Obiectivde Ialomiţa

Nr.17Anul 2

16 ian. 2010

Publicaţie de cultură, educaţie, informaţie şi atitudine

DICTONUL ZILEI:DICTONUL ZILEI:Viata e trista, in schimb salariul e

hazliu!!.

SARBATOARE SARBATOARE LA LA

„MOISIL”„MOISIL” Calendarul bogat al

sărbătorilor de iarnă se încheie pentru Liceul Te-oretic „Grigore Moisil” din Urziceni cu un eve-niment special: ziua li-ceului, sărbatorită pe 10 ianuarie, o dată cu încăr-cătura emoţională deose-bită. Omagiem cu acest prilej personalitatea sa-vantului, matematician

de talie europeană, fondator al informaticii româneşti, om de cultură, fi gură spirituală de mare rafi nament, Grigore Moisil, care a devenit, începând cu 2004, patronul nostru spiritual.

De altfel, în cuvântul său, directoarea liceului, doamna Eugenia Paval, a subliniat semnifi caţia acestei zile spunând că „ziua liceului se confundă cu ziua de naştere a lui Grigore Moisil. Istoria liceului nostru începe demult, în 1952. Istoria zilei sale este însă de dată recentă. Nu se putea găsi un nume mai potrivit pentru un liceu teoretic! Aşa cum în personalitatea lui Grigore Moisil s-au întâlnit, fericit, cele două dimensiuni spirituale, cea ştiinţifi că şi cea umanistă, tot astfel, în Liceul Teoretic din Urziceni, ştiinţele exacte şi umaniste se susţin reciproc.”

(continuare in pag.4) ... Adriana Dobrinescu

- Tomiţă, ...se modernizează ţara şi oamenii se entuziasmează.... !- Vom progresa şi noi, Mirele !...- Uite, ...la Picior de Munte sătenii nu mai vor racordare la gaze , nici pod peste pârâul Jaleş,...ci doar parlament unicameral...!...- Dacă au înţeles priorităţile...!- Ba,...mai mult : babele răsfăţate-n campania electorală vor doar ...o anticameră...!- Ce-nseamnă fl erul politic şi spiritul de sacrifi ciu...!!...Şi la Paiulung se simte briza modernizării!...În urma reducerii materiilor şcolare, copiii se bucură din plin,... pentru că au mai mult timp să ia atitudine împotriva tutunului,...drogurilor,...violenţei,...!- Aşa e !...Acum vor asalta bibliotecile...!...Dar învăţătoarea ce mai face la şcoală ?- ...A plecat împreună cu asistenta medicală.... în Italia...!- Şi,...dispensarul ??- A rămas ţaţa Varvara, care mai dă un leac din buruieni,...mai zice-un descântec...!- ...Totuşi, ...dacă scade importanţa şcolii,...creşte rolul familiei în forma-rea caracterului şi deprinderilor...!- Da!...Copiii „vor prinde” meseria din ...casă !...Astfel din politicieni, vor deveni tot politicieni,...din magistraţi ,...tot magistraţi,....din medici...!- Dar ,...cei din familiile de dulgheri,...coşari,...căldărari...?- Sunt ajutaţi şi ei...!- Cu ce ? - ...Li se dau paşapoarte!

PUŞCHIN TRAŞCĂ

SE MODERNIZEAZASE MODERNIZEAZA

Desen de Radu Munteanu

2 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian. 2010

Aceasta carte a fost lansata si oferita gratuitde autor, la ultima editie a Festivalului National

de Umor “Revelionul Caricaturistilor” Urziceni - decembrie 2009.

Pe coperta uneia dintre puţinele cărţi în

proză - eseuri ale Poetului Nichita Stănescu, „Amintiri din prezent”(1985), apare un desen reprezentând şase animale ciudate prezentate din profi l, fi ecare având un fel de cap de lup ce ţine strâns în gură, de parcă ar vrea s-o înghită, coada celuilalt – de fapt o prelungire a corpu-lui fără picioarele din spate. Ochii sunt atenţi şi agresivi, iar deplasarea lor este orientată într-un singur sens, în cerc închis, folosindu-se doar de cele două picioare din faţă, care se opintesc, fi e să tragă pe cel din faţă agăţându-l de coadă, fi e să scape de cel din spate, mărind viteza. Impresia ultimă este că vor să se prindă mai bine de cel din faţă, să-l înhaţe, să-l înghită încetul cu încetul, aşa cum fac şerpii boa con-strictori…

Mai întâi, când am deschis pentru prima dată cartea, mi-am pus întrebarea dacă desenul aparţinea grafi cianului cărţii sau lui Nichita. Studiind albumul memorial, l-am găsit şi aco-lo, dar am mai afl at că lui Nichita îi plăcea să deseneze şi chiar avea talent de grafi cian. Toa-tă lumea ştie că Poetul cânta şi la pian. Este fi resc, întrucât orice creator care excelează în-tr-un anumit domeniu al artei, are predispoziţie şi spre alte domenii. Bacovia interpreta piese difi cile la vioară, picta. Eminescu îşi fredona

propriile poezii în singurătate, noaptea, ca să le fi xeze ritmul, armonia…

Exemplele ar putea continua, dar nu la asta aş dori să mă refer în continuare. Să ne întoarcem la simbolistica desenului genialului Nichita. Mai întâi, numărul de animale – şase. De ce şase şi nu cinci? - număr care ar fi trimis spre steaua cu cinci colţuri, simbol al comunismului. De ce numai câte două picioare – cele din faţă? Pozi-ţia indică efortul animalului acestuia mitologic (era să zic politic) de a înainta, de a apuca, dar şi să tragă după el pe celelalte. Animalul nu pare să simtă durerea celui care i-a înhăţat spatele, ci, mai degrabă, plăcerea de a înhăţa (citeşte a-l devora), încetul cu încetul, pe cel din faţă. Nu conştientizează că, la rându-i, va fi devorat. Nici nu-i dă drumul prăzii, dar nici nu poate scăpa de agresor. La fel ca-n politica de astăzi…

Şi aşa se tot învârt într-un imaginar sens gi-ratoriu până când, înghiţind pe celălalt, va fi înghiţit. Ce rămâne în urmă? Nimic…

La câtva timp după vâlvătaia turului doi al alegerilor prezidenţiale, dau telefon unui dis-tins universitar din Sibiu, profesor la Ştiinţele Comunicării, şi-l întreb, printre altele, ce s-ar fi schimbat dacă l-am fi avut acum pe domnul Iohannis prim-ministru. Prietenul, deşi român, mi-a răspuns tot nemţeşte: „Să lăsăm la o parte iluzia că am fi fost priviţi cu alţi ochi de că-tre Germania şi de către întreaga Europă – am fi dat proba unei maturităţi politice şi, în fe-lul acesta ne-am fi ridicat, moral, şi în ochii

Europei, şi, mai ales, în ochii noştri, dar neamţu-i neamţ, îl cunosc bine. E, mai întâi de toate, gospodar. Un neamţ este, din totdeauna, în stare să-şi ridice singur casa, căci ştie să facă şi dulgherie, ştie să şi zidească, să şi văruiască, face cu pricepere şi tâmplărie, ba chiar şi mobilă, şi câte şi mai câte, făcând o maximă economie, fără să fi e zgârcit. Într-un cuvânt, e pragmatic. Vorbele lui Klaus sunt scurte şi exacte. Ar fi gospodărit mai bine puţinul de care dispune ţara. Pur şi simplu, ar fi tre-cut la treabă şi i-ar fi pus şi pe cei din jur. Mai mult ca sigur că şi-ar fi ales lângă el com-petenţe profesionale, nu după criteriul politic. Românii au avut de ales între autocraţie şi tehnocraţie. Reminiscenţă comunistă, simt încă nevoia unui tătuc…”

„Bine-bine, dar acum? Cum vedeţi situaţia?”

„Nimic” se aude mai mult ca un ecou din telefon şi tre-mur la gândul c-o să închidă şi o să mă lase atârnat de acest „nimic” pe care pot să-l traduc în mii de feluri.

După un timp în care cred că şi-a adunat ideile şi şi-a re-

glat răsufl area, a continuat: „Suntem intraţi în-tr-un sens giratoriu în care ne tot învârtim până când ni se va termina benzina, căci toate ieşi-rile sunt blocate. Luminiţa de la capătului tu-nelului, a domnului Constantinescu este a unui naiv. Acum totul este blocat. România este un ghem uriaş care nu mai poate fi descâlcit, pen-tru că s-au tot rupt din fi re, s-au făcut mii de capete. Nicio componentă a sistemului nu mai merge. Cine mai poate găsi capătul cel adevă-rat? Uitaţi-vă la noii guvernanţi: blazaţi, sfâr-şiţi, lipsiţi de idei, de prospeţime, „la vremuri noi, tot noi”, motivaţi numai de posibilitatea de a apuca miliardele de la Uniunea Europea-nă. În doi ani de zile, Videanu va fi stăpân pe Roşia Montană! În curând or începe să se sfâ-şie între ei...

După o clipă de respiro, revine: „Uitaţi-vă la popor: năucit, abătut, prostit, tăcut, fără vla-gă, fără perspectivă, fără optimism, cu spaima zilei de mâine, speriat de moarte că ăştia-şi cresc urmaşii în spiritul agresivităţii lor pri-mare. Cercetaţi-i pe viitorii „mari” politicieni: Boureanu cel Mare, Voinescu cel Bătăios, Pri-goană cel Mic, Eba cea Frumoasă, Elena cea Arogantă. Să nu cumva s-o vedeţi candidând peste cinci ani la preşedinţie!” Şi după o mică pauză: „Putin ce-a făcut? A respectat demo-craţia rusă: l-a pus pe prietenul său Medvedev preşedinte, el a devenit prim-ministru, pentru încă opt ani. Nu-i de colea să stai la condu-cerea ţării vreo 15-20 de ani! Dacă nu le-o da prin cap să mai facă o dată schimbul!”

Simţeam că se încălzise telefonul, dar şi obo-sise. Am încheiat, promiţând continuarea discu-ţiei pe altădată. Aveam atâtea să ne spunem…

N.B. Când prietenul meu a pronunţat expre-sia „sens giratoriu”, am realizat că mesajul ci-frat al lui Nichita viza, de fapt, mersul în cerc al societăţii în care trăia. Uimitoare asemănare cu cea de acum! Dovadă că istoria se repetă. Mi-am mai adus aminte şi de propoziţiile ce-lebre ale domnului Brucan: douăzeci de ani îi trebuie poporului acestuia să se maturizeze, adică să înţeleagă ce-i impostura politică. Un ziarist – formator de opinie – ne-a amintit la o emisiune TV că Domnia sa a prognosticat do-uăzeci de ani, ca eufemism, să nu ne jignească, căci, de fapt, ar fi vrut să spună patruzeci de ani. Ce ni-e patruzeci, ce mi-e cincizeci, adi-că o jumătate de secol, în timp ce alte popoa-re prind viteză?… Şi mai amintea ziaristul cu pricina că ar mai fi zis mai mult pentru sine: „Stupid people”. Şi mai văzând de la fereastra cabinetului nişte inşi strigând aiurea, într-o de-monstraţie în faţa Guvernului, ar fi rostit gân-ditor: „Gândacii …” Cineva, cândva, zicea : „Viermii…”

Să fi avut dreptate? Să fi ştiut el ce va fi şti-ut? Să fi văzut şi dumnealui desenul lui Nichita şi mi-a luat-o înainte?

Promit că pentru numărul viitor, îl voi întreba pe prietenul meu de ce a câştigat domnul Băses-cu, împreună cu copilul său de sufl et şi de cartier, PDL-ul, alegerile, altădată de ce a pierdut dom-nul Geoană împreună cu PSD-ul şi ai lui, şi tot aşa ne vom învârti într-un sens giratoriu, la anul şi la mulţi ani, că tot l-am început. Prost …

T. I. KALOS

SENS SENS GIRATORIUGIRATORIU

3Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16.ian 2010

Rezidirea Bisericii Sfânta Treime din Urziceni

Romania introduce taxa pe sex premarital

DICTONUL SAPTAMANII: Dan PuricPopor roman, nu te-ai saturat sa stai pe locul mortului si sa fii condus de toti tampitii?

EditorialGeorge CĂLIN

TAXA PE VIAŢĂ

Desen de Eugen MIREA

Guvernul Boc, a-nceput anul 2010 aplicând noi şi noi majorări de preţuri, taxe şi impozite la toate produsele şi serviciile.

Mai nou, ministrul sănătăţii, un oarecare ro-mân-ungur, nesănătos (o arată obezitatea ce o deţine personal!!!), vrea să fi e aplicată o taxă pe viciu la toate produsele alimentare gen fast-fo-od, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase şi celelalte produse la care, în procesul de fabrica-ţie, se adaugă aditivi alimentari.

Stau strâmb şi mă întreb drept care produse ali-mentare de la pâine, mezeluri, brânză, conserve şi alte alea „de-ale gurii”, nu conţin aditivi!? Că doar de la marele deranj din decembrie 89 şi până în pre-zent numai aditivii ne-a mai ţinut pe linia de plutire.

Onor Guvernul nostru are grijă de viaţa cetă-ţeanului prin constrângerile aplicate, are grijă de viitorul ţării prin „strângerea curelei”, gen peri-oada comunistă şi mai are grijă de pensionarii ţării prin impozitarea pensiilor.

Nu ştiu ce s-ar mai putea spune acum, când majoritatea românilor nu mai sunt de acord cu toate aceste măsuri, luate de guvern şi când pe la colţuri se aude, tot mai des, că vor veni vremuri mult mai grele faţă de cele de astăzi.

Trăim cu datoriile ţării pe cap! Cele şaptezecişi-şase de miliarde de euro împrumutate de la Fondul Monetar Internaţional, de la Banca Mondială şi de la celelalte foruri fi nanciare mondiale sau europe-ne, vor fi plătite de copiii copiiilor noştri, noi cei de astăzi ne-am vândut şi palma de pământ pe care călcăm zilnic. Suntem înglobaţi în datorii!

Şi, peste toate acestea vin vălătuc taxele pe tot felul de lucruri şi servicii, taxele pe viaţa noas-tră, dacă mai este a noastră, şi nu se vede nimic constructiv din toţi banii care se strâng pentru bunăstarea materială a poporului.

Da, o să spuneţi că sunt vorbe mari, dar nu sunt, aceasta este cruda realitate în care trăim, este felul nostru nou de a ne înjuga străinătăţii, este blestemul pe care îl purtăm deasupra capu-lui de generaţii şi generaţii...

Plătiţi „taxa pe viaţă”, aveţi reducere la înce-putul anului!

Plătiţi „taxa pe viaţă” pentru Băsescu şi ai lui!Plătiţi „taxa pe viaţă” pentru ifosele unor ţoa-

pe ajunse ministru, pentru odraslele oamenilor politici şi pentru bunăstarea lor materială!

Plătiţi „taxa pe viaţă”! Până atunci „la bună vedere!”.

Ajunsă într-o avansată stare de degradare, datori-tă vitregiilor vremurilor la care a fost supusă (cutre-mure, inundaţii) şi devenind un real pericol pentru preoţii şi credincioşii care preamăresc pe Dumnezeu prin rugăciunile şi prin faptele credinţei şi iubirii lor jertfelnice, Biserica Sfânta Treime din Urziceni se va reclădi, începând de anul acesta, pe aceeaşi te-melie pe care ctitorul ei, colonelul Ştefan Hristofor Stoika, ginerele marelui clucer Ispas Făgărăşeanul, a zidit-o la anul mântuirii 1866.

Nu le-a fost uşor nici înaintaşilor noştri să ridice din temelie acest lăcaş sfânt de închinăciune, după cum nu ne va fi uşor nici nouă celor de azi. Dar Nă-dejdea, Credinţa şi Dragostea ne vor fi călăuze bune întru acest anevoios urcuş. Avem Nădejdea neclintită că Duhul Sfânt va desăvârşi lucrarea aceasta. Avem Credinţa statornică primită de la înaintaşii noştri că Maica Domnului ne va priveghea ca o apărătoare grabnică întru ispite şi necazuri şi, mai ales, avem cu noi Dragostea nesfârşită a lui Dumnezeu, ca izvor de negrăită bucurie şi binecuvântare. Nu putem lăsa Casa lui Dumnezeu în părăsire şi ruină, aşa cum din păcate se întâmplă astăzi cu multe dintre bi-sericile neamului nostru, veritabile mărturii peste vea-curi ale tezaurului istoric, naţional, cultural şi spiritual al poporului român. Ştim bine că Dum-nezeu îi iubeşte, îi binecuvintează şi îi preamăreşte pe cei ce iubesc podoaba casei Sale şi se ostenesc pentru bună chivernisirea ei. De aceea, suntem pe deplin încredinţaţi că Preamilostivul Dumnezeu,Căruia Îi aducem întreite rugăciuni, va binecuvânta acest în-ceput bun al reclădirii unei biserici închinate Prea-sfi ntei şi de viaţă făcătoarei şi nedespărţitei Treimi.

Dorinţa noastră, iubiţi fraţi creştini, este să fi m nedespărţiţi întru această dragoste ziditoare a lui Dumnezeu şi a celor ce zidesc întru răbdare Casa lui Dumnezeu. Să ne sprijiniţi cu rugăciunile voastre şi mai ales să fi ţi încredinţaţi că acest nou drum pe care păşim acum, ne va fi mai uşor de parcurs dacă îl vom străbate împreună.

Rectitorirea unei biserici nu e un lucru nou. Ea deschide celor din vremea noastră perspectiva de a călca pe urmele înaintaşilor noştri, care au zidit biserici, spitale, şcoli, azile şi orfelinate, toate spre slava lui Dumnezeu şi spre ajutorarea oamenilor. Vă aducem, cu acest prilej, înaintea ochilor sufl eteşti,

un singur exemplu viu asemănător: Biserica Sfântul Spiridon-Vechi din Capitală. A suferit mari şi multe prigoane din partea vremelnicei stăpâniri atee a re-gimului comunist, chiar pînă la demolare. Însă cei care slujeau atunci, în anii ‘80 întru acea biserică, au reuşit să pună la adăpost din calea vrăjmaşilor catapeteasma, pisania şi alte obiecte de cult şi să le depoziteze la Mănăstirea Cernica, până când viforul aspru al acelor vremuri va fi fost răpus de Hristos, Răsăritul cel de Sus. În lumina libertăţii, dobândită sub călăuzirea Duhului Sfânt, prin jertfa tinerilor din decembrie 1989 şi la dorinţa credincioşilor, a fost posibilă rezidirea bisericii, pe vechile ei temelii, aşa cum stă mărturie astăzi, străjuind Podul peste Dâm-boviţa din dreptul Căii Victoriei.

Această lucrare s-a împlinit la bună vreme, prin stăruinţa şi purtarea de grijă a vrednicului de pome-nire Părinte Patriarh Teoctist, precum şi prin nepre-ţuitul ajutor primit din partea tuturor credincioşilor care, cu obolul şi cu sudoarea frunţii lor, au împlinit chemarea sfântă a Bisericii şi a Neamului.

Rugăciunile noastre sunt încununate de bine-cuvântările şi rugăciunile a trei ierarhi: mai întâi, Părintele Episcop Da-maschin, chemat la Dom-nul în ziua de 23 aprilie 2009, care a sprijinit toa-te demersurile făcute de noi în acest sens; apoi, Preafericitul Părinte Pa-triarh DANIEL care, în calitatea sa de Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, a întărit hotărârea Părin-telui Episcop Damaschin

în perioada cât a suplinit conducerea Eparhiei Slo-boziei şi Călăraşilor; nu în ultimul rând, Preasfi nţitul Părintele nostru VINCENŢIU, Arhipăstorul ialomi-ţenilor şi călărăşenilor, care ne-a acordat nu doar ar-hiereasca sa binecuvântare, ci şi nepreţuita şi părin-teasca sa purtare de grijă. Aşadar, avem alături spre folos rugăciunile şi bună ajutorarea întregii Biserici, atât cea luptătoare, cât şi cea triumfătoare.

Nădăjduim acum, la începutul lucrului, că Dum-nezeu va binecuvânta aceasta lucrare ziditoare la care cu toţii suntem chemaţi spre grabnică împlini-re, întru slava Preasfi ntei Treimi: „Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu Tatăl şi împărtăşirea Sfântului Duh să fi e cu noi cu toţi. Amin.“

Al Vostru către Hristos Domnul pururea rugător, Preotul Bogdan-Ionuţ STANCU,Protoiereul Urzicenilor

Luata in considerare de cateva luni, de ministrii cabinetului Boc, la propunerea europarlamentarului pe probleme de Sanatate si familie, Mircea Pascu si a ministrului de fi nante Sebastian Vladescu, taxa pe sex premarital si relatii intraconjugale a trecut zilele trecute fara probleme prin parlament, fi ind adoptata cu 350 de voturi pentru, 70 de voturi impotriva si 6 abtineri.

Considerata alaturi de taxa pe fast-food una din viitoarele surse de venit la bugetul de stat si inspirata din modelul francez, taxa pe “relatii sexuale premari-tale si relatii intime intraconjugale” presupune percep-erea unei sume modice de la ambii participanti la actul sexual de fi ecare data cand acestia se intalnesc pentru a intretine relatii romantice si poate varia in functie de locatie, durata sau tehnicile folosite.

Din fericire pentru credinciosii cu frica de

Dumnezeu, taxa se aplica doar cuplurilor care traiesc in concubinaj nu si cuplurilor casatorite, acestea fi ind obligate sa contribuie doar daca intentioneaza sa aiba o relatie sexuala cu o persoana din afara cuplului.

Desi modalitatea efectiva de taxare nu a fost inca hotarata, potrivit ministrului Vladescu vor exista cel putin doua modalitati de plata: cartela pre-pay si abonamentul lunar, in ambele cazuri banii, in jur de 50 de lei pe sedinta, urmand sa fi e colectati prin interme-diul postei romane.

Potrivit statisticilor ofi ciale peste 75% dintre romani intretin relatii sexuale premaritale, desfraul atingand cote maxime mai ales in randul elevilor, studentilor si locuitorilor de la oras.

http://www.times. ro/national/ romania-introduce-taxa-pe- sex-premarital

4 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

SARBATOARE SARBATOARE LA „MOISIL”LA „MOISIL”

(continuare din pag.1) Si în acest an, gesturile prin care am marcat

aniversa-rea au fost numeroa-se si ine-dite, dar o cronica a lor nu este suficien-ta pentru a descrie b u c u r i a si emo-tia traite de toti cei implicati. De aceea,

prefer sa încerc o descriere a atmosferei care a defi nit Ziua liceului. Festivismului, care falsifi ca uneori chiar si bunele intentii, i-a fost preferata o sarbatoare simpla si fi reasca, la care au fost partasi profesori, elevi,parinti, absolventi ai acestui liceu, oameni de diferi-te vârste, pentru care Liceul „Moisil” a re-

prezentat sau reprezinta o etapa importanta, un loc carora multora le-a hotarât destinul. Întâlnirea dintre cei prezenti s-a transformat într-un dialog deschis al generatiilor. Acest dialog sincer a anulat diferentele de vârsta, a sters granita dintre catedra si banca,reunindu-ne sub semnul acelorasi sentimente: bucuria

de a fi împreuna, de a vorbi despre scoala si oamenii ei, de a ne aminti cum eram noi si de a vedea cum sunt tinerii de acum. În

spectacolul prezentat, pregatit sub îndruma-rea atenta si discreta a unor profesori pasio-nati, s-au putut descoperi talentul, seriozita-tea, gratia adolescenţei. A fost un spectacol care-a dovedit ca într-o lume unde valoarea este tot mai des pusa la colt, elevii liceului nostru apara prin ceea ce fac decenta si bunul-simt. Pilduitoare a fost prezenta fostilor dascali, care de fi e-care data raspund invitatiei lansate cu aceasta ocazie, cu o caldura din care se vede

ca liceul în care au pre-gatit atâtea generatii n-a fost doar un loc de munca, ci mai ales unul de sufl et. De fapt, domniile lor au cladit re-numele acestei scoli, cu mult înainte ca ea sa poarte nume-le savantului Moisil.Ca fosta eleva, mi-i amintesc la vârsta de atunci, nu de acum. Stau împreuna cu elevii în holul scolii, îl vad pe fi ecare sosind, îl astept pe fi ecare, pentru ca

fi ecaruia îi datorez o parte din ceea ce am devenit si, în locul multelor cuvinte cu care as vrea sa-i întâmpin, nu pot sa spun decât: „Faceti loc, trece Domnul Profesor!”În mod obisnuit, s-ar spune ca ne-a onorat prin prezenta sa domnul inspector general, Ilie Stavar. Ar fi însa prea ofi cial si n-ar spu-

ne totul . Pâna nu de mult pro-fesor si direc-tor al liceului, domnul Stavar este mereu cu noi, iar o ase-menea sarba-toare este pen-tru dumnealui una de fami-lie, de la care nu poate lipsi.

Mai ales, pentru ca onorantul nume al liceu-lui se datoreaza initiativei si eforturilor sale.

De aceea, voi spune ca a fost alaturi de noi inpectorul Ilie Stavar. Nu pot sa nu consemnez, din tumultul de momente ale acestei zile, pe acela în care domnul Titi Damian, autor a trei romane, membru al Uniunii Scriitorilor, publicist, marturisea ca semneaza si se prezinta pre-tutindeni cu calitatea de profesor la Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Urziceni.

Am simtit aceasta marturisire ca pe un în-demn discret adresat tuturor dascalilor de a fi mândri de un asemenea statut care, la rân-du-i, se cuvine onorat. Ca si acela de elev al liceului nostru. Pentru ca, se stie, excelenta costa si fi ecare decide cât de mult este dis-pus sa plateasca pentru ea. Asadar, am fost împreuna la Ziua liceului, asa cum suntem în toate celelalte zile, elevi si profesori, angajati în efortul de a face din învatat nu un mars fortat, ci o aventura si o provocare. Si am încheiat sarbatoarea cu urarea simpla si sincera:„La multi ani, Gri-gore Moisil!”

Profesor Adriana Dobrinescu, Liceul Teoretic

„Grigore Moisil”- Urziceni

5Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

Coltul graficNicolae Petrache

Tocmai am ieşit din timpul sacru al sărbă-torilor, când, de fi ecare dată, retrăim subiectiv şi ritualic, gesturi şi stări primordiale. Timpul sacru este un timp mitic, reversibil şi circular, presupunând evadarea din realul cotidian.

Ar fi trebuit să vă vorbesc despre asta , înainte de sărbători, dar din cauza unei neân-telegeri pe care mi-o asum, eu şi rubrica mea am lipsit din ediţia anterioară a ziarului. Pen-tru că niciodată nu este prea târziu, o voi face acum.

Dintre toate obiceiurile calendaristice păs-trate de poporul român, se remarcă amploa-rea şi diversitatea, cele privind sărbătoarea Crăciunului şi a Anului Nou, anume colinde-le, pluguşorul, teatrul cu măşti (ursul, capra, irodul).

Cuvântul „colind” provine prin derivare regresivă din verbul “a colinda”, care la rân-dul lui vine din “colindă” (sl.”kolenda”).

Colindele au ca trăsatură specifi că funcţia de urare. Varietatea colindelor depinde de cel căruia i se adresează urarea. Astfel, există co-lindele de fereastră (cu statut de urare gene-ralizată), colindele de gospodar , de fl ăcău, de fată, de înstărainare, colindele cu tematica biblică şi cântecele de stea.

După modul de desfăşurare a obiceiului şi după structura poeziei se disting două mari tipuri de colinde: colindele de copii (urări di-recte, scurte, urmate de cererea darurilor şi de versuri satirice) şi colindele de ceată, enume-rate mai sus.

Pe lângă vestirea sărbătorii, colindele au

ca scop diverse urări: de belşug agrar şi bu-năstare gospodărească, de căsătorie fericită, de frumuseţe spirituală.

Pluguşorul sau Plugul este un ritual stră-vechi, moştenit se pare de la romani. Este răspândit în Moldova, Muntenia, Oltenia şi dispărut în Transilvania.

Caracterul exclusiv agrar al obiceiului este subliniat prin recuzită (plug, buhai, bice, tălăngi), gesturi (prima brazdă ca act magic, , pocnetul bicelor, sunetul tălăngilor) şi poezie (descrierea muncilor agrare).

Spectaculoase sunt colindele insotiţe de teatrul cu măşti (capra, ursul, irodul) şi le pu-tem intâlni in călatoriile noastre, mai ales in Moldova şi în Transilvania, unde se păstrează în forme nealterate. La noi, în Muntenia, obi-ceiurile calendaristice de iarnă sunt relative puţin numeroase şi alterate de spiritual prag-matic al lumii profane. Însă, bucuria copiilor şi a tinerilor de a colinda nu a dispărut încă.

Să-i învăţam colinde , să-i incurajăm, să le deschidem porţile, să-i aşteptam şi anul viitor, pentru că numai astfel:

“Feţi frumoşi vom pomeniŞi nouă ne-aţi darui:Un colac de grâu curat;Pe faţa colacului,Plata colindatului.”

Eugenia Pavăl

Ardelenii si trenul Doi ardeleni calatoresc intr-un compartiment, dintr-un tren. Unul din ei, asezat la fereastra priveste fascinat afara minu-nandu-se continu. Dupa un timp celalalt ardelean intreaba:-No, ma rog frumos, unde meri ?- La fi sorul meu, la Bucuresti. Dupa un timp celalalt ardelean:-No, si ai mai fost vreodata?-Dapoi unde ma?-In tren!-No ma rog frumos , îi prima oara.Dupa un timp celalalt ardelean:-No si cum ii?-Dapoi unde ma?-In tren;-No ca-i tare fain. Dar eu nu inteleg de ce trenul cande mere pe sine face toca-toca, toca-toca.-No stai ca ti-oi explica eu.-Ma rog frumos…-No, stii ca trenul merge pe roate mai, asei?-Pai da, pe roate mere.-Si roata-i rotunda ca un cerc mai, asei?-Da, asei ca un serc.-Da sti care-i suprafata sercului mai?-Ma rog frumos, asta nu stiu.-Apai ti-oi explica tat eu: de “pi”, “pi” mai, auzita-i?-Pi …pai ma rog frumos asta nu stiu.-Dar de “er” ma, “er”, auzita-i?-No , ma rog frumos, nici asta.-No tulai Doamne ca tare zalud esti ma! Da de patrat auzita-i ma?-No , pai ii ceva ase cu patru colturi ma!-Pai asta-i ma, cand roata mere pea lea patru colturi, trenul face toca-toca, toca-toca.

Gheorghe IorgaCules de la regretatul profesor

Gheorghe Burlacu O CARTE, NUMAI UNA!Natura... în fabule

Volumul „Caleidoscopul… fabulei”, semnat de domnul profesor Nicolae Puiu Iliescu, este o lucrare unde şi-au dat mâna pregătirea ştiinţifi că a autorului, în dome-niul biologiei şi geografi ei, experienţa lui pedagogică şi, nu în ultimul rând, talentul literar exersat încă de pe băncile şcolii.

Cum ne arată titlul cărţii, explicarea Naturii este scopul, iar fabula reprezintă mijlocul la îndemâna poetului şi atractiv pentru cititor de a lua cunoştinţă de lumea din care face parte, ca fi inţă umană. Pagina scrisă şi ilustrată a cărţii, încearcă astfel să facă faţă concurenţei imaginii în mişcare, din ce în ce mai fi dele şi pătrunzătoare, a fi lmului documentar.

În vechime, Omul şi Natura erau ca fi ul şi mama, iar cunoaşterea mediul în-conjurător se făcea fi resc, prin experien-ţa directă în procesul muncii. De aceea, atunci când s-a apucat să scrie fabule, mai întâi în India, apoi în Grecia, prin Esop, în secolul VI î.H, scriitorul din antichita-te a umanizat elementele naturii, punând animalele, plantele şi lucrurile să prindă grai în situaţii omeneşti. Scopul lui era ca, prin povestirea unei întâmplări, într-o formă simplă şi accesibilă, să scoată în evidenţă morala fabulei, altfel spus, ideea despre cum trebuie să se comporte Omul în viaţă. De atunci, lucrurile s-au schimbat dramatic. Viaţa în contact direct cu Natura se reduce pe zi ce trece pentru cititorul ac-tual de fabule; el trăind tot mai mult într-o realitate virtuală. În rarele ocazii pe care i le oferă viaţa dominată de tehnică, el ajun-ge să recunoască uimit, în Natură, râma pe care o cunoştea numai din imaginile TV. Marea problemă a timpurilor ce vin va fi aceea de a aduce Omul mai aproape de Natura adevărată, de mama lui de care s-a înstrăinat.

Am încercat să conturez în câteva linii contextul în care am citit „Caleidoscopul… fabulei”. Apoi, am observat cum a mânuit autorul această specie a genului epic. Titlul fi ecărei bucăţi cuprinde numele personaje-lor care interacţionează verbal dând viaţă subiectului fabulei. Chiar şi din cuprinsul lucrării cititorul va lua cunoştinţă cu zecile de plante şi animale, fenomene ale naturii, lucruri făcute de mâna omului şi corpuri cereşti. Noutatea pe care ne-o propune dl. Nicolae Puiu Iliescu este următoarea: fa-bulele din acest volum respectă ceea ce se petrece în Natură conform legilor ei. De la Esop încoace, fabula îl învaţă pe Om des-pre el însuşi, iar dl. Nicolae Puiu Iliescu a ales-o ca mesager al informaţiilor ştiinţifi -ce accesibile vârstelor fragede ale şcolari-lor, tocmai pentru că îi ajută totodată să se formeze, asimilând, asemenea unei plante în creştere, modele de comportament şi valori morale de urmat în viaţă: Cel ce cu Natura merge „la toartă”/Va fi , la-rându-i, răsfăţat,... de Soartă!

Prof. Alexandru BULANDRADirectorul Bibliotecii

„Constantin Ţoiu”

Întru apărarea limbii române-rubrică de educaţie lingvistică-

6 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

* Costica Argint, arestat in Italia pentru a fi extra-dat * DIICOT: Aproape 90 de membri ai gruparii de trafi canti de persoane din Alba sunt cercetati * Pensionarii ameninta cu actiuni radicale in acest an daca punctul de pensie va fi inghetat * Alexandrescu: Multe vaccinuri contin un derivat de mercur, extrem de putin, pentru sterilizare. * Oprescu: PMB suporta cresterea de 8,3% a pretu-lui gigacaloriei, bucurestenii nu vor plati majorarea * Godinac: Suntem de acord cu plata CAS pe drep-turi de autor doar daca nu exista si contract de mun-ca. * Numarul cazurilor de gripa A/H1N1 a crescut la peste 6.000 iar al deceselor la peste 90 * Cinci mistreti impuscati la Balc au trichineloza, complexul cinegetic a fost declarat zona infestata * Marie Jeanne Ion: Mi se pare jignitor ca adevarul e rastalmacit si folosit cu motive politicianiste * Geoana despre rapire: Nu ma intereseaza, este un subiect apropiat de Traian Basescu * Comisiile juridice: Punctul de vedere al CES la buget are valoarea unui aviz consultativ * Cl. Saftoiu despre Udrea: Institutiile sa se pro-nunte daca au fost facute publice date clasifi cate * Uniunea Judecatorilor cere demisia membrilor Consiliului Superior al Magistraturii * Profesorul ucis la Teheran era specialist in ener-gie nucleara * Zeci de presupusi membri ai unei retele de trafi c de persoane, audiati la DIICOT Alba * China testeaza cu succes un sistem de aparare antiracheta. * Sarah Palin va deveni comentatoare la postul de televiziune Fox News* Statele Unite resping propunerea nord-coreeana privind tratatul de pace* Udrea: Mi-am spus o opinie despre rapirea ziaris-tilor, nu a fost o informatie * Rata infl atiei a coborat la 4,74% in 2009, dar BNR a ratat tinta pentru al treilea an consecutiv*Declaratie soc a Elenei Udrea: Marie Jeanne stia de rapire - Adevarul Online*La Loto 6/49 se va castiga, in curand, si cu trei numere - Gardianul"Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni - Eve-nimentul Zilei• Angajatii Sensiblu care nu au respectat prevederile legale risca desfacerea contractului de munca.• Artistii-salariati scapa de "birul" pentru pensii, Evenimentul ZileiAfl a cand se va imbunatati situatia economica din Romania, in opinia expertilor internationali• Leul creste pe zi ce trece. Cotatia BNR a atins ieri un nou minim istoric 4,13 lei/euro, Gardianul• Infl atia a ajuns la 4,7-4,8% la fi nalul lui 2009, Cu-rierul National• Defi citul comercial al Romaniei s-a injumatatit in noiembrie, exporturile au crescut cu 6,7%, Ziua• Lamborghini Galllardo in contact cu un Saab, Pro-Motor• Ford Focus 3 - Primele informatii ofi ciale, Pro-Motor• Toyota FT-CH, fratele mai mic si mai ieftin al mo-delului Prius, Adevarul OnlineGuvernul, reclamat la Uniunea Europeana. Sindica-tele nu accepta disponibilizari in unitatile de Asis-tenta Sociala... - Gardianul• 80% din pretul unui pachet de tigari inseamna ac-cize si taxe si se varsa la stat, Curierul National• Spitalele, obligate pana vineri sa-si anunte bugete-le de venituri si cheltuieli, Curierul National• Avertizare seismica in scoli, Jurnalul NationalDepresia - cea mai intalnita afectiune in randul ado-lescentilor - Gandul

Titlurile din presă, adevarate stiri: Legea pensiilor in Romania.... Completari la Legea pensiilor....

A) Hotãrârea de Guvern nr. 13/2009: Datoritã cresterii alarmante a numãrului de pensi-onari în raport cu populatia activã, precum si in-sufi cientei fondurilor pentru majorarea pensiilor, Guvernul României hotãrãste: Art. 1.- Începând cu data de 01.12.2009 pensi-onarii vor avea voie sã treacã strada pe culoarea rosie a semaforului. Art. 2.- Dacã în termen de sase luni nu se ob-tin rezultatele scontate, începând cu data de 01.07.2010 trecerea pe culoarea rosie devine obligatorie

Se preconizeaza varsta de pensionare 70 ani pt. femei, 72 pt. barbati.

Iata-i si pe angajati...

Cica...

La vrajitoareO fata se duce la o vrajitoare: - Ma iubesc doi. Spune-mi cine din ei va fi norocosul? Vrajitoarea pune cărţile, apoi se uita atent la ea si spune:- Cel ce va avea noroc va fi Vasile - te vei casa-tori cu Ion.SemaforulDoua tipe, la volan o blonda, semaforul rosu, se opresc:- Mama, vezi ce rosu frumos ?- Da... waw!- Da' uite ce galben fain...- Aha...- Si ce verde frumos...- Da, asta chiar e super...- Aa... iar rosu asta... L-am mai vazut, hai sa mergem !Depravatii Un mosulica se-nsoara cu o pustoaica. Ea, dupa noaptea nuntii:- A fost minunat! Se face des treaba asta?- Da, copila mea. Unii depravati o fac chiar si de doua ori pe an.

710 La un service vine o blonda si cere un "sapte-sutezece". Vanzatorii se uita unii la altii mirati si se duc la mecanic. Acesta o intreaba pe clienta: - Ce-i acela un "saptesutezece", frumoasa doam-na? - Stiti, chestia aia mica din mijlocul motorului... Am pierdut-o si-mi trebuie alta, raspunde blon-da. Ca sa inteleaga despre ce e vorba, mecanicul ii da un pix si o hartie si o pune sa deseneze piesa. Femeia traseaza un cerc cam tremurat in mij-locul caruia scrie 710, dar asta tot nu-l lamurste pe mecanic. Asa ca o duce afara pe blonda la o masina cu capota ridicata si o intreaba: - La masina asta vedeti vreun "saptesutezece"? - Desigur, raspunde ea bucuroasa aratand cu de-getul. E chiar aici! Daca nu te-ai prins inca ce-i acela un "sapte-sutezece" uita-te mai jos.

Desen de Manuel Sainz Serrano-Spania

ChirurgulUn chirurg moare, ajunge la poarta Raiului si se aseaza la coada.Imediat il observa Sf. Petru si zice-Furnizorii, poftiti pe usa din spate, va rog!

Dorinta Cand eram in şcoala generală nu doream decât o femeie cu ţâţe mari. În liceu m-am intâlnit cu o femeie cu ţâţe mari, dar lipsea pasiunea. La sfarşitul liceului m-am intâlnit cu o fată şi pasi-unea nu mai lipsea, dar era prea colerică. Totul era o urgenţă si plangea tot timpul. Am decis că am nevoie de o femeie ceva mai stabilă. Am ga-sit apoi o fată foarte stabilă, dar era plictisitoare. Nu prea o interesa nimic. Ulterior am găsit una neplictisitoare, dar nu puteam ţine ritmul cu ea. Am căutat una ambitioasă. După facultate am găsit o femeie ambiţioasă şi m-am căsătorit cu ea. Era atât de ambitioasă incat a divorţat şi mi-a

luat totul. Acum tot ce vreau este o femeie cu ţâţe mari.

Basescu si Geoana zboara cu elicopterul. Basescu arunca o bancnota de 100 de lei si zice: − Vreau sa fac un roman fericit! Geoana arunca doua bancnote si zice: − Vreau sa fac doi romani ferici-ti! Pilotul îi întreaba: − De ce nu va aruncati amandoi, sa-i faceti fericiti pe toti romanii ?!?

Alta dotinta

7Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

• Medicii de familie, controlati, Jurnalul National• Top 10 alimente care maresc libidoul, Gandul• Antiperspirantele si cancerul de san, Egirl.roUn barbat din Cluj suspect in cazul uciderii a doua persoane a fost arestat - Gardianul• Noua conducere a CSM, considerata "ilegala si imorala", Evenimentul Zilei• Gigi Becali le-a explicat "babeste" magistratilor ca este nevinovat in dosarul "Valiza", Gardianul• Curtea de Apel Bucuresti a respins recursul lui Nati Meir impotriva prelungirii arestului preventiv, Gardianul Herta Muller a fost spionata de un romancier de ori-gine romana - Gardianul• Doua expozitii deschise la Muzeul Cotroceni, pana la 31 ianuarie, Cronica Romana Bartolomeu Anania, fata cu reeducarea - Evenimen-tul Zilei• Manuil Panselinos, renumitul si misteriosul maes-tru iconar, Crestin Ortodox• Printesa Margareta Sturdza, pomenita la Catedrala patriarhala, BasilicaSex-robotul cu personalitate, lansat in Las Vegas (FOTO/VIDEO) - Ziua• Suntem programati genetic sa ne ascultam batra-nii, Ziua• Cum traiti voi noua Era Informationala?, Stiinta.info PDL da secretarii de stat in contul puterii la Congres - Evenimentul Zilei• Boc si-a prezentat bugetul in Parlament, Gardianul• Tariceanu i-a felicitat pe reprezentantii UDMR pentru "taxa pe savarina", care este "foarte buna", Gardianul• Transferuri de inceput de an la Camera Deputati-lor, Evenimentul Zilei Bill Clinton: Obama este un individ care ne-ar fi adus cafeaua acum cativa ani - Gardianul• Urmatorii 40 de ani, cruciali pentru evolutia cli-mei, Adevarul Online• Peste 24 milioane de chinezi risca sa ramana bur-laci in 2020 - Revista presei internationale, Adeva-rul Online• Armata americana isi dubleaza stocul de armament in Israel, Adevarul OnlineS-a dovedit: Michael Jackson a fost omorat - Cro-nica Romana• Fata lui Mircea Geoana, provocatoare pe Internet! - Revista presei mondene, Adevarul Online• Uma Thurman s-a impacat cu logodnicul milionar, Click!• Printesa Lia a devenit mama la 57 de ani!, GardianulWindows Mobile 7 isi va face prima aparitie in fe-bruarie - Go4it• Tehnologia din Silicon Valley intalneste ingineria germana, Chip.• LG Electronics vrea sa-si majoreze vanzarile de televizoare LCD cu 54% in 2010, DailyBusiness.ro• Cresteri spectaculoase pe Facebook: Romania are cu 30% mai multi utilizatori fata de acum 3 luni, DailyBusiness.ro"Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni "Sarea de baie" a ucis deja cinci bucuresteni - Evenimentul Zilei• Angajatii Sensiblu care nu au respectat prevede-rile legale risca desfacerea contractului de munca, Gandul• Artistii-salariati scapa de "birul" pentru pensii, Evenimentul Zilei• 3 mil. euro, pentru promovarea fructelor proaspete in UE, Curierul National• Un sofer a fugit dupa ce a accidentat mortal o fe-meie, in Bistrita, Gardianul

Titlurile din presă, adevarate stiri:Bancurile saptamanii O femeie se trezeste in miezul noptii plina de sudori. Dimineata sudorii au plecat la munca.

**Intr-o frizerie. Frizerul, taindu-l pe client de vreo doua ori, incearcasa discute cu el:- Ati mai fost la noi mai inainte? - Nu, mana mi-am pierdut-o la razboi.

**- Serviti mormoloci in acest restaurant?- Servim pe oricine! Luati loc!

**Ospatar,aveti picioare de broasca?Nu, asa merg eu, mai săltat!

**Merge o babuta pe calea ferata. Din urma se apropie trenul fl uierand.Babuta, fara se se intoarca: - Fetele cuminti nu intorc capul la fl uieraturi...

**O femeie si un barbat stau pe marginea prapastiei.Femeii ii e cald. Barbatul ii face vant..

**Cica odata un carutas mergea pe un drum...- Diiieee!!La un moment dat vede un caine venind spre el:Cainele: - Buna ziua carutasule. Ce mai faci? Carutasul: - Doamne fereste... N-am mai vazut caine vorbitor.Da’ calul: - Nici eu!

**Romanii la olimpiada. In prima zi au luat o medalie.A doua zi au mai luat una. A treia zi i-au prins.

**In tramvai:- E cineva fara bilet acolo, in fund ?- Eu, da’ mi-l bag imediat!!

**M-a sunat ieri o tipa: "vino acum, nu-i nimeni aca-sa".M-am dus. Intr-adevar, nu era nimeni.

**Mona mulge vaca. In lac se vede invers.

**In timpul potopului... Dupa ce au navigat ei ceva vreme peste ape, arca lui Noe a inceput sa se zgaltaie si era gata-gata sa se scufunde, clatinandu-se serios. Noe nu putea sa inteleaga ce se intampla, apele fi ind calme. Asa ca decide sa mearga in vizita la animale. Aici descopera problema: toate animalele faceau sex intr-o veselie. - Nu se poate asa ceva! Eu va salvez viata si asa ma rasplatiti? O sa scufundati arca! Toate animalele s-au oprit si l-au ascultat speriate. - De acum inainte fi ecare pereche va primi o fi sa cu ziua si ora la care pot face sex si cine nu le respecta va fi aruncat peste bord. Dupa cateva zile maimutoiul incepe sa o tachineze pe maimuta: - Miercuri la ora 4 vei avea de suferit! Timp de 3 zile ii tot spune: - Miercuri la ora 4 vei avea de suferit! Maimuta, nervoasa, merge la Noe si ii povesteste: - Uite Noe, de 3 zile maimutoiul ma tot ameninta. Imi zice ca miercuri la ora 4 voi avea de suferit. Eu stiu ce se va intampla in acea zi, insa nu se poate sa strige asa in gura mare. Ce vor spune prietenele mele? Noe merge la maimutoi sa ii ceara so-coteala:

- De ce o ameninti pe maimuta? Cum adica va avea de suferit? Ia spune-mi! - Pai... Am pierdut fi sa la carti cand am jucat poker cu magarul...

**Doamna, stiti ca sotul dvs. va inseala? * Bineinteles, stiu cu cine, stiu unde si cand, dar nu mi-am dat seama CU CE...

**El si Ea, pe canapea: Ea: Ce faci ? El: Ma gandeam ! Tu ? Ea: Si eu ma gandesc !... Tu la ce te gandesti ? El: La ce te gandesti si tu ! Ea: Porcule !

**Sotul se intoarce tarziu acasa si incearca sa se bage in pat fara sa-si trezeasca nevasta. Sotia il intreaba: - Ai venit, hai? Cat e ora? - 10. - Cum "zece", daca eu am auzit pendula batand unu? - Pai si, ce? Vrei sa bata si zero ?!

** Un sofer este oprit de un politist. Coboara asta din masina ofticat si-l intreaba pe politist: -Mergeam prea repede? - Nu, zburati prea jos!

**Sotul: Nu mai fi suparata! Îti promit ca te fac cea mai fericita femeie din lume. Sotia: Cînd pleci?

**Un tanar invita o tanara la dans. - Domnisoara, se poate?... - Desigur, dar mai intai sa dansam.

**Se intalnesc un domn si o doamna la nudisti... Domnul: - Ma bucur ca v-am intalnit! Doamna: - Observ!....

**Un bancher discuta cu prietenul sau: - Iti inchipui, m-am indragostit! Ea are 20 de ani, eu 65! Ce crezi, sansele mele vor creste daca ii voi spune ca am 50? - Sansele tale vor creste daca ii vei spune ca ai 80!

**Suna telefonul. Ridica receptorul tatal a trei fete: - Tu esti, broscuto? se aude o voce de barbat. - Nu. Eu sunt proprietarul lacului! - raspunde tatal.

**- Spune, Ione, gasitu-ai vreodata barbati straini in sifonier? - Nu! Toti erau romani...

**Seful catre secretara: - Cine ti-a spus ca doar pentru ca te-am sarutat de cateva ori ai dreptul sa lenevesti toata ziua? - Avocatul meu.

Elman Mirzoev- Azerbaijan

8 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

Din Fondul Documentar al Bibliotecii Municipale “Constantin Ţoiu” din Urziceni

TESTAMENTUL POETULUI STEFAN TANASE

De la dom-nul profe-

sor-diriginte Anatol Pavlovschi, al cărui elev am fost în anii 1970-73 la Liceul te-oretic, am primit ca donaţie post-mortem pentru Bibliotecă, prin grija soţiei sale, doamna profesoară Sevasta Pavlovschi,

mai multe documente şi manuscrise inedite. Cunoscându-i activitatea literară şi comunica-rea pe care a avut-o cu foştii săi elevi, cu scri-itori şi oameni de cultură din zona Urziceni, Slobozia şi din ţară, am desfăcut pachetul cu maxim interes şi recunoştinţă. Poetul Gheorghe Dobre, redactorul-şef al revistei “Helis”, a ve-nit imediat la Urziceni pentru a vedea comoara lăsată de Papa. Prietenul său, regretatul poet In-culeţ Bălan, cu care înfi inţase cenaclul literar “ Dor fără saţiu” la Casa orăşenească de cultură în vara lui 1977, avea aici poeme cât un volum care să-l reprezinte în posteritate.

Lângă el, cu aceeaşi grijă, domnul Profesor aşezase un alt poet, pe Ştefan Tănase din Pa-tru- Fraţi, împreună cu două volume de versuri inedite dactilografi ate şi câteva înscrisuri auto-grafe. Primul volum are titlul “Plaur nomad”, iar celălalt – “Parnasul rediviva”. Cel dintâi are şi o dedicaţie: “Domnului Profesor/Ana-tolie Pavlovschi/ pentru sinceritatea cu care/ mi-a îndrumat paşii către/ frumuseţea, de basm, a poezii, manuscrisul, de faţă, inedit/în semn de sinceră şi neprecupeţită/ recunoştinţă, plus doamnei omagiile/ Celui care a fost, este şi va rămâne/ Poetul Ţăran/Ştefan Tănase”.

Şi numele acestui poet este legat de Casa orăşenească de cultură. În volumul autobiogra-fi c “Amintiri din Urziceni”, domnul profesor Vasile Ichim, ani buni director al acestei institu-ţii, consemnează la capitolul dedicat Cenaclu-lui literar-artistic “Mihu Dragomir”: “...creează şi publică poezie şi trubadurul Ştefan Tănase din Patru-Fraţi, un fel de Anton Pann al zile-lor noastre, care ne încântă cu farmecul poeziei populare, creaţie proprie. Nici acum nu pot uita sacrifi ciul pe care acest om simplu, şi atât de în-drăgostit de carte, îl făcea pentru a participa la cenaclu. Casa de cultură îi asigura transportul până la gara Moldoveni, cina şi o gustare, iar el pe vânt, ploaie sau furtună, străbătea în miez de noapte drumul pe jos, prin pădure, până la Patru-Fraţi.”

Pe o hârtie, Papa a notat: “Ştefan Tănase, fi ul lui Ganciu Atanasov (bulgar). Poetul semna mai întâi Atanasiu. L-a cunoscut pe Sadovea-nu, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor. <<Tănase>> i-a spus Sadoveanu. Primul vo-lum, <<Plecări fără hotar>> semnat Atanasiu. L-a ajutat să-i bată la maşină învăţătorul Ştefan

Focşa.” “Plecări fără hotar” apăruse în 1946, iar în 1969, Editura pentru literatură din Bucureşti îi publică volumul “Psalm teluric”. Testamen-tul poetului Ştefan Tănase l-am găsit într-un plic poştal obişnuit, cu ştampila poştei din M. Kogălniceanu, data 07.1.82., destinatar Ziarul Tribuna Ialomiţei, expeditor Neagu Rădulescu. Era însoţit de o scrisoare: “Hagieni 6 Ianuarie 1982/ Mult Stimate Tovarăşe Redactor Şef/ Am citit în revista Sinteze supliment al ziarului tri-buna Ialomiţi pe anul 1981 “În amintirea Poe-tului ţăran Ştefan Tănase. Bolnav de prea multe visuri.” scris de tov. Anatol Pavloschi. M-a fă-cut să plâng elogiul scris despre acest poet cu atâta măestrie. L-am cunoscut şi eu pe acest om făcut pentru poezie am făcut armata cu el am fost prieteni şi ne respectam m-a vizitat de mai multe ori acasă Ce vreau să spun: La mine aca-să el şi-a scris testamentul în care cred că şi-a pus mari speranţe că nu-l voi prăpădi. Acum când văd din ziar că poetul ţăran Ştefan Tănase

a murit, îmi fac datoria faţă de conştinţa mea ca acest testament să intre în mâini sigure spre a fi cunoscut şi de generaţiile viitoare. Eu sunt un ţăran de rând mă numesc Neagu Rădulescu locuesc în satul Hagieni jud. Ialomiţa. M-aş bu-cura nespus de mult şi tot odată vă rugăm să-mi comunicaţi şi mie ce faceţi cu acest testament dacă este de folos dacă nu vă rog încă odată să mi-l trimiteţi înapoi./ Cu stimă/ Neagu Ră-dulescu/ Tovarăşului Redactor Şef/ Al Ziarului Tribuna Ialomiţi/Slobozia”. În stânga sus, ci-tesc rezoluţia: “Tov. Bobîrniche(subliniat)/ Să-i dăm testamentul/ profesorului Pavlovschi care/poate îi va face o monografi e lui Ştefan Tănase./( semnătură indescifrabilă)”(Titus Niţu). Iată acum şi testamentul. Este scris de mână cu pix cu pastă de culoare albastră, pe foaie decupată dintr-un caiet de aritmetică. Marginea din stân-ga pare a fi tăiată cu foarfeca. Până la textul scris sunt sus trei pătrăţele, iar jos se ajun-ge la una. “TESTAMENT/ În deplinele mele facultăţi mintale, azi, data pusă pe piatra de mormânt, Eu Ştefan Tănase, poet ţăran, sărac şi

trăind numai din mila prietenilor mei, simţind nevoia să mă spânzur într-o zi, ca să scap odată de mine, las aci ultima şi marea mea dorinţă: / Să fi u înmormântat la răspântie de vremi şi de drumuri, în cât mai multă singurătate, un plop să-mi fi e frate de odihnă şi de visuri, pe crucea mea să fi e scris: un izolat, Ştefan Tănase, poet ţăran, iar o fântână să-şi legene cumpăna, la doi paşi de mormântul meu./ Averea mea: bojdeu-ga, manuscrisele, biblioteca, dacă Statul român şi Uniunea Scriitorilor,găsesc de cuviinţă că n-au ce face cu ea, îi rămâne integral primu-lui meu critic literar şi umbrei mele: Mielu C. Marin, mecemeul meu drag, pentru tot ce-a fă-cut ca eu să devin cu adevărat Poet. Îl oblig ca în fi ecare an, de ziua morţii mele să aprindă o lumânare, în aer liber, iar de ziua mea , tot în fi ecare an, să dea primului întâlnit, un colac de pomană./ Iar dacă nici el nici Uniunea Scriito-rilor nu primeşte această danie, averea mea să fi e arsă din temelii, cu bibliotecă şi manuscrise, cu tot, iar cadavrul meu,ars, cu obligaţia ca ră-măşiţele mele, cenuşa, să fi e aruncate în cele patru puncte cardinale, aşa fel, încât, să nu mai rămâie nimic de pe urma celui care a fost/ Poe-tul Ţăran/ Ştefan Tănase/ Făcut azi 16-17 Nov. 1968/ Com. Patru-Fraţi jud. Ilfov.” Pe verso, în diagonală, pe colţul din dreapta sus: “Lui Ne-agu Rădulescu/ prieten şi frate la bucurii/ şi la necazuri, cu rugămintea să verse şi el, atunci, o lacrimă pe mormântul meu./ La el acasă/ 28 Nov. 1968/ Ştefan Tănase/Poet Ţăran”.

...A mai trăit zece ani, grei. Pe 12 august 1978, Papa şi ceilalţi prieteni îl conduc pe ul-timul drum. Pe cruce stă scris Poetul Ştefan Tănase (1916 – 1978). Biblioteca din comuna Adâncata îi poartă numele şi în fi ecare an aici este organizat Festivalul – Concurs “Ştefan Tă-nase” iar prietenii mai vechi şi mai noi ai spi-ritului poetului- ţăran se întâlnesc pentru a-i fi aproape. Poetul Şerban Codrin a alcătuit şi îngrijit în 1999 la editura Star Tipp volumul “Cioplitor în cuvinte” cuprinzând poemele din volumele”Plecări fără hotar” şi “Psalm telu-ric”, precum şi o Fişă biobibliografi că şi ese-ul “Poetul ca un psalm pentru sine însuşi”. În 2005, prin grija doamnei bibliotecare Mariana Ştefan, apare antologia lirică “Stare de graţie”, a primelor 10 ediţii ale festivalului – Concurs “Ştefan Tănase”, cu un cuvânt înainte şi o am-plă biografi e a poetului semnate de domnul pro-fesor Ion Ene, consătean şi promotor al creaţiei marelui său înaintaş.

...Am fost şi eu la Adâncata, urmându-l pe Papa după ce dânsul a plecat dintre noi, unde l-am cunoscut pe minunatul MECEMEU, şi pentru ei şi pentru toţi prietenii ialomiţeni sunt convins că publicarea celor două volume ine-dite – “ Plaur nomad” şi “Parnasul rediviva” - şi a unei monografi i dedicată poetului Ştefan Tănase vor împlini cum se cuvine gândul tes-tamentar atât de curat şi neliniştit al fi ecăruia dintre noi.

Alexandru Buleandrădirector Biblioteca Municipală

“ConstantinŢoiu”

9Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

Atât de mult ne-am englezit, său veri maci, adică „so very much”, încât am uitat să mai vorbim româneşte! Ce urât ar suna „Vrem să vă amuzăm!”. Nuuu, „We love to entertain you!” Acum, nu mai suntem în aşteptare, suntem în „Stand by”. Nu mai e spectacol, e show, în loc de „Foarte bine”, „O.K.!” e mai potrivit, mai la modă, mai în „trendi”. Nu e comedie, e comedy, nu e audienţă, e raiting etc. Mai trebuie tradu-se expresiile neaoşe „sarmale cu mămăliguţă”, „strachină cu borş”, „ţuică bătrână” şi „zaibăr oltenesc” în limba lui Şecspir că, pun pariu: nici 20 % din engleziţii noştri nu ştiu cum se scrie corect numele acestui celebru dramaturg şi în ce „burg” s-a născut...

Nu mai ştim să vorbim decât „Ai lav iu, chis mi, fac iu şi..şiit!” Chiar aşa!

Fac „end” cu o întrebare ajutătoare pentru orice asemenea „spicăr”:

Bă, sculă, ştii cum face femininul de la Li-verpool ?

Ananie GAGNIUC

C H I S M I !C H I S M I ! CORESPONDENŢĂ DIN HUNEDOARACORESPONDENŢĂ DIN HUNEDOARAÎNCHINARE PRUNCULUI IISUSÎNCHINARE PRUNCULUI IISUS

FIGURI URZICENENEFIGURI URZICENENE-Liviu Voicila-

Desen de Nicolae Petrache

EPIGRAME NICOLAE PUIU ILIESCUVA SĂ ZICĂ...

Lui Gh.Suciu, epigramist, Braşov, Credeam că vine cu... braşoave Ori c-a afl at niscai „hrisoave”; Dar, ţi-ai găsit! El, va să zică, Veni, sub limbă, cu-o urzică!

NICI-O... PALĂ:Actorului multivalent I. Paler, Cu harul său deosebit Electrizând întreaga sală, El, orişicând, ne-a dovedit Că nu-l apleacă nici-o... pală!

Biserica Ortodoxă din localitatea Sălaşul de Jos a fost locaţia Festivalului de poezie şi cântec religios intitulat metaforic „Închinare Pruncului

Iisus”, acţiunea organizată de Filiala Hunedoara a Comitetului Naţional Român pentru Drepturi-le Copilului – Convenţia ONU, cu sprijinul Pri-măriei Sălaşul de Sus şi a S,C. Hermanos S.A., reprezentată de dl. Ovidiu Tomoioagă, în peri-oada 27 – 30 ianuarie 2009.

În prezenţa unui mare număr de spectatori şi participanţi, elevii Georgiana Onofrei, Mădăli-na Kasaşi, Andreea Cuciula, Răzvan Tomoioagă şi Andreea Mihart (reprezentând unităţi şcolare din Hunedoara, Haţeg, Cinciş, Cerna şi Săla-şul de Jos) au recitat poezii de un sensibil simţ moral şi duhovnicesc, adevarată oglindă a vieţi noastre ortodoxe.

Pricesnele cântate de Oana Spătăceanu, Maria Dumitrescu, Alexandru Pop, Andra Zepa şi George Pârvan au dus la o trăire sufl etească, la o angajare a sufl etului în profunzimile sale de taină, a unei vieţu-iri curate, pentru sănătatea sufl etească.

Solistele profesioniste Mariana Suciu, Viori-ca Brânduşan, Ica Pop, Corina Trif şi Carmen Munteanu prin pricesnele şi colindele interpre-

tate au realizat un monent de alinare a zbu-ciumului sufl etesc, de linişte şi împăcare cu Dumnezeu, de mângâiere şi lumină duhovni-cească.

Prezenţa preşedintelui executiv al Comite-tului Naţional Român pentru Drepturile Co-pilului - Convenţia ONU, dl. George Călin şi a preşedintelui executiv al Societăţii Femei-lor Ortodoxe, dna. Călin Viorica, oferirea de premi şi diplome de excelenţă a contribuit din plin la reuşita acestei activităţi autentice, lecţie

de morală şi credinţă ortodoxă, de simţire a săr-bătorilor creştine de iarnă şi a rodului duhovni-cesc în sufl etele celor prezenţi.

Prof. Ion VLAD,Preşedintele Filialei Comitetului

Naţional Român pentru Drepturile Copilului -

Convenţia ONU

Crăciunul este o sărbătoare foarte impor-tantă pentru noi toţi. Este ocazia când toţi membrii familiei se reunesc, părinţi, copii, nepoţi işi fac daruri, se bucură de clipele pe-trecute impreună in jurul mesei îmbelşugate dar şi al bradului frumos împo-dobit. Dar toate acestea necesită resurse sporite faţă de necesarul de zi cu zi şi din păcate nu în toa-te familiile spi-ritul sărbătorilor de iarnă poate fi susţinut aşa cum se cuvine şi cum este normal. „SOLIDARITA-TEA UMANĂ”, „SPIRITUL CRĂCIUNULUI” - cuvinte fru-moase, dar fără sens într-o societate măcinată de o criză „de toate felurile”?!

Aşa ar spune scepticii, care, pe bună dreptate, sunt din ce în ce mai mulţi.

Şi totuşi, aceste cuvinte au sens, mai ales atunci când ştii să descoperi acei OAMENI care, nu numai că înţeleg „SOLIDARITA-TEA UMANĂ” şi „SPIRITUL CRĂCIUNU-LUI”, dar le şi simt.

ACEŞTI OAMENI sunt lângă noi – des-tul de cunoscuţi şi totuşi anonimi... Sunt pu-ţini şi totuşi destul de mulţi ca să poată în-senina, măcar puţin, chipurile unor semeni de-ai lor!

Din acest motiv şi mai ales pentru a adu-ce o bucurie, pe data de 24 decembrie 2009, Protoieria Urziceni prin Biroul de Asistenţă Socială şi în colaborare cu parohiile Sfi nţii

Împăraţi Constantin şi Elena, Sfânta Treime, Adormirea Maicii Domnului şi Sfântul Nicolae din Urziceni, a distribuit un număr de 65 pache-te cu alimente şi jucării, familiilor cu o situaţie fi nanciară şi materială precară din Municipiul

Urziceni şi a făcut po-sibil faptul ca aceste familii să aibă parte de bunătăţi la masa de crăciun.

Mulţumim şi pe această cale enoria-şilor şi sponsorilor care au făcut posi-bilă această acţiune dintre care amintim: ANDREI GABRI-ELA – profesor de religie Şcoala Ge-nerală Ion Heliade Rădulescu Urziceni

care a realizat o colectă (în produse) la nivelul şcolii, MARIANA BOGASIEVICI – învăţă-toare Şcoala Generală Ion Heliade Rădulescu Urziceni, BABOL EXIM – Bucureşti, SC TOYS & GAMES INDUSTRY S.R.L., MI-NIMARKET IULIA RUX, FRAŢII ROŞU, MARIANA – CARMANGERIE şi nu în ulti-mul rând S.C. GENID PREST (CUPTORUL DE AUR) căreia îi mulţumim în mod special pentru colaborarea de trei ani susţinută prin intermediul doamnei învăţătoare Aurelia Ghe-orghe. Este o onoare şi o binecuvântare să fi m parteneri în străduinţa de A FACE UN BINE! Vă mulţumim, OAMENI BUNI!

Cu stimă, Aurelia Gheorghe – învăţătoa-re Şcoala Generală Ion Heliade Rădulescu

Toma Adriana Mariana – asistent social Protoieria Urziceni

Dar din dar se face...DAR

10 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

Romanii au o vorba: “mortul de la groapa nu se mai intoarce”. Asa este, oricat de mult mi-as dori, nu il voi mai vedea niciodata pe fratele meu in aceasta lume. Acest gand este trist, dureros, sfasietor, insa trebuie sa-l ac-cept. Si il accept, dar tot nu am liniste. De cand fratele meu a parasit aceasta lume, imi vin in minte tot felul de in-trebari… “De ce Toni nu s-a dus din timp la doctor?”, “De ce, cand speram ca isi revine, a murit?”, “De ce Dum-nezeu a vrut sa-l ia de langa mine atat de devreme?”. Niciun raspuns…

Incerc sa fi u tare, insa sunt nelinis-tit. Imi amintesc exact toate vorbele pe care medicii mi le-au spus in cele 11 zile in care Toni a fost internat la terapie intensiva, la Institutul “Matei Bals”. Ceva nu se leaga! Informatiile pe care le-am primit se bat cap in cap. Profesorul Adrian Streinu-Cercel afi r-ma raspicat: “Toni Tecuceanu a murit de gripa porcina”. Degeaba, nu am li-niste.

Fratele meu a fost internat la spi-tal in noaptea de 24 spre 25 decem-brie 2009 in stare grava. Plamanii i-au fost afectati aproape in totalitate. Doar varfurile plamanilor mai erau sanatoa-se. Medicii au spun inca de atunci ca sansele de supravietuire sunt mici, iar dupa simptome erau convinsi ca este vorba de gripa porcina.

I s-au facut doua teste, iar rezul-tatele au fost negative. Abia dupa ce i s-a luat a treia oara din secretie, rezultatul a fost pozitiv. Initial, me-dicii mi-au spus ca Toni avea virusul AH1N1 in organism de opt zile. Apoi, profesorul Adrian Streinu-Cercel a anuntat ca acest virus se instalase in organismul fratelui meu de trei zile. Mai mult, uneia dintre “bebelusele” de la Cronica Carcotasilor i s-a spus, de catre medici: “Toni Tecuceanu nu are gripa porcina”. Ciudat, nu? Asta nu e tot! Racit fi ind, Toni a petrecut foarte mult timp alaturi de carcotasi. Oana Ionita chiar a mancat din man-carea lui. Au mancat unul dupa altul. Au respirat acelasi aer. Au mers in aceeasi masina. Totusi, niciunul dintre ei nu s-a imbolnavit, desi medicii au anuntat ca in lume este pandemie si ca gripa porcina are contagiozitate foarte mare. In plus, cu cateva zile inainte de

a fi internat la spital, Toni a acordat un interviu unui jurnalist de la Adevarul timp de trei ore. Intalnirea a avut loc in casa fratelui meu, care nu se simtea deloc bine. Cu toate acestea, ziaristul respectiv nu a contractat nici el boala.

Nimeni dintre cei ce au intrat in contact direct cu el, in perioada de trei zile de cand zicea profesorul Adri-an Streinu-Cercel ca Toni contactase virusul, nu a fost infectat cu virusul AH1N1.

Pe parcursul zilelor in care Toni a fost internat la terapie intensiva la “Matei Bals”, medicii mi-au spus ca, in afara plamanilor, celelalte organe ale fratelui meu nu sunt afectate. Apoi, dupa necropsie, m-au anuntat ca toate organele i-au fost afectate. Alta ciuda-tenie, nu? Si, totusi, lucrurile bizare nu se opresc aici. In ziua in care fratele meu a incetat din viata, doctorii mi-au spus ca a murit, cel mai probabil, din cauza unui infarct. Apoi, dupa efectu-area necropsiei, am intrebat: “Care a fost cauza decesului?”. Mi s-a raspuns ca inca nu se stie cu exactitate si ca in foile ofi ciale au trecut “Insufi cienta cardio-respiratorie acuta, bronhopne-umopatie acuta bilaterala si obezita-te-gradul II”. Am intrebat de infarct… “Cauza decesului o puteti afl a peste trei saptamani, dupa ce vom analiza totul la microscop. Daca a fost vorba de infarct, vom vedea la microscop”, a fost raspunsul, cel putin ciudat, care mi-a fost oferit.

Acum, dupa moartea lui Toni, toti romanii dau navala la spitale pentru a se vaccina. Se vorbeste de “Fenome-nul Tecuceanu”…Oare e un fenomen sau doar o manipulare fara scrupule? Nu stiu… Profesorul Streinu-Cercel sustine ca vaccinul nu are efecte se-cundare. Eu am afl at, din surse medi-cale, ca acest vaccin nu este prea in-dicat, ca dupa un an incepe sa atace organismul. Probabil, nu voi primi ni-ciodata raspunsuri la aceste nedume-riri, insa nu vreau ca moartea fratelui meu sa fi e folosita in scopuri murdare.Eu nu am putere, insa sunt convins ca Bunul Dumnezeu va face lumina in acest caz.

(Paul Tecuceanu) preluat de pe http://www.razboint

rucuvant.. ro/

CAZUL TONI TECUCEANUCAZUL TONI TECUCEANU

Apocalipsa din Haiti. Peste 100.000 de Apocalipsa din Haiti. Peste 100.000 de morti, anunta premierul!morti, anunta premierul!

ROFEP S.A.

Sos. Bucuresti - Buzau, km 57,5Urziceni, Jud. Ialomitacod 925300centrala: tel/fax: 0243-255.958tel: 0243-255.959tel/fax: 0243-254.269e-mail: rofep@rofep.ro

Capitala statului Haiti a plonjat in haos si disperare in urma unui cutremur cu magnitudinea 7,3 pe scara Richter. A

fost cel mai puternic seism care a lovit cea mai saraca tara de pe continentul american in ultimii 200 de ani.

Bilantul cutremurului ar putea fi cu “mult peste 100.000 de morti”, a de-clarat miercuri pentru CNN premierul haitian, Jean-Max Bellerive, relateaza AFP.

Deja se vorbeste des-pre mii de morti. Cei care au supravietuit ra-tacesc pe strazi desco-perind la fi ecare colt noi imagini apocaliptice ale distrugerii. Altii sapa cu mainile goale sa-si scoata rudele de sub da-ramaturi. Catastrofa a lovit Haiti la ora locala 16.53 (23.53, ora Ro-maniei). Seismul a avut epicentrul la 15 kilometri de capitala haitiana, la mica adancime: doar 10 ki-lometri.

Potrivit martorilor, seismul a durat peste un minut si a fost atat de puternic,

incat a aruncat pur si simplu masinile de pe strada. Au urmat apoi zeci de

replici, cateva depasind magnitudinea 5.

Retelele telefonice au cazut si ele, iar tele-viziunile si unele posturi de radio nu si-au reluat emisia nici la cateva ore de la cutremur. Iar cele care totusi functionau, nu transmiteau infor-matii, ci apeluri de ur-genta si cereri de ajutor. Centrul capitalei este complet distrus. Nu au rezistat nici macar Par-

lamentul ori Palatul Prezidential. Seful statului si sotia lui au scapat cu viata.

Cutremurul a daramat ca pe niste cutii de carton mai multe ministere, dar si sediul misiunii ONU, unde zeci de angajati sunt dati disparuti. Din misiu-nea ONU de mentinere a pacii in Haiti

fac parte si 21 de politisti romani. Po-trivit Ministerului de Interne roman, toti sunt teferi.

Sursa:AFP

În cadrul proiectului „Formarea de Comportamente şi atitudine pen-tru protejarea mediului”, fi nanţat de Consiliu Local Hunedoara, sala de aşteptare a modernei Autogări din localitate, a găzduit premierea câştigătorilor la Secţiunea de desen şi Creaţie literară, intitulate suges-tiv „Sănătatea mediului – Sănătatea voastră”. În prezenţa a peste 80 de elevi, părinţi, cadre didactice, dar şi membrii ai Comunităţii a avut loc vernisajul unei inedite expoziţii de de-sen şi artă plastică aplicată cu peste 50

exponate cu tema „Grija şi respectful faţă de mediu înconjurător”.

Alocuţiunea pe marginea dato-riei de-a respecta mediul, natura, pro-movarea membrilor cercurilor „Pri-etenii naturii” şi „Reporteri pentru mediu”, momentul artistic semnat de elevii învăţătoarelor DOINA CISHAŞI (Şcoala Generală nr.11) şi SIMONA ILUCA (Şcoala Generală nr. 9), ca de altfel prezenţa soliştilor de muzică populară SIGISMUND MUNTEANU şi MĂRIOARA MIU, au întregit reuşita acţiunii – adevărată lecţie de sensibiliza-re şi protejarea şi grijă faţă de mediu, dar şi de dezaprobarea celor cel distrug.

Anca-Elena CĂLIN

Sănătatea mediuluiSănătatea mediuluiSănătatea voastrăSănătatea voastră

G U R A !G U R A !Moto epitaf: „Aici a mea soaţă zace Ce-i mai curios, că...tace!”Nu sunt multe modalităţi de-a face o

femeie să tacă. Dar, dacă am căuta câte-va, în afară de ameninţări gen: „Dacă mai vorbeşti, îţi mut gura la spate!” „Taci, că m-apucă o mie de draci!”, „Gura!” sau căluş, leucoplast, scoci, unele formule ar da mai bune rezultate:

- Uite, dragă, ţi-am luat un lănţişor de aur, o brăţară cu diamante şi cercei cu cristale Svarovschi!

- Dacă taci zece minute, nici eu nu mai beau zece beri!

- Promite-mi că nu mai spui nimic şi sunt de acord să vină maică-ta în vizită!

- Chiar aşa, doar când te duc la den-tist, îţi ţii gura închisă?

- Dacă vrei sex, nu spune nimic şi se rezolvă...

- Ştii că femeile cu gura mare sunt cam uşuratice?

- Sărută-mă, să am şi eu o clipă de tă-cere!

- Ştiai că tăcerea e de aur? În el te îm-brac, dacă nu mai scoţi o vorbă!

Desigur, ar mai fi o modalitate, dar e şi ea, trecătoare...

Ananie GAGNIUC

11Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

"Plecarea mea nu e o pierdere"

Israelianul Ronny Levy a semnat contractul cu

Unirea Urziceni

După ce i-a pierdut pe După ce i-a pierdut pe Dan Petrescu, Varga, Dan Petrescu, Varga,

Bălan şi Dănălache, man-Bălan şi Dănălache, man-agerul Unirii Urziceni, agerul Unirii Urziceni, Mihai Stoica declara:Mihai Stoica declara:

Mircea Sandu e sigur ca va castiga alegerile FRF

Pentru că “experimentul” Modelu nu a satisfăcut pe deplin exigenţele preşedintelui FRF, dar a creat un pre-cedent tentant . s-a luat hotărârea ca următoarea destinaţie a turneului elec-toral,...să fi e...Vaideeni !... Cu elicop-terul !...În campanie trebuie să fi i activ şi original,... după cum s-a văzut!

Bineînţeles că toată conducerea FRF a aplaudat ideea, ...chiar dacă nu au înţeles-o la început,...în afară de Florin care s-a lamentat ( în surdină ), şoptindu-i lui Ionuţ că-i vine greu să suporte două suspendări,....însă Ionuţ era prea ocupat cu palmele....Până la urmă,...tot nea Mitică i-a rezolvat :cu un bilichol şi un nurofen !

După ce oboseala s-a resimţit şi aplauzele au încetat,...Răzvan l-a între-bat candid pe naşu că de ce nu merg ...la Sibiu,...la Timişoara...unde sunt aeroporturi...Naşu l-a privit părinteş-te şi i-a explicat că în primul rând,...numai aşa se câştigă popularitatea şi interesul presei,...televiziuni,...iar în al doilea rând,....că pe acolo au mai fost şi alţii şi nu le-a priit,...aşa că ei vor merge pe teren virgin !

Pentru a se face înţeles şi mai bine,....naşu l-a mângâiat pe creştet şi i-a destăinuit că vor călători cu elicop-terul,... pentru că ministrul transportu-rilor l-a atenţionat prieteneşte că podul peste Seaca nu a mai avut loc în bu-get,...iar fondurile pentu asfaltare le-a cheltuit primarul....în campania elec-torală....Atunci,... Răzvan,...profund mişcat,...l-a rugat să-l lase să antre-neze echipa din Urziceni, dar Mircea s-a încruntat şi i-a explicat că mai întâi trebuie să capete experienţă cu echipa naţională,...şi apoi vin...pretenţiile.

La Vaideeni toată sufl area satului era pe izlaz,...unde fotbaliştii disputau un meci,.....cu o jumătate de minge,....şi aia sponsorizată de cârciumar,...dar când au observat elicopterul care ve-nea la aterizare,....au fugit cu toţii,.... speriaţi....Unii s-au adăpostit la Peşte-ra Muierilor, ...dar cei mai curajoşi au ajuns în.... Canada şi Australia .

Ce mult contează o vizită chibzui-tă,...venită la momentul oportun !

Singurul care nu s-a panicat a fost cârciumarul, care făcuse armata la an-tiaeriană,...şi a luat poziţie în spatele unei tufe de măceş,...şi a început să tragă cu praştia din dotare în elicopter.

Înainte de a decola,...nea Mitică a avut o prezenţă de spirit,...şi a înşfăcat de pe izlaz o pereche de gumari aban-donată de fugari,..dar o lovitură de praştie măiastră l-a făcut să-i scape.

Au decolat în grabă,...speriaţi... În elicopter, a încercat să le explice că el a recunoscut celebrul gumar de Scorniceşti,...a cărei fabrică premia pe vremuri echipa Viitorul,... dar nimeni nu-l înţelegea,.... din cauza zgomotu-lui.

Când au ajuns la sediu,....au fost întâmpinaţi cu zâmbete protocolare de către Platini,...care îl ruga insistent pe Mircea să ocupe un post de conducere în federaţia europeană,...pentru că na-şul italian.....lăsase un loc vacant !

PUŞCHIN TRAŞCĂ

ÎN CAMPANIE“De când m-am apucat de antrenorat

tot iau decizii. Cele mai multe au fost bune. Sper că şi decizia de a renunţa la postul de antrenor al echipei Unirea Ur-ziceni să se dovedească în timp că a fost

una bună. Mă despart greu de Urziceni. Pentru că cele mai multe despărţiri în România sunt însoţite de scandaluri şi acuze, vreau ca despărţirea mea de Uni-rea să fi e una civilizată. În cei peste trei ani petrecuţi aici, la Unirea Urziceni, am avut realizări pe care nimeni nu le visa”, a spus Dan Petrescu.

Tehnicianul a repetat la nesfârşit fap-tul că motivul deciziei de a demisiona e unul personal. “Plecarea mea nu e o pier-dere importantă pentru Unirea. Jucătorii sunt mai importanţi decât mine. Atâta timp cât ei rămân, Unirea are toate şanse-le să cucerească un nou titlu. Vreau ca la vară să primesc o medalie de campion”.

“Au fost probleme la Urziceni”Dan Petrescu a admis că, de-a lungul

timpului, în vestiarul Unirii urziceni au fost probleme, dar că acestea nu au fost cunoscute. “De la noi din vestiar nu au ieşit prea multe. Am putut astfel să lu-crăm în linişte şi să construim o echipă, un grup. Au fost momente grele, peste care, însă, s-a trecut. Multe nu se ştiu”, a afi rmat “Bursucul”.

Unirea se bate cu Liverpool fără Pe-trescu .Cu Dan Petrescu pe bancă, Uni-rea Urziceni s-a transformat în doar doi ani şi jumătate dintr-o nou-promovată pe prima scenă a fotbalului, într-o echi-pă de Liga Campionilor.

După cucerirea titlului în vară, Uni-rea Urziceni a fost una dintre revelaţiile actualului sezon al celei mai importante competiţii intercluburi din lume.

Ialomiţenii s-au bătut de la egal la egal cu FC Sevilla, VfB Stuttgart şi Glas-gow Rangers. Cu opt puncte acumulate, record pentru o echipă românească în Liga Campionilor, Unirea s-a clasat pe locul trei în grupă şi va continua în Liga Europa.

Unirea Urziceni va întâlni, într-o du-blă manşă, celebra formaţie engleză FC Liverpool. Dan Petrescu va lipsi însă de la întâlnirea cu inventatorii fotbalului.

“Sunt convins că voi întâlni pe Liver-pool şi cu altă ocazie. Un regret mare este acela că nu ne-am califi cat în optimile Ligii, puteam să facem altă fi gură decât să încasăm trei goluri în 15 minute. Fata mea ar vrea să meargă într-o ţară mai cal-dă, nu ştiu dacă în Rusia e cald. Nu m-am certat cu nimeni de la club, a fost o deci-zie personală”, a spus Petrescu.

Sa îi uram “Bursucului” mul-te impliniri la noua sa echi-pa Kuban Krasnodar si sa nu uitam contributia adu-sa si rezultatele de exceptie pe care le-a avut cu actuala Campiona a Romaniei la fot-bal Unirea Urziceni.!!!

Israelianul Ronny Levy a semnat contractul cu gruparea Unirea Urzi-ceni, tehnicianul urmând să fi e aju-tat de secunzii Gabriel Caramarin şi Eugen Nae, ultimul în calitate de an-trenor al portarilor, a declarat, pentru MEDIAFAX, ofi ţerul de presă al clu-bului, Paul Andone.

Până luni, Levy îşi va alege un preparator fi zic. Noua conducere teh-nică va fi prezentată ofi cial luni, în-tr-o conferinţă de presă, la Urziceni. Antrenorul din Israel îşi va începe munca la Unirea miercuri, urmând să plece cu echipa în cantonament în Antalya.

Ronny Levy, în vârstă de 43 de ani, fost internaţional israelian, a antrenat, între 2003 şi 2008, echipa Maccabi Haifa, iar în sezonul aces-ta pe Maccabi Petah Tikva. Echipa Maccabi Haifa a câştigat campiona-tul în primele trei sezoane cu Levy la conducerea tehnică.

Israelianul, care a semnat pe un an

şi jumătate, îl va înlocui la Unirea pe Dan Petrescu, antrenor ce şi-a reziliat, în 26 decembrie, contractul cu Unirea Urziceni şi a preluat conducerea teh-nică a formaţiei Kuban Krasnodar, din liga a doua rusă. Levy s-a declarat fericit de alegerea făcută şi spune că, după semnarea contractului, doreşte mai întâi să-i cunoască pe jucătorii Unirii, care au uimit Europa toamna trecută. E un pas important în cariera mea şi sper să am rezultate. Mă aş-teaptă un meci mare cu Liverpool, din care sper să scot mai mult decât am făcut o pe vremea când i-am întâlnit cu Maccabi Haifa. Acum, prioritatea mea este să-mi cunosc campionii. De-abia aştept! Eu sunt gata de muncă”, a declarat Ronny Levy la sosire.

Dan Petrescu a lăsat o echipă de Liga Campionilor, Unirea Urziceni, pentru una din liga a II-a din Rusia, Kuban Krasno-dar. Banii oferiţi de ex-sovietici tehnicia-nului român au fost cei care l-au sensibi-lizat pe “Bursuc”.

Se vorbeşte de o primă de instalare în valoare de un milion de euro şi un salariu anual de 1,6 milioane. În plus, Alexander Nikolaievici Tkacev, patronul echipei Kuban, i-ar fi promis lui Dan Petrescu că-i îi va da mână liberă pentru a construi o nouă echipă.

Krasnodar e o localitate afl ată în Sud-Vestul Rusiei, pe malurile râului Kuban, la 80 de kilometri Nord-Est de litoralul rusesc al Mării Negre.

Fondat de cazaci la 12 ianuarie 1794, Krasnodar a purtat mai întâi numele de Ekaterinodar. Actuala denumire a fost pusă de comunişti, în 1920.

A lăsat o echipă de A lăsat o echipă de Liga Campionilor pentru una Liga Campionilor pentru una

din liga II-a rusa.din liga II-a rusa.

Actualul presedinte al FRF, Mir-cea Sandu, spune ca si-a dat acordul pentru a candida la un nou mandat in fruntea forului roman, anuntand chiar ca vrea sa castige si scrutinul din 2014.

“Mi-am dat acordul pentru a candi-da la data de 25 ianuarie 2010 pentru un nou mandat in fruntea FRF. Sper ca si in 2014 sa pot sa candidez daca voi fi propus de unul din membrii afi -liati pt ca asta este statutul.

Proiectele pe care le-am avut in perioada 2005-2009 sunt realizate in proportie de aproape 100%. Nu vor-besc acum de performantele sportive”, a declarat Mircea Sandu la GSpTV.

Intrebat daca se teme de concuren-ta anuntata la acest scrutin, “Nasul” spune ca nu are emotii, castigand la scor atunci cand a avut adversari.

“Am candidat alegerile si fara contracandidati si cu adversari si am castigat fara drept de apel atunci cand am avut contracandidati. Inteleg ca este domnul iacov candidat la functia de presedinte, Octavian Popescu de la Cluj. Ce trebuie sa inteleaga fi ecare candidat este ca trebuie propus de un membru afi liat”, a mai spus Mircea Sandu.

“Gica Popescu nu e hotarat”Presedintele FRF nu il vede pe

Gica Popescu foarte hotarat in a-si anunta candidatura si spune ca fostul international roman pare interesat mai mult de afaceri.

“Nu l-am vazut decis pe Gica Po-pescu in privinta candidaturii, pare mai interesat de afaceri. Eu sunt in re-latii bune cu el si cu toti baietii cu care am colaborat”, a incheiat “Nasul”.

“Ricardo lipseşte în fi ecare an când e cald în Brazilia. Din păcate încălzi-

rea globală nu e sufi cientă ca să vină şi Ricardo la timp. Anul trecut a lip-sit primele două săptămâni. Am trecut cu vederea, probabil că am greşit, dar nu voi mai trece cu vederea şi va plăti scump. Abia ieri a reuşit să vorbească cineva cu el. Şi anul trecut erau ace-leaşi probleme. E păcat pentru că e un jucător valoros, dar va trebui să joace de trei ori mai bine decât anul trecut pentru a rămâne cu noi. E în mare pe-ricol, nu mi-aş dori să fi u în pielea lui acum”.

12 Obiectivde Ialomiţa

Nr. 17Anul 2

16 ian.2010

COMUNICAT DE PRESA Data : 11.01.2010

Contract de lucrari semnat pentru Municipiul Urziceni din judetul Ialomita si Orasul Fundulea din judetul Calarasi

Proiect nr. CCI 2007 RO 161 PR 003 « Extinderea si reabilitarea siste-melor de alimentare cu apa si de canalizare, din judetul Calarasi »

Luni, 11.01.2010, s-a semnat la sediul SC ECOAQUA SA Calarasi contractul de lucrari «Statii de epurare din aglomerarile Urziceni si Fundulea» Proiect nr. CCI 2007 RO 161 PR 003 « Extinderea si reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa si de canalizare, din judetul Calarasi », fi nantat de catre Uniunea Europeana , prin Fondul de Coeziune, din cadrul Programului Operational Sectorial de Mediu . Contractul de lucrari a fost semnat de catre Dl ing. Iorgovici Claudiu, Director general al SC ECOAQUA SA Calarasi , in calitate de benefi ciar al proiectului si Dl Dumitrescu Petre Dan – Administrator S.C. DANEX CONSULT SRL Bucuresti, in calitate de antreprenor .

Valoarea contractului este de 18.741.600 lei , fara TVA, din care : 81,84% reprezin-ta fi nantare Uniunea Europeana prin Fondul de Coeziune, 12,52 % Bugetul de Stat , 1,93% Bugetul Local Urziceni si Fundulea 3,72 % bugetul SC ECOAQUA SA. Durata de executie a contractului este de 18 luni. Perioada de Notifi care a Defec-tiunilor minim 12 luni, de la data emiterii Certifi catului de Receptie la Terminarea Lucrarilor /max 24 luni, pana la indeplinirea conditiilor contractuale si cu respectarea plafoanelor costurilor de operare garantate. Conditiile de contract aplicate “Conditii contract de proiectare si executie „ conform reglementarilor internationale si legisla-tiei nationale .

Obiectul contractului :1.Statia de epurare din aglomerarea Urziceni – statia de epurare va fi de tip compact, pentru 24.600 PE, cu trei linii tehnologice identice . Statia de epurare va contine o prima treapta de epurare mecanica a apei, urmata de o treapta de epurare biologica avansata (eliminare a substantelor organice pe baza de carbon, nitrifi care, denitrifi ca-re, pana la concentratiile admise in efl uent). Pentru tratarea namolului, statia compacta va include si o treapta de stabilizare a namolurilor rezultate din procesele tehnologice. Namolul deshidratatat va fi depozitat intr-un depozit de namol. Efl uentul statiei de epurare din Urziceni se va evacua in raul Ialomita.2. Statia de epurare din aglomerarea Fundulea – statia de epurare va fi de tip compact, pentru 6600 PE, cu doua linii tehnologice identice . Statia de epurare va contine o pri-ma treapta de epurare mecanica a apei, urmata de o treapta de epurare biologica avan-sata (eliminare a substantelor organice pe baza de carbon, nitrifi care, denitrifi care, pana la concentratiile admise in efl uent). Pentru tratarea namolului, statia compacta va include si o treapta de stabilizare a namolurilor rezultate din procesele tehnologice. Namolul deshidratatat va fi depozitat intr-un depozit de namol. Efl uentul statiei de epurare Fundulea se va evacua in raul Mostistea.

Principalele rezultate asteptate in urma implementarii contractului : - asigurarea epurarii apelor uzate provenite din gospodariile populatiei municipiului Urziceni si orasului Fundulea ;- asigurarea conformitatii cu legislatia nationala si cu cea europeana , in cadrul peri-oadelor de tranzitie agreate intre Romania si Uniunea Europeana pentru sectorul de mediu; - asigurarea calitatii si disponibilitatii serviciilor legate de apa uzata, conform prin-cipiilor de efi cienta maxima a costurilor, calitate in operare si disponibilitate de catre populatie;

Date de contact :SC ECOAQUA SA CalarasiPersoana de contact : Manager de proiect ing. Toma MirceaTel. 0242313765; 0242312705; 0242 313531, Fax 0242 311923.e-mail ecoaqua_uip@ymail.com

NOTĂ:Responsabilitatea celor menţionate in articolele din acesată publicaţie, revine fi ecărui autor in parte.

COLECTIVUL REDACŢIONALNICOLAE PETRACHE

DAN PAVUNEVGEORGE CALIN

LIDUN ANTONESCUEUGENIA PAVĂL

NICOLAE PUIU ILIESCUFOTO: Dan Mirea

Marian Stoican

TEHNOREDACTARE: MARIAN STOICAN NICOLAE PETRACHE

EDITOR: ASOCIATIA OBIECTIV DE IALOMITA Calea Bucuresti Nr .30 Urziceni, Jud. Ialomita

CIF: 25547772, ONT:RO60RNCB0174109459390001TEL/FAX: 0243255799Mobil: 0761 22 61 61

www.obiectivdeialomita.ro obiectiv_il@yahoo.com

WWW.urbansa.ro.urbansa.ro

URZICENI, URZICENI, CALEA BUCURESTI Nr.22CALEA BUCURESTI Nr.22Cod postal 925300Cod postal 925300Tel/fax +40 (0)243255054Tel/fax +40 (0)243255054