institu ia prefectului jude ul timi de afaceri europene · faptul că în aceste prime apeluri s-au...

BULETIN DE AFACERI EUROPENE Pagina 1

Guvernul a aprobat cadrul financiar al gestionarii fondurilor europene

pentru perioada 2014-2020

Guvernul României a aprobat o Ordonanţă de Urgenţă privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, act normativ care stabileşte fluxurile financiare aferente utilizării acestora în exerciţiul financiar 2014-2020.

Pornind de la experienţa acumulată anterior, se vine cu elemente noi în sprijinul beneficiarilor.

În primul rând, prefinanţare acordată pentru salarii, onorarii şi cheltuieli cu deplasările, astfel încât aceştia să aibă la dispoziţie sumele necesare pentru a-şi implementa proiectele fără întârzieri şi dificultăţi.

Mai mult, se introduce posibilitatea ca autorităţile de plată să vireze direct în conturile partenerilor sumele eligibile, simplificând astfel procesul de rambursare şi scurtând perioada de timp în care organizaţiile implicate în proiecte aşteaptă sa le fie decontate cheltuielile.

Una dintre măsurile care vizează în mod direct întărirea disciplinei financiare şi creşterea eficienţei utilizării fondurilor se referă la introducerea unei atribuţii a Ministerul Finanţelor Publice de a efectua redistribuiri de credite de angajament şi bugetare între ordonatorii de credite ai bugetului de stat, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, în funcţie de stadiul implementării proiectelor/ programelor finanţate din fonduri europene la nivelul fiecărei instituţii.

În ceea ce priveste prefinanţarea acordată, beneficiarii vor avea obligaţia de a justifica utilizarea acesteia în termen

de 10 zile de la expirarea perioadei pentru care s-a acordat, ceea ce va avea ca rezultat atât absorbţia efectivă a fondurilor prin stabilirea unor termene clare de justificare cât şi asigurarea lichidităţilor necesare beneficiarilor.

Prefinanţarea se va vira pe bază de state estimative, în tranşe, pentru o perioadă de maxim 3 luni.

Actul normativ se aplică gestionării

asistenţei financiare nerambursabile alocate României din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane în perioada de programare 2014-2020, precum şi a prefinanţării şi cofinanţării aferente acestei asistenţe.

Documentul a fost elaborat în colaborare cu potenţialii beneficiari şi cu mai multe organizaţii ale societăţii civile (Coaliţia Naţională pentru Absorbţia Fondurilor Structurale şi Modernizarea României, Institutul de Politici Publice, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România etc.), care au oferit sugestii relevante pentru completarea sa.

(Sursa: www.fonduri-ue.ro)

BULETIN

DE AFACERI EUROPENE

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

NNNuuummmăăărrruuulll 999 (((444555)))

SEPTEMBRIE 2015


Beneficiarii de fonduri UE nu vor mai căra saci de dosare

Zilele în care responsabilii cu

proiectele europene din firme, organizații și chiar instituții publice duceau zeci de bibliorafturi și dosare la ministere sunt ca și uitate.

Un sistem electronic pregătit de MFE anunță finalul documentelor pe hârtie.

Sistemul electronic MySMIS2014 a fost realizat de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) și va funcționa drept interfață între cei care solicită și, ulterior, derulează proiecte și instituțiile care gestionează fondurile UE.

Deja, Ministerul Fondurilor Europene și STS au lansat, în faza de consultare, aplicația electronică.

Aceasta va fi utilizată de solicitanții și

beneficiarii de fonduri europene în relația lor cu autoritățile, pentru a depune proiecte mai rapid și mai simplu, utilizând mediul online, și pentru a-și implementa mai ușor proiectele.

Prin intermediul acestei aplicații, cei care doresc să acceseze fonduri europene pot să completeze electronic cererea de finanțare, însoțită de declarațiile anexe, fără să mai fie nevoie de deplasarea la AM sau OI.

O serie de documente, precum bugetul proiectului sau o serie de declarații vor fi completate direct în aplicația electronică.

Nu va mai fi nevoie nici de ștampile și semnături pe fiecare pagină fiindcă se va utiliza semnătura digitală - fie printr-un certificat deținut de beneficiar, fie unul pus la dispoziție de consultați sau contabili care dețin astfel de certificate.

De asemenea, cheltuielile cu certificatele de semnătură electronică sunt eligibile în cadrul cheltuielilor proiectului.

Semnătura digitală va funcționa și în sens invers, de la autorități spre beneficiari, pe documentele - cereri, notificări - pe care le transmit organismele ce gestionează fondurile.

Spre exemplu, la sfârșitul completării cererii de finanțare, sistemul va genera un document complex ce va fi semnat cu semnătura instituției.

În plus, după ce vor semna contractele de finanțare, vor utiliza această aplicație pe toată durata implementării proiectului pentru a completa rapoarte și a primi informații despre stadiul cererilor de rambursare.

În prima fază va fi disponibil pentru proiectele care se vor depune pe noul Program Operațional Capital Uman, ce se vor deschide la 1 noiembrie 2015.

Pentru a putea învăța cum să completeze un proiect în noul sistem, beneficiarii se vor înregistra la organismele intermediare din țară, până la data de 19.10.2015 pentru a fi incluși în sesiuni de instruire pentru utilizarea aplicației electronice.

Aplicația a fost realizată pe baza unei analize de business a specialiștilor STS.

Este un portal complex, cu un grad înalt de securitate.

Oricine iși poate face un cont dar datele pe care le introduce se validează în bazele de date naționale; așadar cine introduce date false nu va fi acceptat.

În plus, pe parcursul derulării programelor și proiectelor, orice încercare de fraudare va fi imposibilă fiindcă tot ce este introdus în sistem va fi auditat și niciun bit nu se va șterge niciodată din acest sistem.

Odată cu punerea în funcțiune a aplicației electronice MySMIS2014, România se poziționează între primele țări care implementează un instrument informatizat deschis tuturor participanților.

Pentru a asigura funcționarea optimă a acestui sistem în timp se încearcă fixarea unui grup de tineri specialiști, mai exact în număr de cincisprezece, care să îi asigure funcționarea pe timp de zece anii.

De asemenea, se dorește ca la un asemenea proiect de anvergură, să nu se schimbe tot timpul softiștii, care trebuie să aibă asigurate instrumente financiare pentru a le asigura niște salarii mai ridicate, eventual din fonduri europene.

(Sursa: www.euractiv.ro)


511 proiecte în cadrul Axei Prioritare 1 POC 2014-2020

Ministerul Fondurilor Europene, prin Direcţia Generala Programe Competitivitate, şi

Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică şi Inovare, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Operaţional Competitivitate (POC) 2014-2020, a anunţat închiderea primelor apeluri de proiecte lansate în cadrul Axei Prioritare 1 POC ”Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor”.

Pentru Axa Prioritară 1 POC au fost lansate şapte apeluri de proiecte, dintre care şase apeluri au fost cu termen limită (proiectele s-au depus în perioada 27 iunie – 1 septembrie 2015), iar un apel de proiecte este cu depunere continuă până la finalizarea bugetului alocat (Proiecte pentru întreprinderi inovative de tip start-up şi spin-off).

În urma închiderii celor şase apeluri de proiecte cu termen limită din cadrul AP 1, au fost depuse 511 proiecte, cu o valoare totală a asistenţei nerambursabile echivalentă cu aproximativ 1.706.820.963 Euro.

Faptul că în aceste prime apeluri s-au primit atât de multe proiecte, cu o valoare totală ridicată, creează premisele ca la sfârşitul perioadei de programare 2014-2020 să se obțină 100% absorbţie pe POC.


Strategia privind achizițiile publice se întinde pe 2 ani

Pachetul de legi privind achizițiile publice va ajunge în Parlament în luna octombrie 2015, pentru ca legislația să poată fi implementată de la 1 ianuarie 2016.

În opinia doamnei Roxana Mînzatu, președintele Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP), exprimată într-o dezbatere publică organizată de Institutul pentru Politici Publice (IPP), parlamentarii cunosc intențiile legislative și le sprijină.

Pe de altă parte, transpunerea directivei europene pe achiziții publice în legislația românească este doar un pilon din strategia națională.

Strategia se întinde pe următorii doi ani, standardizarea documentației fiind identificată ca problematică importantă.

Pentru executiv, există două constrângeri – transpunerea directivelor, respectiv norma europeană, cât și, mai ales, adaptarea la realitățile românești.

În ceea ce privește transpunerea directivelor europene în legislația națională privind achizițiile publice, se poate spune că doar noile legi nu vor însemna achiziție publică eficientă și corectă în România.

Sunt așteptări foarte mari de la noua legislație și pe bună dreptate.

Există circa 500 de pagini de propuneri venite din consultări pe legea achizițiilor publice clasice.

Toate acestea au fost discutate într-un grup de lucru special și s-a transmis deja la MFP proiectul de lege consolidat pe achizițiile publice clasice și pe legea privind remediile.

Se așteaptă validarea finală de la MFP, pentru a se veni cu forma consolidată pe zona de informare publică.

De asemenea, conform calendarului ANAP, se va ieși în consultare publică și cu legea pe concesiuni și cu legea pe utilități.

Cu toate patru propuneri de legi trebuie ajuns în Parlament până în jurul datei de 15 octombrie 2015.

Termene care sunt presante, mai ales că, în paralel cu implementarea de directive, e nevoie și de o reorganizare instituțională.

(Sursa: www.agerpres.ro)

Buletin elaborat de: Lia Ioana CRIȘAN

Consilier pentru Afaceri Europene e-mail:

[email protected]


Programul Dunărea alocă 262 de milioane de euro pentru dezvoltarea României

Programul Transnaţional Dunărea a fost aprobat recent de Comisia Europeană (CE),

urmând ca evenimentul de lansare a programului să aibă loc la Budapesta. Cu aceasta ocazie, va fi lansat şi primul apel de propuneri de proiecte, ce se va desfăşura

în două etape, aşa cum este descris în Ghidul solicitantului. Programul Transnaţional Dunărea 2014-2020 va finanţa proiecte care vor avea ca obiectiv

îmbunătăţirea politicilor publice şi a cooperării instuţionale, implementate de un parteneriat transnaţional extins.

Bugetul total al programului este de 262.989.835,60 euro, din care 202.095.405,00 euro reprezintă finanţare nerambursabilă din FEDR.

În perioada 2014-2020, vor fi finanţate proiecte pe 4 axe prioritare, în domeniile: Axa prioritară 1 – Inovare şi responsabilitate socială în Regiunea Dunării Axa prioritara 2 - Responsabilitatea faţă de mediu şi cultura în Regiunea Dunării Axa prioritara 3 - Conectivitatea în Regiunea Dunării Axa prioritara 4 – Buna guvernanţă în Regiunea Dunării. Aria eligibilă a Programului este constituită din 14 state: Austria, Bulgaria, Cehia, Germania

(landurile Baden Wurttemberg şi Bavaria), Ungaria, România, Slovenia, Slovacia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Moldova şi Ucraina (oblasturile Chernivetska, Ivano-Frankiviska, Zakarpatska, Odessa).

Pentru România, întregul teritoriu este eligibil. În România, Autoritatea Naţională a programului funcţionează la nivelul Ministerului

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP). Autoritatea de Management este stabilită în cadrul Ministerul Economiei Naţionale din

Ungaria, iar Secretariatul Comun la Budapesta. Auditul Programului va fi realizat de Direcţia Generală pentru Auditul Fondurilor Europene

din Ungaria, iar atribuţiile de certificare vor fi îndeplinite de către Trezoreria de Stat a Ungariei. Beneficiarii eligibili sunt: autorităţi locale/ regionale/ naţionale; organisme de drept public;

Grupari Europene de Cooperare Teritorială (GECT); organizaţii internaţionale şi organisme private, inclusiv IMM-uri.

(Sursa: www.mdrap.ro)

Sprijin de 11,1 milioane de euro pentru fermierii români

Fermierii din România vor beneficia

de fonduri de 11,1 milioane de euro din partea Comisiei, în cadrul unui program în valoare totală de 500 milioane euro.

Programul este conceput în sprijinul fermierilor europeni afectaţi de scăderea preţurilor lactatelor şi cărnii de porc, secetă şi embargoul impus Rusiei.

Potrivit cifrelor oficiale, cele 28 de state membre vor primi ajutoare în valoare totală de 420 milioane de euro.

Din anvelopa totală, România va primi 11,1 milioane de euro, la fel ca și Danemarca, dar mai puțin decât Cehia (11,2 milioane de euro), Lituania (12,6 milioane de euro) sau Irlanda (13,7 milioane de euro).

Cele mai mari ajutoare vor fi acordate fermierilor din Germania, 69,2 milioane de

euro, iar cel mai puțin vor primi fermierii din Malta, 100.000 de euro.

Alte măsuri din planul de sprijin includ scheme de stocare privată pentru produse lactate și carne de porc, precum și acordarea de avans la plățile directe.

Embargoul rus asupra produselor agricole, ca replică la sancțiunile adoptate de UE după criza ucraineană, apasă greu asupra piețelor, în condițiile în care Rusia era destinația a 10% din exporturile agricole UE.

La rândul ei, piața laptelui suferă din cauza unei supraproducții la nivel mondial, căci peste lipsa pieței din Rusia s-a suprapus cererea scăzută din China și creșterea producției în UE după eliminarea cotelor.

În aceste condiții, o mică parte dintre statele membre (10), în frunte cu Franța, continuă să susțină ideea unei majorări a prețurilor de intervenție pe piața laptelui (cel la care UE decide să cumpere stocurile de lapte pudră și unt).



Consultare publică pentru 7 proiecte de Ghiduri ale solicitantului din PO

Infrastructură Mare.

Cele 7 proiecte sunt grupate astfel: Sectorul de transport, ce vizează Axa prioritară 1 - Îmbunătăţirea mobilităţii prin

dezvoltarea reţelei TEN-T şi a transportului cu metroul şi Axa prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient:

Rutier: Obiectivul Specific 1.1. Creşterea mobilităţii prin dezvoltarea transportului rutier pe reţeaua rutieră TEN-T centrală, Obiectivul Specific 2.1 Creşterea mobilităţii pe reţeaua rutieră TEN-T şi Obiectivul Specific 2.2 Creşterea accesibilităţii zonelor cu o conectivitate redusă la infrastructura rutieră a TEN-T;

Feroviar: Obiectivul Specific 1.2. Creşterea mobilităţii pe reţeaua feroviară TEN-T centrală şi Obiectivul Specific 2.7 Creşterea sustenabilităţii şi calităţii transportului feroviar;

Naval: Obiectivul Specific 1.3 Creşterea gradului de utilizare a căilor navigabile şi a porturilor situate pe reţeaua TEN-T centrală şi Obiectivul Specific 2.4 Creşterea volumului de mărfuri tranzitate prin terminale intermodale şi porturi(numai dezvoltarea porturilor, terminalele intermodale urmând a fi abordate în cadrul altui ghid distinct);

Transport subteran: Obiectivul Specific 1.4 Creşterea gradului de utilizare a transportului cu metroul în Bucuresti-Ilfov;

Puncte de comunicare transnaţională: Obiectivul Specific 2.6 Reducerea timpului de staţionare la punctele de comunicare transnaţională.

Sectorul de mediu, ce vizează Axa prioritară 4 - Protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversitatăţii, monitorizarea calităţii aerului şi decontaminare a siturilor poluate istoric şi Axa prioritară 5 - Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor:

Obiectivul Specific 4.3. Reducerea suprafeţelor poluate istoric; Obiectivul Specific 5.2. Creşterea nivelului de pregătire pentru o reacţie rapidă şi

eficientă la dezastre a echipajelor de intervenţie. Eventualele propuneri privind îmbunătăţirea acestor documente pot fi trimise la adresa de

e-mail:[email protected], până la data de 15 octombrie 2015, completând chestionarul disponibil pe site-ul MFE.


Șmecheriile cu fonduri UE, vânate de un nou sistem electronic anti-fraudă

Cei care încearcă să dubleze funcții în

proiecte sau să participe în paralel la cursuri pe fonduri UE vor fi depistați după finalizarea unui nou sistem electronic care corelează automat informațiile din sistem.

„ROM AFIS (Romanian Antifraud Information System) reprezintă un instrument de interogare a unor date existente în format tabelar (fișiere Excel - n.r.), prin care se vor corela informațiile din proiecte care pot fi subiect al neregulilor.

Practic, o serie de probleme care au fost descoperite la controale și care au fost sancționate de Comisie, precum participări multiple la programe de formare, zile lucrate de experți - peste limita legală și altele similare, vor fi evitate.

Sistemul corelează informații referitoare la:

Situația fiecărui beneficiar: ce proiecte are în derulare și legăturile între el și partener.

Dublările de funcții ale membrilor din proiecte prin analiza fișelor de post și a prezenței efective ale acestora

Numărul de ore lucrate pe zi/săptămână/lună pentru fiecare persoană din proiecte multiple.

Suma totală pe care o obține o persoană implicată în mai multe proiecte

Sistemul este construit de către MFE, prin resurse interne, primul modul fiind finalizat.

Instrumentul va fi eficient mai ales în cazul proiectelor din domeniul resurselor umane, care implică un număr mare de participanți.

Mecanismul poate fi de interes pentru a fi preluat și de alte țări europene și, odată finalizat, va fi prezentat Comisiei si Oficiului European de Luptă Antifraudă.



Primul apel de proiecte de Cooperare România-Ungaria

2014-2020 în octombrie Programul Interreg V-A România-

Ungaria a fost prezentat în cadrul a 4 evenimente de informare care au avut loc în perioada 25-28 august 2015 în judeţele eligibile din Ungaria, la Szeged, Békéscsaba, Debrecen şi Nyíregyháza.

Evenimentele de informare au fost organizate de Autoritatea de Management a Programului din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) şi de Punctul de Informare din cadrul Biroului Regional de Cooperare Transfrontalieră Oradea (BRECO).

Participanţii au putut discuta despre strategia programului, axele prioritare şi obiectivele specifice, activităţile eligibile, alocarea financiară pentru fiecare axă şi calendarul estimat pentru lansarea de apeluri de proiecte.

Fiecare întâlnire a inclus o sesiune de întrebări şi răspunsuri, cu exemple de bune practici şi prezentarea unui proiect de succes de către beneficiarul unui proiect finalizat.

Împărtăşirea experienţelor din

perioada de programare anterioară şi schimbul de informaţii au stimulat generarea de noi idei de proiect.

Evenimente de informare similare au fost organizate în prima săptămână a lunii august şi în judeţele eligibile din România, la Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare.

Programul Interreg V-A România-Ungaria va finanţa proiecte cu caracter transfrontalier şi strategic, care urmăresc valorificarea potenţialului comun al regiunii şi abordarea provocărilor comune.

Bugetul programului este de 231.861.763 euro, din care 189.138.672 euro din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), repartizaţi pentru 6 axe prioritare:

Axa Prioritară 1: Protejarea în comun şi utilizarea eficientă a valorilor comune şi a resurselor (Cooperare în domeniul valorilor comune şi resurselor). Buget: 48.502.844 de euro.

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea mobilităţii transfrontaliere durabile şi eliminarea blocajelor (Cooperare în domeniul accesibilităţii). Buget: 34.995.589 de euro.

Axa Prioritară 3: Îmbunătăţirea ocupării forţei de muncă şi promovarea mobilităţii forţei de muncă transfrontaliere(Cooperare în domeniul ocupării forţei de muncă). Buget: 55.070.771 de euro.

Axa Prioritară 4: Îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a sănătăţii (Cooperare în domeniul sănătăţii şi prevenţiei bolilor). Buget: 57.034.498 de euro.

Axa Prioritară 5: Îmbunătăţirea prevenirii riscurilor şi gestionării dezastrelor (Cooperare în domeniul prevenirii riscurilor şi gestionării dezastrelor). Buget: 9.548.042 de euro.

Axa Prioritară 6: Promovarea cooperării transfrontaliere între instituţii şi cetăţeni (Cooperarea instituţiilor şi comunităţilor). Buget total: 4.013.379 de euro.

Aria eligibilă este formată din 4

judeţe din România: Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş din România şi 4 judeţe din Ungaria: Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés şi Csongrád.

Calendarul indicativ de implementare: lansarea primului apel de proiecte este estimată pentru luna octombrie 2015.

(Sursa: www.mdrap.ro)


Peste 1.390 de proiecte depuse pe PNDR 2014 – 2020

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Ruale (AFIR) a primit până în prezent pentru toate cele 10 Submăsuri de finanţare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR) deschise în acest an 1.397 de proiecte, în valoare de 103,78 milioane de euro.

Cele mai multe cereri de finanţare, 1.041, au fost depuse pentru Submăsura 6.1 ,,Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri’’. Valoarea totală nerambursabilă, cumulată, pentru toate proiectele, depuse prin această submăsură, este de 44,36 milioane de euro.

De asemenea, un interes deosebit se constată pentru Submăsura 4.1 ,,Investiţii în exploatatţ agricole’’ AFIR a primit 121 de proiecte, dintre care 103 privesc sectorul vegetal. Valoarea totală nerambursabilă a celor 121 de proiecte se ridică la 53,54 milioane de euro.

AFIR a precizat în cadrul unui comunicat oficial faptul că sesiunea de primire a proiectelor pentru Submăsura 6.1 cât şi pentru submăsura 4.1, a fost deschisă în 25 martie 2015.

În afară de submăsurile menţionate mai sus, mai sunt disponibile pentru depunere de proiecte următoarele submăsuri: 4.1a „Investiţii în exploataţii pomicole”, 4.2 „Sprijin pentru investiţii în procesarea/ marketingul produselor agricole”, 4.2a „Investiţii în procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol” , 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole şi silvice”, 6.2 ,,Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale’’, 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici” si 6.4 ,,Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole’’.

Pentru Submăsura 19.1 ,,Sprijin pregătitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locală’’ au fost primite 178 de cereri de finanţare conforme în valoare totală de 2,44 milioane de euro. Sesiunea de primire a proiectelor aferente acestei Submăsuri a fost deschisă în perioada 25 martie 2015 - 5 iunie 2015.

În acest moment sunt la dispoziţia beneficiarilor privaţi toate oportunităţile de finanţare majore pe care PNDR 2020 le poate pune la dispoziţie, termenul maxim de depunere pentru toate submăsurile, mai putţin Submăsura 19.1, fiind 30 octombrie 2015.

Totodată, AFIR a deschis în cursul lunii septembrie, o nouă sesiune pentru depunerea proiectelor aferente submăsurii 7.2 „Investiţii în crearea şi modernizarea infrastructurii de bază la scară mică” şi submăsurii 7.6 „Investiţii asociate cu protejarea patrimoniului cultural”.

Aceasta nouă sesiune de primire de proiecte destinată infrastructurii rurale va avea loc în paralel cu reevaluarea a peste 200 de proiecte depuse de autorităţile locale prin Măsura 125 ,,Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii ” şi Măsura 322 ,,Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, din cadrul PNDR 2007 – 2013, ca urmare a acordului primit de la Comisia Europeană.

(Sursa: www.afir.info)

Capacitatea Organismelor Intermediare de a semna contracte de finanţare recunoscută prin acreditarea sistemului de management şi control

În martie 2014, Autoritatea de

Management POSDRU a fost transferată din subordinea Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice în subordinea Ministerului Fondurilor Europene.

Anterior acestei date (în timpul în care se afla în subordinea MMFPSPV), AM POSDRU delegase atribuţii de gestionare a Programului către 8 Organisme Intermediare Regionale şi 3 organisme intermediare naţionale prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalitaţii de şanse nr. 600 din 2008.

Odată cu preluarea AM POSDRU de către MFE, a fost emis Ordinul ministrului

fondurilor europene nr. 81/2014 prin care atribuţiile AM POSDRU 2007 – 2013 erau din nou delegate Organismelor Intermediare, de această dată sub semnătura noului minister.

Iată răspunsul MFE față de această situație:

În acord cu HG nr.10/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea de Management POSDRU (AM POSDRU) a fost organizată ca direcţie în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.


În scopul asigurării unei abordări şi a unei practici unitare în gestionarea fondurilor alocate, începând cu data de 1 martie 2014 a fost realizată preluarea de către MFE a întregii structuri şi a atribuţiilor Autorităţii de Management POS DRU de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale.

Potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 de stabilire a anumitor dispoziţii generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de coeziune şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1260/1999, articolul 59 Desemnarea autorităţilor, stabileşte faptul că Statul membru poate să desemneze unul sau mai multe organisme intermediare pentru realizarea integrală sau parţială a atribuţiilor autorităţii de gestionare sau ale autorităţii de certificare sub supravegherea autorităţii respective.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.1083/2006, AMPOSDRU a stabilit delegarea unor funcţii pentru implementarea POSDRU celor 8 Organisme Intermediare regionale (cu personalitate juridică) şi celor 3 organisme intermediare naţionale.

În anul 2008 au fost elaborate şi semnate acordurile de delegare de funcţii cu OI desemnate în vederea definitivării cadrului de implementare a POSDRU.

Acordurile şi actele adiţionale au fost aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse nr. 600 din 2008 pentru aprobarea unor acorduri de delegare de funcţii privind implementarea POSDRU 2007-2013, publicat în Monitorul Oficial nr. 882 din 24 decembrie 2008.

Desemnarea organismelor intermediare regionale (organizate la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare stabilite prin Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare) s-a realizat prin Hotărârea Guvernului nr. 457/2008 privind cadrul instituţional de coordonare şi de gestionare a instrumentelor structurale, cu modificările şi completările ulterioare.

Acreditarea întregului sistem de management şi control (inclusiv a

organismelor intermediare) s-a realizat în urma misiunii de audit din perioada 2008-2009, întreprinsă de către Direcţia de Audit pentru Fondul Social European, programele PHARE şi alte fonduri, din cadrul Autorităţii de Audit, prin emiterea Raportului privind evaluarea conformităţii sistemului de management şi control stabilit pentru POSDRU în acord cu cerinţele articolelor de la 58 la 62 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1083/2006 şi Partea a III-a din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006.

În consecinţă, capacitatea organismului intermediar de a semna orice document (ex. contracte de finanţare), potrivit acordului de delegare de funcţii, este recunoscută prin acreditarea sistemului de management şi control, acreditare obţinută de către AM POSDRU în anul 2009 şi valabilă pentru întreaga perioadă de implementare a POSDRU.

În ceea ce priveşte ordinele/ actele

adiţionale la ordinele privind delegarea de funcţii către organismele intermediare ale POSDRU, acestea cuprind precizari generale referitoare la modul de îndeplinire de către aceste organisme, a funcţiilor delegate.

Prin urmare, ordinele privind acordul de delegare de funcţii sunt acte interinstituţionale, cele două părţi semnatare fiind doar organismul intermediar sşi autoritatea de management.

Documentele necesare implementării proiectelor finanţate prin POSDRU sunt reprezentate de instrucţiuni, ghiduri ale solicitantului şi alte categorii de documente, acestea fiind publicate atât pe site-ul MFE, cât şi în Monitorul Oficial al Romaniei (când sunt aprobate prin ordine de ministru).

Actul juridic care dă naştere la drepturi şi obligaţii atât pentru beneficiar, cât şi pentru organismul intermediar, este contractul de finanţare semnat de către cele două părţi menţionate, urmat de legislaţia naţionalaă şi/sau europeană aplicabilă, instrucţiuni.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


Granturi pentru afaceri tinerilor din Zona de Securitate Tinerii între 18 şi 35 de ani care

locuiesc în Zona de Securitate pot aplica pentru granturi pentru afaceri prin Programul „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Potrivit agora.md, programul se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, în special femei şi persoanele vulnerabile, care locuiesc în raioanele Floreşti, Şoldăneşti, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi, Căuşeni şi Ştefan Vodă.

Vor fi selectate 75 de persoane care vor beneficia de instruiri intensive în domeniul elaborării planurilor de afaceri. Ulterior, o comisie de evaluare va selecta cele mai bune 15 proiecte.

Autorii vor primi un grant în valoare de până la 13.500 de euro, sprijin în iniţierea afacerii şi asistenţă consultativă individuală timp de 14 luni.

Data limită de aplicare este 15 octombrie 2015.

Proiectul de acordare a asistenţei tinerilor antreprenori de pe ambele maluri ale râului Nistru are loc în cadrul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană şi implementat din anul 2009 de Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare.

Programul contribuie la sporirea gradului de încredere între oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului, prin implicarea autorităţilor locale, comunităţilor de afaceri şi altor părţi interesate.

Ce este Zona de Securitate Pe 21 iulie 1992, la Moscova, de

către preşedinţii M. Snegur şi B. Elţin a fost semnat "Acordul cu privire la principiile reglementării paşnice a conflictului armat din zona nistreană a Republicii Moldova", acord care a pus capăt conflictului şi a deschis pentru Moldova perspectivele reintegrării ţării.

Acordul a stabilit principiul unei zone de securitate care urmează a fi creată: prin

retragerea armatelor „părţilor la conflict” (articolul 1 § 2).

În temeiul articolului 2 al acestui acord, a fost creată o Comisie Unificată de Control („CUC”), compusă din reprezentanţii Republicii Moldova, Federaţiei Ruse şi Transnistriei, cu sediul central la Tighina (Bender).

Acordul prevede, de asemenea, constituirea forţelor de menţinere a păcii responsabile de asigurarea respectării acordurilor cu privire la securitate şi încetarea focului, formate din cinci batalioane ruseşti, trei batalioane moldoveneşti şi două batalioane transnistrene, subordonate unui comandament militar comun, subordonat CUC.

Potrivit articolului 3 al acordului,

oraşul Tighina a fost declarat regiune supusă regimului de securitate sporit şi administrată de „autorităţile de autoadministrare locală, eventual de comun acord cu comisia de control”. CUC i-a fost atribuită sarcina de menţinere a ordinii publice în Tighina împreună cu poliţia.

Articolul 4 prevede, ca Armata a Paisprezecea a Federaţiei Ruse, staţionată pe teritoriul Republicii Moldova, să respecte riguros neutralitatea sa.

Articolul 5 interzice aplicarea oricărei sancţiuni sau blocade şi fixează ca obiectiv înlăturarea tuturor obstacolelor pentru libera circulaţie a mărfurilor, serviciilor şi persoanelor. Măsurile prevăzute în acest acord au fost definite ca fiind „o parte foarte importantă a reglementării conflictului prin mijloace politice”. (Sursa: Ioan Coropcean, scoalanato.files.wordpress.com)


Cele mai performante GALuri din

ţară

În cadrul evenimentului RuralFest organizat de Reprezentanţa Comisiei Europene, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Direcţia Generală Dezvoltare Rurală – Autoritate de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a premiat cele mai performante grupuri de acţiune locală (GAL), care derulează proiecte finanţate cu fonduri europene nerambursabile, disponibile prin LEADER, PNDR 2007-20213.

Ca rezultat al activităţilor derulate, primele 10 GAL-uri din clasament au reuşit să contracteze peste 27,35 de milioane de euro fonduri europene nerambursabile.

Nivelul plăţilor efectuate către acesti beneficiari se ridică la peste 20 de milioane de euro.

O categorie distinctă este cea

aferentă proiectelor de cooperare. În acest sector s-au evidenţiat trei asocieri formate din GAL-uri constituite la nivel naţional şi internaţional.

Acestea au demarat proiecte de cooperare cu o valoare publică de peste 110.000 de euro, care au vizat, mai ales, promovarea potenţialului turistic rural şi a produselor tradiţionale locale.

Printre criteriile de ierarhizare avute în vedere s-au numărat şi nivelul de contractare, nivelul de plată şi impactul

proiectelor derulate asupra comunităţii locale.

Cele mai performante GAL-uri (conform datelor la 01.09.2015):

Grupul de Acţiune Locală VRANCEA SUD – EST

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Vedea-Gavanu-Burdea

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Podu Înalt Vaslui"

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Argesul de Mijloc

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Colinele Olteniei”

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală - Drumul Carelor

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală din Zona Văilor Ampoiului şi Mureşului

Grupul de Acţiune Locală Asociaţia de Dezvoltare Zonală Tecuci

Asociatia Grup de Actiune Locală „Plaiurile Olteţului”

Asociaţia „Grupul de Acţiune Locală „Dobrogea Centrală”

Proiecte de cooperare: 1) Cooperarea GAL-urilor buzoiene

premisa dezvoltării locale: Gal Valea Buzăului

(coordonator) Gal Colinele Buzăului Gal Ecoul Câmpiei Buzăului Gal Drumul Vinului 2) Dinamizarea sectorului turistic

de la nivel local cu ajutorul noilor tehnologii prin acţiuni de cooperare rurală interteritorială

Asociaţia „Poarta Almăjului” (coordonator)

GAL Delta Dunării 3) ENPORT - European Network

For Promoting Outdoor Rural Tourism (Reţeaua Europeană de Promovare a Turismului Rural în aer liber)

Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Napoca Porolissum (coordonator)

Asociaţia Grupul de Acţiune Localaă Lider Cluj

Pays Vichy-Auvergne

(Sursa: www.madr.ro)


Autostrăzile se opresc în avize

Nu avem autostrăzi, dar autorităţile

nici nu se chinuie să termine proiectele. Birocraţia ţine şantierele pe loc luni

de zile, așa cum este cazul autostrăzii Sebeş-Turda, unde pe anumite sectoare nu există încă autorizaţie de construcţie, deşi a trecut aproape un an de la semnarea contractului.

Mai grav e că timpul pierdut se

traduce în bani europeni pe care ţara noastră nu-i va mai putea încasa.

Anunţată iniţial drept soluţia salvatoare pentru creşterea absorbţiei de bani europeni pentru infrastructură, autostrada Sebeş - Turda este cel mai bun exemplu al incompetenţei autorităţilor.

Primii 17 kilometri nu au nici acum autorizaţie de constructie, la 10 luni de la semnarea contractului, asa că nici drumarul nu s-a spetit cu munca.

Pentru o bucată din următorii 24 de kilometri ai şoselei, autorizaţia a venit abia recent.

Mai avansate sunt lucrările la ultimii 31 de kilometri ai autostrăzii, unde gradul de execuţie este între 25% şi 40%, deşi şi acolo lipsesc diverse avize.

Iniţial trebuia în 2015 să se termine, s-a amânat cu un an pentru 2016.

Lugoj - Deva este o altă autostradă tărăgănată.

Tunelurile pentru urşi nu au fost nici acum scoase la licitaţie.

Și la Câmpia Turzii - Târgu Mureş, unde există patru din cinci contracte deja semnate, nu s-a putut face nicio absorbţie anul acesta din nişte motive birocratice.

Proiectele nu sunt tratate ca nişte urgenţe naţionale.

Din aprilie, lucrările la lărgirea la patru benzi a celor nouă kilometri de şosea dintre autostrada spre Piteşti şi DN7 sunt blocate.

Motivul: alte avize lipsă. Toate şantierele în lucru, fie de

drumuri sau căi ferate, dar care nu se vor închide până la 31 decembrie 2015, sunt propuse spre finanţare şi din următorul exerciţiu financiar.

Propunerea Ministerului Transporturilor pentru fazare, pentru proiectele care nu se termină în această perioadă, trimise la CE, este de 1,6 miliarde de euro.

La ora actuală, POS-ul de Transport are 61% absorbţie şi are toate şansele de a termina peste 70% în decembrie 2015.

Este vorba despre patru autostrăzi,

şoselele ocolitoare ale Capitalei şi Bacăului şi reabilitarea mai multor drumuri naţionale.

Până în 2020, România va avea la dispoziţie pentru a-şi pune la punct infrastructura de transport aproape 6,8 miliarde de euro, la care se adaugă 1,2 miliarde de euro prin mecanismul Connecting Europe.

(Sursa: www.fonduri-structurale.ro)


Fermierii, invitaţi să-şi ia hârtiile pentru drumul la bancă

Ministrul Agriculturii, Daniel

Constantin, a anunţat că fermierii din sectorul vegetal pot obţine adeverinţele necesare pentru a accesa credite-punte, pe baza unei înţelegeri pe care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură o are cu sistemul bancar şi cu fermierul.

E o încercare de a veni cât mai repede posibil - adică după terminarea, cel puţin, a controalelor administrative - cu adeverinţele eliberate de care beneficiază în special fermierii mari.

Aceste adeverinţe pot fi utilizate până în momentul în care se plăteşte subvenţia - conform regulamentului european - plata pe suprafaţă şi subvenţia de la bugetul de stat.

Fermierii pot merge la bănci şi pot contracta credite-punte, pe baza acestor adeverințe, și în condițiile prevăzute de acel protocol tripartit, semnat cu băncile, care va desemna și procentul înscris pe adeverinţe.

Se încearcă astfel plata în avans, în

condiţiile unui an mai dificil din punct de vedere agricol.

De altfel, toți miniştrii agriculturii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au solicitat Comisiei plata fără controlul pe teren.

Desigur, protocolul este valabil în condițiile în care va exista accept de la nivelul Uniunii astfel încât să se poată veni cu o plată în avans, care să fie undeva între 50 şi 70%, deci o plată mai mare.

În acest context, este de interes și propunerea fermierilor, care au cerut ca agricultorii care au fost afectaţi de secetă

să primească 70%, iar restul să primească 50 - 60%, în funcţie de fondurile disponibile.

Toate acestea presupun însă un efortul bugetar uriaş, astfel încât cele 850 de milioane de euro să poată fi plătite la sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie 2015, ceea ce ar însemna o infuzie de capital către fermieri, pentru ca aceştia să poată să-şi continue activitatea.

Cele 850 milioane euro sunt bani împrumutați de la Ministerul de Finanţe, prin Trezoreria Statului, care vor fi retrunați când banii vor veni de la Comisia Europeană, peste două luni de zile – ceea ce presupune, evident, un efort uriaș al bugetului de stat.

În afară de cei 850 de milioane euro, se caută soluții de acoperi în luna noiembrie şi decembrie 2015 avansul pe care vrem să îl plătim pentru fermierii afectaţi de secetă, cu o sumă care, după estimări, poate fi de mai bine de 500 milioane lei.

Este o sumă uriaşă, deoarece anul acesta despăgubirile pot ajunge până la 400 de lei pe hectar, pe fondul unor pierderi mai mari ca în 2012.

În acest an, şi fermele mari sunt afectate de secetă, care investesc foarte mult în zona de tehnologie.

Există estimări în legătură cu suprafaţă afectată de secetă dar piaţa va decide preţul şi nu prognozele, care pot fi influențate de diverse influenţe sau interferenţe.



Programul SRL-D afectat de

modificările legislative

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri - SRL-D - a atras doar 120 de planuri de afaceri în primele 24 de ore de la lansare, comparativ cu anul anterior, când, în prima zi, au fost înregistrați 900 de potențiali beneficiari.

Aceasta în condițiile în care Programul SRL-D a fost timp de 4 ani cel mai bun instrument pe care îl aveau tinerii la dispoziție pentru a deveni antreprenori.

La începutul anului 2015, erau 20.000 de noi firme înființate cu un număr mediu de 40.000 de noi locuri de muncă.

Cu noile modificări aduse programului, singurul instrument care ar putea face diferența poate deveni ineficient și cu efecte incerte la nivelul economiei per ansamblu.

Reamintim faptul că Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor aparținând întreprinzătorilor tineri (SRL-D) este instrumentul financiar coordonat de Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, dedicat persoanelor care vor să își deschidă pentru prima dată o afacere.

Programul prevede lansarea cu costuri zero a unei microîntreprinderi, scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariați, angajați pe perioadă nedeterminată.

Sprijinul financiar pentru întreprinzătorii debutanți este de 10.000 de euro sub forma unei finanțări nerambursabile, reprezentând cel mult 50% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri prin înregistrarea pe site-ul www.aippimm.ro.

Ori, în opinia Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), modificările aduse programului în 2015

riscă să conducă la scăderea interesului debutanților în vederea accesării fondurilor disponibile, având în vedere aspecte restrictive care contravin obiectivelor stabilite de program inițial — și anume de sprijinire a oricărui român care nu deține fondurile necesare în deschiderea unei afaceri.

Astfel, perioada de implementare a planului de afaceri este de 30 de zile față de un an în perioada anterioară, iar finanțarea nerambursabilă de 10.000 de euro este oferită pe bază de decont, beneficiarul fiind nevoit să efectueze cheltuielile, pentru ca apoi să îi fie rambursate din bugetul de stat.

Conform patronatului, o altă piedică

în accesarea Programului SRL-D este faptul că la momentul aprobării planului de afaceri beneficiarul trebuie să facă dovada deținerii întregii sume solicitate ca finanțare, la care se adaugă și partea de cofinanțare și TVA-ul considerat cheltuială neeligibilă (practic, dacă debutantul a solicitat 10.000 de euro, trebuie să aibă în cont 20.000 de euro, la care se adaugă TVA).

Prevederea referitoare eligibilitatea salariilor angajaților de-a lungul implementării planului de afaceri nu mai poate fi considerată un beneficiu, având în vedere că perioada avută în vedere este de 30 de zile, apreciază reprezentanții PTIR.

(Sursa:www.agerpres.ro)


Implementarea proiectelor de

cooperare transfrontalieră Cu ocazia Zilei cooperării

europene şi la o săptămână după celebrarea celei de-a 25-a aniversări a Interreg, cadrul general al programelor de cooperare transfrontalieră din cadrul politicii regionale, Comisia a lansat o consultare publică la nivelul UE privind obstacolele înca prezente aflate în calea cooperării transfrontaliere.

Încă exista numeroase frontiere juridice şi administrative care constituie o povară pentru activităţile transfrontaliere. În consecinta, în regiunile noastre de frontieră, un potenţial economic semnificativ rămâne neexploatat.

Prin intermediul acestei consultări publice, Comisia va putea lua în considerare opiniile celor 185 de milioane de cetăţeni ai UE care locuiesc în regiunile de frontieră cu privire la obstacolele cu care aceştia se confruntă în viaţa lor de zi cu zi, precum şi sugestiile lor cu privire la modalităţile de depăşire a acestor obstacole.

De altfel, Corina Creţu, comisarul

pentru politica regională, aprecia că mai mult de 10 miliarde EURO provenind din fondurile politicii de coeziune vor fi investite, în perioada 2014-2020, pentru a promova cooperarea transfrontalieră.

Cu toate acestea, finanţarea nu este suficientă şi, de aceea, Comisia intenţionează să formuleze propuneri concrete pentru a rezolva chestiunile transfrontaliere care persistă.

Ori, în acest scop, este nevoie de contribuţia pretioasă a cetăţenilor care se confruntă zilnic cu aceste obstacole și care ar trebui să participe, într-un număr cât mai mare la aceasta consultare, să difuzeze mesajul şi să încurajeze, la acest lucru, și pe ceilalți cetatenii, pe organizaţiile şi întreprinderile ca să răspundă provocării.

Pentru a sprijini aceasta iniţiativă, la nivelul Comisiei se vor face toate eforturile de colectare de informaţii şi de promovare, pe teren, a avantajelor programelor Interreg.

De asemenea, până la jumătatea lunii octombrie, funcţionarii Comisiei vor vizita unsprezece regiuni de frontieră din Europa, pentru a se întâlni cu cetăţenii şi cu reprezentanţii lor şi pentru a examina bunele practici.

Consultarea publică se va desfăşura pe o perioadă de trei luni, până la 21 decembrie 2015.

Ea vizeaza regiunile de frontieră interne ale UE, inclusiv frontierele cu Norvegia şi cu Elveţia.

Concluziile initiale vor fi publicate la inceputul anului 2016.

Aceasta consultare se înscrie într-un cadru mai larg de reexaminare a cooperării transfrontaliere, care cuprinde, de asemenea:

Un studiu privind „Reducerea obstacolelor juridice şi administrative în regiunile de frontieră ale UE”.

Studiul a fost lansat în iulie 2015 şi rezultatele sale finale vor fi prezentate la începutul anului 2017.

El va include un inventar complet al obstacolelor transfrontaliere din cadrul UE, soluţii posibile pentru depăşirea acestora, studii de caz pentru domeniile de politică selectate şi recomandări pentru activităţile viitoare.

O serie de ateliere cu participarea părţilor interesate, precum asociaţiile, reprezentanţii mediului academic, antreprenorii şi alţi actori din regiunile de frontieră. Primul atelier a avut loc la începutul lunii septembrie 2015. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


359 milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră

Comisia Europeană a adoptat

recent mai multe programe de cooperare transfrontalieră Interreg, fondurile europene alocate acestora ajungând la peste 359 de milioane de euro.

Activitățile pe care se axează aceste programe includ promovarea turismului și conservarea patrimoniului natural și cultural, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, îmbunătățirea mobilității prin investiții în infrastructură, protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice sau creșterea competitivității economice a regiunilor vizate.

Programul transnațional Balcani-

Mediterana este primul program de acest fel adresat întregii regiuni.

Cu o alocare de peste 33 milioane de euro, din care mai mult de 28 de milioane sunt din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), iar peste 5 milioane provin din Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA), programul implică trei state membre UE (Grecia, Bulgaria și Cipru) și două țări candidate (Albania și Fosta republică iugoslavă a Macedoniei).

Principalele sale priorități sunt creșterea competitivității economice în regiune, prin sprijinirea antreprenoriatului și inovării, și protecția mediului.

Beneficiind de o alocare de 134 milioane de euro din FEDR, programul de cooperare dintre regiunile din nordul Germaniei și Poloniei se concentrează pe îmbunătățirea cooperării între administrațiile naționale în vederea reducerii barierelor lingvistice și socio-culturale, realizarea de cursuri de educație și formare profesională în

comun, precum și îmbunătățirea conexiunilor rutiere pentru a promova turismul și conservarea patrimoniului natural și cultural din regiune.

Programul de cooperare Slovenia-Croația are la dispoziție peste 46 de milioane de euro din FEDR pentru inițiativele ce promovează adaptarea la schimbările climatice, prevenirea dezastrelor naturale și protejarea biodiversității.

Cu o alocare de 146 de milioane de euro din FEDR, programul de cooperare Slovacia-Ungaria are în vedere promovarea ocupării forței de muncă și a turismului durabil, precum și îmbunătățirea mobilității prin investiții în transportul în comun și în noi conexiuni rutiere în regiune.

Programul de cooperare

transfrontalieră europeană (Interreg A) are ca scop identificarea provocărilor comune cu care se confruntă regiunile de frontieră și exploatarea potențialului de creștere încă neutilizat al acestor regiuni.

Volumul de fonduri alocat în perioada 2014-2020 este de 6,6 miliarde de euro.

Programul de cooperare transnațională (Interreg B) are în vedere promovarea cooperării și dezvoltării regionale și sprijină proiecte din domeniul inovării, mediului, telecomunicațiilor, dezvoltării urbane etc.

Fondurile alocate pentru perioada 2014-2020 se ridică la 2,1 miliarde de euro. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


EURO – JOB Măsuri de sprijin pentru șomerii

pe termen lung Comisia Europeană a formulat o

serie de propuneri pentru a ajuta șomerii pe termen lung să revină pe piața muncii.

Bazate pe cele mai bune practici din statele membre, propunerile explorează posibilitățile de îmbunătățire a serviciile oferite acestei categorii de șomeri.

Șomajul de lungă durată este

apreciat ca fiind una dintre provocările cele mai dificile și mai acute cauzate de criza economică, afectând peste 12 milioane de persoane în Europa.

Acesta expune o parte tot mai mare din populație la riscul de sărăcie și de excluziune socială, motiv ca să se acționeze pentru a aduce aceste persoane înapoi în câmpul muncii.

Nu se poate, însă, accepta o redresare economică prin care atât de mulți cetățeni europeni sunt lăsați în urmă.

De aceea, propunerile pot să le ofere perspective mai bune, cu sprijinul deplin al statelor membre, al partenerilor sociali și al angajatorilor.

Ea implică trei demersuri principale: să încurajeze înregistrarea

șomerilor pe termen lung la o agenție pentru ocuparea forței de muncă;

să ofere fiecărui șomer pe termen lung înregistrat o evaluare individuală aprofundată pentru a-i identifica nevoile și posibilitățile, cel târziu la 18 luni de șomaj;

să ofere un acord pentru reintegrarea pe piața muncii tuturor

șomerilor pe termen lung înregistrați, cel târziu la 18 luni de șomaj.

De asemenea, propunerea face apel la implicarea activă a angajatorilor prin încheierea parteneriatelor cu autoritățile publice și prin asigurarea unor stimulente financiare.

Statele membre pot pune în aplicare aceste recomandări cu ajutorul Fondului social european.

Pașii următori Propunerea Comisiei va fi transmisă

Consiliului spre discutare și adoptare. Punerea în aplicare a măsurilor

prevăzute în recomandare va începe de îndată ce statele membre vor ajunge la un acord.

Reamintim faptul că propunerea vine în contextul în care șomerii pe termen lung reprezintă în prezent 5% din populația activă.

Numărul lor ca procent din populația

activă variază foarte mult, de la 1,5 % în Austria la 19,5 % în Grecia.

Dintre cei 12 milioane de șomeri pe termen lung din UE, peste 60% sunt deja fără un loc de muncă de doi ani consecutivi.

Se estimează că doar 20% dintre programele active de ocupare a forței de muncă sunt alocate șomerilor pe termen lung și, în multe state membre, aceștia nu au acces la servicii personalizate.

(Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Timpul cu deplasarea la serviciu

- timp de lucru

O decizie a Curții Europene de Justiție spune că lucrătorii fără un birou fix ar trebui să solicite angajatorilor remunerație inclusiv pentru orele petrecute de acasă până la primul client și de asemenea, de la ultimul client spre casă.

Ar putea însemna că decizia are

implicații majore pentru firmele care au ca angajați electricieni, tehnicieni pentru instalații de gaze, asistenți sociali sau agenți de vânzări care se deplasează direct la clienți.

Faptul că lucrătorii își încep ziua de lucru direct de la domiciliu este decizia angajatorilor și nu a angajaților”, arată Curtea Europeană de Justiție.

Facem precizarea, în context, că decizia a fost luată într-un caz adus în instanță de angajații unei companii spaniole de servicii de securitate.

Potrivit comunicatului oficial al Curții, prin decizia sa, s-a decis ca în cazul în care lucrătorii nu au un birou fix unde lucrează și nici unul uzual, în fiecare zi între locuință și primul, respectiv ultimul client, așa cum stabilesc angajatorii, să fie considerat timp de muncă în spiritul Directivei europene în domeniu.

Curtea consideră că lucrătorii aflați în această situație își desfășoară activitatea pe parcursul întregii zile.

Financial Times citează reprezentanți ai mediului de afaceri din

Marea Britanie, care consideră că decizia va avea efecte negative asupra companiilor, asupra perspectivelor de business, creare de joburi și creștere economică în Marea Britanie.

Și sindicatul funcționarilor publici a declarat că decizia va avea impact semnificativ pentru lucrători, în special cei care îngrijesc oameni la domiciliu.

Rata șomajului rămâne ridicată în

rândul tinerilor

Rata șomajului în trimestrul al doilea din acest an a fost de 6,8 la sută, în scădere de la 7,4 la sută în trimestrul anterior, dar categoria tinerilor între 15 și 24 de ani înregistrează cel mai ridicat nivel, de 20,4 la sută.

Potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS), din cele peste 9,2 milioane de persoane active, 8,6 milioane de persoane erau ocupate și 625.000 persoane erau șomeri.

Pe categoria de vârstă 15-24 de ani,

rata șomajului s-a redus comparativ cu primele trei luni ale acestui an, când s-a situat la 24,7 la sută, rămânând însă categoria cea mai afectată.

În rândul tinerilor din mediul urban, rata șomajului s-a situat, în trimestrul al doilea, la 27 la sută, respectiv la 16,4 la sută în mediul rural.

Pe aceeași categorie de vârstă (15-24 de ani), tinerii de sex masculin care nu au un loc de muncă reprezintă 20,1 la sută, iar persoanele de sex feminin 20,9 la sută.



EURO-ITC

63 de milioane de euro pentru rețele 4G la sate neconectate la internet

(Sursa: ANCOM, pe baza datelor furnizate de operatori, și INS) ANCOM a propus o schemă de

finanțare între 40 și 63 milioane euro, pentru reţele 4G în localităţile fără de servicii de internet în bandă largă în puncte fixe.

La sfârșitul anului 2014, 664.000 de persoane (3,3% din populația României) nu beneficiau de acoperire cu servicii de internet în bandă largă la puncte fixe, întrucât domiciliază̆ în una din cele 3.439 de localități în care nu există rețele care să furnizeze astfel de servicii, arată analiza pe piețele de internet și infrastructuri telecom, publicată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), la jumătatea lunii august 2015.

Cifrele absolute sunt impresionante și reflectă situația unor zone geografice rurale, relativ îndepărtate sau greu accesibile, densitatea medie fiind de 193 locuitori pe localitate nedeservită cu rețele fixe. Prin comparație, localitățile rurale deservite de o singură rețea înregistrează̆ o densitate medie de 557 locuitori pe localitate", se arată la pagina 37 din documentul de analiză strategică publicat de ANCOM pe 29 septembrie 2015.

Deși situația acoperirii cu rețele se îmbunătățește an de an, ritmul de «conectare» al localităților prin forțele pieței scade dramatic pe măsură ce rețelele pătrund în zone tot mai îndepărtate, cu concentrare tot mai redusă a cererii, iar riscurile investițiilor cresc exponențial: de la un ritm mediu anual de 1.170 localități nou conectate la rețele fixe de bandă largă în perioada 2008-2012 (în ciuda contextului macro- economic dificil), la un ritm mediu anual de numai 12,5 localități nou conectate, în perioada 2013- 2014.

Deși primul obiectiv specific al Agendei Digitale pentru România prevede ca acoperirea cu rețele de bandă largă la puncte fixe să ajungă̆ la 100% din populație la nivelul anului 2020, singura inițiativă publică majoră de reducere a decalajului digital al României până în prezent, proiectul RONET, implementat de Telekom, este planificat să conecteze numai 783 localități, 22% din totalul localităților neconectate.

Proiectul stagnează din cauza dificultăților majore de implementare și procedurilor complicate de autorizare.

.


Ce se întâmplă însă cu celelalte 2.600 de localități? O primă ințiativă de anvergură, pentru acoperirea restului de localități, nu vine de la MCSI, ci

de la reglementatorul pieței, ANCOM, care a propus spre analiză o schemă de finanțare între 40 și 63 milioane euro, care poate fi disponibilizată din tariful de utilizare frecvențe radio.

Aflată în prezent la stadiul de inițiativa propusă în dezbatere publică, schema prevede în linii mari o reducere a tarifelor de utilizare a frecvențelor radio, condiționată de realizarea în prealabil a unor investiții în extinderea acoperirii rețelelor.

Cele mai importante criterii propuse de ANCOM pentru finanțarea extinderii rețelelor 4G în mediul rural:

după ce investesc în 4G în zone identificate de ANCOM, operatorii prezintă decontul, iar autoritatea le reduce corespunzător tarifele de utilizarea frecvențelor radio pe care le datorează;

investițiile care pot fi decontate acoperă alte zone geografice decât cele vizate prin alte intervenții publice, și nu pot viza zone care oricum ar fi fost acoperite prin extinderea sau îmbunătățirea naturală a rețelelor;

se pot deconta piloni și stâlpi de telefonie (cele mai "scumpe" investiții în extinderea de rețea) numai prin excepție, în "circumstanțe geografice excepționale", motivul fiind cantitatea și calitatea frecvențelor utilizate deja de operatori;

pentru creșterea eficienței folosirii resurselor, ANCOM propune folosirea în premieră în România a unui sistem de notare (clasificare) a localităților care să beneficieze de intervenție publică, pe criterii obiective.

Poate fi recomandabilă și realizarea unei clasificări a localităților nedeservite, în funcție de o serie de criterii obiective precum densitatea populației, cererea potențială de servicii, tipul de servicii absent (sau prezent), proximitatea față de localități acoperite de rețele sau față̆ de magistrale ale rețelelor existente, circumstanțe geografice particulare etc.

Această inițiativă a ANCOM apare într-un document de discuție privind strategia ANCOM pentru comunicațiile digitale 2020, aflat în consultare publică până pe 3 noiembrie.

Peste o treime dintre gospodăriile din

România dețin o tabletă

Numărul mediu de tablete deținute de

familiile din România este de 1,1, în vreme ce numărul de smartphone-uri este de 1,5, arată un studiu realizat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Astfel, în 36 % dintre gospodăriile din România există cel puțin o tabletă, în 73 % există cel puțin un smartphone, iar în 55 % dintre familiile există și laptopuri.

Studiul oferă și date referitoare la accesul la internet mobil prin telefon, arătând că jumătate dintre români au acces la acest serviciu pe baza unui abonament de telefonie ce are inclus și internet, 35 la sută prin telefon pe baza unei cartele preplătite cu o extraopțiune de internet mobil, iar 25 la sută

au acces prin intermediul unui stick sau card USB cu abonament.

În cazul serviciilor de internet mobil, românii plătesc, în medie, 58 de lei pentru un serviciu achiziționat în mod individual, în timp ce, pentru un pachet de servicii cu internet mobil plătesc 109 lei.

Cei mai mulți utilizatori plătesc între 23 și 45 de lei pentru un serviciu individual, iar, pentru un pachet de servicii, peste 90 de lei.

Internetul mobil este utilizat în principal pentru navigare, rețele de socializare şi e-mail, însă şi pentru comunicarea vocală sau mesagerie instant.

78 la sută dintre utilizatori îl folosesc zilnic sau aproape zilnic, iar alți 15 la sută îl folosesc de două-trei ori pe săptămână.

76 la sută dintre utilizatorii de internet mobil au în gospodărie şi internet fix, conexiunea mobilă fiind utilizată, de regulă, atunci când nu funcționează cea fixă.

Studiul citat a fost realizat pentru ANCOM de International Consulting Expertise în colaborare cu CCSAS, pe un eșantion de 1.549 persoane fizice din România, care folosesc servicii de acces la internet la puncte mobile, având o eroare maximă de +/-2,5 la sută, la un nivel de probabilitate de 95 la sută.

(Sursa:www.ancom.ro)


Ce se vinde cel mai bine online?

Hainele de ocazii și bijuteriile au fost

domeniile cu cea mai bună evoluție în comerțul online de la începutul verii, magazinele virtuale cu acest profil având creșteri ale vânzărilor între 20% și 100%.

Potrivit agenției de e-commerce ContentSpeed, care a furnizat aceste date, vânzările din majoritatea domeniilor scad de obicei pe timpul verii, în condițiile în care oamenii își alocă mare pare din buget pentru vacanțe.

Produsele de papetărie sunt vedete în ultima parte a sezonului estival, înainte de reînceperea școlilor.

Tendințele remarcate de ContentSpeed sunt confirmate și de o altă companie de profil, respectiv 2Perfomant Network, dezvoltator al platformei 2Parale.

Prin intermediul acesteia, românii au

cheltuit peste un milion de euro pe produse din categoriile cărți și materiale didactice, fashion și turism, în perioada 15 iunie-15 august a anului în curs.

Reprezentanții platformei au precizat că, în perioada analizată, cea mai mare achiziție online din categoria cărți și materiale didactice s-a ridicat la aproximativ 3.500 de lei, în timp ce la categoria fashion a fost de 3.300 de lei.

În ceea ce privește turismul, cea mai mare suma plătită online pentru achiziționarea unui bilet de avion a fost de circa 10.000 de lei.

Valoarea medie a coșului de cumpărături pentru categoriile cele mai populare în materie de vânzări online în vara acestui an a fost de aproximativ 100 de lei pentru cărți și materiale didactice,

respectiv 140 de lei pentru fashion și 900 de lei pentru turism.

Cel mai căutat produs online în vara lui 2015 a fost reprezentat de rochii, conform 2Parale.

Datele de pe această platformă indică o creștere cu 60% a vânzărilor online de rochii față de perioada similară a anului trecut.

În schimb, costumele de baie au fost în scădere cu 28%.

Comportamentul consumatorului în această perioadă

Atunci când un client vrea să cumpere online, o va face ca să scape de anumite bătăi de cap, cum ar fi distanța de deplasare, arată reprezentanții ContentSpeed.

Totuși, „bătăile de cap” nu sunt la fel pentru fiecare produs și acest fapt se vede în conversii (vizite care se soldează cu o tranzacție).

În sectorul IT, abia când îi este livrat produsul clientul poate constata că nu funcționează cum ar trebui, dar este redus timpul pentru achiziție.

În sectorul fashion însă situația este mai complicată din cauza mărimilor care nu sunt tot timpul potrivite și un astfel de produs mai trebuie să se și simtă bine, iar asta se face prin probă.

Distanța nu mai este o bataie de cap, ci faptul că trebuie returnat produsul sau că nu se mai poate baza clientul pe acel articol pentru o anumită ocazie.

Un alt fenomen care alterează conversiile este webrooming-ul, finalizat prin showrooming.

Fiind vorba de ținute speciale, peste 60% din consumatorii români preferă să se documenteze online (webrooming), dar aleg să cumpere produsul dintr-un magazin clasic.

Conversiile sunt astfel mai mici, deoarece tranzacțiile nu sunt cuantificabile.

Merită reținut că vara este profitabilă pentru afaceri care comercializează obiecte destinate ocaziilor speciale, arată raportul ContentSpeed.



Factori care influențează preferințele La rândul său, Dorin Boerescu, CEO al 2Performant Network, a explicat că, deși în

timpul verii, piața de e-commerce scade ca urmare a concediilor, numărul de comenzi online crește semnificativ de la un an la altul.

În plus, el a mai menționat faptul că preferințele în materie de cumpărături online sunt influențate de mai mulți factori, printre care serviciile extra de care pot beneficia, disponibilitatea promoțiilor și a reducerilor, diversitatea produselor și a serviciilor oferite sau programele de loializare ale vânzătorilor.

În contextul așteptatelor promoții back to school și Black Friday, Boerescu anticipează pentru următoarele luni o creștere a categoriilor de IT&C și produse pentru copii, pe lângă trendul deja ascendent al cărților, materialelor didactice și fashion-ului.

Piața locală de comerț electronic s-a situat anul trecut la circa 1,3-1,4 miliarde euro, potrivit estimărilor date publicității recent de integratorul de plăți online PayU.

Compania se așteaptă ca anul acesta, piața locală de profil să înregistreze o creștere de aproximativ 30-35%, cele mai active sectoare în mediul online fiind retailul, în special cel electro-IT, dar și cel de modă și turismul, la care se adaugă plata utilităților.

Peste 70% dintre români au folosit tehnologia în vacanță

peste două ore pe zi

Conexiunea la internet este unul dintre elementele concediului ideal pentru utilizatorii de produse Intel din România, 95% dintre participanții la un sondaj de opinie arătând că au fost conectați cu tehnologia vara aceasta.

Sondajul a fost realizat pe pagina de Internet a companiei între 12 august și 2 septembrie 2015, reunind răspunsurile a peste 10.600 de persoane cu vârsta de peste 14 ani, din toate zonele României.

Aproape jumătate dintre respondenți au

declarat vârste cuprinse între 14 și 24 de ani. Datele oferite de Intel arată că peste

70% dintre participanții la sondaj au folosit tehnologia în vacanță peste două ore pe zi, în timp ce 17% au stat tot timpul conectați în concediu.

Doar 1% au preferat să nu aibă conexiune la Internet în vacanță.

Tipul de conexiune preferată a fost Wi-Fi (78%), urmată de conexiunea 4G (13%) și de cea 3G (8%).

„Moda” selfie-urilor, posibilitatea de a posta pe rețele sociale oricând, de oriunde, precum și căutarea online a diverselor obiective turistice au făcut parte din „meniul tehnologic estival 2015„ al românilor”, arată studiul Intel.

Ce-și doresc bărbații și ce-și doresc femeile

Din studiu mai reiese faptul că bărbații au folosit tehnologia în vacanță pentru a căuta hărți (25%), informații turistice (23%) și muzică (21%).

În schimb, femeile au preferat să caute informații turistice (30%), hărți (20%) și aplicații de editare foto (18%).

85% dintre respondenți și-au ales destinațiile de vacanță documentându-se pe Internet.

În acest an, 73% dintre cei care au răspuns la chestionarul Intel și-au petrecut vacanța în țară, 25% în Europa și 2% pe alte continente.

Laptopurile și sistemele 2 în 1 (care pot fi folosite atât ca laptop, cât și ca tablete prin detașarea sau plierea ecranului) sunt dispozitivele preferate în vacanță pentru 44% dintre români.

Ele sunt urmate de smartphone-uri (38%) și de tablete (9%).



Etica utilizării dronelor

Utilizarea pe scară tot mai largă a

dronelor a determinat membrii Comisiei de Transport din Parlamentul European să propună principii de reglementare.

Căci "explozia" de drone pune în discuție etica utilizării.

Se apreciază, de altfel, că dronele vor deveni un subiect extrem de discutat în următoarele luni și o provocare pentru întreaga societate.

Există o adevărată explozie pe piață, ceea ce poate însemna și o amenințare la securitate, la dreptul la viață privată, motiv pentru care la nivelul UE s-a inițiat un raport cu un set de observații și propuneri pentru reglementarea domeniului.

Astfel, dronele reprezintă, pe de o parte, oportunități de dezvoltare a economiei însă, pe de altă parte, reprezintă provocări când sunt utilizate în scopuri private, este mesajul general al eurodeputaților.

În mod normal, dronele utilizate în scop de distracție și cele utilizate în activitățile economice ar trebui să fie reglementate diferit.

În plus, în ultimii 15 ani a existat o creștere uriașă a acestui sector industrial.

Dronele civile sunt folosite pentru verificarea culturilor, evaluarea dezastrelor umanitare, supravegherea incendiilor forestiere, a căilor ferate, în industria cinematografiei.

În aceste condiții, este important să existe o instruire adecvată pentru cei care le operează.

Reprezentantul Asociației Piloților din Marea Britanie a apreciat că, în ciuda unor măsuri de siguranță adoptate de autorități, există îngrijorări privind riscul față de elicoptere, în special cele ale serviciului de ambulanță și a întrebat ce se poate face pentru a reduce riscurile.

Deocamdată, Comisia pentru transport recomandă niște principii de care Comisia Europeană și statele membre ar trebui să țină cont în reglementarea acestui sector.

Printre acestea faptul că dronele ar trebui să poată fi identificate, să fie conduse astfel încât să poată fi văzute cu ochiul liber, să existe reguli separate pentru cele de dimensiuni mici și pentru cele mari.

Raportul Comisiei de Transport din Parlamentul European privind reglementarea utilizării dronelor a fost adoptat în septembrie iar votul în plen este programat pentru octombrie 2015.

De asemenea, până la sfârșitul anului, Comisia Europeană ar urma să vină cu un pachet legislativ complex pentru industria aviației, care va include și reguli pentru utilizarea dronelor.

Potrivit unei publicații românești de specialitate, la nivel Uniunii Europene nu există o armonizare legislativă în domeniul sistemelor aeriene fără pilot uman la bord, fiecare stat membru dezvoltându-și propriile reglementări pe baza diverselor recomandări și inspirații din diverse surse.

Până la această dată doar 9 state membre UE, printre care și România, au o legislație specifică ce permite operarea dronelor în anumite zone.

Legislația adoptată în România reprezintă, potrivit sursei citate, o Hotărâre și un Ordin de ministru care sunt contestate în justiție de operatorii de drone.

Informațiile publicate în presă în mai 2015 estimează că în România sunt cel mult 500 de drone operaţionale, însă doar circa 60 dintre ele sunt înregistrate.

(Sursă: www.euractiv.ro)


Companiile vor crește cu 10% achizițiile de software până în

2018

Investițiile companiilor în achizițiile de software sunt estimate să crească cu 10% până în 2018, conform unui studiu realizat de Pierre Audoin Consultants și dat publicității de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Analiza arată că, pentru anul 2015, principalele oportunități de creștere vin din sectoarele de servicii și produse de larg consum (cu un avans estimat la 9,8%), respectiv din industrie (plus 8,1%), aceste domenii urmând să fie și în continuare cei mai mari cumpărători de tehnologie, fiecare cu o creștere estimată la 10% până în 2018.

Sursa principală de creștere pentru piața internă de software și servicii IT o reprezintă investițiile în tehnologie dinspre sectorul privat.

Este singura șansă pentru creșterea competitivității acestui segment, mai ales pentru IMM-uri, în condițiile în care ne așteptăm ca achizițiile din administrația publică să fie în ușoară scădere anul acesta.

Valoarea veniturilor din software și

servicii IT generate de piața internă a fost în 2014 de 931 milioane de euro, reprezentând 35% din cifra de afaceri a sectorului.

Segmentele care generează cel mai mare consum sunt administrația publică (30%), industria (17%) și sectorul bancar (14%), conform datelor furnizate de asociație.

Creșterea estimată pentru 2015 a cifrei de afaceri generate de sectorul de software și servicii IT pe piața internă este de aproximativ 10%, se mai arată în raport.

În 2014, veniturile totale ale companiilor producătoare de software și servicii IT din România – incluzând exporturile – s-au ridicat la 2,42 miliarde de euro, cu o creștere de 14% estimată pentru 2015.

Proiect de inovare cu participare

românească

Technosam SRL (România) este una dintre firmele participante în proiectul Biowave, ce va primi o finanțare în valoare totală de 1,36 milioane de euro prin programul Orizont 2020.

Proiectul, dezvoltat în parteneriat cu firme din Irlanda, Franța și Marea Britanie, își propune să asigure un sistem integrat inovator de pre-tratament cu microunde pentru generarea eficientă a biogazului rezultat din gunoiul de grajd porcin, contribuind astfel la elaborarea unui sistem durabil de gestionare a deșeurilor.

Este un proiect care sprijină opinia oficialilor europeni, care consideră că în Europa trebuie încurajate ideile inovatoare și transformate în realitate.

Ori, acest sprijin european - facilitarea accesului rapid la fonduri în valoare de 36 milioane de euro - reprezintă în acest caz, ca de altfel pentru toate întreprinderile inovatoare de top - un avans în cursa către piață.

Biowave este unul dintre cele 16 proiecte identificate de Comisia Europeană, având ca scop accelerarea intrării ideilor inovatoare pe piață.

Finanțarea totală acordată acestor proiecte este de 36 de milioane de euro, cu un buget maxim pe proiect de 3 milioane, și este furnizată prin Schema de finanțare rapidă pentru inovații (FTI).

Schema este o măsură-pilot de promovare a activităților de inovare ajunse în stadiul de "pre-lansare pe piață", a căror eficiență a fost deja testată și demonstrată.

Activitățile finanțate includ validarea sistemelor în condiții de lucru reale, testare, realizarea de proiecte-pilot, validarea de modele de afaceri, cât și cercetarea pentru stabilirea de standarde și pentru pre-normare.

Ea funcționează pe principiul unui apel deschis pentru propuneri de proiecte cu termen intermediare de depunere.

Următorul termen este data de 1 decembrie, iar schema a fost lansată în ianuarie 2015.

Nu mai puțin de 269 de propuneri au fost primite până la primul termen de depunere (29 aprilie), dintre care peste 50% au venit din partea IMM-urilor.

(Sursa:www.fonduri-structurale.ro)


EURO-COEZIUNE

Incluziunea în domeniul educației –un prim pas pentru

combaterea radicalizării Accesul inegal la educație se

situează la nivelul cel mai ridicat din ultimii 30 de ani, în țările UE și OECD, educația fiind un factor cheie pentru combaterea marginalizării și radicalizării, arată un raport al CE publicat recent.

Între categoriile pentru care trebuie gândite strategii mai bune de incluziune sunt menționați și migranții.

Raportul solicită statelor membre ca sistemele europene de educație și formare să devină mai incluzive din punct de vedere social, în contextul eforturilor extinse de a combate radicalizarea ca urmare a atacurilor de la Paris și Copenhaga din 2015.

Accesul inegal la educație al categoriilor sociale are un un impact negativ asupra integrării profesionale ulterioare, arată studiul, dat fiind că sistemele de educație actuale tind să reproducă șabloanele socio-economice.

Majoritatea statelor membre au adoptat măsuri pentru accesul la educație al grupurilor dezavantajate, dar totuși „prăpastia educațională” persistă și accesul la educația de bază și la instruire rămâne o provocare.

Sunt necesare acțiuni eficiente pentru o educație incluzivă și instruire în special pentru grupurile dezavantajate, cei cu nevoi speciale, migranții sau cei care provin din familii de migranți și populația Roma.

Schema de garanție pentru tineri trebuie mobilizată pe deplin.

Pe lângă problema incluziunii în sistemul de educație, raportul mai abordează situația competențelor profesionale ale tinerilor, considerate a fi la un nivel scăzut în Uniunea Europeană.

În plus, arată raportul, citând date valabile pentru 2014, unul din cinci tineri în vârstă de 15 ani are competențe slabe

la citire, matematică și științe; unul din cinci adulți are nivel slab de alfabetizare și un sfert dintre adulți au abilități digitale reduse.

Deși rata de părăsire timpurie a școlii se află la 11% la nivelul UE; cu 19 state membre care au atins ținta pentru 2020, tot mai sunt aproximativ 5 milioane de elevi care părăsesc sistemul de învățământ anual.

Consiliul urmează să adopte

raportul înainte de sfârșitul anului. Cele șase noi priorități propuse de

Comisie sunt următoarele: Dobândirea de aptitudini și

competențe relevante și de înaltă calitate, cu accent pe rezultate, pentru a spori capacitatea de inserție profesională și a stimula inovarea și cetățenia activă;

Sisteme de educație incluzive, care promovează egalitatea, nediscriminarea și spiritul civic;

Sisteme de educație deschise și inovatoare, inclusiv prin valorificarea la maximum a erei digitale;

Sprijinirea reală a profesorilor și formatorilor;

Transparența și recunoașterea competențelor și calificărilor, pentru a facilita mobilitatea în scop educațional și mobilitatea forței de muncă;

Investiții sustenabile, performanță și eficiență pentru sistemele de educație și formare profesională. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Sprijin pentru GRECIA

Comisarul european pentru politici regionale Corina Crețu a participat la o reuniune extraordinară a Comisiei pentru Dezvoltare Regională (REGI) din Parlamentul European.

Reuniunea a avut ca scop discutarea măsurilor pe care Comisia le propune pentru a ajuta Grecia să beneficieze pe deplin de fondurile structurale și de fondurile de investiții.

În acest context, oficialul european a apreciat faptul că, în perioada 2014-2020, Uniunea Europeană va investi în Grecia mai mult de 35 de miliarde de euro, din care 20 de miliarde provin din fondurile structurale și de investiții.

Acești bani reprezintă o sursă esențială de finanțare pentru economia reală și vor contribui major la consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale a Greciei.

Ele oferă șansa unui viitor mai bun și vor rezolva problema de lichiditate cu care se confruntă Grecia și care împiedică țara să continue aplicarea cu succes a politicii de coeziune.

Propunerea Comisiei trebuie aprobată de Parlamentul European și de Consiliul, pentru a se putea permite, cât mai curând posibil, deblocarea fondurilor europene care să vină să sprijine investițiile ce vor avea un impact rapid și pozitiv asupra economiei grecești."

Măsurile excepționale sunt relevante pentru ambele perioade de programare, atât pentru 2007-2013, cât și pentru 2014-2020.

Pentru 2014-2020 s-a prevăzut creșterea cu 7 puncte procentuale a ratei inițiale de prefinanțare pentru programele din cadrul politicii de coeziune.

Fără a avea efect asupra bugetului, aceasta măsură va însemna o suplimentare cu 1 miliard de euro, bani ce vor fi disponibili în decursul a doi ani - 500 de milioane de euro deja în 2015 și 500 de milioane de euro în 2016.

Pentru perioada de programare 2007-2013, s-a propus ca acele 5% din

plățile UE care ar fi păstrate în mod normal până la închiderea programelor în 2017, să fie puse imediat la dispoziția autorităților elene.

O altă măsură propusă de CE pentru Grecia vizează eliminarea totală a cofinanțării naționale în cazul Greciei.

Astfel, rata de finanțare europeană va ajunge la 100% pentru proiectele din perioada 2007-2013.

Aceasta înseamnă că alte 500 de milioane de euro vor fi disponibile imediat ce Parlamentul European și Consiliul vor aproba măsurile propuse de Comisia Europeană.

Acest lucru ar însemna o economie

de aproape 2 miliarde de euro pentru Grecia și ar reduce semnificativ presiunea asupra bugetului elen.

Pentru aplicarea acestor măsuri, serviciile Comisiei lucrează în strânsă colaborare cu autoritățile elene pentru a se asigura că fondurile structurale europene și fondurile de investiții sunt mai bine folosite.

Așa că nu este vorba doar de cheltuirea banilor, ci și de felul în care sunt cheltuiți acești bani, dacă sunt cheltuiți cu înțelepciune.

De aceea, UE se va asigura că investițiile sunt orientate spre domenii-cheie de creștere, cum ar fi cercetarea și inovarea, sau sprijinirea dezvoltării și internaționalizarea micilor afaceri grecești.

În acest fel, UE își dovedește, din nou, coeziunea și faptul că a fost întotdeauna alături de Grecia, atât financiar, cât și cu asistență tehnică. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


Săptămâna europeană a mobilității (SEM)

27 de orașe din România au participat la Săptămâna europeană a mobilității (SEM), campanie ce s-a desfășurat în acest an în perioada 16 – 22 septembrie 2015.

Marea majoritate a acestor localități au în vedere organizarea de evenimente de-a lungul întregii perioade, punerea în practică a unor măsuri permanente în favoarea mobilității și sensibilizarea cetățenilor prin interzicerea parțială a traficului rutier în "ziua fără mașini".

În întreaga Uniune Europeană, sunt organizate evenimente tematice în peste 2.000 de orașe, cu rolul de a încuraja găsirea unor soluții inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană, care să contribuie în același timp la atingerea obiectivelor UE în materie de reducere a emisiilor cu efect de seră și combaterea schimbărilor climatice.

SEM 2015 pune accentul în mod deosebit pe multimodalitate, care le permite cetățenilor să aleagă, să modifice și să combine modurile de transport.

Unul dintre momente va fi „ziua fără mașini”, în care va fi permisă doar circulația pietonilor, bicicliștilor, mijloacelor de transport în comun și a vehiculelor nepoluante (mașini electrice).

Săptămâna europeană a mobilității (SEM) sprijină promovarea politicilor UE în transport, combaterea schimbărilor climatice, eficiența energetică și dezvoltarea urbană sustenabilă.

Mesajul său ajunge la aproximativ 170 de milioane de persoane atât din Europa cât și dincolo de granițele acesteia.

SEM a fost lansată în 2002, iar în prezent peste 1.500 de orașe participă anual la campanie. Ea a avut drept rezultat implementarea a peste opt mii de măsuri permanente, ce vizează

în principal infrastructura pentru cicliști și pietoni, îmbunătățirea accesibilității transportului în comun și sensibilizarea cu privire la comportamentul sustenabil în materie de transport.

Paris, Bruxelles și Stockholm sunt pentru o Europă fără mașini

Autoritățile locale din Paris, Bruxelles și

Stockholm au decis să marcheze Ziua mondială fără mașini oprind, la sfârșitul acestei săptămâni, traficul auto.

Circulația autobuzelor, a taxiurilor și a autovehiculelor pentru intervenții de urgență va fi permisă, iar în rest, se va putea circula pe jos, pe biciclete, skateboard-uri și role.

Ziua mondială fără mașini se sărbătorește pe 22 septembrie, însă pentru că anul acesta data corespunde unei zile lucrătoare, autoritățile vor organiza festivitățile în weekendul de după.

În Stockholm mașinile nu vor putea intra în Orașul vechi în ziua de sâmbătă.

Aproape toate zonele din Bruxelles vor fi închise pentru traficul motorizat duminică, între 9.30 și 19.00, iar în centrul Parisului autovehiculele nu vor avea voie tot duminică, de la 11.00 la 18.00.

Alte orașe importante din Europa care au în plan diverse evenimente tematice sunt Madrid, Budapesta, Wuerzburg (Germania) și Nottingham (Marea Britanie).

În schimb, țările renumite pentru numărul mare de biciclete – Olanda și Danemarca – nu și-au anunțat participarea.

Ziua mondială fără mașini a apărut în 1995, întâi într-un cadru informal, dar din

2000 inițiativa a început să se bucure de sprijinul Comisiei Europene, care a lansat, de altfel, și Săptămâna europeană a mobilității.

În cadrul acestui eveniment mai larg, țările care vor avea cele mai multe evenimente tematice sunt Austria (cu 167 de evenimente), Ungaria (159) și Spania (128).

Și pe glob se va marca Ziua fără mașini, un centru centru financiar important din India, Gurgaon, aflat la sud-vest de New Delhi, plănuind, de exemplu, ca să întrerupă traficul auto în fiecare marți, între orele 7:00 și 19:00.

În New York, ideea este susținută prin închiderea circulației pe Park Avenue timp de trei dimineți de sâmbătă în luna august.

La Bogota, capitala Columbiei, străzile se închid încă din 1974 în fiecare duminică, idee adoptată, timid, și în București.

În 2014, în Statele Unite și Canada au existat aproape 100 de inițiative similare, față de numai 9 în 2005, potrivit datelor furnizate de Alianța pentru ciclism și mersul pe jos.

Mai multe regiuni din Germania închid fiecare câte o porțiune mai lungă de șosea într-o anumită duminică din an.

Printre acestea, în ultima duminică din iunie, se închide o parte din șoseaua ce duce la castelele de pe Valea Rinului, iar acest eveniment atrage aproximativ 150.000 de persoane.



EURO-DEZVOLTARE Sectorul energetic și gestionarea

deșeurilor - priorități pentru dezvoltarea durabilă

Documentul transmis de România la

ONU drept contribuție pentru agenda globală de dezvoltare până în 2030 evidențiază domeniile prioritare pentru țara noastră.

La întocmirea listei au participat doar ministerele (practic, un grup interministerial) și nici o organizație din societatea civilă.

Cei implicați au formulat propuneri respectând principiul echilibrului între cei 3 piloni ai dezvoltării: mediu, economie și social.

Câteva din domeniile de interes sunt: dezvoltarea sectorului energetic și

energii compatibile cu mediul. aspecte legate de rolul IMM-urilor și

creșterea ponderii acestora în procesul de dezvoltare durabilă (trebuie ținut cont de faptul că IMM-urile din țara noastră sunt actori foarte tineri și cu experiența mai puțin vastă în domeniul mediului).

problematica pădurilor. gestionarea deșeurilor gestionarea apelor reziduale. obiective pentru domeniul social,

inclusiv atenție pentru tineri, fiindcă ei trebuie implicați în procesul de dezvoltare dar și atenție pentru vârsta a treia.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă stabilite de ONU pentru următorii 15 ani ar urma au fost definitivate în cadrul Summitului global al ONU de la finalul lunii septembrie.

În principiu, sunt 17 Obiective care sunt detaliate la nivelul a peste 100 de ținte specifice.

Potrivit explicațiilor oficiale, principala noutate, în termeni de atingere a țintelor, va fi stabilirea unui cadru instituțional pentru urmărirea obiectivelor, adică, mai exact, statele membre vor trebui să raporteze ce măsuri au luat în aplicarea acestei agende.

Motiv pentru care, în mod normal, ar trebui stabilit un departament care să coordoneze activitatea ministerelor pe direcțiile propuse.

Lista Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, cu ținte specific a fost discutată cu țările membre ONU la summitul din 25-27 septembrie.

România - două noi avize

motivate din partea Comisiei Europene

Comisia Europeană a transmis

României două noi avize motivate privind aplicarea directivei europene ce legiferează gestionarea deșeurilor (directiva 2008/98/EC) și implementarea în legislația națională a directivei referitoare la controlul statului portului[1] (directiva 2013/38/EU).

Comisia solicită României să respecte obligațiile ce îi revin în temeiul directivei privind gestionarea deșeurilor.

Comisia a constatat că 109 gropi de gunoi (65 gropi municipale, 27 gropi industriale pentru deșeuri periculoase și 17 gropi industriale pentru deșeuri nepericuloase) încă reprezintă o amenințare la adresa sănătății umane și a mediului, deși ar fi trebuit închise sau restaurate până la data de 16 iulie 2009.

Fondurile UE disponibile pot fi un

instrument-cheie pentru rezolvarea acestei probleme.

Autoritățile naționale trebuie să acționeze într-un termen de două luni în acest caz.

Totodată, Comisia a cerut României să comunice măsurile de implementare a directivei privind controlul statului portului.

În ciuda scrisorii de punere în întârziere transmise în ianuarie 2015, România fie nu a notificat Comisia asupra tuturor măsurilor naționale întreprinse, fie nu a adoptat legislația necesară.

România are la dispoziție două luni pentru a informa Comisia cu privire la măsurile luate pentru implementarea directivei. (Sursa: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm)


SUMAR

Guvernul a aprobat cadrul financiar al gestionarii fondurilor europene pentru perioada 2014-2020 – pg.1 Beneficiarii de fonduri UE nu vor mai căra saci de dosare – pg.2 511 proiecte în cadrul Axei Prioritare 1 POC 2014-2020 – pg.3 Strategia privind achizițiile publice se întinde pe 2 ani – pg.3 Programul Dunărea alocă 262 de milioane de euro pentru dezvoltarea României – pg.4 Sprijin de 11,1 milioane de euro pentru fermierii români – pg.4 Consultare publică pentru 7 proiecte de Ghiduri ale solicitantului din PO Infrastructură Mare. – pg.5 Șmecheriile cu fonduri UE, vânate de un nou sistem electronic anti-fraudă – pg.5 Primul apel de proiecte de Cooperare România-Ungaria 2014-2020 în octombrie – pg.6 Peste 1.390 de proiecte depuse pe PNDR 2014 – 2020 – pg.7 Capacitatea Organismelor Intermediare de a semna contracte de finanţare recunoscută prin acreditarea sistemului de management şi control – pg.7 Granturi pentru afaceri tinerilor din Zona de Securitate – pg.9 Cele mai performante GALuri din ţară – pg.10 Autostrăzile se opresc în avize – pg.11

Fermierii, invitaţi să-şi ia hârtiile pentru drumul la bancă – pg.12 Programul SRL-D afectat de modificările legislative – pg.13

Implementarea proiectelor de cooperare transfrontalieră – pg.13 359 milioane de euro pentru cooperarea transfrontalieră – pg.15 Măsuri de sprijin pentru șomerii pe termen lung – pg.16 Timpul cu deplasarea la serviciu - timp de lucru – pg.17 Rata șomajului rămâne ridicată în rândul tinerilor – pg.17 63 de milioane de euro pentru rețele 4G la sate neconectate la internet – pg.17 Peste o treime dintre gospodăriile din România dețin o tabletă – pg.19 Ce se vinde cel mai bine online? – pg.21 Peste 70% dintre români au folosit tehnologia în vacanță peste două ore pe zi – pg.21 Etica utilizării dronelor – pg.22 Companiile vor crește cu 10% achizițiile de software până în 2018 – pg.23 Proiect de inovare cu participare românească – pg.23 Incluziunea în domeniul educației –un prim pas pentru combaterea radicalizării – pg.24 Sprijin pentru GRECIA – pg.25 Săptămâna europeană a mobilității (SEM) – pg.26 Paris, Bruxelles și Stockholm sunt pentru o Europă fără mașini – pg.26 Sectorul energetic și gestionarea deșeurilor - priorități pentru dezvoltarea durabilă – pg.27 România - două noi avize motivate din partea Comisiei Europene – pg.27

C o n t a c t:

INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚUL TIMIȘ

Bd. Revoluției din 1989 nr.17A Tel: 0256-493667, Fax: 0256-

493132 E-mail:

[email protected] Web: www.prefecturatimis.ro

Materialele prezentate în acest număr au fost preluate şi prelucrate, printre altele, din următoarele referințe bibliografice webologice: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm www.fonduri-ue.ro www.agerpres.ro www.euractiv.ro www.ancom.ro www.madr.ro www.mdrap.ro www.fonduri-structurale.ro www.afir.info google.com/imagini

institu ia prefectului jude ul timi de afaceri europene · faptul că în aceste prime apeluri s-au...

Documents