instrumente pentru dezvoltarea si evaluarea proiectului

1

INSTRUMENTE PENTRU DEZVOLTAREA ŞI EVALUAREA PROIECTULUI

©

Cristina Ionescu, 2012

2

METODA BRAINSTORMING

Constă

în discutarea unei probleme în cadrul unui grup sau

a unei echipe, care este condusă de un moderator

– Dezbaterea furnizează

o listă

de idei

sau sugestii pentru

rezolvarea unei probleme specifice, care urmează a fi evaluată şi detaliată ulterior

Metoda este practică -

focalizarea pe o problemă

specifică,

permite grupului să genereze oricât de multe soluţii, pe un

orizont foarte larg şi fără a ţine seama de o ordine

prestabilită (Fig.1)

– Metoda furnizează un mare număr de idei, care pot stimula

lansarea unor noi sugestii–

Cel mai important aspect care trebuie avut în vedere în cadrul discuţiilor este că

fiecare idee trebuie respectată şi nu

trebuie judecată apriori

©


3

Fig. 1 Generarea ideilor în cadrul procesului de brainstorming

Selectareaideilor

GenerareaideilorPunerea problemei Idei

Faza divergentă

Faza convergentă

Selectareaideilor

GenerareaideilorPunerea problemei Idei

Faza divergentă

Faza convergentă

©


4


Reguli funcţionale pentru o sesiune de brainstorming–

Desemnarea unui moderator, care să

expună clar problema

supusă discuţiei şi obiectivele urmărite. Este important ca

dezbaterea să fie liberă, fără

vreun fel de obstrucţionări.

– Moderatorul trebuie să

încurajeze participanţii să-şi exprime

propriul punct de vedere, fără să facă aprecieri critice. Este

recomandabil să se stabilească

o durată determinată a

sesiunii, astfel încât nici uneia din teme să nu i se acorde un

timp prea îndelungat şi de asemenea discuţiile să fie axate pe

soluţionarea practică a problemelor

– Participanţii la sesiunea de brainstorming ar trebui să

provină

din domenii de specialitate diferite, pentru a reuni un larg

spectru de experienţe

©


5


Reguli funcţionale pentru o sesiune de brainstorming–

Membrii grupului trebuie stimulaţi să aibă o abordare destinsă, să propună orice idee legată de problema supusă dezbaterii, pornind de la cele de ordin practic şi sfârşind cu cele care în mod evident sunt mai puţin fezabile. Toate ideile trebuie acceptate şi înregistrate

– Ideile nu trebuie criticate sau judecate în timpul sesiunii de brainstorming, deoarece o atare abordare

este inhibantă,

sufocă creativitatea şi prefigurează o sesiune ineficientă. Este

mult mai indicat să se evidenţieze ideile mai slabe în finalul

sesiunii–

Este recomandabil ca participanţii să

fie încurajaţi să

lucreze

asupra ideilor altora, pentru a le îmbunătăţi

©


6


Brainstormingul individual–

Lipsa restricţiei de timp,

a temerii

de a fi criticat, a

posibilei dominări de către alţi membri ai grupului,

potenţează capacitatea unui individ de a explora ideile

într-o mai mare profunzime

Brainstormingul în grup–

Produce mai multe idei ca cel individual, deoarece adugă

creativitatea şi experienţa altor persoane–

În fiecare grup, există

două

categorii de indivizi: cei

intuitivi şi flexibili şi cei stricţi şi logici. Cei din prima categorie sunt creativi şi sunt mai productivi în faza iniţială, iar cei din a doua categorie sunt analitici, fiind mai productivi în faza corespunzătoare discutării fezabilităţii ideilor generate

©


7


Combinarea brainstormingul individual cu cel în grup–

Cele două

tipuri de brainstorming se pot combina, spre exemplu,

prin definirea problemei la nivel individual şi supunerea ei discuţiilor în grup, pentru identificarea câtorva soluţii posibile. Ulterior, aceste soluţii pot fi îmbunătăţite la nivel individual, de către specialişti din diferite domenii. Şi în acest caz este necesară

separarea fazei

aferente generării de idei de cea aferentă evaluării acestora

Durata unei sesiuni de brainstorming–

O regulă

empirică

afirmă

că

durata unei singure sesiuni de

brainstorming trebuie să fie de aproximativ 30 minute:

Dacă 30 de minute nu sunt suficiente, înseamnă că problema trebuie definită mai clar Dacă timpul alocat este mai scurt, ideile propuse pot fi

superficiale

©


8

ANALIZA SWOT

Metodă

utilizată

în sesiunile de brainstorming în scopul de a identifica

soluţii şi de a examina restricţii

Termenul SWOT–

Acronim preluat din limba engleză

pentru Strengths (puncte forte), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi sau posibilităţi) şi Threats (ameninţări)

Punctele forte şi cele slabe constituie factori interni, care pot fi controlaţi prin management

Oportunităţile şi ameninţările sunt factori externi, care influenţează

mediul de lucru

Elementele analizei SWOTPuncte forte Factori interni

Aspecte pozitive legate de o situaţie, un proiect sau activitate, care funcţionează bine.

Puncte slabe Factori interni Aspecte care nu funcţionează bine sau care ar putea fi îmbunătăţite.

Oportunităţi Factori externi Posibilităţile de a utiliza punctele forte sau de a depăşi punctele slabe.

Ameninţări Factori externi Restricţiile care reduc posibilităţile de dezvoltare sau schimbare.

©


9

Facilitează

stabilirea

şanselor de reuşită

ale unui proiect

– Pentru a clarifica ce alternative ale proiectului sunt mai funcţionale, membrii grupului de lucru îşi spun părerea cu privire la punctele forte şi cele slabe, oportunităţi şi ameninţări, iar sugestiile şi ideile sunt notate pentru a fi discutate.

Analiza SWOT este o metodă

utilă

în formularea şi selectarea

strategiei de urmat, pentru a spori şansele de reuşită ale unui

proiect propus (Fig. 2)

Se recomandă ca rezultatele analizei SWOT să fie sintetizate într-o matrice asociată

-

Matricea SWOT, pe baza căreia să

se

fundamenteze diferite strategii de urmat pentru creşterea şanselor de reuşită

ale unui proiect

ANALIZA SWOT

©


10

ANALIZA SWOT

Tipuri de strategii pentru evaluarea şanselor de reuşită ale unui proiect–

Strategii de tip Puncte forte

-

Oportunităţi

- urmăresc concretizarea oportunităţilor celor mai convenabile în raport cu Punctele forte ale organizaţiei

–

Strategii de tip Puncte slabe

-

Oportunităţi

- urmăresc depăşirea Punctelor slabe ale organizaţiei, în vederea utilizării cu succes a oportunităţilor

–

Strategii de tip Puncte forte

-

Ameninţări

- urmăresc identificarea modalităţilor în care organizaţia îşi poate utiliza Punctele forte pentru a-şi reduce vulnerabilitatea la ameninţările externe

–

Strategii de tip Puncte slabe

-

Ameninţări

-

vizează

stabilirea unui plan de apărare a organizaţiei, prin care să

se împiedice ca Punctele slabe să

facă

organizaţia extrem de vulnerabilă

la ameninţările externe

©


11

Fig. 2 Cadrul conceptual al analizei SWOT

Examinarea mediului

Analiza internă Analiza externă

Puncte forte Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Matricea SWOT

Examinarea mediului

Analiza internă Analiza externă

Puncte forte Puncte slabe Oportunităţi Ameninţări

Matricea SWOT

Puncte forte Puncte slabe Oportunităţi Strategii Puncte forte-Oportunităţi Strategii Puncte slabe-Oportunităţi Ameninţări Strategii Puncte forte-Ameninţări Strategii Puncte slabe-Ameninţări

Matricea SWOT

©


12

ANALIZA PEST

Metodă

concepută şi utilizată

pentru structurarea unei viziuni asupra

posibilelor conjuncturi viitoare, în contextul înţelegerii cauzelor sau a forţelor motrice care determină

schimbarea

Termenul

PEST

–

Acronim provenit din limba engleză

pentru Political (mediul politic), Economic (mediul economic), Socio-Cultural (mediul socio-cultural) şi Technological (mediul tehnologic) în care o organizaţie

îşi desfăşoară

activitatea

Utilitatea metodei–

Permite alinierea activităţilor unei organizaţii la forţele schimbării,

care influenţează

mediul mai amplu în care îşi desfăşoară

activitatea–

Permite evitarea aplicării unor măsuri care sunt sortite eşecului, din motive aflate în afara sferei de control a organizaţiei

–

Permite

eliminarea ipotezelor nerealiste şi adaptarea la realităţile unui nou mediu de lucru

(inclusiv în situaţii în care organizaţia ar începe să

funcţioneze în altă

regiune sau în altă ţară)

©


13

ANALIZA PEST

Utilizarea metodei

presupune parcurgerea următoarelor

etape:–

Derularea unei sesiuni de brainstorming, pentru a evidenţia factorii relevanţi proiectului în cauză

– Identificarea informaţiilor asociate respectivilor factori

– Structurarea concluziilor pe baza informaţiilor identificate

Ca punct de plecare pentru derularea sesiunii de brainstorming este util să

se aibă

în vedere următorii factori

cu caracter general (vor trebui incluşi şi alţii, specifici

situaţiei concrete a proiectului)–

Mediul politic

– Mediul economic

– Mediul socio-cultural

– Mediul tehnologic

©


14

ANALIZA PEST

Mediul politic–

Tipul şi stabilitatea Guvernului–

Libertatea presei, regula legii şi nivelul de birocraţie şi corupţie–

Tendinţele manifestate în plan legislativ în ceea ce priveşte evoluţia actelor normative

–

Legislaţia aplicabilă, incluzând şi legislaţia din domeniile mediu şi protecţia consumatorului

–

Politica taxelor

şi a tarifelor–

Schimbările probabile ale

mediului politic

Mediul economic–

Creşterea economică, inflaţia şi rata dobânzilor în prezent şi prognozate–

Şomajul şi angajarea

forţei de muncă–

Costurile asociate forţei de muncă–

Nivelul veniturilor şi distribuţia acestora–

Impactul globalizării–

Impactul probabil al tehnologiei sau al altor factori ai schimbării asupra economiei

–

Schimbările probabile în mediul economic©


15

ANALIZA PEST

Mediul socio-cultural–

Rata creşterii demografice şi structura de varstă

a populaţiei

– Starea de sănătate, educaţie şi mobilitate socială

a populaţiei

şi atitudinea populaţiei faţă de aceşti factori

– Structura forţei de muncă, libertatea pieţei muncii şi atitudinea populaţiei faţă

de muncă

– Stiluri de viaţă

ale populaţiei şi atitudinea populaţiei faţă

de

aceste stiluri–

Schimbări socio-culturale

Mediul tehnologic–

Impactul noilor tehnologii

– Activitatea din domeniul cercetării-dezvoltării

– Impactul transferului de tehnologie

©


instrumente pentru dezvoltarea si evaluarea proiectului

Documents