Ulima mare dragostea a Mariei Tnase a fost grecul Clery Sachelariei scriu acum, ttu, scrisoarea cea mai adevrat pe care am crezut vreodat c am s-o pot. Te rog s m ieri de tot, dac poi, de tot ce i-am putut pricinui. Caut-m, caut mngmele. Ele n-au murit i niciodat s nu le socoteti moarte. Caut-mi ochii. Ei nu te-au minit niciodat. Caut-mi sufletul. Cci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodat. Prinde-mi din aer vorbele, cci nimeni nu le va recunoate. Culege-mi visele, pe care le-am croit lng tine, i mparte-le oamenilor, cci au fost curate i rare. Te voi atepta, torict i-o place ie s trieti. Voi gsi attea flori pe-acolo c nu tiu dac-mi va ajunge pn vei veni, s i le cos, s fie cum am visat s-i fie viaa. Eu am s plec, i-i mulum viaa noastr () Iar vou, cele 49 de frunze verzi din primavar i galbene n toamn pe ca mi-am plimbat anii, v las cte o lacrim de emoie : Adio, frunz verde, frunz galben, tu m salt, tu m leagan. Citeste mai mult: adev.ro/nizkfu==========================================================================================================================================Iata ce scrie artista in testament:Las toata averea mea mobila, ce se va gasi in patrimoniu la data decesului meu, surorii mele Aurica Tanase si sotului meu Clerah Sachelarie, cu acelasi domiciliu ca al subsemantei, pe care-i rog sa ia hotarari numai impreuna privind averea ramasa.Daca fratelui meu Stefan Francois Tanase ii va face placere vreun obiect indiferent de valoarea lui, rog pe sora mea si sotul meu sa i-l daruiasca spre calda si duioasa amintire.Nepotilor mei, celor trei copiii ai fratelui meu si celor trei copii ai surorii mele, le las toata dragostea mea de mama. Pe baietii fratelui meu si sorei mele, precum si pe sotul Stefaniei ii implor cu cuvant de moarte sa nu fumeze de aci incolo si sa-l iubeasca pe nenea Clery cum m-au iubit pe mine si cum eu i-am iubit pe ei.Las cu cea mai aproga dorinta a mea ca ritualul inmormantarii mele sa nu formeze obiectul vreunei vulgare actiuni, ci sa fie sobru (acest lucru nu s-a intamplat, iar la funerariile artistei participat aproape un milion de oameni - n.red.)Dupa moarte, corpul nescaldat, numai sters cu alcool, sa fie la dispozitia medicilor daca vor considera ca este cazul sa se foloseasca de el la autopsie. Una din cele doua camasi albe de matase pe care le am in dulap sa fie puse pe sub rochia de pichet alba ce se gaseste la spital si care se butoneaza in spate. Pe cap sa-mi puna pichetul de coltar alb, iar in picioare ciorapi albi scurti.Cu limba de moarte ii rog sa nu aduca nimanui la cunostinta despre moartea mea cu exceptia oficialitatilor si in orice caz inmormantarea sa fie anuntata cu o zi mai tarziu chiar celor ce m-au cunoscut. Nu vreau mascarada. Sa nu mi se faca parastas decat la sase saptamani. Sa-mi care apa cu cofa si sa se inchine cineva la cimitir in fiecare zi timp de sase saptamani.Sa nu vina la slujba mea religioasa niciun popa afara de preotul si parintele Bejenaru Vasile din suburbia Caramidarii de Jos, raion Nicular Balcescu, caruia ii sarut mainile pentru ultima data ca atunci cand mamei si tatalui meu le era greu, s-a oferit sa-mi fie tata si mama. Ii multumesc in veci pentru tinuta lui curata si pentru omenia de care a dat dovada cum se cuvenea tot timpul vietii sale.Daca se va putea si nu va fi greu as vrea ca pe un drum secetos si dornic de apa sa se faca o fanatana si in loc de acele parastase, pe care le interzic, din cand in cand sa fie ajutat cate un student si o studenta cu plata cantinei sau a posibilitatilor de masa si sa nu fie nimeni trist.Le doresc viata lunga si sanatate tuturor acelora pe care i-am cunoscut, chiar daca unor le-am stat greu in drum si au considerat sa ma cunoasca dupa placul lor si nu dupa caracterul si firea mea.Imbratisez pe toti si doresc sa le fie viata imbelsugata, linistita, sanatoasa si in voie buna!============================================================================================================================================Scrisoarea Mariei Tanase catre sotul eiTrimis la 22.08.2013 de admin.Oamenii au nevoie de mituri si idoli... Maria Tanase incape deplin in conturul unui asemena personaj. Artista cu un glas de exceptie si cu o maniera interpretativa unica, ea a adaugat acestor calitati reale o mare pofta de viata, tradusa printr-un accentuat instinct de vointa si putere, ceea ce a facut-o sa sa frece de toti puternicii zilei de la care se putea scoate un folos, oameni politici, artisti sau ziaristi. Cam "rea de musca", si avind o morala destul de "elastica", a facut si spionaj, dar s-a "lipit" deopotriva de primul ministru Armand Calinescu, de scuptorul Dimitrie Anghel (in ideea ca se va alege de la el macar cu un bust; n-a fost cazul...), ori de si mai celebrul Brancusi... De fapt, la o privire mai atenta, Maria Tanase n-a fost o "interpreta de muzica folclorica", asa cum suna cliseul obisnuit. Tiganca din mahalaua Caramidari a Bucurestilor vechi (tatal, Ion Tanase, era vinzator de flori...), fara sa fi terminat liceul, Maria Tanase a fost mai curind ceea ce se cheama o cintareata de "muzica de circiuma", de buna calitate, loc unde si-a desfasurat majoritatea activitatii artistice. Folclorul ei nu e tipic popular, ci, asemenea lautarilor tigani din vechime, care cintau la urechea boierilor, ea a prelucrat melodiile populare si a ales (modificind adesea) cu grija textele, aducind-le spre maniera muzicala de "inima albastra", ilustrata in epoca de asemenea de alta categorie de cintece de succes, romantele. Aceasta trecere a muzicii populare de la sat la oras e tipica pentru migratia treptata a densitatii populatiei, si a "rafinarii" gusturilor ei pe potriva existentei citadine (cu derapajele inevitabile: vezi maneaua de azi...). Avem un exemplu de asemenea productie de succes a tavernei (la noi, circiuma) de oras - tangoul argentinian, creat de imigrantii italieni in tavernele Buenos Aires-ului din anii interbelici. Dupa 1944, artista s-a adaptat perfect noilor conditii "ideologice", trecind de la muzica de restaurant (care, fiind "burgheza", a murit...) la cea populara, promovata de noul regim. A continuat sa se invirta in jurul oamenilor puternici, a putut arata un "dosar de cadre" bun (fata din popor...), a devenit un veritabil simbol national, luata in brate de noua orinduire ("Ordinul Muncii", artista emerita). Inmormintarea ei (priviti imaginile dintr-un filmulet de epoca) a devenit un eveniment public: au participat zeci de mii de bucuresteni, inclusiv unii dintre puternicii zilei. Cit priveste scrisoarea din urma, asazisa de pe patul de moarte, ea e atit de bine alcatuita incit iti vine greu sa crezi mai intii ca a fost scrisa in ultima zi de viata (la ce oare se gindeste un muribund?), si e si mai greu de crezut ca e scrisa chiar de Maria Tanase. E probabil apocrifa, compusa de vreun admirator sau biograf dedicat, pentru a fi adaugata la dosarul unei vieti exemplare... Idolii trebuie priviti mai de la distanta; daca ne apropiem si zgiriem putin poleiala, apare materialul adevarat din care a fost compusa viata vedetei. Si care cel mai adesea nu se potriveste cu fotografia... Dar vedetele sint de fapt oameni, si trebuie primiti cu toate ale lor, bune sau rele. Maria Tanase a cintat foarte bine acea muzica romaneasca, de-a lungul unei vieti pasionale si pline de culoare (as pune mina in foc, dar n-am informatii, ca a murit de cancer la plamini pentru ca a fumat toata viata, si pentru ca, probabil, nu prea i-a pasat...).SUPERB MARIA TANASEA fost unica in tot ce a facut!Romanii nu prea isi mai amintesc de inegalabila Maria T.Nu ma mai mir,acum cand sunt la moda manelele de ultima spetza de mahala si nu folclorul nostru care a uimit lumea in1936la expozitzia de la N.York.Maria T.ne-a dus faima peste ocean.Este si o anecdota [reala?]cu geniala care a cantatceva improvizat in care zicea cam asa..,,ce ii lele curu svelt,,[era presedinte Roosevelt!!!]....scuzatzi cuvantul svelt...DESPRE MARIA TANASEDintre toi brbaii pe care i-a iubit MARIA TANASE, grecul Clery Sachelarie, fost mosier si magistrat, cu 13 ani mai mare, i-a fost singurul sot din decembrie 1950 i pn la moartea ei, pe 22 iunie 1963. Cnd a pus ochii pe Maria, grecul scptase, era complet lefter Fr s se sinchiseasc, i-a dus viaa pe lng ea fr s fac nimic. ntocmind ace i martingale la curse, osptndu-se fr reinere la Capa, unde Maria rmnea nu o dat e costul prnzului si-l aminteste Gaby Michailescu, n cartea Maria cea fara de moarte. Dar Maria l-a vrut si l-a iubit asa cum era. Lui i-a scris pe patul de moarte, lui i-a ncredintat ultimele gnduri si rugminti, lui i-a cerut iertare nainte de-a pleca asa cum si-a imaginat:Cu racheta o s sui/n tria cerului/i fac halt de-ajustare/Doar la cele dou Care/Eu m urc n carul mic/i c-un fir de borangic/Trag cu mine la plimbare/Tot tarafu-n Carul mare.i scriu acum, ttu, scrisoarea cea mai adevrat pe care am crezut vreodat c am s-o pot. Te rog s m ieri de tot, dac poi, de tot ce i-am putut pricinui.Caut-m, caut mngierile mele. Ele n-au murit i niciodat s nu le socoteti moarte. Cauthii. Ei nu te-au minit niciodat. Caut-mi sufletul. Cci, dezlipit de carne, nu te va uita niciodat. Prinde-mi din aer vorbele, cci nimeni nu le va recunoate. Culege-mi visele, pe care le-am croit lng tine, i mparte-le oamenilor, cci au fost curate i rare. Te voi atepta, ttu, orict i-o place ie s trieti. Voi gsi attea flori pe-acolo c va ajunge timpul, pn vei veni, s i le cos, s fie cum am visat s-i fie viaa. Eu am s , i-i mulumesc pentru viaa noastr () Iar vou, cele 49 de frunze verzi din primavar i ene n toamn pe care mi-am plimbat anii, v las cte o lacrim de emoie : Adio, frunz verde, frunz galben, tu m salt, tu m leagan.Maria Tnase a cntat dumnezeiete, toat lumea i tie cntecele, dar acum tii i ct de frutut scrie fata nscut n mahalaua Crmidarilor. Si v invit s-o i ascultai ntr-un interva radio. Este uluitor ce talent de povestitoare aveahttp://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=PN5wdytoNuw#at=234http://www.youtube.com/watch?v=-ijJcvMToj0 Tiens,tiens,tiens..et na! Superb!http://www.youtube.com/watch?v=fJCtQLUsI8g (Aperu) La malediction d'amourhttp://www.youtube.com/watch?v=LX2nJbI6krs (Aperu) Doina de DoljVersurile"Doinei din Dolj" n limba francez i aparin artistei, iar traducerea si adaptarea n limba francez au fost efectuate de Nicole Sachelarie. Acompaniaz orchestra Ionel Banu.n 1965 este distins post-mortem cu "Grand prix du disque" (Marele premiu al discului) decernat de Academia Charles Cros din Paris pentru discul "Un soir ? Bucarest avec Maria Tnase" editat la casa de discuri "Le chant du monde", pe care au aprut cele 4 cntece interpretate n francez i alte 4 n romn.Alexandru Tudoricahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_T%C4%83nasehttp://www.facebook.com/folclormuzicalhttp://folclormuzical.wordpress.com/