daniel goleman inteligenta emotionala

Download Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

If you can't read please download the document

Upload: kornellh

Post on 19-Nov-2015

207 views

Category:

Documents


49 download

DESCRIPTION

Daniel Goleman Inteligenta Emotionala

TRANSCRIPT

DANIEL GOLEMAN este redactor la The New York Times. Principalele teme pe care le abordea za ill articolele sale smt inspirate din tiin ele comportarnentale i ale func ionarii creierului. A predat la Harvard (unde i-a luat :;;i docto ratul) :;;i la mceputul carierei sale de ziarist a fost redactor principalla Psychology Today. DANIEL GOLEM.At,.J

......-..:....a.Ia

Traducere deIRINA-1\.-1ARGARETA NISTOR

BUCURE;>TI, 2001

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale GOLEMAN, DANIELInteligenta emo!ionaHl. I Daniel Golemantrad.: Irina-I\,iargareta NistorBucure ti: Curtea Veche Publishing, 2001 424 p.; 20 em (Ciirtil cheie; 28)ISBN 973-8120-67-5

L Nistor, Irina-Margareta (trad.) 159.942

Coperta colectiei de DAN PERJOVSCHI Coperta de DAN STANCIU

DANIEL GOLEMANEMOTIONAL INTELLIGENCEWhy it can matter more than IQCopyright 1995 by Daniel GolemanPublished by arrangements with Bantam Books

Curtea Veche Publishing, 200Lpentru prezenta versiune in limba romana

ISBN 973-8120-67-5

Tipografia MUliiPRINJ la!j>iCalea Chi!j>inaului :!2, "t 1>, la!fi 5600tel. 032-211225, 236388 '"" 032-211252

Pentru Tara, izvor de fntelepciuneemofionalii

Provocarea 1ui Aristotel

Oricille poate deveni furios- e simplu. Dar sit te fn furii pe cine trebuie, dt trebuie, cfnd trebuie, pentru 'ceea ce frebuie ;;i cum trebtiie -nu este deloc u;;or.

ARISTOTEL, Etica nicomahicti

Era o dupa-amiaza de august insuportabil de dilduroas.a la New York, o zi din acelea cind toti oamenii transpira abund.ent, ceea ce ii face sa se simta extrem de inconfortabil i de ursuzi. Ma intorceam la hotel i, urcindu-ma intr-un autobuz de pe lvfa dison Avenue, am fost luat prin surprindere de ofer, un barbat de culoare de virsta mijlocie, care avea un zimbet plin de entu ziasm i care m-a intimpinat cu un prietenos: ,Buna ziua! Ce mai faceti?" Cu acest salut ii intimpina pe toti cei care urcau in autobuz, strecurindu-se apoi prin aglomeratia din mijlocul ora ului. Fiecare pasager era la fel de mirat ca i mine, dar fiind in tr-o dispozitie morocanoasa datorita vremii mult prea calduJroa se, putini ii raspundeau.In vreme ce autobuzul abia se tira pe asfalt, incetul cu incetul avu loc o transform.are aproape magica. $oferul ne-a prezen tat, spre binele nostru, un monolog, un comentariu plin de via ta despre ceea ce se intimpla in jurul nostru: era o vinzare extra ordinara la un magazin, o superba expozitie la un muzeu sau oare ati auzit de ultimul film care tocmai a avut premiera la cinematograful din colt? Incintarea sa referitoare la nenu1naratele posibilitati pe care le oferea acest ora era contagioasa. Pin.a sa coboare din autobuz, fiecare se scuturase de acea carapace ursu za cu care urease, iar cind :;;oferulle striga: ,Cu bine i sa aveti o zi grozava!", fiecare raspundea zimbind.Amintirea acestei intilniri o pastrez de aproape douazeci de ani. Pe vremea cind am mers cu acel autobuz din Madison Ave nue, tocmai imi terminasem doctoratul in psihologie dar psi hologia de la acea vreme dadea foarte putina atentie felului cum se putea produce o asemenea transformare. $tiinta psihologiei$tia de fapt foarte putine sau aproape nilnic despre mecanica emotiilor. $i totu$i, imaginindu-mi raspindirea unui virus al ..8Provocarea lui AristotelProvocarea lui 4ristotel9

unei stari de bine ce trebuie sa fi facut val uri prin ora , incepind cu pasagerii acestui autobuz, am constatat ca $Oferul era un fel de impaciuitor urban, un soi de vrajitor, caci ii statea in putere sa transforme ace:;;ti oameni posaci :;;i iritabili in fiinte deschise la suflet :;;i imblinzite.Printr-un contrast dar, iata citeva :;;tiri din ziarele saptaminii respective:

., Lao :;;coala din cartier, un pu:;;ti de noua ani a fast cuprins de furie :;;i a umplut cu vopsea toate bancile ;;colii, cakulatoarele i imprintantele, vandalizind totodata 9i o ma9ina din parca rea colii. Iviotivul: dtiva colegi din clasa a treia il Hicusera "bebelu ", iar el a vrut sa-i impresioneze... Opt tineri au fost raniti in urma unei altercatii dintr-un club derap din Manhattan, unde, dupa o serie de imbrinceli, s-a tras in multime cu pistoale automate de calibrul 38. Raportul ara ta ca asenwnea incidente ce pornesc de la lucruri aparent mi nore, percepute ca o lipsa de respect, au ajuns sa fie tot mai des intilnite in ultimii ani in intreaga tara ... Conform unui raport, 1n cazul victimelor minore sub doisprezece ani, 57% dintre criminali sint parintii lor naturali sau pa rintii vitregi. In aproape jumatate din cazuri, parintii susjin ca,ei incearca doar sa-;;i disciplineze copiii". Bataia fa tala por ne;;te de la ,infractiuni" cum ar fi faptul ca acel copil e blocatin fata televizorului, pllnge sau 9i-a murdarit scutecele .., Un tillar german este judecat pentru ca a omorit cinci turcoai ce mai tinere sau mai putin tinere intr-un incendiu pe care 1-a provocat in timp ce acestea dormeau. Apartinind unei grupari neonaziste, el s-a justificat spurund ca nu-;;i gasea niciodata o slujba, bea prea mult ;;i torul din vina strainilor. Cu o voce care abia se auzea, el a pledat: ,Jmi pare curnplit de rau pentru ceea ce am facut 9i rni-e ingrozitor de rw;dne."

In :;;tirile de fiecare zi apar o multime de astfel de rapoarte despre dezintegrarea civilizatiei $i a sigurantei, despre atacuri violente datorate unui impuls mir;;av, ce ac}ioneaza sub influen ta furiei uciga9e. $tirile doar reflecta la scara mai mare acel sen tintent cutremurator ca emotiile au fost sdipate de sub control atlt in propria noastra viata, cit ;;i in a celor din jur. Nimeni nu este ferit de acest val imprevizibil de necontrolate ;;i regre te; el patrunde in viata noastra intr-un fel sau altul. In ultimii zece ani, s-a inregistrat o revarsare constanta de ase menea incidente, care portretizeaza trasaturile unei stupiditati emotionale, ale disperarii :;;i neglijentei ill familii, comunitati sau in viaja in comun. In ultimii ani s-au cronicizat minia i dispera rea, fie ca e vorba de tacuta singuratate a copiilor incuia}i in casa cu televizorul in locul unei bone sau de durerea copiUor abando na}i, neglijati, maltrata}i sau de atmosfera violentelor conjugale. 0 stare emotionala proasta ce se raspinde;;te continuu poate fi constatata in statisticile ce indica o criza ill lumea intreaga, pre cum ;;i din amintirile valurilor de agresiune -adolescenj:i illar mati la 9coala, neintelegeri pe 9osele, care sfir9esc cu schimburi de focuri, fo;;ti angajati nemul}umiti care i;;i masacreaza fo;;tii colegi. Maltratarea emofionala, atacul annat ;;i stresul posttraumatic sillt sin tagme ce au intrat in vocabularul de zi cu zi al ultimilor zece ani, precum ;;i urarea care din vesela: "Va urez o zi buna!" s-a trans format intr-una lipsita de gust: ,Fa-rna sa am o zi buna!"Aceasta carte este un ghid ce urmare9te sa dea sens la ceea ce nu are sens. Ca psiholog :;;i ca ziarist in ultimii zece ani la New York Times, am urmarit progresele ;;tiintifice legate de intelege rea irationaluluL De la acest nivel am fost izbit de doua tendin te opuse, una care portretizeaza cre terea dezastrului din viata noastra emotionala :;;i cealalta care ofera citeva remedii pline de speranta.

DE CE TOCMAI ACUM ACEASTA EXPLORARE

Ultimii zece anC in ciuda lucrurilor rele, reprezinta insa ;;i un progres fara egal in privinta studiilor 9tiin}ifice asupra emotiilor. Cel mai important este faptul ca putern sa veden1 cum lucreaza creierul, :;;i asta datorita unor metode inovatoare, cum ar fi noile tehnologii ale imaginilor creierului. Pentru prima data in istoria omenirii a devenit vizibH ceea ce era un mister profund: felul in care opereaza masa de celule complicate atunci cind gindim :;;i simtim, ne imaginam sau visam. Fluxul de date neurobiologice ne face sa in elegem mai dar felul in care centrii de emotie ai cre ierului due la minie sau la lacrimi :;;i cum alte parti ale creierului ne indeamna sane razboim sau sa iubim, canalizilldu-ne spre bi ne sau spre rau. Aceasta claritate fara precedent in privinta felu lui curn functioneaza emotiile 9i e ecuriie aduce in prim plan noi remedii pentru crizele noastre emo}ionale colective.10Provocarea lui AristotelProvocarea lui Aristotel11

A trebuit sa a:;;tept pina acum pentru ca recolta :;;tiintifica sa fie suficient de bogata ca sa scriu aceasta carte. Aceste puncte de vedere vin atit de tirziu, in parte pentru ca locul sentirnentelor in viata mintala a fost surprinzator de neglijat de dHre cerceta tori de-a lungul anilor, lasind emo}iile asemeni unui continent neexplorat la nivelul psihologiei 9tiinP.fice. In acest spap.u gol s-au grabit sa apara o multime de carti pline de intentii bune, cu sfaturi bazate pe pareri dovedite clinic, dar lipsite de orice baza:;;tiintifica. In prezent, :;;tiinta este in sfir:;;it capabila sa aiba o vo ce autoritara in privinta acestor intrebari insistente :;;i complica te despre partile cele mai irationale ale psihicului :;;i sa realizeze o harta de o anumita precizie a sufletului omenesc.Aceasta realizare a hartii este o mare provocare pentru cei care subscriu unei viziuni inguste in privinta inteligentei, susti nind ca IQ-ul [de la Intelligence Quotimt- coefident de inteli genta} este un dat genetic ce nu poate fi schimbat in functie de experienta de viata :;;i di destinul nostru este in mare masura de terminat de aceasta aptitudine. Acest argument ignora proble ma cea mai provocatoare: ce putem schiinba pentru a-i ajuta pe copiii no:;;tri sale fie mult mai bine in viata? Ce factori sint in joe, de exemplu, atunci cind o persoana cu un IQ mare se zbate din greu, in vreme ce o alta, cu un IQ modest, se descurdi surprin ziHor de bine? At;; susp.ne ca diferenta consta eel mai adesea in capacitatea numita aici inteligenJa emojionala, care include auto controlul, zelul, perseverenta :;;i capacitatea de automotivare. Toate aceste aptitudini, a:;;a cum vom vedea, le pot fi insuflate copiilor, fapt care le va acorda o t;;ansa mai mare, independent de potentialul intelectual primit pe linie genetidi.Dincolo de aceasta posibilitate, se deslw;;e:;;te o necesitatemorala presanta. Acestea sint vremuri in care structura societa tii pare a se desdlci cu o viteza mai mare ca niciodata, acum cind egoismul, violenta t;;i saracia spiritului par sa i:;;i aiba radacinile in bunatatea vietii noastre comune. lata un argument pentru im portanta inteligentei emotionale, element esential al legaturii dintre sentimente, caracter :;;i instincte morale. Exista tot mai multe dovezi ca aptitudinile fundamental etice din viaja it;;i au originea in capacitatile emoP.onale pe care le aula baza. Pentru unii, impulsurile sint emotii de nivel mediu; saminja impulsuri lor este o dorinta arzatoare de exprimare prin actiune. Cei care sint sdavii impulsurillor- a:;;adar, cei lipsiti de autocontrol au mult de suferit din punct de vedere moral. Capacitatea de a c:m:rola impulsurile sta a baza vointei i a caracterului. In mod s1mrlar, r d.acina .ltruismului se gase:;;te in empatie, in capacita tea e a 1h emot:Ile el rlalji: a nu simti nevoia sau disperarea c l Ilalt mseamna o hpsa de afectiune. i daca exista doua atitu dini rnorale de care tintpurile noastre ar avea nevoie, ele sint cu siguranta autoinfrinarea $i compasiunea.

CALATORIA NOASTRA

In aceasta carte eu sint calauza intr-a calatorie ce va scoate la ive la id':i ebanuite despre emojii -un voiaj ce are ca scop 0 m 1 buna mtelegere a momentelor celor mai complicate din ex1stenta noastra i a lumii care ne inconjoara. Sfir:;;itul calatodei consta in injelegerea a ceea ce inseamna -9i a felului cum -sa dam inteligenta emop.ilor noastre. Aceasta injelegere in sine poate ajuta intr-o oarecare masudi; cunoasterea acestui tarim al sentime telor are un efect similar cumva u aceia al impactului pe care 11 are un observator la nivel cuantic in fizica, modifidnd ceea oe e de observat.CHatoria noastra incepe in Partea intii cu noi descoperiri de spre arhitectura emotional a creierului, care ofera o explicatie pentru momentele cele ma1 nefavorabile din viata noastra ace dnd se timent le col?le9esc ratiunea. lnjeleg rea inter c1iunn structunlor cre1erulu1 care comanda momentele de furie sifrica sau de pasiune ;;i bucurie- dezvaluie multe despre f lulcare dobindim obiceiurile emotionale ce pot submina cele a :nme inte tii, pre um $i ceea ce putem face pentru a ne sta pl IImpulsunle emotiOnale cele mai distrugatoare t;;i mai demo rahz to .rre. C l mai important este ca datele neurologice suge reaza ca ar x1 ta. o adeva ata fereastra de oportunitati pentruformarea obxce1unlor emotiOnale ale copiilor.Urmatorul popas important din calatoria noastra, Partea a doua a acestei carti, consta in a vedea felul in care datul neuro logic joaca un rol esentialin flerul fundamental de a trai numitin el g nta em?fionala: de exemplu, faptul ca sintem capabili sanestaptmm un 1mpuls emotional; sa ghicim sentimentele cele maiascunse ale celuilalt; sa tratam cu eel mai mare tact o relatie sau c m punea ris!ott;l, capacitatea rara ,sa te infurii p cine trebUie, Cit trebu1e, cmd trebuie, pentru ceea ce trebuie si clun trebuie." (Cititorii care nu sint atra i de detaliile neurologice s-ar putea sa doreasca sa treaca direct la aces!t capitol.)12Provocarea lui AristotelProvocarea lui Aristotel13

Acest modellargit a ceea ce inseamna sa fii ,inteligent" pune emotiile in centrul aptitudinilor necesare pentru viata. Partea a treia examineaza dt:eva diferen}e-cheie pe care le genereaza aceasta capacitate: felul in care aceste calitati pot intretine cele mai de pre} rela}ii ale noastre sau cum inexistenta lor le poate coroda; felul in care fortele pietei care remodeleaza stilul nostru de munca pun un pre fara precedent pe inteligenta noastra emotionala, pentru ca de ea depinde succesul la slujba; i cit de otravitoare pot fi emotiile noastre atunci cind ne pun in pericol sanatatea fizica, de exemplu fumatul tigar,a de la tigara, sau cum ne poate ajuta echilibrul emotional sane aparam sanatatea i bi nele personaLMo tenirea genetica il inzestreaza pe fiecare dintre noi cu oserie de emopi care determina temperamentuL Circuitul creieru lui presupune insa o maleabilitate extraordinara; telnperamen tul nu este un destin. A a cum se arata in Partea a patra, lectiile emotionale pe care le invatam in copilarie, acasa :;;i la coala, mo deleaza circuitele emotionale, facindu-ne mai u:;;or adaptabili-sau inadaptabili -la fundamentele inteligen}ei emotionale. Aceasta inseamna ca adolescenta 9i copiUiria sint ferestre de oportunitate pentru a forma obiceiurile emotionale esentiale ca re ne vor domina intreaga existenta.Partea a cincea exploreaza hazardul care ii a9teapta pe cei ce au e uat in stapinirea domeniului emotiilor -felulin care defi cientele de inteligenta emo ionala sporesc spectrul de rise, ceea ce duce la depresii sau violenta ori la tulbur.\'iri de alimentatie sau consum de droguri. De asemenea, sint prezentate date con crete ill legatura cu primele coli care ii invata pe copii ce in seamna capacitatile emotionale 9i sociale de care au nevoie pen tru a ramine pe calea cea buna in viata.Poate ca lucrul eel mai tulburator din intreaga carte este son dajul efectuat asupra unui mare numar de parinti 9i profesori i care indica tendinta mondiali:i a generatiei actuale de copii de a avea mai multe probleme emotionale decit in trecut: sint mai singuri :;;i mai deprimati, mai furio:;;i ;;i mai nestapini}i, mai erno tivi i mai inclinati sa se ingrijoreze din orice, mai impulsivi ;;i mai agresivi.Daca exista intr-adevar un rem.ediu, eu cred di el consta in felul in care ii pregatim pe tineri pentru viata. i'n prezent, lasamla intimplare educatia emotionala a copiilor no:;;tri, ceea ce duce la rezultate :;;i mai dezastruoase. 0 solutie ar fi o noua viziune in privinta a ceea ce pot face :;;colile spre a forma complet elevii, punind la treaba in acela;;i timp mintea $i sufletuL Calatoria noastra se sflr$e te prin vizitarea unor :;;coli unde se tin cursuri inovatoare, ce vizeaza sale ofere copiilor datele esentiale referi toare la inteligenta emotionala. Eu prevestesc ca va veni o zi cind invatamintul va include in programa sa obi$nuita studierea acestor calitati umane incalculabile cum ar fi con!]tiinta sine, autocontrolul $i empatia, precum :;;i arta de a asculta, de a rezol va conflictele 9i de a coopera.In Etica nicomahica, Aristotel i$i pune intrebari filozofice refe ritoare la virtute, caracter $i o viata mai buna, provocarea sa constind in stapinirea prin inteligenta a vietii noastre emotiona le. Pasiunile noastre, atunci cind sint bine exercitate, si.nt inje lepte; ele ne calauzesc gindirea, valorile $i supravietuirea. Din pacate, pot insa sa o ia razna cu w;mrinta, ceea ce se i intimpla deseori. A9a cum constata 9i Aristotet problema nu consta in existenta emotiilor, ci in felul in care adecvam emotiile i expri ncarea lor. Intrebarea este cum putem sa dam inteligenta emoti ilor noastre- 9i sa readucem civilizatia pe strazi i afectiunea in viata comuna?

vvIIlNI Vtil Vd

Pentru ce exista sentimentele?

Bine 1m pofi vedea decft cu st fletul; ceea ce este esen fial este invizibil pentru ochi.

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY, Micul Pri11t

Sa analizam ultimele clipe ale lui Gary ?i Iviary Jane Chaun cey, un cuplu complet devotat fetitei lor de unsprezece ani, An dn a, care era condarnnata la un scau.."'l. rulant, in urma unei pa ralizii. Familia Chauncey se afla intr-un tren Amtrak ce s-a pra bu9it intr-un riu, dupa ce un 9lep lovise 9i slabise un pod de ca le ferata din Louisiana. Gindindu-se mai intii la fiica lor, cei doi au facut tot ce-au putut ca s-o salveze pe Andrea atunci cind apele au navalit in trenul scufundat; ei au reu9it sa o impinga pe o fereastra catre salvatori, dupa care, dnd vagonul s-a dus la fund, au pierit"1.Povestea Andreei 9i a parintilor ei, al caror ultim act eroic a fast sa i9i salveze copilul, surprinde un moment al unui curaj aproape mitic. Para indoiala, asemenea dovezi de sacrificiu pa rintesc pentru copii s-au repetat de nenurrtarate ori in istoTia omeriirii sau ill preistorie :;;i de nenumarate ori de-a lungul evo lutiei speciei noastre2 . Privit din perspectiva biologilor evolutio ni:;;ti, un asemenea sacrificiu de sine parintesc sta la baza "suc cesului reproducerii" in trecerea genelor la o noua genera\ie. Dar din perspectiva parintelui care ia o decizie disperata intr-un moment de criza nu este nimic altceva decit iubire.Ca privire aruncata asupra scopului :;;i puterii emotiilor, un asemenea act exemplar de eroism parintesc sta marturie pentru rolul altruist al iubirii -:;;i pentru toate celelalte sentimente pe care le traim -intr-a viata de om3. Acest lucru sugereaza casentimentele noastre cele mai profunde, pasiunile sau lucrurile dupa care tinjim sint calauze esentiale ;;;i ca specia noastra is;i d.a toreaza in mare parte existenta capacitatii umane de a iubi. Aceasta este o putere extraordinara: doar o iubire puternidi nevoia absoluta de a salva copilul iubit- poate determina un parinteanuleze instinctul de conservare. Din punct de ve-

18Creierul enwfionalPentru ce existd sentinzentele? 19

dere al intelectului, sigur ca sacrificiullor de sine a fost unul ira tiona!; din punct de vedere sufletesc, a fost singura alegere pe care o puteau face.Sociobiologii subliniaza intiietatea sufletului fat;'i de minte in asemenea m.omente cruciale, atunci cind se pune intrebarea de ce, de-a lungul evolutiei, emotiei i-a fost incredintat un rol atit de important in psihicul uman. Ei spun ca emotiile ne calauzesc in infruntarea situapilor dificile ;;i a indatoririlor mult prea im portante spre a fi lasate doar in grija intelechllui primejdia, o pierdere dureroasa, perseverarea in atingerea unui scop in ciu da frustrarilor, legatura cu un partener de viata, cladirea unei fa milii. Fiecare emotie in parte ofera o dorinta distincta de a actio na; fiecare ne arata directia cea buna in abordarea provocarilor inerente ale vietii4 . Cum aceste situatii s-au r-epetat mereu de-a lungul istoriei evolutiei noastre, valoarea supravietuirili reperto riului nostru emotional a fost atestata de faptul ca s-au impri rnat in structura noastra nervoasa ca ni;;te tendinte automate, in nascute ale sufletului omenesc.Acea perspectiva asupra naturii unste ca atunci cind ei se afla in aceasta stare, s'int atit de increzatori in sine, J'ncit nu vad de ce ar fi nevoie sa-i a'iute cineva, in ciuda hotaririlor dezastruoase pe care le iau. In a zul acestor tulburari emotionale grave, medicatia psihiatri ca ofera o unealta pentru o gestionare mai buna a vietii.Dar atunci cilld se pune problema de a infringe categorii mai obi$nuite de proasta dispozitie, sintem lasati sane descurcam cu propriile noastre instrumente. Din pacate, aceste mijloace nu s1nt illitotdeauna eficiente -sau eel putin asta este concluzia la care a ajuns Diane Tice, psiholog la Universitatea Case Vv'estern Reserve, care a intrebat peste patru sute de barbati :;;i femei ce strategii aplica pentru a scapa de asemenea dispozitii nesana toase 9i cit de bune au fost rezultatele ob inute in urma aces'tor tactici2 .Nu toata lumea este insa de acord cu premisa filozofica con form careia dispozitiile proaste ar trebui schimbate; Tice a d=s coperilt ca exista 9i a9a-numitii "puri9ti ai dispozitiilor", acei 5%care sustin ca nu illcearca niciodata sa i9i schimbe dispozij:ia,pentru ca, dupa parerea lor, toate emotiile sint ,naturale" :;;i artrebui traite a'?a cum se manifesta, indiferent cit ar fi de descu rajante. $i apoi mai exista ;;i cei care cauta sa fie in dispozitii ne-

80 Natura inteligenfei emotionale

plikute din motive pragmatice: doctorii care trebuie sa fie sobri pentru ale da ve:;;tile proaste pacientilor; asistentii sociali care i:,;i cultiva intransigenta faFi de nedreptati pentru a fi mai eficienti in batalia pe care o due; chiar 9i u.rt tinar a spus ca i9i cultiva mi nia pentru a-l ajuta pe fratiorullui sale faca fata copiilor rai de pe terenul de joaca. $i apoi exista 9i cei care sint de-a dreptul ma chiavelici, intr-un sens pozitiv, in privinta manipularii dispozi tiilor- urmariti-i cu atentie pe cei care vin sa stringa bani pen tru facturi 9i care inadins se straduiesc sa para cit mai furio:;;i, pentru ada impresia de fermitate in fata datomicilor 3. Dar ca zurile in care sint cultivate dispozitiile neplacute sint rare, pen tnt cain rest aproape toata lumea se plinge di este la mila dis pozipilor suflete;;ti. Felurile in care oamenii incearca sa se scutu re de o proasta dispozitie sint categoric foarte diferite.

ANATOMI_.4. 1\iiiNIEI

Sa zicem ca :;;oferul unei alte ma;;ini va taie calea in mod pe riculos in timp ce va aflati la volan pe o autostrada. Daca auto mat ginditi: "Neno:rocitul naibii!"- asta inseamna enorm pen tru traiectoria pe care o va lua rninia in cazul in care acest gind va fi urmat de altele de revolta ;;i razbunare: "Nenorocitul nai bii, putea sa intre in mine -nu-l las eu sa scape a:;;a U ?or!" De getele vise albesc de cit de tare stringeti volanul, cind de fapt ati vrea sail stringeti pe celalalt de g1t. lntTeg trupul se mobilizea za pentru lupta, ?i nu pentru fuga- facindu-va sa tremurap, sa transpirati, inima bate mai tare, iar mu;;chii fetei se incordeaza la rindullor. Ati vrea sa-l omoriti pe individul acela. Dupa care va claxoneaza 0 ma;;ina din spate pentru ca ati incetinit in urma a ceea ce era cit pe-aci sa vi se intimple- 9i sinteti in stare sa ex plodati de furie ;;i fata de ;;oferul acesta. A a se ajunge la hiper tensiune, conducere neatenta :;;i chiar la focuri de arrna pe auto strada.

Sa comparam aceasta secventa a miniei care cre9te cu un gind mai il-.gaduitor fata de ;:;oferul care v-a taiat calea: ,Poate ca nu n1-a vazut. Sau poate ca a avut un motiv serios sa ;:;ofeze a;:;a de neatent, de exemplu, o urgenta medicala." Aceasta fraza ar putea sa tempereze minia t;;i sa introduca elementul de mila, sau macar sa va faca sa aveti 0 minte mai deschisa, scurtcircuitind minia, care altfel ar lua proporpi. Problema este, a9a cum propu- Jnrobit de pa tin1.i 81

nea Aristotel, sane amintim sa avem doar o minie potrivita, pen tru ca de rnulte ori rninia ne face sa ne pierden1 controlu1. Ben jamin Franklin spunea foarte intelept: ,Minia nu apare nicioda ta fara motiv. Dar rareori apare pentru unul care sa merite."Exista, desigur, diverse tipuri de m'inie. Nucleul amigdalian poate fi sursa principala a scintei.i de furie pe care o simtim atunci dnd un ;;ofer neatent ne pune in pericol. Dar la celalalt capat al circuitului emotional, neocortexul probabil ca indeant na la un alt tip de rninie, calculata, curn ar fi o razbunare cu sin ge rece sau o revoli:a fata de o nedreptate de orice tip. 0 aseme nea rninie gindita are mai mult ca sigur, a.;;a cum spunea Frank lin, nun motiv intemeiat", sau eel putin a;;a pare.Dintre toate proastele dispozitii de care oa.menii vor sa sca pe, minia pare sa fie cea mai intransigenta; Tice a descoperit caminia este dispozijia pe care oamenii reu:;;esc eel n1ai greu s-o controleze. Intr-adevar, minia este cea mai seducatoare atunci cind este vorba de emotii negative; acel monolog interior de a-ti da singur dreptate pe care 11 propaga untiintifice sugereaza ca toate aceste atitu dini cornune fata de minie sint prost direc}ionate, ajungind chiar tm fel de mituri4 .Cursul gindurilor minioase care aduna furia este in mod po tential cheia uneia dintre cele mai eficiente cai de a gasi o supa pa impotriva miniei; subminarea de la bun inceput a convinge rilor care alimenteaza minia. Cu dt ne frarnintam rnai rnult in le gatura cu lucrui care ne-a mfuriat, cu atit gasim ,motive mai 1n temeiate" i justificari pentru faptul ca ne-am rniniat. Daca ne concentram prea mult asupra unui lucru care ne-a miniat lidam apa la moara. In schimb, daca incerc3.m sa privim lucrurile i din alta perspectiva, totul se calmeaziL Tice a descoperit ca re gindirea unei situatii in mod pozitiv este una dintre cele mai efi ciente di.i de a potoli minia.

82 Natura inteligenj:ei enwf:ionale

Minia "da buzna"Aceasta descoperire corespunde concluziilor psihologului Dolf Zillmann de la Universitatea din Alabama, care :in urma unei serii de experimente atente a reu;;it sa faca 1nasuratori pre cise ale miniei ;;i ale anatomiei miniei5 . Gasirea radacinilor mi niei in partea de lupta a expresiei ,Jupta sau fugi" nu e nici o surpriza. Zillmann a descoperit cain toate cazurile minia este declan ata de senzatia de a fi pus in primejdie. Aceasta stare poate fi semnalizata nu numai in cazul unei primejdii fizice, ci i, ocazie mult mai des intih1.ita, al unei amenintari simbolice a respectului de sine sau a demnihitii personale: atunci cind cine va este tratat nedrept sau grosolan, fiind insultat sau ridiculizat ori frustrat in urmarirea unui scop important. Aceste perceptii due la declansarea sistemului limbic, care are un efect dual asu pra creierulu{ 0 parte din acest val degaja catecolamine, ceea ce genereaza o rapida :;;i episodica descarcare de energie, suficien ta ,pentru a trece la fapte serioase", dupa cum sptme Zillmann, cum ar fi reactia ,,lupta sau fugi". Acest val de energie dureaza aproximativ doua minute, timp in care pregater;;te corpul pentru o bataie zdravana sau o fuga rapida, in functie de felul in care creierul emotional hotaraste sa actioneze.Intre timp, un alt imp .l1s gen rat tot de nucleul amigdalianprin intermediul increngaturii adrenocorticale a sistemului ner vos creeaza un mediu tonic pentru actiune, care dureaza mult rnai mult decit energia catecolaminelor. Excitatia suprarenala :;;i corticala generalizata poate dura ore intregi :;;i chiar zile intregi, tinind creierul intr-o stare de alerta :;;i devenind baza pentru rectii ulterioare ce pot aparea destul de rapid. Ln general, aceastastare declansatoare creata de adrenocortical explica de ce oamenii sint mai predispu i la minie, daca inainte a existat o provo care sau o iritare din alta cauza. Stresul de orice fel creeaza aceasta secretie adrenocorticala, coborind pragul de la care este trezita minia De exemplu, o persoana care a avut o zi grea la serviciu este mult mai vulnerabila i ulterior se poate infuria rnai u9or acasa -pentru ca, de exemplu, copiii sint prea galao-iosi sau fac prea multa mizerie --, ceea ce in alte irnprejurari nuD 'ar fi fost suficient pentru a dedan:;;a o criza emotionala.Zillmann ajunge la aceasta perspectiva asupra miniei prin tr-o observare foarte atenta. De exemplu, intr-un studiu, a avut un complice care i-a provocat pe participantii barbati i femei ce c;e oferisera voluntar pentru e'i rnai presus de toate 0 SU.focanta anxietate"14 Apoi exista dteva sen1.ne la nivel intelectual: "dezorientarea, incapacitatea de concentrare ;;i pauzele de men1orie", iar intr-o faza ulterioara 1nintea este ,.dorninata de deformari anarhice" ;;il de ,ideea ca procesul meu de gindire a fost cuprins de un val toxic i incalificabil care rni-a anulat orice

94 Natura inteligenfei enzojionalereactie posibila de bucurie in raport cu lumea celor vii". Exista:;;i efecte fizice: insomnia, starea de a fi apatic ca un zombi, ,un fel de amorteala, o nervozitate, dar mai ales o fragilitate ciuda ta", precum :;;i ,o ve mica nelini:;;te". Apoi se pierde gustul fata de placere: ,mincarea, ca de altfel orice altceva care presupune o senzatie, devine brusc lipsita de orice savoare"; in final, spe ranta dispare :;;i este inlocuita de ,o groaza sinistra" :;;i de o dis perare atit de palpabila, inclt pare o durere fizica insuportabila, fata de care singura solutie este, aparent, sinuciderea.In cazul unei asemenea depresii 1najore viata este paralizata;nu se mai ive:;;te nici un fel de nou inceput. Simptomele pro priu-zise ale depresiei fac ca viata sa ramina in suspensie. Dupa parerea lui Styron, nici o medicatie :;;i nici o terapie nu ajuta; aceasta stare nu trece dedt odata cu timpul care se scurge, sin gurul refugiu raminind spitalul, care, in final, risipe:;;te dezna dejdea. Dar pentru cei mai multi, mai ales pentru cei care sufe ra de cazuri mai putin grave, o solutie ar fi psihoterapia, dar :;;i medicamentele eel mai la moda tratament este eel cu Prozac, dar exista eel putin alte douasprezece medicamente, in special pentru depresiile majore.Eu rna concentrez aici asupra celei mai des intilnite forme detristete, care, la limitele superioare, devine ceea ce se cheama in termeni de specialitate ,depresia subdinid'i" -adidi melanco lia obi:;;nuita. Aceasta este un tip de disperare pe care oamenii o pot rezolva singuri, cu conditia sa existe resursele interne nece sare. Din pacate, o parte dintre strategiile folosite adesea au un efect contrar 9i ii face pe oameni sa se si:mta chiar mai rau decit initial. Una dintre strategii este statui de unul singur, lucru ca re-i atrage pe cei care se simt la palnint; totu:;;i, eel mai adesea, sentimentul de insingurare :;;ide izolare spore;;te tristetea. Acest lucru poate explica partial de ce Tice a constatat ca tactica cea:mai des folosita pentru lupta impotriva depresiei este o viata mondena- ie:;;itulla masa in ora;;, la un meci sau la cinema; pe scurt, trebuie facut ceva impreuna cu prietenii sau cu fa:milia. Acest lucru func}ioneaza bine daca efectul de ansamblu este acela de a-i abate omului gindul de la tristete. Dar el poate pre lungi aceasta stare daca se folose9te de prilej doar pentru a cu geta :;;i mai mult la ceea ce 1-a adus in acea situatie.Intr-adevar, o stare depresiva va persista sau se va adinci in functie de gradul in care este rumegata. Ingrijorarea fata de ceea ce ne deprima face ca depresia sa fie ;;;i mai intensa :;;i de mai Iun- fnrobit de patinzi 95

ga durata. In depresie, ingrijorarea poate avea mai multe forme, toate concentrindu-se asupra aceluia.;;i aspect al depresiei in si ne -cit de obositi ne simrim, dt de putina energie avem, cit deputin motivati sintem, de exemplu, sau cit de putin muncim. Ingeneral, nici una dintre aceste reflectii nu este insotita de un sirde actiuni concrete care ar putea sa ai aline probl rna. Alte grijorari des intilnite ar fi cele ce iau forma ,izolarii :;;i concentr;:i rii asupra a dt de ingrozitor te simti, a gindului ca partenerul de viata te-ar putea respinge pentru ca e:;;ti deprimat sau a preocu parii daca_ vei avea din nou o noapte de insomnie", eel putin asa sustine psihologul Susan Nolen-Hoeksma de la Stanford, care a studiat uncle duce rmnegarea problemei in cazul persoanelor deprimate 15.Persoanele deprimate i:;;i justifica de obicei acest tip de fr,:i mintare spunind ca incearca "sa se inteleaga mai bine"; de fapt, ei scot in evjdenta tristetea fara sa faca nici un pas in directia in laturarii ei. In terapii, ajuta foarte mult sa reflectezi profund asu pra cauzelor deprimarii, insa doar in cazul in care duce la pers pective sau actiuni care ar putea schinlba situatia care a cauzat aceasta stare. q_cufundare pasiva in tristete pur :;;i simplu inrau tate:;;te aceasta dispozitie.De asemenea, meditarea exagerata poate inrautati depresia, creind conditiile necesare pentru a fi 9i mai deprimat. No len-Hoeksma da ca exempiu o femeie agent de vinzari care in cepe sa fie deprimata :;;i- i petrece ore intregi ingrijorindu-se l:n legafura cu gasirea 1-mor dienti importanti. In ace] rnoment, vin zarile scad, iar ease simte o ratata, ceea ce 1i alimenteaza stan a de depresie. Daca la aceasta forma de deprirnare ar fi reactionat incercind sa i:;;i distraga atentia, ar fi putut sa se dedice trup :;;i suflet vinzarilor, tocmai pentru a uita de aceasta tristete. In acest caz, vinzarile nu ar fi scazut ;;i experienta de a vinde i-ar fi spo rit increderea in sine ;;i i-ar fi atenuat inclina}ia spre deprirnare.Nolen-Hoeksma a constatat ca femeile s'i:nt inclinate m.aimult decit barbatii sa reflecteze in mod exagerat atunci cind sint deprirnate. Ea a presupus ca acest lucru s-ar putea explica eel putin in parte prin faptul ca feineile sint diagnosticate ca depre sive de doua ori mai des decit barbatii. Bineinteles ca pot intra in joe :;;i alti factori, ;;;i anume ca femeia este mult rnai dispusa sa-s;i dezvaluie motivu J de 1ngrijorare sau cain viata ei se pot ivi rne1i n'tdre c;ituatii te med1tarea asupra unei situatii nefericite prelun ge:;;te de tapt starea de disconfort. Distractia reu9e.;;te sa rupa lantul care mentine acea gindire cople9ita de tristete; unul din tre ar?umentele teoriei de baza conforrrt careia terapia 9ocurilorelectnce ste eficienta in depresiile grave este :;;i faptul ca ea produce o p1erdere a men1oriei pe termen scurt- pacientii simtin-

98 Natura inteligenfei emofionale

du-se 1nai bine pentru ca nu- i mai amintesc de ce erau atit de tri ti. In oriee caz, studiind tipurile de tristete, Diane Tice a des coperit ca multi au sustinut cas-au indreptat spre diverse mo dalitati de distractie,. cum ar fi cititul,. televizorul i cinematogra ful, jocurile video sau jocurile puzzle, dormituL reveria -visa tul Ia o vacanta imaginariL Wenzlaff adauga faptul ca distractii le cele mai eficiente sint acelea care iti schimba starea cum ar fi un eveniment sportiv palpitant, o comedie, o carte optimista. (Atentie insa: unele distractii in sine pot perpetua starea de de presie. Studiile au ari'itat ca aceia care se uita foarte mult la tele vizor sint de obicei mai deprimati decit inainte sa o faca!)Gimnastica aerobica, constata Tiee, este una dintre cele maieficiente tactici pentru indepartarea depresiilor u oare, dar i a proastei dispozipi. Aid insa trebuie sa includem un avertis ment, :;;i anume ca avantajele sportului functioneaza eel mai bi ne in cazul celor lene i, care nu se omoara prea mult cu exerciti ile fizice, deci in cazul sedentarilor. In ce-i prive te pe aceia care fac sport zi de zi, d iar daca aduce o schimbare de dispozitie, efectul maxim a fost obtinut doar atunci ei..l1.d s-au apucat de acest obicei sanatos. De fapt, pentru cei care fae gimnastica, efec tul asupra dispozitiei este invers: ei incep sa se simta prost atunci cind sar cite o zi peste educatia fizica. Sportul pare sa functioneze bine pentru ca schimba starea psihologica presupu sa de dispozi}ia respectiva: depresia inseamna un ll"lOral scazut, iar gimnastica aerobidi reu e:;;te sa trezeasca trupul. In mod si milar, tehnicile de relaxare care aduc trupul intr-o stare de inac tivitate funcponeaza foarte bine in cazul anxieta}ii, care este o forma de agita}ie, dar nu tot atit de bine in cazul depresiei. Fie care dintre aceste abordari pare sa functioneze in sensul ca opre:;;te acest cere infernal al depresiei sau al anxietatii, aducind creierul la un nivel de activitate incompatibil cu starea emotio nala care a pus stapinire pe eLRidicarea moralului prin intermediul unor desfatari sau placeri senzuale ar fi un alt antidot destul de popular pentru mo mentele de tristete. Unele dintre modalitatile obi nuite prin ca re oamenii se calmeaza atunci cind sint deprimati ar fi baile fier binti sau consumarea mincarurilor favorite ori a asculta muzica sau' o partida de sex. In cazul femeilor, este populara solutia dea- i cumpara singure un cadou sau de a se desfata pentru a de pa:;;i o proasta dispozi}ie, dar i mersulla cumparaturi sau chiar uitatul prin vitrine. In privinta studentilor, Tice a eonstatat ca mincatul este un paieativ de trei ori mai des folosit de dHre fe- frzrobit de pati;ni 99mei pentru calmarea tristetii, in vreme ce barbatii sint de cinci ori mai predispu;;i decit ferneile la bautura sau la droguri atunci cind au caderi nervoase. I\1incatul exagerat sau alcoolul ca anti dot reprezinta, desigur, o solutie cu doua tai uri: mincatul in ex ces duce la regrete; alcoolul este principalul factor de deprima re la ni.velul sistemului nervos :;;i deci, practic, spore;;te starea de depresie.0 abordare rnult mai constructiva in privinta ridicarii moralului, sustine Tice, este sa pui Ia cale o mica victorie sau o reu i Hi la indem1na: ni te treburi care a teptau de rnult sa fie facuteprin casa sau alte mici lucruri ce a teptau sa fie rezolvate. In modsimilar, are efect o imbunatatire a imaginii personale ce duce laridicarea moralului, cum ar fi imbracatul frumos sau fardatul.Unul dintre cele mai puternice antidoturi in cazul depresiei- putin folosit in afara terapiei - este perceperea lucrurilor dintr-o alta perspectiva sau reincadrarea cognitivii. Este firesc sa ne vaiHim atunci cind o relatie ia sfir:;;it ;;i sane cuprinda ginduri de autoeompatimire, cum ar fi convingerea ca: ,Asta inseamna ca voi ramine pentru totdeauna singur(a)", ceea ce evident ca spore te disperarea. Totu;;i, intorcindu-ne in tirnp ;;i gindin du-ne la faptu!ca relatia nu era prea grozava i ea de fapt nu fa ceam o pereche potrivita - cu alte cuvinte, privind din alta perspectiva aceasta pierdere, intr-o lumina pozitiva -acest lu cru constituie un antidot al tristetii. In mod similar, pacientii ca re sufera de cancer, indiferent cit de grava ar fi starea lor, reu;;esc sa aiba 0 dispozitie mai buna daca sint in stare sa descopere ca exista alti pacienti care o due ;;i mai rau C,Totu;;i se poate i mai raueu eel putin pot sa umblu"); eei care se compara cu per soanele sanatoase sint automat ;;i cei Inai depriinati 18. Asemercea eomparatii cu aceia care o due ;;i mai rau sint surprinzator de eficiente: deodata, tot ceea ce pihea atit de ingrozitor nu rnai pa re chiar a:;;a.0 alta metoda eficienta de a sdipa de deprimare este a-i aju ta pe altii. Cum depresia se alimenteaza din rumegarea gind ri lor ;;i preocuparea de sine, a-i ajuta pe ceHaJti ne face sa ne des prindem de aceste preocupari, atita vreme cit incepe sane inte reseze suferinta altora. Implicarea in voluntariat- ea antrer.or]a Liga Juniorilor, ca sfatuitor sau pentru a-i hrani pe eei fi'traadapost- a fost dintotdemma una dintre cele mai eficiente solu tii de schimbare a dispozitiei, eel putin a;;a reiese din studiul lui Tice. Dar, din pacate, aceasta metoda este foarte rar practicatiL

100 Natura inteligenfei enwfionale

In sfir;;it, unii oameni reu;;esc sa-;;i depa;;easca starea de me lancolie orientindu-se spre transcendent. Tice mi-a spus: "Ruga ciunea, daca e;;ti credincios, functioneaza indiferent de starea proasta in care te atli, mai ales daca. este vorba de depresie."

CEI CE REPRIIHA: NEGAREA JOVIALA

,,I-a tras un picior in burta colegului de camera ..." A;;a ince pea fraza. $i se sfir;;ea astfel: ,...dar de fapt voia sa aprinda lu mina."Aceasta transformare a unui act de agresiune intr-o gre;;eala nevinovata, chiar daca este putin plauzibila, este o reprimare captata in vivo. Aceasta fraza a fost scrisa de un student care s-a oferit sa participe la un studiu referitor la reprimatori- oameni care de obicei ;;i in mod automat par sa estompeze tulburarile emotionale inainte de a le con;;tientiza. Inceputul acestui frag ment: ,I-a tras un picior in burta colegului de camera ..." i-a fost dat unui student pentru a fi completat in cadrul unui test. Alte teste au aratat ca acest mic act min tal de evita}:e fikea parte din tr-un tipar mai vast al existentei tinarului de a distruge majori tatea enwtiilor supih3toare19. In vreme ce la inceput cercetatorii i-au considerat pe cei care i;;i reprima emopile drept un exemplu edificator al incapacitatii de a le simti -rude bune cu alexitimi cii, eventual -, in prezent ei sint considerati ca fiind experti in reglarea emotiilor. Au ajuns sa se adapteze atit de bine prin ins tinctul de autoaparare impotriva sentimentelor negative, incit nici macar nu le mai con;;tientizeaza latura negativa. In loc sa-i m.ai numhn reprimatori, a;;a cum. obi;;nuiau pina acum cerceta torii, un termen mult mai potrivit mi s-ar parea imperturbabili.Mare parte din acest studiu facut in principal de Daniel Weinberger, in prezent psiholog la Universitatea Case Western Reserve, arata di de:;; aceste persoane par calme ;;i imperturba-. bile, uneori ele pot sa ajunga sa docoteasca din pr1cina acestor tulburari psihologice pe care par sa le ignore. In timpul testului de completare a frazei, voluntarii au fost :;;i ei monitorizati in ceea ce prive:;;te nivelul de excitare fiziologica. Reprimatorii ca re pareau ca emana calm au fost tradati de agitatia trupului: cind au fost confruntati cu fraza despre colegul de camera vio lent ;;i altele asexnenea, au dat sem.ne de anxietate, adica inima a inceput sa le bata mai repede, sa transpire ;;i sa le creasca tensiu- !nrobit de patimi 101

nea arteriaHL $i totu;;i, cind au fost intrebati cum se simt, au ras puns ca sint perfect calmi.Aceasta continua indepartare a unor emotii precum minia :;;ianxietatea nu este un lucru neobi;;nuit. Una din :;;ase persoaneprocedeaza astfel, eel putin a:;;a suspne vVeinberger. Teoretic, co piii pot invata in mai multe feluri sa fie imperturbabili. Unul ar putea fi o strategie de supravi.etuire in situatiile drmnatice, cum ar fi un parinte alcoolic intr-o familie in care aceasta problema nu este recunoscuta. Altul ar fi un parinte sau ambii parinti ca re la rindullor fac parte din categoria celor care-;;i reprima emo tiile ;;i prin. urmare sint un exemplu, adka se arata veseli sau ca de gheata atunci dnd sint confruntati cu situatii nelini;;titoare. Sau pur ;;i simplu aceasta trasatura poate fi un temperament mo;;tenit. Nimeni nu poate spune exact cind apare un asemenea model in existenta cuiva; cei care i;;i reprima sentimentele la virsta maturitatii sint calmi ;;i stapiniti.Problema care dimine, desigur, este cit de calmi sint de fapt.Pot intr-adevar sa nu perceapa semnele fizice ale emoFilor tul buratoare? Sau doar se prefac a fi calmi? Raspunsulla aceasta intrebare a venit in urrna unui studiu foarte inteligent, realizat de psihologul Richard Davidson de la Universitatea din Wis consin, care anterior colaborase cu Weinberger. Davidson i-a pus pe cei imperturbabili sa rezolve un test de libera asociere, care cuprindea o lista de cuvinte neutre, dintre care unele aveau o nuanta ostila sau sexuala, menita sa stirneasca un sentiment de anxietate la aproape oricine. A:;;a cum au demonstrat-o reac tiile lor fizice, toti au dat semne fiziologice de disconfort care actie la cuvintele respective, chiar daca asociatiile de idei pe ca re le-au facut au aratat aproape intotdeauna ca au incercat sa mi nimalizeze efectul cuvintelor supariitoare, apropiindu-le de al tele mai nevinovate. Daca primul cuvint a fost ,ura", reactia a fost ,iubire".Studiullui Davidson a profitat de faptul ca (in cazul dreptacilor) un centru cheie al analizarii emotiei negative se afla in lobul drept al creierului, in vreme ce centrii vorbirii se afla in eel sting. Odata ce emisfera dreaptarecunoa te faptul ca tm cuvinteste suparator, ea transmite aceasta informa:!ie dHre c01ptts callosum, acel element care imparte creierul in doua jumatati, iar apoila centrul vorbirii, reactionindu-se printr-un cuvint rostit. Polosind o combinatie complicata de Ientile, Davidson a reu:;;it sa afi;;eze un cuvint astfel incit sa fie vazut doar cu jumatate din dmpul vizual. Din pricina legaturii neurale a sistemului vizual, da-

102 Natura inteligenj:ei emoj:ionale

ca afi:;;ajul s-ar fi facut in jumatatea stinga a cimpului vizual, ar fi fost recunoscut mai intii de lobul drept al creierului, care are o anumita sensibilitate la suferinta. Daca afi;:;ajul s-ar fi facut in jumatatea dreapta a cimpului vizuat semnalul ar fi ajuns in par tea stinga a creierului fara a fi perceput ca o problema neplacuta.Cind cuvintele au fost prezentate emisferei drepte, a duratun tim.p pentru ca imperturbabilii sa raspunda -dar numai in cazul in care cuvintul fata de care trebuiau sa reactioneze era unul care ii deranja. In c zul cuvintelor neutre, nu xista nici o tragere de timp in privinta vitezei cu care era gasita asociatia de idei. Intirzierea aparea doar atunci dnd cuvintele erau prezenta te einisferei drepte, nu ;:;i celei stingi. Pe scurt, imperturbabilii pareau ca datoreaza aceasta reactie unui mecanism neural care incetine:;;te sau intervine in transferarea informatiilor deranjan te. Ideea este di ei m1 se prefac di nu ar fi con:;;tien}i de gradul de enervare} creierullor le ascunde aceasta informatie. J\1ai precis, stratul de indulcire a sentimentelor care acopera aceste percep tii neplacute poate sa se datoreze actiunilor lobului frontal sting. Spre surprinderea sa, atunci cind Davidson a masurat ni;,'elul de activitate allobilor frontali, s-a dovedit ca activitatea este mai in tensa in partea stinga -centrul sentimentului pozitiv- :;;i mai putin ill partea dreapta, centrul senhmentelor negative.Ace;;ti oameni "se prezinta pe ei in:;;i;;i intr-o lumina pozitiva:;;i intr-o dispozitie joviala", mi-a spus Davidson. ,Ei neaga fap tul ca stresul ii deranjeaza :;;i actioneaza printr-un tipar al activa rii frontale stingi, cind stau ;;i se odihnesc, stare asociata cu sen timentele pozitive. Activitatea creierului poate fi cheia acestor afirmatii pozitive, in ciuda unei reactii fiziologice clare, care sea m.ana foarte tare cu o stare de disconfort.'' Teoria lui Davidson spune ca, in privinta activitatii creierului, este nevoie de energie pentru a trai realitatile neplacute intr-o lumina pozitiva. Reactia fiziologica puternica se poate datora :incercarii sustinute a cir cuitului neural de a mentine sentincentele pozitive sau de a le suprima ori deale inhiba pe cele negative.Pe scurt, imperturbabilitatea este un fel de negare joviala, o disociere pozitiva -:;;i probabil este :;;i un indiciu pentru func tionarea mecanismului neural in cazul unor stari disociative grave, care pot aparea, de exernplu, dupa o situatie de stres posttraumatic. Atita vreme cit acest lucru nu presupune decit o deta:;;are, spune Davidson, ,pare a fi o strategie cu o reu:;;ita n1a xima pentru autoregiarile emotionale", de$i nu se cunosc urma rile la nivelul con;;tientizarii de sine.

Aptitudinea de a stiipini

0 singura data In viata am fost paralizat de frica. Totul s-a petrecut la un examen de tnatetnatica, in prim.ul an de facultate, pentru ca, nu tiu de ce, dar nu invatasem. Inca inti an1intesc incaperea in ca re am intrat in acea dimineata de primavara de parca m.ergeam Ia ti'iiere i imi simteam inima grea. Fusesem de multe ori la cursuri in aceasta sala. Totu:;;i, .in acea dirni..neata, nu mai vedearn nilnic pe fe reastra !?i nici macar nu 1nai observa1n incaperea. Priveam fix In po dea drept in fata mea in timp ce rna indreptam spre locul de lliga U$3. Cind am deschis coperta albastra a caietului de exam.en, an1 simtit in urechi bataile inimii $i am perceput acest gust al anxietatii in stomac. /r-1-am uitat o data rapid la intrebarile de examen. Dar nici o sperantiL 0 ora n1-am uitat fix la pagina, mintea mea gindindu-se la con

secintele pe care urn1a sale an< de suferit. Acelea9i ginduri se repe tau Ia nesflr!?it, pe linga frica !?i tremurat. Am ramas incremenit ca un animal care fusese oprit in loc de o intepiHura cu curara. Ceea ce tn-a irnpresionat eel ni un e9ec tragic in ceeace ar trebui sa fie ceva omenesc, caci toate se leaga intre ele, radacina afectiunii aflindu-se in acordul encotional t;>i in capacitatea de a fi empatic.Aceasta capacitate -talentul de a ti ce simt ceilalti -intra in joe in vaste zone ale arenelor viet,ii, de la vinzari la manac0re- ment, de la iubire la afectiunea parinteasdi, de la compasiune Ia actiunea politidi. Absenta empatiei este de asemenea graitoare. Riiditcinilc empatiei125

Lipsa ei este detectata la psihopatii crirninali, la violatori 9i. la cei care molesteaza copii.Ernotiile oamenilor sint rareori transpuse in vorbe. Mult rnai adesea, ele sint exprimate prin alte indicii. Cheia intuirii senti mentelor altcuiva stain capacitatea de a interpreta canalele non verbale: tonul vocii, gestica, expresia fetei ;;i altele asemenea. Poate ca cea mai vasta cercetare asupra lirnbajului trupului 9i asupra capacitatii oarnenilor de a detecta asemenea mesaje non verbale a fost facuta de Robert Rosenthal, psiholog la Harvard, 9i de studentii sai. Rosenthal a impartit un test de empatie refe ritor la PONS (Profile of Nonverbal Sensitivity- Profilul Sensibi litatii Nonverbale), o serie de casete cu diverse tinere care-;;i ex prima sentimentele, de la ura la iubirea materna 2 Scenele res pective au un spectru foarte larg, de la gelozia furioasa pina la a cere iertare, de la manifestarea recuno?tintei pina la seductie. Caseta a fost montata astfel incit din fiecare cadru unul sau rnai multe canale de comunicare nonverbale au fost sistematic ;;ter se, pe linga faptul ca schirnbul de replici verbale nu se auzea, de exemplu, in unele scene disparind orice alltfel de indicii in afarade expresia fetei. In altele, erau prezentate doar rni9carile trupului 9.a.m.d., trecind prin principalele canale nonverbale de comunicare, astfel incit spectatorii sa detecteze emopa cu ajutorul unui indiciu sau al altuia, nonverbal.Din testele facute asupra a peste 7 000 de persoane in StateleUnite 9i 18 000 in alte tari, s-au constatat avantajele capacitatii de a interpreta sentimentele prin indicii nonverbale, indusiv o mai buna adaptare emoponala, a fi mai popular 9i mai deschis 9i- probabil ca nu este surprinzator- mai sensibil. In general, femeile sint mai bune de it barbatii in acest tip de empatie. Toti cei care ;;i-au imbunatatit performantele de-a lungul unui test de patruzeci 9i cinci de minute- un semn care arata ca au talentul sa discearna capacitatea empatica- s-a dovedit ca au ;;i relatii mai bune cu sexul opus. Nu ar trebui sane surprinda sa aflam ca empatia ajuta in via}a sentirnentala.Continuind pe linia descoperirilor referitoare la elementele de inteligenta ernotionala, s-a constatat ca nu exista decit o rela tie intimplatoare intre rezultatele masuratorii acuitiitii empatice 9i cele de la examenele de admitere sau de la testul IQ ori de la testele de sfir9it de an din 1?Coala. Independenta ernpatiei in ra port cu inteligenta academica a fost constatata ;;i in cazul unei testari cu o versiune PONS pentru copii. In acest test, efectuat

126 Natura inteligenfei enwfionale

asupra a 101 copii, cei care au dovedit o oarecare aptit:udine pentru identificarea sentirnentelor nonverbale erau printre cei rnai indragiti in :;;coala :;;i rnai stabili din punct de vedere ernotio naP. Tot ace9tia au fost :;;i cei care s-au descurcat rnai bine Ia:;;coala, de9i in rnedie IQ-urile lor nu erau rnai rnari decit ale copiilor care au dovedit o rnai mica aptitudine in interpretarea rne sajelor nonverbale -sugerind ca sUipinirea capacitatii ernpati ce ajuta la o rnai mare eficienta :;;i la cursuri (sau pur 9i sirnplu iideterrnina pe profesori sa-i indrageasdi mai tare).In rnasura in care rnintea rationala inseamna cuvinte, emotiile inseamna nonverbal. Intr-adevar, cind cuvintele cuiva sint in dezacord cu ceea ce transrnite de fapt, :;;i aceasta la nivelul tonu lui vocii, al gesticii sau al altar canale nonverbale, adevarul emotional consta fn felul in care spune ceva :;;i nu in ceea ce spu ne. Una dintre regulile empirice folosite in cercetarile de comu nicare este ca 90% sau chiar :;;i rnai rnult din mesajul emotional este nonverbal. Asernenea mesaje anxietate in tonul vocii cui va, iritare printr-o gestica foarte precipitata - sint percepute aproape intotdeauna subcon:;;tient, fara a da o atentie speciala naturii rnesajului; ci doar prirnindu-1 tacit :;;i reac}ionind la el. Capacitatea care ne perrnite sa facem asta bine sau rau este la rindul ei dobindita in cea mai mare parte implicit.

CU1Vf ACTIONEAZA EMPATIA

in rnornentul in care Hope, care avea doar noua luni, a vazut un alt copil cazind, a izbucnit in lacrirni :;;i s-a tirit sa fie alinata de mama ei ca :;;i cum ea s-ar fi lovit. Michael, care avea un an 9i trei luni, s-a dus sa-:;;i ia ursuletul de la prietenul lui Paul, care plingea; cum Paul a continuat sa plinga, Michael i-a dat inapoi ursuletul care-i asigura securitatea. Ambele gesturi marunte de simpatie 9i de afec iune au fost constatate de mam.ici pregatite special ca sa inregistreze asemenea intimplari in care actioneaza ernpatia 4.Rezultatele acestui studiu au sugerat ca radacinile empatieise afla undeva in prima copilarie. Practic, din ziua in care senasc, sugarii sufera cind aud alt copil plingind- o reactie pe ca re unii o considera un precursor tirnpuriu al empatiei5 .Psihologii dezvoWirii au constatat ca sugarii reactioneaza cu multa J:ntelegere la suferinta altcuiva, chiar inainte de a-:;;i dasearna pe de-a-ntregul ca ei exista practic separat. La numai d teva luni dupa na9tere, sugarii reactioneaza la orice li se intim.- Radiicinile empatiei 127pla celor din jurul lor ca :;;i cum li s-ar intirnpla lor, plingind atunci cind vad un alt copil cu lacrimi in ochi. Pe la un an :;;ice va, incep sa inteleaga ca de fapt suferinta nu le apartine, ci este a al!cuiva, de:;;i sint inca dezorientati, ne9tiind prea bine ce sa fa ca. Intr-un studiu facut de l\1artin L. Hoffman de la Universita tea din New York, de exernplu, un baietel de un an 9i-a adus rna mica pentru a-l alina pe un prieten care pllingea, ignorind-o pe mam"a aceshtia, care era :;;i ea in aceea:;;i indipere. Aceasta confu zie se constata 9i atunci dnd un copil de un an imita suferinta altcuiva, poate 9i pentru ca dore:;;te sa inteleaga mai bine ce se intimpla cu persoana respectiva; de exernplu, daca un alt cop:il se love9te la deget, copilul de un an i:;;i va duce 9i el degetul la gura sa vada daca 11 doare. Vazindu-:;;i mama plingirtd, copilul se ;;terge la ochi, chiar daca nu i-au curs lacrini nevasta se simt liberi sa-9i exprime ne mul}urnirile. Dar mult prea adesea, in fierbinteala miniei, ne mul}umirile ajung sa fie exprimate intr-o maniera distructiva, dedan;;indu-se atacuri Ia adresa caracterului partenerului de viat L De exemplu, Pamela $i fiica ei s-au dus sa cumpere pan tofi, in vreme ce sotul, Tom, s-a dus Ia o libarie. S-au inteles sase intilneasca in fata postei intr-o ora si apoi sa mearcra i preu-abordat de doua persoane care formau un cuplu :?i care (poate '''na sa vada un film la matineu. Pamela a fost 0punctuala, dar nicica nici nu va surprinde) au divortat in urrnatorii ani12. Ei au fostintilniti in cadrul unui studiu de laborator facut de psiholoaul-0John Gottman de la Universitatea din \Vashington, care a fikut urma de Tom. "Unde este? Filmul incepe in zece minute", s-a plins Pamela fiicei sale. "Tatal tau atlta e in stare sa faca, sa in curce totul."

170 Inteligenfa enzofionala aplicatli

Cind apare i Tom zece minute mai tlrziu,fericit ca s-a intil nit cu un prieten ;;;i cerindu-;;;i scuze ca a intirziat, Pam.ela zice cu sarcasm: "Nu e nirnic- abia am avut ocazia sa discutam despre extraordinarul tau talent de ada totul peste cap. Nu te ginde ti niciodata la consecinte ;;;i e;;;ti cumplit de egoist!"Repro.;;ul Pamelei inseamna mai mult decit atit: este un asa sinat asupra personalitatii celuilalt, un atac la persoana, i nu un comentariu asupra faptei. La urma unnei, Ton1 ;;i-a cerut scuze, 9i totu9i Pamela l-a etichetat drept "cumplit de egoist". Majori tatea cuplurilor tree prin asemenea momente din cind in cind :;;i atunci nemulturnirea in legatura cu ceea ce a facut partenerul se transforma intr-un atac impotriva persoanei, i nu a faptei. Nu mai ca aceste critici dure au un i1npact emotional coroziv in comparatie cu repro:;mrile rezonabile. Asemenea atacuri, chiar daca sint de inteles, devin tot mai dese daca. sotul sau sotia simt ca repro urile lor rarnin neauzite sau ignorate.Diferenta dintre repro:;mri :;;i critici directe la persoana esteuna simpla. Intr-un repro;;;, sotia respectiva specifica faptul carea nemulturnit-o ;;i critica fapta sotului ei 9i nu pe el, declarind ce a simtit: "Cind ai uitat sa-mi iei rufele de ia spi'ilatoria chimica mi-arn dat searna ca nu tii la mine." Este o exprilnare ce dove de;;te inteligenta emotionala -afirma ceva, dar nu cu un ton violent sau pasiv. Dar intr-un atac la persoana, ea folose9te oca zia pentru a aduce o critica globala la adresa sotului ei: "E;;ti atit de egoist ;;i nu-ti pasa. Asta dovede te inca odata ca nu pot avea incredere in tine ca ai fi in stare sa faci ceva ca lum.ea." 0 aseme nea critica il face pe celiHalt sa-i fie ru;;ine, sa simta ca nu este iu bit, di este acuzat ;;i di are defecte- ceea ce mai mult ca sigur c va duce la o reactie defensiva care nu va drege in nici un fel lucrurile.Mai mult, atunci dnd se aduce o critica cu o nuanta de dis pret, emotia creata este extrem de distrudiva. Dispretul insote9- te adesea furia; el nu se exprirna doar prin cuvi:nte, ci ;;i prin to nul vocii sau printr-o expresie suparata a fetei. Forma cea mai evidenta este, desigur, ironia sau insulta "nenorocitule", "sdrba ce e:;;ti", ,arnihitule"_ La fel de daunator este i limbajul trupului care transmite acest dispret mai ales strlinbaturile din gura, care sint un limbaj facial universal pentru dezgust, sau da tul ochilor peste cap, ca ;;i cum ar spune "Of, Doamne!"Dispretul facial este de fapt 0 contractie a mu9chilor rrgropi telor", a colturilor gurii (eel mai adesea doar in stinga), in vreme D1u;nnani inti1ni 171

ce ochii sint da i peste cap- Cind unul di..'1tre parteneri afi9eaza aceasta expresie, celalalt, intr-un schimb emotional tacit, inregis treaza o cre tere a batailor inhnii cu doua sau trei pulsatii pe mi nut. Conversatia invizibila este in plin avint; daca sotul i9i ma nifesta permanent dispretul, a constatat Gottman, sotia cade mult mai u9or prada unei intregi game de probleme de sanata.te, de la raceli 9i gripe pina la infectii urinare sau o stare de ne lini;;te, precum ;;i simptome gastrointestinale. Ahmci cind chi pul sotiei manifesta dezgustul, ruda buna cu dispretut de patru sau de mai n1ulte ori intr-o conversatie de un sfert de ora, este1.m sernn tacut ca respectivul cuplu se va desparti in urmatorii patru ani.Sigur ca o rnanifestare ocazionala a dispretului sau a dezgustului nu poate destrarna o casnicie. Insa asemenea exprimari emotionale dese seamana cu fumatul sau cu colesterolul cresc':.:tt ca factor de rise in bolile de inima -cu cit sint mai mari ;;i de mai lunga durata, cu atita pericolul cre;;te. Pe drumul spre di vort, fiecare dintre ace9ti factori il prezice pe urmatorul pe aceasta scara mereu crescinda a nefericirii. Critica ;;i dispretul sau dezgustul.devenite obi9nuinta sint sernne de pericol, pentru ca indica faptul ca sotul sau sotia ;;;i-au judecat in gind cit se poa te de tare partenerul de viaja. In mintea lor, partenerul este ve;; nic condamnat pentru ceva. Acest tip de gindire negativa ;;i os tila duce in mod firesc la atacuri care-1 fac pe celalalt sa aborde ze o pozitie defensiva sau sa fie gata de contraatac.Fiecare dintre cele doua capei:e ale reactiei lupta-sau-fugi re prezinta un raspuns la atac. Cel mai adesea se contraataca prin exprimarea miniei. Aceasta cale duce de obicei la un adevarat meci de tipete fara rost. Reactia alternativa, fuga, poate fi ;;i mai daunatoare, mai ales cind "fugitul" insearnna o izolare intr-o ta cere incremenita.Acest zid al tacerii este o ultima posibilitate de aparare. C:elcare alege aceasta solutie refuza conversatia, raspunzind prin tr-o tacere mormintala ;;i un chip impasibil. Aceasta rnodalitate transntite un mesaj puternic fara echivoc, un fel de combinaj:ie de raceala, distanta, superioritate ;;i deta;;are. AcE.st zid apare mai ales in casniciile care se indreapta spre un dezastru sigur; in 85% dintre aceste cazurt sotul este eel care reactioneaza astfel in fata atacurilor pline de repro9uri ;;i dispret din par tea sotiei14. Cind aceasta reac}ie devine ceva obi;;;nuit, ea are un efect devas-

172 lnteligenfa emofionaUt aplicatit

tator asupra sanata}iil unei rela}ii afechve: taie toate punjile de rezolvare a neintelegerilor.

GiNDURI TOXICE

Copiii nu sint cuminji 9i Martin, tatallor, se supara. El se in toarce spre sojia sa :r:v1elanie 9i ii spune pe un ton rastit: ,Draga, nu crezi ca ar trebui sa se mai potoleasca 9i copiii a9tia ?"El de fapt ginde9te: ,E prea ingaduitoare cu copiii."Melanie reactioneaza la minia lui, infuriindu-se la rindul ei. Chipul ise inaspre9te, incrunta sprincenele 9i ii raspunde: ,Co piii se joaca 9i ei. Oricum, in curind vor merge la culcare."Ea de fapt ginde9te: ,,Iar incepe, tot timpul se plinge de ceva." Martin este acum vizibil enervat. Se apleaca amenintator, cu pumnii inde:;;tati ;;i spune pe un ton scos din sarite: ,N-ar trebuis.a-i culc de pe acum?"De fapt, el ginde:;;te: ,Ea este ve:;;nic contra mea, in toate. Ar h mai bine sa preiau inijiati\.ra."

Melanie, dintr-o data speriata de minia lui Martin, spuneblind: ,Nu, ii culc eu imediat."Ea de fapt ginde9te: ,$i-a ie9it din fire - le-ar putea face vreun rau copiilor. Mai bine cedez."Aceste conversatii paralele -cea rostita 9i cea din gind sint discutate de Aaron Beck, fondatorul terapiei cognitive, ca exemplu de gindire ce poate otravi o casnicie15. Adevaratul schimb emotional intre l\1elanie :;;i Martin este format de gindu rile lor :;;i aceste ginduri, la rindul lor, sint determinate de un strat mai profund, pe care Beck il nume:;;te al ,gindirilor auto mate'" -tred'itoare presupuneri facute in avans despre sine ;;i despre ceilalti, care reflecta atitudinile noastre em jionale cele mai profunde. Melanie ginde:;;te ascuns cam a:;;a: ,Intotdeauna rna terorizeaza cu minia lui"; pentru Martin, gindul cheie este:,N-are nici un drept sa se comporte a;>a cu mine." Melanie se considera 0 victima nevinovata a casniciei lor, iar 1'v1artin socote:;; te ca are tot dreptul sa fie indignat, pentru ca nu este tratat corect.Gindurile ca am fi victime nevinovate ori ca avem dreptul sa ne indignam sint tipice pentru partenerii de viata din cas icii cu probleme care i;;i alimenteaza permanent minia :;;i suferinta 16. Inmomentul iri care aceste ginduri nefaste cum ar fi dreptul la indignare devin un reflex, ele se autoconfirma: partenerul care se considera o victima cauta ve;>nic acele fapte ale celuilalt care-i Du;;mani intinri 173

pot confirma punctul de vedere, ignorind sau neluind in seama gesturile frurnoase care ar putea pune la indoiala sau nu ar Inai confirma aceasta idee.Aceste ginduri sint foarte puternice; ele declan:;;eaza siste mul de alarma neural. Odata ce sotul se considera o victima, el declant;;eaza un atac emotional, drept pentru care va tot analiza cu u9urinta pe toate fetele o lista intreaga de nemuljumiri care-i vor aminti ca a fost transformat intr-o victima. $i nu-9i va mai aminti nimic din tot ceea ce a facut ea in intreaga lor relatie care ar putea pune la indoiala ideea ca este o victima nevinovata. Partenera de viata este pusa intr-o situatie fara iet;;ire: astfel_ chiar 9i lucrurile bune pe care le face vor fi rastalmacite atunci dnd vor fi analizate printr-o lentila negativa $i refuzate ca o pa lida incercare a ei de a nega ca incearca sa-l transforme intr-o victima.Partenerii care nu au asemenea punch: de vedere declan:;;a toare de neintelegeri dau o interpretare benigna la ceea ce se in timpla, a:;;a incite mai putin probabil sa se ajunga la astfel de de turnari, sau, in cazul in care ele totu:;;i apar, partenerii i:;;i revin mai repede. Gindirea care mentine sau alimenteaza nefericirea urmeaza un tipar subliniat in Capitolul 6 de catre psihologul Martin Seligman, referitor la perspectiva pesimista :;;i cea opti mista. Punctul de vedere pesimist porne;;te de la premisa ca par tenerul de viaja are defecte inerente, care nu pot fi schimbate :;;i care genereaza suferinta: ,Este egoist 9i nu-l intereseaza dedt persoana lui; a9a a fost crescut 9i a9a va dhnine pentru totdeau na. Vrea sa-i fiu la dispozitie permanent 9i put[n li pasa de ceea ce simt eu." In schimb, punctul de vedere optimist suna cam at;;a: ,Acum este mai exigent, dar a fost atit de atent in trecut; poate este prost dispus- rna intreb daca nu are probleme la serviciu." Aceasta este o perspectiva in care mariajul nu este privit ca iremediabil distrus sau fara speranta. In schimb, ea socote:;;te ca momentul nepotrivit se datoreaza unei situatii care poa te fi schimbata. Prima atitudine aduce numai nefericire; cea de-a doua calmeaza ..Partenerii care abordeaza perspectiva pesimista sint sortiji blocajelor emojionale; se infurie, se simt jigniti sau, oricum, nefericiti din pricina lucrurilor pe care le fac partenerii lor de viata; :;;i devin tulburati de indata ce incepe un asemenea episod. Nemultumirea lor interioara :;;i atitudinea pesimista cu siguranja va declan:;;a repro:;;uri :;;i dispret in confruntarea cu

174Inteligenfa enwfionala aplicata

partenerul, care, la rindul sau, va deveni defensiv i se va refu gia in spatele unui zid_Poate ca virulenta cea mai mare a acestor ginduri otdivite se constata la sopi violenti din punct de vedere fizic cu sotiile lor. Un studiu asupra soifilor violen}i fikut de psihologii de la Uni- versitatea Indiana a demonstrat di ace:;:ti barbati imbrati9eaza exact ra}ionamentul pw;;tilor duri din curtea colii, detectind in ten}ii ostile chiar 9i in lucrurile cele mai neutre pe care le fac so tiile lor, 9i folosesc aceasta judecare gre:;;ita pentru a-9i justifica propria violenta (barba}ii agresivi din punct de vedere sexwitl cu iubitele lor procedeaza cumva in mod similar, fiind banuitori la adresa femeilor 9i neluind in seama obiectiile lor)17. A9a cum am vazut in Capitolul 7, ace9ti barbati se tern mai ales sa nu fie res pin$i, nesocotiti sau supu9i unor situatii jenante in public de ca tre so}iile lor. Un scenariu tipic care declan9eaza ginduri ce "jus tifica" violenta celor care-9i bat nevestele este: ,Ai ie9it in socie tate 9i observi cain ultima jumatate de ora so}ia ta a stat de vor ba 9i a ris cu acela9i barbat atragator. El pare ca-i face curte." Cind ace ti bi'irbati percep ca sotiile lor fac ceva ce sugereaza o posibila respingere sau o abandonare a lor, reac}ioneaza prin in dignare 9i revolta. Se pare di ginduri reflexe de genul: ,0 sa ma paraseasca" declan:;;eaza un blocaj e1no}ional, in virtutea d'iruia sotii care-:;;i bat nevestele reactioneaza impulsiv sau, cum spun cercetatorii, ,nu reu;;esc sa aiba o relatie comportamentala adec vata"- deci devin violenti 18.

POTOPUL: SCUFl.1NDAREA CASNICIEI

Efectul imediat al acestor atitudini nefericite este declan:;;a rea unei crize permanente, pentru ca blocajele emotionale apar tot mai des, iar suferinta i m:inia nu mai pot fi depa:;;ite. Gott man folose:;;te un alt termen- potopul- referitor la aceasta tul burare emotionala mult prea des intilnita; sotii sau so}iile ajun:;;i in aceasta situatie sint atit de cople:;;iti de negativismul partene rului 9i de propria lor reactie fata de acesta, inc:it sint inghititi de sentimente cumplite, scapate de sub control. Ace:;;ti oameni nu mai sint in stare sa recepteze nimic nedistorsionat sau sa reac}io neze cu mintea limpede; le este tot mai greu sa se organizeze ingindire :;;i revin la reactii primitive. Ei ar vrea ca lucrurile sa inceteze sau ar vrea sa fuga ori, uneori, sa loveasca la rindul lor. Du:;;nwni intinzi 175

Aceasta potopire este un blocaj emotional care se prelunge:;;te de la sine.Unii oamenii ajung greu in aceasta faza, pentru ca suporta u9or minia :;;i dispretuL in vreme ce la altii se dedan:;;eaza inca din momentul in care partenerul face eel mai ne:insemnmani intimi 181

rotida/ la citiva centimetri intre lobul urechii 9i maxilar (cei care fac gimnastidi aerobica invata u9or asta)27. Luarea pulsului in cincisprezece secunde i inmultirea lui cu patru da valoarea lui pe minut. Fadnd aceasta in momentele de calm, aveti un punct de reper; dadi pulsul ore te cu peste zece bi:ltai pe minut fata de nivelul obi ;muit, insearruta ca a inceput potopuL Daca s-a ajuns la aceasta cifra, cuplul trebuie sa faca o pauza de douazeci de minute/ in care sa se calrneze inainte de a lua o hotarire. Chiar daca o pauza de cinci minute ar putea parea suficienta/ recupe rarea fiziologica se face treptat. A a cum am vazut in Capitolul 5, minia care persista genereaza alt val de minie; prin urmare, o pauza mai lunga da un ragaz mai mare trupului sa- i revina din starea de surescitare initiali.i.Pentru cuplurile ca.rora li se pare ciudat, 9i este de inteles, sa-9i i-a pulsulin timp ce se cearta e mai simplu sa existe o inte legere stabilita in prealabil care sa permita oricaruia dintre parteneri sa ceara o pauza la primele semne de potop detectate. Inaceasta perioada, calmarea poate fi ajutata printr-o tehnidi derelaxare sau printr-un exercitiu de gimnastica aerobica (sau prin oricare dintre celelalte metode enuntate in Capitolul6), ceea ce ii poate face pe parteneri sa ia.sa mai repede din blocajul emotionaL

Vorbitul in gind pentru indepa:rtarea ahnosferei otraviteCum acest potop este decian9at de ginduri negative despre partener, e de ajutor ca sotul sau sotia care s-a suparat din prici na unor comentarii prea dure sale abordeze direct. Ginduri de genul "N-arn sa mai inghit a9a ceva" sau "Nu merit sa fiu tra tat(a) astfel/1 sint sloganuri de tip victima nevinovata sau dreap ta indignare. A:;;a cum sublinia terapeutul Aaron Beck, prinzind din zbor aceste ginduri i analizindu-le- in loc sa iiinfurie sau sa ii jigneasca -sotul sau sotia pot incerca sa scape de ele28 .Acest lucru presupune supravegherea acestor ginduri i in telegerea faptului ca nu trebuie crezute, precum 9i incercarea de a face un efort pentru gasirea unor argumente sau perspective care le pun la indoiala. De exemplu, o sotie care simte intr-un moment incins ca: ,Lui nu-i pasa de nevoile mele-e intotdea una atit de egoist" trebuie sa se lupte cu acest gind/ amintin du- i de cite ori sotul ei a facut diverse gesturi care ii dovedeau afectiunea. Asta ii va perrnite sa i9i reforn'luleze gindul: ,Ei bi ne, uneori da dovada ca tine la mine, chiar daca lucrul pe can?

182 Inteligenfa enzofionala aplicatif

tocmai 1-a facut demonstreaza egoism, ceea ce ma deranjeaza profund." Aceasta a doua formulare deschide o posibilitate de schimbare :;;i permite o solutie pozitiva, pe cind cea dintii da apa la moara miniei s;i suferintei.Cum sa ascult,i .s, i sa vorbes,ti fara a abordaun ton defensiv

El: ,Tipi!"Ea: ,Sigur ca tip- n-ai auzit nimic din tot ce am spus. Pur:;;i simplu nu e:;;ti atent!"Ascultatul este un talent datorita caruia cuplurile ramin im preuna. Chiar ;;i in plina cearta, cind ambii sint cuprin ?i de tm blocaj emotional, macar unul sau uneori chiar amindoi rew;;esc sa asculte atent dincolo de minia care-i cuprinde :;;i atunci reac tioneaza la m1 eventual gest reparator facut de partener. Cuplu rile care ajung sigur la divort se lasa absorbite de minie :;;i se con-. centreaza asupra ei, nereu:;;ind sa mai auda- s;i in nid un cazsa mai raspunda -propunerilor de impikare ce pot fi subinte lese din ceea ce spune partenerul. Defensiva imbraca repede haina ignorarii sau a refuzului imediat in fata nemuljumirii ex primate, ca 9i cum ar fi fost un atac, :;;i nu o incercare de schim bare comportamentala. Sigur ca, intr-o cearta, ceea ce spune unul dintre parteneri este deseori un atac sau e spus cu atita ne gativism, incit nu poate fi perceput altfel decit ca un atac.Chiar :;;i in situa}iile cele mai rele partenerii pot discerne din ceea ce aud, ignorind partile ostile sau negative- tonul nesuferit, insulta, repro mrile dispre}uitoare -, pentru a percepe esenta mesajului. Inacest caz, ajuta daca ambii parteneri i:;;1 amintesc ca. tonul negativ este de fapt 0 ilustrare indirecta a importantei subiectului in cauza- o dorinta de a ise acorda t:oata atentia.Apoi, daca ea tipa: jnceteazii sa'rna mai intrerupi, pentru Du'mnezeu!", ar fi o dovada de abilitate din partea lui sa spuna farasa reactioneze in mod deschis la ostilitatea ei: "Bine, tern1ina ce ai de zis."Cea mai puternica modalitate de a asculta fara a adopta un ton defensiv este, desigur, empatia: distingerea sentimentului din spatele celor spuse. A:;;a cum am vazut in Capitolul 7, pentru un partener dintr-un cuplu, ernpatia cu celalalt presupune ca propriile sale reac}ii emotionale sa se calmeze pina ce devine su ficient de receptiv, astfel incit fiziologia sa sa oglindeasca senti mentele partenerului. Fara aceasta reglare fiziologica, posibilita- Du nnani inti;ni 183tea celuilalt de a simti exact starea de spirit a partenerului este blocata. Empatia se deterioreaza atunci cind sentimentele unuia sint atlt de puternice incit nu permit armonizarea fiziologica, ci pur 9i simplu devin exacerbate.Una dintre metodele eficiente pentru o ascultare emotionala atenta se nume9te ,oglindire" 7i se folose;;te foarte des in tera pia pentru recuperarea cuplului. Atunci cir1d unul dintre parte ned i:;;i exprima o nemultumire, celalalt o repeta cu cuvintele sa le, incercind sa capteze nu numai gindul, ci 9i sentimentele care o inso}esc. Aceasta oglindire folose7te la verificarea tintei corecte 9i in cazul in care partenerul constata ca nu a inteles bine, incearca iar :;;i iar pina reu:;;e9te -este un lucru care pare extrernde simplu, dar este surprinzator de greu de pus in practica 29 . Efectul unei oglindiri corecte nu consta doar in sentimentul pa:r tenerului ca a fost inteles, dar :;;i in ajungerea la o armonizare emotionala. Acest lucru in sine poate dezarma un atac irninent7i poate irnpiedica o discu ie sa ajunga o cearta grava .Penltru cupluri, arta de a nu fi defensiv inseamna a discuta doar despre nemultumirile specifice 9i a nu se ajunge la atacuri la persoana. Psihologul Haim Ginott, bunicul programelor de comunicare efiCienta, recon1anda ca formula ideala pentru o ne mul}umire "xyzu: ,Cind ai Hicut X m-am simtit Y 9i a:;; fi preferat sa fad z.u De exem.plu: ,Atunci cind nu m-ai sunat sa-m.ispui ca intirzii la cina am simtit ca nu rna respecti :;;i asta rn-a infuriat. A9 fi preferat sa rna suni :;;i sa-n1i spui ca intirzii", in locde: ,E9ti un nenorocit, nesimtit s;i egoist/F, aceasta fiind mult prea des rezolvarea unei asemenea situatii in certurile unui cu plui Pe scurt, comunicarea deschisa nu inseamna teroare, ame nintari sau in_sulta, 9i nici nu lasa loc pentru una dintre nenum.i ratele formule defensive scuze, negarea raspunderii, contra atacul, repro9uri :;;i alte asemenea. Din nou, empatia este o unealta puternica.In fimat respectul 9i iubirea dezarmeaza gesturile ostile di,ncasnicie 9i din viata, in general. 0 cale eficienta de a potoli o cearta este de a-i da de inteles partenerului di poti vedea lucnJ. rile din perspectiva sa ;;i ca punctul lui de vedere are o valoac-e in sine, chiar daca nu e9ti de acord cu el. 0 alta solutie este asu marea raspunderii sau chiar scuzele, daca iti dai seama ca ai gre?it. Sau eel pu}in recunoa9terea spuselor partenerului, ceea ce este o dovada ca 1-ai ascultat :;;i ca ai sesizat emo iile exprimate, chiar daca nu reu:;;e:;;ti sa mergi mai departe de: ,,lmi dau seama

184 Inteligenta emotiorzahi aplicati'i

d. te-ai suparat." Alteori, cind nu izbucne!?te o cearta, recunoa? terea celuilalt se poate face prin complimente sau prin descope rirea a ceva ce apreciezi sincer ori prin laude cu glas .tare. Evi dent ca recunoa!?terea este o modalitate de a calma partenerul sau de a pune bazele unui capital emotional sub forma unor sentimente pozitive.

ExersareaPentru ca aceste manevre sint cerute in timpul unei confrun tari aprinse, cmd cu siguranta surescitarea emotionala este ma re, ele trebuie invatate temeinic, astfel mdt la nevoie sa fie acce sibile. In fapt, creierul emotional declan?eaza reactiile de rutina dobindite anterior in via}a, de-a lungul repetatelor dipe de mi nie sau de suparare care au devenit dominante. Cum memoria si reactia au ca trasahua de baza emotia, in aceste momente ras I)unsu ile imediate trebuie asociate u or clipe mai calme, de ca re ne amintim mai greu in situatiile de cumpana. Daca o reactie emo}ionala pozitiva nu ne este familiara sau am exersat-o mai putin, ea devine foarte greu de aplicat in momentele de criza. Dar daca reac}ia este repetata intr-atit incit sa .devina un/auto m.atism, un reflex, ea are mai multe anse sa se poata exprima J:ntr-o criza emotionala. Din aceste rnotive, strategiile mentiona te trebuie probate ;;i exersate in timpul contactelor mai putin::;tresante, dar ;;i in toiul scandalului, daca vrem sa devina o prima reactie de la sine (sau macar o reactie nu prea intirziata) illrepertoriul circuitului emotional. In esenta, aceste antidoturi aledestamarii casniciei sint un mic remediu educationalla nivelulinteligentei emotionale.

Conducind cu inima

Melburn McBroom era 1.m :;;ef dominator, cu un tempera ment care ii intimida pe cei care lucrau cu el. Faptul ar fi putut trece neobservat daca acesta ar fi lucrat intr-un birou sau la o fa bridL Numai ca dl McBroom era pilot de linie.Intr-"o zi, in 1978, avionullui McBroom tocmai se apropia de Portland, Oregon, dnd a observat o problema la trenul de ateri zare. Astfel ca JlvfcBroom a abordat un siste.m de mentinere a po zitiei, rnvirtindu-se deasupra pistei la o mare altitudine pentru a reu;;i sa remedieze problemele tehnice.In vreme ce McBroom era preocupat exclusiv de trenul de aterizare, rezervorul de carburant al avionului a ajuns incet, in cet sa se goleasca aproape complet. Copilotii se temeau atit de tare de el :;;i de furia lui, incit nu i-au spus nimic, de;;i erau in pragul dezastrului. Avionul s-a prabu?it ?i au murit zece per soane.Astazi, povestea acestei prabu9iri este spusa adesea celor ca re mvata sa fie piloti de linie1. In cazul a so% dintre avioanelecomerciale care se prabu!?esc pilotii fac gre;;eli care ar fi putut fi prevenite, mai ales daca. membrii echipajului ar fi lucrat mai bi ne impreuna, mai armonios. Munca in echipa deschide linii de comunicare, de cooperare, de ascultare gi de exprimare directa-elementele de baza ale inteligentei sociale- care in prezentsmt accentuate in cursurile de formare a pilotilor odata cu cu no?tintele tehnice.Locul pilotului este precum microcosmosul oricarei organi zatii. Lipsa contactului cu realitatea in cazul unui accident de avian, efectele distrugatoare ale unei moralitati dubioase, lucra torii intimidati sau 9efii aroganti -oricare dintre zecile de alte deficiente emotionale la locul de munca -pot trece neobserva te de cei din afara. Din pacate insa, pretul unui asemenea com-

186 Inteligenta emofionala aplicata

portame t poate fi ren:;;ef luptator in jungla; era rasplatit pentru aceste trasaturi dure. Dar aceasta ierarhie rigida a inceput sa se dizolve in anii -1980 sub dubla presiune a globalizarii i a tehnologiei informatiei. Luptatorul in jungla a ramas un simbol al companiilor trec tu lui; eel al viitorului este un adevarat virtuoz in rdatiile interper-sonale i abordarea lor."3 ,

0 parte dintre aceste neaza diver se probleme. Intr-adevar, felul cum se aduc criticile :;;i cum sint ele primite deterrnina pe termen lung cit sint oarnenii de satisfa- Conducfnd cz1 ininza 189

cuti la locul de munca,, :;;i cei cu care se lucreaza, si cei fata de ca- re se raspunde. ' '

Cea mai nefericita modalitate de a rnotiva pe dnevaVicisitudinile ernotionale din casnicie pot aparea ;;i la locul de rnunca, unde iau forme sirnilare. Repro:;;urile sint considera te drept atacuri la persoana ;:;i nu nernulturniri care ar trebui sa fie constructive; sint ornene:;;ti crizele de dezgust, sarcasm :;;i dis pret; ele insa due la contraatacuri :;;i la refuzul raspunderii, ceea ce in final insearnna ridicarea unui zid intre cele doua parti sau? rezistenta pasiva, imraita de sentirnentul unei tratari nedrepte. Intr-adevar, una dintre forrnele cele rnai des intilnite de criticidistructive la locul de rnunca, spunea un consultant in afaceri, este afirmatia prin care se generalizeaza un fapt: ,Ai dat-o in ba ra"- spusa pe un ton dur, sarcastic, furios, ceea ce nu duce nici la o reactie, nici la o sugestie de indreptare a situatiei. Persoana care prirne;:;te aceasta critica se sirnte neajutorata ;:;i suparata. Din punct de vedere al inteligentei ernotionale, un asernenea re pro;> evidentiaza o ignorare a sentirnentelor dedan:;;ate la cei ca rora le este adresat :;;i un efect devastator asupra sentirnentelor care stau la baza rnotivarii, a energiei :;;i a increderii in ducerea la bun sfir;;it a unei indatoriri profesionale.Aceasta dinarnica distructiva a iesit la iveala si intr-un sondaj efecruat asupra unor rnanageri c rora li s-a c rut sa se gin deasca de cite ori s-au rastit la angajati arunci cind s-au incins spiritele :;;is-a ajuns la un atac la persoana 5. Crizele de furie au avut earn acelea:;;i efecte ca :;;i in casnicie: angajatii care prim_eau repro;mri rninioase eel rnai adesea au reactionat devenind de fensivi, gasindu-:;;i tot felul de scuze sau evitind orice raspunde re. Ori au devenit irnpietriti -fapt ce inseanma o incercare de evitare a oricarui contact cu rnanagerul care le-a facut observa tie. Arunci cind au fost supu;:;i aceluia;;i rnicroscop emotional pe care l-a folosit John Gottman in cazul cuplurilor, ace;:;ti angajati nemtllturniti au dovedit ca se socotesc v.ictime nevinovate sau pe buna dreptate indignati, considera ei, la fel ca sotii sau sotii le ce s u sirntit pe nedrept atacati sau atacate. Da a fiziologia lor ar ti fost urrnarita, ar fi aparut :;;i acel potop care accenruea za asernenea ginduri. $i totu;>i rnanagerii erau :;;i rnai nernultu miti 9i se simteau provocati de asemenea reactii, intrindu-se a'st fel intr-un cere infernal, care in lurnea afacerilor sfir:;;e:;;te prin

190 Inteligenfa enwfionala aplicata

faptul ca angajatii demisioneaza sau sint concediati - ceea ce este echivalentul unui divort la nivelul unei afaceri.Intr-adevar, intr-un studiu facut asupra a 108 manageri i e fi in generat criticile nefondate au dus la neincredere, la adeva rate batalii de personalitate 9i la dispute asupra puterii, precum$i la un motiv de conflict la locul de munca 6. 0 experienta facu ta la Rensselaer Polytechnic Institute arata cit de daunatoare este o asemenea remarca taioasa in cadrul relajiilor de munca. Incadrul unei experiente, voluntarilor li s-a dat sa realizeze o re dama pentru un nou :;;ampon. Un alt voluntar (m1 complice) ar fi trebuit sa judece aceste reclame; voluntarii primeau de fapt unul dintre repro;mrile gata formulate. 0 critica era politicoasa;;i foarte la obiect. Dar cealalta presupunea amenintari :;;i invinovatiri la adresa incapacitatii innascute a persoanei respective, fa cindu-se remarci de genul: "N-are rost nici macar sa incerci. De nirnic nu e:;;ti in stare" :;;i: "E dar ca n-ai nici un pic de talent. 0 sa rog pe altcineva sa faca. treaba asta."Evident ca persoanele care au fost atacate au devenit tensionate :;;i furioase :;;i au avut reacpi antagonice, spunind ca refuza sa colaboreze sau sa coopereze la alte proiecte cu persoana care i-a criticat. Multi au sustinut ca pur :;;i simplu vor evita orice contact cu persoana in cauza- cu alte cuvinte, s-a ajuns la zi dul despre care vorbeam. Criticile aspre i-au facut pe cei care le-au prirnit sa se demoralizeze 9i sa nu se mai zbata ca pina atunci, dar :;;i mai grav este ca nu s-au mai simtit capabili sa fa ca macar ceva ca lumea. Atacul la persoana a fost devastator pentru moralullor.Multi manageri sint mult prea dispu i sa critice 9i prea zgir citi cu laudele, lasindu-:;;i angajatii sa auda doar ca fac ve:;;nic gre:;;eli. Aceasta tendinta spre o critica permanenta este o com ponenta in cazul managerilor care nu au nici un fel de feedback pe perioada indelungata. ,Majoritatea problemelor legate de fe lul in care muncesc angajatii nu apar brusc; ele se dezvolta incetul cu incetul", observa J.R. Larson, psiholog la Universitatea Illinois. ,Atunci cind eful nu este in stare sa-:;;i exprime promptsentimentele spre a le face cunoscute imediat se ajunge la o sta re de frustrare tot mai acuta. Apoi, intr-o buna zi, el pur :;;i sim plu explodeaza. Daca acea critica ar fi fost adusa mai devreme, angajatul ar fi putut sa corecteze problema vizata. Din pacate, mult prea adesea oamenii critica doar atunci dnd nu se mai poa te face nimic, cind lucrurile deja fierb, cind sint atit de suparati, Conducfnd cu ininza 191

incit nu se mai ab}ine. $i atunci criticile pe care le aduc se fac cum nu se poate mai rau, cu sarcasm i rautate, in irindu-se o lunaa lista de nemultum.iri neexprimate pina atunci sau tredn du- e direct la a1nenintari. La asemenea atacuri exista contraata curi. Ele sint primite ca un afront, astfel incit eel caruia ise face repro ul se infurie la rindul sau. Cea mai nefericita modalitate de a motiva pe cineva."

Arta criticiiDar exista si o altemativa asupra careia ar trebui sane oprim. Critica po te fi facuta cu multa arta i atunci d vine un me-

saj de mare ajutor transmis de manage:ul respechv. De exen:: plu, ce ar fi putut sa-i spuna vicepre9edmtele e care am vorb1t inginerului specialist in software -dar n-a facut-o -ar suna cam a:;;a: ,Principala dificultate in faza actuala este faptul ca p.la nul vostru v-a luat prea m.ult timp 9i vor cre te astfel costunle. As vrea sa va mai gl:nditi la propunerea voastra, mai ales la ama n tele de design pentru soft-ul respectiv, spre a vedea dac nu exisl:a o cale de rezolvare mai rapida." Un asemenea mesaJ are un impact contrar unui repro:;; distructiv: in loc sa creeze o sen zatie de neajutorare, de ml:nie, de revolta, pas:re za sperm ta di se poate 9i mai bine 9i sugereaza inceputulwm1 p1an d: reahzare.Acest tip de critica facuta cu arta se concentreaza asuprceea ce persoana a facut :;;i poate face :;;i nu asupra r marcarn unui defect dintr-o treaba prost facuta. Cmm observa 91 Larson: Un atac- cum. ar fi acela sa faci pe cineva prost sau inCompe;ent -este totallipsit de sens. Cel vizat intra imediat in defen siva deci nu mai este receptiv la ceea ce ai sa-i spui :;;i cum ar pu tea a indrepte lucrurile." Acest sfat, evident, este valabil :;;i in cazul cuplurilor casatorite, care trebuie sa- i dezamorseze nem-telegerile. .. y ln privinta motivatiei, atunci cmd oamenn cr d ca a!un_srile lor se datoreaza unei deficiente ce nu poate fl depa:;;1ta, e1 1 apierd speranta :;;i nu mai incearca. Trebuie sa nu uitati ca acea convingere care sta la baza optimismului consta in faptul ca obs tacolele sau esecurile se datoreaza intimplarilor pe care le pu tem modifica,' obtinind solutii mai bune.Harry Levinson, psihanalist, devenit consultai_tt_ al unei c :npanii, a dat urmatorul sfat in privinta artei de a cntlca, legata m tr;nsec de arta de a Ji'lndi laude1e, sint mai eficiente atunci dnd sint facute fata in fata :;;i intre patru ochi. Cei care evita sa aduca repro;;uri -sau laude -vor sa-:;;i u;;ureze povara co municind de la distanta, ca, de exemph.1, in scris. In acest fel insa comunicarea va fi prea impersonala ;;i lipse;;te persoana vizata de ;;ansa de a da un raspuns sau de a clarifica lucrurile.Fiti sensibili. Acest lucru se refera la empatie. Reglati-va im pactul a ceea ce veti spune :;;i cum ii veti spl.me persoanei res pective. Managerii care nu au destula empatie, subliniaza Le vinson, sint sortiti sa ajunga sa ofere un feedback in mod jig nitor, prin puneri la punct excesive. Ca urmare, acest tip de critica este unul distrugator: in loc sa deschida o cale de coree tare a situatiei, se creeaza loc pentru resentimente em.otionale puternice, pentru supihari serioase, pentru o atitudine defen siva $i pentru o distantMe gren cie recuperat.

Conducfnd cu inirn