subordonata din fraza :a. Mi-a spus să fiu mai atent la rezolvare.b. A studiat mult să nu aibă surprize la examen.c. Părinţii nu s-au opus să plecăm în excursie.d. Nu e aşa de naiv să creadă toate basmele tale.

375. Este subiectivă subordonata din fraza :a. Adevărul este că n-am fost atentă.b.Părea că lucrurile vor lua o altă întorsătură.c. A notat ceea ce e important.d. S-a procedat cum am stabilit.

376. Este corect construită fraza :a. Nu observasem că în urma lor mergea un câine.b. Mi-a ordonat ca să trec pe la el.c. Zice că nu dorea nimic acum.d. A avut de rezumat romanul care l-a citit.

377. În fraza : " Striga cu turbare (1)/ şi/ se bătea cu pumnul în piept (2)/ şi / nu-i venea (3)/ să creadă (4)/ că boieri mari de casa lui (5)/ pe care i-a miluit (6)/ vor (5)/ să-l dărâme (7)/ şi să-l piardă (8)." (M. Sadoveanu), propoziţiile subordonate introduse prin "să" sunt :a. completive directeb. subiectivec. P4 este subiectivă, iar P7 şi P8 sunt completive directed. finale

378. În fraza : "Marinarilor noştri nu le place (1)/ să se amestece cu ei, (2)/ căci acest surâs îi umileşte.(3)" (Vintilă Horia), propoziţiile subordonate sunt, în ordinea apariţiei :a. completivă directă şi completivă indirectăb. completivă directă şi cauzalăc. subiectivă şi completivă indirectăd. subiectivă şi cauzală

379. În fraza : " O povesteşte cu atâta convingere, încât nu îndrăznesc să-i amintesc de Hero şi Leandru a căror poveste e aidoma." (V. Horia), prima subordonată necircumstanţială este :

45

a. completivă directăb. consecutivăc. modalăd. atributivă

380. În fraza : "Dacă vreun inconştient ar vrea (1)/ să folosească atomii pentru război, (2)/ pământul va fi prefăcut într-un bulgăre de zgură." (Geo Bogza), propoziţia circumstanţială este :a. completivă directăb. temporalăc. concesivăd. condiţională

381. În fraza : " Nu şi-a scris (1)/ pentru că nu şi-a notat tema pentru acasă. (2)", nu s-a pus virgulă între cauzală şi regenta ei, deoarece :a. cauzala nu se desparte de regentă prin virgulăb. s-a făcut o greşealăc. vorbitorul insistă asupra cauzalei, subliniind că este elementul esenţial care justifică acţiunea din regentăd. nu se insistă asupra cauzalei

382. În fraza : " Ceea ce am aflat, (1)/ n-o să-ţi spun.(2)", s-a pus virgulă între P1 şi P2, deoarece :a. s-a făcut o greşealăb. completivă directă aşezată înaintea regentei se desparte, de obicei, de aceasta prin virgulăc. sunt două propoziţii de acelaşi fel în raport de coordonare prin juxtapunered. propoziţia 1 este reluată în regenta ei prin pronumele personal "o"

383. În fraza : “ Orice colţ sufletesc din noi are atâta rezonanţă pentru tot ce se petrece în noi, încât de multe ori mi se pare că fiecare idee are o inimă care bate pentru ceva şi fiecare simţământ are un cap care cugetă." (L. Blaga), există :a. 1 principală, 2 subiective, 3 atributive, 1 consecutivăb. 2 principale, 1 subiectivă, 4 atributivec. 1 principală, 1 subiectivă, 2 completive directe, 1 atributivă, 1 consecutivăd. 2 principale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecutivă

384. Citeşte cu atenţie fraza : “Cultul nostru pentru Eminescu, acela (1)/ care n-a avut înaintaşi (2)/ şi/ nu va putea (3)/ să aibă urmaşi ai geniului său, (4)/ pentru marele creator de vesnică poezie, (1)/ în care se dovedeşte strălucit (5)/ că se pot îmbina armonic şi cele mai înalte preocupări morale, cel mai nobil avânt naţional, cu cele mai frumoase realizări estetice, (6)/ e o adevarată garanţie pentru viitorul acestei ţări." (N. Iorga) Stabileşte câte greşeli are structura sintactică propusă :P1 - principală regentă pentru P2 si P3P2 - atributivă subordonată la P1P3 - atributivă subordonată la P1P4 - subiectivă subordonată la P3P5 - atributivă subordonată la P1P6 - completivă directă subordonată la P5a. o greşealăb. două greşelic. mai multe greşeli

46

385. În fraza : “ Trebuie să fie cineva purtătorul unui mesaj personal, purtătorul unor experienţe capabile să lumineze nu numai propria viaţă, ci şi viaţa celorlalţi, trebuie să trăiasca el însuşi o dramă de idei sau de pasiuni, pentru ca glasul său să treacă dincolo de sine, către ceilalţi." (M. Sebastian), există :a. 2 principale, 3 subiective, 1 indirectăb. 2 principale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finalăc. 2 principale, 2 subiective, 2 finaled. 2 principale, 3 subiective, 2 indirecte, 1 finală (2 dintre propoziţii fiind eliptice de predicat)

386. În fraza : "De-ar veni mai repede vacanţa să mă joc !", prima propoziţie este :a. condiţionalăb. finalăc. concesivăd. principală

387. Nu există decât elemente de relaţie subordonatoare, în seria :a. că, sau, ori, dar, cumb. cui, încât, fie, nici, iarc. când, deci, deoarece, săd. unde, deşi, dacă, fiindcă, cine

388. În fraza : “De d. Alexandru Marghiloman, cu toate că se distinsese în Cameră prin eleganţa şi claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă politiceşte se apropiase <<de junimişti>> şi o lăudare a d-sale ar fi fost bănuită de parţialitate." (T. Maiorescu), există :a. 1 principală, 1 subiectivă, 2 cauzale, 1 concesivăb. 2 principale, 1 subiectivă, 1 cauzală, 1 consecutivăc. 1 principală, 2 subiective, 1 cauzală, 1 modalăd. 2 principale, 2 subiective, 1 concesivă

389. În fraza : " Cu cine te-ai întâlnit (1)/ când ai fost la concert ? (2)", propoziţia 1 este :a. principalăb. completivă directăc. completivă indirectăd. subiectivă

390. Verbul la infinitiv din enunţul : "Timpul veni, merele începură a se pârgui.", se poate dezvolta într-o subordonată :a. subiectivăb. completivă directăc. completivă indirectăd. predicativă

391. În fraza : “Cine îşi dă osteneala să privească traiul de toate zilele al ţăranului român, acela va ajunge la o concluzie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebeşte pe plugarul român de neamurile vecine este o mare cumpătare în judecată şi o foarte delicată rezervă faţă de alţii." (Simion Mehedinţi), se pot identifica, în ordine, urmatoarele locuţiuni :a. verbală, adjectivală, adverbială, prepoziţionalăb. adjectivală, adjectivală, pronominală, conjunctivalăc. verbală, adjectivală, adverbială, pronominală, conjuncţională

47

d. verbală, adverbială, adverbială, prepozţională

392. Propoziţia subordonată circumstanţială de timp nu se introduce prin :a. în timp ceb câtă vreme cec. de vreme ced. până

393. Se despart între ele prin virgulă propoziţiile de acelaşi fel în raport de coordonare ;a. copulativă prin "şi"b. disjunctivă prin "ori"c. disjunctivă prin "sau"d. prin juxtapunere

394. În fraza : “Ca să spui conştiinţei tale că este liberă este ca şi când ai asigura universul că este liber să fie infinit." (I. Buga), există :a. 1 principală, 1 predicativă, 3 completive directe, 1 finalăb. 1 principală, 1 predicativă, 2 subiective, 2 completive directec. 1 principală, 1 subiectivă, 1 predicativă, 1 completivă directă, 2 completive indirected. 1 principală, 4 completive directe, 1 finală

395. În fraza : " Numai în grădina ursului, dac-a fi auzit de dânsa, se află salăţi de aceste. (I. Creangă), propoziţia introdusă prin conjuncţia "dacă" este :a. condiţionalăb. concesivăc. incidentăd. cauzală

396. Nu se desparte prin virgulă :a. substantivul în vocativ de restul propoziţieib. complementul direct de verbul determinmat, dacă e în topică normalăc. construcţiile gerunziale de la începutul propoziţieid. apoziţia dezvoltată de restul propoziţiei

397. În fraza : " Nu e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se pune cu nebunul." (Folclor), între propoziţiile regente se stabileşte un raport de coordonare :a. copulativăb. adversativăc. disjunctivăd. conclusivă

398. E corect construită fraza :a. E bine ca să fii atent la rezolvarea testului.b. Mi-a displăcut ideea ca să merg la petrecere cu ei.c. Problema e ca fiecare dintre voi să participe la cros.d. Ştie ca să scrie.

399. În versurile : “De fapt eram Cenuşăreasa,/ eram cea care poartă viaţa şi cântă,/ eram aproape de pământ şi frântă/ de marea mea putere ca un ram." (M. Isanos), verbul “a fi" (prezent în text sau subînţeles) are valoare :

48

a. predicativă, completivă şi auxiliarăb. predicativă şi copulativăc. predicativă şi auxiliarăd. copulativă şi auxiliară

400. Nu conţin diftongi toate cuvintele din seria :a. mesteacăn, coafor, oacheş, lingualb. lornion, înfiera, jaguar, îngăimac. gheaţă, leandru, aghiotant, foiletond. iguană, impiegat, inaugura, fiică

401. Sunt accentuate pe ultima silabă toate cuvintele din seria :a.barbar, bariton, bolnav, baremb. caracter, gingaş, facsimil, inspectorc. ibidem, infam, infim, poneid. rabin, radar, regizor, rucsac402. Grupul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet în cuvintele :a. ager, ger, Geta, gelatinăb. geantă, geam, geamantan, coşcogeamitec. genunchi, gentuţă, trage, ingeniosd. ninge, hoge, degerat, degete

403. Cuvintele "abilitate" şi "agilitate" sunt :a. sinonimeb. paronimec. omonimed. antonime

404. Este neologism cuvântul :a. limbăb. fiinţăc. a depăşid. ispravnic

405. Cuvântul "buged" nu înseamnă :a. balanţă a veniturilor şi cheltuielilor b. buhăit c. puhav d. umflat406. Nu există nici o structură cacofonică în enunţul :a. S-a întrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii.b. Au avut un noroc extraordinar că au câştigat prima manşă.c. Nu a ştiut că cartea nu fusese citită.d. Pentru că elevul Costache nu a învăţat, a rămas corigent.

407. Cuvintele "posesie" şi "posesiune" sunt :a. dublete lexicale diferenţiate semanticb. paronimec. forme ale aceluiaşi cuvânt, dar una e greşităd. omonime

408. Cuvântul "acerb" înseamnă :

49

a. insolent b. înverşunat c. indolent d. aborigen

409. Cuvântul "bombastic" nu înseamnă :a. pretenţios b. afectat c. ardent d. convenţional

410. Conţine numai antonime ale cuvântului "drept" seria :a. necinstit, aspru, coerctb. îndoit, curbat, răsfiratc. rigid, ţeapăn, băţosd. strâmb, nedrept, stâng

411. Cuvântul "animozitate" nu înseamnă :a. zâzanieb. discordiec. conflictd. vivacitate

412. Cuvintele "amabilitate" şi " solicitudine" sunt :a. antonimeb. paronimec. sinonimed. omonime

413. Locuţiunea adjectivală "cu judecată" este sinonimă cu :a. cu capul în norib. tobă de cartec. cu scaun la capd. de vază

414. Cuvântul " a evoca" înseamnă :a. a implora o forţă în clipele greleb. a învia amintiric. a aduce numele unui argument în sprijinul unei ideic. a invita

415. Sinonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este :a. chircitb. pipernicitc. degeneratd. pirpiriu

416. Există numai cuvinte care conţin diftongi în seria :a. eu, corăbiilor, meab. corăbii, ieşite, sprânceanăc. socoteală, oricărei, mereud. lăcrămioară, pălărioară, şerpoaică

417. Este construit corect din punctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ :

50

a. Cadrele didactice, profesori şi învăţători, au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului.b. Oricare dintre liderii noştri de sindicat pot fi contestaţi.c. Aici izolarea geografică şî politică a dus la izolarea lingvistică .d. Băiatul ori fata vor merge să ridice pachetul.

418. Textul : "După fiecare gaz rar începe un nou strat electronic, care se ocupă succesiv cu electroni.", aparţine stilului :a. beletristicb. ştiinţificc. publicisticd. administrativ

419. Sunt formate prin compunere toate cuvintele din seria :a. arhicunoscut, fiinţă, cumsecadeb. bunăvoinţă, perspicace., elementarc. fiecare, fiindcă, a binevoid. preşcolar, sublocotenent, albatros

420. Sunt polisemantice toate cuvintele din seria :a. azot, a cunoaşte, semnb. bun, a trece, calitatec. rezistenţă, amper, fiabilitated. ambreiaj, carburator, jiglor

421. Expresia "a băga (pe cineva) de viu în mormânt", este sinonimă cu :a. a băga (pe cineva) în răcori b. a o băga pe mânecăc. a face (cuiva) zile fripte d. a lua (cuiva) capul

422. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu :a. pietate b. cucernicie c. abnegaţie d. evlavie

423. Cuvântul "manej" înseamnă :a. loc special amenajat unde se învaţă călăriab. activitatea de conducere a unei firmec. sală în care au loc şedinţeled. activitatea unei gospodine

424. Cuvântul "punic" înseamnă :a. pasibil de pedeapsă b. cartaginez c. problematic d. ruşinos

425. Sunt adverbe provenite prin derivare, din alte părţi de vorbire, toate cuvintele din seria :a. omenesc, românesc, frăţescb. omeneşte, româneşte, frăţeştec. binişor, depărtişor, repejord. altfel, niciodată, totdeauna

426. Nu există greşeală în enunţul :a. Sunt de acord întrutotul cu ceea ce spui.b. Din totdeauna oamenii au avut visuri măreţe.c. Excrocul s-a dat drept juristconsult la o întreprindere.

51

d. Am dăruit flori dragii mele prietene.

427. Sunt de origine latină cuvintele din seria :a. apă, casă, soacră, frunteb. beteşug, rămăşag, oraşc. prieten, dragoste, plugd. ghiveci, magiun, cazma

428. "Efemere" este sinonim cu :a. efervescent b. veşnic c. vremelnic d. etern

429. "Impetuos" este antonimul cuvântului :a. dezlănţuit b. calm c. năvalnic d. mândru

430. "Fad" este antonimul cuvântului :a. ridat b. insipid c. inodor d. apetisant

431. Sensul iniţial al cuvântului "mitocan" este :a. prost b. mahalagiu c. locuitor al unui mitoc d. locuitor de la periferia oraşului432. Atingerea reputaţiei unei persoane prin acte jignitoare se numeşte :a. injustiţie b. injusteţe c. injurie d. invectivă

433. Antonimul cuvântului "suprapreciere" este :a. bagatelizare b. elogiu c. omagiu d. discreditare

434. "Emulaţie" este sinonim cu :a. glorificare b. competiţie c. apoteoză d. expatriere

435. În enunţul: "Subiectul ales se circumscrie perimetrului tematicii îndrăgită de romanticii înseşi.". există :a. o greşalăb. două greşelic. trei greşelid. mai multe greşeli

436. Cuvintele "pensie" şi "pensiune": "fracţie: şi "fracţiune" sunt :a. variante ale aceluiaşi cuvântb. dublete lexicale diferenţiate semanticc. una din forme este învechităd. una din forme se foloseşte numai în vorbirea populară

437. Cuvântul "inexigibil" înseamnă :a. care nu poate fi alesb. care nu poate fi înţelesc. care nu poate fi pretinsd. care nu poate fi corupt

438. Conţine numai neologisme seria :

52

a. chezaş, cinovnic, işlicb. merindare, meşteşugar, duhanc. barză, viezure, brânzăd. destin, fidel, a decide

439. Este incorectă construcţia :a. reuniune familialăb. decizie arbitrarăc. savant eminentd. perceptorul copiilor

440. Nu există nici o greşeală în enunţul :a. Exhibiţiile făcute pentru a scăpa de fisc l-au coborât mult în ochii colegilor.b. Tinerii noştri necesită mulţi bani ca să se distreze.c. Trebuie ca să vii pe la mine.d. În copilărie, copilul a fost frustat de iubirea a lor săi.

441. Nu fac parte din masa vocabularului cuvintele :a. literar, hiperbolă, comparaţie b. frate, soacră, norăc. azot, oxigen, hidrogen d. caimacan, postelnic, pisar

442. Există greşeli în enunţul :a. Un locotenent ne-a vorbit despre delincvenţa juvenilă.b. Deşi n-avea o dicţiune bună, disertaţia lui despre drepturile omului a avut succes.c. Ţinând seama de situaţia conjucturală ivită, dezidenţii manifestă în faţa Guvernului.d. Detenţiunea acestui infractor va dura încă trei ani.

443. Cum e corect ?a. mamei-soacreb. mamii soacrec. mamei-soacră d. lui mama-soacră

444. Nu există nici o greşeală în enunţul :a. Nu mi-ar plăcea să ignoreze pericolul unui infarct.b. Preţurile încep să crească din ce în ce mai mult.c. Sunt în imposibilitatea de a mai putea să economisesc un milion de lei.d. Copiii au ornat bradul cu multe podoabe.

445. Aparţin stilului publicistic toate expresiile din seria :a. a bate apa în piuă; a-şi lua inima în dinţib. trimis special; sondaj de opiniec. coloană vertebrală; lichid cefalorahidiand. ad litteram; curriculum vitae446. Sunt sinonime totale :a. dalac-antrax; păpuşoi-porumbb. bun-preţios; tărie-fermitatec. copcă-cuibar de ape; iubire-focd. viguros-energic; emoţie-afect

447. Sunt accentuate corect toate cuvintele din seria :

53

a. rádar, corectór, asfíxie, butélieb. radár, coréctor, ásfixie, butelíec. rádar, corectór, asfíxie, butelíed. radár, coréctor, asfixíe, butélie, tipíc

448. Sunt despărţite corect în silabe toate cuvintele din seria :a. ca-nion; cer-no-ziom; ma-ghiar; ma-chi-ajb. ca-ni-on; cer-no-ziom; ma-ghiar; ma-chi-ajc. ca-ni-on; cer-no-zi-om; ma-ghi-ar; ma-chiajd. ca-nion; cer-no-zi-om; ma-ghiar; ma-chiaj

449. Sunt scrise corect toate cuvintele din seria :a.statuquo, loess, lobi, puzzleb. statu-quo, scienceifiction, leassing, lobbyc. statucvo, chewing-gumm, leasing, lobbyd. hamburger, happy-end, piţa, chemping

450. Sunt scrise corect toate substantivele proprii din seria :a. Russó, Mirón, Stefán, Péru, Râşnóvb. Russó, Míron, Stéfan, Perú, Râşnovc. Rússo, Míron, Stéfan, Perú, Râşnovd. Rússo, Míron, Stéfan, Péru, Râşnóv

451. În frazele : 1. L-am chemat şi a venit; 2. L-am chemat dar nu a venit; 3. L-am chemat, deci a venit; 4. L-ai chemat ori nu l-ai chemat ?; 5. Ori l-ai chemat, ori nu l-ai chemat, virgula între propoziţii :a. este obligatorie în toate situaţiile b. este interzisă în toate situaţiilec. obligatorie în frazele 2, 3 si 5 şi interzisă în 1 şi 4 d. obligatorie în 1, 2 şi 3 şi facultativă în 4 şi 5

54