ISTORICFreza dentareste un dispozitiv utilizat n intervenii stomatologice, deregul pentru a cura zonele carioase n vederea plombrii dintelui, sau pentrupregtirea dintelui pentru o coroan dentar. Freza dentar este de asemenea utilizat in alte intervenii, cum ar fnlturarea plombelor vechi sau temporare, etc. Termenul frez dentar are outilizarelarg, dar echipamentul semai numetepiesdem!n. "steunechipament indispensabil stomatologului modern, ce a fost dezvoltat imbuntit seriosnultimul secol. Formeprimitivedefrezedentareaufostutilizatei dectreprimii stomatologi ai omenirii#urmeleutilizrii loraufostdescoperite n dinii scheletelor gsite n diverse zone ale lumii.$tudii arheologice au revelat c %aiaii utilizau mecanisme primitive de gurire adinilor unor persoane pentru inserarea pietrelor preioase, cu scop denfrumuseare. Frezeleacionatemanual aveauvitezederotaiereduse, deapro&imativ '( rotaii pe minut.)entistul englez *eorge Fello+s ,arrington inventeaz freza manual cumecanism de ceas, pe care o numete "rado. -ceasta era mult mai rapid dec!tfrezele dentare utilizate p!n la momentul respectiv, dar i foarte zgomotoas.%ecanismul de ceas era plasat ntr.o carcas de argint i permitea o funcionarea frezei de apro&imativ dou minute./ames 0 %orrison inventez freza dentar acionat cu piciorul n acelai mod ncareerauacionatei mainilede cusut. -cestmecanism asigurao vitezderotaie a frezei de apro&imativ 1222 de rotaii pe minut, mult superioar vitezeloratinse p!n atunci. 3acienii au gsit imediat procedurile n care se utiliza acestechipament net superioare celor anterioare, ceea ce a fcut ca echipamentul sdevin popular.-mericanul *eorgeF. *reeninventeazprimafrezdentarelectric. 3entruvremea sa, dei rezultatele de utilizare n stomatologie erau foarte bune, frezadentar electric era inaccesibil pentru foarte multe cabinete dentare, datoritcosturilor ridicate ia lipseide electricitate din anumite zone. -bia prin '42(,acesteechipamenteaudevenit disponibilei accesibile, iar prin'4'5, dupmbuntiri succesive, aua6unslavitezederotaiedeapro&imativ7222derotaii pe minut.$ir /ohn 3atric8 9alsh a creat primul prototip al turbinei cu aer, cu vibraii reduse,ceutilizaprincipii cestaulabazafrezelor dentaremoderne. 3rototipul, aveac!tevanea6unsuri, careaufcutcalamomentul respectivguvernul din:oua;eeland s nu investeasc bani n dezvoltarea lui. 3rintre nea6unsuri se numrazgomotul produsntimpul funcionrii i uzurarapidarulmenilor turbinei,datorit supranclzirii la viteze de rotaie mari. uentate de tehnologia si dezvoltareainstrumentelorutilizateinacestscop. Faptul esteevidentinceeaceprivestedezvoltareapieselor demanasi asurselor deenergie, precumsi inevolutiainstrumentelorrotativeabrazive.MorissonJ.Bapatentatm'?@'primul turactionat cu piciorul printr.o pedala. 3roducerea motoarelor electrice careasigurau energia necesara actionarii instmmentelor rotative a fost un pasimportant facut in perfectionarea echipamentului utihzat pentru preparareadintilor m decursul primelor patru decade ale secolului AA.$chimbari semnifcative au inceput sa apara in perioada celui de.al doilearazboi mondial. 3rintre acestea s.au numarat dezvoltarea instrumentelordiamantate in Germania pe la sfarsitul anilor '3 si introducerea frezelordin !ar"ura de tun#sten in $%&'. Bn aspect important m realizareaprepararilordintilorafostmarirea(itezeipieselordemana pelasfarsitulanilor C(2. Da inceput au fost imbunatatite piesele cu turatii conventionale, apoiau fost introduse piesele cu turatii crescute EF 722.222 rotatiiGminutHdenumite tur"ine. 3rin anii C?2 I. %ar&8ors afrmaJ)Instrumentarul nou si de!alitate ar tre"ui sa du!a la !resterea !alitatii preparatiei dentare si nula !resterea !antitatii de tesuturi dure indepartate'EK'H. -nterior acestei perioade se foloseau piesele cu turatii mai mici de '1.222rotatiiGminut. 3reparareadintiloreralaborioasapentrumedicsi incomfortabilapentrupacient. 3entruaobtineoreduceresufcientadesubstantaduras.auintrodus pietrelediamantate!uundiametrumare* pietreleroatademoara si dis!urile care actionau la nivelul smaltului si dentinei. -cesteinstrumente au in>uentat forma preparatiilor# cele slice ale caror zone terminaleerau realizate in muchie de cutit si bizourile suprae&tinse find ceva obisnuit inacea perioada. 3reparatiile pentru inlaL si onlaL limitate in mare parte lacavitatile e&istente au fost frecvent folosite si ca preparari ale dintilor stalpi.-paritia pieselor de mana capabile sa dezvolte viteze mai mari de '22.222rotatiiGminutafacutposibilarealizareaunei reduceri mai efcientecua6utorulunor instrumentemai mi!i carelarandul lor puteaurealizadesignuri maisofsticate, facilitandreducereamai efcientaatesuturilor duredentare. )innefericire insa, unii medici stomatologi au intampinat noua tehnologie mai multcaomodalitatedea.si spori productivitateapropriedecat pentmaproducepreparatii conservative de o mai buna calitate.Ra!irea !u a+utorul sistemului apa,aerMn cazul folosirii instrumentelor cu viteza mare, e&ista pericolul potential alsupraincalzirii dintelui in timpul prepararii. $lefuirea )us!ata la (itezemari'determina aproape de trei ori mai multe leziuni dentinare in compratie cu oslefuireasociatacu6etdeapa. $chimbariletermicepotdeterminain>amatiasiGsau necroza pulpei dentare.0ro+n a calculat temperatura dentinei la o distanta de 2,( mm de o frezace actioneaza cu viteza mare, pe uscat ca find de ''?N ate pe suprafata instrumentelor de polisatpentru a le da calitati de slefuire.=.Instrumente !u strat din Ru"in 2ru"?nit3Mnstrumente cu suprafata rubin concepute pentru fnisare elementelorstomatologice din plastic EFig. 5.'.?H. "lementulde legtur n ele, la felca nMnstrumente de diamant, este din metal. -vanta6ele produselor cu suprafata dinIubLnit ErubLnit trimmerH unefect denclzireasuprafeei, ceiacepermitereglarea precis a protezelor de plastic, fr deformare a structurii. &.$.@. Mnstrumente cu suprafata din rubinGrubLnit3.Instrumente din Car"id5Car"ura51AtraduraMnstrumentele din carburaGe&tradure sunt frezele si "ur#4iile* produs printopirea de pulbere de solida En principal . din carbur de +olframH cu un metalliant E