insula nenascutilor

2
Autoportret Am vrut sa scriu despre mine, dar mi-am dat seama de o colosala eroare morfologica. Sunt curioasa, voi ati depinstat- o? Persoana I singular, este defapt persoana a III-a, plural. Cum se poate una ca asta? Voiam sa scriu despre mine, despre ceea ce insemn eu, dar mi-am dat seama ca se definesc mai multe individualitati in acelasi trup. Stiu, stiu, sunt convinsa ca va ganditi ca am o gandire complicata, dar eu as merge chiar mai departe si as spune ca una mai complicata si mai labirintica nu a existat vreodata. Am ochii mici si indoliati, la fel ca lumea pe care o percep cu ei, am tamplele cufundate, la fel ca rationamentul cufundat in inima, am parul dezlantuit, intortocheat, iubitor si libertin, la fel ca suflet pe care-l ascunde. Si tot acest limitat trup il hranesc cu vise. Corect ar fi sa spun ca imi hranesc inima cu vise si visuri, pentru a putea trai inca o zi, intr-o lume in care sunt constienta ca sunt muritoare de rand in bratele iubirii, dar zeita in universul meu. Dar am ambitia nebuna sa fac rai din ceea ce am! Inca o mai am… Lucruri enigmatice despre mine? Imi tratez dezamagirile lumesti cu un Paunescu dumnezeiesc, prefer de multe ori sa nu vorbesc, ci sa iubesc, am intrebari dumnezeiesti, pentru un dumnezeu neputincios. Trecand prin timp, il insemnam, ne insemnam sufletul si mi-e peste putinta sa inteleg, de ce ma innebuneste frica la gandul ca acum, va fi trecut (pana ce voi termina sa pronunt cuvantul), ca beatitudinea, va fi nebunie (pana ce imi voi constientiza simtirile), ca sufletul, va fi gandire (pana ce imi voi da seama daca acel moment e o chestiune de interior sau de exterior). De ce trebuie sa traim atatea mituri, pana sa ajungem la nirvana? As prefera sa fi fost pe o insula a nenascutilor, sa imi pot alege singura povara. Traiesc intr-o coma laica, cu dorinta neputincioasa de a uita, de a iubi. Conceptele esentiale pentru om precum dragostea, sensul, divinul sunt extrem de personale. Pot spune ca am fost blestemata cu fericirea adevarata, de mai multe ori, dar de cel putin la fel de multe ori mi-a fost luata.

Upload: aurelia-esra

Post on 25-Dec-2015

219 views

Category:

Documents


1 download

TRANSCRIPT

Page 1: Insula Nenascutilor

Autoportret

Am vrut sa scriu despre mine, dar mi-am dat seama de o colosala eroare morfologica. Sunt curioasa, voi ati depinstat-o? Persoana I singular, este defapt persoana a III-a, plural. Cum se poate una ca asta? Voiam sa scriu despre mine, despre ceea ce insemn eu, dar mi-am dat seama ca se definesc mai multe individualitati in acelasi trup. Stiu, stiu, sunt convinsa ca va ganditi ca am o gandire complicata, dar eu as merge chiar mai departe si as spune ca una mai complicata si mai labirintica nu a existat vreodata.

Am ochii mici si indoliati, la fel ca lumea pe care o percep cu ei, am tamplele cufundate, la fel ca rationamentul cufundat in inima, am parul dezlantuit, intortocheat, iubitor si libertin, la fel ca suflet pe care-l ascunde. Si tot acest limitat trup il hranesc cu vise. Corect ar fi sa spun ca imi hranesc inima cu vise si visuri, pentru a putea trai inca o zi, intr-o lume in care sunt constienta ca sunt muritoare de rand in bratele iubirii, dar zeita in universul meu. Dar am ambitia nebuna sa fac rai din ceea ce am! Inca o mai am…

Lucruri enigmatice despre mine? Imi tratez dezamagirile lumesti cu un Paunescu dumnezeiesc, prefer de multe ori sa nu vorbesc, ci sa iubesc, am intrebari dumnezeiesti, pentru un dumnezeu neputincios.

Trecand prin timp, il insemnam, ne insemnam sufletul si mi-e peste putinta sa inteleg, de ce ma innebuneste frica la gandul ca acum, va fi trecut (pana ce voi termina sa pronunt cuvantul), ca beatitudinea, va fi nebunie (pana ce imi voi constientiza simtirile), ca sufletul, va fi gandire (pana ce imi voi da seama daca acel moment e o chestiune de interior sau de exterior). De ce trebuie sa traim atatea mituri, pana sa ajungem la nirvana? As prefera sa fi fost pe o insula a nenascutilor, sa imi pot alege singura povara. Traiesc intr-o coma laica, cu dorinta neputincioasa de a uita, de a iubi.

Conceptele esentiale pentru om precum dragostea, sensul, divinul sunt extrem de personale. Pot spune ca am fost blestemata cu fericirea adevarata, de mai multe ori, dar de cel putin la fel de multe ori mi-a fost luata.

M-am nascut in epoca nepotrivita, as fi vrut sa fiu un muschetar luptand pentur dreptate, sau un scriitor .

Daca ar trebui sa ma aseman cu un animal, acela ar fi scorpionul cel