inspectoratul pentru situa nicolae” al jude inspectoratul ... civila argeseana nr. 8.pdf · aduc...

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Judeţean Argeş

Centrul Operaţional Tel. 0248/217400 Fax 0248/611301 Serviciul Protecţie Civilă Tel. 0248/221516 Fax 0248/222983 Secretariat Tehnic Permanent Tel. 0248/222998 al C.J.S.U Fax 0248/222984

SE DISTRIBUIE GRATUIT

PPRREECCIIZZĂĂRRII PPRRIIVVIINNDD AAVVIIZZAARREEAA DDEE PPRROOTTEECCŢŢIIEE CCIIVVIILLĂĂ ÎÎNN DDOOMMEENNIIUULL TTRRAANNSSPPOORRTTUULLUUII DDEEŞŞEEUURRIILLOORR HHGG..11006611 ddiinn 1100 sseepptteemmbbrriiee 22000088 -- pprriivviinndd ttrraannssppoorrttuull ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee ssii nneeppeerriiccuullooaassee ppee tteerriittoorriiuull RRoommâânniieeii

AARRTT.. 44 ((11)) TTrraannssppoorrttuull ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee ssee eeffeeccttuueeaazzăă ddee llaa ggeenneerraattoorr ssaauu ddeeţţiinnăăttoorr,, ddeennuummiitt îînn ccoonnttiinnuuaarree eexxppeeddiittoorr ,,ccăăttrree ooppeerraattoorruull eeccoonnoommiicc ccaarree rreeaalliizzeeaazzăă ooppeerraaţţiiaa ddee ccoolleeccttaarree //ssttooccaarree tteemmppoorraarrăă //ttrraattaarree //vvaalloorriiffiiccaarree //eelliimmiinnaarree,, ddeennuummiitt îînn ccoonnttiinnuuaarree ddeessttiinnaattaarr,, rreessppeeccttâânndduu--ssee pprreevveeddeerriillee pprreezzeenntteeii hhoottăărrâârrii.. ((22)) EExxppeeddiittoorruull ccoommpplleetteeaazzăă uunn ffoorrmmuullaarr ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee,, (( mmooddeell Uaanneexxaa nnrr.. 11U)).. ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... ((1100)) FFoorrmmuullaarruull ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee ssee îînnttooccmmeeşşttee îînn 66 eexxeemmppllaarree oorriiggiinnaallee şşii ssee ppăăssttrreeaazzăă dduuppăă ccuumm uurrmmeeaazzăă:: aa)) uunn eexxeemmppllaarr llaa eexxppeeddiittoorr;; bb)) uunn eexxeemmppllaarr llaa ddeessttiinnaattaarr;; cc)) uunn eexxeemmppllaarr llaa ttrraannssppoorrttaattoorr;; dd)) uunn eexxeemmppllaarr llaa aaggeennţţiiaa jjuuddeeţţeeaannăă ppeennttrruu pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii ccaarree aa ddaatt aapprroobbaarreeaa ppeennttrruu eeffeeccttuuaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr;; ee)) uunn eexxeemmppllaarr llaa iinnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă aall jjuuddeeţţuulluuii îînn aa ccăărruuii rraazzăă tteerriittoorriiaallăă ssee aaffllăă eexxppeeddiittoorruull ddeeşşeeuurriilloorr;; ff)) uunn eexxeemmppllaarr llaa aaggeennţţiiaa jjuuddeeţţeeaannăă ppeennttrruu pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii îînn aa ccăărreeii rraazzăă tteerriittoorriiaallăă ssee aaffllăă eexxppeeddiittoorruull ddeeşşeeuurriilloorr ;; AARRTT.. 1111 ((22)) ÎÎnn ccaazzuull pprroodduucceerriiii uunnuuii aacccciiddeenntt ppee ttiimmppuull ttrraannssppoorrttuulluuii,, ttrraannssppoorrttaattoorruull ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee aannuunnţţăă iimmeeddiiaatt IInnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu SSiittuuaaţţiiii ddee UUrrggeennţţăă şşii aaggeennţţiiaa ppeennttrruu pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii ddee ppee rraazzaa jjuuddeeţţuulluuii uunnddee ss--aa pprroodduuss iinncciiddeennttuull.. AARRTT..1144 ((11)) IInnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă aall jjuuddeeţţuulluuii îînn aa ccăărruuii rraazzăă tteerriittoorriiaallăă ssee aaffllăă eexxppeeddiittoorruull,, dduuppăă pprriimmiirreeaa uunnuuii eexxeemmppllaarr ddiinn ffoorrmmuullaarruull ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii rruuttiieerr aall ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee şşii aa uunnuuii eexxeemmppllaarr ddiinn ffoorrmmuullaarruull ddee eexxppeeddiiţţiiee//ttrraannssppoorrtt ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee,, nnoottiiffiiccăă,, ccuu 4488 ddee oorree îînnaaiinnttee ddee eeffeeccttuuaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii aapprroobbaatt,, ttooaattee iinnssppeeccttoorraatteellee ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă jjuuddeeţţeennee,, pprreeccuumm şşii iinnssppeeccttoorraatteellee jjuuddeeţţeennee ddee ppoolliiţţiiee ddiinn jjuuddeeţţeellee ccaarree vvoorr ffii ttrraannzziittaattee şşii cceell ddee ddeessttiinnaaţţiiee ddeesspprree eexxeeccuuttaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee şşii ddeesspprree ccaarraacctteerriissttiicciillee aacceessttuuiiaa.. ((22)) ÎÎnn ccaazzuull ttrraannssppoorrttuulluuii ffeerroovviiaarr şşii nnaavvaall aall ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee,, dduuppăă rreessppeeccttaarreeaa pprreevveeddeerriilloorr aalliinn.. ((11)),, iinnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă aall jjuuddeeţţuulluuii îînn aa ccăărruuii rraazzăă tteerriittoorriiaallăă ssee aaffllăă eexxppeeddiittoorruull nnoottiiffiiccăă sseeccţţiiiillee rreeggiioonnaallee ddee ppoolliiţţiiee ttrraannssppoorrttuurrii ccaarree vvoorr ffii ttrraannzziittaattee şşii cceeaa ddee ddeessttiinnaaţţiiee ddeesspprree ttrraannssppoorrttuull ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee şşii ddeesspprree ccaarraacctteerriissttiicciillee aacceessttuuiiaa.. ((33)) ÎÎnn ccaazzuull îînn ccaarree ssee rreeaalliizzeeaazzăă ttrraannssppoorrttuurrii ddee ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee ddiinn aacceeeeaaşşii ccaatteeggoorriiee ccăăttrree aacceellaaşşii ddeessttiinnaattaarr,, uurrmmâânndd aacceeeeaaşşii rruuttăă ddee ttrraannssppoorrtt ssttaabbiilliittăă îînn ffoorrmmuullaarruull ppeennttrruu aapprroobbaarreeaa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee,, ccuu oo ffrreeccvveennţţăă mmaaii mmaarree ddee uunn ttrraannssppoorrtt ppee lluunnăă,, eexxppeeddiittoorruull eessttee oobblliiggaatt ssăă ttrraannssmmiittăă ccăăttrree iinnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă ffoorrmmuullaarruull ddee eexxppeeddiiţţiiee//ttrraannssppoorrtt ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee nnuummaaii llaa eeffeeccttuuaarreeaa pprriimmuulluuii ttrraannssppoorrtt.. ((44)) ÎÎnncceeppâânndd ccuu cceell ddee--aall ddooiilleeaa ttrraannssppoorrtt ddee ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee pprreevvăăzzuutt llaa aalliinn.. ((33)),, eexxppeeddiittoorruull eessttee oobblliiggaatt ssăă iinnffoorrmmeezzee iinnssppeeccttoorraattuull ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă ccuu 4488 ddee oorree îînnaaiinntteeaa eeffeeccttuuăărriiii ffiieeccăărruuii ttrraannssppoorrtt ddee ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee,, pprriinn ffaaxx,, nnoottăă tteelleeffoonniiccăă ssaauu ee--mmaaiill.. ÎÎnn iinnffoorrmmaarreeaa ttrraannssmmiissăă iinnssppeeccttoorraattuulluuii ppeennttrruu ssiittuuaaţţiiii ddee uurrggeennţţăă ssee pprreecciizzeeaazzăă ccaannttiittaatteeaa ddee ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee ccaarree ssee ttrraannssppoorrttăă,, nnuummăărruull ffoorrmmuullaarruulluuii ddee aapprroobbaarree aa ttrraannssppoorrttuulluuii ddeeşşeeuurriilloorr ppeerriiccuullooaassee îînn bbaazzaa ccăărruuiiaa ssee rreeaalliizzeeaazzăă aacceessttaa şşii ddaattee ppeennttrruu iiddeennttiiffiiccaarreeaa ttrraannssppoorrttaattoorruulluuii,, aaşşaa ccuumm ssuunntt pprreevvăăzzuuttee îînn ffoorrmmuullaarruull ddee eexxppeeddiiţţiiee//ttrraannssppoorrtt ddeeşşeeuurrii .. ((55)) FFoorrmmuullaarreellee ddee eexxppeeddiiţţiiee//ttrraannssppoorrtt ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee îînnttooccmmiittee ppeennttrruu ttrraannssppoorrttuurriillee ddee ddeeşşeeuurrii ppeerriiccuullooaassee ccaarree iinnttrrăă ssuubb iinncciiddeennţţaa aalliinn.. ((33)) ssee ppăăssttrreeaazzăă llaa eexxppeeddiittoorr,, ttrraannssppoorrttaattoorr şşii ddeessttiinnaattaarr,, aacceessttaa ddiinn uurrmmăă aavvâânndd oobblliiggaaţţiiaa ssăă rraappoorrtteezzee aannuuaall aaggeennţţiieeii ppeennttrruu pprrootteeccţţiiaa mmeeddiiuulluuii îînn aa ccăărreeii rraazzăă tteerriittoorriiaallăă ssee aaffllăă ccăă ddeeşşeeuurriillee ppeerriiccuullooaassee aauu ffoosstt vvaalloorriiffiiccaattee ssaauu eelliimmiinnaattee îînn ccoonnffoorrmmiittaattee ccuu pprreevveeddeerriillee lleeggaallee..

PPRROOGGRRAAMM AAUUTTOORRIIZZAARREE FFOORRMMUULLAARREE TTRRAANNSSPPOORRTT:: LLUUNNII -- VVIINNEERRII

0099,,0000 -- 1111,,0000 -- pprriimmiirree -- eelliibbeerraarree ddooccuummeennttaaţţiiii Sg. maj. Elena STANCU

Gazetă editată în cadrul Serviciului de Protecție Civilă Colectivul de redacție :

Lt.col. Virgil TOMA Lt. Orlando IORDACHE, Lt. Gheorghe POPESCU Slt. Marius BEREVOIANU, Sg. maj. Elena STANCU

Tehnoredactare: Lt.col. Virgil TOMA Plt.adj.Florin VLASE

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeş

Această “ GAZETĂ” este un omagiu adus celor care au slujit cu profesionalism de-a

lungul anilor PROTECŢIA CIVILĂ. La cei 78 de ani de existenţă “PROTECŢIA

CIVILĂ” vă mulţumeşte şi vă urează ”LA MULŢI ANI ! ”

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeş - Protecţia Civilă -

28 Februarie - Ziua Protecţie Civile din România ORDINUL DE ZI al

Inspectorului Şef al Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă “Cpt Puică Nicolae” al judeţului Argeş Ca o constantă a istoriei noastre naţionale, şi ca un tribut adus înaintaşilor noştri, în fiecare an comemorăm momentul petrecut la 28 Februarie 1933, când, prin emiterea Înaltului Decret Regal, nr. 468, Regele Carol al II-lea aprobă Regulamentul Apărării Pasive şi consfinţeşte astfel apariţia primelor structuri cu atribuţii de protecţie civilă în ţara noastră.

Organizate în Comandamentul Apărării Pasive, acestea au funcţionat pe timpul celui de-al doilea război mondial în cadrul Ministerului Aerului şi Marinei, iar după 1945 şi pe toată durata războiului rece în cadrul Ministerului Forţelor Armate şi mai apoi la Ministerul Apărării Naţionale, iar din anul 2001 la Ministerul Administraţiei şi Internelor. Începând cu decembrie 2004, prin fuzionarea Comandamentului Protecţiei Civile cu Inspectoratul General al Corpului de Pompierilor Militari, structurile de protecţie civilă sunt încadrate în Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi unităţile teritoriale corespondente, din compunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor. Protecţia Civilă, numită ARMA VIEŢII şi supranumită ARMA CELOR FĂRĂ APĂRARE, având ca deviză motto - ul ”CU VIAŢA MEA APĂR VIAŢA” - deviză rămasă înscrisă în tradiţia protecţiei civile - a fost onorată şi consacrată pe parcursul celor 78 de ani de existenţă, prin misiunile dificile executate de personalul acesteia, pentru salvarea vieţii şi înlăturării efectelor distrugătoare produse de dezastrele naturale şi catastrofele care au marcat de atâtea ori ultima jumătate de secol, adaptându-şi modul de lucru şi planurile de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţiuni în domeniu. Pregătirea şi devotamentul lor au fost demonstrate în numeroase ocazii de-a lungul anilor de existenţă: salvarea persoanelor de sub ruine, înlăturarea bombelor rămase neexplodate din timpul războaielor mondiale, intervenţiile în cazul inundaţiilor catastrofale şi a cutremurului devastator din 4 martie 1977, a alunecărilor şi prăbuşirilor de teren cu efecte dezastruoase asupra localităţilor.

Personalul din cadrul Serviciului şi a formaţiunii de protecţie Civilă din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Cpt. Puică Nicolae" al judeţului Argeş se situează pe aceeaşi linie a competenţei şi a dăruirii, fapt ce face ca an de an, prin efortul conjugat al structurilor unităţii, instituţiei prefectului, comitetului judeţean şi comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, serviciilor deconcentrate judeţene, să intervină cu promptitudine, profesionalism şi eficienţă la toate solicitările populaţiei. Totodată mulţumesc colegilor din cadrul serviciului de protecţie civilă pentru munca de prevenire şi eficientizare continuă a acţiunilor de intervenţie în situaţii de urgenţă şi pentru abnegaţia pe care o demonstrează în acţiunile întreprinse în scopul instruirii societăţii civile. Apreciez efortul acestor profesionişti în direcţia susţinerii activităţilor inspectoratului nostru şi solicit în continuare aceeaşi implicare, la toate nivelurile pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor date nouă în competenţă prin lege. Cu prilejul aniversării Zilei Protecţiei Civile din România, urez tuturor sănătate şi fericire, putere de muncă şi succes în îndeplinirea nobilelor misiuni ce ne revin!!!

Inspector Şef Col. Ion POPA

112 – Numărul European de urgenţă

Slt. Marius BEREVOIANU

112 e un adevărat salvator de vieţi. În prezent, serviciile de urgenţă 112 din majoritatea Statelor Membre pot să identifice locaţia de unde se sună, chiar dacă apelantul nu ştie exact unde se află. Acest serviciu de identificare a locaţiei apelantului poate să fie de ajutor celor care au probleme şi nu ştiu exact unde sunt. Când circulaţi în străinătate aţi observat cât este de dificil să explici cuiva unde să vă găsească la un moment dat, în special când sunteţi sub presiune. Serviciul respectiv poate economisi timp valoros … şi salva vieţi. Numărul european de urgenţă 112 a fost lansat în 1991 pentru a oferi un serviciu unic pentru apelurile de urgenţă disponibil în toate Statele Membre, în plus faţă de numerele naţionale de urgenţă, cu scopul de a spori disponibilitatea serviciilor de urgenţă, în special pentru persoanele care călătoresc în Statele Uniunii Europene. Începând cu 1998, Statele Membre sunt obligate, în temeiul reglementărilor comunitare, să garanteze că toţi utilizatorii serviciilor de telefonie fixă şi mobilă pot apela gratuit serviciul 112.

Din 2003, operatorii de telecomunicaţii au obligaţia de a furniza serviciilor de urgenţă informaţii privind localizarea apelantului pentru ca acestea să poată ajunge rapid la victimele accidentelor. Statele Membre trebuie, de asemenea, să asigure o mai bună informare a cetăţenilor cu privire la serviciul 112. Din decembrie 2008, cetăţenii Uniunii Europene au posibilitatea de a apela gratuit la serviciile de urgenţă din orice punct al Uniunii Europene formând 112, atât de la telefoanele mobile, cât şi de la cele fixe. Cu toate acestea, doar unul din patru europeni ştie că acest număr salvator este disponibil şi în alte State Membre, iar aproape trei din zece persoane care l-au utilizat în alt stat decât cel de reşedinţă s-au confruntat cu probleme de limbă. Comisia, Parlamentul European şi Consiliul au declarat ziua de 11 februarie, „Ziua Europeană 112”, în încercarea de a aduce la cunoştinţa publicului larg informaţii despre acest serviciu şi de a determina autorităţile naţionale să sporească capacităţile

În concluzie: 112 este numărul unic de urgenţă care poate fi apelat în toate cazurile în care incidentele au sau pot avea un efect negativ asupra persoanelor, a mediului sau a proprietăţii şi necesită intervenţia imediată a Serviciului de urgenţă. 112 înseamnă: utilizarea resurselor materiale şi umane la intervenţia de urgenţă, acest sistem fiind mult mai eficient reprezentând un instrument util al actului managerial în rezolvarea situaţiilor de urgenţă. În acest fel, cele mai apropiate echipe de intervenţie vor sosi la faţa locului, economisind minute importante în salvarea unei vieţi omeneşti şi evitarea pierderilor materiale. 112 reprezintă: unicitate, rapiditate, eficienţă, gratuitate, acces facil, universalitate (multilingvism) şi confidenţialitate.



PROTECŢIA INFRASTRUCTURILOR CRITICE - o provocare pentru securitatea naţională şi judeţeană -

• Infrastructura critică este definită ca “…element, sistem sau componentă a acestuia, care este esenţial pentru menţinerea funcţiilor vitale ale societăţii, a sănătăţii, siguranţei, securităţii, bunăstării sociale ori economice a persoanelor şi a cărui perturbare sau distrugere ar avea un impact semnificativ la nivel naţional ca urmare a incapacităţii de a menţine respectivele funcţii” (Directiva CE114/2008; OU 98/2010). • În categoria ,,infrastructuri critice" sunt incluse, de regulă, toate structurile vitale ale unei societăţi, care, prin discontinuitatea lor aduc societatea în imposibilitatea de a-şi exercita funcţiunile: - sistemele de producere, transport şi distribuţie al energiei electrice; - sistemele de extracţie, prelucrare, depozitare şi transport ale petrolului, gazelor şi altor resurse primare de energie; - obiectivele şi instalaţiile nucleare; - sistemele informatice şi de telecomunicaţii (reţelele de calculatoare, reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, Internetul); - deşeurile rezultate din activităţi economice de procesare/prelucrare a materialelor radioactive, toxice; - sistemele de aprovizionare cu apă (apa); - infrastructura şi mijloacele de comunicaţii (rutiere, aeriene, feroviare şi navale);sistemele bancare, financiare şi de asigurări; - serviciile de sănătate (publică şi privată) şi de intervenţie în cazuri deosebite (incendii, calamităţi, dezastre, avarii) - valorile şi utilităţile publice de interes strategic; - autorităţi publice (preşedinţie, parlament, guvern, structurile informative etc.). • Programul European pentru Protecţia Infrastructurilor Critice (EPCIP) enunţă principiile şi creează cadrul organizatoric pentru acţiunea comuna a Statelor membre şi a operatorilor şi deţinătorilor de infrastructuri critice. • Directiva Consiliului nr. 2008/114/EC identifică ca părţi principale ale cadrului organizatoric necesar planul de securitate al operatorului şi ofiţerul de legătură pentru securitate. Planul de securitate al operatorului include identificarea principalelor active, evaluarea riscurilor, precum şi selecţia şi prioritizarea măsurilor şi procedurilor care trebuie instituite în toate infrastructurile critice, iar ofiţerul de legătură pentru securitate are rolul de a îmbunătăţi comunicarea şi cooperarea cu autorităţile statului cu atribuţii în protecţia infrastructurilor critice. • În România, Ordonanţa de Urgenţă nr.98/2010 asigură cadrul legal necesar pentru acţiunea corelată a autorităţilor publice responsabile şi a operatorilor de infrastructuri critice. Din perspectiva protecţiei infrastructurilor critice, deţinător sau operator sunt acele entităţi cu responsabilităţi pentru investiţiile în sau operarea curentă a unui obiectiv particular, a unui sistem sau parte a sa identificate şi desemnate ca făcând parte din infrastructurile critice. - Coordonarea, la nivel naţional, a activităţilor privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice se realizează de către primul-ministru, prin intermediul consilierului de stat desemnat în acest sens. - Responsabilitatea pentru realizarea cooperării între autorităţile publice responsabile şi structurile neguvernamentale revine Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin Centrul de coordonare a PIC, care va asigura punctul naţional de contact în relaţia cu alte state membre, Comisia Europeană, Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord şi alte structuri internaţionale, precum şi managementul reţelei CIWIN la nivel naţional. • La nivelul Guvernului, sub coordonarea consilierului de stat desemnat de primul-ministru se înfiinţează şi funcţionează grupul de lucru interinstituţional pentru PIC, a cărei componentă, atribuţii şi mod de organizare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

• Procesul asigurării protecţiei infrastructurii critice la nivelul JUDEŢULUI ARGEŞ, în condiţii de eficienţă şi oportunitate, raportat la dinamica proceselor economice, sociale, politice şi informaţionale actuale, necesită definirea unor obiective, a unei strategii specifice noului domeniu şi în aceeaşi măsură adaptarea structurilor organizatorice actuale la dinamica evoluţiei conceptului - protecţia infrastructurilor critice, în scopul folosirii raţionale a tuturor categoriilor de resurse. În aceeaşi ordine de idei, procesul de transformare şi modernizare a majorităţii localităţilor, în special al municipiilor şi oraşelor, manifestat în urbanism şi industrie, impune necesitatea adoptării unor noi cerinţe şi concepte de abordare şi evaluare a problematicilor specifice diferitelor domenii, inclusiv a celui care priveşte concepţia şi ansamblul măsurilor de prevenire, intervenţie operativă şi refacere faţă de riscurile şi ameninţările la adresa vieţii oamenilor, bunurilor materiale şi mediului. În condiţiile în care realizarea acestor deziderate reuneşte oameni diferenţiaţi, prin nivel de cunoaştere şi calificare, devine indispensabilă abordarea problematicii protecţiei infrastructurii critice din perspectivă managerială. Pentru determinarea, localizarea structurală şi implementarea operaţională a acestui nou concept - protecţia infrastructurilor critice, este important să reconsiderăm managementul situaţiilor de urgenţă, ca fiind domeniul de activitate în care protecţia infrastructurii critice se afirmă şi se impune şi că putem aborda managementul într-o multitudine de ipostaze şi forme specializate, funcţie de domeniul de activitate la care se face referire, de specificul organizaţiilor în care este practicat, de maniera posibilă de realizare a scopurilor proprii acestor domenii şi organizaţii. În prezent, la nivelul judeţului nostru, managementul situaţiilor de urgenţă constituie un domeniu de responsabilitate pentru mai multe mecanisme de răspuns cu activitate continuă sau activate temporar, în cadrul cărora singurul abilitat şi articulat coerent, capabil să gestioneze situaţii de urgenţă generate de dezastre naturale sau antropice, este inspectoratul pentru situaţii de urgenţă. În viitorul apropiat, o dată cu implementarea noului concept, trebuie instituite măsuri suficiente pentru protecţia infrastructurilor critice judeţene şi un sistem bine organizat de monitorizare a capacităţii acestora de a face faţă ameninţărilor provocate de dezastre naturale sau de acţiuni umane. De asemenea se presupune un sistem organizatoric adecvat la toate nivelurile unde sunt implicaţi toţi factorii care au roluri în protecţia infrastructurilor critice, atât din rândul autorităţilor judeţene dar şi din cadrul proprietarilor /operatorilor de infrastructură critică. Existenţa unei intersectări parţiale a preocupărilor specifice protecţiei infrastructurilor critice şi cele ale managementul situaţiilor de urgenţă, determinată de faptul că protecţia infrastructurii critice este privită şi ca factor al securităţii naţionale, consider că locul protecţiei infrastructurii critice este în cadrul domeniului managementului crizelor şi al situaţiilor de urgenţă, concept după care mă ghidez şi îl consider ca fiind cel mai viabil în amplul proces ce vizează implementarea şi ulterior protecţia infrastructurii critice la nivel naţional şi judeţean. Gestionarea acestui concept în actuala formulă, prezentată în OUG nr.98/2010, reprezintă varianta pe termen mediu şi care cel mai probabil precede soluţia optimă viitoare, pentru rezolvarea problematicii atât de complexe, pe linia asigurării protecţiei infrastructurii critice. Lt.col. ing. drd. Virgil TOMA

SEMNIFICATIA SEMNALELOR DE INSTIINTARE, AVERTIZARE SI ALARMARE DE INSTIINTARE,

AVERTIZARE SI ALARMARE NR.

CRT. TIP ALARMA DURATA REPREZENTAREA GRAFICA SCOPUL

1.

PREALARMA AERIANA

3 sunete a 32 secunde fiecare cu pauza de 12 secunde intre ele

Prevenirea populaţiei despre probabilitatea producerii unui atac aerian asupra obiectivului sau a localităţii.

2.

ALARMA AERIANA


Prevenirea populaţiei despre apariţia pericolului imediat de lovire din aer a obiectivului sau a localităţii.

3.

ALARMA LA

DEZASTRE


Prevenirea populatiei asupra pericolului produs de dezastre sau de aparitia indiciilor de contaminare radioactiva, chimica sau biologica.

4.

INCETAREA ALARMEI

Un singur sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute

Înştiinţarea populaţiei despre trecerea pericolului.


BBAAZZAA LLEEGGAALLĂĂ LLAA NNIIVVEELLUULL UU..EE.. • Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de accidente majore la anumite activităţi industriale Seveso • Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe periculoase • Directiva nr. 2003/105/CE de amendare a Directivei nr. 96/82/CE

TTRRAANNSSPPUUNNEERREEAA DDIIRREECCTTIIVVEELLOORR

SSEEVVEESSOO ÎÎNN RROOMMÂÂNNIIAA

HG nr. 804/2007 modificata de

(HG nr. 79/2009) privind controlul

asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase


DIRECTIVA SEVESO ÎN DOMENIUL AMENAJĂRII TERITORIALE ŞI

URBANISMULUI

La nivel european în domeniul urbanismului exista un document cadru, Carta de la Leipzig pentru oraşe europene durabile, ce recomandă abordarea integrata in procesul de planificare urbana, inclusiv abordarea factorilor de risc industrial. În baza articolului 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase, trebuie definite cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menţionate în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu, necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite. Există o relaţie dificilă - atât în ceea ce priveşte durata, cât şi procesele - între procedurile pentru planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producţie şi riscurile importante asociate. Toate acestea necesită o analiză teritorială minuţioasă, corelata cu obiectivele autorităţilor competente pentru aplicarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007. În ceea ce priveşte prezenţa amplasamentelor cu risc de accidente majore, amplasamentul este localizat în apropierea graniţelor administrative, crescând astfel factorii de risc pentru zonele administrative învecinate. În aceste cazuri este necesară promovarea procedurilor de coplanificare şi cooperare. Pot fi anticipate mai multe modalităţi de realizare a planificării teritoriale: a) se poate realiza o planificare teritorială la nivelul judeţului prin adoptarea Planului de Urbanism Zonal, în care să se trateze în detaliu inclusiv planificarea pentru localităţi; b) Se poate urma şi direcţia inversă, dinspre localitate către judeţ, prin elaborarea Planului de Urbanism de detaliu; c) În final, se pot folosi procese şi instrumente de coplanificare şi cooperare, pentru a defini contextual criteriile generale pentru planificare şi activarea procedurilor de revizuire a PUZ şi PUD.

Planificarea teritorială trebuie să tină cont şi de rezultatele ce derivă din planurile de urgenţă externă ale operatorilor economici. În acest sens s-a elaborat un ghid, care trasează liniile directoare în vederea corelării instrumentelor pentru amenajare teritorială şi riscul pe care îl reprezintă amplasamentele ce intră sub incidenţa Hotărârii de Guvern nr. 804/2007, luându-se în calcul împreună aspectele economico-sociale, care implică un puternic impact teritorial şi de mediu. Ghidul prezintă metodologii ce furnizează, în cadrul procedurii alese de autorităţile publice locale responsabile cu planificarea amenajării teritoriului, cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea teritorială a obiectivelor cu risc de accidente majore şi elemente tehnice pentru autorităţile competente, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor prevăzute în art. 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007. Ghidul descrie o procedură pentru planificarea amenajării teritoriale pornind de la prevederile art. 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007: a) construirea unor noi amplasamente b) modificarea unor amplasamente deja existente, care intră sub incidenţa Articolului 11 al HG nr. 804/2007 c) dezvoltări precum noi conexiuni de transport, locaţii frecventate de public şi zone rezidenţiale în vecinătatea amplasamentelor existente, în situaţii în care aceste dezvoltări sau amplasări sporesc riscul sau consecinţele unui accident major. Procedura descrisă de ghid prezintă următoarele faze ale planificării amenajării teritoriale: Faza 1 - identificarea elementelor teritoriale şi de mediu Faza 2 - evaluarea zonelor posibil a fi afectate Faza 3 - validarea compatibilităţii teritoriale şi de mediu a obiectivelor. Lt. Orlando IORDACHE

APLICAREA DIRECTIVELOR EUROPENE SEVESO ÎN JUDEŢUL ARGEŞ

OPERATORII ECONOMICI DIN JUDEŢUL ARGEŞ, ÎNCADRAŢI CONFORM DIRECTIVELOR EUROPENE SEVESO UObiective economice cu risc majorU:

1. OMV PETROM S.A. - Punct de lucru Arpechim Bradu 2. S.C. OLTCHIM S.A. - Divizia petrochimica Bradu

UObiective economice cu risc minorU: 1. S.C. APA CANAL 2000 S.A. PITEŞTI - Uzina de apă Budeasa 2. S.C. CONPET SA PLOIEŞTI - Sector Poiana Lacului, Staţia de pompare Poiana

Lacului 3. S.C. MOBERFLEX IMPEX S.R.L. - Punct de lucru Piteşti 4. S.C. MOBERFLEX IMPEX S.R.L. - Punct de lucru Albota 5. S.C. HOLCIM (ROMÂNIA) S.A. Ciment Câmpulung - Cariera Mateiaş

PERFECŢIONAREA SISTEMULUI DE ADĂPOSTIRE A POPULAŢIEI ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ ŞI DE

CONFLICT ARMAT AL ROMÂNIEI, DIN PERSPECTIVA POSTURII DE ŢARĂ MEMBRĂ A

ALIANŢEI NORD-ATLANTICE ŞI A UNIUNII EUROPENE

Se impune o reevaluare permanentǎ a concepţiei naţionale de adǎpostire? Putem rǎspunde acestei întrebǎri numai dacǎ înţelegem evoluţia elementului de referinţǎ. Necesitatea reevaluǎrii metodologiei derivǎ din transformarea mediului de securitate naţional şi internaţional. Evoluţia circumstanţelor externe determinǎ modificarea perspectivei asupra securitǎţii interne. Concepţia naţionalǎ de adǎpostire nu mai poate fi analizatǎ în termeni de alegere politicǎ, de capabilitǎţi şi intenţii ale unui stat, deoarece vulnerabilitǎţile, riscurile, pericolele şi ameninţǎrile la adresa securitǎţii au cǎpǎtat acum o semnificaţie sistemicǎ. În consecinta, riscurile şi ameninţǎrile la adresa securitǎţii naţionale a României sunt percepute, în primul rând, din perspectiva posturii de ţarǎ membrǎ a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene. Deşi pericolul unui rǎzboi clasic, al unor agresiuni militare convenţionale este puţin probabil, neglijarea consolidǎrii sistemului de adǎposturi de protecţie civilǎ permanente, pentru asigurarea adǎpostirii populaţiei şi a conducerii politice în caz de conflict armat şi situaţii de urgenţǎ, precum şi a protecţiei bunurilor materiale şi a valorilor culturale poate genera vulnerabilitǎţi majore la adresa securitǎţii naţionale şi a capacitǎţii de acţiune într-o situaţie iminentǎ. În acelaşi timp, o serie de ameninţǎri noi, asimetrice, de naturǎ militarǎ şi non-militarǎ, inclusiv cele ce se manifestǎ sub forma unor fenomene meteorologice distructive, tind sǎ sporeascǎ sub raportul gradului de pericol şi al probabilitǎţii de producere şi pot afecta grav starea de securitate a cetǎţenilor români şi a statului român. Datǎ fiind responsabilitatea pentru securitatea publicǎ şi siguranţa cetǎţenilor, avându-se în vedere posibilitatea producerii a unor dezastre industriale sau naturale generatoare de distrugeri ori modificǎri funcţionale periculoase ale unor instalaţii radiologice sau chimice cu impact direct asupra vieţii oamenilor se impune optimizarea, perfecţionarea şi creşterea eficienţei strategiilor de adǎpostire a populaţiei la nivel naţional prin construirea de adǎposturi de protecţie civilǎ. În mod corespunzǎtor vor trebui abordate şi mǎsurile de îmbunǎtǎţirea fondului de adǎpostire naţional existent cât şi dezvoltarea unei concepţii de adǎpostire a populaţiei în situaţii de urgenţǎ şi de conflict militar. Acestea vizeazǎ perfecţionarea cadrului legislativ şi organizatoric pentru a putea interveni în mod cât mai eficient în astfel de situaţii. La nivel mondial adăpostirea este reglementată în cadrul atribuţiilor protecţiei civile stipulate în "Tratatul I şi II" din cadrul Convenţiei de la Geneva din 12.08.1949 şi a fost ratificat de aproximativ toate ţările membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Uniunii Europene. România a ratificat Convenţia prin Decretul nr. 224/11.05.1990.

Deşi ţările Uniunii Europene sunt semnatare ale acestui tratat, la nivelul acestora nu este stabilită o legislaţie specială în domeniul adăpostirii. În acest sens U.E. lasă la latitudinea fiecărui stat membru, posibilitatea reglementării acesteia, în funcţie de strategia de apărare, poziţia geo-politică, topogeodezică, nivelul economic şi riscurile ce pot afecta fiecare teritoriu, astfel că legislaţiile în domeniul adăpostirii sunt aproximativ similare, cu unele modificări ale datelor tehnice de construcţie. În România, activitatea de adăpostire este reglementată prin Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, cu modificările şi completările ulterioare.

Protecţia prin adǎpostire a populaţiei se asigurǎ în adǎposturile construite în timp de pace în subsolul clǎdirilor, în adǎposturi independente, în galerii edilitare şi de termoficare, tuneluri tehnologice, precum şi prin folosirea proprietǎţilor naturale ale terenului.

O problemǎ deosebitǎ o constituie faptul cǎ atât Uniunea Europeanǎ şi Alianţa Nord-Atlanticǎ nu au impus o soluţie pe tema protecţiei populaţiei prin adǎpostire acestea fiind considerate atribute pe care fiecare ţarǎ sǎ le realizeze în funcţie de condiţiile concrete şi de resursele disponibile.

Ţinând cont de faptul cǎ România este situatǎ la graniţa U.E., iar teritoriul acesteia poate fi afectat de producerea unor accidente nucleare, precum şi de posibile accidente tehnologice, concepţia de adǎpostire la nivel naţional trebuie sǎ reglementeze atât protecţia populaţiei pe timpul conflictelor militare, cât şi pe timpul producerii unor anumite situaţii de urgenţǎ (atentat terorist, accidente nucleare sau tehnologice).

La ora actualǎ ţara noastrǎ a moştenit un sistem vast de adǎposturi de protecţie civilǎ care din pǎcate nu este operaţional în întregime deoarece prin schimbarea sistemului de proprietate, o serie de întreprinderi s-au desfiinţat iar locatarii clǎdirilor prevǎzute cu adǎposturi nu au obligaţii clare privind întreţinerea acestora şi mai ales alocarea de fonduri pentru operaţionalizarea lor. În plus, considerǎm necesarǎ construcţia unor adǎposturi noi şi operaţionalizarea celor existente, deoarece, în cazul în care s-ar renunţa la construirea şi/sau conservarea acestora iar apoi s-ar impune operaţionalizarea lor în regim de urgenţǎ, acest lucru ar fi imposibil de realizat.

Pentru România se impune o reevaluare a întregului sistem de adǎpostire a populaţiei civile. Numeroase ţǎri europene dispun de mijloace de protecţie prin adǎpostire a populaţiei în caz de conflict armat şi situaţii de urgenţǎ net superioare celor din România şi aceasta chiar în condiţiile în care ele se expun unor riscuri reduse comparativ cu cele cu care se confruntǎ ţara noastrǎ.

MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ÎN RÂNDUL POPULAŢIEI ÎN CAZUL DESCOPERII

ELEMENTELOR DE MUNIŢIE RĂMASE NEEXPLODATE

În conformitate cu prevederile Legii 481/2004 privind protecţia civilă în România, asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunitatea specializată şi specialişti pirotehnicieni din Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeş potrivit instrucţiunilor privind managementul activităţilor de intervenţie pentru asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate (OMAI 707/20.06.2005 ). Persoanele fi zice şi juridice care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor au obligaţia să anunţe de îndată centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dispeceratul integrat de urgenţă -112, poliţia sau primarul, după caz. Muniţiile descoperite neexplodate constituie un pericol deosebit pentru oameni, în condiţiile contactului cu acestea. Pentru prevenirea accidentelor în rândurile populaţiei, în cazul descoperirii de muniţii neexplodate, este interzis: - atingerea muniţiilor cu mâna sau cu alte obiecte ; - ridicarea, transportul şi introducerea muniţiilor în diferite încăperi sau locuinţe; - comercializarea acestora prin agenţii de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase; - lovirea sau mişcarea muniţiilor găsite în pământ sau la suprafaţă; - introducerea muniţiilor în foc; - topirea elementelor metalice de muniţii; - tăierea muniţiilor cu fierăstrăul, scule electrice sau prin sudură; - folosirea muniţiilor pentru improvizarea diferitelor unelte; - utilizarea pulberilor şi explozivilor provenite din muniţii în scopuri artizanale; - demontarea de la muniţii a focoaselor sau a altor elemente componente; - folosirea pentru joacă, de către copii, a unor muniţii, cum sunt: grenadele, proiectilele şi focoasele sau alte elemente ale acestora.

La găsirea unor astfel de muniţii anunţaţi INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ „Cpt. PUICĂ NICOLAE“ al JUD. ARGEŞ - SAU POLIŢIA LA TELEFON 112

Nerespectarea acestor reguli poate duce la accidente grave sau chiar la pierderea de vieţi omeneşti, mai ales în rândul copiilor care din curiozitate şi necunoaştere le introduc în foc sau încearcă să le dezasambleze cu diferite unelte. Pentru prevenirea accidentelor sau expunerea la riscuri în zonele în care există sau se presupune existenţa unor muniţii rămase neexplodate, este interzis: - accesul persoanelor si animalelor; - executarea de săpături manuale sau cu mijloace mecanice; - aprinderea focului deschis; - executarea unor lucrări de îmbunătăţiri funciare; - circulaţia vehiculelor. Dacă pe timpul lucrărilor executării lucrărilor de primăvară din agricultură în mod deosebit lucrătorii din agricultură (mecanizatori, personalul tehnic administrativ) care descoperă muniţii, materii explozive neexplodate sau alte obiecte suspecte vor înceta imediat continuarea lucrărilor, vor lua măsuri de evacuare a zonei şi vor anunţa de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă anunţa de urgenţă organele de poliţie, autorităţile administraţiei publice locale sau inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă. În anul 2010 au fost executate 16 misiuni de asanare pirotehnică în urma cărora au fost identificate, cercetate, ridicate, transportate, depozitate şi distruse în condiţii de siguranţă un număr de 25 elemente de muniţie rămase neexplodate din timpul celor două conflagraţii militare şi 6 misiuni de distrugere executate în poligonul din zona comunei Suseni. Analizând locaţiile unde au fost executate misiuni de asanare se constată că zona cea mai predispusă existenţei muniţiilor neexplodate se află în municipiul Piteşti şi localităţile aflate în apropiere dar şi în Municipiul Curtea de Argeş, Municipiul Câmpulung Muscel, Oraşele Costeşti şi Topoloveni, reprezentând circa jumătate din misiunile de asanare.

ÎN ASTFEL DE SITUAŢII SPECIALIŞTII

PIROTEHNICIENI DIN INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ”Cpt. PUICĂ

NICOLAE“ al JUD. ARGEŞ SUNT “GATA DE INTERVENŢIE”.

Lt. Gheorghe POPESCU



inspectoratul pentru situa nicolae” al jude inspectoratul ... civila argeseana nr. 8.pdf · aduc...

Documents