inliniedreapta.nethttp://inliniedreapta.net/pentru-unii-e-greu-de-inteles-ca-un-guvern-trebuie-sa-faca-ceea-ce-trebuie-sa-faca/

Pentru unii e greu de înţeles că un guverntrebuie să facă ceea ce trebuie să facă

O analiză de Barry Rubin, unul dintre puținii comentatori specializați în Orientul Mijlociu care nureciclează marote progresiste… gen New York Times, de exemplu.

Iată cum elitele sunt consternate de Orientul Mijlociu

Barry Rubin

Noul război între Hamas și Israel are o mulțime de lecțiiimportante pentru diplomația internațională și polit ica a SUAde astăzi. Se arată încă o dată faptul că o țară, mai ales unacare se confruntă cu un adversar ost il ce nu poate f i placatprin cuvinte sau compromisuri, are opțiuni limitate. Și atunci,într-un ast fel de caz, un guvern t rebuie să facă ceea cetrebuie să facă.

Un factor important pentru problema occidentală deînțelegere a realităților internaționale este admirabil rezumatintr-un editorial din New York Times despre subiect : “Nicioțară nu ar trebui să îndure atacurile cu rachete pe care Israelul le-a îndurat din partea militanțilordin Gaza, cel mai recent in ultimele patru zile. Întrebarea este cum să-i oprească definitiv.”

Răspunsul la această întrebare este simplu de înțeles, chiar daca mai puțin ușor de pus înaplicare. Atacurile pot f i oprite numai dacă Hamas este îndepărtat de la putere și înlocuit , avândîn vedere circumstanțele actuale, de către Autoritatea Palest iniană (AP). Bineinteles că AP nueste un mare câșt ig, dar e un obiect iv rezonabil pentru ceea ce este adesea menționat drept“comunitatea internațională”.

Da, Hamas a câșt igat alegerile din 2007, dar apoi a organizat o lovitură de stat violentă și aeliminat opoziția, guvernând ast fel ca o dictatură impusă. Ea nu are nicio bază legală, deoareceHamas nu a acceptat niciodată acordurile de la Oslo. Hamas este de asemenea și un grupterorist , care proclamă zilnic nu numai împotrivire față de existența Israelului, dar și pledează (șiîi educă pe copiii din Gaza) pentru înfăptuirea unui genocid împotriva tuturor evreilor.

Asadar răspunsul la întrebarea din New York Times este deconcertant de simplu, nu-i așa?Desigur, acest răspuns nu este ceea ce ziarul are în gand. În schimb jurnalișt ii și persoanele caregândesc similar prezintă următoarea listă:

• Israelul ar trebui să negocieze cu Hamas.

Idee bună, dar una imposibilă, deoarece lideri polit ici din Occident, cadre universitare și jurnalișt iadesea nu iau în serios un factor important: ideologia. Hamas chiar intenționează ceea cedeclară, este dedicat cont inuării violenței pentru mulți ani deoarece crede că poate obținevictoria def init iva, și este indiferent la sacrif iciile propriului popor. Deci, în acest caz, negocierilenu sunt o opțiune.

• Nu ar fi război dacă ar exista un tratat de pace cuprinzător între Israel și palestinieni.

De fapt, chiar în cazul în care un ast fel de acord ar f i realizat – ceea ce este imposibil, deoareceAP nu îl va face – Hamas ar intensif ica atacurile, într-o încercare de a distruge acordul.

AP nu ar putea parafa o înțelegere care să-i includă pe cei 40% dintre palest inieni care t răiesc înFâșia Gaza. In acest caz Hamas ar încerca să răstoarne Autoritatea Palest iniană în Cisiordaniași ar putea reuși chiar. Apoi Hamas, probabil împreună cu membri AP care s-ar alia cu Hamas, aravea la dispoziție un stat pe deplin suveran de care s-ar folosi ca o plat formă pentru un războide genocid împotriva Israelului.

O parte a problemei constă în faptul că Occidentul nu este pregăt it psihologic pentru a facefață unor fanat ici, oameni care nu măsoară echilibrul de forțe înainte de declanșarea unui războiși care sunt indiferenți la suferința propriilor civili. Occidentalii au tendința de a ut iliza un etalonmaterialist : organizarea de alegeri, necesitatea a se guverna, un standard de viață mai ridicat șimai multă educație îi vor face pe oameni mai moderați. Problema este că acest lucru a fostîncercat în Orientul Mijlociu – este încercat si în prezent – și nu funcționează.

• Israel ar trebui să tacă și să permită Hamas să atace oricând poftește, sau să riposteze doar cuforță minimală.

Acest concept este adesea implicit în reportajele despre conf lictul israeliano-palest inian, ca înart icolul dintr-un ziar prest igios în care se spunea că uciderea șefului militar Hamas de cătreIsrael, a cărui sarcină era să plănuiasca atacuri teroriste asupra israelienilor, amenință săgenereze o criză regională.

O cunoșt ință de-a mea s-a lăudat că nimeni din țara ei europeană nu sprijină Israelul. Astaînseamnă, desigur, că tot i concetățenii ei sprijină pe Hamas. Dar dacă s-ar spune că ei sprijină defapt doar populația din Gaza? Ar f i ca și cum cineva ar spune, în perioada celui de-al doilearăzboi mondial, că se opune raidurilor aliate de bombardament deoarece sprijină poporulgerman. Simpat ia față de civili este ușor de înțeles; violența și vict imele sunt o t ragedie. Însă larădăcina acestei t ragedii se af lă un regim care își prigonește propriul popor și declanșează unrăzboi.

Astfel, având în vedere faptul că nu dorește să reocupe Fâșia Gaza și să guverneze (deși unadintre acuzațiile aruncate împotriva Israelului este că acesta încă ocupă Gaza!), Israelul areopțiuni limitate. Cea mai buna este să împiedice sosirea în Gaza a oricărui fel de material ce

poate f i folosit pentru război și să raspundă militar după cum este necesar pentru a obține maimulți ani de pace relat ivă. Asta înseamnă, conform eufemismului celor de la New York Times, căHamas respectă adesea acordurile de încetare a focului – adică t imp de câteva minute până lareînceperea atacurilor cu mortar, rachete și incursiuni peste graniță, înfăptuite de proprii membrisau alte grupări de care se folosește pentru cont inuarea agresiunii.

Alt aspect al problemei constă în situația externă. Egiptul este condus de un regim al FrățieiMusulmane. Gaza este guvernată de un regim al Frăției Musulmane. Se observă un model aici?Ceea ce temperează situația deocamdată e faptul că guvernul egiptean nu dorește oconfruntare care pe care la momentul de față.

Doar cu câteva ore înainte de începerea războiului Egipt a primit o promisiune de ajutor dinpartea Uniunii Europene, în valoare de 6 miliarde dolari. Acest lucru reprezintă, desigur, un efortnobil de a-i ajuta pe oamenii din Egipt , deși pune, de asemenea, miliarde de dolari în mâinileextremișt ilor ant i-occidentali și ant isemiți. Poate că acest ajutor îi va modera, dar mai probabileste că îi va întări.

În ceea ce privește Statele Unite, aceastea susțin Egiptul, dar sprijină de asemenea și pe Israel.Deci SUA va încuraja o încetare a focului și probabil că după câteva zile va exista o încetare afocului. Hamas o va respecta “parțial”, până la data viitoare când va decide să atace Israelul.

Poate că la acel moment salaf işt ii din Egipt vor f i gata de luptă, iar regimul Frăţ iei va t rebui săstârnească isteria pentru a-l ajuta să t ransforme ţara în mod fundamental şi să distragă atenţ iade la dictatură şi eşecurile interne.

Aşadar, lecţ ia acestui nou război din Gaza este faptul că regimurile teroriste t rebuie să f ieînlăturate de la putere. În caz contrar ele vor cont inua să provoace război, terorism şiinstabilitate. Dacă excludem această opţ iune, singură alternat ivă constă în conf licte periodice,cum ar f i ce se întâmplă acum în Fâșia Gaza.

Poate Israel să reziste în această situaţ ie? Desigur, acesta este cadrul de principiu în care aexistat şi prosperat t imp de 64 de ani. Este de preferat? Desigur că nu. Ce va face lumea pentrua îmbunătăţ i situaţ ia? Nimic.

Ce ne spune comportamentul Hamas despre ceilalţ i islamişt i af laţ i la putere în alte ţări? Multe,mai ales după ce luăm în considerare răbdarea şi subt ilitatea din partea unor regimuri precumcele din Sudan, Egipt , Tunisia, Liban, Iran, Turcia, şi, probabil în curând, Siria.

Am spus mai sus că lecția din Fâșia Gaza este faptul că regimurile teroriste și radicale ar t rebuisă f ie înlăturate de la putere. Este de la sine înțeles că acestea nu ar t rebui să f ie ajutate saajunga la putere de către Occident, în primul rând. Din păcate, aceasta este o lecție pe careadministrația Obama încă nu o înțelege.

În original:Here’s How — As With This Israel-Hamas War — Western Elites Are Baff led by the Middle East