TRUPA DIN VILNA16,0

33MCOIt. DE Itit. ME. IMILA.X.V.pentvu

V

A DE SINTEZA

ORGAN

alMI$CARII MODERNE

dinTARA

No.OMUL, BESTIA si VIRTUTEA =

aCC ...TRAGIFARSA de PIRANDELLO sc wa aain 0Z e.wREGIA LUI N. TARLO agw

siSTRAINATATE

Anul III. lanuarie 1927

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ANUL H

N o . 10

IANUARIE 1927

MIMI

Pe marginea unui festinContributia ceasului de acum, pe foaia de observare a sensibilitAtii universale, nu poate lii dintruinceput dramuitA. Ochiul cercetAtor limpezeste totu Unía cu undoieri de savand continuatA in urcu-suri de inaltA tensiune sau coborAri de temperaturA autumnald. DiagramA, pulsul inregistreazA unelan pe care Europa ultimilor ani l'a dAruit istoriei timpurilor depAsind in ascensiune, cel mai inac-cesibil Everest al visului. CruciadA pentru descAtusarea unui ritm pur Inca, sub ingenunchereaprostituatA strAinl a tiparului academic. AvAnt spArgAnd sgura peste pupilA prinsà, sfredelindfunicular glasul in creerul cu adaricimi stelare. Aur strAns din nAmolul unui subconstient pAnA aicinetntrebat, toate acestea nu pot in amintire aprinde decAt unic tipAtul (sunt noua secole de atunci)revArsand crestinAtatea cu panoplii si cai albi peste cAmpii de fierbintealA sau inghet spre pamantulunui Ierusalim sulletesc cAt geografic.Cruciati ai secolului al XX lea poetii cuvAntului nou au apArat o lespede alta, au smuts din pAgA-neasca mAnA a neinitiatilor trupul cAntec cu coroana de spini si cu garoafe muscAtura cuielor.O cruciadA inAuntru si in afarA.O cruciadd spre inimA, si pc malul Iordanului, cetAtile se desfoaie, precum cozi de pAuni. DindepArtAri mari, semne se intregesc invizibil. Orice brat e o busolA. Un curcubeu leagA privirile.Pe degete mArgAritare se inmultesc ca $opArleie, cuvinte cresc nerostite intr'o realitate abstractAca un punct cardinal.

E moartea jelaniei nazale. 0 vigoare de mesteacAn, liana In vegetatie tropicalA cu stiritura nepre-vAzutA a tigrului, fárá gravitatea profesionalA a directorului de circ. Poezia conceputA creatie purA,mai presus de raporturile de ratiune si logtcä, dincolo de binefacerea satisfactiei imediate.

Desigur, nu.,e o simplA coincidentd cA sensibilitatea actualA preCizat conturul in preajma mare-lui rAzboi. Ua Damnezeu al hazardului isi inaltase panzele peste un aer incendiat. Tali se apropiauInclinándu-se unele spre altele, zaruri pe o masA de eternitate. Hotare in atingere precum cornitede melc, dibuindu-se, cercetându-se lent, cu diferentieri si asemuiri amplificate, ochiul desteptatbrusc de un spectacol de care eri" II dezobisnuise. 0 prAvAlire inversA, cu munti spintecati capesti, umeri tresArind ca oceane. Din ejacularea gloantelor o senzualA amestecare de noroisAnge. Rázboiul un poem al iubirii: popoare impreunate in rut pe un povArnis in epilepsie. Con-topire citadinA a $esurilor descuiare a drumurilor. In automatismul adunArilor familiare mereuaceleasi, cu complAngeri de clavir didactic, izbucnirea neasteptatA, rece, nouA a strAinului cu privi-rea in case& cu linia rAsboiului (a vietii?) in palmA, cu cuvinte strAlucind ca baionete. Circulatie asAngelui spre periferie. Ce legendarA aventurA. Un altar al neprevAzutului in bucuria unei desnA-dejdi netrAite. 0 ospitalitate noud, o iubire in vrAjmAsic, case deschizAndu-se voluntar, sate dAruin-du-se intr'un dangAt de clopot. Primenire. Din sAmAntA avea sA urmeze plAsmuirea in evantai aspicului, din Impreunarea celor douA fiinte cotiledoane desfacerea in imn inalt a embrionului.Trupuri cereau fecundarea plugului.Minunea acestei menstruatii continentale, a desbrAcat creatiunea artistia, de tot nisipul adiacent,de orice linie strAinA artei. 0 abundentA hemoragie a salvat Europa obezA dela un atac de apo-plexie cert. Ia inclestarea transeielor refuzul oricArui compromis. Mediocritatea cAlcatA in picioare.DupA elanul noptilor cu eczema farurilor ca licurici uriasi, trebuia sA vie crealla para. Ruperea dinlegile unei gravitAti etnice artificiale chema prin ea insAs crentia abstractA, corsar, plictiseala bi-ciultA pAnd la exasperare, cartea-fulger, cartea-miracol, cartea-afi$, cartea-hangar de avioane.

Si iatA dinainte infinitA bogAtia acestei sensibilitáti. Imagini se succed cum cerbii inteo vAnAtoaremisticA. In artere cAnturi noi Inalta o vegetatie toridá.Dar un fapt trebuie subliniat : spiritul i fizionomia epocei, s'a desAvArsit nu prin limbd ci princuloare. Pictorii sunt acei care sangeránd peretil unei lumi In facere au dat in láturi obloanelepeste privire scdzute. Exploratori indrdzneti, In urma lor abia, vin purtätorii de glasuri ca sd-geti : poetit. 3

www.dacoromanica.ro

Arta nu mai este o speculatie artificiald, de bursä, ci o manifestare vitald, o crestcre de ferigd,un salt ca un ecou, o traiectorie de cometa.

Din toate limbile europene, limba romdneascd ni se pare cea mai adânc InzestratA cu un materialsensibil sufletului actual. Esentialmente poeticd. Zdmislitd dinteo Incruci§are extraordinard, clarulsi rotunjimea cuvantului latin, aldturi de umbra si Oda unghiulard, pietroasd, a cuvdntului slay.0 rezonantd multipld. 0 imagine ca o g andd In perpetud secretie. 0 constructie senzuald a pre-dicatului, suhstantivul pastrand o mIddiosenie de 'lord duminicald, verbul musrand ddrz ca un pal-tin in pulpa vdntului, adjectivul suerand trestie sub Injunghierea lopetii. 0 prospetime de sipot inpas toate oglinzile intretdindu-se si apoi atatea tuneluri neexplorate cuvinte noi cu sfichiuire denuia. Ce imbecil a spus cd literatura i limba romdneascd nu trebuie inglobatd incd In arta contim-poranietdtii. Dar, cum de nu pricepeti, arta noud cuprinde toatd vigoarea surpriza trdnta dreapta aacesteiUneori un cuvant tAlmdcind visurile, culuar pdnd'n mdcluvd, cu scoarte rnoldovenesti, i rdcoareadupd.amiezii, aburind inima precum un pahar de ceai.Poezia modernd e un puma mulánd fdlcile cititorului. Atentiune deci : pe prietenul meu StephaneRoll (George Dinu) cea mai uimitoare devenire a ultimilor trei ani sd-1 cititi cu prot(I'ge-dents".E un poet care poartd apele cerului in saliva. Drumul lui nu cunoaste ezitäri, ochiul cu preciziede boxeur descoperd amAnuntimi planetare, glasul e impletit cu ierburi puternice ca un lasso me-ningea lui si-a spart toate ferestrele.

Nu, modernismul celor stransi la ospätul Integralutui" nu e cum cred cdtiva universitari impotenti,de servild imprumutare. E un elan spontan cu caractere profund románe;ti, cu toatd supra-natio-nalizarea aparentd.D-I F. Aderca, semnalase acum cdtdva vreme, aceste cloud rare versuri de esentd pur modernistdca vitezd a asociatiei de idei ca surprizd si abstractizare a imaginei, dintr'o poezie populard ro-mâneascd : Lund, lunifd

Glas de porumbifdE de neinteles cum intr'un peisagiu aldt de sprinten cu o limbd cu astfel de neprevdzute izvoare,o necunoastere deplind a posibilitAtilor artistice, o paralizie progresivd a gramaticei e posibild.Numele lui Mihail Dragomirescu e penibil sä-1 rostim, dupd ce de tinicheaua pe care dupd ddnsulo trage, toate cAlimArite scrisului romdnesc au fost sparte. Dar tdmpenia acestui orn si a celor dinstanga i dreapta lui stdruie ca o escrescentA enigmd, ca o uimire ; acordurile cele mai elernen-tare de sintaxA sant nesocotite. De alfel (in afar-A de fraza D-lui E. Lovinescu strdjuitd de un stilIn cumpdnä) proza criticii dela noi, e ilizibilä.

In concertul prefacerilor de azi Integral" care a avut tdria sd retie sbor de peste hotare silueta inteligentd si vraja de priveliste de conac bdtrdnesc, sensibilitatea i priceperea nedepdsite, a D-luiB. Fundoianu, si a scris vinele In tic-tacul acestui ceas, a sgdriat aspectul contimporan cu o potecdlui proprie.

aici pe cei cdtiva Imbldnzitori, sdlbateci ei inii, cu buza In muscdturd barbara, westmenicu bicepsii amplif cati. Iatd-I pe Ion Cdlugdru aceastd ciudatd aparitie cu adevdrat cel mai puterniccel mai poet prozator de dupd rdzboi. Ce dhstold scrisul lui, aerul se umple de sange ca un ven-tricot, pAduri tipd, cerul se prevale ca o piatrd de moard. Iatd-1 pe F. Brunea In curele de trans-misiune capul prin3 d pieptul de pe:-car dobrogean ca o nucd de cocos, F. Brunea cu fraza Inrostogolire blondd ca un pAr foarte brun, cu gAri i vdnAtori neintelese, Abraham Texas cu liniatrasd peste America de Sud a Ddmbovitei.ithail Cosma din cerul Italiei:

Urmareste viata pe hartctZilele cornpun tratate de geografieCauta la tabla de materiiUnde va fii maine.

(M. COSMA)

latd-1 pe M. FI. Maxy aceastd energie izbind ddrz o *turd virild spdrgdnd testiculele mediocritdtiicdtd culoare intr'un gest, cdte forme intretdindu-se in privire, pldsmuire, inventie, Inldturdnd tiparulobicinuintei. latA si conturul insesisabil: Victor Brauner scdpánd definitiel precum sborul in zigzagal uliului; o continul evadare din sine ; o continul evadare In sine ; o alunecare peste ape si lu-cruri, imagine purd a pictorului de multe ori In adAncime luminat ca fántand. Sub aparentd fluidd,Victor Brauner are muschi. la lectii de box cu Stephane Roll.

Nu sunt sef de blrou la Administratia Financiare. Un certificat de pro fituri si pierderi m'ar In-trista. Dar, prietenii si vrdsmasii mei, toti, sunt aici, cu atdtea virtualitAti, cu atdtea isbutiri, pumniimei se strang, fail contra:Aare, lovitura va yeni eleganta si suplA, urmdriti comanda arbitrului

4 TIMES! «Integral» e la raundul al 10 lea. Timpul e fácut Knock-out. Ilarie Voronca

www.dacoromanica.ro

Teatrul Central

Inscenäri moderne

M, H. Many Decor

Pirandello prezentat da Teatrul Central ne invaisa des-±idem din nou ferestrele hârtiei si sa li-chefiem Inca odata pentru el artera hardmu-thului.In pies5, atitudinea lui Pirandello e obsedantdpentru tecnica de logic a dramaturgiei ; degaja-rea de contractul direct cu eroul e semnificativä,aliturandu-i simultan o vioiciune intelectualdlui purtitorul ideei in sine caTot, e o problemd lucida de umanitate, relevatade autor cu aceleasi performante de inedit.Fiecare erou component e un tub rezonant co-respunzând pand la timpanul tdu domnule spe-ctator ; e o deschidere de faruri decolteuluiretinei tale, o bobinare noua de nervi si insasimobilul psichologi." acapareaza prin inversitatecerebelul tau zburlit ca o crisanthemA, te rogd-le spectator.Care e incontestabilul nroces de metapsihicd,lucrat acestui Pirandello activând cu o inteli-

, genta ca bicepsii in scrimare o lupta esteticade transversári ?CAte si cari sunt generatiile transpuse spontan

sub osul a .est ogivo z. de par alb ca o flacard de carbi3, sub fruntea cu pielea gargarisita de -varstd? De3 ani mosul ne zguduie, ne antreneazi anii, pe noi acesti tineri, prin inventivitatea lui (scrie cu cernealaEdison ?), prin tipurile turnate din aliaje noui, lumini nepublicate, penetand metal, zid, schelet, cortinä,eraditate ; prin inspiratia sa hicrand suveici impletind tesuturi noui, rernanieri, devastari de rafturi cul-turale. In Italia futuristi, interventa esxagenarului a cladit, a turnat beton, intre editia cuvintelor in liber-tate ale lui Marinetti, flota aeriana, parcurs-country, avion aterizand in plisc peste pieptul de humamoale danuuzian si revolutia europei literare, plic imprimat pe spinarea unui secol de transmisiuni cuadresa vibrInd pentru planete calgtorind incognito. Martenii pot traduce poemele lui Marinetti, Calligra-mele lui Apollinaire, revelati din Henry IV.Redusa In valoarea ei intrinseca, celorialte piese ale lui Pirandello, Bestia, Omul i Virtutea, comedia re-prezentata de trupa din Vilna, care a scontat dintefnsa un spectacol de gust, prin mandatul unei colabo-rari sagace.Piesa lui Pirandello a fost intregita de actorii intelegand asimilarea puterei lor de prezentare, au evivatsubiectul care che ma cu gesturi largi ca din Intinsul marei dinardzarea lui.Re gia Tarlo sustine constructia subiectului. Actorii sunt legati de el si fiecare e plasat in rolul sau,sigur precum soldatii medievali in cuirase.Ideia autorului rasund In atingeri, actiunea se continua in regulatorul manometrului, personagiile cresc dinpamant fertil. Meritul Tarlo apare evident si caruia li aducem sufragiile noastre pentru recunoa-sterea sa.Piesa li este oferita d-le spectator in plastica moderna a d-lui M. H. Maxy, care a stiut sa idealizeze fie-care act in plenitudinea so. Renovarile d-sale trezesc remarca ta dacd esti de inteligenta pricepereca sunete de gong in interior. D-1 Maxy intra in scend tumultuos, destructiv, demiurg. Pe d-sa lucrurilenu-1 incomodeaza. Nefiind un conservator al rampei vechi, d-sa clardma scena, o amplified preficand-o liparchetul unui camp unde actiunea se va desfasura ca herghelii in rut. Odaia Maxy, nu are 3 pereti,ci 4. Nu e o addogire a numárului, ci a fanteziei unei vigori artistice noui, unei reforme. Peretii d-sale suntschematici, tranavisibili, eroii continua dialogul verbal si practic dincolo de culise, ochiul tau ti-1 transfoimdinteun ochi telescop, un ochi X un ochi Roetgen. Stint ideie virg,ne ale d-lui Maxy cari ii pun epoletipe umerli unui remarcabil merit i talent. Odaia apitanului marin, e construità din elemente navale : masae práválitá precum creasta uuui val, scaunele sunt cu ancore spetezite, lampa e o ancora, etajerile sunt dinpupa si prore de corabii facute, ciorchini ee ancore se prind de nisipul intelegerii tale si Intre tot litera-tura din Pirandello cu pftnzs se Intinde. actorii privesc busola, destinatia e stiuta, docurile tale spectatortrosnese primind packeboturile si tan3plete iti fluerä.Relevam curajul Trupei din Vilna care e prima si singura trupa primind revelatia noua a artei scenice.E un merit, cu atat mai mare (Educatia ei ramanand un capitol istoric) cu cat trupa e exotica la noi sipoate efemerä. Intreaga critica indigeni, a plecat cu satisfactia unui spectacol deparazitat, cu o infuzienoua si totusi refuza pe propria lor experienta, transformarea. E o lipsa de tact, aunt oameni cari nu cu-nose boxul in arta, cand trebue in mathcul ei sa hive ti concomitent sa primesti si sa aplici lovituri tari.

Gheorghe Dinu

www.dacoromanica.ro

de Marcoussis

Fontainebleau

Padurea incepe de aci, cu nervicu mistreti panä unde coridor Ufl suras.Däruiesti vrajit crengilor auz si vaz

prin carnea ta stravad pâraie uneori plante

Aerul se destrama, ce filtru printrefagii (rariti) cu muschi si ferigi in glasaceasta privire va retine in declin ca'n latoric cuvânt se rupe ca de tärm o luntre

Luna fate exercitii de trapez prin pomicat cerbi fugariti prin sangele batrintu esti pentru padure ploaie cântec plaman

scurt circuit peisagiul un gest incendiat.

In plus, ce remediu pentru anotimp pasii respiratia

ta, surasul tiu ca o pline de notta sute de gramepidurea, padurea care suie vaccin in noicând frunzele fosnesc cu accent moldovean.

de 1réne Codreano

ParalelC. S.

Luna, ce masina de cälcat norii, rufariamarilor, fruntea ta ca un salt prinierburi inalte, cand anotimpul e servit in cesti cu vin

de Cotnar si apele se desbraca precum armele vechi

Vrei s întârzii ca plug in câmpurile cosite,ceas mat in gari cu despärtiri cu intoarceri,

cum pädurea se rupe in chiot in aramasi cerul se schimbl ca placile de gramofon.

Tacerea creste cu buruieni in ganduneori glas intre carpeni prinssa obosesti in peisagiul ca biceps destinssurlsul tau in vine ca sanie circulând.

Stapâneste-mi ca un haiduc in WOcat elixir bântuie prin stearäscoleste,mi trupul contrabandist,infricosa t un gand nevamuitincalcaqni inima ca o frontiera.

6 Hanle Voronca

www.dacoromanica.ro

PrièresDebris de voix dans mon Ante du jour,De mes effondrements vestiges débonnaires,Pourquoi vous recueillir en hymnes volontaires ?Je vis de vous, je %Ws sais IA depais toujours...Je ne veux pas encor troubler votre mystere.

Je m'avance à l'envers de moi comme on retourneLa peau d'une outre séche où boit le vent desert,Toujours poursuivant mes debris de voix qui tournent,Mille ruisseaux sans fleuve ami qui le détourneVers la mer...

Par moi-même tenté perdre en moi ma substance,Ou bien chercher la mer où engloutir mes fleuves ?Ou blen, plut6t, chanter ma chanson neuveEt rever parmi les débr:s de mon silence ?

Ravir ta faux, 6 Temps, vivre de ton absence,C'était jadis mon bel élan... Pourquol ?Je suis au centre autant qu'autour de moiA la faction d'une circonférence...Et je n'ai plus besoin de toi !

Si je suis las, toat m'est coeur où dormirMon sommeil de cailloux que personne ne jette:Tout ciel, tout passant, tout poéte...Si tout commencement m'arreteJe ne veux commencer que pour ne pas finir...

Et l'espoir ! ce pain dur que grignottent les heures,Mélancolique et quotidien,yen fats l'aumône aux coeurs qu'on dit meilleurs,Ce pain qui n'a jamais été le mien !

Pourtant, errantes voix creuses dans mon cerveau,Je saurai, quand viendront mes vendanges derniéres,Vous recueillir en moi et vous vivre A nouveau,Debris de mon silence, 6 mes seules prières...

A. A. Philippide

Picturä de Souverbie

de Mattis Teutsch

Picturà de Catargi 7

www.dacoromanica.ro

Spovedania until CandelambruFragment

Pe desertul de nisip al turnatoriei, oazele de lut fumega ca narghilele. N'atrecut nici o ord decand au inghitit laptele rosu, scurs pe gura turnaluluiin gatlejurile oalelor de grafit. In incaperea sgarcit luminata, nori de pul-here luc,e inhaleazd molesit para inAltatä din gurile formelor ca din ndrileunui zeu egiptean. Funinginea jilava zdmislitä din fierbintea posedare,depus lintoliul pe bratele de alamd ruginita, vrAfuite in Idzi.Daniel alämarul, isi sterge draperia brAzdatd de pe frunte i mergand dinlampA in lampd le stinge pe rand. Legiuni de Origami varsate din spiralavanAta de fum, au incins un dant matasos in jurul mesterului, care presandcu talpa forme noui in nisip, cutreerA ca un alchimist petera turndloriei.0 dard de lumina furisatd prin crdpdtura usii din fund despico deacurme-zisul, In doud unghiuri drepte, silueta barboasa, ddruind intunericului ce-nusiu un ciclop cu trei sferturi de barhA si cu un picior conic retezat sifixand ungh'ul cellalt in panza de lumind tulbure ce se deapAnA prin crd-pdtura.Daniel, speriat parca de apocaliptica-i infatisare, se opreste o clipd nectsjit

clat nand din cap se refugiazd prin crdpatura usii In odaia luminatd. Iiaseazd trupul trudit pe jiltul din colt cu coroana de alarnA si cearcdneleochilor imprdstie In incaperea sumbrA o ramdsitd din puiberea cenusie

A. L. Zissu de M. H. MAXY din turnatorie. Cu un suspin lesinat desface scoartele cartuliei de psalmi,canaturile portii de intrare in sanctuarul utreniei. In aceastä noapte na-

dajduieste pentru a treizecia oard, dar cu mai muR temei, In implinirea minunii. Simbolul nurnd-rului s'a insinuat ravnei lui fanatizate cu puterea unei certitudini. Doliul trebue azi sd ia sfarsit; nupoate sd depaseascd stavila celor treizeci de zile oranduite de intelepti. Si trebue sA sfarseascd ne-apdrat cu o biruintd, cAci Do i.nul care l'a invredniet pe el, cel mai umil in Israel, sa se apropie deaceastd tainä, nu-1 va da de sminteala..Aruncd o privire indureratd asupra cdrtii Ingalbenite si pipde grosimea foilor necitite. Varfurile de-getelor se saruta, atat de putine pagini au mai rdmas. Bucuria de-a fi ajuns la capatul miraculoa-selor ode, aproape de telul conjurat de febra posturPor mistuitoare, incremeni in fata unui dant ma-cabru. Din capul foii la care se deschisese cartea, un verset se desprinse din randuri incinzand unjoc naprasnic si inganand caclentat : Domnul e aproape de toti acei cari Il cheamd ; de acei cari cucredintd Ii chearna"...Cartea se rostogoli din 'liana isteric crispatd si, dupd (Musa, trupul intepenit al lui Daniel. Un giulgiuconvulsiv lovi surd dusumeaua, trosni in alamurile inverzite de pe pereti i sdrutari de lipitoaresorbeau lacrimi din coperta cariatd.Fie-ti mild, Doamne, de pdatosul Tdu serv si nu chinui un suflet care cu credintd te cheamd.daca dintre toti fill tái m'ai ales pe mine ca sd-mi desvalui taina ziditä in metalul sfintit de colo,

un semn cA InteadevAr esti aproape. Si iartd-mi, atunci, si sacrilegiul, cdci tii bine cd numana unui pacatos a scapat cartea sacrd, ci bratul slab al unui bolnav. Dar dacd, cumva, Tu insu-timi-ai smuls-o din mana-mi nevrednicd, ce trebue sd fac, Doamne, ca s'o stiu i sa nu mai astept fnvan sdvarsireaPlAnsul amuti spanzurat, trupul inchircit se indrepta ca o columnd i päsind extatic spre funduloddii, Daniel se asezd pe dusumea. Aláturi, o Mditá acoperita cu un Parochet (draperie de chivot),de catifea purpurie brodatd cu fir, purta in spinare bratele de caracatitä ale unuiecandelabru defunct,misterul de alamä care de treizeci de zile si treizeci de nopti turmenta sufletul sarmanului mester...

S'a intamplat intr'o dupa amiazd de Vineri. In turnätorie, oalele de grafit sdrbdtoreau voluptatea deghiatd cdsunatd de odihna ajun-sabaticd, cdreia aci, in templul de foc, generosul Daniel i-a deschisde cu ziud poarta, pe cand el insusi s'a dus sä-si cAleascd trupul pentru sufletul sfintit de a douazi In valurile de pard ce curgea din gura uriasd cu dantura de piatrd a cuntorului din baia eforieievreesti. La esire, el se indrepta spre scara care cobora spre sipote, cu gandul sd strabatd crangulde mesteacAn. Dar scara era luatd cu asalt de spalAtoresele stranse la claca de Vineri, cari, besme-tice, cu cozile in vant si cu poalele in brau, dAdeau buzna spre stradd, tipand ca din gurd de sarpe.Dianelor sdlbäticite se aldtura lurnea care iesia din bae i trecatorii rdtdciti prin rnahala, asttt I cA oarmatA pestritá urca in asalt strada spre baricadele vinete ce-si conturau Intre Cazla si Cernegorapiram.dele, ghebele, melcii i movilele de tum.D'abia atunci observd si Daniel incendiul, infiorat de o subitd si stranie b5nuiald. Cozla, muntele urias,s'a sters de pe suprafata pArnantului. Catedrala lui Stefan cel Mare plutea buimacd intre nori ca omacheta de bisericd in miniaturd, scapatá de umerii sustindtori ai ctitorilor, iar zalea de ceramicd,care ii Impodobea turlele, lucea ca pometii de ftizic In febrä. Incolo, haos. Bdnuiala se adeveri :ardea templul Habad".Daniel se cutremurd panA In adancul rdrunchilor. Nu de privelistea insangeratd, ci de isbitura ame-titoare a unei arnintiri vinovate si acuzatoare. Era intr'o noapte de Kol-Nidre. Templul gemeatrosnea din toate incheeturile. In murmurul de väpae svonit din sutele de buze mistituite de rugifierbinti, plesneau, ca sfarcuri de bice, lacrdmile de ceard ce picurau din stropii de ros venetian.

8 Fosnetul talesimilor insuftetite (vesminte de slujbA rituale), stupdrie albd intre strane, batea din evan-tailuri vdrgate violet plänsul inAbusit care se rostogolea din galeria femeilor ; para slobozitd din

www.dacoromanica.ro

scrumul slovelor aprinsc, lngrosa pdnza de mdtase fierbinte si transparentä, pe care o depAnau Injurul lor fusurile de foc din fitiluri. $i Daniel, beat de extaz, turmentat de evlavie bolnav de dorulunei apropieri de Ace la cdtre care intindea ofranda unei fäpturi care a rupt toate zä'gazurilepdmantesti, fu posedat de pofta de a smulge din 1\1enorah de pe amvon cea mai mare dintre lu-mdnAri si de a o arunca In sfanta urnd deschisä, din care strAluceau nestematele coroanelor ce lm-podobeau sacrele pergamente. In fldarile hrdnite cu mdcluva neagrA a slovei dumnezeesti 1i vaarunca trupul necurat, iar sulitele de foc prinzdndu-i cenusa In vdrfuri, o vor depune la picioareletronului ceresc. Aceastä inältare 11 va aduce fatd In fatd cu Cel de Sus.§i iatá, acum, limbi de foc se Indltau din gura cdscatd spre cer a templului, hränite din mAcluvaneagrd a sulurilor topite, dar el, pAcat Infipt In glia neagrd, se cutremura la amintirea dorului pdgande Ind Ore din noaptea aceia de Kol-Nidre. Aiurit, privea coloanele de pdrjol ca la gdndul monstruosal acelui gand sacrileg din noaptea pervesiunei extatice si siroae de lacrimi se prelingeau pe gru-maji i dispäreau, rusinate, in barba Intunecatd. Multimile Intinse pe acoperisul strävechii sinagogiinvecinate, ca s'o apere cu trupurile lor de rangderea fierbinte a limbPor de foc, isbucnesc din miide guri : iatä vinovatut" Rästigniti-1". $i mii de degete se lntind spre el ca sdgetile. $i din vdrfulaeoperisului asaltat, o marni, Inconjuratd de sapte Ili, se aruncA inteun strigAt disperat de Echad` *)in fldarile pángdritoareSe trezi dupd cdteva zile in pat, inconjurat de ativa prieteni. Nu-si amintea nimic. Capu-i, greu,cat un lingou de compozitie din turatorie, ii era Invelit in cearceafuri i la Intrebärile lui stAruitoareIi se rAspundea mereu cd Milne nu ingädue lAmuriri, dar cä lecuirea e pe calea cea mai bung. ,,Nu-mai cateva zde de liniste si rdbdare i totul II va ft Mmurit. $i necazurile vor fi si ele uitate". Cu-vdatul din urmd apasd In chip misterios pe resortul grozavelor IntdmpMri cari l'au adus in halulacesta. Dar din noianul visurilor i viziunilor cari i-au incrustat negura zilelor si noptilor din urmd,se desprindea si stAruia cu o neinteleasd Inapdtdnare legenda ciudatä a lui rabbi Simon bar lochai.Precum, in ceata clipelor halucinante de febrd, tot ea se atära pe stâncile tuturor viziunilor, domi-ndn du-le. $i nici o realitate din oropsita-i viatä, nici o suferintd, nici o bucurie n'au fost trditecu atd ta aprigd intensitate, cu atdta cumplitd Incordare ca aceastA indepártatd legendd esitä dincripta vremilor ca sA se aseze la cApdtdiului lui. Legendd ? Dar cine a eutezat sä rosteasa acestcuvânt and sufletul Ii este IncA plin de bizarele peripetii, and trupul Ii este Inca istovit de vicisi-tudhile indurate aevea aldturi de rabbi Simon.Para ar ft fost eri. Un ticdlos soptise la urechea puternicului procurator al Romei din tara sfântäcd acel cdruia credinta noroadelor Ii durase monumentul misterios prin origine si mistic pr'n con-tinut al Zoharului, ar nutri ganduri de rdsvrätire contra stApdnirei strAine, 13( n lochai si fiul lui In-sotiti de el, Daniel, ca sd scape de urgia tiranului roman, s'au refugiat o pesterä. $i, in mijloculpesterii, de sub straturi de nisip, räsAri un copac cu rod de pdine. AMturi, un isvor incepu sd su-sure. Amândoi se desbrdcard infunddndu-se in nisip si petreand toatä ziva in ticluirea Intelepciuniidin InvdtAturile sfinte. Cdnd sosea timpul rugAciunii se Imbrdcau si, ca sd crute vestmintele, se des-brdcau apoi iar. Doisprezece ani s'au scurs. Intr'una din zile apdru in pragul pesterii profetul Eliah

strigd: cine se In Mrcineazd sA-1 vesteascd pe Ben-Iochai sd impAratul e mort si porunca lui abro-gatd?" Cei doi proscrisi au iesit din pesterä i vAzdnd cu uimire In jurul lor oameni ardnd si semd-nand, au exclamat: oamenii acestia au pArdsit preocupdrile vietii si apoi pentru a se Indeletnici cubucurii pdtiadritesti !" $i unde adeau privirile manioase ale lui Ben-Iochai i a!e fiului, totul se pre-tdcea In scrum. Atunci rdsund un glas ceresc : care pentru aceasta ati iesit din temnild, ca sA-midistrugeti lumea ? Inidrät cu voi In pesterd !" Intorsi In pesterd, au zAbovit acolo, Ina doudsprezeceluni. La capAtul acestui timp un glas ceresc Ii rechemd la suprafatä. De data asta, ori unde incendiaprivirea fiului, refAcea bundtatea lui Ben-Iochai. Intdmpinat In drum de rabbi Pincas, Ben-lochai 11

Intreb A dacd nu cunoaste vr'un rAu de Inläturat undeva. Rabi Pincas fi aratA un teren bänuit ne-curat, deci onlit de preoti. Ben lochai II declarä, fdrA sovdiald curat. Rabbi Pincas, fericit, exclamä:ceia ce n'au isbutit sd Ned cei doisprezece ani, au sdvdrsit cele doudsprezece luni : revelarea ma-relui miracol viata si Implinirea minunii constiinta vietii".Cdci, ceiace l'a dus cu treisprezece ani Inainte In pesterd pe marele misfic, nu fu atdt ticAlosia de-latorului, cat Inapdtánarea cu care Ben-Iochai nega valoarea i restul asezdmintelor romane, adiaa vietii pdmdntesti. Toate acestea perora el cu dispret In ulitele sfintei cetAti romanii le-aufAcut din interes: au Infiintat iarmaroace prilej pentru negot pubiic cu carne vie ; au construitbdi pentru voluptatea lor ; au fAcut poduri pentru a percepe accize. $i dupd doisprezece anide temn:td a oamenilor, privirea lui manioasA mistue intreaga truclä a oamenilor, pe care o detests.Au trebuit Ina doudsprezece luni de pedeapsd cereasa, pentru ca marele negator sd surddä vietiicu Intelegerea deplind a miracolului, strAduindu-se doar s'o purifice ; decretand, adia, curat terenulocolit pand atunci de preoti...de el .,.Si acum, d'abia desteptat, d'abia desmeticit, legenda a apdrut din nou in prag, cerdndu-1 stAruitor,chN.nAndu-1 sinuos. Nedumerit, incercd sf tAlmAceascd misterul. $i Ingrijat de mintea lui care nupdrea Ina inzdrAvenitd, se Intreba speriat : ce auta el In pe.sterd aldturi de Ben-Iochai? $i daa-icu putintä sA mai fi trait o altA viatd cu cloud mil de ani In urmA ? Si cum se face a Dumnezeullui Iaakob s'a dat de partea romanilor pAgdni Impotriva unuia din sfetnicii lui ? Si dece privirea luiBen lochai ardea tot ce IntdInea in cale ?Privirile ardeau tot ce IntdIneau In cafe". De aceia neindurarea lui Dumnezeu. Dar el, slujitorulcare-1 Insotea pe sfAntul vinovat, nu cumva avea si el o parte din vind ? Nu cumva privirile mistui-toare serpuiau din ochii lui Dar atunci dorinta perversä din noaptea de Kol-Nidre n'a fost cleatdesteptarea pägdnA a unui pdcat ancestral ! Era, asa dar, acelas Daniel care cu cloud mii de ani Inurmd a mai dat foc, ce-i fu plAcut Domnului sd plAmddeasa. Asa dar si flAcdrile care au distrustemplul , Habad" tot din ochii lui au pornit !

*) Exclarnatia profesiunei de creding monoteistà. A. L. Zissu 9

www.dacoromanica.ro

tat. Po

nov9111vo NOI op

flii1N3c1

ssz

szo

1111111MINEM

;owl eutueoa rt,

niforeis polunomod

euAa eluA eAll

)11sHeiS Ins!Pemd

kihu rgipEMERW,Wik1,1 feink,

'OfOar.*I!YiIFI o o

o o 000 00Q0

rVor.

npnvynuriu

gèl0

www.dacoromanica.ro

Ant ologieJassul continua sl cânte.De pe fereastrA puteam privi.Pe plaje Puk Taylor, inteun flagelat de värgi, privia printr'o rachetA, in pätrate mid,marea. Valuri märunte, ca vräbiila pe sol, ii treceau peste gâtul glesnelor si lateral un grup debard plescAiau din limbä apa. La i5 metrl de pupila lui, turma unui tren in goana i pe frunteascundA arsA cù farul rosu idenditatea : D. 11.483 KRUPP-LOCOMOTIVE, 21.981 klg., talia 35,pectorali simetrici poid-lourd. In continuare eu mäsuram distanta pAna la respiratia ta : 61 depasi inainte, 53 de pasi inapoi. Inaintand, intAlneam obstacol parcul de ulmi, voci in curierul aeru-lui i samuri perfecti ca in vttrine, clAtinau linistea in dintli tari spärgând cuirasa arborilor.Puk vesel i ritmic, dactila esofagul liniat in metal al banjoului, ce-i trecea prin inimA, ca sAge-tile in amorurile ränite. AlAtur Jimi, de culoare idem, rämânea ocupat in nisip. Cu un os lungîsi perforase urechea dreaptä i turnând pe cealaltä nisipul sA curgä prin pâlnie. Ingeri cu sepcirotunde de scoli catolice, zburau in vAzduh cu eke o plasa de fluturi, prinzând stele cAzAtoare,pe cari le aduceau lui Puk, sä le adune la un loc cu scold, nasturi de sidef, rotite de ceasornic

mosorele goale. De aid putem incepe descriptia. La etajul doi, odaia noasträ, la primul, den-tistul peltic eiiminând din interiorul pacientilor virgule de fildes, din masarda cu luminator, poci-trage, ca unui contabil gras, palme obrazului rotund al luuel. La subsol cafeneaua (Sala apasilorpierdutii, in perspectivä crucificarea fluida a douä strazi. Ce aberatie, ce berghelie de h. p. Dege-tele tale se prelungiau in spatiu ca inteo apa. Dealtfel reportajul globului nu te poate interesasi nici rästurna peste nervii täi stivele de fAbrici i fluctuatiile burselor. Ochiul fugind in ricosela fel iningilor de tennis, pielea de pergament fosnind in atingeri si de bara de lemn, legat cucApAstru mustangul Cibolo al lui Hiras Kreach. Pe gazon mai rämâneau, tu §i palpitatia cardiacaa ceasornicului de nichel. Pe gât iti treceau lebede ca pe undele unui yacht si urcai Meet ingalerii mid, ca inteun muzeu dentar in scheletul propriu. Iti serviam de ghid. La femur, prima

oprire i tin scârtAit prelung de stejar sau lemn de trandafir. Sub grilajul pieptului, miros defrunze de nuc, artezia sângelui row in bazine cu pesti albi (Se hränesc cu miez de pAine la mie-zul noptei si vicever -a). Apoi verosimila ascensiune pânä la omoplat i aici insemnat pe eticheteIFIE17=JDril o romantá subtire

12 Puk de Victor Brauner

ne cosea gurile, inima functiona cu precizie ca un macaz, pathe-fonul timpanului rula aceste hawayene pädurile cu arbustide cauciuc, distingeam vântul persuasiv, deliberând ca la baraunui secol : Goud-Yar, Continental, Michelin disc peste pieptulmeu, piept, piept, pneu INERV VIZUALI. Departe in miniatura, oluptä de clan indian i trupe mexicane. Tomahawkurile gesti-culau vociferänd prin intestine, carotidà, pustile de bisoni strä-nutând, välle se rotunjiau u undele ecoulni, muschii acordatisemnalizau i cAläretii säreau in lupta ca scânteile din foculde vreascuri. Am scoborât pe scira de serviciu in stradaFranklin. A doua zi peste acoperisul de zinc masina de scris aploaiei, imprimându-ne pe creeri sub teasta indigo, heroglife.Ti-am zis. E. toamnä, corul claxoanelor a emigrat pentru stidulgarajelor. Acei cari siau sarsit economiile sä-si deschidä gât-lejurile, orasul inchide in rAsul obloanelor.Ce pauzA in constiinta diminuatä, visul absent, aerisireaplAmânului devenit tare in vArful degetelor precum cono-pida crudä si te trezesti cu brumA pe oase ca pe pruni. Aicisuni. Departamentul C., e ora când mamele îsi alApteazAcopiii, a veveritelor spärgAnd alune americane si jos pe tro-toar eleve cu rochii tunse peste genunchi i cu orificii cali-grafice pe pântecul imberb. De ce se ascut croyoanele

www.dacoromanica.ro

Puk II Hiras de Victor Brauner

pând la rnäcluvd,? Creerul strâns ca o suma sub osSi gândul plecând din et ca sarmele dela salpil Inf lo-riti la fel cu salcámii.Adu ceaiul ISamovarul treera urechea cu o gargarisire lentg, careincalzise aerul aburind geamul dln fund.'Inaintez in ritrn de one-stepp i cu degetul desenezun om in abur (puteam sa ti I fac pe plaje, cu tres-tia in nisip e sinonim) dedic altiturat prirnulsilogism.

Zidul e un pereteun ícl limed trage, perefii au urechideci peretele trage cu urechea

Revin lâugd tine. Te acopar cu trupul fdurit la fus,aruncgri cu discul si innot. Palmele tale mici nu ajun-geau sd indsoare umerii mci largi. Ti-am prins cu omând deschisá ca liliecii in zbor, pAntecul si ti-larnstrâns. Sub presiune, gura se deschide supapd i su-fletul ca un cdtel alb alcat din imprudentä. Pul-pele svâcnesc ca mânjii deslegati pe câmpia co-

vorului, îti vdd genunchii cres..uti cu compasul, Iti caut fluerul piciorului, confectionat din os melo-

man de flaut i cu o lainá iti desenez pe talpd o garoafd. Tusul nià servia prompt din rezer-vorul de sub piele. Devenisesi slba ca benzina. Hiras Kreach insista sä Incetez. Eu inchis in preo-cuparea mea, ca intr'un post de frânar la pante, eram atent sa nu stric ortografia. Hiras

ameninta. Imi stia inuschii credinclosi, purnnii volubili, neindrAznind sä violenteze amenintarea.Puk sfârsia ultimile sale numere de prestidigitatie, il trecu pe Hiras sub cercul lui de lemn casa ne convingd cd nu e nimic trucat i sári cu calul pe fereastrá, trägAnd In aer toatá proviziapistolului. Eu ti-arn intins, intre un genunchi si o niânä, pielea spingrei gherghef i cu lama amsfdrsit scriindu-ti al doilea silogism.

Faptele bune se uilacerbul acesta la mine se uila

deci : tu nu ma uita i eu te myosotisTu ai rärnas, bineinteles, lesinatd. A doua zi ti-am trimesun pelican inpgiat. Stephane Roll

-41.11611111311116Stetft-.1e._-.!

Csaky Peste Sonia Delaunay Picturä 13

www.dacoromanica.ro

Note pe carti1111 Spovedania unui Candelabru de A. L. ZissuCartea d-lui Zissu sparge in mine ca un tarnacop in pa-

mant, un cablu electric din care tasnesc sute de tenebre,Mai Intai amintiri din copilarie, Zissu îi creste eroii inPiatra-Neamt. Et in Arcadia Eeo ! Si cu am hoinarit pe Co-zla, m'am catarat pe Pietricica, am ascultat, murdare, apeledin Cuejdi. Dar P.-N. nu-i cleat o panza, o plansa uscatA,in care pensula va avea sA zugrAveasca miturile vietii. Darviata aici merge dela sinagoga la ulita evreiasca, dela ,Da-vid gugumanul" la Baalschem ; nimic din drumurile demunte ale unui Calistrat Hogas. Cu toatc astea niciun arcnu vaneaza pitorescul, "nici o viziune de romancier cu sa-movar si pled nu explica itinerarul, nici alpenstokul nuurea pentru piscul original.

Scriitor evreu pentruca descrie vista evreiasca dinlr'untarg din Moldova ? Nici decum. D-1 Zissu este dincolo deevreu, a trecut peste clansul, desi cu dansul de mana. D-1Zissu este un om pentru care, vizibile, träesc marile formemetafizice. In mintea lui rece, nici cuvinte, nici paserimituri numai, ca izvoare lierbinti, cazane in cari a aburitsrnoala creatiei, legende biruitoare de realitate, supra-reali-tati in fum. Ca palatul din Segon sufletul d-lui Zissu, pan-glica lard din care izbucneste spre afarä, imaginea uneilumi mai marl deceit natura : drum pietros din care autasnit ca feria racoroasa, simboluri. Degeaba d-1 Zissu in-trebuinteaza cuvinte ebraice in romaneste, degeaba pito-rescul local desteapta in unghiile lui, imagini sensualepeste vointa Iui, spiritul lui creaza in creatie, ochiul lu:perforeaza ca un ochiu de radiu, ovreii lui se des-urnani-zeaza brusc, ca sa se supra-urnanizeze. Ovreiul lui Caluga-ru e plin de infatisare, particularizat ca o coajä ; ovreiuld-lui Zissu e gol i aburos ca la feredeu, Vineri, cu creangade nuc in mana ; a trecut prin baia de spirit; pielea ii einca, uda.

Nu stiu curn d-I Zi3su scrie ; perceptii de lectura, caniste condeie mecanice, scriu in mine senzatii musculare,ritmuri solide, tangaje de stil. La d-1 Zissu stilul e subor-donat omului dintr'ansul care, cu scanteia din bricheta sfa-sie un drum in noapte. Pictorul Akiba din prima lui nu-vela, ar voi desigur arta purl. Dar la ce arta pura, arta fallmiscare dacA, fireste, nimeni nu cla rotii un branci in vid ?D-1 Zissu se cautA si nu se gaseste poate. Dar ma ga-seste pe mine care-1 urmaresc cu atentie, ducand o liniede foc cu grifelul, pe tabela umana.

Pascal, in unul din minutele cu cari a zgariat in secol,spunea ca o carte nu-I intereseaza facuta de 'un autor.Daca o carte nu-i un orn, adica tocmai contrarul unei uni-tati factice, unei riguroase disciplini, atunci zvarle-o. IarEmerson, despre Montaigne : poti taia orice fraza a lui, vacurge sange. Varsta cartei de artä, stearpA, a trecut pentruomenire. Supraproductia ne-a inundat. Seleetiunea naturalacere, de urgenta, ghilotinarea virtuosului. Ea conservä insäcartile poreclite cu naivitate documente, adica izvoare ne-clare, bucle de arbitrar, grote in stanca de unde tasnescoameni, oameni. Ah, Cand omenirea va sti toatä carte, enmiliard pentru un interview cu o piele rosie I Contactul a-cesta direct ca o ureche de telefon raspunzand in cameraobscura din autor, cata voluptate neprevazuta, cata surpriza.Surpriza: cuvantul acesta exprima aici, fuiorul de fiori in-calcindu-se in tine, talpa ta calcand usure pe un pamantabsent sub (Musa, usi cu clampa intoarsa de furtuna, vidularuncat samanta cu samantA, ca sa incolteasca, natura.

Dar &I Zissu nu este numai autorul acestei carti in carecltitorul are ca inteun bufet de stejar, atatea blide si taca-muri de pret, atatea calimari cu licoare. D-1 Zissu e patro-nul unui bar din care oamenii au iesit cu energii noui,

_14patronul unei tipografii in care a fost cules zatul unui ideal.D-1 Zissu e mai spatos ca o carte, a lui sau a altuia. Funi-

cularul lui duce mai sus decal de literatura. Dar tineretcalui asteapta placi noui, pregäteste cantece noui Dece nupot sä scriu despre dansul, cum se scriu :memorii pentrucincizeci de ani mai tarziu ?

B. Fundoianu

e Fanto5e Vopsite e cartea d-lui I. Peltz, continand inpeste 200 de pagini, un vestiar de personagii, un stoc deschite, de subiecte mici, un blok-notes literar pe care au-torul l'a conglomerat cu un stil chimic, suprafata ei carenu ese la citit. Des reactiunile de sintaxa, incercate de au-tor, reusesc sä surprinda, sA dea sugestii, sä scapere fan-tosa. Fiecare bucata rezida dintr'un grup de metafore siputin rumegus psihologic. Ideia dint'insa nu progreseazaconcentric, ci din potriva e difuzata inteun verbiaj colo-rat, pe care scriitorul il cauta inedit, precipitandu-1 pestelimita lui logicá de sesizare, ca sä poata realiza mai acidrelieful constructiv al fantosei". D-1 Pe'.tz escaladeazä demulte ori fraza din samburele ei alterat, ca dincolo, pecaetul d-sale, sä poata gimnastica pe un trapez ridicat dinvarful penitei, pe un parchet glisant, unde trebue sa lìatent, sä sari suplu, ca sa nu risti sa-ti rupi muzical flue-rul piciorului.Fantosele Vopsite sunt un inceput de descojire, e d-1 Peitz,care fuge ziva din internat, sarind pe fereasträ, dupa resi-a pugilat pedagogji, ca sa poata ejacula autentic, sA um-ble pe strazile artei fara ghid, trepidand cu un ereer maisportiv, un creer hardmuth, un creer ca o Hoare la urechc.St:tut d-lui Peltz e facil si d-sa ii poate desfasura repedesubiectele precum cravatele de foulard.Scri astfel citind prirnele 100 de pagini ale cartii continuandfantosele revin esite pe usa secreta i incep sä te irite

domestice inconjurandu-te sub abat-jour. Rard-1 Peltz reuseste sa-si condenseze subiectul futil, s'A ci-catrizeze cuvantul, sä uzeze bisturiul. Nu intotdeauna adjec-tivul iÇi dilata bec pupila ì eroul rauseste sä-ti prinda intredoua degete sarma nervului vibrata de peisagiu, de frazasi sfarsesti cartea cu senzatia pe care o capeti la bal andti se arunca in par un puren de confetii.

Gheorghe Dinu

Louis Aragon ou Le Paysan de Parispour cette bataille perdue

d'avance je vous engage doncd'aujourd'hui, coeurs aventu-reux". L. Aragon : Le Paysan deParis.

Danser la plante nue sur une brosse de couteaux. Pour leplaisir de les esquiver direz-vous et de faire montre d'adresse.Pensez-vous! Se jeter à l'eau sans savoir nager, y rester sanséspoir et s'étonner le premier . d'avoir traverse la Manche. Abas le métier, le courage y suplée. L'acte pur : nul exercice aupréalable, nul klaxon avertisseur, les phares non allumés et lehasard present. L'expérience pourra rater mais non ce goUt sau-vage aux levres, du suicide beau". Le jeune homme dont voicila vocation toute tracée se laneera dans le monde, là surtoutoù sa presence sera la moins solicitée. On ne lui connaitra guéreque de mauvaises fréquentations. il manquera étre enleve parune espagnole authentique, premier sentriloque de l'Europe,title du duc de *** qui avait été au su de tous, la maitresse légi-time de ce célébre assassin qui émut les journaux vers les an-rides 18. Plein de douce solicitude pour ses semblables il pas-sera ses nuits à arracher tout écriteau, premier né de ia Rai-son, dont 1e bas esprit de defiance enjoint aux hommes d'éviterles grandes jo:es métaphysiques ces écriteaux puérils, auxgros caracteres criards, qui embouteillent inconsidérément la viemoderne: tournant dangereux fillies attention ei la peinlure

danger de mod sortie de secours. Flusieurs fois il sera

www.dacoromanica.ro

sur le point d'étre arrete pour avoir suggeré A un bacteriolo-gue de lacher dans Paris ses cultures, d'avoir hypnotise unparalitique dans le train pour lui faire tirer la sonnette d'alarme,d'avoir soutire un cheque de mille francs A un mendiant ere-dule, d'avoir manqué d'égards A la princesse de Cleves.

Au gendarme qui croit bon de se presenter : L'acte que rienne stimule nl n'explique si ce n'est sa propre puissance dit-il voilA à quoi je songe. Je vais vous parler de la gratuité,gendarme. Je vous suppose informé par vos brigadiers que Dieu-la Patric, l'Ordre, la Beauté, sont devenus impensables : ce fu-rent de vastes blagues. Ce n'est plus ça, qui nous fera agir.Croire, délibérément, nous est impossible. La vie est done actede creation. Toute pensée &net un coup de de. S1 votre mous-tache me plaisait je la ferai préparer par le meilleur cuisinierde Paris A la mayonnaise, et l'enverrais au roi de Prusse. Jen'y vois pas d'inconvénient. La pensée enfin non conditionnéeconditionne tout, elle échappe A tout sans que rien lui échippe,sa presence est destruction. 11 n'y a que l'amour qui justifie leparadoxe de vivre..Mais bast. Sachez gendarme que nous som-mes quelquesuns à avoir fonde Dada puis dada nous ayantcede le bail les surréalisme, maison d'investigations secretes,oeil ouvert sur l'univers louche, et votre rapport sera pour nousla meilleure des publicités. Allez ! faites bien votre travail afinde mériter la Legion troisième classe.

*

A cette éthique du suicide joyeux que proposait à travers les7 Manifestes de Tristan Tzara la generation dada, dont Aragonfut l'edelweiss, Tzara la salamandre et Breton l'alchimiste, lesurréalisme créa une doctrine ésthétique qui n'est que celle dedada au second degré. En vérité dada avait fait table rase,n'avait conçu que le néant, fondé sur la seule réalité cartésiennedu doute. Il fallait créer une categorie qui permit l'existenced'une nébuleuse, une étoile qui justifiAt la longue-vue. Ce con-tinent cherché fut le Revs., ou plutôt le reve ne fut que le lan-gage, que la mimique du subconscient, qui révéla l'autcmatepsychique pur. Découvert et point refoulé A son étonnement ex-treme, l'arbitraire permit qu'on s'emparAt en son nom de la dic-tature de l'esprit. Echappant,A toute prise, gaz ou grisou, il to-lera qu'on promulguAt un code de la liberté de la pensée,pensée sans mélange certes, pure du social, irresponsable et unpeu magique. Révolutionnaire voila la seule démarche que LouisAragon assigne A la pensée, mais l'article où il en parle, ironi-quement paritt dans Clarté" ce dont durent s'émerveiller leséditeurs de Moscou de cette feuille, qui savent que revolution-naire leur pensée ne l'est guère qu'au point de vue de tel oude tel ordre de l'Europe et jusqu'à leur renversement, maisdoctrine d'ordre ellemème. de sur-ordre, partant s'asservissantde force la pensée et la rivant au social.

Aragon est l'agent de tout cela et principalement de tout dé-sordre. 11 n'y a machine infernale qui ne trouve chez lui ac-cueil. Il n'y a chose organisée qu'il ne hesse. De tout celarésulte-t-il le moins du monde qu'Aragon soit un écrivain dan-gereux ? Mais ai-je déjà dit que de la chute des concepts il nelui est résté que l'impératif de plaisir, que de l'effondrementmoral il n'emporta que la bague du caprice, que de la ruinede l'ordre il ne sauva que le scandale ? Le dénonçerai-je A lafureur publique ? C'est dans les niaisons de passe qu'il chercheune definition de l'amour, dans la basse pegre une exaltation desa dignité. J'aime peut-être mieux Aragon pour la façon dont ilpropose le danger, que pour la façon de danger qu'il nous pro-pose. Au demeurant, pour le croire nuisible, l'infirmité doit Oreen toi lecteur habitue aux pires bassesses de la quietude, payantde ta vie rance la graisse du repos, lecteur-automate, employe,d'assurances, qui ne connait les catastrophes que des dossiers.Si tu avais fréquenté des nihilistes ou des contre-révolution-naires, si tu avais participe aux maffias, aux conspirations.trempé dans les complots ou dans le crime, de meche avec lescarbonari et les catalans, déjouant la poiice ou les polices situ avais une seule Ibis de ta vie lave un cheque, éventré unecaisse, soutiré une toile d'un musée, trafiqué de l'hérroine ouprovoqué une fausse-couche, combien Aragon t'apparaitrait mince

et pAle, un auteur bénin, un auteur, parlant de choses dont ilne fait que rever, provoquant les confessions ou vous excitant

agir, parlant en somme, parlant toujours et n'exerçant dansla vie ordinaire que de petites escarmouches de cdnacle qui nefont hausse ou baisse dans le monde. Tu aurais ri de qui t'au-rait dit que les poches d'Aragon degorgent de la dynamite.Allons done! une si jolie ecriture I de si belles mains ! Du désespoir si vous voulez mais il en jongle. Satisfaction bdate dese pencher sur le vide. Du vertige et encore... De la complai-sance dans ce vertige et un besoin d'effrayer peut-être.vous A Aragon l'épreuve n'est que d'endurance ; c'est qu'il vitsans chemise au Ole nord ; y trouve une raison de vivre.Clef de voilte d'Aragon, je t'ai nommé Orgueil ! Recherche del'impossible solitude egayé.t par des déraillement de trains. Maistant pe volupte à écrire ces merveileux alexandrins

....elle semble acclamer quelqu'un dons un miroir

....jardins owls ressemblez à des manchons de loutre

....parfois yous accrochez oos Mimes aux balcons

....ce sont des mots dements qui parlent du bonheurid tournent les chiens les couleaux les romancesla femme qui pren. it la forme du désir

....abandonné en fin reoantail des caresses,

vers qui strient cependant le muscle même de la prose d'Ara-gon, car Aragon ne permetrait pas qu'on écrive les vers au-trement qu'en prose.

Grand écrivain pur-sang, grée pour un long raid-record, saperformance splendide le destine Hen hélas ! qu'A une carrierede grand dcrivain de France car il est fait pour plaire. Quoirien d'autre qu'un amuseur, qu'un joueur d'accorddon, qu'unspeaker de foire, qu'un marchand d'or viétan ? Malgré tant debonne voionté ni rasta, ni failli, ni landru, ni rat d'hotel, ni par-ricide, pas même éspion pour le plaisir de trahir sa patrie Ettout cela par besoin de propriété morale: voilA la clef de notreépoque. Ah donnez-lui une grande machine en main pour qu'illa fasse sancir, la possibilité de presser un interrupteur aux finsde déchainer le cyclone, la peste, le raz de marée, la cohue desLafcadio, des Anicet, des Moravagine, ri.:: qud pour voir.

Ces jeunes barbares combien iront-ils se faire tuer sous vosbannières, adroit condottière Louis Aragon, nom et Arne d'Es-pagne, inquisiteur féroce pour tous les défenseurs de l'ordre,inventeur de cruautés insidieuses, de tortures froid et de poi-sons moraux parfaits, afin que s'affermisse par le Code desActes nouveaux et la depravation du lexyque, la grande libertémoderne. Je les vois d'ici vos outils, pareils à vos images Ara-gon, vos images délicieusement perfides que vous voulez bienappeler des stupéfiants : je vois la catastrophe souhaitée ramol-lissant brusquement les cerveaux. Mais la sociéte tous les joursérige ses gratte-ciel, ses métros, ses barrages, ses songes enserie, tpus les jours debout près de sa richesse elle s'exerce á ladefendre, tous les jours se croyant menacee elle fait atrêterAragon pour manque de cent sous dans la poche, pour avoirdormi sur les sommiers des quais, tiré par jeu la sonnette desmaisons, porte sur ha des armes A feu pour tuer les rats, etavoir laissé partir son champagne aux meetings.

Bataille perdue d'avance" ecrivez-vous Aragon- Ma/s producerde littérature (pourquoi écrivez-vous ?) cela vous console-t-il d'a-voir en échange rien qu'un sentiment d'admiration, cette fleurbleue de Novalis qui seule est au bout de votre ascension et quese permet de vous jeter du balcon de l'Europe.

b, fondane.

Sagitorio No. 6; Revistil bilunaril de artA notiA a luiHumberto Rivas. Aspect viril si elegant prin tot continutulei. Publica desene i articole de discernAmAnt din si des-pre compatrioti lor modernisti din Europa : Picasso, _JuanGris. Din muAimea revistelor in aceiasi linie, ale Mexicou-lui. Sagitario, e cea mai viguros adaptat5.

Pro Paria. Organ al grupArei cu acelas nume, in cele8 pagini mari de gazetil obisnuitA publicA material bogatsi multiplu. Sport, literaturà, economie, propagandA. Direc-tori : Leopoldo C. Sz Naparr Mexico. 15

www.dacoromanica.ro

INTEGRALREVISTA DE SINTEZA MODERNAORGAN AL MISCAREI MODERNE DIN TARA $1 STRAINATATE

REDACTIA BUCUTIE01 M. H. MANY, CALEA VICTORIEI 79, ET. 1REDA.CTIA PARIS : B. FONDANE, ILARIE VORONCA, RUE MQNGE 17REDACTIA ITALIA : M. COSIIA. PIAZZA D'ITALIA 2, PAVIA

COLADORATORI PERMANENTI : F. BRENEA, VICTOR BRAGNEll, IQN CALUGXRU, M. COSMA, IRINA CODREANG, B. FLORIAN,B. FONDANE, M. H. MANY, CORNELIU MIRAILEScu, TEE.AN ROLL, LAME VORONCA, TRISTAN TZARA, A. L. ZISSO

11

Prietenul nostru, autorulParadisuluiStatistic" D-1 Ion C11-lagöru, a fost operat de apendicitä de cAtre D-1 doctor PoenaruCAplescu. Operatia a reusit, i pacientul nostru i§i pregAtestevolumul cel nou, conceput, incA de sub masca cloroformutui.

B. Fundolanu. In cuprinsul literaturii romdite, perso-nalitatea d-lui B. Fundoianu, inseamnd un pas hotArit spreo realizare continuu intiecándu-se pe sir e. StrAin oricAruicompromis, cercetAtor pAnA in amdnunjimi al mecanismu-lui dintre inima si creer, d-1 B. Fundoianu e in ceasul ac-tual o livadd cu pruni si ape brumate in care seara- punepete de rugind si cuvintele ca focuri ro4ii se aprind. Im-prejur msA zAplartil e cu suliti, si sdrmA ghimpatA opre§tetentativa de escaladare a imbecililor. Poarta se deschidesubteran aproape numai initiatului cu pasiunea alfabetuluimagic cu degetele subtiate de lampa tdrzie a noptilor. Pen-tru posibilitAtile de suplete nationald, eruditia d-lui Fun-doianu erd o anomalie, puted deveni o primejdie. Dar cdtdbogAtie intr'o convorbire cu el. 0 anumitA facilitate ver-bald binecuvAntatA de puritatea imaginii, de adAncul inte-les al frazei, ddruift convorbitorului, elanul, spaima, bucu-ria unei frAgezimi de vin foarte vechi, de catapiteasmA eli-n5. Stranie imbinare de facultAti deosebite, di B. Fundoianunu e numai alchimistul cunosand vraja tormulelor deslAn-tuind dansul eprubetelor, treand printeo sensibilitate,apAregalA, orice metal spre verificare. D-1 B. Fundoianu e inacela§ timp aurul insu.s, substanta scumpA in cristale finedesenald pe sticlA. AlAturi cumpAnitorului de idei, d-1 B.Fundoianu e un extraordinar poet. Reputatia lui viguroscrescutA din arhitectura cdtorva poeme in numAr foarteredus publicate a trecut demult peste clausal invaddndantologiile, revistele. ,Critici" cari s'ar fi speriat de tArialui sAnAtoask de limba lui in care sdngele circulä ca otroikä, au acceptat benevol si cu surds de bäcan ,sme-cher" contrafacerile unor scriitori de a patra mAnd grAbin-du-se, cu materialul i sensibilitatea d-lui B. Fundoianu sAtreacA puntea unei indoelnice posteritAti. Imitatia servildne-a nedumerit dintotdeauna. Cu atdt mai mult, aceastä in-timitate de rAu-platnic cu care cdtiva din sergentii-majoriai generatiei noi (?) intrebuinteazA micsordnd-o o pri-veliste in intregime apartinand poeziei de rard esenta ad-lui B. Fundoianu. Cea mai mare parte a poemelor d-luiB. Fundoianu nu sunt inert publicate. Pretuim acest hazard..Integrar Isi va face marea cinste sA däruiascA literaturiiromdne opera plinA proaspAtA si personald a cl-lui B, Fun-doianu. StupAri§ul de svon i liniste a d-lui B. Fundoianune e deschis. Din el vom sti rupe In amfore cu zmeurderburi intAritoare, cAteva pagini pentru setea noastrA deaspecte noi, I.V.

Pentru mal tArzita. Un vestiar de editurA ne vestesteaparitia unei colectii de cArti autografe sub ingrijirea d-luiIon Minulescu; aceastä edam-A nu va tipAri insA pe SAve-sm, PeticA, Iacobescu, Philippide, Bacovia, Maniu etc.ci pe Sadoveanu, BrAtescu-Voine§ti, Gaga, etc. Foarte bine !

16 dar dece tocrnai d-1 Minulescu ar prezida la aceastA co-leclie ?

D-1 Minulescu in a farA de calitatea sa incontestabild demare poet are una mult mai pretioasA de mare animator.Tineretea lai salvat5 cu evaziuni, cu riscuri i cu salturimortale din atdta murdArie masivA cdtd a strAbAtut, a ajunsprecedatA pand la noi ca marsurile cu trAmbiji de gene-ratii de copii cu timFru pe frunte. Din atAtea revizuiri lacare a fost supus, d. Minulescu a fost mereu fAcut scApatastfel cA-1 poti gAsi la slova M. in catalogul fiecArei gene-ratii de cinsprezece ani incoace. Drept de servitute de aciinainte. D-I Minulescu va intineri in fiecare an cu un an.D-1 Minulescu a imbAtranit? Nu-si mai poate respinge so-licitätorii cu un picior in fesA ? Nu mai umple Capsa cape-un vapor In tangag, din cabina de comandA ? D-1 Minu-lescu acceptA sA se aseze, sA ia parte la onoruri oficiale,sa concureze pe d-1 TopArceanu, sA editeze pe d-1 BrAtescu-Voinesti? Atunci, iatA plecat i cel din urmA yacht. Dar d-IMinulescu ni-e drag 5i preferAm sA-I prevenim. Forta d-salestA in tabAra de dreapta, in numArul presupus de bicepsicari-1 sprijind in tabAra de stanga. Pentru d-sa n'a fost niciodatA iubit ; i odatA singur...Din dragoste ii dAm d-lui Minuleseu acest prim avertisment.

A

1111 Ne plac invectivele, nu respingem contradicjiile si pri-mim fermi adversarul de spada, pe teren. Dar nu andaceasta se prezintA cu un bAt care se va frAnge de pecto-ralul nostru. Atunci ne punem mantaua pe utneri, tragembAeta§ului un spic de palmA i ii dAm In mAini o minepentru oiná.

www.dacoromanica.ro

D-1 T. T. Braniste, un orn care cu sigurantA e posesorulunui creer pane qi care la rAndul sAu e functionalul lui, ne

CAnd ai un nas bombe, nu-ti trebue sA-ti fie rusine;cAnd ai un creer pane idem. Asta nu inseamnA cA nutrebue sA-ti sufli nasul, sau cA nu trebue sA scri. Deaceianoi nu scoatem spada d-lui T. T. Braniste, ci ii spunem clar,astfel cum ne scrim pretul unui exemplar : D-le Braniste,tu me fait pur si simplu chier.

E Institutul de literaturARoza vAnturilor nu-i e prielnicit de cAtva timp d-lui Mi-

hail Dragomirescu, criticul distins al generatiei care ne-aprecedat cu onoare. DupA o muncA si-un devotament calarepe o jumatate de veac, iatä opera lui fundamentalA urcatape cAisori, push la plebiscitul mucosilor, slAbitit pentru in-trarea in circulatie a altor postulanti. Cc valori, Doamne,ce genii vor putea inlocui neinlocuibilul ? E ora in caretAnAra literaturA trebuie lepede fetisele oceaniene,

arunce ascensoarele, i s'o ia pe jos ca sA-si aperetraditia. Sunt steaguri in semnul cArora un secol se gAsestefárä distinctie. D-1 Dragomirescu a incetat demult de a fiorn ; el este o institutie. Traditii mari si multe se innoadainteinsul ; generatii de dasali, se gAsesc prin el atacate ;antologia romAnA ii datoreste sute de poeti ; muza chiar....Dar mai presus de toate, d-I Dragomirescu e criticul nea-mului ; numai dintr'o scoalA ca a lui au putut sA iasA asade pretimpuriu critici de artA nouA cu pana 'de strut innisip. Nu ne vedem folosul de a proteja acest paricid, dea IngAdui ca alti arhierei ia locul ; la distributia pre-miului de pocsie nationalA nu d-1 Dragomirescu ar fi oferitcupa lirica d-lui G. TopArceanu. Si trebuie sit1 fi vAzut ped-1Dragomirescu in padurea din Champs-Elisees, rostogo-lindu-se in mijlocul torentelor de pneuri, benzinA si trompeintr'o birjA cu patru copite, adusA in bagaje la Paris, ca sàpricepi marea, pattiarcala forta ce izvoraste din acest om.

Fericit Cáui poate mArturisi in mod public interesul pccare-1 poarta unei institutii de cultura romanesti, desi dealtA artA ca a noastrA, Integral" se pronuntA rAspicatnu-si va cruta bicepsii la nevoie impotriva desfiintAriiInstitutului de LiteraturA.

Citim Universul literar dumlnica, cAnd te poci duce, depildA si la bisericit. Liturghie-Universul-Literar I Ce rezo-nante omogene-i adun5 in acelas oral paslos de aer ? Au-toflagelare poeziile le citim intregi, dar pae tocatAproza, nu I D-ra Florica Mumuianu faCe parte din corul rits-punzAnd capilor altarului. 0 ascultAm. Dar iata, girl-a a in-ceput, probabil, in dupA amieze sA full tennis si in No. din5 Dec. D-ra Mumilianu, antrenatA, ne sare pe umeri dinbalconul corului i intr'o poemil ne aduce, surprinzAtoareatitudini de promovare a literaturei d-sale.ExistAnd deosebite influente de inceput, rugAnd-o sA-siintensifice orele de tennis sau basket-ball, ii citArn acci-dentat, din poemul d-sale, versurile cari ne-au retinut.

Tiirziu i ob)sealdCodru vrea sä ',ward in picioareMoara n'a nzdneat de Inuit i zace...de preibufiripcimdntul tufeste tnfundatplopii mor pe drunzuriasinului iau celzut pleoopelepe ochi si crezdnd cd-i besnd peste lumea slrigat dupd ajutor

Ne iacem o plAcere deosebit5, de a publica In acest nu-mAr un poem de Al. Al. Philippide poetul Aurului Sterp"(atentiune la mascA feriti-vA de imitatii) unul din cet matvivaci i mai acizi ai generatiei de astAzi. Poemul In fran-tuzeste i dAruit revistei »Integral" ne pare zAmos de osemnificatie cu totul nouti pentru catartele desfticute alescrisului romtlnesc actual,

111 M. N. Maxy, lucreazit la schitele de decoruri si costu-me pentru fastuoasa inscenare a ,,Greerului de pe vatrA"a lui Dickens, ce se va reprezenta in cursul lunei Februa-rie la Teatrul Central, sub regia lui Alexe Stein.Va fi a treia inscenare modernd a acestui an.

II Les feuilles libres. Pierre Reverdy, Roger Vitrac, JeanCocteau, Bl. Cendrars, Henri Hoppenot, Jules Supervieile, Al-berto Savinio, Tristan Tzara, Marcel Ravel, Maxime Alexandre,Paul Sabon,

7 ieme année

ont collaboréce

No. 44Depot general Lihrairie Stock.

Nov. Dec. 1926.

Caetul al 9-lea al revistei Sturm' de sub directiunea luiHerwarth Walden, prezintA un numAr dedicat prin articolul dinfrunte a lui Rudolf Blumner, prietenului Nikolaus Braun. E vorbade o serie intreagA de tablouri construite astfel, cA prin ajutorulposibilitAtilor de mutare a luminei cuprinse in tablou, se poateobtine diverse variante in raportul dintre formele componente.UrmeazA poezii de Lotar Shreyer si Erich Arendt.

7 ARTSJournal Hebdomadaired 'Information et de CritiqueP. Bourgeois, V. Bourgeois, P. Flouquet,K. Macs, P. VERRIE.

Bd. Leopold II. 271. Bruxelles.

L 'ITALIANOFoglio Quindicinale della Rivoluzione Fascista.Direttore : Leo Longanesi.Bologna Via Rizzoli 20.NumArul 16-17, prezintA un sumar iscAlitde Ardengo Soffici, Leo Longanezi,Vincenzo Cordorelli etc.

In salonul de picturá al

ACADEMIEI ARTELOR DECORATIVEdin Str. tänspineanu No. 17. Et. I.

D-I M. H. MAXYva deschíde la Ince,

putul lunei MARTIE a. c.o EXPOZITIE a ultimelor salelucrAní.

Aceastä expozitie va fiprima manifestare picturalá, delaaparilia primului manifest alIntegralului".

Cu west numb'', se incheeprima serie de abonament. 17

www.dacoromanica.ro

1111111 1111111111111111111

Academia artelor Deco-rative mutandu-si sediul inStr. Campineanu, 17, mArita sireorganizatä, a inceput al 5-leaan de aciivitate la 1 Octombrie1926, cu urmAtoarele cursuri, atiltpentruincepAtori, cat $i pentru inaintafi :

ATICLECATORIE ARTIITICAZ,3,

LUCW. I IN METAL gDBE I 7.

PI TURA i;(ULPTURAVICA

APHI TECTURA IT;

RINAMENTICA z_.

C POZITIE m

LA ACADEMIA DEABTA DECORATIVA

INFORM:NMIPROSPECT E. LAST0.. WILSON H..

BIBLIOFICA

1. Clasa specialA pentru lucräri in Metal.2. Clasa specialA de LegAtorie artisticA.3. Clasi de lucrAri artistice in Piele.4. Clasa pentru Covoare.5. Clasa de Batik si TesAturi Pictate.6. Clasa specialA de Grafica :

a) Cursuri de Litografie,b) Aqua-forte,c) Cursuri de gravurd tn lemn.d) Cursuri dc tiraje i incercari de presA, cu unelte propri

7. Clasa de exercitii Grafice :OrnarnenticA modernd si scriere artisticii.

8. Clasa specialA pentru Reclame i Afise.9. Cartea ilustratA.

111 10. Clasa specialA de Desen i PicturA.11. Clasa de PicturA Decorativi i Composi0e.12. Clasa de SculpturA.

Modelaj dupA naturA si ornamenticd.13. SculpturA in lemn,14. Clasa de Scu1pturA in Fildes :

MOdelaj, relief si bijuterie.15. Arti religioasA :

Picturd bisericeascil i obiectele de cult.16. ArhitecturA de decorarea interiorului :

Proecte pentru mobilier modern si aranjamental intc-riorului.

17. Prelegeri despre Istoria ArteiStudiul Stilurilor.

18. Cursuri Specble pentru Copii i Tineret .Desen, picturA, modelaj, lucrAri artistice in carton, m^talo-plastic, ceramicA, lucrAriin piele, siluete, jucdrii aitistice, compozitie, etc.

181

SE EXPUNE :Dupg schitele D-lui A. Vespremie

Obiecte in Metal,CArti legate,LAmpi, LucrAri in fildes etc.

Dupti schitel! $i proectele pictoruluiM. H. Maxy :

Mobild Moderna de Boudoir,Perne, Covoare, etc.

Danteld Moderna de Dagowert-Peche -;-Ceramicd Modernd de M. Marigo-Brdila.Cristaluri din atelierul Primavera" Paris.Batika D-na Vespremie.Lucrdri in piele de D-na Petrescu.

Mobild modernd pentru dormitor i sufragerie,dupd schitele d-lui H. Mandel.

GraficaLitografie, aqua-forte, gravuri in lemn, monotipe,

de J. Al. Steriadi, C. Cutescu-Stork, M. Mano-lescu Bruteanu, L. BAlAcescu-Demetriade, S.Maur si altii.

Picturd, sculpturd, desenuri qi obiecte de artadecorativA

de: Nina Arbore, L. BAlAcescu-Demetriade,Victor Brauner, Nadia Bulyghin-Grossman, E.Cutescu-Storck, Ferikide, Olga Greceanu, P.Iorgulescu, M. H. Maxy,Medrea, Corneliu Mi-hdilescu, ISirova Medrea, S. Maur, Jean Al.Steriadi, Mattis Teutsch, A. Vespremie

aAranjamentul expozifiei duptischitele pictorului M. H. liaxy :

ZITIA-le RTEIDD

EKODATIVE

AtIPINEANU Wo

SALONPM-TIANPVT DE ARTADECODATIVA PENTR1JINTRIORULMODERN

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro