LUCIAN PINTILIE s-a nascut in 1933 Ia Tarutino, ln Basarabia. Dupdabsolvirea Institutului de Arti Teatrald, gi Cinematograficl din BucureEri,a montat o serie de spectacole la Teatrul Bulandra din Bucureqti, prinrrecare Copiii soarelui (1961), Proyii sub clar de lwnd (1962), Cezar gi Cleopatra

(1963), Biedermann;i incendiatorii (1964), Inima mea e pe in,ilpimi (1964),

D'ale carnavalwlwi (1966), Lioada cu visini (1967), Revizorul (L972, spectacolinterzis de cenntrd. dupd a treia reprezentagie), precum qi doud filme de

lung metraj: Duminicd la ora 6 ;i Reconstituirea.

Interdiclia de a mai lucra in RomAnia il determind si se expatrieze in 1973.

A continuat in strdinitate seria spectacolelor de teatru montate pe cAteva

din scenele importante ale lumii: Th|irtre National de Chaillot din Paris:Turandot (1974);Th6ittre de la Ville dinParis: Pescdrwgwl (L975), Biedernxann

Si incendiatorii (1976), lacques sau Swpunerea Si Viitorwl e tn ou,i (1977), Cei

din urmd (1978), Trei surori (1979), Rapa s,ilbaticti (1981), Azilwl de noapte

(1,983), Arden din Kent (L984), Asta seard se improoizeazd (1987), Trebuie sa

trecem prin nori (1988), Dansul rnor,tii (99A); Gutbrie Theater din Minneapolis:

Pescdru;ul (1983), Tartffi (7984), Rapa s,ilbaticti (1988); Arena Stage din'Washington: Tartffi (1985), Rapa sdlbaticd (1986), Livada cu vi;ini (19S8). inparalel, a montat gi spectacole de operi: Festivalul de la Avignon: Orestia(197 9) ; F estiv aiul de la Aix-en-Proven ce: Fl autu I fermec a t (19 80, spect acol

reluat la Opera din Lyon, Opera din Nisa, Teatro Reggio de la Torino);\Velsh National Opera din Cardiff: Rigoletto (1985); Carmea (1986, spec-

tacol reluat la Opera din Vancouve r). in 1973 a realizat la Televiziuneaiugoslavi filmr:i- Salonwl nr. 6 drpdnuvela omonimi a lui Cehov. in 1979

a frlmat in RomAnia De ce trag clopotele, Mitic,i? dupi un scenariu propriupornind dela piesa.D'al.e carnavalulwi, film interzis vreme de zece ant.Dupe 1990 se repatriazd.9i face o serie de filme in RomAnia: Balanpa(1992), O oar,i de neuitat (1994), Prea tirziu (7996), Terminus Paradis (1998),

Dupd-amiaza wnui torpionar Q-A)Q, Niki Ardelean, colonel tn rezerpd(Niki a Flo) QQ03), Tertium non d,atur QOQ6).

in 1990 a fost numit Director al Studioului de Crealie Cinematografici al

Ministerului Culturii, pozijie din care a sprijinit ftlme realizate de tineriregizori romAni.

in 1.992 a publicat la Editura Albatros volumul Patru scenarii.

Lucian Pintilie

Sricn6racDe {a coqmnrufreaf {a rea{isrwf nagic

Prefald

GroRcs BaNu

Postfati

BnntR.c,ND T,A.veRNrEn

NEMIRA

ECRANUL 440

DE CE TRAG CLOPOTELE, MITICA?...,, 440BALANTA.. 47s

O VARA DE NEUITAT... 539

nREA T4RZru................. ..................... s67TERMINUS PARADIS

D UpA -AMrA zz u*ui rin;rt;;;;; .................................. 2i:NIKIARDELEAN, COLONEL

fxnz,zrnuA NrKr SrFLo)

Lista filmelor romAneqti produse sau coproduse

de Studioul de Creajie Cinematograficial Ministerului Culturii prezente

la Cannes - Igg2-2003.

iN toc or sFAR$rr..,

CAteva discursuri....

$tefan Augustin Doinag in dialog cu Lucian pintilie..............

Emil re vei chema........

Pompa cu morfind... ..........;...........A privi riul in fagd..........,.......................

Postfaf,i - Benrand Tavernier

Creditfotografic

673

57t

675

687

715

725

738

742

751

B Rrcaenac

consacrat frumuselilor proprii, interne, reduse la ele insele, ci se hri-neqte gi injecteazd,pe scentr reverberapiile vielii pe care o judecd, o de-nungd, o sanctioneazi. Personalitatea lui tulburati, niciodate cuminlite,face din el un regizor pentru care arra, oricAt de implinitn ar fi expresiaei, nu igi poate fi suficienti siegi. El nu o concepe ca expresie imuabil4refractard,vielii gi consacrati doar scenei, ca o manifestare repliatr asu-pra ei insdgi, refuzindimprov'ua1ia gi accidentele. Ana deschisl! Deaceea Pintilie se constituie in panizana ceea ce imi place sd numesc unteatru de ami implicat. Teatru care se afirmd pe virrulile actorilor gigeniul scenei, dar pe carele mobilizeazi pentru a comunica ceea ce lael ramAne esengial: adevirul concrer. Adevdrul ca luciditate qi refuz allenegelor iluzii! Estetica ntt egueazd. aici in narcisism sau repliere lavirtulile sale scenice pent^r cd, afta lui Pintilie se afirmi ca fiind inse-parabila de o etici refractard la minciuni atAt despre lume, cAt qi despresine. Etici intransigenti. Preg de pletit purrr* ,r'ioirrimum de puritate.

El e implicat ca artisr gi face efonul de a explora 9i de a expuneadevdrul. Adevirul lumii 9i al oamenilor oblinut pe fond de deruireextremi! Textele, spectacolele, filmele confirmtr. Acest crez moral,dublat de o exigengi artistici indefectibila pintiiie il va practica cuaceeagi consecvenli tn toate formele de arrd exersate: teatrul, opera,filmul. Nicio disociere nu intervine tn postura adophttr, in ciuda ex-presiilor evident diferite. $i, chiar dacl intitulAndu-$i carrea Bicabrac,adicd asumAnd dezordinea ca o regull de conduitd, o permanentd fo4dde rezistenld gi o aspiralie spre implinire confirmi coerenta internd a

unei opere, ca gi a unui artist. Pintilie nicicAnd nu s-a tridar. Nici peel, nici arra. Consecvenr, le-a apd.rat! Firi a dispensa lecfi programa-tice sau adoptaprofesii de credinll, Pintilie qi-a construit opera pe unsubteran, dar totodati secret soclu moral. Soclu neexpus complezent,dar soclu pe care aceste pagini ne invitd sl-l discernem gi siJ regdsimca indispensabil regim de creaqie 9i viajn. Acesta-i prelul lecturii pro-puse de un om de teatru gi film, care e totodatd qi un scriitor inspirat.

George Banw

SCENA

REVIZORUL

Pesaro l9TlPrezint Reconstitwireala festival. Dar mi se cam

fAlfAie de festival, o noui obsesie a mlturar interesul meu pentnrReconstituirea, obsesia se afli aici cu mine, in parul de la hotel,e cald gi stau gol in pat, scriu excitat: pe tor felul de foi, carroane

recuperate (meniuri, invitagii la cockteil) - voi mai descifra oare

vreodatd ceva din cuvintele astea improgcate? - scriu despre ultimamea obsesie, Reuizorul qimanualul lui de descifrare, Merejkovski.

,,Le diable oersatile qwi aentriloqwe par la voix de Hlestakon...,,

Afari pe geam se vede plaja aceea cleioasi, gdlbuie, ca unou stricat, marea ca o prelati pe care sunt expuse cadavreleinotdtorilor. Mounette Gheorghiu gi Rodica Lipatti sug, lingo inghegate.

Mi retntorc rAnjind intunecat la hAniile mele risipite tnpat,la minciuna gogoliani stAlp al unui monumental edificiusub ale cirui bolli Gogol zbaardca un diavol tnaripat a$teprend

trlsnetul dumnezeiesc.

t9

Lucrez,lucrezindArjit, cu torul qi cu totul mAntuit de aviditateamea de srudent intirziat de altdrdatdt (vezi ,Jurnarur unuiregizor').Italia sublimd nu mai exisri, festivalul nu mi inrere-seazd., care este adevirul despre femeia de cauciuc pe care Gogolo plia in valiza sa de exilat perperuu, iatd singura.h"stie crr"mi mai intereseazd, (Osip o va umfla gi o va dezumflain spec_tacol, conremplAndu-i fAgAitul gi risucirile), care este adevdruldespre Gogol masturbAndu-se pe treptele unei biserici,adevirul despre Gogol intins pe podea, cu sparele inrors lumii,nasul (gogolian) infundat in perete, cimentar in ricere, ref.uzind,orice conract qi definitiv medicamentele?

Gogol resorbit ca un copil bolnav cu burta mare) careagteapti tremurAnd de frigJudecata de Apoi, scriu, notez ,p?a1as-a golir, e ora mesei, ducegi-vd gi potoligi cantinierii nenorocigi,scaplr eu intransigenr, inaripat la rAndu_mi, ce caut eu la pesaro?

Acas5, inapoi acasd, incep repetigiile cu Revizorul.

BRrcnaRac

Lucnx Pwnrm, 199g

[/n Revizor interzis

La BucureSti, scandal ln jurul Revizorulu i lui Gogolin regia lui PintilieLucian Pintilie, protagonistul celui mai rdsundtor scandal

imploziv din RomAnia, scandalul Rez izorulwi,mirturisea recent,dupd aproap etreizecide ani, ci-i e cu neputingd sd uite traumace i-a marcat destinul. La fel cain cazul lui Liubimov laMoscova sau al lui Krejda lapraga, scandalul imploziv este

ln

Rrvtza nu t

unul puternic personalizat. Scandalul exploziv e colectiv,

celilalt, dimpotrivd, strivegte un om. Individualizeazd, gi,in

acelagi timp, sacralizeazd,. E o risplati pentru suferinga

indl;rratdpe care nicio putere n-o poate controla gi pentru care,

in timp, va fi mereu chematd sd dea socoteal5: artistulsanclionat nu iartl. $tie ci regretul stdpAnului de ieri nu e

decAt o consecinqi a infrAngerii de azi.

Scandalul Repizorului desparte in doud istoria teatruluiromAnesc de dupn rdzboiqi pAnd in !989,anul atAtor prdbugiri.

Dincolo de aminunte, parrea cu adevirat interesantd se leagl

de locul rezervat unui spectacol regizat de Lucian Pintilie -Revizorwl lui Gogol - in cadrul scenariului politicii lui Ceau-

gescu. Prin el, se confirma indsprirea acestei politici, care a dus

la elucubragiile halucinante dezvoltate de-a lungul anilor ce au

urmat. Scandalul Revizorwlui a fost oracolul scenei romAneqti.

$i, cum spunea Shakespeare, ,,iarnavrajbei a inceput", iar uniiau fugit de ea. Pintilie a fost constrAns s-o facx, al1ii l-au urmat.

De la ,,popA.rle" strecLtrate la construirea atacwlui

N-am vizut nicio reprezentalie cu Reaizorwl, {tindcd, eram

plecat la festivalul BITEF de la Belgrad,la care mi duceam ca la

o universitate vie: in program figurau Merce Cunningham, Luca

Ronconi, Peter Stein... Asistasem, totu$i, la citeva repetigii gi

spectacolul tmi era cunoscut. fl rrdrrrr.rn pe Pintilie la repetiqii qi

prinsesem aluilile sale la putere; pentru prima sceni, convocarea

edililor corupli la primar, el le spunea actorilor, ,,inchipuigi-vi cd

sunteli convocali, noaptea, de citre prim-secretarul judeqenei

de partid care vd anunta cI in orag se afle incognito un trimis

BRtc*snac

Reoizorul fleatrul Bulandra, Bucureqti, 1972)

al lui Ceaugescu."u Acrorii trebuiau sI joace teama

'agd, deautoritarea intratdi

in,ruchip a ;; ;;;i##;i:ii:ff;:::"::riil*,;unui comporra'enr ilogic, conjugat *,,;;;i;il*ffi;"cultului personalitigii. La ,r, .J*.nt dat, pintilie dadeaurmdtoarea indicaqie Pentru primirea lui Hlestakorr, ,,pri*iqi-lcu pAine gi sare, ca pe Ceaug"sc,, cAnd face vjzfuede lucru.,, imiamintesc qi azi de acuitateaacestor recursuri la realiate. per_

tinenqa lor era neincloielnicd, dar ele prrr"" ur un nume: ,gopAfle.,'menire si se srrecoare tn-zidul ineli*de putere penrru ascun_derea oric{rui adevtrr: astfe', a'uzia.." foloiita pentru a denunqapublic, cu glas '"re,

totdeauna in treacdt, .".;,. presa ascundea,

22

Rrvtzonut

iar panidul interzicea.,,$opArla" nu e decAt actvalizarea scenici

a unui discurs care line de nerostitul social. Scena spune ceea

ce comunitatea qtie, dar trece sub tdcere.

Dar Pintilie, maestru al genului, depaqea aici simpla gopArle

strecuratd, punAnd in cauzdpracticile puterii intruchipate in per-

sonajul primarului, adeviratul protagonist al spectacolului. Ceea

ce de obicei rimAnea punctual, agresiv, dar ahniv, se articula

acum intr-un adevdrxdiscurs qi cipita amploarea unei construc-

gii care, pe deasupra, se pribugea metaforic la sfArgit prin efectele

stroboscopice, echivalente ale noilor tehnici din epocd. $i, potri-

vit unui obicei care este cAteodattr un handicap pentru el, Pintilie

multiplica finalurile... de parcd ar fi resimlit o plicere perversd

si prelungeasci pribugirea autoritdgii primarului 9i se-i poyes-

teasci dezagregarea. Dar ceea ce mi s-a pirut atunci o eroare

teatrale imi apare azi,Ia atdgiaani distanlr, ca o cntzime politicr:

rostirea la infinit a sfAqitului unei lumi detestate.

Inspirat de gAndirea lui Merejkovski, filozof interzis cu

incrAncenare de puterea sovietici, Pintilie face din Hlestakov

intruchiparea principiului demonic insuqi, capabil sd destabi-

Iizeze ordinea, si tulbure haosul, si aduci ,,nelinigtitoareaincertitudine".Dacd. costumele desenate de Radu gi Miruna

Boruzescu figurau inridtrcinarea in plmAntul rusesc - pe pan-

talonii 9i pe incnlqdrile negre ale notabililor urmele de noroi

evocau starea micului origel *, decorul lui Paul Bortnovski

figura un spagiu gol, fera nimic naturalist, cu o pasarelr lungd

care urma conturul scenei qi pe care se migca tncolo qi incoace

trimisul diavolului. El, gi nu un inger rdzbun[tor, pur gi intran-

sigent, era cel care drdea tn vileag putreziciunea acestei lumi,

BRrcagRac

impingAnd-o intr-o deruti temporard. lr, "..rt scepricism se

a[7a adevdrata fo4d subversivd a Reaizorului.D ar dacd., prin nenumiratele, gopArle.,, ataculera indreptat

impotriva puterii, pintilie depaqea practica simplei agr"si,rrridirecte penrru a denunra absurdul politic: domeniu rezertatdiavolului, acesra nu purea fi destabiliz at decirde diavol. Sioare nu caracteriza el prin asta puterea si capacitatea ei de a_qiprovoca propria distrugere?

S ubterfugi u l,,repet iy i ilor c u p ubl ic,,Pentnr Revizorul, pintilie adoptase strategia akor regizori

din Est, a lui Liubimov indeosebi: Moscova di mereu r".1ii, i'privinqa terorii ca 9i in cea a disidengei. subterfugiul consta inorganizarea de repetigii deschise, in multiplic arealor qi con_vocarealumii artisti cerateatru,cu conqtiinga cd interdiclia esteiminenti. Nu era vorba de un narcisism propri u regizorilor,ci de o mlsurd de prevedere impotriva sancgiunilor puterii.Pintilie nu se ingela, gi nici Liubimov: arra regizorului ,ru po"r"face niciodatd abstracgie de luciditatea lui Clause witz, de alec5rui invdgiminte mi indemna mereu si gin seama Grotowski.Repetigiile cu public, de care am beneficiar gi eu, nu erau decAtun mijloc de autoapdr".". 1r, ziua premierei, cele trei mii depersoane care formeazd opinia publici, cum spune Cocteau,vdzuserd Rersizorul, Zarurile erau arwcate.

Incertitudinile po liticeDupi ce gi-a asigurat purerea gi a cAgtigat opinia publicd

printr-un discurs electrizantin sprijinul primiverii de ra p raga,

24

Rtvtzo nu t

Ceauqescu a trecut la o repliere progresivd care a determinat

renunlarea succesivd la valorile pe care le trAmbiqase cu prile-

jul instalerii la putere: Ceaugescu nu e Dubcek qi programului

de deschidere inigial iiurmeazd o strategie de supravieluire.

Aceasta trece printr-o perioade de reducere progresivi a liber-

tdgilor promise gi de suprali citare a cenzrsrii ce asigurd linigtea.

Totul insolit de un simulacru de discurs politic elaborat dupd

o vizita nefasti in China: Ceaugescu, care incepuse ca aliat al

PragdiEi a sfArgit lamentabil ca militant al Revolugiei culturaie,

vrea acum sd garanteze integritatea ideologici, ale cirei teme

le va formula in funestel e Teze di.n iwliein 197I" Amaflat atunci

cd teroarea rogie reincepea. 'Ne-am

speriat, dar am crezvt)

totugi, cd nu e vorba decAt de o simpla gesticulagie politicn.

Pintilie trebuie si fi ajuns 9i el la aceeagi concluzie: s-a inEelat.

Istoria s-a anga1at si-i aminteascd acest lucru.

Spectacolul trebuie sn deschidd stagiunea teatrului care,la

Bucuregti, este ,,teatrul de artd" prin excelengd - Teatrul Bulan-

dra. Potrivit obiceiului ins5, ,,vizionlrile" preceda reprezen-

taqiile publice. Persoanele inslrcinate cu aceastd. treabd nu se

eschiveazd gi-gi formuleazi destul de repede ,,observapiile",

transmise neintirziat regizorului. Dar nici mdcar cenzorii nu

gi-au insuqit incd exigenlele drastice ale ,,tezelor" gi suslin mai

degrabe dreptul de aprezenta spectacolul. Ca slabi analigti po-

litici ce sunt) nu repereazd, adevdrata mizllEi cred ci pot ,,co-

recta" spectacolul. Neinlelegerea a fost oare o eroare sau mai

degrabl o tactici proprie de a ,,salva", in felul lor, spectacolul?

Pintilie rezistitinsi chiar qi la aceste cereri de modificare Ei,

in cele din urmI, obqine dreptul de a juca Reoizorul, aga cum

BRrcnsRnc

e, sAmbdtl23 septembri e l972.Triumful lui consacri victoriaartei asupra politicului. Victorie ce se va dovedi repede iluzo-rie. Toatd lumea va inlelege cd incertitudinile discursului nusunt insolite 9i de incenitudini ale puterii gi cd puterea irrg.r.g"si-gi exercite din plin prerogativele.

Strategia presei

Intelectualii neinregimenrafi presimt primejdia gi comen_teazd, spectacolul cu o rapiditate nemaipomenitd. precipitareaigi are rostul ei: esre o armidupd cum ince r" mai crede. Celemai mari nume, poegi ca Ana Blandiana sau critici literurj caMatei Calinescu sau Lucian Raicu, se aliazdpenrru a vorbi deGogol, de caracterul fantastic al acestui Reaizorlnzestrar cufo4a destabrlizatoare'Lumea afieror,mai mu* decat lumea tea-trului' face fronr inapoia rui pintilie care recorre azd. roadere

,,repetigiilor cu public,.. Anicolele erau gata,ca nigte carrusepregdtite penrru lupta ce avea si vini.

Aliaqii puterii, dimpotrivd, presimr criza gise grlbesc si_qiarate obedienpa Ei si dea dovada luciditdgii lor politile. Slrjir";;benevoli ai partidului, scriitori pi critici cunosculi ca atare, ntlatacd spectacolul cu argurnenre politice, ci estetice: tn acest felnu se dau de gol, dar trimit semnale explicite, privitoare la tezeryalot lagd de acesr Rwizordemonic. I". r."r"i" lor sunt publicatein prima pagrni a celui de-al doilea cotidian ca importangi din1ard. Cel mai imporrant cotidian insi, ziarul oficiat, . _rrr, pX_treazd' o tdcere primejdioas e. Betahase declanqeaz d.incd din ziuaurmdroare premierei, intelectualii igi tnmullesc ludrile de pozigiein presa literard, cu deosebire respechte, in vreme ce adversarii

26

Rtvtzo nut

se manifestd in organele Partidului. Presa, mai vie ca niciodati,

devine eqichierul acestei batalii tn care manevrele seamini cu

rnutirile dintr-o partidede qah: in aparenld, mizaeste Revizorul,

dar in realitate mizaveritabile este cotitura noii politici culturale.

Premierei din 23 septembrie ii vor urma alte doui repre-

zentagii: in26 gi28 septembrie. La una dintre ele, a fost prezent

ambasadorul URSS care, se pare, gi-a exprimat deschis nemullu-

mirea. Si nu uitdm cd, in aceeagi perioadi, la Moscova e interzis

lr;'alt Rerizor, semnat de celebrul Tovstonogov: puterea brejne-

vistl se recunoa$te in avatarurile vechii coruplii pariste, aceea;i

care a cerut gi obginut oprirea reprezentaqiilor cu capodopera luiGogol. Pentru orice putere ameningati, Rnizorul devine o agre-

.siune insuportabile. Solupia este una singuri: interzicerea.

Ghilotina puterii

Dupd o siptdmAni de lupte, de manevre, de rezistenli inver-

gunati din partea lui Pintilie, reprezentagia din 30 septembrie e

interzisd gi un comunicat aI Consiliului Culturii qi Educatriei

Socialiste este citit la radio - lucru exceplional -;i apoi publicat

in organul oficial al Partidului, Schnteia, acolo unde nu apiruse

incd niciun rAnd despre spectacol. Comunicatul cidea ca o ghi-

lotinl asupra Reaizorwlui. IJn spectacol de teatru tratat cu ono-

rurile rezervate evenimentelor politice - cu ce prel insl!

,,Din partea Consiliului Culturii 9i Educagiei Socialiste

IJn mare numdr de spectatori s-au adresat Consiliu-

lui Culturii qi Educaliei Socialiste exprimArrd protestul gi

BRrcneRnc

Rez, i z oru / (Tearrul Bulandra, Bucur egti, 1,97 2)

nemulgumireafagd de modul cum a fost pusi in sceni, laTeatrul ,.Lucia Sturdza Bulandrarr, pieia Revizorul deN.V. Gogol. Montarea gi adaptarea p;.r.i denatureazd.opera marelui dramaturg, aritudine incompatibili cu ro_lul teatrului romAnesc - tribund

^ r"pr"rr*^rii autentice

a valorilor culturii nalionale gi universale.Biroul Consiliului Culturii 9i Educagiei Socialiste ahotdrlt suspendarea spectacolului gi interzice rea d,e a fi

reprezentat pe vreo altd sceni dingardintr_o asemenea

28

Rrvtzoau t

adaptaregi va lua misuri pentru ca asdel de manifestdri

sI nu mai aibe loc in viala culturali din RomAnia."

Sci.nteia, 30 septemb rie I97 2

Citind retrospectiv acest document de tristi amintire, ceea

ce frapeazdeste ci sancqiunea nu e datd tn numele unei rigori

ideologice apdsat formulate, ci, chipurile, in urma numeroa-

selor scrisori primite de la ,,un mare numir de spectatori" care

,,s-au adresat Consiliului... exprimAnd protestul gi nemulp-

mirea". Strategia nu inqala pe nimeni, dar meriti sl fie dezvi-

luitl: Partidul nu mai vrea sd-gi asume rolul puterii totalitare

gi procedea zd la injosirea opiniei publice, ficutl rdspunzd-

toare pentru decizia luati. El crede cr astfel prezinti un chip

,,democratic" gi in acelaqi timp aminteqte lIrii cd practica de-

laliunii continui, ba mai mult chiar' cI el pleacl bucuros ure-

chea. Cinismul atinge culmea: publicul de teatru se vede aici

invinoviqit de cenzurd.. Comunicatul procedeazi', deci,la o

operatiune de injosire a spectatorilor. Dar acest fapt nu inqah

pe nimeni gi rdmlne fdra efect.

Pe de alta parte, anonimatul terorii nu poate decAt sx in-

spiimAnte. Doar Gogol e citat, nimeni altcineva. Pintilie se

vede trecut simptomatic sub tdcere; Liviu Ciulei' directorul

teatrului, de asemenea. Partidul asculti multrimea ,,spectatori-

lor" cdrora le deschide brusc paginile ziarului 9i ignori orice

identitate individuala: masele impotriva personalit5lii. Vechii

demoni s-au intors.

Acest text, efirem de semnificativ, afirrnd ci de acum inainte

controlul se va exercita pe intreg teritoriul qi ci nimeni nu va

B nrcnaRnc

mai scdpa de vigilenja reinnoita 9i sporitd de acest episod. Renaptesupravegherea absoluti : Reaizorwl reactiveazd gi legitimeazdvechile practici ce-i sunt caracteristic e.ratdde ce textul a fostpublicat in organul oficial al partidului: in acest fel se punbazele programului noii politici culrurale. Ceauqescu, fostulapropiat al lui Dubcek, tgi descoperd un ata$ament deosebitpenrru Revolulia culturale chinezd,9i inlelege sI_gi impunineintirziatnoua inclinaqie: aceasta era meniri si-i consolidezeputerea qi si-i asigure ipotericul sprijin al chinei in cazul unuiatac sovietic . Revizorul a fost pregul ce trebuia plitit pentruacesr reviriment. Un specracol a fost strivit de angrenajul me_canismului manevrar cu cinism de viitorur conduciror, fiihreral Carpagilor, care-Ei impune noul chip. E vorba, agadar, de unact intemeietor.

Va urma o cumplirtr qedinjn de partid, cu prilejul cdreiagrupul ce alcdtuia cel mai bun ,,reatru de arrd,, din Bucuregtise va face bucigi: colaboragionigti existi intotdeauna... gi ei searatd in clipele grave. in aceastd armosferd de ,,vAndtoare devrdjitoare", destinul a doi oameni de teatru va fi pecetluit inchip tragic: direcorul, Liviu ciule i, care a refuzatsd se deso_lidarizeze de Reztizorur, va fi desrituit, iar lui pintilie i se vainterzice si mai montezespectacole in RomAnia. Cu viclenie,puterea le va acorda un pa$aport. Iar teatrul romlnesc, muti_lat, trebuie sd conrinue... in vreme ce ei, mutilagi la rAndul lor,vor trebui si apuce calea emigririi impuse. Revizorul a fostun devastator scandal imploziv. RomAnia se inrorcea cu rrei-zeci de ani in urm5. O singurd petigie, semnard de trei artigti:Radu Penciulescu, Ivan Helmer 9i Ovidiu Iuliu Moldovan,

)U

Rtv tzonu t

avea si dea glas revoltei fagd de decizia luati. A primit-o un

prieten de-al meu, pe-atunci redactor-qef al unui ziar oficial,

care mi-a spus: ,,Am aruncat-o la cog. Ca si nu le fac riu."Povestea asta nu o pot uita. Ar merita un autor ca Bulgakov

care sd vorbeascl despre curaj, despre lagitate gi, mai cu searni,

despre infrAngere.

GEORGE BANU, Comddie frangaise /A ctes Swd, 2000

intre Reconstituirea gi Revizorul -o httlnire cu Kim'Ir-Sen

$i-acum, cel de-al doilea scandal, dupd Reconstituirea. Totcu Lucian Pintilie, ciruia i se interzisese si mai faca fiLme, litrF"

str i se poatl bara activitatea dela Teatrul Bulandra. Notez cd,

dupl celebrele ,,teze ideologice din iulie" 797L, mie mi se luase

rdspunderea cinematografiei, rimAnAndu-mi in conducerea

nou-numitului Consiliu al Culturii qi Educaliei Socialiste doar

coordonarea teatrelor qi instituqiilor muzicale. Risuflam ugu-

rat. Me jurasem si nu mai vid niciun film toatd vrala. Patcd

inghilisem kilometri de pelicula, pe care, vreo trei ani, fusesem

obligat si-i ,vizionez", nu o dati, ci de zece ori' JurimAnt de

care, cu mici exceplii, m-am iinut de cuvAnt pAnn in Prezent.

Dar cu teatrul era altceva. Chiar supusl rigorilor noii cen-

zurL) carene obliga si examin5m cu atenlie sporiti toate piesele

inainte de premieri, arta spectacolului rdmdsese mai liberi, se

exercita pe viu, mai puteau fi retuqate, la nevoie, anumite ex-

cese de detaliu, ca si nu fie expus intregul. Teatrul romAnesc

31