inspectoratul Şcolar judeŢean cluj€¦ · web view · 2015-04-27dezvoltarea capacităţii de...

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJCENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ CLUJ

CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJ

AN ŞCOLAR 2014- 2015



PROGRAMUL DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ PENTRU

CLASELE A XII-A „O CARIERĂ DE SUCCES”„O CARIERĂ DE SUCCES”

A alege o carieră de succes înseamnă să fii capabil să selectezi din multitudinea

alternativelor, existente la un moment dat, acea traiectorie profesională care ţi se potriveşte cel

mai bine. Schimbările survenite în plan socio-economic au un impact direct asupra evoluţiei

modului în care ne raportăm la carieră.

În condiţiile ofertei tot mai variate de continuare a studiilor liceale şi a cerinţelor în continuă

schimbare de pe piaţa muncii, considerăm ca fiind de o importanţă majoră sprijinirea tinerilor în

luarea unei decizii corecte în ceea ce priveşte cariera.

Programul judeţean de orientare şcolară şi profesională O carieră de succes constituie un

suport util pentru exersarea abilităţilor de management eficient al propriei cariere pentru elevii

claselor a XII-a.

Acesta se adresează elevilor de clasa a XII-a din judeţul Cluj şi cuprinde trei activităţi care

vor fi desfăşurate de către consilierul şcolar.

* În şcolile în care nu există Cabinet de asistenţă psihopedagogică activităţile vor fi realizate de

către diriginte.

GRUP ŢINTĂ: elevi de liceu, clasa a XII-a

RESURSE UMANE:

consilierii şcolari din cadrul CJAPP CLUJ

consilierii şcolari din cabinetele din cabinetele de asistenţă psihopedagogică

profesorii diriginţi ai claselor a XII-a

SCOPUL PROGRAMULUI: dezvoltarea competenţelor necesare elevilor pentru

managementul propriei cariere

OBIECTIVELE PROGRAMULUI:

autocunoaşterea şi evaluarea realistă a caracteristicilor personale relevante pentru

alegerea carierei: interese, abilităţi specifice şi transferabile, valori personale şi

profesionale, caracteristici de personalitate;

explorarea surselor de informare cu privire la alternativele educaţionale şi

profesionale;2



dezvoltarea capacităţii de management al ofertelor educaţionale şi profesionale;

identificarea şi punerea în practică a etapelor luării deciziei;

dezvoltarea capacităţii de stabilire a obiectivelor proprii de carieră pe termen scurt,

mediu şi lung;

dezvoltarea abilităţii de stabilire a unor planuri de carieră realiste, în conformitate

cu interesele, abilităţile, valorile personale, aptitudinile şi trăsăturile de

personalitate;

exersarea unor tehnici eficiente de promovare personală.

TEMATICA ŞI CALENDARUL ACTIVITĂŢILOR:

Nr. Activităţi

planificate

Grup ţintă Resurse Modalităţi

de

desfăşurare

Termen

1. Exerciţii de

autocunoaştere:

caracteristici

personale relevante

în alegerea carierei

Elevi clasa a

XII-a

Prezentare format

electronic

Fişe de lucru

Portofoliul carierei

Activitate

frontală cu

clasa de elevi

Noiembrie

2014

2. Explorarea traseelor

educaţionale şi

ocupaţionale

Elevi clasa a

XII-a

Prezentare format

electronic

Site-uri cu oferte

educaţionale

Activitate

frontală cu

clasa de elevi

Noiembrie

2014

3. Exerciţii - luarea

deciziei de carieră

(stiluri decizionale,

etapele luării

deciziei)

Elevi clasa a

XII-a

Prezentare format

electronic

Chestionar luarea

deciziei de carieră

Activitate

frontală cu

clasa de elevi

Noiembrie

2014

4. Activităţi practice –

elemente de

Elevi clasa a

XII-a

Prezentare format

electronic

Activitate

frontală cu

Noiembrie

2014

3



promovare

personală relevante

în alegerea carierei

Fişe de lucru

Site-uri

educaţionale

clasa de elevi

6. Consiliere de grup Elevi clasa a

XII-a

Fişe de lucru

Grile de

observaţie/

(auto)evaluare

Grupuri mici

de elevi

Noiembrie

2014; pe tot

parcursul

anului şcolar, în

funcţie de

solicitări

7. Consiliere

individuală

Elevi clasa a

XII-a; părinţi

Chestionare; teste

psihologice

(BTPAC, CAS ş.a.)

Fişe de lucru

Platforme de

educaţie a carierei

Individual Noiembrie

2014; pe tot

parcursul

anului şcolar, în

funcţie de

solicitări

8. Evaluarea

programului O

carieră de succes

Elevi clasa a

XII-a; cadre

didactice

Chestionar de

evaluare

Portofoliul carierei

Activitate

frontală

Decembrie

2014

* În cadrul activităţilor realizate cu elevii se vor utiliza şi integra informaţiile obţinute de

elevi în urma parcurgerii evaluării computerizate, realizate pe platforma educaţională CCP

Online, implementată de către Cognitrom în liceele din judeţul Cluj.

ACTIVITATEA 1: EXERCIŢII DE AUTOCUNOAŞTERE

4


CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJAUTOCUNOAŞTERE

Competenţe specifice :

- identificarea şi

descoperirea principalelor

categorii de informaţii

despre sine, relevante în

luarea deciziei de carieră

- identificarea şi evaluarea

propriilor aptitudini şi

abilităţi;

- relaţionarea

caracteristicilor personale

cu domenii de activitate

convergente;

- analiza şi integrarea

informaţiilor despre sine

într-o structură coerentă.

Aspecte relevante ale

autocunoaşterii

Imaginea de sine

Stima de sine

Aptitudinile şi

abilităţile

personale

Autoeficacitatea

percepută

Interese de carieră

Aspiraţii

profesionale,

abilităţi şi

aptitudini

Activităţi

Clarificarea conceptelor

şi transmiterea unor

cunoştinţe elementare

referitoare la aspectele

relevante ale

cunoaşterii

Cum mă văd eu, cum

mă văd colegii

Cartea de vizită

Interesele profesionale

( *se va realiza cel puţin o

activitate dintre cele trei

propuse)

Metode/ strategii

conversaţia

euristică

brainstorming

exerciţiul

reflexia

realizarea de

postere , afişe

portofoliul

1.1. CUM MĂ VĂD EU – CUM MĂ VĂD COLEGII

Obiective:

Autocunoaştere, intercunoaştere, dezvoltarea stimei de sine

Materiale: Fişe de lucru (Fişele 1 şi 2)

Durată: 50 minute

Descriere:

Fiecare elev primeşte la începutul activităţii câte două fişe de lucru (Fişele 1 şi 2).

Pe prima fişă fiecare va avea sarcina de a completa individual căsuţele tabelului,

identificându-şi cât mai multe valori, abilităţi / aptitudini, calităţi personale, interese.

După finalizarea acestei prime faze, elevii îşi vor scrie numele pe cea de a doua fişă, pe care o

vor da apoi să circule prin clasă, astfel încât colegii să completeze în căsuţele tabelului, notând

calităţi, aptitudini, interese etc. ale autorului fişei, după cum consideră fiecare.

Ultima etapă constă în compararea realizată individual de către fiecare elev între cele două

fişe, analizarea diferenţelor şi asemănărilor între ele.

5



Discuţia finală este esenţială pentru atingerea obiectivelor activităţii, în cadrul acesteia

analizându-se posibilele explicaţii ale diferenţelor între fişe, faptul că uneori alţii văd în noi unele

calităţi, aptitudini pe care noi poate nu le conştientizăm etc.

Fişa 1

Lucruri importante pentru

mine (Valorile mele)

Lucruri la care mă pricep Lucruri la care nu mă prea

pricep

Lucruri pe care îmi place să le

fac

Lucruri pe care nu prea îmi

place să le fac

Calităţi

Fişa 2

NUME:_________________________

Lucruri care cred că sunt

importante pentru ………..

Lucruri la care cred că …………

se pricepe

Lucruri la care cred că …………

nu se prea pricepe

Activităţi care cred că îi plac

lui ………….

Activităţi care cred că nu îi

plac lui ………….

Ce calităţi cred că are ……………

1.2. CARTEA DE VIZITĂ

Obiective:

6



Autocunoaştere, dezvoltarea stimei de sine

Dezvoltarea abilităţilor de auto-prezentare

Materiale: hârtie, creion

Durată: 50 minute

Descriere:

Exerciţiul se mai poate numi şi „Anunţul personal”. Elevii primesc instrucţiunea de a realiza

un anunţ în care să se descrie pe scurt, în ideea obţinerii unui beneficiu. Instrucţiunea poate viza

fie realizarea unui anunţ de tip „matrimonial”, în care să fie scoase în evidenţă calităţile şi

trăsăturile de personalitate utile într-o relaţie interpersonală, fie realizarea unui anunţ pentru

obţinerea unei slujbe, caz în care vor fi evidenţiate abilităţile şi capacitatea de muncă, de

relaţionare în echipă, aportul pe care autorul „anunţului” l-ar putea aduce companiei / instituţiei

etc.

Încercaţi să nu judecaţi critic anunţurile personale ale elevilor şi nu le permiteţi nici celorlalţi

elevi să facă acest lucru. Nu obligaţi pe toţi elevii să-şi prezinte anunţul în faţa clasei şi spuneţi

acest lucru la începutul orei. Pentru unii auto-dezvăluirea este mult mai dificilă decât pentru alţii.

Asiguraţi condiţii pentru participarea activă a elevilor la activitate.

7



1.3. INTERESELE PROFESIONALE1.3. INTERESELE PROFESIONALE

Obiective:

Dobândirea abilitaţilor de explorare si planificare a carierei

Explorarea resurselor personale care influenţează planificarea carierei : autoevaluarea

intereselor, abilităţilor şi a caracteristicilor personale

Materiale necesare: Fişa de lucru – identificarea intereselor, Fişă – corespondenţa intereselor

profesionale cu diferite domenii de activitate

Durată: 45 minute

Descriere:

În debutul activităţii se prezintă factorii care pot influenţa alegerea unei anumite profesii ,

după care se definesc interesele şi se prezintă factorii care contribuie la dezvoltarea intereselor

pentru anumite domenii de activitate.

Pe baza fişei Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat elevii pot să-şi structureze informaţiile despre

sine şi cele despre lumea profesiilor. (Fişa 3)

De urmărit:

Ce sunt interesele?

Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei persoane pentru anumite domenii de

cunoştinţe sau de activitate.

Au interesele vreun impact asupra deciziilor pe care le luăm?

Ele constituie factori motivaţionali esenţiali în alegerea carierei şi determină gradul de satisfacţie

şi performanţă pe care le realizează persoana în activităţile pe care le desfăşoară.

Care sunt factorii care contribuie la dezvoltarea intereselor?

Interesele sunt determinate de factori genetici, şi de oportunităţile de învăţare.

Exemple de astfel de experienţe.

- recompensarea de către părinţi sau profesori a unor activităţi realizate de elev determină

conturarea unei preferinţe pentru activitatea respectivă

- uşurinţa cu care se realizează o activitate determină de asemenea alegerea ei în

detrimentul unei activităţi care necesită efort

- familiaritatea cu anumite materiale şi instrumente determină preferinţa pentru utilizarea

acestora

8



Ce determină implicarea frecventă în anumite activităţi?

Preferinţa pentru anumite instrumente şi activităţi şi implicarea frecventă în activităţi

corespunzătoare preferinţei conduce în general la dezvoltarea abilităţilor specifice acestora.

Cum alegem facultatea pe care vrem să o urmăm?

Când persoanele iau decizii legate de facultatea pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor

să o practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii, adică să existe o

suprapunere cât mai mare între preferinţele persoanei şi activităţile specifice mediului şcolar sau

profesional.

Ce se întâmplă atunci când nu luăm de decizia în concordanţă cu interesele noastre?

Incongruenţa dintre interesele persoanei şi şcoala/profesia aleasă determină:

- insatisfacţie academică / profesională;

- instabilitate în alegerea făcută şi capacitate slabă de adaptare la modificările interne ale

mediului;

- performanţă scăzută academică / profesională;

- nivel crescut de stres academic / ocupaţional.

Exerciţiul 1 – Identificarea intereselor ocupaţionale

Pe baza fişei de lucru (Fişa 4), li se cere elevilor să îşi exprime preferinţa pentru anumite

activităţi pe o scală de la 1 la 5 (1 – nu mă interesează deloc, 5-mă interesează cel mai mult). La

fiecare secţiune se calculează un scor total, pe baza căruia elevii îşi pot face ierarhia intereselor

(primele trei cu scorul cel mai mare). De asemenea, elevii vor lista activităţile în care se implică

frecvent şi care contribuie la dezvoltarea intereselor lor.

Exerciţiul 2 – Corespondenţa dintre interese şi domenii ocupaţionale în care aceste interese pot

fi valorificate (Fişa 5)

Se pot forma grupuri în funcţie de tipul de interese. Se acordă elevilor 10 minute în care să

investigheze ocupaţiile aferente tipului lor de interese şi să selecteze două sau trei ocupaţii pe care

ar dori să le exploreze. Li se cere elevilor să găsească câteva modalităţi prin care pot obţine mai

multe informaţii despre ocupaţiile selectate.

Discuţii:

În ce măsură ocupaţiile listate la începutul activităţii se potrivesc cu interesele personale?

Care au fost criteriile pe baza cărora au ales cele 2-3 ocupaţii din mulţimea alternativelor

oferite?

9

INFOCând persoanele iau decizii legate de şcoala pe care vor să o urmeze sau profesia pe care vor să o practice, ele urmăresc ca acestea să corespundă intereselor proprii Cu cât gradul de suprapunere este mai mare cu atât există şanse mai mari ca persoana să fie mulţumită şi motivată pentru activitate şi să obţină performanţe la nivelul capacităţilor sale


CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJANEXE:

Fişa 3: ASPIRAŢII

Scrie dedesubt ocupaţiile pe care le iei în considerare atunci când te gândeşti la viitorul tău.

Fă o listă cu carierele la care ai visat, cât şi cu cele despre care ai discutat cu alţii.

1._______________________________________________

2._______________________________________________

3._______________________________________________

• Care sunt interesele mele?

• Care sunt rutele educaţionale pe care le pot urma?

• Ce meserii/profesii pot alege după terminarea liceului ?

Scrie ce ştii despre profesia dorită. Scrie apoi întrebări despre ce vrei să ştii. După ce ai

te-ai documentat, poţi scrie despre ce ai învăţat.

Ce Ştiu : Ce Vreau să ştiu : Ce am învăţat :

10


CENTRUL JUDEŢEAN DE ASISTENŢĂ PSIHOPEDAGOGICĂ CLUJInteres de tip realist Interese de tip

investigativ

Interes de tip artistic Interes de tip social Interes de tip întreprinzător Interes de tip

convenţional

Munca să presupună lucrul

direct cu obiecte,

mecanisme, circuite,

instalaţii.

Să îmi pot organiza singur

activitatea.

Să îmi organizez munca

aşa cum doresc eu.

Să fiu implicat direct în

ajutorarea celorlalţi.

Să avansez rapid pe post. Să respect anumite

responsabilităţi şi

norme clare.

Să îmi folosesc forţa fizică în

timpul rezolvării sarcinilor.

Să fiu apreciat pentru ceea

ce ştiu să fac.

Să fiu liber să-mi exprim

părerile.

Să cunosc oameni noi. Să vând lucruri sau servicii. Să fiu foarte atent la

detalii.

Să ştiu exact ce am de făcut. Să găsesc modalităţi noi

prin care îmi pot realiza

munca.

Să fiu implicat în studierea

sau crearea de frumos.

Să muncesc în echipă. Să am un nivel ridicat de

viaţă şi un statut profesional

ridicat.

Să am un loc de

muncă sigur.

Vreau să văd rezultatele

muncii mele.

Să mi se ceară un nivel

ridicat de competenţă (fie

academică sau practică) în

activităţile profesionale.

Să creez noi idei,

programe sau structuri.

Să am oportunităţi pentru

autodezvoltare.

Să am puterea să influenţez

activităţile celorlalţi.

Să primesc sarcini de

muncă clare.

Să muncesc în aer liber. Să mi se dea sarcini de

lucru noi şi complexe.

Să am control asupra vieţii

mele şi a stilului meu de

viaţă.

Să lucrez împreună cu

persoane care au aceleaşi

convingeri ca şi mine.

Să impresionez, să am

respectul celorlalţi.

Să am un program de

muncă fix şi o muncă

predictibilă.

Secţiunea R Total. Secţiunea I Total. Secţiunea A Total. Secţiunea S Total. Secţiunea Î Total. Secţiunea C Total.

Interesele mele:

Le dezvolt prin:

11

Fişa 5: Hexagonul intereselor Holland

Interesele mele:

1.

2.

3.

Trei ocupaţii despre care aş vrea să obţin mai multe informaţii:

1)................................................2).........................................................3)...................................

CONVENŢIONAL INVESTIGATIV

ARTISTIC

SOCIAL

inginer constructor, miner, mecanic auto, pădurar, depanator radio-tv,

tehnician dentar, electrician, bijutier, instalator, maşinist, lăcătuş, pilot de

avion, tâmplar

contabil, secretar, stenodactilograf, funcţionar public, expert financiar,

poştaş, casier, recepţioner, vânzător, ospătar

economist, medic, antropolog, astronom, fizician, chimist, laborant,

psihiatru, psiholog, cercetător, farmacist, operator PC, geolog, matematician,

statistician, meteorolog, biolog, horticultor, oceanograf, radiolog, stomatolog, radiolog, chirurg, proiectant, biochimist, bio-fizician

analist financiar, agent comercial, agent de asigurări, bancher, avocat, procuror, judecător, crainic radio-tv, jurnalist, mic întreprinzător, analist

de sistem, manager

dansator, filosof, profesor de literatură/muzică/arte plastice, regizor, actor, jurnalist, reporter, muzician, dirijor, designer, decorator, creator demodă, arhitect, artist, fotograf, compozitor, manager publicitar,

fotomodel, moderator TV, scriitorpsihoterapeut, fizioterapeut,

consilier şcolar, asistent social, profesor, sociolog, asistent medical, infirmier, ministru,

bibliotecar, istoric, medic specialist, consultant resurse umane, director de servicii

sociale, preot

REALIST

ANTEPRENORIAL



ACTIVITATEA 2:

2.1. EXPLORAREA TRASEELOR EDUCAŢIONALE ŞI OCUPAŢIONALE

2.2. LUAREA DECIZIEI DE CARIERĂ

2.1. EXPLORAREA

TRASEELOR

EDUCAŢIONALE ŞI

OCUPAŢIONALE


- identificarea unor surse de

explorare informaţională

relevante în alegerea unei

cariere;

- sistematizarea şi utilizarea

adecvată a surselor de

explorare educaţională şi

profesională;

- utilizarea complementară

a resurselor informale şi

formale în colectarea

informaţiilor despre

traseele educaţionale şi

profesionale;

- formarea unei imagini

realiste asupra ocupaţiilor şi

lumii muncii.

Modalităţi de explorare a

informaţiilor despre

carieră

Utilizarea

surselor de

explorare a

traseelor

educaţionale şi

profesionale;

Modalităţi de

explorare a pieţei

muncii în

vederea

identificării unui

loc de muncă;

Analiza ofertei

locale pe piaţa

muncii.

Activităţi

Strategii de explorare a

informaţiilor relevante în

alegerea carierei

Metode de informare

despre traseele

educaţionale şi

profesionale: observaţia,

interviul informaţional,

consultarea materialelor,

experimentarea

diferitelor ocupaţii,

discuţii informale cu

reprezentanţi ai

diferitelor domenii

profesionale, activităţi de

voluntariat

Oferta

educaţională şi

profesională a judeţului

Metode/ strategii

conversaţia

euristică

investigaţia

modelarea

exerciţiul

reflecţia

personală

problematizarea

În cadrul acestei secţiuni tematice, elevii vor fi iniţiaţi în realizarea comportamentului de

colectare a informaţiilor referitoare la oportunităţile educaţionale şi profesionale. Astfel, vor fi

prezentate sursele de explorare informaţională şi utilizarea acestora, modalităţile de explorare în

identificarea unui loc de muncă, domenii profesionale de actualitate şi de viitor, analiza ofertelor

locale. Se vor prezenta diferite site-uri de internet în vederea identificării şi exersării unor

modalităţi de explorare a pieţei muncii, a ofertelor şi domeniilor profesionale de actualitate.

13



La terminarea liceului o parte dintre elevi vor alege să-şi continue studiile în cadrul unei

instituţii de învăţământ superior, în timp ca alţii se vor orienta spre găsirea unui loc de muncă.

Oferta educaţională din învăţământul universitar – Judeţul Cluj

Universităţi de stat :

UNIVERSITATEA „BABEŞ – BOLYAI” : www.ubbcluj.ro

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „IULIU HAŢIEGANU” : www.umfcluj.ro

UNIVERSITATEA TEHNICĂ : www.utcluj.ro

UNIVERSITATEA DE ARTĂ ŞI DESIGN : www.uadcluj.ro

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ: www.usamvcluj.ro

ACADEMIA DE MUZICĂ „GH. DIMA” : www.amgd.ro

Universităţi particulare :

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”: www.ucdc.ro

UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ” : www.ubv.ro

UNIVERSITATEA „AVRAM IANCU”: www.uai-cluj.ro

UNIVERSITATEA SAPIENTIA - www.sapientia.ro

14

http://www.sapientia.ro/

http://www.uai-cluj.ro/

http://www.ubv.ro/

http://www.ucdc.ro/

http://www.amgd.ro/

http://www.usamvcluj.ro/

http://www.uadcluj.ro/

http://www.utcluj.ro/

http://www.umfcluj.ro/

http://www.ubbcluj.ro/



Căutarea unui loc de muncă

Surse de informare :

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) este sursa principală de

unde se pot afla informaţii despre locuri de muncă disponibile la nivelul judeţului. AJOFM

Cluj este situată pe str. G. Coşbuc nr.2, Cluj-Napoca - http://www.ajofmcj.ro/

Internetul reprezintă în prezent una din platformele principale pentru cereri şi oferte de

locuri de muncă. Există astfel un mare număr de pagini de internet specializate unde pot fi

găsite informaţii despre locuri de muncă pe diferite domenii de activitate (de exemplu:

www.1001-locuridemunca.ro, www.findjob.ro, www.myjob.ro, www.bestjobs.ro, www.e-

jobs.ro etc.)

Mass-media: anunţuri în presă, ziare cotidiene sau săptămânale, reclame la radio, pagini

de informare la televiziune etc.

Târguri de job-uri – La aceste târguri angajatorii îşi prezintă ofertele de locuri de muncă şi

descrierea firmelor/instituţiilor, oferind posibilitatea persoanelor care caută un loc de

muncă să consulte mai multe oferte pentru a identifica cele potrivite.

Anunţurile de angajare găsite direct pe vitrinele magazinelor / firmelor / instituţiilor.

O altă modalitate de a găsi un loc de muncă este cea activă : o persoană poate să nu se

limiteze la a căuta doar anunţuri care oferă posturi, ci să solicite ea însăşi un loc de muncă, prin

diferite modalităţi :

Publicarea un anunţ în ziar despre intenţia de a găsi un loc de muncă. Acesta ar trebui să

cuprindă următoarele informaţii: cine sunteţi, ce oferiţi (nivel de educaţie, profesie, experienţă

profesională, calificări şi cursuri de pregătire, abilităţi şi aptitudini), ce căutaţi (domeniul de

activitate, ce poziţie doriţi etc.), unde puteţi fi contactat (nr. telefon, adresă e-mail);

Publicarea CV-ul pe Internet, pe site-urile care se ocupă de orientare profesională. Cele mai

multe au şi un serviciu de alertă joburi prin care persoana subscrisă la acel site este anunţată

zilnic de ultimele posturi apărute conform cu profilul de posturi solicitat. Este posibil ca aceste

site-uri să aibă şi modele proprii de CV-uri;

Candidatura spontană - adică depunerea CV-ului şi a unei scrisori de intenţie la unele firme a

căror obiect de activitate se potriveşte cu ceea ce căutaţi, chiar dacă nu au apărut anunţuri

15

http://www.e-jobs.ro/

http://www.e-jobs.ro/

http://www.bestjobs.ro/

http://www.myjob.ro/

http://www.findjob.ro/

http://www.1001-locuridemunca.ro/

http://www.ajofmcj.ro/



cum că acestea ar face angajări. Există posibilitatea ca atunci când respectivii angajatori vor

avea nevoie de o persoană pe postul pe care aţi aplicat să se gândească la candidatura depusă.

2.2. LUAREA DECIZIEI


- identificarea şi descrierea

componentelor deciziei

proprii de carieră;

- analiza comparativă a

alternativelor decizionale

prin prisma avantajelor şi

dezavantajelor;

- identificarea şi analiza

propriului stil decizional, a

surselor de indecizie

privind cariera.

Componentele deciziei de

carieră:

Procesul decizional

Explorarea şi evaluarea

alternativelor

existente;

Strategii decizionale

eficiente;

Stiluri decizionale.

Activităţi

Etapele deciziei

Stiluri decizionale

Metode/ strategii

conversaţia

euristică

exerciţiul

studiul de caz

rezolvarea de

probleme

OBIECTIVE:

identificarea paşilor în luarea unei decizii raţionale

identificarea stilului decizional personal

antrenarea abilităţilor de luare a deciziei în funcţie de mai multe criterii

ETAPELE DECIZIEI

Prezentaţi elevilor schema procesului decizional (fişa 6) şi explicaţi succint fiecare etapă.

Împreună cu elevii încercaţi să găsiţi exemple pentru fiecare etapă a procesului de decizie.

Încurajaţi elevii să dea exemple de decizii pe care le-au luat deja şi de decizii care urmează să fie

luate.

Împărţiţi elevii în două echipe. Una va analiza procesul decizional prin prisma unei decizii pe

care au luat-o deja, iar cealaltă va analiza o decizie pe care urmează să o ia. Cereţi elevilor să

genereze cât mai multe elemente definitorii, răspunzând la întrebările specifice fiecărei etape a

procesului decisional. Daţi posibilitatea elevilor să prezinte concluziile în faţa clasei.

16



IDENTIFICAREA STILULUI DECIZIONAL PROPRIU

Explicaţi elevilor că nu fiecare persoană tinde să ia decizii importante în acelaşi fel. Aceasta

reflectă stilul său propriu de a lua decizii. Citiţi elevilor fiecare descriere din “Chestionarul de

identificare a stilului decizional” (fişa 7a) şi cereţi-le să-şi noteze numărul de la descrierile care

consideră că se potrivesc modului în care ei obişnuiesc să ia decizii.

Pentru identificarea stilului decizional predominant, notaţi pe tablă grila de cotare (fişa 7b) şi

cereţi elevilor să-şi identifice individual acest stil. Prezentaţi elevilor caracteristicile definitorii ale

stilurilor decizionale folosindu-vă de grilă. Analizaţi împreună cu elevii eficienţa diverselor stiluri

decizionale şi identificaţi modalităţi de a depăşi inconvenientele unui stil sau altul.

Subliniaţi faptul că stilurile decizionale au eficienţă diferită în funcţie de conţinutul deciziei.

Ne bazăm pe intuiţie, de exemplu când alegem ce să ne jucăm în timpul liber. Pentru deciziile ce

au implicaţii pe termen lung, ca de exemplu alegerea liceului sau a profesiei, stilul raţional s-a

dovedit cel mai eficient.

17

5. Reevaluarea deciziei

1.Definirea deciziei şi

generarea unor alternative de

carieră2. Explorarea şi evaluarea

alternativelor existente

4. Luarea deciziei de carieră şi

implementarea ei

3. Stabilirea planului de

carieră

Etapele procesului decizional



ANEXE: Fişa 6

Schema etapelor deciziei

1. Definirea deciziei. Identificarea alternativelor

Despre ce fel de decizie este vorba?

De ce am ales această decizie?

Ce a facilitat luarea acestei decizii?

Ce alternative posibile am identificat?

2. Explorarea şi evaluarea alternativelor existente.

Care sunt abilităţile, aptitudinile, interesele şi atitudinile mele care sunt importante pentru

această decizie?

Ce informaţii am despre această alternativă de carieră?

Care sunt persoanele sau situaţiile a căror părere o ascult /care mă influenţează în legătură

cu această decizie?

3. Planul de carieră

Cum mă gândesc să pun în aplicare decizia?

Ce scopuri îmi stabilesc?

4. Implementarea deciziei

[pentru grupa care a luat deja decizia]

Cum a funcţionat punerea în practică a planului?

Au apărut dificultăţi?

5. Reevaluarea deciziei

[pentru grupa care a luat deja decizia]

Am avut destule informaţii despre alternativele pe care le-am identificat? Am evaluat bine

aceste informaţii?

Am ales alternativa potrivită?

A fost bine stabilit planul meu?

A mers totul bine când am pus planul în practică?

18



Ce aş putea optimiza pe viitor?

19



Fişa 7a

Chestionar de identificare a stilului de decizie

1. Când iau decizii tind să mă bazez pe intuiţia mea.

2. De obicei nu iau decizii importante fără să mă consult cu alţi oameni.

3. Când iau o decizie este mai important să simt că decizia este corectă.

4. Înainte de a lua decizii verific de mai multe ori sursele de informaţie pe care mă bazez.

5. Ţin cont de sfaturile altor oameni atunci când iau decizii importante.

6. Amân luarea deciziilor pentru că mă nelinişteşte să mă tot gândesc la ele.

7. Iau decizii într-un mod logic şi sistematic.

8. Când iau decizii fac ceea ce mi se pare potrivit pe moment.

9. De obicei iau decizii foarte rapid.

10. Prefer să fiu ghidat de altcineva când trebuie să iau decizii importante.

11. Am nevoie de o perioadă mare de gândire atunci când iau o decizie.

12. Când iau o decizie am încredere în sentimentele şi reacţiile mele.

13. Opţiunile pe care le iau în considerare atunci când decid sunt ghidate de scopurile

mele.

14. Iau decizii numai sub presiunea timpului.

15. Adesea iau decizii în mod impulsiv.

16. Când iau decizii mă bazez pe instinct.

17. Amân să iau decizii cât de mult pot.

18. Iau rapid decizii.

19. Dacă am sprijinul altora mi-e mai uşor să iau decizii.

20. În general analizez care sunt dovezile pro şi contra când iau o decizie.

20



Fişa 7b

Grila “de cotare” a răspunsurilor

STILUL DECIZIONAL ITEMII CORESPUNZĂTORI STILULUI

Stilul raţional 4, 7, 13, 20

Stilul dependent 2, 5, 10, 19

Stilul evitativ 6, 11, 14, 17

Stilul intuitiv 1, 3, 12, 16

Stilul spontan 8, 9, 15, 18

Caracteristici definitorii ale stilurilor decizionale

STILUL DECIZIONAL CARACTERISITICI EXEMPLE

Stilul raţional Utilizează o abordare logică şi organizată în luarea de

decizii;

Elaborează planuri minuţioase pentru punerea în

practică a deciziei luate;

“Am luat decizia după

ce am cântărit bine

toate alternativele”

Stilul dependent Se bazează sfaturile, sprijinul şi îndrumarea din partea

altora în luarea de decizii;

Consideră că ajutorul celor apropiaţi este indispensabil în

luarea deciziei;

“Ceilalţi ştiu cel mai

bine ce e potrivit pentru

mine”

Stilul evitativ Amână şi / sau evită luarea unei decizii; “Acum nu e momentul

potrivit să iau această

decizie”

Stilul intuitiv Se centrează pe intuiţii şi impresii în luarea unei decizii;

Nu caută dovezi pentru argumentarea unei decizii;

“Am făcut aşa pentru că

am simţit eu că e mai

bine”

Stilul spontan Iau decizii sub impulsul momentului, rapid şi fără prea

multe deliberări.

“Am luat decizia rapid şi

fără să mă gândesc

prea mult”

ACTIVITATEA 3 : INSTRUMENTE DE MARKETING PERSONAL21



2.2. MARKETING PERSONAL


- dezvoltarea şi exersarea

unor strategii de promovare

personală care includ

abilităţile de autoprezentare,

elaborarea unui CV, a unei

scrisori de intenţie,

portofoliul personal;

- conştientizarea rolului

promovării personale în

construirea unei cariere de

succes.

Componentele şi atitudini de

promovare personală:

Atitudini favorabile

angajării

Instrumente şi tehnici de

promovare personală: CV,

scrisoare de intenţie,

interviul de angajare

Activităţi

Prezentarea

şi analizarea unor

modele de CV,

redactarea CV-ului,

a unei scrisori de

intenţie, interviul de

angajare

(analizarea unui

film educaţional –

Cum te prezinţi la

interviu)

Activitate

practică: Primul

meu interviu

Metode/ strategii

problematizarea

jocul de rol

portofoliul

personal

studiul de caz

exerciţiul

munca

individuală

În cadrul acestui modul vor fi prezentate modalităţile prin care o persoană îşi poate

sistematiza şi prezenta informaţiile despre sine (abilităţi, interese, experienţe educaţionale şi

profesionale) în vederea atingerii unor scopuri de carieră.

Curriculum Vitae

Începând cu anul 2002, modelul de CV acceptat la nivel european este formatul Europass.

Acesta se completează individual, permiţând prezentarea calificărilor, aptitudinilor si

competenţelor într-o ordine logică, reprezentând documentul de bază al cadrului comun de

asigurare a transparenţei competenţelor şi calificărilor.

La adresa https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home CV-ul se poate realiza online,

ulterior putând fi descărcat de la această adresă. Formularul pentru acest tip de Curriculum Vitae,

alături de exemple şi instrucţiuni de completare poate fi regăsit pe site-ul Centrului Naţional

Europass, la aceeaşi adresă web.

În acelaşi loc se pot regăsi şi alte informaţii de interes, formulare şi instrucţiuni de

completare pentru Paşaportul lingvistic Europass, Paşaportul european al competenţelor

22

https://europass.cedefop.europa.eu/ro/home



Documente de Mobilitate Europass etc. CV-ul Europass se completează folosind modelul în

format electronic.

Scrisoarea de intenţie

În foarte multe situaţii, atunci când aplicaţi pentru un loc de muncă, pentru a participa la

un curs sau stagiu de formare sau alte situaţii vi se va solicita să depuneţi, pe lângă CV şi o

Scrisoare de intenţie.

Sugestii pentru realizarea unei scrisori de intenţie

Există numeroase surse care oferă modele de astfel de scrisori de intenţie, începând de la

scrisori pentru candidaţi fără experienţă sau cu experienţă minimă, până la scrisori pentru

candidaţii cu experienţă. Cu toate acestea, utilizarea unui astfel de „şablon” nu este

întotdeauna cea mai bună soluţie, modelele oferite trebuind personalizate, ţinând cont

atât de caracteristicile aplicantului (a celui care o completează) cât şi de ale firmei /

instituţiei căreia i se adresează;

Din scrisoare trebuie să reiasă că sunteţi documentat cu privire la firma / instituţia căreia

vă adresaţi : utilizaţi numele acesteia, faceţi referiri la obiectul de activitate, la cerinţele

postului sau activităţii pentru care aplicaţi;

Este de asemenea important să faceţi conexiuni între pregătirea, calificările pe care le aveţi

şi cerinţele postului, cât de explicit, cu exemplificări;

Din scrisoarea de intenţie trebuie să reiasă că ştiţi să faceţi lucrurile enumerate în anunţ;

este bună şi „dorinţa de a învăţa”, însă angajatorul este interesat în primul rând de ce ştii

să faci, nu de ceea ce ai putea învăţa în viitor;

Evitaţi în măsura posibilităţilor să începeţi scrisoarea de intenţie cu „proaspăt absolvent al

…” şi încercaţi o înlocuire cu o formulare în termeni pozitivi, cum ar fi de exemplu : „sunt

calificat în ...”.

Câteva surse online unde puteţi regăsi modele de scrisori de intenţie :

http://www.myjob.ro/cv-scrisoare-intentie/modele-scrisoare-de-intentie-in-3-variante.html ,

http://www.scrisoaredeintentie.ro, http://www.firme-on-line.ro/informatii/model-scrisoare-de-

intentie etc.

23

http://www.firme-on-line.ro/informatii/model-scrisoare-de-intentie/

http://www.firme-on-line.ro/informatii/model-scrisoare-de-intentie/

http://www.scrisoaredeintentie.ro/

http://www.myjob.ro/cv-scrisoare-intentie/modele-scrisoare-de-intentie-in-3-variante.html



Prezentarea la interviu

Interviul în vederea angajării este o conversaţie între un angajator şi un candidat, care

serveşte unor scopuri bine definite (examinare şi selecţie), fiind totodată şi un mijloc de obţinere a

unor informaţii suplimentare atât pentru candidat cât mai ales pentru angajator.

Interviul este o întâlnire în care trebuie să îl convingeţi pe potenţialul angajator că sunteţi

persoana cea mai potrivită pentru compania respectivă. In cadrul interviului prima impresie pe

care o creaţi este aşadar extrem de importantă.

Vă prezentăm câteva sugestii care v-ar putea fi de folos în vederea prezentării la un interviu :

Documentaţi-vă înainte de interviu despre compania angajatoare

Înainte de a va prezenta la interviu ar fi bine să vă rezervaţi o perioada de timp în care să

încercaţi să adunaţi informaţii cât mai complete şi corecte despre specificul companiei/instituţiei şi

cerinţele postului.

O sursă importantă pentru aflarea de informaţii despre companie /instituţie ar putea fi

pagina de internet a acesteia sau motoare de căutare cum ar fi Google. Dacă folosiţi această din

urmă variantă, fiţi atenţi la corectitudinea informaţiei adunate.

La fel ca în realizarea scrisorii de intenţie, încercaţi să corelaţi cerinţele / specificul postului

oferit cu calificările, abilităţile pe care le aveţi.

Alegeţi o îmbrăcăminte potrivită

În funcţie de locul unde doriţi să vă angajaţi îmbrăcămintea poate să difere – este oricum de

sugerat să alegeţi o îmbrăcăminte sobră, dar nu mohorâtă. Evitaţi în orice caz îmbrăcămintea prea

informală (cum ar fi blugii, pantofii sport etc.), fustele prea scurte sau strâmte, accesoriile

stridente, bijuteriile în exces.

Contactul vizual la interviu

Păstraţi contactul vizual cu angajatorii în timpul interviului, însa fără a exagera. Evitaţi crearea unei

stări de nervozitate şi încercaţi să vă simţiţi mai relaxat, dând dovadă în acelaşi timp de interes şi

motivaţie.

Evitaţi atât lipsa de comunicativitate cat si excesul de comunicare

24



Arătaţi interes în răspunsurile date angajatorilor pe durata interviului, însa nu vorbiţi foarte

mult si nu daţi răspunsuri foarte lungi la întrebările directe care vi se pun. Asta nu înseamnă că

răspunsurile monosilabice sunt indicate – încercaţi să vorbiţi cât mai sintetic, prezentând

informaţia cerută într-un mod concis, clar.

Fiţi pozitiv, sincer şi evitaţi agresivitatea excesivă pe durata interviului

Fiţi pozitiv cu privire la experienţa curentă şi anterioară, evitaţi comentariile negative faţă de

precedentele locuri de muncă. Arătaţi respect faţă de foştii angajatori, indiferent de cum au fost şi

s-au terminat relaţiile cu aceştia – „bârfa” nu este niciodată apreciată!

Manifestaţi interes pentru jobul şi compania angajatoare, nu evitaţi sa puneţi întrebări

referitoare la companie şi jobul în cauză atunci când acest lucru vi se permite.

Exersaţi răspunsurile la întrebări standard de pe durata unui interviu.

Documentaţi-vă cu privire la întrebări standard care v-ar putea fi puse la interviu.

Fiţi punctual la interviu

Evitaţi să întârziaţi la interviu, dar în acelaşi timp nu veniţi foarte devreme, deoarece puteţi

crea impresia că aveţi prea mult timp la dispoziţie sau sunteţi foarte disperat pentru obţinerea

jobului în cauză. O perioadă de timp posibilă de prezentare ar fi 5-15 minute înainte de începerea

interviului.

Aveţi grijă cu întrebările legate de salariu si alte beneficii

Este foarte important ca aspectele financiare ale jobului, în caz că nu au fost precizate înainte de

interviu, să fie abordate cu grijă, ţinând cont de momentul în care angajatorul ar dori să le discute.

Nu vă grăbiţi în abordarea acestui subiect la începutul interviului daca angajatorul nu vă sugerează

altfel.

(adaptat după „Sfaturi pregătire pentru interviu”, Centrul de Consiliere şi Orientare Profesională, Universitatea din

Craiova)

25



Ca şi în cazul CV-ului şi scrisorii de intenţie, puteţi găsi pe internet informaţii legate de

prezentarea la un interviu, comportament în cadrul interviului, întrebări posibile. Câteva site-uri

utile sunt: http://www.bucuresti.anofm.ro/interviu.htm, www.mec.upt.ro,

http://www.cbs.ro/ro/ghid-interviu.html etc.

Pentru a ilustra categoriile de întrebări, comportamentul şi ţinuta în timpul interviului de

selecţie se poate prezenta filmuleţul Cum te prezinţi la un interviu

http://www.youtube.com/watch?v=IBGjeS-vssw .

Activitate practică: Primul meu interviu

De asemenea, în cadrul acestui modul, se poate realiza activitatea Primul meu interviu în

cadrul căreia să fie simulat un întreg proces de recrutare şi selecţie.

Obiective:

-să poată redacta corect un CV şi o scrisoare de intenţie sau

scrisoarea de motivaţie;

- să cunoască tipurile de întrebări care sunt adresate în cadrul

interviurilor de angajare;

- să identifice posibile greşeli în propriul comportament şi în comportamentul celorlalţi

referitoare la modul în care răspund sau adresează întrebări în cadrul interviului;

- să utilizeze analiza SWOT pentru a-şi structura informaţiile despre sine.

Descrierea activităţii:

Elevilor, împărţiţi pe grupe, li se dă sarcina să elaboreze un anunţ de angajare pentru postul

de redactor la revista şcolii. Ca temă pentru această activitate, toţi elevii vor redacta CV-ul în

format european şi scrisoarea de intenţie în vederea candidaturii pentru acest post. Elevilor li se va

spune că vor simula o situaţie de interviu, în care, prin tragere la sorţi, unii dintre ei vor fi

candidaţi, iar alţii intervievatori, urmând ca rolurile să se schimbe.

Înaintea sarcinii de simulare propriu-zisă, vor fi analizate împreună cu elevii :

Obiectivul sau motivele pentru care se organizează interviul

Tipurile de întrebări care se adresează în cadrul unui interviu

Postura, gesturile, mimica, ţinuta în care participăm la un interviu

26

http://www.youtube.com/watch?v=IBGjeS-vssw

http://www.cbs.ro/ro/ghid-interviu.html

http://www.mec.upt.ro/

http://www.bucuresti.anofm.ro/interviu.htm



Sarcina de simulare poate fi filmată. Se va analiza atât comportamentul intervievaţilor, cât şi

al intervievatorilor. Faptul că elevii îşi asumă rolul de intervievatori/angajatori îi ajută să înţeleagă

mai bine ce se doreşte de la un candidat care vine la un interviu, care sunt aspectele asupra cărora

e recomandat să insiste, cum să răspundă la întrebări, ce tipuri de întrebări să adreseze.

Desfăşurarea unui interviu ar putea avea următoare structură:

Intervievator: Vorbeşte-ne despre tine!

Se recomandă să vorbeşti despre tine aproximativ 2 minute. Te vei focaliza pe informaţii

relevante, pe cele listate în CV.

Analizează înainte informaţiile despre tine şi stabileşte care dintre ele sunt relevante a fi

prezentate pentru postul pe care candidezi.

Spre exemplu, dacă te interesează un post de contabilitate, în care importante sunt

cunoştinţele de realizare a unor operaţii economice, nu este relevant să menţionăm faptul că ai

câştigat locul I la olimpiada de arte. În acest caz, sunt importante informaţii din care să reiasă

exactitatea , precizia ta în tratarea diferitelor aspecte, cum ar fi colectarea banilor pentru

organizarea banchetului sau premii obţinute la olimpiada de matematică sau economie.

Intervievator: Ce ştii despre firma noastră?

E indicat să te pregăteşti înainte de a prezenta la interviu. Poţi face acest lucru căutând cât

mai multe informaţii despre firma respectivă , serviciile sau produsele pe care le oferă, informaţii

despre angajaţi, conducerea firmei, imaginea pe care o au pe piaţă.

Intervievator: De ce ai vrea să lucrezi pentru firma noastră?

În cazul unei asemenea întrebări, e foarte important să subliniezi ceea ce poţi face tu pentru

firmă, tipul de proiecte la care ai putea lucra, eventuale îmbunătăţiri sau dezvoltarea unei idei.

Intervievator: Ce ai putea să faci pentru firma noastră?

A insista asupra faptului că eşti cel mai bun candidat ar putea să nu fie cartea câştigătoare,

unii angajatori neapreciind pozitiv o astfel de abordare. E indicat să menţionezi aspectele la care te

pricepi cel mai bine, situaţii problematice cu care te-ai confruntat în trecut şi pe care ai reuşit să le

rezolvi eficient, mai ales modul în care ai reuşit să rezolvi problemele.

27



Intervievator: Ce anume te face să-ţi doreşti acest loc de muncă?

Se recomandă un răspuns clar, concis şi la obiect, fără afirmaţii exagerate pentru a flata

intervievatorii (ex. ar fi un loc de muncă de vis pentru mine) , pentru că, de regulă, se obţine

efectul invers, de antipatie.

Intervievator: Cât timp estimezi că vei lucra pentru firma noastră?

Poate fi o întrebare capcană. Din răspuns trebuie să reiasă motivaţia ta de a lucra pentru

firmă atât timp cât obiectivele şi înţelegerile stabilite de ambele părţi sunt îndeplinite, respectiv

respectate.

Intervievator: Care sunt aşteptările tale de la acest loc de muncă?

Ar trebui menţionate aspectele pe care ţi le doreşti cum ar fi asumarea unor responsabilităţi

complexe pentru un anumit tip de proiecte , şansa de a-ţi valorifica experienţa şi cunoştinţele de

care dispui în momentul de faţă, faptul că îţi doreşti să devii independent financiar etc.

Pentru a-i ajuta, putem să-i învăţăm cum să utilizeze analiza SWOT (Strenghts-puncte tari,

Weaknesses- puncte slabe, Opportunities- oportunităţi, Threats- ameninţări,temeri). Elevilor li se

va explica faptul că S şi W ţin de propria persoană, iar O şi T de mediul extern, adică posibile

influenţe.

Exemplu:

puncte tari: cunoştinţe, abilităţi, deprinderi, experienţe de muncă sau voluntariat etc.

puncte slabe: lipsa experienţei profesionale etc.

oportunităţi: oferte de muncă în domeniu

ameninţări/ temeri: tendinţe negative în domeniu, ce vor duce la diminuarea locurilor de

muncă.

Notă:

Este important ca la finalul activităţii să ne asigurăm că elevii ştiu să-şi redacteze CV-ul şi să se

prezinte în mod adecvat într-o situaţie de interviu, organizându-şi în mod eficient informaţiile

despre propria persoană , în funcţie de specificul postului pentru care candidează.

28



EVALUAREA PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES

PORTOFOLIUL CARIEREI

Produsele relevante ale activităţilor pot constitui elemente

ale portofoliului personal. Acesta reprezintă o metodă utilizată în educaţia

pentru carieră şi cuprinde o colecţie de materiale şi produse relevante ale activităţii elevului în

raport cu un anumit scop, oferindu-i acestuia posibilitatea de a lucra în ritm propriu şi de a se

implica activ în rezolvarea sarcinilor de lucru stabilite. În orele de Consiliere şi orientare se

recomandă utilizarea portofoliului de dezvoltare. Acesta cuprinde produse ale elevului,

evidenţiază procesul care a avut loc în dezvoltarea sa în relaţie cu atingerea scopului propus.

Principalele componente ale unui portofoliu:

pagina de introducere care cuprinde numele şi prenumele persoanei, datele de identificare

(adresa , vârstă, şcoală);

o sumarizare a conţinutului portofolilui;

produse ale activităţii sale, însoţite de o scurtă descriere privind:

- ce a învăţat din activitatea respectivă;

- suportul primit în realizarea activităţii ( lucru în echipă, asistenţa profesorilor etc.)

- perioada de timp în care a fost realizată activitatea;

- planuri şi scopuri de carieră.

29

Exemple de portofolii: dezvoltarea interesului pentru un domeniu de activitate ( activităţi realizate, cărţi/articole citite, cursuri alese), dezvoltarea unor competenţe (sarcini realizate, tipuri de exerciţii efectuate), cunoaşterea unei ocupaţii (materiale citite, interviuri realizate, experienţa de muncă).



Fişa 8 FIŞA DE EVALUARE A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES

(varianta elev)

CLASA: PROFILUL:

LICEUL:

SEXUL: MASCULIN FEMININ

1. Apreciaţi eficienţa programului O carieră de succes :

foarte interesant foarte util am învăţat foarte multe

interesant parţial util am învăţat câte ceva

deloc interesant inutil nu am învăţat nimic

2. Care dintre activităţile programului ţi-au plăcut mai mult?

activităţile legate de autocunoaştere (interese, trăsături de personalitate, valori etc.)

activităţile legate de explorarea traseelor educaţionale şi profesionale

activităţile de luare a deciziei

activităţile de promovare personală (realizarea de CV, scrisoare de intenţie, interviul de

angajare)

3. Enumeraţi trei puncte tari ale programului O carieră de succes:

(a)______________________(b)________________________(c)_________________________

4. Enumeraţi trei puncte slabe ale programului:

(a)______________________(b)________________________(c)_________________________

5. În ce măsură te-au ajutat activităţile din program să-ţi conturezi un plan de carieră?

Vă mulţumim!

FIŞA DE EVALUARE A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES

30

foarte mult puţin

mult deloc

moderat



(varianta cadru didactic)

CONSILIER ŞCOLAR____________________________

DIRIGINTE___________________________________

Vă rugăm să realizaţi analiza SWOT a activităţilor desfăşurate în cadrul programului de

orientare şcolară şi profesională O carieră de succes.

ANALIZA SWOT A PROGRAMULUI O CARIERĂ DE SUCCES

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

Vă mulţumim!

Bibliografie:

31



Băban, A. (ed.), (2001) – Consiliere educaţională- ghid metodologic pentru orele de dirigenţie

şi consiliere, Editura Psinet, Cluj – Napoca;

Gârdan, M. (2012) – Factori cognitivi şi motivaţionali în educaţia pentru carieră, Editura

Şcoala noastră, Zalău;

Hanga C. (2007) – Planificarea şi dezvoltarea carierei, ghid pentru consiliere şi orientare,

Editura Sinapsis, Cluj- Napoca;

Lemeni, G., Negru, O. (2004) - Planificarea carierei, în Lemeni, G., Miclea M. (coord.).

Consiliere şi Orientare. Ghid de Educaţie pentru Carieră, Editura ASCR, Cluj- Napoca;

Lemeni, G.,Tărău, A. (2004) - Consiliere şi Orientare. Ghid de Educaţie pentru Carieră,

Activităţi pentru clasele IX- XII, Editura ASCR, Cluj- Napoca.

32

inspectoratul Şcolar judeŢean cluj€¦ · web view · 2015-04-27dezvoltarea capacităţii de...

Documents