Interactiunea teren structura poate avea trei efecte importante ce influenteaza proiectarea cladirilor:

Rigiditatea fundatiei si amortizarea. Fortele inertiale dezvoltate într-o structura supusa la vibratii dau nastere la forta taietoare de baza, moment si excitatie torsionata, si aceste incarcari, în schimb dau deplasari si rotiri ale fundatiei. Aceste deplasari si rotiri relative sunt posibile doar prin compatibilatea sistemului teren - fundatie, care poate contribui semnificativ la flexibilitatea de ansamblu. Mai mult decat atat, miscarile relative ale fundatiei în camp deschis, dau nastere disiparii de energie prin amortizare de reflectie/refractie (ex. amortizare asociata cu propagarea undelor in pamant, departandu-se – undele – de fundatie, care are acum rol de sursa de unde) si amortizare histeretica a pamantului. Aceasta disipare a energiei poate avea o influenta importanta asupra amortizarii generale a întregului sistem. Din moment ce aceste efecte sunt situate in “sfera inertiei structurale” ele sunt denumite efecte inertiale ale interatiunii.

Diferentele intre miscarile in camp deschis si cele de la nivelul fundatiei. Aceste diferente rezulta din doua procese. Primul cunoscut ca interactiune cinematica, si care rezulta din prezenta fundatiei pe/in pamant, care fac ca miscarile fundatiei sa se indeparteze de miscarile în camp deschis datorita efectelor de atenuare ale placii/radier si de impanare în teren. Al doilea proces este legat de inertia structurii si a fundatiei, si consta din miscarile relative ale fundatiei.

Deformatiile fundatiei. Datorita incarcarilor transmise de suprastructura si mediul pamantului de fundare, in fundatie se produc deformatii de incovoiere, axiale si de forfecare. Aceste deformatii reprezinta cerinta seismica la care se vor proiecta fundatiile. Aceste deformatii pot influenta destul de mult comportamentul de ansamblu al sistemului, in special în ceea ce priveste amortizarea.