IANUARIE, 1927.

„ România EroicăO rg a n o f ic ia l d a c u l t u r ă ş i p r o p a g a n d ă n a ţ io n a lă

A i S o c i e t ă ţ i i „ M o r m i n i e l e E r o i 1 o r “S u b î n a l t a o c r o t i r e aM. S. R E G I N A M A R I A

Preşedinta activ: I. P . S. S. P atriarhu l M iron C ristea

Redacţia şi A dm inistraţia: S oc. „M ormintele Eroilor", Palatul Pairiarhirei — Bucureşti.

S u m a r u 1 :

P o r t r e t u l M . S . R e g i n a M a r i a , . . . «

F ăur i t o r i i ( v e r s u r i ) . . . . . . Mircca Rădulesca.P o r t r e t u l M . S. R eg e le F e r d i n a n d I .A r e n e l e R o m a n e ...................................... , . Radu M ikarovitsch.

P o v e ş t i din v r e m e a r ă s b o i u l u i . . . . . Lt. în rezervă Ghiţescu Nicalae.M o n u m e n t u l e r o i l o r d in S e l i ş t e S i b i u . . Th. Barcă — Gh. Chir o? ici

I n a u g u r a r e a m o n u m e n t u l u i e ro i lo r dinV u l c a n - H u i î e d o a r a .......................... . A. P.

Î n s e m n ă r i şi e c o u r i .............................. A. P.

PREŢUL ABONAMENTELOR:Abonament anual ediţie velină pentru autorităţi şi Instituţii 1500 Lei.

„ „ „ „ „ particulari 1000 „„ „ „ obişnuită 120 Lei — Exemplarul 10 Lei.

Abonament anual ediţie obişnuită pentru pensionari, săteni, soldaţi şi şcolari 60 Lei.

t i u C L fl& lf

/U ^âU t4>4»J^LU^ €^Lt/l& - *t »*t/U C «»’ •» ^ '

§(u w J l a^ u ^ J L h f a v a «fc/u, «6TW

A qk'uJ l x M Q L & u s j i A r ^ , ( ^ ^ Q J U i î *

~ ^ S T *

2 'ROM ÂNIA ERO ICĂOOOOOOOCOOOOOOOC J 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 3 0 0 0 0 0 0 0 OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOl

lOOOOOOOOOOOOOQOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOO ',0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

F Ă U R I T O R I IFragment din 'poemul dramatic jucat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti

b ă t r â n a

Copii mei, plugarii, acoperiţi de glorii Au săvârşit Unirea.

S O L D A T U L INVALIDEi sunt făuritorii!

La Mărăşeşti, bătrâno, aici s’a plămădit Unire-adevărată... Vitejii ce-au murit Ne-au dat o viaţă nouă ce bate ’ntre hotare Din Dunăre la Nistru, din Tisa pân’la Mare!...Pe câmpul ce răsună de-a luptelor ecou S’a plămădit o ţară, un neam, un suflet nou...La Mărăşeşti, pe holde, ca visul să se ’nchege Luptatu-s’a plugarul alăturea de Rege...La Mărăşeşti, Voivozii cei mari au reînviat In Ferdinand Românul, în Regele-Soldat;Purtând credinţa crucei şi crucea pe năframă, Frumoasă ca o zână şl bună ca o mamă,La Mărăşeşti Regina veghiat-a neclintit,Plângând la căpătâiul soldatului rănit...La Mărăşeşti văzut-am măreaţa înfrăţire Să fim cu toţi un suflet, un cuget şi-o simţire!

B Ă T R A N AMărire celor care luptat-au pentru noi...

T R A N S I L V A N I AMărire-n veci şi slavă martirilor eroi...

B U C O V I N AMărire celor care murit-au să ’ntregească Mărind cu brazdă nouă moşia strămoşească!

Mircea RSdulescu

, K50000CX500000000000000000000000000000000 KXJOOOOOOOOOOOOO30000000TOOO XJOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOO.

-•UixxxxJuOOOOOQCjOOOOOOOOOaOOOOOOt' £30000000000 OOOOOOOCOOOOOOOOoOOOOOoOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCWOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCJOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOC

'ROMÂNIA E RO IC Ă 3

M . S. R. F E R D I N A N D I, R e g e l e t u t u r o r R o m â n i l o rIn zilele mari şi istorice In care neam ul rom ânesc şi-a cucerit pentru totdeauna, prin je r tfa sutelor de

mii de eroi, drepturile sale la viaţă şi libertate el n ’a u ita t niciodată pe cel dintâi dintre eroii săi, pe M. R. Regele Ferdinand I, a l cărui su fle t a fo s t una cu su fle tu l neamului.

Astăzi, m ai mult ca oricând, în treg poporul rom ânesc îş i îndreaptă recunoştinţa şi dragostea sa ne­m ărginită către M. M. L. L. Regele ş i Regina, care a tâ t în timpurile senine, cât ş i în tim puri g re le , au mers cu nestrăm utată ş i eroică hotărâre în fru n tea destinului său s i Le urează din toată inim a incă m ulţi ani de viaţă feric ită pentru binele ş i propăşirea neam ului. n . . „ . „România Eroică

4 R O M Â N IA ERO ICA

A R E N E L E R O M A N E— -««»►------

In ţ o a l e t impur i le şi Ia t o a t e p o p o a r e l e au e x i s t a t locuri a l e s e , a n u m e p r e g ă t i t e s a u nu , u n d e ce i mai î n d e m â n a t e c i , mai p u t e r n i c i şi m a i cu ra jo ş i c e t ă ţ e n i s e luau la în t r e c e r e p e n t r u a c â ş t i g a a d m i r a ţ i a şi un loc d e f ru n te în s t i m a co n ce tă ţ en i lo r .

L a s t rămoşi i n o ş t r i Romani , a c e s t e locuri

e r a u a n u m e a l e s e şi p r e g ă t i t e , c o n s t r u c ţ i i c i r ­c u l a r e m o n u m e n t a l e d e p ia t r a , n e a c o p e r i t e şi s e n u m e a u A r e n e . A r e n e l e e r a u p e n t r u ro m a n i şi l o c u r i de d is t rac ţ i i , c u m s u n t p e n t r u noi c i r c u r i l e şi h y p o d r o m u r i l e .

D e al t fel a r e n e le m i i p u r t a u şi d e n u m i r i l e d e c i r c s au a m f i t e a t r u , i a r t e a t r e l e ca r i pe l â n g ă s c e n ă şi a m f i t e a t r u a v e a u şi a r e n ă , s e n u m e a u ori t e a t r u , ori a r e n e .

C â n d la a r e n e e r a u lu p t e de g l a d i a t o r i , ori l u p t e c u an im a le , ori î n t r e c e r i d e c a r e cu d o u ă r o a t e î n h ă m a t e cu c â t e 4 ca i a t â t p a t r i c i e n i i ( n o b i l i i ) c â t şi mai a l e s p l e b e a ( p o p o r u l ) e r a

în p l ină s ă r b ă t o a r e şi a l e r g a u c u toţ ii cu mic şi m a r e , t iner i şi bă t r ân i , b ă r b a ţ i ori f emei şi u m p l e a u zec i le de mii d e locuri a ş e z a t e c i r ­cu la r în a m f i t e a t r u în ju ru l inc in te i în c a r e a v e a u loc lup te le ori în t rece r i l e .

înv ingă to r i i s e b u c u r a u ^ d i n p a r t e a s p e c t a ­tori lor de m a n i fe s ta ţ i i d e s i m p a t i e şi adm ira ţ i e

n e m a i o b i ş n u i t e astăzij ; P r i m e a u din m â n a P r e ­fec tu lu i G u v e r n a to r u l u i s a u lm p e ra to ru lu i ( C a e s a r ) în su ş i , d a c ă a s i s t ă , o c o r o a n ă de lauri şi e r a u pur ta ţ i în t r i u m f p e s t răz i le o r a ­şului . N u m e l e lor e r a p u r t a t d i n g u r ă în g u r ă şi mai î n t o t d e a u n a mari i c o m a n d a n ţ i d e a r ­m a t ă în r ă z b o a i e se a l e g e a u d in t r e a c e ş t i în ­v ingă tor i , c a r i p re fe rau s ă m o a r ă d e c â t s ă fie v r e - o d a t ă învinşi .

A rene le a ş a d a r e r a u locur i le u n d e s e ilu­s t r a u cei m a i d e s e a m ă fii ai neamulu i , l ocu ­rile u n d e s e a l e g e a u eroi i .

Arenele Romane din Parcul Carol l

R O M ÂN IA E R O IC Ă 5

Gladiatorii luptau între dânşii doi câte doi, corp la corp, îmbrăcaţi în zale şi cu coifuri în cap şi aveau ca arme de luptă suliţa sau un fel de baionetă lată ascuţită la vârf şi cu două tăişuri, iar pentru apărare aveau scutul rotund sau dreptunghiular şi în sfârşit se mai serveau de un fel de plasă cu care căutau să prindă pe adversar, sau să-l-încurce în ea, împiedicându-1 de a se servi de scutul şi arma lui.' Când unul din adversari era dezarmat sau trântit la pământ, învingătorul aştepta semnul de care depindea dacă învinsul era omorît pe loc sau cruţat. Semnul consta din întinderea braţului cu pumnul strâns şi cu degetul gros întins în sus (pentru cruţare) sau aplecat în jos (pentru moarte).

Spectatorii făceau fiecare semnul care voiau după simpatie cu învinsul sau învingătorul, sau după dreptatea luptei, semnul celui mai ftiare în rang, de obiceiu Imperatorul, decidea soarta învinsului şi pentru aceasta câte odată consulta şi semnele celorlalţi adică ale majo­rităţii sau a oamenilor de încredere, acei „personae gratae" cari aveau atât de multă trecere la Imperator. \

Gladiatorii când intrau în arenă salutau pe Imperator prin cuvintele ce slăveau pe împărat dispreţuind moartea :

„Ave Caesar morituri te salatant"Divine Cesar muritorii te salută.

Luptele cu animalele, se dădeau, *afară de rari cazuri când luptau amatori înarmaţi, între condamnaţi la moarte şi un animal, mai cu

;seamă leu, sau în massă câte 40—50 condam-, naţi odată cu cât mai multe şi variate fiare cum au fost faimoasele lupte ale creştinilor în timpul prigoniiilor. ■

După vina condamnatului i se îngăduia să aibă o armă de apărare sau nu şi se înţelege dela sine că foarte rar animalul înfometat şi excitat de urletele mulţimei era învins.

De altfel chiar în acest caz, depindea de semnul suprem dacă era cruţat sau trebuia să reînceapă lupta cu un alt animal, când, rănit din lupta precedentă şi obosit, fatal era sfâşiat.

Şi aceşti condamnaţi când intrau în arene ' salutau pe Imperator cu aceleaşi cuvinte ca şi gladiatorii, pentru ei însă acele cuvinte închi­deau puţină speranţă şi mai mult resemnare ori desnâdejde.

întrecerile aveau loc între două sau mai multe care cu câte 2 roate în formă de pot­coavă cu deschizătura înapoi şi înhămate cu

câte 4 cai deobiceiu toţi patru de aceiaşi cu­loare. Aceste care se numeau Quadrige (sin­gular Qudriga). Gonducătorii erau îmbrăcaţlcu tunici în anumite culori şi cu diferite orna­mente după alegerea proprietarilor ca. să se deosebească. /

Spectatorii făceau prinsori pe bani între ei asupra câştigătorului. ,

Cursele de cai de pe hypodromurile din zilele noastre au multă asemănare Cu întrece­rile de quadrige ale romanilor.

Pentru învingătorul acestor întreceri de qua­drige mai ales, era un adevărat triumf şi cu­lorile proprietarului căpătau reputaţie du )ă numărul victoriilor, provocau aplauze şi âcla maţii ori de câttori reaoăreau în arene, chiar înainte de curse, iar proprietarul se bucura de multă stimă şi chiar ascultare din partea 'con­cetăţenilor. : ’

In general învingătorii în luptele de gladia­tori şi la întrecerile de quadrige erau .idolii poporului entuziasmat şi se înţelege că . pe

•lângă valoarea lor personală, calitatea lor de comandanţi era mărită prin admiraţia simpatia şi prestigiul de care se bucurau numele şi persoana lor. ' \

In afară de spectacolele mai sus arătate în arene mai avea loc :

Lupte fără arme între atleţi, de felul ace­lora cunoscute astăzi sub denumirea de lupte greco-romane. •

D ijedte exerciţii individuale şi colective precum şi jocuri diferite.

In sfârşit la arenele care erau prevăzute cu scenă pentru teatru aveau loc reprezentaţii de teatru : comedii, tragedii, farse şi pantnmime

. ** *

In anul 1906 cu ocazia jubileului de 40 ani de domnie a Regelui Carol I, România a tiput să sărbătorească pe primul şi bunul -ei Rege şi printr’o expoziţie jubiliară la Bucureşti în care scop s ’a construit anume Parcul Carol I, în care a avut loc expoziţia.

Răposatul Profesor Doctor Istrati, ilustrul savant şi membru al Academiei, a avut con ducerea superioară a tuturor lucrărilor ce a necesitat creiarea acestui prea frumos parc.

Intre alte minunăţii ce s ’au realizat atunci aci, au fost şi „Arenele Romane" ca o măr­turie a originei romane a poporului român şi ca un omagiu de admiraţie pentru calităţile vite­jeşti ale acestor strămoşi ai noştri.

Cu ocazia expoziţiei, au avut loc la Arene reprezentaţiuni cu Povestea Neamului în care se desfăşurau, în mod alegoric în faţa s p e c ­tatorilor, diferitele episoade din viaţa Neamului Românesc.

6 R O M Â N IA ERO ICĂ

D e l a ex p o z i ţ i e î n s ă ş i Dână a s t ă z i a c e s t e a r e n e c a r e s u n t o r e p r o d u c e r e în m ic a A r e ­n e lo r R o m a n e , a u r ă m a s în p ă r ă s i r e î n c e p â n d s ă s e ru in e z e şi n u m a i din c â n d în c â n d , o- d a t ă , s a u de d o u ă ori p e v a r ă , c â t e o s o c i e - r t a t e cu l t u r a l ă s a u d e b i n e f a c e r e r e u ş e a ă! a d u n e c â t e v a s u t e d e o a m e n i , în c e l e v r e o 2 5 0 0 o c u r i a l e a m f i t e a t r u lu i a r en e lo r , c a s ă a s i s t e n a e s r liber Ia un c o n c e r t ori o r e p r e z e n t a ţ i e im p r o v iz a t ă . C i t ă m : A d u n a r e a şi c o n c e r t u l co- Jur i lor a r d e l e n e ; C o n c e r t e l e m i e s t r u l u i E n e s c u ; R e p r e z e n t a ţ i i l e cu a r t i s t u l r o m â n d e M a x d e la C o m e d i a F r a n c e z ă ; C o n c e r t e l e F i l a r m o n i c e i ; R e p r e z e n t a ţ i i d e O p e r ă .

P e n t r u r e î n v i e r e a t r a d i ţ i e i a c e s t o r a r e n e , b in e în ţ e l e s c u a d a p t a r e a lor i n e r e n t ă la t i m ­p u r i l e d e a s t ă z i , e le a u f o s t î n c r e d i n ţ a t e s o ­c ie t ă ţ i i celei ma i i n d i c a t e a cu l t iv a vi r tu ţ i l e n e a m u lu i , c a r e a r e , p r i n t r e s c o p u r i l e s a le , c u l ­t i v a r e a c u r a ju lu i si e r o i s m u lu i r o m a n e s c şi a - c e a s t a e s t e S o c i e t a t e a „ M o r m i n t e l e E ro i lo r c ă z u ţ i în R ă s b o i u " c a r e ş i - a lua t s a r c i n a re- s t a u r ă r e i şi r e o r g a n i z ă r e i A r e n e l o r R o m a n e d in P a r c u l C a r o l în t r ip lu s c o p :

1. C a pr in d i f e r i t e s p e c t a c o l e c l a s i c e şi m o ­d e r n e d i s t r a c t i v e şi i n s t r u c t i v e s ă d e s v o l t e g u s t u l p e n t r u f r u m u s e ţ e , p u t e r e , c u r a j şi î n ­d e m â n a r e .

2. Al î n t r e ţ i n e r e i în c â t ma i b u n ă s t a r e a a c e s t o r măr tu r i i s t r ă m o ş e ş t i .

I. P. S. S. Patriarhul Miron Gristea Preşedintele activ al Soc.

Mormintele Eroilor

în su f le ţ i t d e îna l ta s a c h e m a r e I. P . S . S. P a t r i a r h u l M i r o n C r i s t e a a v â n d p r e s i d e n ţ i a a c t i v ă a Soc . M o rm in t e l e Ero i lo r a p u s j j n s ă de la î n c e p u t o m a r e p a r t e din e n e r g i e a ş i p e r ­s o n a l i t a t e a I. P . S. S. p e n t r u b u n u l m e r s al a c e s t e i s o c ie t ă ţ i .

P e l â n g ă m u n c a şi via s a in t e l i g e n t ă l .P S .S . P a t r i a r h u l M i ron a c ă u t a t s ă î m b ă r b ă ţ e z e pe toţi cei ce ş i - a u pus s u f le tu l lor p e n t r u cinst ire a m e m o r ie i ero i lor şi t u t u r o r le -a a d u s mul ţumir i s c r i s e şi p a t r i a r h ic e s t i l e I . P . S . S . b ine cu v ân tă r i . Cei c e l -au a u z i t v o r b in d d e je r t f e le şi c i n s t e a ce s e cuv ine eroi lor c ă z u ţ i în r ă sb o i ş i - a u p u t u t d a s e a m a de s e n t i m e n t e l e d e p ie t a t e şi r e c u n o ş t i n ţ ă ce are I .P .S .S p e n t r u ac e ş t i viteji-

3 . R e a l i z a r e a a m o r t i z ă r e i şi a u n o r benef ic i i la c a p i t a l u l înves t i t p e n t r u m ă r i r e a fondur i lo r so c ie t ă ţ i i în s c o p u l d e a îngr i j i d e morm in te le a c e l o r a c a r i a u t r e c u t în m o d s t r ă l u c i t p r o b a c e a m a r e , pr in c a r e a u d o v e d i t l u p t â n d şi m u ­r in d v i t e je ş t e , că a u a v u t a c e l e v i r tu ţ i car i u n i t e cu d r a g o s t e a d e Ţ a r ă şi N e a m , f a c din s impl i c e t ă ţ e n i din t im p d e p a c e , pe eroi i d in r ă s b o a i e , a le c ă ro r n u m e şi f a p t e r ă m â n p e n t r u v e ş n ic i e în i s to r i a şi l e g e n d e l e popoare lo r .

L u c ră r i l e p e n t r u r e s t a u r a r e a şi a m e n a j a r e a cu i r s t a l a ţ i i m o d e r n e a A r e n e l o r R o m a n e s e e x e c u t ă cu m a r e a s i d u i t a t e , S o c i e t a t e a M o r ­min te l e Eroi lor f ă c â n d to t cei s t ă în p u t i n ţ ă p e n t r u d u c e r e a lor la c â t m a i b u n s f â r ş i t c h i a r d in a n u l a c e s t a şi a s t f e l în c â t în p r i ­m e le zi le a le lunei M ai s ă , p o a t ă î n c e p e r e ­preze n ta ţ i i l e .

P e l â n g ă repa ra ţ i i l e r a d i c a l e ce s e a d u c a r e n e lo r , ele vor fi p r e v ă z u t e c u to a te i n s t a ­laţiile n e c e s a r e p e n t r u c a t o a t e r e p r e z e n ta ţ i i l e s a u p ro d u c ţ i i l e s ă a i b ă loc în ce le ma i b u n e co n d i ţ i u n i , i a r pu b l i cu l s ă ia p a r t e cu p l ă c e r e la r e î n v i e r e a t rad i ţ i e i şi f r u m u s e ţ i l e t r e cu tu lu i .

Radu Makarovitsch

H H H H

H H H H

R O M ÂN IA E RO IC Ă i 7

POVESTIRI DIN VREMEA RĂZBOIULUI Lt. în rezervă GH1ŢESCU NICOLAE

Mergând prin tranşeie din distanţă în distanţă dau peste nişte grămăjoare de lemne subţiri foarte frumos tăiate şi peste nişte etichete în­fipte în pământul de deasupra tranşeiei pe •care erau gravate cu litere nemţeşti inscripţia Holz fur drei personnen. Fiindu-mi teamă ca să nu fiu prins şi deoarece aud sgomot de oameni, sunt nevoit a părăsi repede tranşeul. înaintea mea la 300 de metri distanţă văd re­ţelele de sârmă încurcate. Nu văd între ele niciun loc pe unde m-aşi putea strecura, înaintea reţelelor văd plimbându-se în dreapta şi în stânga o santinelă cu baioneta la armă. O iau la fugă înapoi în tranşeu spre a nu fi observat şi deacolo iar mă cobor în vale Ia bordeie de unde zăresc satul Vizantea şi ca chiar pe acolo să trec frontul dearece în sat credeam că aş fi mai acoperit de vedere. In drumul spre Vizan­tea mă întâmpină mergând deacurmezişul spre stânga într’o vâlcea în jos mai mult ca un pluton de soldaţi. înţelegând că merg la schimb pe front mă iau după ei. Acum trecusem deja de reţelele de sârmă, crezând că este tot vale am mers înainte fără băgare de seamă când deodată mă pomenesc scăpat în jos pe o stâncă de piatră alegându-mă cu spinarea hârjuită şi cu un picior scrintit, pelângă că eram exterm de obosit, răcit, lihnit de foame, plin de pă­duchi şi cu picioarele potcovite de mărăcini. Din bocanci nu-mi mai rămăsese decât pete­cele pe care le înfăşurasem pe picior cu o sfoară de manilla. Căzut de pe acea' stâncă, mă trezesc într’o livadă cu pruni. O iau înainte prin livadă până ce dau peste o altă linie de tranşeie.

Erau chiar tranşeiele de prima linie duş­mană. Peste tranşeu văd o punte de scândură. Mă scobor repede în tranşeu şi mă bag sub scândură pentru a mă mai odihni puţin. Dar imediat începui să tusesc nemaiputând să mă abţin deoarece eram foarte răcit.

Pe fundul tranşeului era presărată frunză uscată de pomi, care de câte ori păşeam, fă­ceam câte un pas mă dădeâ.de gol foşnăind sub picioarele mele. Acum Doamne ajută o fugă de 200—300 paşiv şi iată-mă la frontul românesc pe care îl văd înaintea mea destul de bine fiind aproape şi la care mă uitam cu jind. Eram peste măsură de obosit.

Voind a eşi din tranşeu şi a o lua la fugă spre front mă uit întâiu puţin în jurul meu ca nu cumva să mă vadă cineva. O santinelă sta în picioare cu arma întinsă spre mine şi spri­

jinită de o cracă de pom. Era mai mult ca sigur, că imediat ce fugeam, ar fi tras în mine, deoarece fiind aproape terenul descoperit şi favorizat şi de o noapte ca ziua m’ar fi obser­vat destul de bine. .

Mă hotărăsc atunci a mă îndepărta mai mult spre dreapta dela acea santinelă şi în acest scop merg prin tranşeu spre dreapta. Dar cum păşesc pe o scară într’un alt tranşeu în formă de zig-zag deodată sar asupra mea ca un stol de ciori ieşite din pământ o mulţime de soldaţi care probabil mă simţiseră şi , ştiau despre mine, din cauza sgomotului şi foşnirei frunzelor. Un sergent mă apucă de piept parând cu baio­neta şi strigându-mi halt. Un altul parează că voieşte să mă împungă dar eu, încep,să râd cu hohote imediat ce văd mişcarea lui şi sâ-i spun că mă predau. După ce mă percheziţio­nează amănunţit mă întreabă dacă nu cumva am ceva cuţit sau explosibil la mine şi crezând că sunt patrula în cercetare dela frontul ro­mânesc mă întreabă că unde se află sergentul cap de patrulă şi celalt soldat, afirmând sigur şi precis că i-au văzut ei şi pe aceia. Acum aflai că ei nu ştiuse nimic despre mine. Nu­mai blestemata fatalitate făcuse ca să cad, în ghiarele lor. ' . V

Acuzaţia lor mi-a prins foarte bine căci am susţinut şi eu că am fost patrulă dela frontul românesc, ei neputându-şi a-şi bănui încă nimic. Le spun că am venit să mă predau lor cu dragă inimă. Ii a s ig u r . şi le spun să fie liniştiţi că nu fug. Apoi sergentul mă ia de mână şi mă conduce la plutonier, care-şi avea bordeiul sub dealul din faţă, situat, la marginea de vest a satului Vizantea Mănăstirească.

Rog pe sergent crezând că am de-aface cu vre-un neamţ idiot ca să mă lase liber vre-o zece minute pentru a mă întoarce Ia frontul românesc căci am uitat ceva acolo, promiţândui că-i mai aduc şi alţi prizonieri. îmi răspunde apăsat în nemţeşte das ist unmoglişche sachei (acesta e lucru imposibil) şi mă strânge şi mai tare către către el cu ambele: mâini fiindu- teamă ca să nu fug.

Sunt introdus imediat în bordeiul plutonie­rului, pentru a mi se lua interogatoriul. Suni întrebat prin tâlmaciu cum este aceasta posibi* ca armata română să fi ajuns într’un hal aşa de rău îmbrăcată. Ii spun că sunt şi alţi sol­daţi mai rău îmbrăcaţi ca şi mine, lucru de care nu se lasă aşa de uşor convins.

8 R O M Â N IA E RO IC A

Mă întreabă să-i spun sincer care a fost motivul care m’a determinat să dezertez. Ii spun că pentrucă m’a bătut Domnul Căpitan comandant al companiei şi pentrucă am auzit că nemţii ne pune ştampilă şi ne dă drumul acasă, spuse după care apoi rămâne Derfect convins. După ce mă ia puţin în zeflemea fă­când haz de mine, şi de prostia mea şi de armata română, căci din când în când mă ştergeam la nas cu mâneca pardesiului pentru a înlătură orişice bănuială asupra identităţei subsemnatului, mă întreabă că de unde am în cap chipiul austriac. Ii răspund că dela un soldat austriac găsit mort pe câmpul de luptă şi pe care l-am îngropat eu.

Mă tratează apoi cu nişte ţigări şi ordonă să fiu dus până dimineaţa în bordeiul soldaţi­lor unde am stat până a doua zi. Soldaţii aus- triaci făceau mare haz şi glume pe socoteala mea, unii mă înjurau alţii mă compătimeau. Mulţi dintre ei se puricau şi când îşi sume- teau ismenele păduchii săreau cu sutele în toate direcţiile. Dela eim-am pricopsit şi eu cu ase­menea daruri care mi-au dat apoi multă vreme de lucru, cu toate că aveam şi eu pe ai mei personali, lucru destul de explicabil, după atâta timp de vagabondaj şi mizerie.

A doua zi sunt condus Ia un locotenent baron de naţionalitate maghiară, al cărui nume nu mi-1 mai amintesc, unde mi se ia din nou un lung şi amănunţit interogatoriu prin intermediul unui tălmaciu român de origină bu- covineancă şi care era chiar ordonanţa acelui ofiţer. Sunt întrebat Ia fe! relativ la toate ches­tiunile de care am fost întrebat şi de pluto­nier. Mi se dă un scaun pe care iau loc. Din când în când mă mai ştergeam la nas cu m â­neca pardesiului lucru care provoacă o mare ilaritate, un râs nebunesc din partea ofiţerului ce mă interogă şi a unui sublocotenent ce se mai afla de faţă. Ambii fac haz de halul în care se află armata română şi pentru a ne putea probabil ridiculizâ şi batjocori prin ca­lomnioasa şi mincinoasa lor presă, aduce ime­diat un aparat fotografic şi mă fotografiază. Mă întreabă că din ce regiment fac parte. Ii spun la întâmplare Reg. 12 Cantemir, Divizia 12 căci ştiam mai dinainte deoarece aflasem tot dela ei, şi dela dezertori că la Vizantea şi dealul Râchitiş, luptă Divizia 12. Mă întreabă că ce efectiv şi armament are o companie în regimentul meu. Ii spun că vre-o 300—500 oameni, 10 ofiţeri, 12 mitraliere şi 24 puşti mitraliere. Că mâncarea ce ni se dă e foarte bună. Că în Moldova sunt foarte multe trupe franceze şi ruse şi că se aşteaptă în curând sosirea a 9 Divizii japoneze. Că în Moldova nimeni nu se gândeşte la pace, până ce nu]se

va lua pământul ăla nu ştiu cum îi zice mă sforţez să-mi aduc aminte şi să pronunţ Tran­silvania, Benat, etc., Apoi mă conduce pe un deal în afara satului ca să-i arăt locul de unde am dezertat şi poziţia noastră de arti­lerie, lucru pe care îl fac indicându-i o . po- ziţiune-fictivă. Când -îi arătai însă poziţia de artilerie obiectează că nu este adevărat, indi­când-o el într’adevăr pe cea adevărată; Apoi îmi spune să-i arăt de unde şi până unde se întinde frontul românesc şi Cum sunt aşezate trupele, spusă pe care mă prefac că nu i-o înţeleg, după care satisfăcut de răspunsurile date ordonă ca să fiu condus imediat la sala de menaj, unde soldaţii austriaci luau masa, şi să mi se dea şi mie ceva de mâncare.

Pe drum, până la sala de mese îmi aud o mulţime de înjurături şi sfidări din partea sol­daţilor unguri care treceau pe lângă mine. La masă soldaţii fac cerc în jurul meu, întrebân- du-mă dacă e bun tratamentu lor şi alte ches­tiuni. Le răspund că masa lor nu are cum să fie mai bună după care răspnns îşi dau cu coatele şi-şi fac cu ochiul unul către altul, spunând în nemţeşte cu aluzie la mine ca să nu-mi fac iluzii. Mă sperie că în Budapesta şi în interiorul ţărei lor nu numai că nu se po­meneşte de astfel de bunătăţi, dar chiar po- ! pulaţla moare de foame.

După masă sunt escortat de către doi sol­daţi maghiari spre satul Topeşti, care îmi im­puneau să merg în pas alergător deşi eram atâta de slăbit de cădeam de pe picioare. De multe ori am căzut jos, dar nu se impresio­nară câtuşi de puţin ba încă mă şi înjurau şi îmi impuneau să merg şi mai repede. Ajuns la Topeşti sunt condus la o închisoare unde se mai aflau închişi şi o mulţime de. soldaţi români şi ruşi prizonieri, cea mai mare parte , dezertori, Pe drumul până la Topeşti asist şi văd cu multă jale şi multă durere cum falnicii noştrii codrii strămoşeşti se prăbuşesc şi cad sub securele soldaţilor ruşi care îi tăiau pe capete, îi sfertuiau şi încărcaţi în mici vago- nete îi exportau cu , destinaţie pentru ] Ger­mania.

La Topeşti sunt ţinut într’o magazie de ne- descris de-altfel ca şi până aici prin alte lo­curi amintite. Stau închis până a doua zi, su­portând toate mojiciile dezertorilor ce erau în­chişi cu mine şi care mă credeau jidan. Sunt pus împreună cu ceilalţi soldaţi Ia cărat lemne şi apă. Nu voiam să spun nici ofiţerilor că sunt ofiţer, deoarece ca soldat eram lăsat mai liber, adesea dus în corvoadă şi aş fi putut fugi mai uşor.

(Va urma)

R O M Â N IA E R O IC Ă

MONUMENTUL EROILOR DIN SELIŞTE-SIBIU, (Proiect)

Reproduce'■'a oprită, Opera sculptorului Th. B urcă Arhitectul a pictor Gh. Chirovici

10 R O M ÂN IA E R O IC Ă

Inaugurarea monumentului eroilor din Vulcan-Hunedoara

Jertfele satelor de mii de bravi ostaşi căzuţi pentru întregirea neamului românesc îşi găsesc în fiecare sa t prinosul de slavă şi recuno­ştinţă. Dela cel mai modest cătun până la cele' mai măreţe oraşe înalţă falnice monumente glorioase celor je r tfiţi ' pe altarul Patriei.1 5 0 asemenea pioasă operă a fo s t realizată la Vulcan Hunedoara din3 iniţiativa şi prin stăruinţa comitetului lo­cal compusZdin domnii căpitan A. Boşoldea, co­mandantul garnizoanei Vulcan, D -l Pap pri­

marul comunei Vulcan.Monumentul a cărui

fotografie o redăm e opera artistului sculptor Onofrei, înfăţişând a- vântul ostaşului român la luptă.

Solemnitatea inaugu­rării a avut loc cu o deosebită ceremonie,Du­minică 21 N o e m b r i e 1926 in fa ţa a mii de săteni veniţi din toate sa­tele vecine.

D -l General Ion Ma- nolescu Directorul Soc.Mormintele Eroilor şi preşedintele C a s e l o r Naţionale a ţinut să ia parte personal la această înălţătoare Săr­bătoare. D -sa într’o entuziastă cuvântare, a- rată măreţia jertfe i ce­lor 400.000 de eroi cari ne-au dat 'întregirea neamului şi cere tuturor eroism, cinste şi mun­că în lupta vieţii de toate zilele pentru a pu­tea consolida România întreg.tâ în hotarele ei fireş ti şi a desăvârşi astfel opera înfăptuită pe câmpul de luptă.

,J e r tfa eroilor va fi fo s t în zadar dacă ur- „maşii lor nu vor f i şi ei tot aşa de hotărâţi ,.fâcăndu-şi fiecare datoria până la capăt11.

D -sa subliniază fapta iniţiatorilor din Vul­can pe cari îi felicită pentru opera realizata, arătând că pioasele semne comemorative aşe­zate la încrucişări de drumuri, în vetrele sa­

telor, sau în pieţele oraşelor, sunt mărturiile istorice ale virtuţilor şi jertfe lor neamului şi constituesc pe lângă o pildă înălţătoare şi un îndemn puternic către generaţiile viitoare.

Aceleaşi pioase semne închinate memorieie r o i l o r sunt o mare mângâiere pentru fam i­liile lor. D -l General Manolescu a terminat cuvântarea cu aceste în­demnuri: muncă, cinste, credinţă nesirămutată în viitorul neamului ro­mânesc.

A mai vorbit Preo­tul Protoereu I. Duma, care luând cuvântul după oficierea serviciului reli­gios, a binecuvântat p i­oasa operă înfăptuită la Vulcan, aducând laude iniţiatorilor.

Serviciul religios al reprezentanţilor biseri­ca unite a fo s t oficiat de către preoţii respec­tivi în frunte cu Pr. Pro­topop Zugravu din Lu- peni.

Cuvântarea a fo s t ţinută cu multă însufle­ţire de părintele profe­sor Suciu.

D -l Căpitan Boşol­dea inimosul organiza­tor al cimitirului de eroi din Vulcan şi unul din­tre primii iniţiatori ai monumentului face un istoric al luptelor ce au

avut loc în 1916 în regiunea Vulcan, arătând vitejia ostaşului român.

D -sa insistă apoi asupra operei comemora­tive realizate la Vuicati, subliniind însufleţirea acelor ce au dat concursul lor pentru ridica­rea acestui monument, printre care figurează în prim ul rând conducătorii minelor Petroşani.

Mulţumeşte de asemenea domnului general M anolescu’ care a ţinut s ă vină personal la această piuoasă sărbătoare, precum şi miilor de oaspeţi a căror prezenţă dovedeşte cu p ri­sosinţă recunoştinţa poporului către cei ce şi- au jertfit viaţa pentru întregirea neamului.

M onum entul Eroilor dela Vulcan — H unedoaraO pera artistu lu i sculptor Onofrei

RO M ÂN IA E RO IC Ă 11

Solem nitatea inaugurărei. monumentului eroilor din Vulcan-Hunedoara.

Au mai vorbit Domnii Jean Bărbulescu d-l Bran Lupeni în numele L. A. N. C. Ing. Şte­fa n Popovici.

Cuvântările au fost încheiate de domnul Pap, primarul Comunei Vulcan, care adânc

mişcat, ia în primire monumentul eroilor, fă - g&du nd a-l păstra ca pe un sfânt odor şi a-l trece cu acelaş legământ urmaşilor.

După solemnitatea inaugurărei a urmat o masă comună.

i S U D , f l z + ' l r * * - 1

I ' O * *

I ‘- I v j f j ? C 0 r c n

1 L v J t 'W * . >

12 R O M Â N IA E R O IC Ă

Î N S E M N Ă R I ş i e c o u r i

ACTIVITATEA COMITETELOR REGIONALE Şl JUDEŢENE

A c t iv i t a t e a C o m ite tu lu i R e g io n a l I a ş i

La Comitetul Central s ’au primit dările de seamă pe anul 19z6 ale Comitetelor Regionale in vederea alcătuirii dării de seamă asupra activităţii Societăţii „Mormintele Eroilor".

Vom menţiona la această rubrică lucrările Comitetelor, începem cu Comitetul Regional Iaşi. Este constituit

astfel:, P. P. S S. Mitropolitul Pimen al Moldovei Preşedinte

D -l G-ral Zadik Comand. C. 4 A. V ice-Preşedinte „ „ Frim „ C. 4. T . Membru

. Botez Şef Serv. C. D. M. „„ Petrea Primarul Municipiului Iaşi „„ Axinte Prefectul Judeţului Iaşi „„ Bogdan Prorectorul Universităţii Iaşi „„ Ţintu Ing Inspector General „„ Voroneanu Ing. .Inspec. Reg. S ilv ic „„ Colonel Niţescu Şef. De Stat Major C. 4. A. „

Membrii aleşi:'

D -na General Zadik » . » Botez„ ' „ Medic Sava Goiu„ Colonel lonescu „ „ Niţescu

„ Gurau .„ „ Naum* Amalia Toma „ Vairauch „ Burştein x. Steuerman

Casier D 1 Maior Manole "

C o m ite tu l d e e x e c u ţ ie

. Consilieri: D -l General Pirici „ Colonel Macri „ Intendant Maior Ghibănessu

Supleanţi: „ Colonel Manolaclie„ Intendant Căpitan Popescu

In cursul anului 1926 Comitetul Regional Iaşi prin comitetul de execuţie sus menţionat a executat urmă­toarele lucrări:

In cimitirul „Eternitatea".a) S ’au construit patru osuare cr cripte şi trei troi.e

în valoare de peste 300.003 lei.Lucrările s ’au întrerupt din cauza lipsei de fonduri

şi vor ti reluate in cursul anului 1927, când se va monta a 4-a troiţă şi se vor executa cele 4 porţi de fier Ia cripte, precum şi cărţile de aur pentru înscrierea numelor glorioase ale eroilor.

b) Cu p ilejul hramului Bisericii din Comuna Păun a împrejmuit cu sârmă ghimpată cimitirul eroilor din localitate, a făcut alee şi plantaţiuni. A reparat mo­numentul eroilor şi a aşezat trei troiţe, madelul Com i­tetului Central.

c) A dat o deosebită atenţiune îngrijirii şi înfrumu­seţării mormintelor de eroi din cuprinsul corpului IV

armată, pe cele din oraşul Iaşi repartizându-le corpurilor <Je trupă din garnizoană, iar pentru cele din judeţe tjând instrucţiunilecuvenite comitetelor judeţene.

d) A serbat cu o deosebită solem nitate „Ziua Eroilor", (înălţarea Domnului) când s ’au oficiat servicii religioase pentru pomenirea eroilor atât la Mitropolie cât şi la bisericile celorlalte rituri.

Au participat autorităţile, armată, şcolile instituţiunile şi un numeros public, făcându-se pelerinaje la mormintele eroilor, unde s’au ţinut cuvântări înălţătoare şi s'au depus flori.

Cu această ocaziune s ’a făcut şi cheta anuală cu insigna cultul eroilor.

e) Fondul realizat de Comitetul Regional laşi prin subvenţii, donaţiuni, chete etc este de 322.498 Iei. Din anul precedent avea un fond de 116.316,35 lei. Pentru realizarea lucrărilor s ’a cheltuit suma de403.037,13 lei, aşa încât la 1 Ianuarie 1947 a mai rezultat un excedent de 35.777,22 lei.

Pentru anul 1947, pe lângă fondurile ce va colecta Comitetul Regional Iaşi va avea şi un ajutor bănesc din partea Comitetului Central.

f ) După înalta dorinţă a A. S. R. Principelui Nicolae s ’a luat iniţiativa ridicării unui monument al eroilor din oraşul şi judeţul Iaşi. Monumentul se va aşeza în oraşul şi judeţul Iaşi. Monumentul se va aşeza in oraşul laşi şi în acest scop s’a şi început strângerea fondurilor.

Comitetul Regjonal Iaşii fiind unul din cele mai active comitete din ţară a realizat cu 400 000 lei, numai în cursul anului 1926, lucrări a căror valoarea întrece cu mult această seamă.

După terminarea com plectă a osuariilor Comitetul Iaşi intenţionează centralizarea mormintelor de eroi din tot cuprinsul judeţului spre a desăvârşi realizarea acestei pioase opere naţiorale Comitetul Central aduce şi pe această cale cele mai vii mulţumiri Comitetului Regional Iaşi.

A c t iv i t a t e a C o m ite tu lu i j u d . P u tn a

, A început sub preşedinţii D -lui General de Divizie Lişcu construirea unui solemn m onzoleual cărui proect e opera D-lui Arhitect St. Baloşin.

In prezent comitetul are ca preşedinte pe D -l Ge­neral C. St Amza şi continuă cu multă asiduitate lu­crările mouzoleului unde se vor centraliza osemintele de eroi români dela Cimitirul Eroilor Tabăra Reg. 10 Putna precum şi cele din Judeţ. Opera Comitetului Judeţului Putna este înălţător exemplu de pietate sşi recunoştinţă către memoria eroilor neamului.

R O M Â N IA E RO IC Ă 13

iSîSî9SS55l9C51Sa9S5539SîS59StSlS(SC559(5tS5Se

5 M O A R A G U A B U R I

ED. PROHASKA FiiSannicolaul - Mare Jud. Timiş-Torontal

iscsasscsassesissîsassissassîsassîsissisase

TiTi MOARA CU VALTURI

PAUL WAGNER şi FII •ARADUL NOU Ş l MUREŞEL J

IFabrică ce le mai bune ca lită ţi de făină de grâu

M O A R A C U A B U R IS ocie ta te Anonimă

$

m t o w r i n Jud. TIMIŞ-TORONTAL

EUGEN LAYDACofeiărie de primul rang

C L U J. — P I A Ţ A U N IR E I, 29

I

Fiii lui „Daniel Fullajfar"F A B H I C A D E P IE L E

() S a n u ic o l a u l - M a r e ( b A N A t )_ _ _ _ FONDAT 1873 — —

B la n c u r i p e n tr u c u r e lă r i N e g r e ş i c u lo r i

M ă r g i n i ş i g â t u r i V a e h e - c r o n p o a n e V a c h â - J u m ă t ă ţ i V a c h 6 - G â t u r i V a c h ă - P o a l e

O

Prima Moară sistematică 1EDMUND KOLB

*S â n n i c o l a u l - M i c !

Fabrică făină de toate calităţile similare cu ale celor mai sistematice fabrici

f r a ţ i i K I R S C I IMoară cu aburi Atelier.de maşinit

Turnătorie de metal

D E T A jud. Timiş-Torontal |

I®!s9©R9©!59(5>R9®!R9©R9®R9©R9©R9<5SRŞ®R9®£9GSS.<

F A B R IC A D E Ţ I G L E P O L L A T S C H E K & Co.

A R A DF a b ric ă ţ ig lă ş i c ă r ă m id ă d e p r i m a c a l i t a t e

88

Restaurantul TransilvaniaVasile Dejan B R A Ş O V

Promenada Regele Ferdinand Local de primul rang Restaurant rom ânesc

88

Moara Cilindrică D E T AB E S ÎNGER & SCHERtSR

D E T AJud. TIMIŞ-TORONTAL

(■

.VICTORIA Societate Anonimă FrancezăPentru Exploatarea, Industria,Comerţ şi transp.Petrolului

Capital 12.000,000 Franci Sediul Socia l: PARIS, - Rue Vignon No. 42Adresa Telegrafică Telefon Louvre 23-23PETRORIA-PARIS (3 0 0 © R.C, Seine No. 121-465

STABILIMENTE

Gerinevilliers (Seine) 156 Rue de Caboeufs Giullervall (S .& O .) Tăleph. Pussay No. 7

Ţ i ţ e i , Produse brute şi rafinate, Carbunat naţional, B e n z o i , B e n z i n ă , G a z o l i n ă , W h i t e S p i r i t , Spirt denaturat şl methilat

©©©os©Sediul Secundar Legal şi Direcţiunea G-rală

PLOEŞTI, — Calea Romană 32T elefon Np. 50/4

S. A. Forestiera din LomaşArad, Bulev. R egele Ferdinand (22)4

Cea mai mare întreprindere forestieră din România, atât lemne esenţe tari, cât şi esenţe moi. Ferestraie cu aburi în Galasi - Ferestrău, Satu - Mare - Ferestrău şi Homorod - Cohalm.

Exploatări de păduri în toa te regiunile Transilvaniei

FABRICA DE CAELEŢINTE, ŞURUPURI, CUIE, etc.

O. MUSTARD & FIIG A L A Ţ I: Specialităţi

CAELE marca „COROANA"

„VITROMETAN"FABRICA de STICLĂRIE S. A. MEDIAŞ

Produce toate felurile de:BUTELII DE CULOARE VERZUIE

Ga sticle pentru:Vin, Bere, Borviz , Lichior, Damigene,

Boloane de Sticlă etc.Producţia zilnică 25.000 sticle.

TRANSPORTURI INTERNAŢIONALE

FRAŢI I UNT ERERSUCC. FRAŢII TRIGARSZKY

B I U R O U DE EXPEDIŢIE ŞI VĂMUIRI0000

Zentral*Telef. 101 Telegr. Trigarszky Sibiu Telef. Gării 255

Biurou de informaţiune pentru străini

SOCIETATEA

„FORAKY ROMANEASCĂ"D irecţiunea: P loeşti, B-dul Independenţei No. 7

Adresa te le g r a fic ă : „R afor“-P Ioeşti. T e le fo n : 69/4

SONDAJE IN ACPRD ŞI PARTICIPAŢIEPentru: Petrol, Cărbuni, Gaze naturale,

Minereuri, etc.Până ia cele mai mari adâncimi şi în orice fel

de terenuri, cu APARATE HIDRAULICE MODERNE

Prevăzute cu dispozitive pentru extragerea de sâmburi (carotS) dela orice adâncimi /

şi. pentru trecerea rapidă dela sistemul Hydratilic obişnuit la sistemul Potativ sau Canadian uscat

şi Pensylvan.E xecu tă: Puţuri de Mină şi Galerii

in orice terenuri, pentru Exploatări de Petrol, Cărbuni, Minereuri, etc.

Utilizând cele mai moderne procedeuri (Congelare, Cimentare, etc.)

Furnizează tot felul de maşini şi scule de sondaj Ca: Fricţioane de lăcărit, T ije de sondaj

pline şi Goale, etc.

„CONCORDIA 66

So:i6t6 Anonyme Romayne pour l ’industrle du pdtrole C apital socia l au tor lsg : Lei 490.000.000

Entierement vers6 Stege s o c ia l: Bucarest, 48 Boulevard Domniţei

PRODUIS PETROLIFERES

Essence d’aviation, E- ssence lăgere, Essence lourde, Pdtrole r<ffin£, Gasoil, Mazout, Huiles

mingrales.

TRANSPORTS par se s propres conduites et w agonscitem es, Loca- ton de w agons-citernes et reservoirs dans ses stations d’exportation â Braila et â Constantza

ATEL1ERS MECANIQUESa Ploeşti et Campina potir la fabrication et la r6- paration des appareils de sondace de toutes, lnstalia- tions complătes pour sondes Răservoirs, Installations comol&tes "de raffineries, Ddpot de resf tortsteee

de tuyaux en t&ie, Fer, Travtcu soess

î

r o m â n i a e r o i c ă 15(

S o c i e t a t e A n o n im ă F o r e s t i e r ă

F E L T R I N E L L l Tfilmaciu Jud. Sibiu

Fabrici de Cherestea Gatere, etc.

I. M U S G H O N G & ( Cornp.~Fabrici de ţ ig lă şl cărăm idă

— l u g o i —Telefon: 4 3 .— Adresa T elegrafică:

„Muşchong Lugoj"F a b r ic ă :

t o t f e lu l d e ţ i g l ă ş i c ă r ă m id ă F a b rica te le :

s u n t g a r a n t a t e c ă nu; c o n ţ i n p i a t r ă d e v a r ş i s a l i t r u

La c er er e :, s e t r im it o f e r t e ş i m o s t r e g r a t i s

Producţia a n u a lă :I ÎIO m i l i o a n e b u c ă ţ i

B ăile M inerale— B u z ia ş — ,

T e le f o n : D ir e c ţ iu n e a B ă i l o r ; 2 5 F a b r ic a d e A c id c a r b o n i c : 1 8

Adresa te leg ra fică : „M uschong B uziaş"B ăile M inerale;

S e z o n u l d e l a 1 5 M ai p â n ă la 1 5 S e p t e m b r ie

L i c h id a r e a d e a c id c a r b o n ic , n a t u r a l ş i U z in e d e a p ă m i n e r a l ă

BANCA CENTRALA ŞVABEASCASocietate pe Acţiuni

F o n d a t : 1895

Capital S o c ia l: Lei 84)00.000- R ezervă: Lei 9.2i0.000

C E N T R A L A :TIMlŞO Alt A-C ETATE

P i a ţ a B n ir e i N o . 9

2 5 S u c u r s a l e în B A N A T 2 5

Se ocupă cu toate o p era ţiu n ile de Bancă

Este autorizată pentru o p era ţiu n i de Devize

A LA SAMARITAINE Maison L. Benarovo

T ele fo n 11/80

Toujours blen assortie e n ;

T issus H aute-N ouveauteî Garni- tures pour Robes,

Confections Corbeilles de mariage, Rubans, Gants, V io le ttes etc.

En Gros — P rix f ix e — En Detail

H A N N & C o m p . ;SOC. AN. DE COMERŢ PENTRU MAŞINI Şl ARTICOLE TECHNICE

C L U J Str. R egina M aria, No. 11

M a r e d e p o z i t p e n t r u A r t i c o l e T e c h n i c e

Uleiuri, Maşini A gricole, etc.

„ P E T R O L F O R A J " * & £ H iZ S 3 iCapital Social Lei 100.000.000

Turnătorie de Fontă şi BronzAteliere de: Mecanică, Fierărie, Strungărie, Lemnărie, Modelărie, Reparaţii de vagoane

. şi locom otive Ateliere speciale pentru fabricaţia de: Bohrkrane,

Geamlâcuri, Troliuri ş i to t felul de aparate de sondaj

— Lucrări de Foraj ia M oreni şl Runcu —

GUSTAŢI BEREA BRÂGADIRU şi vă Veţi convinge că este cea mai bună.

Fabrica de spirt BRAGADIRU este cea mai veche industrie românească şi '

produce spirtul cel mai rafinat.

Desideriu Sternîntreprindere industrială de pădure

Biurou Central Oradea, S tr .1. C. Brătiănu, -1 Telefon 6-88, 66-35, 7 55

Fabrică de cherestea, în Oradea-Mâire, Veneţia, şi Bratca (Bihor), Cherestele de mtejar, fag şi brad, lemne de foc, var ars, traverse.-

16 R O M ÂN IA E R O IC Ă

Fabrica de hârtie P E T R I f A L A US o c 5e t a t e A n o n im ă

Petrifalau lână Sebeşul-Săsesc

— JUDEŢUL SIBIU —

F ab rtcaţlu nea a n u a lă :5 m ilio a n e k ilogram eH â r t i e m i n i s t e r i a l ă H â rtie v e lin ă tip norm al H â r t i e s e m i - v e l i n ă H â rtie d e scris (concept) H â rtie d e tip nestim ată H â r t i e s p e c i a l ă

FABRICA DE CĂRĂMIDĂ DIN DETA S. p. a.

B E T A jad . T IM IŞ-TO R O N TAL

E X P L O A T A R E A p a o u r e i „HĂLM AGIU

. A R Â D A N A * Soc. C om ercială ş i Industria lă E. F R A Ţ II S P I 1 Z

Produceaţi de lemne

Bluroul C en tr a l:Arad, B-d. Regina M arla, 9

. CEA MAI MARE FABRICA DE " CĂRĂMIDĂ CU ABURI

Ţiglele sunt neîntrecute atât ce piiveşte ■ calitatea cât şi confecţionarea.

Dacă nu suntem reprezentaţi la D-voastră, cereţi imediat ofertă şi mostra- gratuit L Economisaţi 40 % lemn de construcţie şi aveţi un acoperiş de câs'ă bun, frumos

— şi uşor! — -„BOHN° Jimbolia

(Zsombolya) Banat

ICSIPH KOMPASZARADUL NOU

D epozit de fer, Vopsele, Uleiuri, seminţe şi maşini

, G E N E R A L A “ -Societate Română de Asigurări Generale

Capital soc.* deplin vărsat lei 25.C00.000 ' Fonduri de garanţii proprii la finele anului 1923

Lei 123.088.208.53

S ediu l: Bucureşti, Piaţa Universită\eiTelefon f / l 2, 3/23 !

— A gen ţii în toate oraşele fărei întregite —

Face asigurări în condiţiuni avantajoase contra daunelor de Incendiu, Grindină ş i Transport

încheie asigurări de viaţă după combinaţiunile cele mai variate, asigurări populare, etc.

încheie asigurări d& accidente, furt şi geamuri (vitrine, oglinzi, firm e pe cristal)

„NEGRU DE FUM"Societate Anonimă Română

Di c i os â n mar t i n

„STEAUA R OMENIEI»Societate Română de Asigurări

Direcţiunea Generală în Bucureşti, Bd. ElUabeta 19, Direcţiunea regională centru Bucovina şi Basarabia,

la Cernăuţi Str. Templului, 4 Sub-Direcţiuneu pentru Transilvania şi Banat, la Braşov

Str. Târgul Grâului, 4 Reprezentanţa generală pentru B u u reşti Bd. Elisabeta, 10 (proprietatea societăţii)

A genţii în toate oraşele principale a le României MariAsigurări în ramurile: Incendiu, Accidente, Grindină,

Furt, Răspundere civilă . — Transport (maritime, flu v ia le şi terestre). — Asigurări asupra V ieţei,după cele mai ingenioase combinaţiuni Pentru informaţiuni a se adresa Direcţiunel Generale in Reprezentanţei Generale în Bucureşti, Str. Carol No. 19, Ia Direcţiunea Regională Cernăuţi, Ja

Sub-Direcţiunea Braşov şl Ia toate agenţiile • Societăţii.

Fabrica de BERE Ş l MALŢCa societate pe acţiuni din Sannicolaul-M are

Bere Salon blondă Bere Poster neagră \

Specialităţi: Coroana specialăblondă

Fabricară $L Malţ.