inteligenta emotionala

7/17/2019 inteligenta emotionala

http://slidepdf.com/reader/full/inteligenta-emotionala-568c26535ea6c 1/13

INTELIGENTA EMOTIONALA

Multa vreme psihologia nu a stiut aproape nimic despre mecanicaemotiilor.

În ultimii 20 de ani !n urma progreselor neuro"iologice s#a !nteles mai clar$elul cum $unctionea%a emotiile acest lucru aduc&nd !n prim plan noi remediipentru cri%ele emotionale colective.În viata de %i cu %i oamenii cu un '.I.ridicat s#a !nt&mplat sa nu $aca $ata greutatilor !n timp ce altii cu un '.I.modest sa se descurce surprin%ator de "ine.(actorul care $ace di$erenta dintreei se pare ca este adesea capacitatea numita inteligenta emotionala care

include autocontrolul %elul perseverenta si capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini pot ) insu*ate copiilor +deci pot ) !nvatate, $apt careda o sansa mai mare de reusita !n viata individului independent depotentialul intelectual primit pe linie genetica.

În lumea de a%i inteligenta emotionala poate ) un element esential allegaturii dintre sentimente caracter si instincte morale. -ei care sunt sclaviiimpulsurilor +cei lipsiti de autocontrol, au mult de su$erit din punct de vederemoral. -apacitatea de a controla impulsurile sta la "a%a vointei si a

caracterului iar radacina altruismului se gaseste !n empatie +capacitatea de aciti emotiile celorlalti,.Eista dove%i ca sentimentele sunt cele mai importanteresurse cu care este !n%estrata )inta umana/ ele ne dau constiinta de sinenevoia autoconservarii ne auta sa ne cunoastem pe noi !nsine si pe ceilaltine spun care sunt lucrurile esentiale !n viata.

Maoritatea oamenilor ca urmare a educatiei primite sunt predispusisa venere%e intelectul si sa desconsidere emotiile. 1ar oric&t de inteligentiam ) $ara o constienti%are a emotiilor noastre $ara o recunoastere si

evaluare a sentimentelor si $ara un comportament pe masura acestorsentimente nu putem avea relatii armonioase cu ceilalti oameni nu ne vomputea croi un drum !n viata.e poate spune ca atunci c&nd instinctivascultam ce ne spune inima nu gresim cu nimic desi avem sen%atia caproced&nd ast$el gresim.



-3EIE34L EMOTIONAL

Emotiile ne calau%esc !n !n$runtarea situatiilor di)cile si a !ndatoririlormult prea importante pentru a ) lasate !n gria intelectului5 primedia opierdere dureroasa perseverarea !n atingerea unui scop !n ciuda $rustrarilorlegatura cu un partener de viata cladirea unei $amilii etc.(iecare emotie ne da impulsul de a actiona !ntr#o directie distincta )ecare neindica directia cea "una !n re%olvarea situatiilor pro"lematice si cum acestesituatii s#au repetat mereu !n decursul istoriei evolutiei noastre s#a $ormat unrepertoriu emotional imprimat !n structura nervoasa ca niste tendinteautomate !nnascute ale su*etului omenesc.1e multe ori la "ine si la rauinteligenta poate sa nu mai ai"a nici o importanta atunci c&nd sentimentele

!i iau locul.Aceste reactii emotionale sunt gravate !n sistemul nostru nervosdeoarece pentru o lunga si cruciala perioada din preistoria umana au asiguratsupravietuirea. Totusi !n %ilele noastre ca urmare a realitatilor socialeaparute cu repe%iciune 676s7879 evolutia nu mai tine pasul cu ceea ce se

!nt&mpla !n ur. A aparut o inadecvare a reactiilor emotionale la situatiileconcrete. -a urmare societatea a tre"uit sa emita si sa !ntareasca anumitelegi pentru a putea stap&ni ecesele emotionale care alt$el ar ) $ost multprea nesa"uite caci nu rareori ne con$runtam cu un repertoriu emotionalmodelat de nevoile imediate.În esenta emotiile sunt impulsuri care nedetermina sa actionam sunt planuri imediate de a"ordare a vietii planuri pecare le avem !nnascute. (iecare emotie oaca un rol unic )ecare pregatind

corpul pentru o reactie di$erita.Înclinatiile "iologice de a actiona suntmodelate si de eperienta de viata si de cultura a noastra.-u timpul amenintarile care au creat reactiile noastre emotionale at&t depretioase pentru supravietuire au !nceput sa )e stap&nite dar a !nceput sadispara si armonia partilor repertoriului nostru sentimental.Avem de $aptdoua minti una care g&ndeste si una care simte. Aceste doua moduri$undamental di$erite de cunoastere interactionea%a pentru a crea viatanoastra mintala.-ele doua minti actionea%a de cele mai multe ori !n str&nsaarmonie +desi sunt $acultati semi#independente, !mpletindu#si caile at&t dedi$erite pentru a ne calau%i prin lume.-unoasterea $elului !n care a evoluat

creierul ne auta sa !ntelegem puterea pe care o au emotiile asupra g&ndirii.1e#a lungul evolutiei creierul a crescut de la "a%a spre v&r$ centrii superioride%volt&ndu#se mai t&r%iu ca o prelucrare a celor de os mult mai vechi.-reierul primitiv nu auta la g&ndire sau la !nvatare el este programatdinainte sa regle%e $unctionarea corpului ca atare si sa reactione%e pentru aasigura supravietuirea. 1in $orma cea mai veche primitiva trunchiulcreierului au aparut centrii emotionali deci a eistat un creier emotional cumult !nainte sa eiste cel rational.



-ea mai veche radacina a vietii noastre emotionale sta !n simtul ol$activ+lo"ul ol$activ, deoarece !n vremurile primitive mirosul era un simt de oimportanta capitala pentru supravietuire.4lterior a aparut la primelemami$ere sistemul lim"ic sau creierul emotional dispus !n urul trunchiuluicere"ral si care pe masura evolutiei si#a ra)nat doua instrumente etrem de

e)ciente5 !nvatatul si memoria. La om s#au de%voltat emis$erele cere"rale sineocorteul care repre%inta creierul rational. Acesta a reusit sa asigure o mai"una adapta"ilitate si supravietuire prin crearea de strategii si plani)cari petermen lung a permis nuantari !n viata emotionala.1atorita $aptului ca %onele emotionale sunt radacina de la care s#a de%voltatnoul creier acest lucru da o putere enorma centrilor emotionali put&nd ast$elsa in*uente%e restul creierului# inclusiv a centrilor nervosi.În unele situatii unanumit centru din creierul lim"ic declara ca este vor"a de o urgentaconcentr&nd tot restul creierului asupra acestei realitati care nu su$eraam&nare. Apare ast$el un "loca declans&nd o reactie dramatica +o eplo%ieemotionala, !nainte ca neocorteul creierul care g&ndeste sa reuseasca !nacel timp scurt sa anali%e%e ce se !nt&mpla si sa hotarasca ce e de$acut.Aceasta preluare a controlului !si are originea !n nucleul amigdalian uncentru al sistemului lim"ic +considerat ca sediu al vietii emotionale, denumit: maga%in al memoriei emotionale; +1.Goleman,.Acest nucleu actionea%a lanivelul memoriei a$ective $ara nucleul amigdalian viata este lipsita de senspersonal. #a descoperit ca !nmomentele !n care reactia impulsiva o copleseste pe cea logica nucleulamigdalian are un rol crucial. El este un $el de; santinela; psihologica ce

!n$runta toate situatiile toate perceptiile si care !n situatiile de cri%a trimitesemnale catre toate partile importante ale creierului duc&nd la reactii de

aparare. Mai mult el primeste in$ormatii directe de la simturi prin intermediulunui grup mic de neuroni care $ace legatura cu talamusul lucru care !ipermite sa ai"a o reactie !nainte ca ele sa )e !nregistrate complet de catreneocorte.e poate spune ca emotiile noastre au o minte proprie una caresustine puncte de vedere independent de mintea noastra rationala.În creiereista doua sisteme de memorie unul pentru $aptele oarecare si unul pentrucele cu !ncarcatura emotionala3eactiile care apar ca raspuns la o situatie pre%enta ce seamana cu ceva dintrecut poate sa nu )e adecvata deoarece apare !naintea unei con)rmaricomplete.

1rumul direct pe care se transmite mesaul sen%orial de la talamus la nucleulamigdalian permite reactii rapide si optiuni care economisesc c&teva $ractiunide secunda cruciale !n reactia $ata de pericol.(ormatiunea corticala cu rol !ntemperarea reactiilor emotionale prea puternice este cea a lo"ilor pre$rontali5cel st&ng este comutatorul care : stinge; emotiile tul"uratoare iar cei dreptisunt locul unde se gasesc sentimentele negative precum $rica siagresivitatea.



Eista o permanenta in*uenta !ntre sistemul lim"ic si neocorte care se poateconcreti%a !ntr#o cola"orare sau dimpotriva. Ast$el emotiile contea%a !ntr#unrationament capacitatea emotionala ne calau%este hotar&rile de moment asacum si creierul g&ndirii oaca un rol conducator la nivelul emotiilor mai putin

!n momentele c&nd acestea scapa de su" control.Intr#un $el avem doua

creiere doua minti si doua $eluri de inteligenta5 cea rationala si ceaemotionala iar $elul cum reusim !n viata este determinat de am"ele.

1E(INI3EA I -A3A-TE3I<A3EA INTELIGENTEI EMOTIONALE

Termenul =inteligenta emotionala; a $ost $ormulat pentru prima data !ntr#o te%a de doctorat !n .4.A. !n 768> de catre ?a@ne Leon a@ne careconsidera ca aceasta este o a"ilitate care implica o relationare creativa custarile de teama durere si dorinta.1. ?echsler a remarcat ca adaptareaindividului la mediul !n care traieste se reali%ea%a at&t prin elementelecognitive c&t si prin cele non#cognitive. Aspectele non#cognitive aleinteligentei include $actori de ordin a$ectiv personal si social )ind esentialepentru reusita !n viata a individului.tudiile privind inteligenta emotionala sunt relativ recente ele de"ut&nd !n

urul anilor 60. #au conturat trei mari directii !n de)nirea inteligenteiemotionale repre%entate de5 Bohn 1. Ma@er si eter alove@/ 3euven Car#On/1.Goleman.

7. Ma@er si alove@ +7660 766D, considera ca inteligenta emotionala implica5

# a"ilitatea de a percepe c&t mai corect emotiile si de a le eprima/

# a"ilitatea de a accede sau genera sentimente atunci c&nd ele $acilitea%ag&ndirea/

# a"ilitatea de a cunoaste si !ntelege emotiile si de a le regulari%a pentru apromova de%voltarea emotionala si intelectuala.

rin aceasta de)nitie autorii evidentia%a interconditionarile po%itive !ntreemotie si g&ndire.

2. 3euven Car#On doctor la 4niversitatea din Tel Aviv !n 7662 a sta"ilit

componentele inteligentei emotionale grupate ast$el5a, Aspectul intrapersonal

# constienti%area propriilor emotii/

# optimism +asertivitate, /

# respect# consideratie pentru propria persoana/



# autoreali%are/

# independenta.

", Aspectul interpersonal

# empatie/

# relatii interpersonale/

# responsa"ilitate sociala.

c, Adapta"ilitate

# re%olvarea pro"lemelor/

# testarea realitatii/

# *ei"ilitate.d, -ontrolul stresului

# toleranta la stres/

# controlul impulsurilor.

e, 1ispo%itie generala5 $ericire si optimism.

Acesti cinci $actori componente ale inteligentei emotionale +I.E., seevaluea%a prin teste speci)ce. uma punctelor o"tinute la aceste teste

repre%inta coe)cientul de emotionalitate '.E

1upa cei doi autori !n cadrul inteligentei emotionale sunt incluseurmatoarele capacitati grupate !n cinci domenii 5# constiinta de sine a propriilor emotii 5 introspectia o"servarea sirecunoasterea unui sentiment !n $unctie de modul !n care ia nastere/

# stap&nirea emotiilor5 constienti%area elementelor care stau !n spatelesentimentelor a*area unor metode de a $ace $ata temerilor anietatiimaniei si supararilor/

# motivarea interioara 5 canali%area emotiilor si sentimentelor pentruatingerea unui scop !nsotita de controlul emotional care presupunecapacitatea de a reprima impulsurile si de a am&na o"tinerea grati)catiilorrecompenselor/ # empatia5capacitatea de a mani$esta sensi"ilitate si gria $ata de sentimentele altorapersoana )ind !n stare sa aprecie%e di$erentele dintre oameni/



# sta"ilirea si diriarea relatiilor interumane5 se re$era la competenta siaptitudinile sociale persoana )ind !n stare sa cunoasca sa anali%e%e si sacontrole%e emotiile altora.

D. A treia directie !n a"ordarea inteligentei emotionale este repre%entata de

1. Goleman +766>,. A $ost preocupat de studiul creierului creativitatii sicomportamentului. În vi%iunea acestuia constructele ce compun aceasta$orma a inteligentei sunt 5

# constiinta de sine # !ncredere !n sine/# auto#controlul # dorinta de adevar constiincio%itatea adapta"ilitateainovarea/

# motivatia # dorinta de a cuceri daruirea initiativa optimismul/

# empatia # a#i !ntelege pe altii diversitatea capacitatea politica/

# aptitudinile sociale # in*uenta comunicarea managementul con*ictuluiconducerea sta"ilirea de relatii cola"orarea cooperarea capacitatea delucru !n echipa.

1. Goleman si#a $ormulat de)nitia inteligentei emotionale pe "a%alucrarii lui Ma@er si a lui alove@ din 7660. Acestia si#au actuali%at de)nitiadata inteligentei emotionale !n cartea din 766 +!n care vor"esc despreinteractiunile dintre emotionalitate si rationalitate,.

teve Fein +766, !ncearca o pre%entare a inteligentei emotionale pe"a%a consultarii celor mai recente lucrari. -artea sa din 766 o$era c&tevade)nitii alternative +asemenea celorlalti autori care au adaugat propria lorcontri"utieHcon$u%ieiH re$eritoare la inteligenta emotionala,. Inteligentaemotionala !nseamna5

# sa )i constient de ceea ce simti tu si de ceea ce simt altii si sa stii ce sa $aci !n legatura cu acestea /

# sa stii sa deose"esti ce#ti $ace "ine si ce#ti $ace rau si cum sa treci de la raula "ine /

# sa ai constiinta emotionala sensi"ilitate si capacitate de conducere care sate aute sa maimi%e%i pe termen lung $ericirea si supravietuirea.

-omponentele speci)ce inteligentei emotionale au $ost preluate din lucrarilelui Ma@er si ale lui alove@ 5

# constiinta de sine /



# sa )i cunoscator din punct de vedere emotional/

# capacitatea de a ) empatic/

# capacitatea de a lua deci%ii !ntelepte/

# capacitatea de a reusi sa#ti asumi responsa"ilitatea pentru propriile emotii.În pre%ent eista un de%acord daca inteligenta emotionala e mai mult unpotential !nnascut ori daca repre%inta un set de a"ilitati competente sau

!ndemnuri !nvatate. Goleman +7668, sustine ca Hspre deose"ire de gradul deinteligenta care ram&ne acelasi de#a lungul vietii sau de personalitate carenu se modi)ca competentele "a%ate pe inteligenta emotionala sunt a"ilitati

!nvatateH. -u alte cuvinte !n opinia acestuia orice om !si poate ridica gradulde inteligenta emotionala prin educatie si eercitii dar unele componente aleinteligentei emotionale sunt tratate ca !nsusiri de personalitate si deci nu s#arputea modi)ca pe parcursul vietii individului.3idicarea nivelului inteligenteiemotionale si a Hculturii emotionaleH presupune dupa .Fein parcurgereamai multor etape +$a%e,.În prima $a%a este necesara identi)carea propriiloremotii unde este recomanda"ila $olosirea listei de cuvinte care desemnea%asentimente +lista !ntocmita de Fein,.Apoi urmea%a $a%a de asumare aresponsa"ilitatii pentru emotiile identi)cate.

Etapele urmatoare sunt din ce !n ce mai grele presupun&nd !nvatareacompasiunii si empatiei si !ncercarea de a le aplica !n practica %i de %i. -aelemente autatoare autorul recomanda citirea c&t mai multor lucrari despreemotii +H!n primul r&nd cele scrise de elH, gasirea unui loc sigur +de eempluun urnal personal, pentru eprimarea adevaratelor sentimente lecturarea a

numeroase carti si vi%ionarea )lmelor de $actura emotionala etichetareasentimentelor trairea +HsimtireaH, propriilor sentimente evitarea oamenilorcare te desconsidera te socotesc ne!nsemnat.

Ma@er si alove@ au !ncercat sa puna !n evidenta mai multe niveluriale $ormarii inteligentei emotionale si anume5

7. Evaluarea perceptiva si eprimarea emotiei.

Acest prim nivel se re$era la acuratetea cu care un individ poate identi)caemotiile si continutul emotional at&t la propria persoana c&t si la cei din urulsau la acuratetea eprimarii si mani$estarii emotiilor.

2. (acilitarea emotionala a g&ndirii.

La acest nivel emotia in*uentea%a po%itiv g&ndirea. daca !n primii ani de viata



emotia actionea%a ca modalitate de semnali%are si de alertare a individuluiasigur&ndu#i supravietuirea pe masura ce omul se maturi%ea%a emotiile

!ncep sa#i modele%e g&ndirea sa o in*uente%e atrag&ndu#i atentia asupramodi)carilor importante din interiorul sau si din mediul !nconuratormodi)cari necesare unei "une adaptari. A"ilitatea de a genera emotii poate

$acilita g&ndirea !n sensul ca anticiparea modului !n care s#ar putea simti unindivid !n anumite situatii poate sa#l aute !n luarea deci%iilor !n orientareacomportamentului sau !ntr#o directie sau alta.e de alta parte stareaemotionala a unei persoane determina un anumit $el de a privi lucrurile.Ast$el o dispo%itie emotionala po%itiva duce la o g&ndire optimista pe c&nddispo%itia negativa generea%a pesimism. daca oamenii constienti%ea%a acestlucru vor reusi sa#si schim"e starea a$ectiva de moment si indirect vi%iuneaasupra situatiei modul de a actiona si de a reactiona.

D. Întelegerea si anali%area emotiilor si utili%area cunostintelor emotionale.

Acest nivel se re$era la5 capacitatea de a !ntelege emotiile/ recunoastereaasemanarilor si di$erentelor dintre starile emotionale/ cunoastereasemni)catiei starilor emotionale $unctie de situatiile si relatiile complee !ncare se produc/ recunoasterea emotiilor complee amestecurilor sicom"inatiilor de emotii/ cunoasterea modului de evolutie si de trans$ormare aemotiilor !n $unctie de situatii/ capacitatea de a interpreta sensul emotiilor dea !ntelege sentimentele complee si de a recunoaste tran%itul posi"il de la oemotie la alta.

9. 3eglarea emotiilor pentru a promova cresterea emotionala si intelectuala

resupune 5 capacitatea de a ) deschis +de a accepta at&t sentimente placutec&t si neplacute, / de a utili%a sau de a se eli"era de o emotie/ de amonitori%a emotiile !n raport cu sine si cu ceilalti/ de a manipula at&t emotiaproprie c&t si pe a celorlalti.

Beanne egal +7666, a pus !n evidenta patru componente ale inteligenteiemotionale si anume 5 constiinta emotionalaa acceptarea constiintaemotionala activa si empatia.

rima componenta vi%ea%a trairea !n mod autentic a tuturor emotiilor care ne !ncearca las&nd deoparte deprinderile intelectuale prin intermediul carora

avem tendinta sa g&ndim emotiile. entru a de%volta autocontrolul emotiilorautoarea recomanda eercitii speci)ce de constienti%are a sen%atiilorcorporale si a emotiilor. -ea de#a douacomponenta presupune acceptarea emotiilor constienti%ate adica asumarearesponsa"ilitatii propriilor trairi a$ective. Acestea nu !nseamna resemnare sipasivitate $ata de emotii ci deschidere at&t $ata de cele placute c&t si $atade cele neplacute.



-onstienti%area emotionala activa !nseamna sa traiesti eperientapre%enta si nu ceea ce ai simtit !n trecut. Aceasta componenta presupuneconstienti%area a tot ceea ce simti a cau%elor emotiei a realitatii si a situatiei

!n care te a*i pentru a putea ) echili"rat a g&ndi limpede si a nu ) in*uentatde emotiile trecute.

Empatia se re$era la a"ilitatea de a ne raporta la sentimentele si la nevoilecelorlalti $ara a renunta la propria eperienta emotionala. Empatia presupune

!ntelegerea celuilalt participarea la pro"lemele sale emotionale $ara a teimplica !n re%olvarea acestora.

EMATIA -A T3AAT43A A INTELIGENTEI EMOTIONALE

Empatia constituie una dintre dimensiunile semni)cative aleinteligentei emotionale. . Marcus +766, o de)neste ca )ind H un $enomenpsihic de retraire a starilor g&ndurilor si actiunilor celuilalt do"&ndit printranspunerea psihologica a eului !ntr#un model o"iectiv de comportamentuman permit&nd !ntelegerea modului !n care celalalt interpretea%a lumeaH.

Empatia se construieste pe deschiderea spre sentimentele celorlaltipe a"ilitatea de a citi in$ormatiile primite pe cale nonver"ala.. Marcusaprecia%a ca punctul nodal al conceptului empatic !l repre%inta conduitaretrairii starilor g&ndurilor actiunilor celuilalt de catre propria persoana prinintermediul unui proces de transpunere su"stitutiva !n psihologia

partenerului. Empatia este reali%ata prin transpunerea imaginativ#ideativa !nsistemul de re$erinta al altuia # respectiv preluarea modului de a g&ndi si de areali%a rolul social # si transpunerea emotionala actiunea de activare a uneieperiente de su"stituire !n trairile lui mentionate prin identi)carea a$ectivaa partenerului preluarea starii lui de spirit.

. Marcus a sistemati%at iposta%ele su" care se pre%inta empatia 5

# $enomen psihic/

# proces psihic/

# produs psihic # concreti%at !n retrairea g&ndurilor emotiilor actiunilorcelorlalti/

# !nsusire psihica # trasatura de personalitate aptitudine a individului/

# construct multidimensional de personalitate.

Empatia ca dimensiune a inteligentei emotionale se mani$esta !n



special su" $orma unei trasaturi de personalitate. Trasaturile de)nitorii alestilului empatic de personalitate constau !n capacitatea de transpunere !npsihologia modelului etern +al altei persoane, sau de proiectie atitudinal#a$ectiva !m"inata cu perceperea realitatii din perspectiva acestui modeletern ca si cum ar ) cealalta persoana. ersoanele cu un !nalt nivel al

empatiei !m"ina eperienta a$ectiva cu *ei"ilitatea !n planul cognitiv.

ersoanele !nalt empatice sunt altruiste generoase tind sa acordeautor persoanelor care le !nconoara au un comportament prosocial "ineconturat sunt "ine adaptate social si !n general putin anioase.

E14-A3EA INTELIGENTEI EMOTIONALE

entru a reusi !n viata Goleman considera ca )ecare dintre noi artre"ui sa !nvete si sa eerse%e principalele dimensiuni ale inteligenteiemotionale 5

a, -onstiinta propriilor emotii 5

# sa )i capa"il sa le recunosti si sa le numesti/

# sa )i !n stare sa !ntelegi cau%a lor/

# sa recunosti di$erentele dintre sentimente si actiuni.

", -ontrolul emotiilor 5

# sa )i !n stare sa#ti stap&nesti mania si sa#ti tolere%i $rustrarile/

# sa )i !n stare sa#ti eprimi $uria natural potrivit $ara agresiune/

# sa )i !n stare sa nu te autodistrugi sa te respecti sa poti sa ai sentimentepo%itive $ata de tine de scoala si $amilie/

# sa#ti poti manipula stresul/

# sa ai capacitatea de a scapa de singuratate si de anietatea sociala.

c, Motivarea personala +eploatarea utili%area emotiilor !n mod productiv, 5

# sa )i mai responsa"il/

# sa )i capa"il sa te concentre%i asupra unei sarcini si sa !ti mentii atentiaasupra ei/

# sa )i mai putin impulsiv si mai putin autocontrolat/



# sa#ti !m"unatatesti scorurile la testele de creatie +reali%are,.

d, Empatia # citirea emotiilor 5

# sa )i !n stare sa privesti din perspectiva celuilalt/

# sa !nveti sa#i asculti pe ceilalti/

# sa !ti !m"unatatesti empatia si sensi"ilitatea la sentimentele celorlalti.

e, 1iriarea +conducerea, relatiilor interpersonale 5

# sa#ti de%volti a"ilitatile de a anali%a si !ntelege relatiile interpersonale/

# sa#ti poti re%olva con*ictele si sa negocie%i ne!ntelegerile/

# sa solutione%i pro"lemele din relatiile interpersonale/

# sa )i mai deschis +asertiv po%itiv, si a"il !n comunicare/# sa )i mai popular si deschis prietenos si implicat !n mod echili"rat/

# sa )i mai implicat si plin de tact +delicat atent politicos, /

# sa )i prosocial si sa te integre%i armonios !n grup/

# sa )i mai cooperant participant servia"il de nadede !ndatoritor/

# sa )i mai democratic !n relatiile de a$aceri !n modul de a te purta cu altii !nmodul de a#i trata.

A"ilitatea emotionala tre"uie sa )e de%voltata ast$el !nc&t coe)cientul deemotionalitate sa reuseasca sa se ridice peste medie.

3OL4L INTELIGENTEI EMOTIONALE !n 1I3IBA3EA -ON14-E3EA si -ONT3OL4L3ELATIILO3 INTE3E3ONALE

Goleman conclu%ionea%a ca pentru a mani$esta o putereinterpersonala tre"uie sa detii autocontrolul si sa ai capacitatea de a trecepeste anietate si stres. 1upa autor cea mai "una arta de relationare se

"a%ea%a pe diriarea propriilor emotii si pe empatie competenta sociala princare persoana reuseste sa se !nteleaga usor cu oamenii si sa !ndrepteHnepotrivirileH din mediul social. e $ondul lipsei acestei calitati ecelentaintelectuala $ace persoana !n cau%a mai aroganta si mai insensi"ila. Aceastaa"ilitate sociala $acilitea%a contactele umane.

În cadrul relatiilor interpersonale autorul vor"este despre rolulepresivitatii si contagiunii emotionale. -ontagiunea emotionala este o parte



su"tila a unor schim"uri care au loc !n orice !nt&lnire. Noi transmitem si ne !nsusim dispo%itii stari de la ceilalti schim"ul emotional )ind su"til si !n ceamai mare parte petrec&ndu#se la un nivel impercepti"il. Eplicatia spuneGoleman ar ) ca noi imitam inconstient emotiile pe care le vedem la ceilaltine)ind constienti de mimica a epresiei $aciale a gestului a tonului vocii si a

altor aspecte nonver"ale. Ast$el persoana recreea%a !n ea dispo%itia celeilaltepersoane.

Goleman a o"servat ca atunci c&nd doua persoane interactionea%adirectia dispo%itiei psihice se trans$era de la persoana care este mult maiputernica !n eprimarea sentimentelor la cea care este mai pasiva !n acestsens.

B. acioppo psiho)%iolog spune ca eista un HdansH o sincronicitate atransmisiei emotionale. relu&ndu#i ideile lui 1. tern el demonstrea%a caaceasta sincronicitate se !nt&lneste !ntre persoane care au raporturi

emotionale $oarte puternice. Ea pare sa $acilite%e trimiterea si receptareadispo%itiilor. Eista sincronicitate !ntre partenerii unui cuplu !ntre pro$esori sistudenti !ntre orator si multime.

Th. Fatch si F. Gardner considera ca arta de a conduce este o $ormasui#generis a inteligentei sociale care consta !n recunoasterea sentimentelorcelorlalti si !n capacitatea de a $ace rapide coneiuni cu ei. În opinia acestoracomponentele inteligentei sociale ar ) 5

# organi%area grupului # a"ilitate a liderului de a initia si coordona e$ortulmem"rilor grupului/

# negocierea solutiilor # talent de mediator/

# coneiunile personale # relationarea cu ceilalti/

# anali%a sociala # capacitatea de a detecta ceea ce se a*a !n spatelesentimentelor motivelor si griilor personale.

Intre noi si ceilalti au loc permanente schim"uri emotionale multe dintre elede Hemotii su"liminaleH care se reali%ea%a la niveluri impercepti"ile darin*uent&nd !n mare masura comportamentele partenerilor. Inteligentaemotionala presupune controlul acestor schim"ari impercepti"ile si su"tile

adica a"ilitati de recuplare a semnalelor dominant nonver"ale.

-ON-L4<II

istemul educational uman pune !n mod traditional accentul pe cele treiactivitati $undamentale# scris citit socotit# toate caracteristice emis$erei



st&ngi +dominata de rationalitate, eclu%&nd aproape educarea $acultatiloremis$erei drepte care este sediul imaginatiei orientarii spatiale decodariimu%icii culorii ritmului creativitatii +dominanta sa )ind intuitia,.

-ercetarile din ultimul deceniu accepta alaturi de I' +coe)cientul de

inteligenta, si E' +coe)cientul emotional,. Acestia se a*a !ntr#o relatie deinterdependenta )ind incompleti si ine)cienti unul $ara celalalt. E' ridicat$ace sa traim intens ceea ce ni se !nt&mpla si sa ne cunoastem mai "ine penoi si pe ceilalti.

Mai mult daca I' este oarecum limitat de premisele genetice E' este in)nitca posi"ilitati de de%voltare si de crestere.

1aca acceptam ca actiunile militare viitoare tind sa devina :operatiispeciale; atunci avem nevoie si de $orte de elita adica de militari instruitiast$el !nc&t sa se adapte%e rapid aproape instinctive +:lim"ic;, situatiilornepreva%ute si schim"atoare.

Ci"liogra)e

7 AT3I-IA EINTEIN Intuitia Ed. 4nivers Enciclopedic Cucuresti 7666

2 1ANIEL GOLEMAN Inteligenta emotionala Ed. -urtea Jeche Cucuresti2007

D MIFAELA 3O-O -reativitatea si inteligenta emotionala Ed. olirom Iasi2007

9 ION 3A14#TOMA anatate si succes prin optimi%area stresului Ed.A.I..M. 2002

> BEANNE EGAL 1e%voltarea inteligentei emotionale Ed. Teora 2000

3evista de psihologie organi%ationala vol.II nr.7 Ed. olirom Iasi 2002

inteligenta emotionala

Documents