Intocmirea procedurii de lucru pentru operatia de fabricare STRUNJIRE

SC SRL PROCEDUR DE LUCRU PENTRU OPERATIA DE STRUNJIRE1. SCOPProcedura are drept scop stabilirea proceselor de executie, de control si indicare a mijloacelor de prelucrare a pieselor.2. DOMENIUProcedura se aplicla obtinerea pieselor prin strunjire.3. DOCUMENTE DE REFERINAReferentialul SR EN ISO 9000 :2006 Sisteme de Management al Calitatii Principii fundamentale si vocabular.Manualul calitii, cod: MC 01SR EN ISO 9001:2001Sisteme de management al calitii. CerineSR EN ISO9000 :2006 - Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale i vocabular.4. DEFINIII SI PRESCURTRI4.1. Definitii Strungurile-masini unelte care prelucreaza,prin aschiere, suprafetele corpurilor derotatie. La acestea,se mai adauga, uneori si suprafetele elicoidale, plane si chiarpoligonale.Miscarea principala, de rotatie, este efectuata depiesa, iar miscarea secundara (de avans,rectilinie) este efectuata de cutit;Cutitul-una dintre cele mai simple si matraspndite scule aschietoare de metale.Din punct de vedere constructiv, cutitul consta dintr-un cap, adica partea activa a cutituluisi corpul sau tija,care serveste lafixarea cutitului in portcutitul masinii-unelteFata de degajare-suprafata cutitului pe carealuneca aschiile ;Fete de asezare-se numesc suprafetele indreptate spre obiectul care se aschiaza. Suntdoua fete de asezare: principala si secundara ;Mecanismele de transmisie-fac legatura dintre motoarele electricesi subansambleleprincipale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanisme suntgrupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, incutia caruciorului;Mecanismele de comanda-sunt formate din angrenaje si sunt actionate cu manivele,leviere, manete;Cutia de viteze-asigura arborelui principal, pe care este montat dispozitivul de fixare asemifabricatului, treptele deturatie, in limitele 161600 rot/min;ap-adancimea de aschiere;f-avansul la strunjire;kr-unghiul de atac principal.Restul definiiilor sunt conforme cu SR ENISO 9000:2001.4.2. PrescurtariPC procedur conexIL instruciune de lucruMSC Manualul Sistemului de Management al CalitiiRMC Reprezentantul Managementului Calitii5. RESPONSABILITATIDirectorul tehnic verifica documentatia tehnica de executiesi dispune sefului compartimentuluiproductie-urmarire productieemiterea comenzii deexecutie catre santier .Directorul productie verifica documentatia si repartizeaza comanda santierului,raspunznd de bunaorganizare aprocesului de productie.

ntocmitVerificatAprobatNume iprenume:Semntura:.Data:Responsabil cu controlul calitatii ( responsabil CQ )urmareste aplicarea ntocmai aprezentei proceduri, a proiectelor de executie si reglementarilor tehnice n vigoare sintocmirea corecta anregistrarilor calitatiiSeful de santier primeste si verifica comanda de executie, documentatia de executie siinstructiunile specifice delucru,pe care letransmite inginerului sef santier,totodata raspunznd si de buna organizare aprocesului de productie, de existenta si buna functionare a utilajelor si sculelor, deasigurarea instalatiilor de forta si iluminat .Conducatorul punctului delucru-raspundedirectsinemijlocitdecantitateasicalitatealucrarilorrealizatesubconducerea sa si de respectarea termenelor impuse.Raspundedeinstruireatehnicaasefilordeechipasiapersonaluluimuncitorderespectarea n executialucrarilor a prevederilor documentatiei de executie, prezenteiproceduri , instructiunilor de lucru, reglementarilor tehnice n vigoare-nuncepeexecutialucrarilordectdacaestenposesiacomenziideexecutie-raspundedeutilizareanumaidepersonalcucalificareasipregatireatehnicanecesara realizarii lucrarilor-sengrijestedeasigurareamijloacelordeproductienecesaredesfasurariinormaleaactivitatii de productie precum si deutilizarea lor judicioasa-raspundedefolosireanrealizarealucrarilornumaiamaterialelorcarecorespundcerintelor de calitate conform documentatiei de executie si numai dupa ce acesteaau fostreceptionate-controleazadirectcalitateaexecutieisisemneazadocumenteledecertificareacalitatii lucrarilor realizate6. DESCRIEREA ACTIVITATII6.1. Prevederi generale.6.2. Tehnologia strunjiriiStrunjirea unei piesedintr-un semifabricat necesitaurmatoarele operatii:- reglarea strungului pentru obtinerea regimului de lucru optim, adicastabilireaturatiei n, avansului s, si adancimii de taiere t;- fixarea cutitului ales corespunzator lucrarii care se executa;- fixareasemifabricatului instrung;- strunjirea propriuzisa si controlul piesei;Prezentarea partilor componente, amecanismelor si a schemelor cinematicela strunguri SNA 500x100Strungurile autrei miscari: miscarea principala (derotatie), secundara (deavans,rectilinie)siauxiliara.Miscarile se realizeaza cu ajutorul mecanismelor de actionare, de transmisie, decomanda si pentru accesorii.Actionarea strungurilor moderne se faceindividual cumotoare electricecomandate prin butoane de lapanou.Mecanismele de transimie faclegatura dintre motoarele electrice sisubansambleleprincipale care dau miscarile principale, secundare si auxiliare. Aceste mecanismesunt grupate in cutiile de viteza, de vansuri si filete, in cutia caruciorului etc.Mecanismele de comanda sunt formate din angrenaje si sunt actionate cumanivele, leviere, manete etc.Accesoriile cuprind instalatiile sidipozitivele auxiliare carepot fi fixe (instalatiide ungere, racier, iluminat) sau detasabile (dispozitive de fixare a pieselor sausculelor).Toate aceste mecanisme sunt montate pe un batiu solid.Cunoasterea constructiei, functionarii si manevrarii strungurilor se poate faceusorfolosind schemele cinematice de ansamblu. Aceste scheme prezinta prinsmneconventionale lantul cinematic ce se realizeazaintre mecanismele principale , secundare,auxiliare. Schemele cinematice se amplaseaza incontorul masinii pentru a fiinterpretatemai usor. Partea mecanica a strungului SNA 500x1000 este prezentata in figura 1sicuprinde:a) Cutia de viteze asigura arborelui principal, pe careeste montat dispozitivul de fixare asemifabricatului, treptele deturatie, in limitele 161600 rot/min.Miscarea se primeste de la motorul principal de 10 kW,1500 rot/min, motor care princurele trapezoidale roteste axul I.Pe axul I seafla trei cuplaje electromagnetice (1,2 si 3), fiecare avandfrezata, pe carcasa,dantura de roata dintata.Alimentand bobina primului cuplaj, miscarea se transmite de laaxul I la axul IIprin rotile1-4.Alimentand bobina celui de-al doilea cuplaj miscarea setransmite inversat axului II prinrotile 2-3-7.Pentru transmiterea miscarii de la axul II la axulIII se foloseste grupul balador 8-9-10-11, folosind una din cele patru perechi deroti: 4-8, 5-9, 6-10, 7-11, axulIII avand, deci,patru trepte de turatie.Pentru transmiterea miscarii de la axul III laaxul IV se foloseste grupul balador 12-13-14, folosind una dintre cele trei perechi deroti: 12-15, 13-16, 14-17, axul IV avanddoisprezece trepte de turatie.Pentru trasmiterea miscarii de la axul IV la axulVI (arboreal principal) se folosestegrupul balador 21-22-23, ce multiplica de doua ori numarul de trepte de turatie aleaxuluiIV, arborele principal avand, deci, 24 detrepte de turatie.Cuplajul electromagnetic 20 roteste fractionat arboreal principal, pentru aadduce orificiulde strangere asemifabricatului (din universalul de strangere) intr-o pozitieaccesibiliapentru introducerea cheii de strangere.Pe schema cinematica sunt aratate si camele spatiale C siC , care,prin rotatia lor( imprimata de manetele de pe cutia deviteza) deplaseaza furcile grupurilor baladoare,cupland aceste grupuricorespunzator.b) Mecanismul obtinerii avansurilor normale 1/1 si avansurilor marite 16/1. Miscarea dela axul VI laaxul VII se transmite folosind grupul balador 29-30 astfel:- prin grupul de roti 17-31-30, realizand infinal avansuri marite 16/1- prin rotile 29-30, realizand avansuri normale 1/1c) Mecanismul inversarii de sens. Miscarea se transmite de la axul VIIla axul VIII,folosind roata baldoare 32, astfel:- prin grupul de roti 27-33-32, axul VIIIrotindu-se intr-un sens;- prin grupul de roti 28-32, axulVIII rotindu-se in sens invers.Pe carcasa cutiei de viteze existadoua manete speciale, pentru deplasarea rotii baladoare32 (cu evitarea sensului de deplasare a cutitului strungului) si a grupului baladdor 29-30(cu inchiderea avansului realizat: 1/1, 16/1).d) Cutia de avansuri. Este situate sub cutia deviteze. Primeste miscarea de la axul VIIprin rotile de schimb, montate pe lira, inafara carcasei strungului, miscarea primindu-se laaxul XI.Setul de roti de schimb, cucare strungul vine de la fabrica producatoare, permiterealizarea mai multor tipuri de filete. In functie defiletul dorit, se monteaza si rotile indicate in cartea tehnica a masinii.Pentru transmiterea miscarii de la axul XI la axulXII se foloseste grupul balador 45-46,cu perechile de roti (45-47, 46-49).Pentru transmiterea miscarii de la axul XII la axulXIII se foloseste grupul balador 50-51cu perechile de roti (47-50, 48-51).Pe axul XII se afla partea mobile 52, a cuplei cu glisare K . Partea fixa 52, a lui K, se aflape axul XIV. Ambele parti, au frezate la exterior, dantura de roata dintata (52,52). Candcele doua parti se cupleaza, miscarea setransmite direct de la axul XIII laaxul XIV. Dela axul XIV la axul XV,miscarea se transmite folosind grupurile baladoare 59-60, 61-62,63-64, de pe axul XV,prin grupul de roti: 52-59, 53-60, 54-61, 54-62, 55-63, 56-64.Cand cuplarea prin K nu serealizeaza, miscarea se transmite de la axul XIIIla axul XVprin raportul 52/58. De la axul XV la axul XIV miscarea se transmite ca in primul caz,dar invers (de jos insus). De la axul XV laaxul XVI miscarea se transmite prin rotile 65-66.Apoi, transmiterea miscarii se face prin roata baladoare 68 careare trei pozitii: cand roata 68 estepe pozitia din stanga, prin raportul 57/68 se roteste arborealavansurilor (axul XIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), arborece asiguraavansurile automate ale cutitului strungului pentru strunjire (selectarea unei strunjiriautomate se face cu maneta m ). cand roata 68 estepe pozitia din mijloc, prin raportul 67/68 se roteste arboreleavansurilor, dar miscarea secontinua si prin raportul 68/69 rotind astfelsurubulconducator (axul XXIX legat prin cuplaj cardanic cu axul XVII), careasigura avansurileautomate ale cutitului strungului, pentru operatia de filetare(cand piulita spintecata secoboara pe surubul conducator, cu maneta m ).Nu putem executa, in acelasi timp, strunjirea automata si filetarea automata, datoritainterblocarii mecanice ce exista intre maneta m si m ). Cand roata 68 estepe pozitia din dreapta, prin raportul 67/68, se roteste arboreleavansurilor.e) Caruciorul mobil. Se deplaseaza pe ghidajele exterioare ale batiului. Arboreleavansurilor are frezat pe toata lungimea lui un canal depana, ce faciliteaza deplasarearotii cu pana mobile 70, care preluand miscarea dela axul XIX, otransmite prin roataintermediara 71, carcasei cuplajului electromagnetic 72.Bobina cuplajului 72 se alimenteaza automat cand motorul de avans rapid nu estealimentat, miscarea transmitandu-se la axul XXI, careprin angrenajul melc-roata melcata73-76 o transmite axului XXIII.Pe axul XXIII se aflacupla dubla cu gheare K (sirotile pe rulmenti 77 si 78)Deplasam maneta m , incat (printr-un angrenaj de roti conice) sadeplaseze partea mobilea cuplei K in sus,cupland-o cu roata 77. Roata 77 capatamiscare de rotatie, miscare pecare o transmite (prin intermediul rotilor 82, 81,83) rotii 85, care sedeplaseaza pecremaliera C (montata petoata lungimea batiului strungului), odata cu eadeplasandu-seintreg caruciorul obil, executand avansul automat alcutitului pentru strunjirealongitudinala, insensul dat demecanismul inversarii de sens.Avansurile automate longitudinale sunt cuprinse inintervalul 0,0285 mm/rot, iar celetransversale in limitele 0,0071,25 mm/rot.Avansul manual al cutitului pentru strunjirea longitudinala se realizeaza cumaneta m .Deplasam in sens invers maneta m , incat parteamobile a cuplei K sa seculeze cu roata78. Aceasta, primind miscarea derotatie, o transmite (prin intermediul rotilor79.80,88,87) rotii 86, rotind surubul (axul XXVI), ce deplaseaza piulita solidara cu saniatransversala, executand astfel avansul automat al cutitului pentru strunjirea transversala,in sensul dat de mecansimul inversarii de sens.Avansul manual al cutitului, pentru strunjirea transversala, se realizeaza cumaneta m .Avansul rapid al cutitului se realizeaza cu motorul de 0,8 kW,1500 rot/min, selectareadirectiei de deplasare acutitului realizandu-se cu tot maneta m(deplasare longitudinalasau transversala.Sania port-cutit (axul XXVIII) estemontata pe sania transversala astrungului, putandu-seinclina cu 45 , inambele sensuri, pentru executarea strunjirilor conice. Este actionatamanual, cu o maneta prevazuta cu untambur gradat (1 diviziune=0,05 m deplasare).Port-cutitul permite prinderea a 4 cutite de sectiune 20x20 mm.f) Papusa mobila (axul XXX) serveste pentru prinderea piselor lungi in vedereaprelucrarii, sau, uneori, pentru operatia de gaurire. Actionarea pinolei papusii mobile seface prin melc si dantura inclinata, practicata pe parteainferioara. Acest sitem permiterealizarea unei curse mai mari pentru pinole si oactionare mai comoda a rotii de mana,din pozitia de lucru a strungului.Papusa mobila se deplaseaza longitudinal pe ghidajeleinterioare ale batiului.