infractiunea de iselaciune

8/15/2019 Infractiunea de Iselaciune

1/22

ROBAŢIUNEA ÎN ROCESUL ENAL ENTRU

DOVEDIREA CONŢINUTULUI CONSTITUTIV LA

INFRACŢIUNEA REVĂZUTĂ DE ART.84 ALIN.1

CT.2 DIN LEGEA NR.59/1934 CO ARATIV CU

CONŢINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACŢIUNII

REVĂZUTE ÎN ART.215 ALIN.4 COD ENAL.

I.NOŢIUNI GENERALE DESPRE INFRACŢIUNEA DE ÎNŞELĂCIUNE

Evoluţia reglementărilor privind infracţiunea de înşelăciune

Infracţiunea de înşelăciune are originea în dreptul roman, unde eracunoscută sub denumirea „stellionatus”. În perioada evului mediu nu a fostreglementată distinct, fiind inclusă în conţinutul altor infracţiuni, cum ar fi

abuzul de încredere sau gestiunea frauduloasă1

.odul penal rom!n din 1"#$ în %ecţiunea &, apitolul II din 'itlul I&sancţiona infracţiunea de înşelăciune în mai multe articole.

(stfel, art.))* stabilea că este culpabil de înşelăciune acela caredetermină o amăgire acela care determină o amăgire în paguba averii altuiasau prezintă fapte mincinoase pentru a obţine un folos*.

+edeapsa pentru cei care eercitau manopere frauduloase pentru a-idetermina pe alţii să creadă într-o întreprindere mincinoasă sau credit nereal,ori pentru a-i determina să le dea bani, mobile, obligaţiuni, bilete, citanţe sau

înscrisuri de valoare era reglementată în art.))$).1 Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca – Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, pag.52 Art.332 od penal 1!"# – $Acela care, %n vederea de a %&părtăşi 'olo( care 'ace (ă na(că o a&ăgire %n paguba averiialtuia , (au 'ăc)nd (ă treacă de adevărate 'apte &incinoa(e (au pre'ăc)nd %n &incinoa(e 'apte adevărate ori (upri&)ndu*lede tot, e(te culpabil de %nşelăciune+.3 Art.3# od penal 1!"# – $el ce va %ntrebuina (au nu&e (au calităi &incinoa(e (au uneltiri viclene, ca (ă %nduplece peoa&eni a crede vreo %ntreprindere &incinoa(ă, vreo putere (au vreun credit %nc-ipuit , ori ca (ă 'acă a (e naşte (perana(au te&erea vreunei i(butiri, vreunei nenorociri (au a vreunei %nt)&plări -i&erice şi prin acea(ta va a&ăgi pe cineva (ă*idea bani, &obile, bileturi, pro&i(iuni, c-itane (au %n(crieri liberatoare şi prin vreunul dintre acele &iloace, va lua (au va%ncerca (ă ia cu viclenie, toată (au parte din averea altuia, (e va pedep(i cu %nc-i(oare de la " luni p)nă la 2 ani şi cu


2/22

+roiectul odului penal din 1/)) prevedea sancţionarea înşelăciune înart.0$" şi a escroceriei în art.0$/ cele două delicte deosebindu-se prin faptucă ultima avea ca element constitutiv utilizarea de miloace frauduloase.

odul penal arol al II-lea din anul 1/)# în 'itlul 2I&, apitolul III,

%ecţiunea a &II-a, în art.0$/-000 sancţiona infracţiunea de înşelăciune

$

.odul penal din anul 1/#" a inclus înşelăciunea în 'itlul III 3 „Infracţiunicontra patrimoniului”0.

(rt.*10 prevede că înşelăciunea constă în inducerea în eroare a unepersoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau camincinoasă a unei fapte adevărate în scopul de a obţine pentru sine saupentru altul un folos material inust, dacă s-a pricinuit o pagubă.

4ormele speciale sunt incluse în alineatele următoare din acelaşi articolşi constau în „folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte miloacefrauduloase”, precum şi în înşelăciunea „comisă cu prileul înceierii sau

eecutării unui contract , în aşa fel înc!t , fără această eroare cel înşelat nu arfi înceiat sau eecutat contractul”.

În anul 1//# a fost inclus alineatul $, care sancţionează emiterea unucec, pentru valorificarea căruia nu eistă provizii după emitent ori interdicţiadată trasului de a plăti cecul înainte de epirarea termenului de prezentare”#.

+rin 5egea nr.)61 din *66$7 prin care a fost adoptat noul od penal, in'itlul II 3 „rime şi delicte contra patrimoniului”, în art.*#6 alin.$ se prevede că„8miterea unui cec sau a unui alt instrument de plată asupra unei instituţii decredit sau unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu eistă provizia

sau acoperirea necesară sau nu va eista p!nă la termenul convenit întrepărţi, precum şi fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau înparte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de epirarea termenului deprezentare, în scopul arătat în alin. 91:, dacă s-a pricinuit o pagubăposesorului cecului sau a altui instrument de plată, se sancţionează cupedeapsa prevăzută între ) şi 16 ani”.

II. ELEMENTE CONSTITUTIVE ALE INFRACŢIUNII PREVĂZUTE ÎN ART.215 ALIN.4 COD PENAL

a&endă de la 2" p)nă la 1/// lei...+# Art.5#0 – Acela care, %n (copul de a obine pentru (ine (au pentru altul un 'olo( &aterial inu(t, 'ace (ă (e treacă dreptadevărate 'apte &incinoa(e, (au preintă ca &incinoa(e 'apte adevărate şi prin acea(ta caueaă o pagubă &aterială unei

per(oane, co&ite delictul de %nşelăciune şi (e pedep(eşte cu %nc-i(oare corecională de la unu la 2 ani. ....+5 odul penal al o&)niei, publicat %n Buletinul 4'icial nr.0 din 21 iunie 10"!, republicat %n Buletinul o'icial nr.55 din23 aprilie 103 şi nr." din 1" aprilie 100." 6egea nr.1#/7100" pentru &odi'icarea odului penal şi al odului de procedură penală, publicată %n Monitorul 4'icialnr.2!0 din 1# noie&brie 100". 8ublicată %n Monitorul 4'icial nr.25 din 20./".2//#.

2


3/22

A. Latua !"#$%t#&' (ctuala reglementare din art.*10 alin.$ od penal are trei variante de

comitere, care constau în faptul că subiectul activ comite una din următoareleactivităţi;- emite un cec ştiind că nu eistă provizia sau acoperirea necesară <- retrage provizia după emiterea cecului, în total sau în parte<- interzice trasului de a plăti, înainte de epirarea termenului de

prezentare a cecului.8lementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.*10 alin.$ diferă

de cele prevăzute în art.*10 alin.1 şi ) od penal, care se referă la înşelăciunea propriu 3 zisă şi la înşelăciune în convenţii.

%pre deosebire de aceste două variante, activitatea de inducere în

eroare este suplinită de fapta emiterii filei cec în condiţii contrare legii, deretragere a proviziei, ori de interdicţia transmisă trasului de a face plata,

înainte de epirarea termenului de prezentare a cecului.=ai sunt necesare numai două elemente esenţiale care constau în

urmărirea scopului de a obţine pentru sine sau pentru altul a unui folosmaterial inust şi în pricinuirea unei posesorului cecului.

(ctivitatea de inducere în eroare nu mai este necesară întruc!t în alin.$se face referire numai la „scopul arătat în alin.1” şi nu la toate condiţiile cerute

în alin.). nefiind enumerată în mod eplicit activitatea de inducere în eroare

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, se poate deduce căaceasta nu este necesară pentru eistenţa infracţiunii.>acă legiuitorul ar fi intenţionat să păstreze toate elementele specifice

alin.1, ar fi utilizat sintagma „în condiţiile prevăzute de ali.1”, care ar fi inclus şi„inducerea în eroare, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoasesau ca mincinoasă a unei fapte adevărate”.

În acest caz nu s-ar mai fi ustificat însă reglementarea specială dincadrul alin.$, întruc!t dacă se păstrau toate elementele specifice alin.1, filacec putea fi considerată milocul fraudulos, fiind posibilă includerea în art.*10alin.1,*şi ) od penal, întruc!t nici pentru alin.$ pedeapsa nu este mai mare,

ci egală cu cea prevăzută la alin.*".%ingura raţiune a legiuitorului, putea fi numai aceea de a simplifica

cerinţele esenţiale ale infracţiunii prevăzute în art.*10 alin.$ od penal, prineliminarea condiţiei referitoare la inducerea în eroare, aşa cum era şi tetuldin odul penal arol al II-lea.

! Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.!1.

3


4/22

4aptul că alin.$ este inclus în articolul intitulat „înşelăciunea”, nu estesuficient pentru a etinde toate cerinţele esenţiale de la alin.1 sau ) la formareglementată în mod diferit în alin.$.

În acest sens poate fi invocată împreurarea că în odul penal arol a

II-lea, în secţiunea intitulată „Înşelăciunea”, eistau mai multe infracţiuni cucerinţe esenţiale distincte, av!nd fiecare propriile caracteristici/.4aptul că nu este necesară activitatea de inducere în eroare pentru

eistenţa infracţiunii prevăzute în art.*10 alin.$ od penal mai rezultă dinfaptul că în noul od penal sunt prevăzute mai multe infracţiuni în ultimelealineate ale înşelăciunii incriminate de art.*#6, care nu presupun actemateriale de inducere în eroare, cum ar fi; „eploatarea necunoaşterii sau alipsei de eperienţă a unui minor sau a stării de slăbiciune a persoanelorvulnerabile datorită v!rstei, bolii sau stării de graviditate, pentru a le determinasă înceie acte preudiciabile pentru acestea”. În alte alineate, unde a

considerat necesar, legiuitorul a făcut referire at!t la „inducerea saumenţinerea în eroare” c!t şi la „condiţiile alin.1”, ceea ce înseamnă că deaceastă dată s-a referit la toate condiţiile prevăzute în primul alineat.

%ingurul caz în care se referă numai la „scopul arătat în alin.1” seregăseşte în tetul referitor la infracţiunile comise cu cecuri. În noul od penals-a asimilat cu cecul şi „alt instrument de plată”, put!nd fi inclus în aceastăcategorie ordinul de plată. (cesta se deosebeşte de biletul la ordin, întruc!tsemnifică ordinul dat unei bănci de a efectua imediat o plată. >acă şi în acestcaz ar fi necesară activitatea de inducere în eroare ne-am găsi într-o situaţie

paradoală, în care s-ar pierde treptat încrederea în instrumentele de plată,deşi acestea au fost create tocmai pentru a facilita operaţiunile financiare,av!nd funcţii asemănătoare cu ale bancnotelor 16.

În cadrul unor relaţii comerciale intense nici nu se poate pretindereprezentanţilor cu putere de decizie de la societăţile comerciale mari sătrateze în mod concret cu fiecare partener condiţiile acceptării plăţii prin cec,

întruc!t operaţiunile de v!nzare sau de prestare a altor servicii sunt eecutatede compartimente specializate. %implul fapt al emiterii cecului trebuie săpresupună eistenţa disponibilului necesar în contul bancar, într-o economiefuncţională.

Infracţiunea prevăzută în art.*10 alin.$ din actualul od penal se comite între subiecţi calificaţi viz!nd comerţul şi activitatea bancară. >erulareaacestor activităţi presupune buna credinţă şi încredere între parteneri, corelatăcu respectarea scopului în care a fost creat şi reglementat cecul, cainstrument de plată care suplineşte operaţiunile în numerar. Infracţiunea

0 A (e vederea egle&entarea in'raciunii prev.de art.215 alin.# od penal+.1/ Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.!2.

#


5/22

comisă cu cecuri are o sferă mai redusă dec!t înşelăciunea reglementată deart.*10 alin.), întruc!t aceasta din urmă se referă la orice contracte, inclusivdin domeniul civil, ciar dacă nu sunt întocmite în forma scrisă fiind doarconvenţii verbale.

În consecinţă, emiterea cecului „ştiind că pentru valorificarea lui nueistă provizia sau acoperirea necesar” suplineşte cerinţa esenţială referitoarela inducerea în eroare specifică înşelăciunii reglementată de alin.1 şi ) dinart.*10 od penal.

A. Latua (u"#$%t#&'5atura subiectivă se caracterizează prin intenţie, care rezultă din faptul

că emitentul trebuie să ştie în acel moment că pentru valorificarea cecului nueistă provizia sau acoperirea necesară. 'ot cu intenţie se comit şi celelaltedouă variante ale laturii obiective, respectiv retragerea proviziei din bancă

după emiterea cecului sau interdicţia de a face plata, transmisă băncii înaintede epirarea termenului legal de prezentare a cecului la bancă.

Intenţia trebuie să se manifeste prin scopul urmărit de făptuitor „de aobţine pentru sine sau pentru altul un folos material inust”. ?u se cere să fierealizat folosul material în momentul emiterii cecului, put!nd fi urmărităobţinerea acestuia în viitor. %e mai susţine că trebuie avută în vedere şiatitudinea ulterioară a emitentului şi că dacă cesta face toate demersurilepentru recuperarea preudiciului nu este realizată latura subiectivă. %eapreciază însă că trebuie să se facă distincţia necesară pentru a nu

reprezenta acest procedeu o manieră abilă de a evita răspunderea penală

11

.+rin oricare din aceste infracţiuni trebuie să se urmărească scopul de aobţine pentru sine sau pentru altul un folos inust.

?u este obligatoriu ca emitentul să urmărească în mod direct pricinuireaunei pagube, fiind suficient ca aceasta să se fi produs ca urmare a intenţieiindirecte în defavoarea posesorului cecului. %e poate aprecia că fapta poate ficomisă şi prin intenţie indirectă, dacă emitentul prevede că va pricinui opagubă posesorului cecului şi acceptă această posibilitate, deşi nu ourmăreşte.

(cest aspect este important, pentru că unii învinuiţi au invocat faptul că

nu au urmărit pricinuirea unei pagube, sper!nd că în perioada imediaturmătoare emiterii cecului vor reuşi să-şi aprovizioneze contul, prinrev!nzarea mărfii sau prin încasarea altor creanţe, iar alteori s-a motivat sălipseşte latura subiectivă, pentru că învinuitul nu a intenţionat să producă opagubă sau să îl înşele pe beneficiarul cecului.

11 .Băbălău: ;le&ente con(titutive ale in'raciunii de %nşelăciune prevăută de art.215 alin.# od penal+ %n


6/22

). Su"#$%tu* #+,a%-#u+## alitatea de subiect activ a in fracţiunii o are persoana fizică care emite

cecul. (ctivitatea de emitere constă în completarea parţială sau totală a fileicec de către cel care îl deţine legal. (cesta poate fi administratorul, directorulsau contabilul unei persoane uridice de orice tip1*.

8istă posibilitatea ca cecul să fie emis ciar de o altă persoană care nuare împuternicire deoarece art.1* din 5egea 0/@1/)$ stabileşte că „cine punesemnătura sa pe un cec, ca reprezentant al unei persoane pentru care nu are

împuternicirea de a lucra, e ţinut personal, în temeiul cecului şi, dacă a plătit,are aceleaşi drepturi pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentant”1).

În acelaşi sens prevederile din ?ormele cadru nr.7@1//$ pct.#6, în carese stabileşte că „+retinsul reprezentant sau reprezentantul care şi-a depăşit

împuternicirile date pentru a semna pe un cec este obligat personal, înambele cazuri, pentru întreaga sumă indicată pe cec”.

Nu poate fi subiect activ al infracţiunii cel care emite cecul în modfraudulos, fără a avea nici un drept în acest sens pentru că prin semnarea şiştampilarea cecului la rubrica destinată titularului acesteia, se comite de fapt oinfracţiune de fals în înscrisuri oficiale, în varianta specială reglementată deart.*"* od penal1$.

Subiect activ nu poate fi orice persoană , întruc!t infracţiunea poate f

săv!rşită numai de cel care este deţinător legal al formularelor de cecuri,el

fiind singurul care poate emite cecuri în limita disponibilului. elelaltepersoane care ar intra înt!mplător în posesia unor cecuri ar putea săv!rşi alteinfracţiuni cum ar fi falsificarea de monede sau alte valori sau înşelăciunea învarianta prevăzută în art.*10 alin.1,* şi ) od penal10.

alitatea de subiect activ o poate avea persoana care completeazăcecul, cu împuternicirea emitentului, după ce a fost semnat şi ştampilat deacesta. Aăspunderea acestuia poate fi pentru complicitate, dacă înlesneştesau aută pe titularul cecului la emiterea acestuia. 8l ar putea avea şi calitateade autor, dacă îl primeşte de la titular în alb 9numai cu semnătura şi ştampila:,

cu indicaţia de a-l completa cu o anumită sumă eistenţă în cont, dar î

12 o(tel Băbălău, ;le&ente con(titutive ale in'raciunii de %nşelăciune, prevăută de art.215 alin.# od penal+,


7/22

completează cu o sumă mult mai mare, deşi ştia că nu eistă în cont şi că s-arputea pricinui o pagubă posesorului cecului.

În unele opinii subiectul pasiv principal este beneficiarului cecului emisde trăgător, iar giratorul poate fi subiect pasiv subsidiar, dacă fapta a avut

efecte negative şi asupra patrimoniului său. %e consideră că şi societateabancară poate avea uneori calitatea de subiect pasiv subsidiar, în măsura încare fapta a avut consecinţe negative asupra patrimoniului ei1#.

Subiectul pasiv poate fi cel care figurează pe cec în calitate debeneficiar sau care îl posedă legal, în urma transmiterii lui prin gir sau prin altmod legal. În acest sens pledează tetul legal, în care se face referire lapricinuirea pagubei produsă posesorului cecului şi nu la beneficiarul acestuia,lărgind astfel sfera persoanelor care pot fi preudiciate.

C. O"#$%tu* #+,a%-#u+## Obiectul juridic urmăreşte protearea relaţiilor sociale cu caracter

patrimonial, care implică încrederea şi buna credinţă a comercianţilor.

Obiectul material îl constituie formularul tipizat, emis de bancă în diferitevarietăţi, pe care este menţionată în mod obligatoriu denumirea „cec” şiobligaţia necondiţionată de a plăti o sumă de bani.

+entru eistenţa infracţiunii este necesară înscrierea unei sumei mamari dec!t cea pentru care eistă în acel moment provizia sau acoperirea

necesară. În celelalte două variante prevăzute de lege, obiectul material ainfracţiunii nu este fila cec, întruc!t aceasta a fost emisă în condiţii legale, daremitentul a dat ulterior dispoziţie contrară băncii, retrăg!nd provizia, dupăemiterea cecului sau interzic!nd băncii să facă plata, înainte de epirareatermenului de prezentare a cecului.

>acă fila cec este semnată de o persoană care nu avea acest drept, sauconţine date nereale, dacă a fost alterată ori modificată prin procedee fizico-cimice sau electronice, va eista şi infracţiunea de falsificare de monedă saude alte valori.

D. T$+tat#&a # %!+(u/a$a #+,a%-#u+##

a0 T$+tat#&a

1" .Băbălău, op.cit. pag.1.


8/22

%ubzistă c!nd nu s-a finalizat emiterea cecului şi nu s-a produsrezultatul păgubitor, din cauza întreruperii activităţii infracţionale sau aneproducerii rezultatului acesteia din cauza insuficienţei miloacelor folosite şia faptului că obiectul lipsea de la locul unde făptuitorul credea că se află17.

ondiţiile necesare pentru eistenţa tentativei constau în intenţia de asăv!rşi infracţiunea, eistenţa unui început de eecutare< întreruperea acţiuniinfracţionale sau neproducerea efectelor scontate din împreurărindependente de voinţa autorului.

"0 C!+(u/a$a #+,a%-#u+## onsumarea infracţiunii de înşelăciune se realizează în momentu

cauzării preudiciului, întruc!t este o infracţiune de rezultat.Infracţiunea de înşelăciune prin cecuri se consumă în momentul în care

s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului.

(ceastă cerinţă esenţială trebuie să se realizeze pentru că esteprevăzută în mod epres în conţinutul infracţiunii, care este o infracţiunecontra patrimoniului1".

În legătură cu cecul în alb eistă opinia că data comiterii infracţiunii esteaceea a completării lui de către beneficiar şi nu ce a predării acestuiabeneficiarului de către emitent sau cea a introducerii în bancă1/.

Bneori s-a invocat faptul că nu s-a consumat infracţiunea, întruc!tbeneficiarul cecului ştia că nu eistă acoperire în cont în momentul emiterii,stabilindu-se termene de plată mai lungi dec!t cele prevăzute în 5egea nr.

0/@1/)$. s-a mai susţinut că cecul a fost plătit pe parcursul cercetărilor sauciar înainte de formularea pl!ngerii penale, astfel că nu mai eistă preudiciu,nefiind astfel realizată cerinţa esenţială a laturii obiective.

E. F!/a aa&at' a #+,a%-#u+## =odalitatea agravată este realizată c!nd fapta a avut consecinţe

deosebit de grave, în conformitate cu prevederile art.*10 alin.0 od penal.onsecinţele deosebit de grave pot consta într-o pagubă materială mai

mare de * miliarde lei sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii.+aguba respectivă poate fi uneori cauzată prin emiterea unui singur cec

a cărui valoare depăşeşte * miliarde lei. În practica udiciară sunt însă mai frecvente cazurile în care paguba este

cauzată prin emiterea mai multor cecuri la diferite intervale de timp, în

1 odul penal, art.2/.1! ;9plicaii teoretice ale odului penal ro&)n, op.cit., vol.3, pag.532.10 .Băbălău, op.cit.pag.2.

!


9/22

realizarea unei rezoluţii infracţionale unice, în conformitate cu prevederileart.$1 alin.* od penal.

F. C!+%u(u* $ #+,a%-#u+# # #+,a%-#u+$a %!+t#+uat'

8miterea cecurilor la intervale mari de timp, prin modul de operare diferitşi de către societăţi diferite, determină eistenţa unor infracţiuni distincte aflate în concurs real, în conformitate cu prevederile art.)) lit.a od penal*6.

(u eistat situaţii în care infracţiunea a fost comisă în forma continuatăprevăzută de art.$1 alin.* od penal*1.

4orma tipică a acestei infracţiuni a constat în emiterea mai multor cecurifără provizia necesară , către un singur beneficiar, la diferite intervale de timp.

În acest caz este certă intenţia autorului infracţiunii de a acţiona în realizareaunei rezoluţii infracţionale unice.

>acă cecurile au fost emise către mai mulţi beneficiari şi la intervale

mari de timp, este însă dificilă stabilirea formei continuate a infracţiunii. Înpractică au fost reţinute şi cazuri de acest gen, în special c!nd s-a acţionat înmod asemănător faţă de mai multe societăţi păgubite**.

Instanţele au scimbat uneori calificarea uridică tocmai pentru faptul căa fost dificil să se stabilească dacă infracţiunea este continuată sau dacăeistă concurs de infracţiuni.

G. C!aut!atu*3 #+(t#a$a # %!/*#%#tat$aInfracţiunea prevăzută în art.*10 alin.$ od penal poate fi comisă în

oricare formă de participaţie, respectiv coautorat, instigare sau complicitate.oautoratul eistă c!nd două sau mai multe persoane au săv!rşit înmod nemilocit fapta prevăzută de legea penală.

În cazul acestei infracţiuni este important să se stabilească activitateainfracţională propriu-zisă, pentru a se delimita coautorii de instigatori saucomplici. În consecinţă are importanţă deosebită determinarea persoanei carea realizat emiterea cecului. (u fost însă şi situaţii dificile sub acest aspect,pentru că s-a interpretat uneori că emitentul cecului este cel care îl semneazăalteori că este cel care completează suma şi uneori că este cel care

înm!nează formularul completat către beneficiar, conving!ndu-l să-l accepte

în cadrul tranzacţiei.

2/ Art.33 od penal – oncur( de in'raciuni e9i(tă.a.c)nd două (au &ai &ulte in'raciuni au 'o(t (ăv)rşite de aceeaşi per(oană, %nainte de a 'i conda&nată de'initiv pentruvreuna dintre ele. ;9i(tă concur( de in'raciuni c-iar dacă una dintre in'raciuni a 'o(t co&i(ă pentru (ăv)rşirea (aua(cunderea altei in'raciuni+.21 Art.#1 alin.2 – In'raciunea e(te continuată c)nd o per(oană (ăv)rşeşte la intervale de ti&p, dar %n realiarea aceleiaşireoluii, aciuni (au inaciuni care preintă, 'iecare %n parte, coninutul aceleiaşi in'raciuni+22 Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.0!.

0


10/22

Instigatorul este persoana care determină cu intenţie, pe altă persoanăsă comită fapta prevăzută de legea penală 9art.*0 od penal:. +ersoana care

îl instigă pe autor trebuie să acţioneze cu intenţie şi să aibă reprezentareaactelor infracţionale.

+entru eistenţa instigării sunt necesare următoarele condiţii;eecutarea unei activităţi de determinare< activitatea respectivă să se refere lao infracţiune ce poate fi comisă de cel instigat< activitatea de instigare să fieanterioară comiterii infracţiunii< activitatea de determinare să fie făcută cuintenţie, instigarea să fie urmată cel puţin de un început de eecutare*).

omplicitatea se realizează c!nd o persoană înlesneşte sau aută înorice mod la săv!rşirea unei fapte penale, cu intenţie, sau promite, p!nă înmomentul epuizării infracţiunii că va tăinui bunurile provenite din infracţiunesau îl va favoriza pe făptuitor 9art.*# od penal:.

8a presupune următoarele condiţii cumulative; eistenţa unei fapte

prevăzute de legea penală< participarea la faptă a autorului în oricare dinmodalităţile arătate în tetul legal< acţiunea intenţionată a complicelui*$.

H. Participaţia improprieInfracţiunea prevăzută în art.*10 alin.$ od penal este realizabilă şi în

forma participaţiei improprii reglementate de art.)1 alin.* od penal.+entru eistenţa infracţiunii este necesar ca o persoană să o determine

sau să o aute pe alta, care comite fapta fără vinovăţie, să emită cecul încondiţiile prevăzute de art.*10 alin.$ od penal. %ituaţiile de acest fel eistă

atunci c!nd sunt folosite persoane intermediare, întruc!t iniţiatorul infracţiuniinu doreşte să fie cunoscut sau nu prezintă credibilitatea necesară pentru a ise accepta plata mării prin intermediarul cecului.

I. Aspecte referitoare la încadrarea juridică a infracţiuniireglementată de art.!" alin.#

>eşi infracţiunile comise cu cecuri şi ordine de plată sunt foartefrecvente şi produc preudicii mari, se constată eistenţa a numeroasedivergenţe în doctrina şi practica udiciară. (cestea vizează at!t elementeleconstitutive ale infracţiunii c!t şi alte aspecte, inclusiv modul de încadrare a

faptelor respective sau dispoziţiile privind anularea unor înscrisuri care conţinelemente nereale*0.

În practica udiciară se constată încadrări uridice diferite a infracţiuniprevăzute în art.*10 alin.$ od penal.

23 Ion 8itule(cu, op.cit.pag.152.2# Ion 8itule(cu, op.cit. pag.15#.25 Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.1/".

1/


11/22

Bnele instanţe au făcut referire numai la tetul respectiv, fără a-l corelacu alte aliniate, deşi în partea finală se face trimitere la „%copul arătat înalin.1” şi la „pedeapsa prevăzută în alin.*”*#.

În alte otăr!ri s-au enunţat numai alin.1,) şi $, omiţ!ndu-se alin.*, deş

în acesta se face referire la pedeapsa aplicabilă pentru faptele încriminate dealin.$ din art.*10 od penal*7. În alte cazuri, faptul că nu s-a dispus trimiterea în udecată şi pentru

alin.* a determinat instanţa să scimbe încadrarea uridică în acest sens,omiţînd însă alin.1 şi făc!nd referire numai la art.*10 alin.* şi $ od penal*".

(lte instanţe au făcut referire la toate cele patru alineate din prima partea art.*10, pronunţ!nd condamnări „pentru infracţiunea prevăzută în art.*10alin.1,*,) şi $ od penal”*/.

C altă categorie de instanţe au făcut referire numai la alin.1,* şi $)6. În viziunea acestora nu se ustifică referirea la alin.), întruc!t alin.$ nu

face nici o referire la acesta, iar faptul că cecul se utilizează cu prileul înceierii sau eecutării unui contract, nu este suficient pentru a-l include în încadrarea uridică. (ceasta pare cea mai apropiată de rigorile uridice, dacănu se aplică şi lin.0, care face referire la alte limite ale pedepsei)1.

III. NOŢIUNI GENERALE DESPRE CEC

A. D$,#+#$3 #(t!#% # %aa%t$$ u##%$ecul este un înscris prin care o persoană numită trăgător, dă ordin unei

bănci la care are disponibil bănesc, numită tras, să plătească, la prezentareatitlului, o sumă de bani altei persoane, numită beneficiar )*.

+entru operaţiunile realizate cu autorul cecului, este necesară eistenţaa trei persoane; trăgătorul, trasul şi beneficiarul. alitatea specifică trasului opoate deţine numai o bancă, cu ecepţia cecurilor emise şi plătibile înstrăinătate.

ecul poate fi considerat un instrument modern de plată, prin care

trăgătorul dispune de fondurile pe care le are o societate bancară , denumită

2" Tribunalul lu, (ent.pen. nr.0172//1, nepublicată.2 urtea de Apel Alba Iulia, dec.pen. nr.#257A72///, nepublicată.2! >udecătoria Brăila, (ent.pen. nr.23!72//2, nepublicată.20 Tribunalul Argeş, (ent.pen. nr.15" din 13 iulie 1000, nepublicată.3/ >udecătoria ?unedoara, (ent.pen. nr.5/!72//1, nepublicată.31 Medeanu Tiberiu, Medeanu Bianca, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.1/.32 @tanciu


12/22

tras, care se obligă să-i facă serviciile de casierie. În acest scop societateabancară eliberează clientului său, denumit trăgător mai multe formularetipizate necompletate, pe care acesta le va putea completa în limiteledisponibilităţilor financiare de la banca respectivă.

ecul are numai funcţia de instrument de plată, cre!nd posibilitatea de ase evita plăţile în numerar, acestea realiz!ndu-se prin intermediul băncii lacare emitentul are anumite fonduri. Deneficiarul cecului poate încasa suma debani menţionată în titlul de la banca la care sunt depuse fondurile sau poatetransmite cecul altei persoane prin operaţiunea numită gir, pentru acoperireadatoriilor sale.

În documentele istorice, cecul a fost amintit prima oară în 8giptul antic,apoi în Erecia, pentru evitarea riscurilor de a purta bani pe parcursucălătoriilor.

În forma modernă este amintit pentru prima oară în secolul al 2&I-lea, în

(nglia =edievală, iar în secolul 2&III, circula în forma asemănătoare celuactual)).

ecul este un titlu la ordin complet şi formal, care încorporează obligaţiaabstractă de a plăti necondiţionat, la vedere, suma de bani menţionată încuprinsul lui. 8l are unele asemănări cu cambia, dar se deosebeşte de ea prinfaptul că este plătibil la vedere 9în momentul prezentării:, nu poate fi trasdec!t asupra unei bănci şi nu este un titlu de credit ci un instrument de plată)$.

+entru emiterea cecurilor sunt obligatorii două premise, care constau îneistenţa unei convenţii între trăgător şi bancă şi eistenţa disponibilulu

bănesc la bancă în momentul emiterii cecului pentru întreaga sumămenţionată în cuprinsul lui. +entru a fi valabil , cecul trebuie să aibă formascrisă şi să cuprindă menţiunile obligatorii prevăzute de lege care constau în;denumirea de cec< ordinul menţionat de a plăti o sumă de bani< numele celuicare trebuie să plătească< locul unde trebuie făcută plata< data şi locul emitericecului şi semnătura trăgătorului. Înscrisuri căruia îi lipseşte una dinmenţiunile obligatorii, nu va fi socotit cec)0.

). E&!*u-#a $*$/$+t'#*! #+ #+,a%-#u+#*$ %!/#($ #+ %$%3 6+*$#(*a-#a !/7+'

+rima reglementare a cecului a fost inclusă în odul comercial rom!ndin anul 1""7, care stabilea că; „Cricine sume de bani disponibile la o bancăsau la orice persoană, va putea dispune de ele, folosul unui al treilea, princec)#.33 Ion Turc, 4peraiuni şi contracte bancare+, ;ditura 6u&ina 6e9, ed.1005, pag.1!1.3# Ion Turcu, op.cit., pag.103.35 @tanciu


13/22

odul penal rom!n din anul 1"#$ nu prevedea în mod distinctsancţionarea penală a celor care emiteau cecuri fără provizia sau acoperireanecesară. În conţinutul art.))$ puteau fi incluse însă şi faptele care constau înemiterea unui cec datat necorespunzător sau fără acoperire în contul bancar,

dacă eistau toate elementele specifice infracţiunii de înşelăciune, inclusivmanoperele de inducere în eroare. (ceastă reglementare era insuficientă pentru sancţionarea eficientă a

fraudelor comise prin instrumente de plată, fiind necesară reglementareaseparată a faptelor săv!rşite prin intermediul cecurilor )7.

În anii 1/16 şi 1/1/ s-au desfăşurat onferinţele de la Faga, pentrureglementarea uniformă a aspectelor referitoare la cec, cambie şi biletul laordin, fără să se obţină rezultate notabile.

onferinţa de la Eeneva din anul 1/)1 a determinat adoptarea uneiconvenţii uniforme asupra cecului, care a reprezentat principalul mode

pentru reglementările din maoritatea statelor europene. În Aom!nia a fost adoptată 5egea nr.0/@1/)$ asupra cecului, care era

identică cu legea italiană, abrog!ndu-se astfel reglementarea din oducomercial)".

erinţa esenţială pentru emiterea cecului constă în eistenţadisponibilului financiar în contul băncii care are calitatea de tras, întruc!t legeaprevede că „ecul nu poate fi emis dec!t dacă trăgătorul are disponibil la tras,asupra căruia are dreptul de a dispune prin cec, pe baza unei convenţiieprese sau tacite”)/.

?ecesitatea respectării acestei premise esenţiale şi a altor aspectereferitoare la cec a determinat incriminarea mai multor fapte, în art."$ din5egea nr. 0/@1/)$. aceste fapte constau în; „emiterea cecului fără a fi avutautorizarea trasului”< „emiterea cecului fără a avea la tras disponibilusuficient”< „dispunerea de disponibilul din contul bancar înainte de trecereatermenelor fiate pentru prezentarea cecului”< „emiterea unui cec cu dată falsăsau căruia îi lipseşte unul din elementele esenţiale”< „emiterea cecului asupratrăgătorului”.

8lementele esenţiale sancţionabile sub aspect penal enumerate la art.1din lege şi constau în; ineistenţa denumirii de cec sau a ordinului

necondiţionat de a plăti o sumă de bani, nearătarea datei sau a loculuiemiterii, neridicarea numelui celui care trebuie să plătească, a semnăturii saua denumirii firmei celui care se obligă. În acelaşi articol s-a prevăzut căpedeapsa se reduce la umătate dacă emitentul procură trasului disponibilul

3 Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.!.3! 6egea nr.50 din 1 &ai 103#, a(upra cecului, publicată %n Monitorul 4'icial nr. 1//7103#.30 Art.3 alin.2 legea nr. 57103#.

13


14/22

necesar mai înainte de prezentarea cecului. +edeapsa penală a constat înamendă de la 0.666 la 166.666 lei sau încisoare de la # luni p!nă la un an,cu precizarea „afară de cazul c!nd faptul constituie un delict sancţionat cu opedeapsă mai mare, în care caz se aplică acea pedeapsa” $6.

(mplificarea relaţiilor comerciale şi a tendinţelor de înşelare abeneficiarilor cecului, au determinat incriminarea unei fapte asemănătoare înart.00) din odul penal arol al II-lea din anul 1/)#, fundamentată peelementele infracţiunii de înşelăciune şi sancţionată cu încisoare de la * la0ani. %e stabilea că „(cela care, în scopul arătat la art.0$/ , emite un cecasupra unei bănci sau unei persoane, ştiind că nu are provizia necesară orisuficientă, precum şi acela care, în acelaşi scop, după emisiune, retrageprovizia în total sau în parte, sau interzice trasului de a plăti înainte deepirarea termenului de prezentare, cauz!nd prin aceasta o pagubă, comitedelictul de înşelăciune prin cecuri şi se pedepseşte cu încisoare

convenţională de la * la 0 ani şi cu amendă de la *.666 p!nă la 16.666 lei$1”%copul la care se face referire în enunţarea laturii obiective, constă în „aobţine pentru sine sau pentru altul un folos material inust”, definit în primaparte a art.0$/ din acelaşi cod, în care se reglementa infracţiunea de

înşelăciune.odul penal din 1/#" nu a mai inclus infracţiunea referitoare la

înşelăciunea prin emiterea de cecuri, întruc!t aceste instrumente de platăerau utilizate numai în relaţiile dintre organizaţiile socialiste. %-a considerat căinfracţiunea de emitere de cecuri fără acoperire nu trebuie reglementată în

mod separat, fiindcă în realitate ea constituie o înşelăciune şi poate fsancţionată ca atare$*. (mplificarea faptelor de acest gen a necesitat modificarea odului pena

în anul 1//#, introduc!ndu-se alin.$ în cuprinsul infracţiunii de înşelăciune,care a preluat aproape integral conţinutul art.00) din odul penal arol al II-lea.#/ Art.!#, alin.1, pct.2 – 6egea nr.507103# : @e va pedep(i cu a&endă de la 5./// – 1//./// lei şi %nc-i(oare de la " lunila 1 an, (ară de caul c)nd 'apta con(tituie un delict (ancionat cu o pedeap(ă &ai &are %n care ca (e aplică acea

pedeap(ă.1. 4ricine e&ite un cec 'ără (ă 'i avut autoriarea tra(ului2. 4ricine e&ite un cec 'ără a avea la tra( di(ponibil (u'icient (au după ce a tra( cecul şi &ai %nainte de trecerea

ter&enelor 'i9ate pentru preentare, di(pune a(t'el, %n total (au %n parte de di(ponibilul avut3. 4ricine e&ite un cec cu dată 'al(ă (au căruia %i lip(eşte unul din ele&entele e(eniale arătate la alin.1,2,3 şi 5 ale art.1şi art.11,#. 4ricine e&ite un cec contrar di(poiiei ulti&ului alineat al art.".


15/22

În noul od penal infracţiunea de înşelăciune este reglementată înart.*#6, are / alineate, reproduse în mare parte după articolele 0$/ 3 000 dinodul penal arol al II-lea.

IV. INFRACŢIUNI DE ÎNŞELĂCIUNE COMISE CU A8UTORULCECURILOR

A. R$*$/$+ta$a #+,a%-#u+## $ 6+$*'%#u+$ #+ %$%u# 6+ C!u* $+a* #+ a+u* 19:;

odul penal adoptat în anul 1/)", care a fost în vigoare p!nă în anul1/#" a reglementat infracţiunea de înşelăciune prin cec în două articole şanume art.0$/ şi art.00).

În art.0$/ se sancţiona infracţiunea cadru, care se caracteriza prin

prezentarea nereală a unei fapte, în scopul de a obţine un folos materialinust, prin care se cauzează o pagubă. +edeapsa era maorată p!nă la treani, în cazul întrebuinţării de nume, calităţi mincinoase sau alte miloacefrauduloase$).

Înşelăciunea prin cecuri era reglementată de art.00), care stabilea că„(cela care, în copul arătat la art.0$/, emite un cec asupra unei bănci sauunei persoane, ştiind că nu are provizia sau acoperirea necesară orsuficientă, precum şi acela care, în acelaşi scop, după emisiune, retrageprovizia în totul sau în parte, sau interzice trasului de a plăti înainte de

epirarea termenului de prezentare, cauz!nd prin aceasta o pagubăposesorului cecului, comite delictul de înşelăciune prin cecuri şi sepedepseşte cu încisoare corecţională de la * ani la 0 ani”.

). E*$/$+t$*$ %!+(t#tut#&$ În cuprinsul art.00) nu se mai face referire la toate cerinţele de latură

obiectivă a infracţiunii de înşelăciune reglementată de art.0$/ od penal,omiţ!ndu-se formularea referitoare la prezentarea ca adevărată a unei fapte

mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate.#3 Art.5#0 alin.1 şi 3 .$Acela care, %n (copul de a obine pentru (ine (au pentru altul un 'olo( &aterial inu(t, 'ace (ă (e treacă adevărate 'apte&incinoa(e, (au preintă ca &incinoa(e 'apte adevărate şi prin acea(ta caueaă o pagubă &aterială unei per(oane,co&ite delictul de %nşelăciune şi (e pedep(eşte cu %nc-i(oare corecională de la unu la 2 ani.....)nd, pentru co&iterea 'aptului de la pri&ul alineat al preentului articol, in'ractorul a %ntrebuinat nu&e şi calităi&incinoa(e (au alte &iloace 'rauduloa(e, pedeap(a e(te %nc-i(oarea corecională de la 1 la 3 ani şi interdiciacorecională de la unu la 3 ani+.

15


16/22

ondiţiile esenţiale ale eistenţei primei forme a infracţiunii de înşelăciune prin cecuri, reglementată de art.00) od penal, erau. 8mitereacecului de cel care ştia că nu are provizia sau acoperirea necesară< cauzareaunei pagube posesorului cecului şi urmărirea de către emitent a scopului de a

obţine un folos material inust. (spectele referitoare la „scopul urmărit” nu eraureglementate în mod direct de art.00), făc!ndu-se trimitere în acest sens laart.0$/ od penal. ?u se făcea nici o referire la necesitatea de a respecta oaltă cerinţă a laturii obiective prevăzută de art.0$/ od penal, şi anumeinducerea în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase.a urmare, această cerinţă nu mai era necesară în cazul infracţiunii de

înşelăciune prin cec.+entru forma simplă a infracţiunii de înşelăciune, pedeapsa maimă era

de * ani, pentru forma agravată era de ) ani, iar pentru înşelăciunea princecuri de la * la 0 ani.

În comentariile la codul respectiv se arată că a emite un cec fără a aveadisponibil la tras înseamnă de a abuza de încrederea pe care beneficiarulcecului o acordă emiţătorului, cont!nd pe provizia pe care trebuia să o aibăacesta la tras. (stfel, beneficiarul este indus în eroare asupra acestei condiţiiesenţiale a circulaţiei şi plăţii cecului. +rin această manoperă se preudiciazăinteresele patrimoniale ale beneficiarului şi funcţiile cecului. 8mitentul trebuiesă ştie că nu are disponibil în momentul emiterii cecului, deci să lucreze curea credinţă, nefiind suficientă culpa. +aguba trebuie să fie cauzatăposesorului cecului şi nu altei persoane$$.

C. R$*$/$+ta$a #+,a%-#u+## $ 6+$*'%#u+$ #+ %$%u# 6+ $#!aaa+#*! 19;


17/22

epresă a unor fapte referitoare la cec, prin introducerea alin.$ în art.*10 odpenal, la data de 1$ noiembrie 1//#$0.

D. R$*$/$+ta$a #+,a%-#u+## %!/#($ %u %$%u# u' ata $ 14+!#$/"#$ 199; reşterea frecvenţei infracţiunilor comise prin cecuri fără acoperire a

determinat necesitatea incriminării distincte a faptelor de acest fel, urmărindu-se asigurarea cadrului legal pentru tranzacţiile comerciale.

În anul 1//#, art.*10 od penal a fost completat cu alin.$, care se referă în mod direct la înşelăciunea prin cec, stabilind că; „8miterea unui cec asupraunei instituţii au unei persoane, ştiind că pentru valorificarea lui nu eistăprovizia sau acoperirea necesară, precum şi fapta de a retrage, după emitere,provizia în totul sau în parte, ori a interzice trasului de a plăti înainte de

epirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin.1, dacă s-apricinuit o pagubă posesorului cecului, se sancţionează cu pedeapsaprevăzută în alin.*”.

(cest tet preia integral conţinutul art.00) din odul penal intrat învigoare în 1/)7.

%pre deosebire de codul respectiv, actualul od penal este însă maisintetic în privinţa grupării infracţiunilor, astfel că incriminarea actuală a fostinclusă în cuprinsul articolului referitor la înşelăciune şi nu într-un articodistinct, cum era anterior $#.

E. D$!($"## 6+t$ #+,a%-#u+$a $&'>ut' $ at.215 a*#+.4 C!

$+a* # #+,a%-#u+$a $&'>ut' $ at.


18/22

=odul realizării incriminării demonstrează că prin infracţiunea respectivă încerca să e prevină emiterea cecurilor fără provizia necesară.

Infracţiunea respectivă nu a fost abrogată în mod epres şi esteasemănătoare cu infracţiunea prevăzută de art.*10 alin.$ od penal, între ele

eist!nd, totuşi şi unele deosebiri, astfel că este important să se stabilească încare tet se va încadra fiecare faptă. Înainte de introducerea art.*10 alin.$ od penal, unele instanţe au

apreciat că sunt aplicabile prevederile art."$ alin.1 pct.* din 5egea nr.0/@1/)$ în concurs cu art.*10 alin.1 şi ) od penal.

(lte instanţe au stabilit că infracţiunile prevăzute de art."$ din 5egeanr.0/@1/)$ au fost abrogate implicit sub dublul aspect, din care primul sereferă la faptul că prevedea două pedepse principale cumulative 9amenda şi

încisoarea:, spre deosebire de sistemul penal actual care prevede în modalternativ una sau alta din aceste pedepse. (l doilea motiv a fost considerat

acela al incriminării aceleiaşi activităţi infracţionale de art.*10 od penal, carea absorbit o parte din infracţiunile prevăzute de art."$ din 5egea nr.0/@1/)$.

ontroverse referitoare la încadrarea uridică au eistat şi la instanţe denivele diferite, scimb!ndu-se uneori încadrarea uridică sub aspectueventualei abrogări a infracţiunii prevăzute în art."$ alin.1 pct.* din 5egeanr.0/@1/)$$7.

>octrina prezintă*10 al opinii la fel de contradictorii, susţin!ndu-seuneori că între art."$ pct.* din 5egea nr.0/@1/)$ şi art.*10 alin.$ od penaleistă un concurs de tete, dar întruc!t legea cecului prevede că dispoziţiile

sale nu sunt aplicabile în caz de delict sancţionat cu pedeapsă mai mare, suntincidente numai prevederile art.*10 alin.$ od penal$". Într-o altă opinie se susţine că art.00) din odul penal arol al II-lea a

abrogat incriminarea din art."$ din 5egea nr.0/@1/)$ în limita scopului 9folosmaterial inust şi a cauzării unei pagube:, dar nu contrazice articolul respectivcu privire la emiterea cecului fără autorizaţie sau fără elemente esenţiale9denumire, ordin de plată, nume, dată, semnătură:. %e apreciază că numai înaceste situaţii se poate aplica legea specială, pedeapsa fiind de la # luni la 1an. %e concluzionează că ori de c!te ori elementele de fapt se circumscriulaturii obiective ale infracţiunii din odul penal arol al II-lea şi mai ales ale

odului penal actual modificat prin 5egea nr.1$6@1//#, se va aplica tetul legiigenerale. +entru situaţii nereglementate aici cum ar fi emiterea cecului fără

# Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.12.#! Marin @u(&an, Încadrarea uridică a 'aptei de e&itere de cecuri 'ără di(ponibil %n cont şi co&petena de cercetare

penală+, %n revi(ta


19/22

elemente esenţiale, se va putea aplica art.*10 alin.1 şi ) raportat la art."$alin.1 pct.1,*,) sau $ din 5egea nr.0/@1/)$$/.

8aminarea atentă a tetelor legale apărute succesiv şi interpretareacorectă a principiilor referitoare la abrogarea epresă sau tacită ,

demonstrează că este în vigoare infracţiunea prevăzută în art."$ alin.1 pct. *din 5egea nr.0/@1/)$06.+entru susţinerea acestei opinii este relevant faptul că infracţiunea

prevăzută în 5egea nr.0/@1/)$ este de pericol întruc!t nu necesită producereaunor consecinţe patrimoniale. 8a proteează numai relaţiile sociale referitoarela operaţiunile efectuate cu cecuri, pentru a asigura credibilitatea acestorinstrumente de plată, cu rol deosebit în relaţiile comerciale. +recizările dinprima parte a ain.* din acelaşi articol ustifică această opinie, întruc!t faptaeste pedepsită cu umătate din cuantumul pedepsei ciar dacă „emitentulprocură trasului disponibilul necesar mai înainte de prezentarea cecului”. În

această alternativă beneficiarul nu suferă nici o pagubă, dar fapta esteconsiderată totuşi infracţiune. Bltima parte a aceluiaşi tet nu determină o altăinterpretare, deşi prevede clauza apărării de pedeapsă „c!nd emiterea ceculuse datorează unui fapt scuzabil”. (ceastă alternativă se referă de fapt numala latura subiectivă, în sensul că emitentul este în eroare cu privire ladisponibilităţile din contul său, din cauza efectuării succesive a mai multor plăţsau popriri făcute de bancă fără ştirea lui”.

Includerea unor noi incriminări, în codurile penale din 1/)# şi 1//# nu ustifică abrogarea infracţiunii iniţiale, întruc!t acestea sunt infracţiuni de

rezultat, cu alte elemente în latura obiectivă, const!nd în scopul de a obţineun folos material inust şi de a cauza o pagubă posesorului cecului%ancţionarea mai severă a acestor infracţiuni îndeplineşte condiţia premisădin art."$ alin.1, unde se prevede că dacă faptul constituie un delict sancţionatcu o pedeapsă mai mare se aplică acea pedeapsă. În această alternativă,elementele constitutive ale infracţiunii prev. în art."$ pct.1 alin.* din 5egeanr.0/@1/)$ sunt absorbite de infracţiunea prev. în art.*10 alin.$ od penal01.

a urmare, pentru eistenţa infracţiunii prevăzută de art."$ pct.* din5egea n.0/@1/)$, sunt necesare elemente minime, const!nd în emiterea filecec deşi emitentul ştia că nu are la tras disponibil suficient. (spectul referitor

la „faptul scuzabil”, care eonerează de pedeapsă, include puţine situaţii,independente de voinţa şi previziunea emitentului.

#0 8arc-etul de pe l)ngă urtea @upre&ă de >u(tiie, @ecia de (tudii, control şi repreentare, nota de (tudiunr.022!7572///.5/ Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, Înşelăciunea cu cecuri şi bilete la ordin, vol.I, 6u&ina 6e9 – 2//#, pag.1".51 Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, op.cit., pag.1.

10


20/22

Bnele instanţe au considerat că prevederile art."$ alin.1 pct.* din 5egeanr.0/@1/)$, sunt încă în vigoare şi au aplicabilitate, în măsura în care nu suntincidente dispoziţiile art.*10 alin.$ od penal.

V. DIFERITE MODALITĂŢI DE COMITERE A INFRACŢIUNILOR CU CECURI

Btilizarea necorespunzătoare a cecurilor poate determina eistenţa maimultor modalităţi de comitere a infracţiunilor de înşelăciune.

ea mai importantă dintre acestea este prevăzută în art.*10 alin.$ odpenal, const!nd în emiterea unui cec, ştiind că pentru valorificarea lui nueistă provizia sau acoperirea necesară.

+ot eista însă şi alte modalităţi de acţiune, care determină uneoreistenţa aceleiaşi infracţiuni, iar alteori eistenţa infracţiunii de înşelăciuneprevăzută în art.*10 alin.1, * sau ) od penal.

A. I+,a%-#u+# %!/#($ #+ $/#t$$a %$%u*u# 6+ a*" (au (u" ,!/' $aa+-#$

ecul în alb este instrumentul de plată care cuprinde numai semnăturatrăgătorului, urm!nd ca celelalte menţiuni să fie completate de către posesor

c!nd îl prezintă la plată.?ecunoaşterea prevederilor legale referitoare la cec au la acceptareautilizării acestuia în alte scopuri dec!t cele prevăzute de lege, favorizeazăapariţia unor preudicii care nu pot fi recuperate ulterior pe cale civilă şi nici nupot fi sancţionate întotdeauna sub aspect legal. ele mai frecvente procedeede lucru necorespunzătoare constau în emiterea cecului în alb şi în

înţelegerea dintre părţi în sensul că nu va reprezenta miloc de plată, ci vagaranta doar tranzacţia dintre părţi.

Impedimentele în acest caz constau în faptul că se invocă ineistenţaintenţiei şi a laturii obiective a infracţiunii prevăzute în art.*10 alin.$ od

penal. %e mai poate invoca faptul că emiterea cecului în alb presupunecompletarea filei cec de către beneficiarul acesteia la o dată îndepărtată decea la care a fost emis, astfel înc!t emitentul nu este obligat să deţină în contsuma aferentă plăţii lui, în momentul emiterii.

u toate acestea, unele instanţe au dispus condamnarea, în specialc!nd au eistat mai multe fapte.

2/


21/22

(t!t în doctrină c!t şi în practică s-a pus problema dacă emiterea unucec în alb poate determina eistenţa vreunei forme a infracţiunii de

înşelăciune.8miterea cecurilor în această formă este înt!lnită în practică, însă

maoritatea emitenţilor şi a beneficiarilor nu cunosc reglementările referitoarela el, motiv!nd doar că l-au emis ori că l-au acceptat în această formă întruc!tau considerat că plata se va realiza prin alte modalităţi, iar cecul va servinumai pentru a garanta efectuarea plăţii.

Bnele instanţe au motivat că cecul în alb nu poate determina eistenţainfracţiunii prevăzută în art.*10 aln.$ od penal. În unele situaţii inculpaţii aufost trimişi în udecată însă au fost acitaţi0*.

). E/#t$$a %$%u*u# (u" ,!/' $ aa+-#$ecurile sub formă de garanţie sunt acceptate deseori de beneficiari

at!t în alb c!t şi completate. Înţelegerile în acest sens se realizează uneori înscris, menţion!ndu-se în contract că plata se va face în numerar, prin ordin deplată sau prin compensare, dar se vor emite în paralel cecuri pentrugarantarea plăţii. (lteori au loc înţelegeri verbale în acest sens, care sunt însărecunoscute ulterior de beneficiar.

8istă convingerea din partea celor care îl acceptă că cecul sub formăde garanţie va determina efectuarea plăţilor, iar refuzul acitării acestuia arconstitui întotdeauna infracţiune.

Aealitatea este cu totul alta, pentru că unii autori susţin că în acest caz

nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.*10alin.$ od penal. %e motivează că cecul este un instrument de plată şi nu degaranţie, fiind proteat special de legiuitor numai din cauza acestecaracteristici0).

8istă opinii că beneficiarul care a acceptat să se abată de laprevederile legii, nu mai poate fi apărat în conformitate cu tetul special.

(u eistat totuşi situaţii în care s-a dispus trimiterea în udecată şi încazuri de această natură întruc!t era evident că emitentul cecului a comisinfracţiunea de înşelăciune. Încadrarea faptei s-a făcut însă în conformitate cuart.*10 alin.1,* şi ) od penal şi nu pe baza art.*10 alin.$ od penal.

C. I+,a%-#u+# %!/#($ #+ $/#t$$a u+$# ,#*$ %$% 6+ $#!aau*t$#!a' 6+%@$#$## ta+>a%-#$# *a %a$ ($ $,$'

52 Tiberiu Medeanu, Bianca Medeanu, op.cit., pag.113.53


22/22

infractiunea de iselaciune

Documents