informarea cetăţenilor români cu privire la republica moldova şi

Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu

Republica Moldova în conştiinţa publică românească

Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu, Victoria Stoiciu


Volum realizat în cadrul programului Bridging Moldovaal Fundaţiei Soros România

Fundaţia Soros România promovează modele pentru dezvoltarea unei societăţi bazate pe libertate, responsabilitate şi respect pentru diversitate.

© 2011 Fundaţia Soros România (FSR)

Toate drepturile sunt rezervate Fundaţiei Soros România.Nici publicaţia şi nici fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea

Fundaţiei Soros România.

Fundaţia Soros România Str. Căderea Bastiliei nr. 33, sector 1, Bucureşti

Telefon: (021) 212.11.01Fax: (021) 212.10.32Web: www.soros.ro

E-mail: [email protected]

Conţinutul prezentei publicaţii şi/sau opiniile prezentate în cadrul acesteia nu reflectă, în mod necesar, vederile Fundaţiei Soros România.

ISBN 978-973-0-10707-4

Printed in ROMANIA

Cristian Ghinea, István Horváth,Liliana Popescu, Victoria Stoiciu

Republica Moldovaîn conştiinţa publică

românească

aprilie 2011


5

Cuprins

Introducere ...............................................................................................

Contacte, interes şi informare - Horváth István .......................................

Naţionalism şi atitudini faţă de Republica Moldova - Victoria Stoiciu .......................................................................................................

Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale - Horváth István ...............

Informarea cetăţenilor români cu privire la Republica Moldova şi atitudini faţă de unire - Liliana Popescu ...................................................

Agenda politică a României faţă de Republica Moldova - Cristian Ghinea

Chestionar şi prezentarea grafică a rezultatelor - 2010 • Sondaj de opinie privind percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească

7

9

23

57

81

95

104

6


7

Introducere

Au trecut 20 de ani de când Republica Moldova există ca stat suveran, cu toate atributele caracteristice conceptului de statalitate. Între timp, percepţia în România cu privire la vecinul de la est de Prut nu mai este cea de acum 20 de ani. Cumva s-a încetăţenit stereotipul generalizat că publicul din România cunoaşte foarte bine ce se întâmplă în ţara vecină, date fiind afinităţile de limbă, istorie şi cultură.

La nivel de discurs politic, Republica Moldova apare ca o prioritate a politicii externe româneşti, o constantă care a avut evoluţii sinusoidale în aceşti 20 de ani, dar care s-a materializat într-un număr relativ modest de iniţiative. La nivel de public, a persistat ideea unionismului de la începutul anilor ’90 ai secolului trecut care a pierdut ulterior foarte mult din intensitate, dar îşi are în continuare adepţi atât în România, cât şi în Republica Moldova.

Evoluţiile din ultimii 2 ani, în care relaţiile bilaterale dintre cele două state au cunoscut o revitalizare spectaculoasă, readuc în discuţie dilema: Republica Moldova este importantă doar pentru politicienii români, care utilizează subiectul în scopuri electorale sau aceasta reprezintă totuşi, un real interes şi pentru populaţia din România? Altfel spus, întrebările la care ne propunem să formulăm un răspuns ar fi: Cât de prezentă este Republica Moldova în conştiinţa publică românească? Există un sprijin popular pentru politica externă a României faţă de statul vecin?

Studiul „Republica Moldova în conştiinţa publică româ-nească” vine să traseze contururile a ceea ce este, în prezent, „locul” Republicii Moldova în mentalul public românesc. Studiul a fost elaborat în două etape consecutive. În prima etapă a fost realizat un sondaj de opinie publică pe un eşantion de 1547 de persoane, reprezentativ la nivelul populaţiei adulte a României şi cu o marjă de eroare de +/- 2,5% la un nivel de încredere de 95%. Culegerea datelor s-a făcut în perioada noiembrie-decembrie 2010. Această perioadă a coincis cu desfăşurarea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, atunci când fluxul de ştiri şi informaţii despre statul vecin s-a considerat că va fi mai mare decât într-o perioadă obişnuită a anului. Persoanele intervievate în cadrul sondajului au

8


9

avut de răspuns la un chestionar care a inclus teme majore precum: atitudinea faţă de naţionalism, comunism şi valorile sociale; discriminare, toleranţă şi distanţă socială; dimensiunea lingvistică, cunoştinţe, experienţe, percepţii şi stereotipuri despre Republica Moldova; agenda politică a României faţă de Republica Moldova şi integrarea europeană a Republicii Moldova. În cea de-a doua etapă, un grup de autori alcătuit din Cristian Ghinea, István Horváth, Liliana Popescu şi Victoria Stoiciu au operat cu datele sondajului, dându-le o formă textuală uşoară de parcurs şi inteligibilă pentru un public specializat, dar şi unul cu informaţii generale despre subiect.

Efortul intelectual al autorilor confirmă într-o măsură destul de mare ipotezele de dinaintea realizării acestui studiu şi anume – românii cunosc prea puţine lucruri despre Republica Moldova, având o imagine uşor distorsionată despre cetăţenii statului vecin, despre aşteptările şi doleanţele lor în relaţia cu România. Studiul mai vine şi cu alte concluzii interesante, pe care vă îndemnăm să le descoperiţi în paginile acestui volum.

Miza acestei iniţiative a Fundaţiei Soros România a fost în primul rând de a cunoaşte şi înţelege percepţia publicului din România cu privire la o diversitate de aspecte ale vieţii locuitorilor şi societăţii din Republica Moldova. În al doilea rând, studiul se adresează decidenţilor politici din România, care au posibilitatea de a afla informaţii preţioase despre cum priveşte poporul român la cine locuieşte şi la ceea ce se întâmplă dincolo de Prut. Mai mult decât atât, deşi există un consens împărtăşit de întreaga clasă politică românească cu privire la importanţa relaţiei cu Republica Moldova, politicile care iau naştere în birourile instituţiilor de profil de cele mai multe ori suferă de precaritatea cunoaşterii realităţii, de inconsecvenţă sau lucruri făcute cu jumătate de măsură. O „rectificare” în acest sens nu numai că este aşteptată, ci este una absolut necesară.

Sergiu Panainte

Coordonator de programe la Fundaţia Soros România

Contacte, interes şi informare

Horváth István

După ce în perioada comunistă Republica Moldova (mai ales sub aspect istoric, dar nu numai) a constituit un subiect tabu al discursului public, în ultimele două decenii apare ca un subiect marcant al discursului politic şi public din România. Cu toate acestea reprezentările despre Republica Moldova (în continuare RM) nici pe departe nu pot fi reduse doar la discursul public şi politic al elitelor româneşti despre RM. Pot fi enumerate mai multe contexte în care se formează reprezentările, opiniile, atitudinile despre Republica Moldova/Basarabia (ca obiect istorico-politic, ca entitate statală sau ca societate). Pe de o parte în ultimele două decenii s-au revigorat variatele forme de mobilitate dintre cele două ţări, crescând semnificativ probabilitatea unor contacte directe dintre cetăţenii României şi cei ai RM. Pe de altă parte RM este prezentă ca obiect mediatic, subiect atât al mediilor clasice tipărite şi audiovizuale (acum accesibile şi digital), cât şi al variatelor genuri media făcute posibile de internet1.

I. Schimbarea naturii graniţelor

Astfel că foarte curând după căderea comunismului s-a conturat un discurs penetrant cu privire la reînnodarea legăturilor culturale şi sociale dintre locuitorii României şi ai Republicii Moldova. Primele iniţiative simbolice, cele două Poduri de Flori2 (din 1990 respectiv 1991), au fost urmate de alte măsuri care (ca tendinţă generală) au schimbat natura frontierei dintre cele două entităţi politico-statale. Ca rezultat al liberalizării regimului de frontieră dintre România şi Republica Moldova (respectiv, ca urmare a anumitor măsuri proactive ale autorităţilor româneşti) s-au conturat variate tipuri de mobilităţi ale cetăţenilor celor două ţări. Astfel turismul comercial ocazional al celor veniţi din spaţiul ex-sovietic (cu precădere din Republica Moldova) s-a instituţionalizat în timp şi au rezultat aşa-zisele „pieţe ruseşti”,

1 Vezi demonstraţiile şi violenţele motivate politic din aprilie 2009 retransmise prin Twitter.2 Acţiuni organizate în anul 1990, respectiv 1991 în cadrul cărora, prima dată autorităţile Moldovei Sovietice şi respectiv româneşti au permis locuitorilor de pe cele două maluri ale Prutului să treacă graniţa fără acte.

10


11

prezente în mai fiecare oraş din România, asigurând un trai pentru câteva familii originare din Republica Moldova. Chiar de la începutul anilor ’90, în învăţământul liceal dar mai ales în universităţile româneşti s-au asigurat locuri (şi burse aferente) pentru studenţi de origine română din afara României (iarăşi majoritatea lor venind din RM). În acest context, nu este de mirare faptul că cetăţenii din RM au reprezentat cel mai numeros grup de rezidenţi străini (persoane care au drept legal de şedere temporară sau permanentă) pe teritoriul României. La mijlocul deceniului trecut, la sfârşitul anului 2006, din 53.606 de rezidenţi străini 11.392 erau cetăţeni ai RM (MIRA 2007:37). Date fiind aceste antecedente, este logic ca tot cei proveniţi din RM să reprezinte majoritatea imigranţilor în România (cetăţeni ai RM care şi-au înregistrat domiciliul permanent în România).

Figura 1: Dinamica imigraţiei din Republica Moldova în România 1994-20093

În acest context, de schimbare a naturii frontierelor şi fenomenele migratorii conexe, una dintre întrebările justificate ale sondajului s-a referit la frecvenţa diferitelor tipuri de contacte, respectiv natura legăturilor sociale care s-au creat în contextul acestor contacte. Răspunsurile conturate au o dublă relevanţă. Pe de o parte putem crea o viziune despre impactul pe care l-a avut deschiderea graniţelor între două societăţi legate prin comunitatea de limbă, având un anumit sens al unei istorii comune (valorizate de discursul public din ultimele decenii) şi reciproc receptive la cultural. Pe de altă parte, conţinutul experienţelor personale ale românilor în legătură cu de RM şi/

3 Sursă baza de date TEMPO-Online al Institutului Naţional de Statistică

sau de persoane originare din această ţară poate reprezenta o variabilă importantă în ceea ce priveşte explicarea unor opinii şi atitudini (politice sau de altă natură).

II. Vizite în Republica Moldova

Cu toate că Republica Moldova (RM) are o importanţa simbolică aparte pentru majoritatea cetăţenilor români, acest teritoriu nu s-a constituit ca spaţiu de interes turistic. Desigur acest fapt trebuie privit contextual; în general numărul de vizitatori care sosesc în RM este relativ redus. Privit în perspectiva ultimelor decenii, numărul vizitatorilor sosiţi în RM, doar în mod excepţional a depăşit 20 de mii de persoane pe an. Cu toate că, luat pe ţări de origine, cetăţenii români sunt în general în frunte în ceea ce priveşte numărul de vizitatori străini în Moldova. Dar, dacă ne raportăm la totalul vizitelor în străinătate efectuate de cetăţenii români, este cert: RM nu este între cele mai importante ţări de destinaţie. Ca termen de comparaţie poate fi invocată Bulgaria, unde în vara anului 2010, numai într-o singură lună, numărul cetăţenilor români care au vizitat ca turişti Bulgaria a depăşit 80 de mii.4

Figura 2: Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova 2000-20095

În acest context nu este de mirare că o proporţie relativ mică, de numai 7,6% din totalul populaţiei, declară că a avut o experienţă directă, a efectuat o

4 Vezi date detaliate pe pagina web a Institutului Naţional de Statistică al Bulgariei http://www.nsi.bg/otrasalen.php?otr=57 (accesat la data de 05.01.2011)!5 Sursă Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293& (accesat la data de 23.12.2010)!

12


13

vizită în RM. De altfel, raportat la totalul populaţiei din eşantion care declară că a efectuat o vizită în străinătate (31,3%), putem spune că din românii care au călătorit în viaţa lor în străinătate, doar fiecare a patra persoană a efectuat o vizită (şi) în RM.

În ceea ce priveşte specificul populaţiei care a efectuat o vizită în RM, trebuie menţionată puternica diferenţiere regională: în vreme ce 15,2% din populaţia Moldovei româneşti a efectuat o vizită în RM, numai 4,3% transilvăneni a ales ca destinaţie această ţară. Diferenţele la acest capitol dintre cele două provincii istorice sunt şi mai mari dacă analizăm care a fost ponderea celor care au vizitat RM din totalul celor care au fost vreodată în străinătate. Astfel că mai mult de jumătate (53%) din locuitorii Moldovei româneşti care au călătorit în străinătate au vizitat şi RM, pe când numai 18% dintre ardelenii călători în străinătate au vizitat şi RM. Deci pare se că proximitatea geografică (dublată de o apropriere culturală) este un factor major ce influenţează alegerea RM ca destinaţie.

III. Contacte cu persoane originare din Republica Moldova

Referitor la natura contactelor şi experienţelor personale, directe dintre cetăţenii români şi persoane provenite din RM, putem conchide pe baza datelor primare (Vezi graficul Experienţele avute cu Republica Moldova sau cu cetăţeni ai Republicii Moldova) că relativ puţini cetăţeni români au întreţinut (sau întreţin în mod actual) contacte personale cu persoane din RM.

Desigur acest „puţin” este un termen foarte relativ; el ţine foarte probabil înainte de toate de frecvenţa contactelor şi (probabil) mai puţin de o dorinţă mai redusă a românilor de a întreţine contacte cu persoane venite din RM. Pentru a examina această ipoteză putem analiza frecvenţa şi natura relaţiilor întreţinute cu cei proveniţi din RM în context comparativ, raportând natura contactelor întreţinute de populaţia română cu formele de interacţionare întreţinute cu alte categorii: maghiarii, respectiv rromii din România. Pentru această analiză comparativă vor fi utilizate datele unei anchete din 2008 (Anchetă sociologică – Coeziune socială şi climat interetnic în România) realizată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale în colaborare cu Centrul de Cercetare a Relaţiilor Interetnice (vezi detalii Sólyom, 2010!). În această anchetă întrebarea despre natura şi frecvenţa relaţiilor întreţinute cu diferite grupuri etnice a avut o formă aproape identică cu cea din ancheta Percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească. Pentru a facilita comparaţia, am luat în

considerare (în cadrul ambelor anchete) doar răspunsurile date de cei care s-au declarat de etnie/naţionalitate română. Respectiv, am restructurat puţin itemii iniţiali, în aşa fel încât să rezulte o scală a relaţiilor sociale.

Maghiari 2008

Romi 2008

Moldoveni 2010

%

Nici o relaţie 37,9 16,3 68,4

Identifică categoria respectivă fără a întreţine vreo relaţie

18,3 33,2 9,4

(‚îi ştiu mai mult din vedere’) 16,4 26,9 9,7

Contacte formale 5,5 1,0 4,5

(‚am vecini cu care mă salut’) 18,3 33,2 9,4

Relaţii sociale generalizate (contacte ocazionale, vizite discuţii etc, mai puţin de rudenie şi solicitare de sfaturi)

19,4 20,8 5,6

Relaţii apropriate de confidenţialitate

(contacte sociale, relaţii de rudenie sau relaţii personale de prietenie)

5,5 1,0 4,5

Total 100 100 100

Tabel 1: Relaţii sociale întreţinute de populaţia de cetăţenie şi naţionalitate română cu maghiarii şi rromii din România respectiv persoane din Republica Moldova

Datele din tabelul de mai sus pot fi interpretate sub mai multe aspecte. Pe de o parte putem evalua comparativ oportunitatea pentru contact, considerând ponderea persoanelor care nu au nici o relaţie cu categoriile analizate (nici măcar nu cunosc din vedere). Astfel este clar că oportunitatea de a contacta este cea mai mare în cazul romilor. Practic 81,8% din populaţia de naţionalitate română cunoaşte sau are relaţii sociale minime cu o persoană de etnie rromă. La celălalt pol se situează persoanele originare din RM, cu care numai 29,3% din cetăţenii români (de etnie română) au avut ceva contacte. Deci opt din zece români au avut oportunitatea să întâlnească cel puţin o persoană de origine rromă, şase din zece au avut oportunitatea de a întâlni un maghiar (sau o unguroaică) din România, şi numai trei din zece declară o oportunitate de contact cu o persoană originară din RM. Numai luând în calcul această variabilă a oportunităţii de contact putem analiza natura relaţiilor constituite/întreţinute cu persoane originare din RM.

14


15

Figura 3: Tipul contactului cel mai apropriat întreţinut (actual sau în trecut) de către români (persoane de cetăţenie şi etnie română) cu: maghiarii şi rromii din România,

şi cu persoane venite din Republica Moldova (procente calculate pentru populaţia care cunoaşte cel puţin o persoană din categoria respectivă)

Astfel se poate afirma fără rezerve că în pofida unor oportunităţi relativ reduse pentru a stabili contacte, probabilitatea de a întreţine relaţii sociale ce implică un grad pronunţat de intimitate (rudenie sau o prietenie ce implică confidenţialitate) este cel mai mare în cazul persoanelor venite din RM. Astfel, raportat la totalul celor care (măcar) cunosc din vedere o persoană venită din RM, mai mult de 15% declară că întreţine (sau a întreţinut) o relaţie foarte apropriată (de rudenie sau de confidenţialitate). Spre comparaţie: numai 9% din totalul românilor care (cel puţin) au cunoscut un maghiar din România raportează relaţii similare de apropriere. În cazul rromilor se manifestă o distanţare socială mult mai pronunţată, numai 1,2% dintre români (care cunosc o persoană de origine rromă) declară că ar întreţine relaţii de confident cu o asemenea persoană. Relaţiile sociale numite aici „generalizate” (contacte personale ocazionale, dar de o relativă continuitate) întreţinute cu persoanele din RM, (comparate cu celelalte două categorii analizate) sunt mai puţin caracteristice. În general o pondere semnificativă a relaţiilor întreţinute cu persoane originare din RM sunt fie de natură mai degrabă formală sau se reduc la o simplă conştientizare a prezenţei unor persoane ce fac parte din această categorie (cunosc din vedere câteva persoane din RM.)

În concluzie putem evalua că deşi pentru cetăţeanul de rând oportunitatea închegării unor relaţii sociale cu persoane venite din RM este redusă, probabilitatea închegării unor relaţii sociale apropriate este relativ ridicată. În anumite contexte sociale (relativ puţine, dar semnificative) persoanele venite din RM sunt tratate ca persoane din grupul propriu.

IV. Informare despre Republica Moldova

Pentru a analiza gradul de informare a populaţiei despre RM trebuie mai întâi să analizăm gradul şi formele de consum/expunere mediatică a populaţiei. Aşa cum era de aşteptat expunerea zilnică la televiziune este de departe cea mai mare (84%), 41% ascultând zilnic radioul, un sfert din populaţie utilizează zilnic internetul (aproape două treimi din aceştia petrecând zilnic mai mul de o oră), şi doar două persoane din zece citesc cu regularitate zilnică ziarele.

Mai multe surse (tv, radio, internet, ziare) şi relativ frecvent 36,1

Frecvent radio şi tv, ocazional şi alte surse 5,2

Frecvent radio şi tv excepţional alte surse 20

Aproape exclusiv tv 32,7

Aproape deloc nu foloseşte mass-media 6,0

Total 100,0

Tabel 2: Modele de consum mediatic (%)

Sintetizând expunerea mediatică (vezi tabelul de mai sus!) putem distinge următoarele modele de consum mediatic:

în jur de 40% din populaţie utilizează în mod mai mult sau mai puţin frecvent mai multe surse mass-media pentru a se informa;

20% utilizează în mod alternativ şi relativ frecvent radioul şi televiziunea ca surse de informare;

aproape o treime utilizează exclusiv televiziunea pentru a se informa;6% nu utilizează (sau utilizează extrem de rar) vreuna din sursele de

informare enumerate pentru a se informa.În contextul unei asemenea expuneri media, şi în contextul în care

variatele surse media relatează (desigur într-o măsură diferită şi cu un focus diferenţiat) şi despre RM, am încercat să identificăm în ce măsură şi ce segmente ajung consumatori ai acestor informaţii.

În legătură cu gradul de informare, importanţa informaţiilor despre RM şi raportarea la sursele de informare despre RM, am formulat mai multe întrebări. Pe baza informaţiilor coroborate am conturat o tipologie a gradului şi modalităţilor în care românii se informează despre evenimentele şi viaţa din RM.

16


17

Urmărind structura chestionarului mai întâi vom vedea gradul de informare despre RM (vezi graficul Cât de informat vă consideraţi cu privire la Republica Moldova?). Astfel pe baza unei întrebări directe referitoare la cât de informat se consideră subiectul în ceea ce priveşte RM, numai 11% din totalul populaţiei a considerat că este bine sau foarte bine informat şi 82% consideră că nu este deloc sau că ar fi puţin informat despre RM.

În acest sens am schiţat un model empiric relativ simplu al formelor de raportare la informaţiile despre RM. Pe de o parte putem identifica persoanele pentru a căror agendă personală sunt relevante informaţiile despre RM, manifestă o anumită receptivitate, şi dispun de un bagaj informaţional (mai mult sau mai puţini structurat şi aprofundat) despre această tematică. Aici au intrat persoanele care au declarat că sunt interesaţi de subiecte despre RM. În cadrul acestei categorii putem opera o distincţie în funcţie de gradul în care subiecţii sunt (se consideră) informaţi despre acest subiect. Astfel facem distincţia dintre cei interesaţi şi care se şi consideră informaţi, şi cei care doar manifestă interes faţă de subiectele referitoare la RM, dar care nu se consideră în mod neapărat informaţi despre aceste subiecte. O altă categorie a acestei tipologii o reprezintă persoanele care declară un grad de interes redus faţă de subiectele despre RM, dar fiind expuşi unor asemenea informaţii se consideră informaţi. În ultimele două categorii intră acele persoane care notifică existenţa agendei media cu privire la RM (sunt expuşi unor ştiri şi îşi dau seama că acesta comportă o anumită importanţă publică), dar nu sunt nici interesaţi de acest subiect şi nici nu dau prea mare atenţie acestor informaţii (nu se consideră informaţi). Respectiv îi considerăm ca fiind o categorie aparte pe acei care nu răspund nici la întrebarea referitoare la gradul de informare, nici la aceea referitoare la interesul faţă de informaţii despre RM. Despre ei putem presupune că aceste informaţii sunt dincolo de orizontul lor de interes, nu ştiu exact despre ce este vorba, nu discern informaţiile despre RM ca fiind parte a unui dosar tematic distinct al discursului public. Aceste tipuri empirice structurate pe o matrice euristică arată astfel:

Identifică sau nu ca subiect distinct al agendei publice

DA78%

NU

14%

Sunt receptivi sau dezinte-resaţi în legătură cu subiectul RM

RECEPTIVI21%

DEZINTERESAŢI57,5%

Sunt mai degrabă informaţi sau neinformaţi în legătură cu subiectul RM

INFORMAŢI11%

MAI PUŢIN INFORMAŢI

10%

Figura 4: Matrice euristică a interesului faţă de subiecte legate de Republica Moldova

În continuarea analizei vom încerca să vedem cum se împarte populaţia între categoriile schiţate în matricea euristică a interesului faţă de subiecte legate de Republica Moldova.

În conformitate cu modelul euristic schiţat trebuie să distingem între cei care notifică ştirile despre RM ca subiect distinct al agendei publice şi cei în cazul cărora subiectul nu numai că nu prezintă interes, dar nici nu-l disting ca informaţie specifică. Este de menţionat că în cazul acestei ultime categorii nu vorbim despre o lipsă totală de informare (pot să vizioneze la televizor un reportaj sau să audă la radio o ştire), ci despre faptul că aceste informaţii pur şi simplu sunt dincolo de orizontul lor cognitiv. Particularitatea acestei categorii poate fi ilustrată cu un exemplu luat dintr-o altă sferă de cunoaştere cum ar fi fizica particulelor elementare, mai restrâns problematica Bozonului Higgs. Sunt unii care sunt interesaţi şi informaţi despre cercetările din acest domeniu. Unii care sunt interesaţi, dar nu cunosc anumite detalii ale cercetărilor din domeniu. Alţii au auzit că există asemenea cercetări, au cunoştinţe suficiente ca să-l încadreze într-un anumit orizont de interes cognitiv, dar nu-i interesează deloc detaliile. Iar alţii (probabil foarte mulţi) dacă ar urmări o ştire de senzaţie despre confirmarea existenţei acestei particule subatomice nu ar prea ştii ce să facă cu o asemenea informaţie.

Am considerat că în această categorie, care nu identifică subiectul RM ca subiect distinct al agendei publice, pot fi incluse persoanele care n-au dat nici un răspuns la întrebarea K5 (Care sunt sursele principale de informare despre ce se întâmplă în Republica Moldova?), deci n-au putut, n-au dorit să indice nici o sursă de informare despre acest subiect. În această categorie au fost incluşi 18,7% din populaţia studiată. Totuşi, fiind luate în calcul anumite erori de înregistrare şi inconsistenţe în răspunsurile date6, numai 14% din totalul populaţiei studiate a fost inclusă în această categorie. Ei sunt mai degrabă tinerii, persoanele cu studii submedii şi cei care trăiesc în sate periferice. Trebuie menţionat şi un alt aspect semnificativ şi anume faptul că persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt suprareprezentate în această categorie faţă de cei care s-au declarat de naţionalitate română. De exemplu, ceva mai mult de jumătate dintre maghiarii din România au fost încadraţi aici.

78% din populaţie a putut indica o anumită sursă de informare, ceea ce în interpretarea noastră, indică faptul că aceste persoane identifică ca

6 Au indicat un anumit grad de informare când au răspuns la întrebarea K3 sau au confirmat un anu-mit grad de interes în legătură cu subiectele referitoare la RM (varianta de răspuns corespunzătoare la întrebarea K4 din chestionar).

18


19

subiect aparte al agendei publice informaţiile despre RM (deci când dau de o asemenea informaţie ştiu despre ce este vorba). Desigur faptul că cineva are habar şi pe baza unor cunoştinţe anterioare poate să integreze informaţiile despre un anumit subiect în universul lui de cunoaştere, nu înseamnă neapărat că ar fi în mod neapărat interesat, că ar fi receptiv faţă de acest subiect. Astfel din întrebarea K4 (Pe dvs. personal, cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova?) i-am selectat pe aceia care au declarat un anumit grad de interes faţă de subiectul RM. Astfel i-am inclus la categoria de receptivi pe cei care au declarat că nutresc un anumit grad de interes (mult şi foarte mult) faţă de subiectele legate de RM şi la categoria de dezinteresaţi pe cei care nutresc un interes mai redus (puţin, foarte puţin sau deloc) faţă de acest subiect. În acest proces de construire a indicatorului ne-am abătut de la această logică într-un singur caz: cei care se consideră mai puţin (sau foarte puţin) interesaţi de subiect, dar s-au declarat mai degrabă informaţi în legătură cu RM, au fost incluşi la categoria de receptivi7. 57,5% din populaţie a fost inclusă la categoria dezinteresaţi şi 21% la categoria care manifestă receptivitate faţă de asemenea subiecte.

Receptivitatea faţă de subiectele legate de RM este puternic diferenţiată în funcţie de vârstă, nivel educaţional, vizitele efectuate în RM şi natura contactelor anterioare cu persoanele provenite din RM şi mai depinde şi de mediul de rezidenţă şi şcolaritate. Cei între 55-64 de ani sunt mult mai mult receptivi decât tinerii adulţi (18-24 de ani). Numai 12,4% dintre tinerii adulţi au fost incluşi în categoria de persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM, comparativ cu 28% dintre persoanele aflate în pragul încheierii vieţii active (55-64 de ani). 30% din persoanele cu studii superioare faţă de 15,3% persoane cu studii submedii au fost incluse în categoria de persoane receptive în legătură cu subiectele legate de RM. Cei care au efectuat o vizită şi cei care au contacte sociale în RM se declară mult mai informaţi şi interesaţi de a fi informaţi de subiecte legate de RM, decât populaţia care n-a călătorit în această ţară vecină. Dar diferenţele (cu toate că sunt semnificative statistic) sunt mai mici decât ne-am aşteptat. Astfel spre exemplu dacă la nivelul întregii populaţii, 21% a manifestat interes faţă de asemenea subiecte, numai 39,3% dintre cei care au vizitat RM declară că informaţiile despre această ţară ar prezenta un interes pentru ei. Tot aşa cei care au contacte sociale directe şi cu un grad de apropriere ce trece de o anumită formalitate s-au dovedit a fi mai receptive decât restul populaţie, dar nici în cazul acestora receptivitatea faţă

7 În schimb au fost excluşi din aceste categorii cei ai căror răspunsuri date la alte întrebări din acest modul (şi care sunt semnificative în termeni de interes faţă de subiect) au fost inconsistente cu răspunsul dat la această întrebare.

de subiectele referitoare la RM nu este o raportare dominantă, majoritatea acestor persoane nu se declară mai degrabă interesată de aceste subiecte.

De asemenea, trebuie să remarcăm faptul că în ceea ce priveşte receptivitatea vis a vis de subiecte referitoare la RM, nu am constatat diferenţe regionale majore şi semnificative, deci se pare că ipoteza proximităţii nu se confirmă. Şi anume că pentru cei din Moldova românească, datorită unei proximităţi geografice, a conexiunilor mai frecvente, subiectul mediatic RM ar prezenta un interes mai mare decât pentru cei care trăiesc în celelalte provincii, mai îndepărtate faţă de RM.

Dacă corelăm modelele de consum mediatic cu receptivitatea faţă de subiectele legate de RM se observă o diferenţă semnificativă între cei care utilizează surse multiple de informare şi cei care utilizează televizorul ca sursă unică de informare. Astfel că cei care utilizează surse multiple se dovedesc mai receptivi decât cei care utilizează doar televizorul ca sursă principală (aproape exclusivă) de informare. Oricum diferenţa menţionată există doar ca tendinţă statistică (diferenţele dintre cele două populaţii nu sunt foarte mari), deci ar fi exagerat să reiterăm şi în acest context criticismul faţă de televiziune cum că ar promova cu precădere un loisir facil, inducând astfel un anumit dezinteres faţă de o agendă publică mai largă. Este foarte probabil că această diferenţă este explicabilă prin varietatea informaţională a expunerii (parcurgând relativ frecvent mai multe surse de informare şansa de întâlni informaţii despre RM creşte).

Desigur interesul faţă de un subiect nu implică în mod automat şi o informare adecvată despre subiectul respectiv. Astfel în pasul următor al analizei am făcut distincţia dintre aceia care, receptivi fiind faţă de subiectul RM, se consideră mai degrabă informaţi şi cei care îşi asumă anumite carenţe informaţionale. A fi bine sau mai puţin bine informat nu este o condiţie obiectivă, în sensul că plasarea pe scala propusă în anchetă nu-i diferenţiază pe respondenţi în funcţie de volumul obiectiv şi natura cunoştinţelor despre RM. Este un indicator relativ ce reflectă gradul în care o persoană consideră că a reuşit să-şi satisfacă interesul cognitiv faţă de diferitele subiecte despre RM. Această interpretare are multiple implicaţii. Pe de o parte, poate să însemne că o persoană care se declară bine informată să considere acest lucru pe fondul unui dezinteres major şi un nivel precar de informare în legătură cu subiectul RM. Formulat mai simplu el poate să se considere bine informat pentru că nu-l interesează foarte mult subiectul şi atât (cât de puţin o şti această persoană) cât ştie este suficient pentru el. Dar tot aşa putem avea persoane care se declară puţin informaţi doar pentru că sunt departe de a cunoaşte (sau de a cunoaşte suficient de detailat) toate aspectele considerate de ei de

20


21

interes despre subiectul RM. Aceste consideraţii sunt importante pentru a evita interpretări eronate şi anume să considerăm în termeni obiectivi gradul de informare ca un indicator al unui volum de cunoaştere mai mare (cel puţin comparativ cu cei care s-au declarat mai puţin informaţi) despre subiectul RM.

Sub aspectul nivelului suficient sau insuficient al informării despre subiectul RM, cei incluşi în categoria de receptivi faţă de informaţiile referitoare la RM se împart aproximativ în mod egal (52% se declară informat, iar 48% mai puţin informat), ceea ce luat la nivelul întregii populaţii înseamnă 11% respectiv 10%.

Urmare a acestui demers analitic putem creiona o imagine mai nuanţată a populaţiei României în funcţie de nivelul de cunoaştere şi în funcţie de interesul faţă de subiectele referitoare la RM, şi aceasta se configurează astfel:

Identifică sau nu ca subiect distinct al agendei publice

DA78%

NU14%

Sunt receptivi sau dezinteresaţi în legă-tură cu subiectul RM

RECEPTIVI21%

DEZINTERESAŢI57,5%

Sunt mai degrabă informaţi sau neinfor-maţi în legătură cu subiectul RM

INFORMAŢI11%

MAI PUŢIN INFORMAŢI

10%

Tabel 3: Populaţia României în funcţie de nivelul de cunoaştere şi interesul faţă de subiectele referitoare la Republica Moldova

Astfel că pentru aproximativ 14% din populaţie subiectul practic nu are relevanţă (este dincolo de orizontul lor de interes cognitiv), de vreme ce 78% din populaţie identifică subiectele legate de RM ca o tematică cu relevanţă publică. Dar dintre aceştia pentru 57,5% tematica nu prezintă interes, şi numai 21% se declară receptivi faţă de informaţiile legate de RM. Din această categorie a persoanelor receptive, ceva mai mult de jumătate se declară informate şi 10% consideră că, raportat la interesul faţă de subiect, nu au nivelul de informare satisfăcător.

V. Evaluarea datelor referitoare la gradul de informare

Mult? Puţin? Cum se pot evalua aceste date? Depinde de nivelul de aşteptări şi, înainte de toate de modelul teoretic în care judecăm problema. La nivelul literaturii de specialitate putem distinge între două curente majore care judecă problema gradului de informare a populaţiei despre un subiect aflat pe agenda dezbaterilor publice/politice în două moduri diferite. Pe de o parte avem demersurile de sociologie a comunicării publice, pe de alta teoriile normative ale democraţiei. Cele două perspective oferă cadre de interpretare pe baza cărora putem formula concluzii foarte diferite (chiar opuse).

Literatura sociologică referitoare la analiza comunicării publice distinge între preocuparea sistematică şi orientarea lipsită de angajament faţă de o problemă aflată pe agenda publică. Prima raportare presupune o concentrare relativ sistematică şi susţinută legată de o problemă aflată în dezbatere publică, deci sensibilitate, receptivitate şi informare relativ constantă şi susţinută. Orientarea lipsită de angajament se poate defini mai degrabă ca un interes latent, deci o sensibilitate şi receptivitate relativ redusă şi fără existenţa unui efort de informare sistematică. Dacă reinterpretăm tipologia noastră în această terminologie putem spune că 21% din populaţie are o preocupare (mai mult sau mai puţin) sistematică faţă de RM, iar 57% mai degrabă poate fi inclusă în categoria de orientare lipsită de angajament.

Cercetătorii fenomenului accentuează că ar fi o naivitate să considerăm că în general segmente semnificative ale populaţiei manifestă o preocupare sistematică în relaţie cu problemele aflate pe agenda dezbaterilor politice/publice. Ei susţin că ţine de specificul democraţiilor contemporane ca o parte relativ mică să fie caracterizată de o preocupare sistematică, iar un segment mult mai mare al populaţie să aibă mai degrabă o orientare lipsită de angajament cognitiv faţă de o anumită problemă considerată de interes public (Couldry, Livingstone şi Markham ed. 2007:3). Judecat din această perspectivă putem consideră că acest raport de 21% la 57% se înscrie în parametrii unei normalităţi astfel definite.

Perspectivă normativă asupra democraţiei, se centrează pe idealul participării la deliberările asupra unor probleme publice pe baza unor decizii fundamentate (vezi Dahl 1989: 108-114), deci o participare bazată pe un angajament cognitiv activ faţă de o problemă aflată pe agenda dezbaterilor. Judecat din această perspectivă, rezultatele privind gradul şi formele de informare despre RM a populaţiei pot fi evaluate în mod diferit. În condiţiile în care unul din zece români se consideră avizat, doi din zece interesaţi de aspecte legate de RM, se pot ridica semne de întrebare în legătură cu temeiul pe baza căruia judecă anumite aspecte referitoare la RM.

22


23

Referinţe:

Dahl, Robert (1989). Democracy and Its Critics. New Haven: Yale University Press.

MIRA (2007): Imigraţia şi azilul în România anul 2006. Ministerului Internelor şi Reformei Administrative [Raport oficial] vezi pagina de web a Ministerului Administraţiei şi Internelor http://www.mai.gov.ro/Documente/Prima%20Pagina/STUDIU_migratie_2006_ultima_forma.pdf (accesat 10.01.2011).

Couldry, Nick, Sonia Livingstone, Tim Markham ed. (2007) Media Consumption and Public Engagement Beyond the Presumption of Attention New York: PalgraveMacmillan

Sólyom Zsuzsa (2010) Anchetă sociologică – Coeziune socială şi climat interetnic în România, octombrie – noiembrie 2008 Cluj-Napoca: Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale: Studii de Atelier Cercetarea Minorităţilor, Nr. 31, http://www.ispmn.gov.ro/uploads/ISPMN_31_x_to_web.pdf (accesat 17.01.2011).

Naţionalism şi atitudinifaţă de Republica Moldova

Victoria Stoiciu

I. Context - Dilemele identitare ale locuitorilor Republicii Moldova

Teritoriul actualei Republici Moldova (RM) a făcut parte din statul modern român pentru o perioadă destul de scurtă – între 1918 şi 1940. Acest lucru a făcut ca locuitorii acestui teritoriu să fie în cea mai mare parte a timpului absenţi de la procesul de constituire a identităţii naţionale moderne româneşti, demarat încă în secolul 19. Această absenţă a dus la o oarecare tensiune identitaro-culturală survenită curând după înfăptuirea Unirii în 1918, când basarabenii, deşi erau în marea lor majoritate vorbitori de limbă română, erau adeseori etichetaţi drept „ruşi” sau „bolşevici”. Dezlipirea în 1940 a Basarabiei din componenţa României, încorporarea ei în URSS şi transformarea acesteia în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a antrenat, la rându-i, un proces dirijat de forjare a unei identităţi naţionale noi, pe baza a ceea ce până atunci fusese doar o identitate locală sau regională – cea moldovenească. Fenomenul comportă o anumită particularitate faţă de ceea ce se întâmpla atunci în Uniunea Sovietică, naţionalismul fiind, de regulă, descurajat şi chiar reprimat în celelalte republici unionale. În RSSM, în schimb, naţionalismul moldovenesc a fost cultivat în mod sistematic ca un soi de paravan împotriva derapajelor naţionaliste pro-româneşti şi pro-unioniste – atitudini ale căror origini se află în sistemul de educaţie de masă din perioada 1918-1940.

Procesul forjării identităţii naţionale moldoveneşti a durat mai bine de 50 de ani, incluzând cel puţin două generaţii. Dată fiind durata procesului, nu e deloc uimitor că după prăbuşirea URSS, când o parte considerabilă a elitei din RM a iniţiat o mişcare culturală de revendicare a identităţii româneşti şi a românismului, ecoul acesteia în societate a rămas oarecum minor. Mulţi cetăţeni ai RM au continuat să se considere moldoveni, şi nicidecum români,

24


25

aşa cum pretindea cea mai mare parte a elitei culturale. De exemplu, un sondaj de opinie din 2004 arăta că doar 14% din respondenţi se considerau români.8 Din considerente strategice, dar şi electorale, clasa politică a continuat, ca şi pe vremea URSS, să promoveze moldovenismul în calitate de discurs identitar oficial, încurajând predarea limbii moldoveneşti şi a istoriei moldoveneşti în şcoli. Toate aceste evoluţii s-au cristalizat, în cele din urma, în apariţia unor clivaje care au marcat profund societatea moldovenească – mai întâi, e vorba de o ruptură între marea masă a populaţiei pe de o parte, şi elitele culturale pe de altă parte; al doilea clivaj se manifestă sub forma unei disjuncţii între clasa politică, promotoare în cea mai mare parte a discursului identitar moldovenesc, şi elitele culturale, susţinătoare ale românismului. Toate acestea au îngreunat imens procesul de forjare a identităţii moldoveneşti, care s-a văzut astfel lipsit de legitimitatea ideologică şi morală pe care ar fi putut să i-o confere doar elitele culturale. La rândul său, curentul românist a rămas şi el izolat şi lipsit de forţa motrice provenită din zona politică. Acest fenomen a avut repercusiuni şi asupra consolidării statale a RM: spectrul unirii a rămas unul mereu prezent în societatea moldovenească, în pofida suportului destul de redus al populaţiei moldoveneşti pentru proiectul unionist (oscilând in jur de 5%, conform unor date mai recente9).

Fenomenul naţionalismului moldovenesc este unul extrem de interesant şi insuficient studiat. Ignorarea şi negarea fenomenului de către elitele moldoveneşti sunt cu certitudine responsabile pentru insuficienta cercetare a fenomenului. Nici în România, unde acest lucru ar fi fost posibil din cauza factorului lingvistic, elitele academice nu şi-au asumat cu adevărat rolul de studiere a fenomenului moldovenismului, în mare parte din considerente similare cu cele ale elitelor moldoveneşti şi care ţin de negarea fenomenului „moldovenismului”.

Atitudinea societăţii româneşti vis a vis de naţionalismul moldovenesc, în mod special, şi vis a vis de toţi locuitorii RM s-a caracterizat prin acelaşi refuz de înţelegere a semnificaţiilor şi conţinutului discursului identitar moldovenesc. Aceeaşi atitudine este larg răspândită şi la nivel politic, fapt care a creat fricţiuni şi tensiuni permanente între cele două state. Refuzul îndelungat al României de semnare a tratatului de bază si al tratatului de frontieră cu RM a fost perceput în RM ca un refuz al acceptării statalităţii RM de către România, deşi în mod formal România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa RM în 1991. Sintagma “două state, o singură

8 Sursa: Etnobarometru - Republica Moldova, IMAS-IPP, Fundaţia Soros Moldova, 20049 Sursa „40% dintre moldoveni vor unire cu Rusia şi doar 5% - unire cu România“, http://www.hot-news.md/articles/view.hot?id=9305

naţiune” a devenit un soi de poziţie oficială a politicii externe a României faţă de RM, dar şi o atitudine răspândită la nivelul populaţiei. Cu toate acestea, demersurile ştiinţifice care să evalueze percepţiile cetăţenilor români faţă de locuitorii RM, fenomenul moldovenismului, al limbii moldoveneşti au fost quasi-absente.

Care este atitudinea cetăţenilor români faţă de cetăţenii moldoveni şi dilemele lor identitare? Cum influenţează naţionalismul românesc această atitudine – creşte el toleranţa faţă de fenomenul mldovenismului sau din contra, o diminuează? Cum sunt tratate diferenţele culturale şi lingvistice ale cetăţenilor moldoveni în funcţie de viziunea despre naţiune şi de gradul de naţionalism al unei persoane – sunt ele exacerbate, generând excluziune sau mai degrabă diminuate, prin mecanisme integratoare? Care este impactul naţionalismului asupra percepţiei diferenţelor, asupra ideii de unire, asupra trecutului? Iată doar câteva întrebări cărora ne-am propus sa le răspundem în acest capitol.

II. Naţionalismul românesc şi tipologiile acestuia

Tipul de naţionalism adoptat de o persoană sau o entitate mai largă este strict legat de viziunea asupra conceptului de naţiune şi geneza acestuia. Literatura de specialitate şi studiile despre naţionalism disting, în general, cu mici variaţiuni legate de terminologie, între două tipuri de viziuni asupra conceptului de naţiune: cea primordială versus cea constructivistă. Paradigma „primordialistă” (Donald Horowitz) defineşte naţiunea ca fiind o entitate bazată pe legături ancestrale de sânge, tradiţie şi limbă, în timp ce paradigma „constructivistă” insistă pe caracterul construit social al grupurilor etnice sau pe ceea ce Benedict Anderson numea „comunitatea imaginată”. În funcţie de viziunea asupra naţiunii, se distinge între naţionalismul etnic şi naţionalismul civic. Diferenţa între cele două tipuri este excelent ilustrată de către Anthony D. Smith, care descrie cele doua forme de naţionalism astfel:

Naţionalism etnic Naţionalism civic

Comunitate culturală Comunitate politică

Organic Mecanic

Popular Construit de elite

Ancestral Bazat pe comunicare

Imemorial Modern

Tabel 1: Naţionalism etnic versus naţionalism civic

26


27

Naţionalismexclusivist ferm

Total sau parţial de acord cu: Oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România

Naţionalism dedistanţare ferm

Total sau parţial de acord cu: Românii nu ar trebui să se amestece cu alte naţiuni

Naţionalism dedistanţare moderat

Total sau parţial de acord cu: În general prefer să intru în contact cu români decât cu oameni din alte ţăriÎn general îmi plac românii mai mult decât oamenii din alte ţări

Mândrie naţionalăneexclusivă fermă

Total sau parţial de acord cu: Simt că sunt românÎmi place limba românăEste bine să fii romanSunt mândru de RomâniaSunt mândru că sunt român

Mândrie naţionalăneexclusivămoderată

Total sau parţial de acord cu 3 sau 4 din aceste variabile Simt că sunt românÎmi place limba românăEste bine să fii romanSunt mândru de RomâniaSunt mândru că sunt român

Mândrie naţionalăneexclusivă reţinută

Total sau parţial de acord cu 2 aceste variabile

Simt că sunt românÎmi place limba românăEste bine să fii romanSunt mândru de RomâniaSunt mândru că sunt român

Distanţare deforme de mândrienaţională

Total sau parţial de acord cu maximum unul din aceste variabile Simt că sunt românÎmi place limba românăEste bine să fii romanSunt mândru de RomâniaSunt mândru că sunt român

Tabel 2: Metodologia de definire a scalei naţionalismului

După cum putem observa, o proporţie consistentă de respondenţi se caracterizează printr-un naţionalism de distanţare moderat (38%), o formă de naţionalism care, fără a fi puternic exclusivistă în raport cu reprezentanţii altor naţionalităţi, preferă, de regulă, contactul cu indivizi din aceeaşi etnie.

Desigur, acestea sunt ideal-tipuri dihotomice, în realitate formele pe care le îmbracă naţionalismul cunoscând numeroase nuanţe şi variaţiuni. De regulă însă, naţionalismul etnic este mai degrabă exclusiv: el trasează limitele comunităţii foarte clar şi, de asemenea, restrictiv, reducând-o la o categorie de indivizi care întrunesc anumite caracteristici lingvistice, religioase etc. Naţionalismul etnic discriminează şi exclude, astfel, categorii întregi de indivizi indiferent de criteriul de discriminare folosit – limbă, religie, etnie, culoarea pielii etc. Prin opoziţie cu acesta, naţionalismul civic este mai degrabă integrator, extinzând graniţele comunităţii către toţi membrii comunităţii politice, indiferent de etnia, religia sau limba acestora.

Care este tipul de naţionalism cel mai des întâlnit în societatea românească şi care sunt repercusiunile diferitor tipuri asupra percepţiilor legate de cetăţenii RM? Dacă în privinţa altor grupuri naţionale sau etnice posibilele reacţii care decurg din fiecare tip de naţionalism sunt mai mult sau mai puţin previzibile, în cazul cetăţenilor RM situaţia este complicată mult din cauza ambiguităţilor legate de identitatea naţională a acestora: autoidentificate, cât şi hetero-identificate. Pentru a elucida aceste aspecte, în cercetarea noastră am construit o scală a naţionalismului care conţine 7 trepte ce măsoară intensitatea şi tipologia naţionalismului din rândul respondenţilor. După cum afirmam mai sus, ar fi fost reducţionist faţă de complexitatea pe care o comportă realitatea socială să reducem naţionalismul doar la cele două ideal tipuri: civic şi etnic.

Astfel, în cercetarea noastră am distins între 1) un naţionalism exclusivist ferm, care reprezintă practic forma cea mai manifestă şi pronunţată a naţionalismului etnic, urmat pe o scară descrescătoare în intensitate de 2) naţionalismul de distanţare ferm, 3) un naţionalism moderat, 4) mândrie naţională neexclusivă fermă, 5) o mândrie naţională moderată, 6) mândrie naţională reţinută şi 7) o categorie aparte de respondenţi care se distanţează de orice forme de mândrie naţională.

fi înclinaţi naţionaliştii români să trateze diferenţele lingvistice, ambiguitatea identitară a locuitorilor de dincolo de Prut, utilizarea limbii ruse de către o bună parte a acestora şamd – vor fi ei înclinaţi să le respingă automat, catalogându-le ca elemente eterogene, sau din contră, vor fi mai predispuşi să le treacă cu vederea în virtutea unui ideal superior pe care îl împărtăşesc, cum ar fi măreţia, unicitatea poporului român şamd? Înainte de a răspunde acestor întrebări, însă, ne-am propus să vedem care sunt trăsăturile socio-demografice ale diferitelor categorii de naţionalişti.

28


29

Dacă la aceasta se adaugă, cumulat, procentul naţionaliştilor exlusivişti fermi şi a naţionaliştilor de distanţare fermă (aproximativ 26%), rezultă ca un segment semnificativ, de mai bine de jumătate din respondenţii eşantionului nostru sunt caracterizaţi printr-o formă sau alta de naţionalism exclusivist, coagulat în jurul criteriului etnic. La o simplă privire aruncată peste figura de mai jos (figura 1), se poate desprinde cu uşurinţă concluzia că tipul de naţionalism denumit generic „civic” este mai degrabă un fenomen restrâns ca şi amplitudine în rândul subiecţilor respondenţi şi, prin extensie, a populaţiei. Această constatare face ca scopul acestui capitol să fie unul şi mai provocator: dat fiind că marea majoritate a subiecţilor sunt caracterizaţi prin forme de naţionalism mai degrabă exlcusivist, care sunt posibilele reacţii la care ne putem aştepta de la acest public vis a vis de cetăţenii RM? Mai exact, cum vor fi înclinaţi naţionaliştii români să trateze diferenţele lingvistice, ambiguitatea identitară a locuitorilor de dincolo de Prut, utilizarea limbii ruse de către o bună parte a acestora şamd – vor fi ei înclinaţi să le respingă automat, catalogându-le ca elemente eterogene, sau din contră, vor fi mai predispuşi să le treacă cu vederea în virtutea unui ideal superior pe care îl împărtăşesc, cum ar fi măreţia, unicitatea poporului român şamd? Înainte de a răspunde acestor întrebări, însă, ne-am propus să vedem care sunt trăsăturile socio-demografice ale diferitelor categorii de naţionalişti.

Figura 1: Distribuţia respondenţilor pe scala naţionalismului

Corelarea naţionalismului cu nivelul studiilor respondenţilor

Naţionaliştii exclusivişti sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupului de respondenţi cu studii preuniversitare – 33% dintre naţionaliştii exclusivişti au studii inferioare (primare), cu 10 puncte procentuale mai mult decât media eşantionului – de 23,5%. Cu cât scade intensitatea naţionalismului, cu atât cei cu studii inferioare sunt mai puţin reprezentaţi faţă de media eşantionului, cu excepţia celor lipsiţi de forme de mândrie naţională, unde procentul celor cu studii inferioare este egal cu cel al eşantionului (23,8). De asemenea, cu cât scade gradul de naţionalism, cu atât creşte ponderea celor cu studii medii sau superioare în cadrul grupurilor respective: dintre cei cu mândrie naţională neexclusivistă, 24,4% au studii superioare faţă de media de 18,2% din totalul eşantionului de respondenţi şi 73,3% deţin studii medii faţă de media de 53,8% din totalul eşantionului10.

Corelarea naţionalismului cu vârsta

Ca tendinţă generală, se observă că tinerii sunt supra-reprezentaţi în cadrul grupurilor cu mândrie neexclusivistă reţinută şi moderată: cei foarte tineri cu vârsta între 18-24 de ani reprezintă 22% din totalul celor cu mândrie neexclusivistă reţinută, faţă de 13% cât constituie această categorie de vârstă în totalul populaţiei; tinerii cu vârsta între 24 şi 34 de ani sunt mai concentraţi în interiorul celor cu mândrie naţională moderată: 26% faţă de 19,8% total persoane cu această vârstă din eşantion.

Cei cu vârstă medie sunt uşor supra-reprezentaţi în interiorul grupurilor cu mândrie naţională fermă şi moderată. Categoria 35-44 de ani constituie aproximativ 25% în interiorul fiecăruia din aceste două grupuri de naţionalism, faţă de un total de 19,4% respondenţi cu această vârstă în totalul eşantionului nostru. Cei cu vârsta ceva mai avansată, între 44 şi 54 de ani sunt supra-reprezentaţi în interiorul grupului cu mândrie naţională reţinută – 24,5 faţă de 16% total respondenţi cuprinşi între aceste vârste. Populaţia în vârstă pare să fie însă supra-reprezentată în interiorul grupului celor distanţaţi de forme de mândrie naţională: 19% dintre aceştia sunt cuprinşi cu vârsta între 55-64 de ani faţă de doar 14,4% în totalul respondenţilor şi 22,2% sunt trecuţi de 65 de ani, faţă de 17,5 respondenţi trecuţi de vârsta respectivă. În schimb, concentraţia acestor două categorii de vârstă scade considerabil în interiorul grupului cu mândrie naţională neexclusivistă moderată şi fermă: dintre cei cu

10 Vezi anexa 1 şi 2

30


31

mândrie naţională moderată doar 9,8% sunt cuprinşi între 55-64 de ani (faţă de 14,4% total) şi 2,4% trecuţi de 65 de ani (faţă de 17,5% total ). Referitor la acest ultim grup – practic cel mai înaintat în vârstă, el este supra-reprezentat în interiorul grupului de naţionalişti de distanţare fermă – 24% dintre aceştia sunt persoane trecute de 65 de ani.

Ca şi concluzie, putem afirma că în linii mari tinerii până în 34 de ani sunt mai degrabă supra-reprezentaţi în interiorul grupurilor cu un naţionalism foarte jos – mândrie naţională reţinută sau deloc; categoria de vârsta medie – între 34 şi 54 de ani – este mai degrabă supra-reprezentată în interiorul grupurilor cu mândrie naţională moderată, în timp ce persoanele în vârstă – adică cei trecuţi de 54 de ani sunt supra-reprezentaţi în două grupuri extreme – fie în cadrul celor lipsiţi de forme de mândrie naţională, fie distribuiţi uniform, în general conform cu media din totalul populaţiei, în cadrul grupurilor de naţionalişti – fie ei exclusivişti, de distanţare fermă sau moderată11.

Corelarea naţionalismului cu regiunea istorică

În ceea ce priveşte distribuţia diferitelor tipuri de naţionalism pe regiuni istorice se observă următoarele tendinţe: grupul celor cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută şi a celor distanţaţi de forme de mândrie naţională este sub-reprezentat în raport cu media în regiunea Moldovei: din primul grup, aici se regăsesc doar 7,3% faţă de 23,8% total respondenţi din Moldova şi 1,9% faţă de 2,9% total respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională neexclusivistă reţinută. Şi pentru cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională situaţia este similară în cazul regiunii istorice Moldova: doar 7,8% faţă de un total respondenţi de 23,8% se regăsesc în Moldova şi doar 0,9% faţă de un total de 2,9% respondenţi distanţaţi de forme de mândrie naţională.

Cea mai mare concentraţie a celor cu mândrie naţională reţinută şi a celor distanţaţi de forme de mândrie naţională faţă de total respondenţi din cadrul regiunii istorice pare să fie în Transilvania: aici avem 39 % din primul grup şi 43,8% din cel de-al doilea faţă de un total respondenţi eşantion de 30,9% din această regiune. Tot în Transilvania par să fie supra-reprezentaţi în raport cu numărul total al respondenţilor din această regiune şi cei din grupul naţionaliştilor exclusivişti: aici regăsim 38,6% naţionalişti exclusivişti faţă de media de 30,9% din totalul sub-eşantionului de locuitori din

11 Vezi Anexa 3

regiunea respectivă. O concentraţie mai mare a celor cu mândrie naţională neexclusivistă fermă pare să fie în Moldova – 33,6% din totalul acestui grup se regăsesc în cadru acestei regiuni istorice, în raport cu doar 23,8% total respondenţi eşantion din Moldova12.

Corelarea naţionalsimului cu mediul de rezidenţă

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, se pare că în mediul rural găsim o reprezentare uşor mai mare a grupurilor caracterizate de un naţionalism puternic. În interiorul grupurilor de naţionalişti exclusivişti fermi 45,3% sunt rezidenţi în mediul rural, în interiorul celor de distanţare fermă - 54,2% şi în interiorul naţionalismului de distanţare moderată - 46,5% locuiesc în mediul rural, faţă de 42,5% total respondenţi din mediul rural. Şi invers, formele mai slabe de naţionalism par să fie uşor supra-reprezentate în mediul urban: aici regăsim 66,3% din cei caracterizaţi de mândrie naţională neexclusivistă fermă, 69.3% din cei cu mândrie naţională neexclusivistă moderată şi 78.6% din cei cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută, faţă de total respondenţi din mediul urban de 57,5%13. Altfel spus, rezultatele cercetării noastre indică o concentraţie mai mare a formelor de naţionalism exlusivist în zonele rurale. Dacă ţinem cont de faptul că în mediul rural nivelul de educaţie al populaţiei este unul mai jos decât în urban, atunci această constatare pare foarte veridică şi este întărită de concluziile anterioare, referitoare la suprareprezentarea naţionaliştilor exclusivişti în rândul celor cu studii inferioare.

Corelarea naţionalismului cu genul respondenţilor

În ceea ce priveşte genul respondenţilor, avem în linii mari o distribuţie destul de uniformă a ambelor sexe în interiorul tuturor tipurilor de naţionalism. Cu toate acestea, se observă o uşoară supra-reprezentare a bărbaţilor în interiorul grupului cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută – din totalul acestui tip de naţionalism, 57% sunt bărbaţi, faţă de 48,4% total respondenţi de sex masculin din eşantion. În interiorul aceluiaşi grup femeile sunt, implicit, sub-reprezentate – doar 43% din respondenţii cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută sunt femei, faţă de o medie de 52% a respondenţilor de sex feminin din eşantionul total14. Per ansamblu, însă, se

12 Vezi anexa 4 si 513 Vezi anexa 6 şi 7 14 Vezi anexa 8

32


33

pare că distribuţia pe gen în interiorul diferitelor tipologii de naţionalism este relativ echilbrată, neexistând diferenţe semnificative.

Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de comunism şi autoritarismul

Autoritarismul poate fi măsurat printr-o serie de atitudini referitoare

la modul de gestionare a problemelor în societate, familie, legitimitatea uzului de violenţă, viziunea despre putere, şamd. Diverse studii în domeniu au constatat existenţa unor corelaţii pozitive între atitudinile de tip autoritarist şi etno-naţionalism (identificarea şi glorificarea automată a membrilor propriului grup – in group - şi respingerea şi devalorizarea celor din afara grupului – out group), deşi legătura dintre cele două pare să fie una multidimensională şi mult mai complexă decât pare la prima vedere. În chestionarul utilizat de noi am măsurat autoritarianismul prin câteva întrebări15, printre care viziunea despre utilizarea bătăii, a violenţei, rolul bărbatului în familie, necesitatea unui conducător puternic etc.

Rezultatele cercetării noastre ne arată că naţionaliştii exclusivişti şi cei de distanţare fermă consideră, într-o proporţie semnificativă, că bărbaţii sunt cei care trebuie să ia deciziile într-o familie, urmaţi de cei cu mândrie naţională reţinută. Exact aceleaşi grupuri, cărora în plus li se adaugă naţionaliştii de distanţare moderată, înregistrează scoruri ridicate când e vorba de preferinţa pentru un conducător puternic, care să facă ordine în ţară. Până aici, se pare că corelaţia dintre anumite atitudini autoritarianiste şi naţionalismul exclusivist sau etno-centrism pare să se confirme parţial, deşi similaritatea răspunsurilor dintre naţionaliştii exclusivişti, pe de o parte, şi respondenţii caracterizaţi printr-o mândrie naţională fermă este surprinzătoare şi confirmă afirmaţia anterioară, conform căreia legătura dintre etnocentrism şi autoritariansim este mult mai complexă şi este departe de a fi una univocă16.

În ceea ce priveşte atitudinea faţă de perioada comunistă din istoria României, pare să existe o relaţie direct proporţională între valorizarea perioadei de dinainte de 1989 şi gradul de naţionalism: cu cât naţionalismul este mai puternic, cu atât “nostalgia” după 1989 este în creştere şi cu atât respondenţii sunt mai predispuşi să considere că înainte de 1989 “era mai bine” decât în prezent. Astfel, în timp ce 65% dintre naţionaliştii exclusivişti şi tot atâţia dintre cei de distanţare fermă consideră că era mult mai bine sau ceva mai bine înainte de 1989 decât în prezent, proporţia celor care gândesc 15 Vezi întrebarea C2 din sondaj16 Vezi anexa 9

similar din cadrul celor cu mândrie naţională reţinută este de 42% şi doar 30% în cadrul grupului celor distanţaţi de forme de mândrie naţională. La fel, 11% din naţionaliştii exclusivişti consideră comunismul o idee bună şi corect aplicată, iar 40% - o idee bună, dar greşit aplicată, în timp ce dintre cei distanţaţi de mândrie naţională doar 4% consideră că acesta a fost o idee bună şi corect aplicată, şi 21% - bună şi greşit aplicată17.

III. Naţionalism si atitudinea faţă de istorie

În 1940 o porţiune din teritoriul României, numită Basarabia, a fost desprinsă din componenţa statului român şi încorporată în URSS, devenind una dintre cele 15 republici unionale - Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM), care include în componenţa sa şi fosta RSSA Moldovenească, o republică autonomă creată de Uniunea Sovietică în componenţa RSS Ucrainene 1924, republică în cadrul căreia românii (sau moldovenii, conform terminologiei oficiale sovietice) constituiau circa 40% din populaţie. Mişcarea a fost parte a prevederilor cuprinse în Pactul Ribbentrop-Molotov şi a unor jocuri geopolitice mai largi. Cert este că ea a lăsat urme adânci în memoria colectiva românească, cât şi în cea a unei părţi a elitei/cetăţenilor din RM.

Cum se raportează diferitele tipuri de naţionalism la acest eveniment? Rezultatele cercetării noastre arată că, cu cât creşte gradul de naţionalism, cu atât se accentuează greutatea pe care respondenţii o acordă acestui eveniment şi cu atât ei sunt mai predispuşi să găsească vinovaţi pentru această pierdere. De exemplu, naţionaliştii exclusivişti consideră, în cea mai mare proporţie faţă de alte grupuri, că atât URSS, cât şi Germania nazistă, atât conducătorii români la acea vreme, cât şi poporul român, poartă responsabilitatea pierderii Basarabiei. Interesant e că atunci când e vorba de vinovăţia poporului român, câteva grupuri tind să îl învinovăţească într-o proporţie mult mai mare decât altele: e vorba de naţionaliştii exclusivişti, pe de o parte, şi de cei caracterizaţi de o mândrie naţională neexclusivistă moderată sau reţinută – proporţia acestora este cu aproape 10 puncte procentuale peste media tuturor respondenţilor din eşantion. Un fenomen asemănător se observă şi în cazul culpabilizării Partidului Comunist Român, unde, ca şi în situaţia anterioară, cei care consideră PCR ca fiind vinovat sunt mai ales naţionaliştii exclusivişti, pe de o parte, şi pe de alta cei cu mândrie naţională neexclusivistă reţinută. În cazul Germaniei naziste, proporţia celor care o consideră vinovată de pierderea Basarabiei este relativ asemănătoare în cazul tuturor grupurilor.

17 Vezi anexa 10

34


35

Explicaţia pentru distribuţia diferita a frecvenţelor constă, probabil, în faptul ca cei caracterizaţi de sentimente naţionaliste puternice acordă o semnificaţie mai mare pierderii Basarabiei decât celelalte subgrupuri, şi prin urmare percepţia lor asupra vinovăţiei diferitor categorii (URSS, conducători etc) este mult mai acuta18.

O constatare interesantă şi care merită a fi investigată mai profund este atitudinea diferitelor categorii vis a vis de mareşalul Antonescu şi acţiunile sale. De exemplu, naţionaliştii exclusivişti sau cei de distanţare fermă îl consideră pe Antonescu vinovat de exterminarea ţiganilor şi evreilor, susţin mai mult decât alte grupuri că a fost un dictator, opinii ce coexistă cu părerea conform căreia mareşalul Antonescu a fost un erou şi memoria sa trebuie cinstită. Singurele explicaţii posibile, dar situate, evident, în zona speculaţiilor, atâta timp cât nu e susţinută de investigaţii calitative mai aprofundate, pare a fi următoarele: fie că aceste grupuri acordă semnificaţii diferite, care nu sunt negative, conceptelor de dictatură, Holocaust, etc, fie că naţionalismul exclusivist funcţionează după o logică care pune în balanţă, pe de o parte crimele şi slăbiciunea lui Antonescu, pe de altă parte patriotismul său. Întrucât pentru aceste grupuri de respondenţi patriotismul este o valoare socială primordială, extrem de apreciată, în cele din urmă balanţa atârnă în favoarea mareşalului Antonescu, care este astfel considerat un „erou”.

Întocmai ca şi naţionaliştii exclusivişti, respondenţii care se distanţează de orice forme de mândrie naţională îl judecă la fel de aspru pe mareşalul Antonescu, îl consideră la fel de mult un dictator şi par să împărtăşească aceeaşi opinie negativă despre personalitatea sa sau actele sale politice. Spre deosebire de naţionaliştii exclusivişti, însă, acest grup nu crede că memoria lui Antonescu trebuie slăvită şi că el este un erou, tocmai pentru că patriotismul nu reprezintă o valoare importantă în viziunea acestui grup. Spre deosebire de naţionaliştii exclusivişti, persoanele distanţate de orice formă de mândrie naţională nu găsesc nici un fel de merit mareşalului care să contrabalanseze deficienţele sale şi să îl facă demn de a-i „fi slăvită memoria”19.

IV. Naţionalism şi poziţia vis a vis de independenţa Transnistriei

Problematica Transnistriei este una foarte controversată în RM. Elitele politice moldoveneşti nu au fost niciodată dispuse să renunţe la teritoriul din stânga Nistrului, în pofida consecinţelor economice şi politice

18 Vezi anexa 1119 Vezi anexa 12

pe care le are existenţa republicii separatiste pe teritoriul RM. O mai veche propunere venită din partea unor grupuri de experţi din cadrul societăţii civile din România care propunea soluţionarea conflictului Transnistrean pe modelul cipriot – adică ignorarea problematicii şi focalizarea energiilor politice în jurul obiectivului integrării europene a fost recepţionată cu foarte multă suspiciune şi uimire din partea societăţii civile şi a unei părţi a clasei politice de la Chişinău, fiind percepută ca un soi de “trădare”, deoarece sugera renunţarea vremelnică la pretenţiile de reintegrare. Astfel, există un nivel de aşteptări din partea elitelor şi a societăţii moldoveneşti care cataloghează voinţa menţinerii teritoriului transnistrean în componenţa statală a RM ca fiind o dovadă de patriotism.

Menţionăm pentru început că interesul şi gradul de informare referitor la chestiunea transnistreană este destul de scăzut în rândul publicului românesc20. Cum percep însă diferitele grupuri de naţionalişti din România chestiunea transnistreană şi care sunt soluţiile acceptabile în viziunea fiecăruia dintre ele? La întrebarea referitoare la acceptarea independentei Transnistriei după modelul Kosovo, grupul cel mai dispus să cadă de acord cu această soluţie este grupul naţionaliştilor exclusivişti. Această opţiune, deşi poate părea paradoxală la prima vedere, este foarte coerentă cu acest tip de atitudine, care consideră că oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România. Prezenţa unei minorităţi ruse considerabile pe teritoriul transnistrean poate explica tendinţa de acceptare a unei separări definitive a Transnistriei de RM.

20 Vezi întrebarea D3 din chestionar

36


37

Tipul de naţionalism Foarte mare

măsurăMare

măsurăMică

măsură

Foarte mică măsură/

DelocNŞ/NR Total

Naţionalism exclusivist ferm 7.00% 14.10% 1.60% 19.10% 38.20% 100.00%

Naţionalism de distanţare ferm 4.40% 9.80% 4.90% 34.10% 46.80% 100.00%

Naţionalism de distanţare moderat 8.40% 9.80% 11.70% 24.50% 45.60% 100.00%

Mândrie naţională neexclusivă fermă 4.00% 10.30% 11.90% 18.30% 55.60% 100.00%

Mândrie naţională neexclusivă moderată 6.50% 12.90% 7.90% 12.90% 59.70% 100.00%

Mândrie naţională neexclusivă reţinută

0.00% 8.20% 4.10% 20.40% 67.30% 100.00%

Distanţare de forme de mândrie naţională

1.10% 3.20% 14.90% 23.40% 57.40% 100.00%

Nu se poate categoriza 0.00% 8.30% 4.20% 16.70% 70.80% 100.00%

Total 6.00% 10.20% 11.60% 22.70% 49.50% 100.00%

Tabel 3: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de chestiunea independenţei TransnistrieiTransnistria ar trebui să devină stat independent, după modelul Kosovo

Afirmaţia de mai sus e completată şi de faptul că acelaşi grup de respondenţi (naţionaliştii exclusivişti) consideră în cea mai mică proporţie că Transnistria este pământ românesc, probabil datorită unei inversări a afirmaţiei „cei care nu sunt de etnie română ar trebui să părăsească România”, care se transformă în cazul Transnistriei într-o afirmaţie de genul „acolo unde nu locuiesc români, nu este pământ românesc”. La polul opus grupului naţionaliştilor exclusivişti, dar ca şi ei, pronunţându-se împotriva independenţei Transnistriei şi opunându-se cel mai mult independenţei transnistrene după modelul kosovar sunt cei caracterizaţi de mândrie naţională neexclusivistă şi cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională, cel mai probabil din cauza unei atitudini în general sceptice sau negative faţă de orice manifestare cu caracter naţionalist.


măsurăMare

măsurăMică

măsură


DelocNŞ/NR Total

Naţionalism exclusivist ferm

8.60% 19.10% 20.20% 19.20% 32.30% 100.00%

Naţionalism de distanţare ferm

22.40% 15.10% 8.80% 12.70% 41.00% 100.00%

Naţionalism de distanţare moderat

16.00% 20.20% 9.90% 13.60% 40.30% 100.00%

Mândrie naţională neexclusivă fermă

5.50% 16.20% 11.10% 19.40% 47.80% 100.00%

Mândrie naţională neexclusivă moderată

5.10% 17.50% 9.50% 14.60% 53.30% 100.00%


2.00% 6.10% 10.20% 24.50% 57.10% 100.00%


3.10% 10.40% 12.50% 17.70% 53.30% 100.00%


Total 11.80% 17.30% 11.40% 15.80% 43.70% 100.00%

Tabel 4: Corelarea naţionalismului cu afirmaţia „Transnistria este un teritoriu românesc”

V. Toleranţă lingvistică şi naţionalism

Problema toleranţei lingvistice a cetăţenilor români faţă de locuitorii RM comportă două aspecte: utilizarea limbii ruse de către aceştia şi acceptarea existenţei limbii moldoveneşti ca limbă aparte (idee împărtăşită de o parte din locuitorii RM).

Primul lucru care trebuie subliniat aici este rata foarte înaltă de non-răspunsuri sau reticenţa în a se pronunţa cu privire la subiect în cazul respondenţilor cu mândrie naţională reţinută sau distanţaţi de orice formă de mândrie naţională. În cazul acestora, rata de non-răspunsuri, care indică fie lipsa unei opinii, fie o lipsă de cunoaştere sau de preocupare, este de 24%, respectiv 36,60%.

38


39

Tipul de naţionalism

Da, limba moldovenească

este o limbă separată

Nu, nu putem vorbi de limba moldovenească

ca o limbă separată

NŞ/NR Total


27.60% 58.30% 14.10% 100.00%


7.80% 84.00% 8.30% 100.00%


12.00% 79.80% 8.20% 100.00%


7.10% 81.40% 11.50% 100.00%


12.20% 76.30% 11.50% 100.00%


12.00% 64.00% 24.00% 100.00%


26.00% 34.40% 39.60% 100.00%

Nu se poate categoriza 8.30% 41.70% 50.00% 100.00%

Total 13.50% 73.60% 12.90% 100.00%

Tabel 5: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba moldovenească.Unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească.

Care este opinia Dvs. în această privinţă?

În ceea ce priveşte limba moldovenească, grupul naţionaliştilor exclusivişti fermi (27,60%) şi grupul celor care se distanţează de orice formă de mândrie naţională (26%) sunt cele mai predispuse să accepte existenţa unei limbi separate – cea moldovenească. Asumăm – dar acest lucru rămâne să facă subiectul unor cercetări calitative mai aprofundate – că în cazul naţionaliştilor exclusivişti toleranţa faţă de utilizarea de către locuitorii RM a unor regionalisme sau cuvinte din limba rusă în limbajul curent este considerată un soi de „atentat” la identitatea limbii române, despre care probabil au o viziune la fel de exclusivistă şi puristă ca şi despre naţiune. În viziunea naţionaliştilor exclusivişti, orice element alogen trebuie exclus şi, prin consecinţă, dacă nu poate fi exclus, se redefineşte şi se pune în chestiune categoria generală din care elementul alogen face parte – graiul sau dialectul în cauză. În cazul celor caracterizaţi prin forme de naţionalism foarte scăzut, recunoaşterea limbii moldoveneşti este explicabilă printr-o uşurinţa crescută

în acceptarea diversităţii. Celelalte categorii intermediare de naţionalism se disting prin rate foarte mici de non-răspunsuri – deci opinii foarte bine conturate asupra chestiunii, care sunt în majoritatea cazurilor, nefavorabile existenţei limbii moldoveneşti ca limbă aparte.

În cazul celor caracterizaţi prin mândrie naţională scăzută sau absenţa oricărei forme de mândrie naţională se manifestă aceeaşi reticenţă şi ezitare în exprimarea unei opinii ferme şi vis a vis de chestiunea utilizării limbii ruse. Proporţia non-respondenţilor sau a celor fără opinie este de 35%, în cazul celor distanţaţi de orice formă de mândrie naţională, adică mai mult decât triplu faţă de naţionaliştii exclusivişti (11,6%). Aşa cum era previzibil, toleranţa faţă de folosirea limbii ruse este invers proporţională cu intensitatea naţionalismului. Cu cât naţionalismul este mai puternic, cu atât scade toleranţa faţă de utilizarea acestei limbi şi invers, cu cât naţionalismul scade, cu atât toleranţa creşte.

Limba rusă trebuie interzisă total în Republica Moldova şi toţi trebuie să vorbească numai limba română

Limba rusă este o limba pe care cetăţenii moldoveni o cunosc foarte bine datorită trecutului lor istoric, deci este firesc să o folosească


Foarte mare şi

mare măsură

Mică şi foarte mică

măsură/deloc

NŞ/NR

Foarte mare şi

mare măsură


măsură/deloc

NŞ/NR


32.20% 56.30% 11.60% 47.80% 39.20% 13.10%


33.00% 50.90% 16.00% 42.40% 39.10% 18.50%


19.20% 63.60% 17.20% 57.50% 25.90% 16.60%


19.90% 59.50% 20.60% 48.20% 27.70% 24.10%


12.30% 67.40% 20.30% 44.90% 28.90% 26.10%


14.30% 63.30% 22.40% 33.40% 47.10% 19.60%


9.50% 54.70% 35.80% 15.80% 41.10% 43.20%


Total 21.40% 59.60% 19.10% 47.80% 31.20% 21.00%

Tabel 6: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba rusă.În ce măsură sunteţi de acord acord cu următoarele afirmaţii:

40


41

Situaţia se inversează însă atunci când e vorba de recunoaşterea limbii ruse ca limbă oficială a RM. Grupurile care se opun cel mai vehement transformării limbii ruse în limba oficială a RM sunt cele două extreme: pe de o parte, naţionaliştii exclusivişti, de pe altă parte, cei care se distanţează de orice forme de mândrie naţională. E de presupus că în pofida scorurilor asemănătoare, motivaţiile care împing cele două grupuri către o asemenea poziţie sunt radical diferite, în cazul primilor fiind vorba de intoleranţa faţă de elementele lingvistice alogene, iar în cazul celui de-al doilea grup avem de-a face cu un fenomen similar cazului independenţei Transnistriei după modelul Kosovo: este vorba de intoleranţa generică faţă de manifestările naţionaliste, în cazul dat oficializarea limbii ruse fiind expresia unui radicalism naţionalist al minorităţii rusofone din RM21.

Oarecum ciudată la prima vedere este percepţia vis a vis de utilizarea limbii ruse de către cetăţenii RM a căror limbă maternă este româna şi care locuiesc sau se află pe teritoriul României. În mod surprinzător, cel mai puţin dispuşi să tolereze acest tip de comportament şi să accepte că este dreptul lor să vorbească în ce limbă vor, sunt distanţaţi de orice formă de mândrie naţională. Doar 60% dintre ei sunt de acord cu afirmaţia, faţă de un procentaj de regulă peste 80% în cazul celorlalte grupuri şi 84% din total respondenţi. Şi ponderea celor distanţaţi de orice forme de mândrie naţională care susţin clar că nu sunt de acord că aceasta ar fi dreptul lor este cea mai înaltă – de 20% faţă de doar 7% la nivel naţional. Explicaţia ar putea fi ca şi în cazul opţiunii pentru recunoaşterea limbii ruse ca limbă de stat în RM - o reticenţă generică faţă de manifestările cu caracter naţionalist. În acelaşi timp, situaţia este şi mai complexă dacă avem în vedere faptul că cei distanţaţi de orice forme de mândrie naţională sunt cei care consideră cel mai puţin ca fiind un semn de ostilitate utilizarea limbii ruse de către vorbitorii nativi de română aflaţi pe teritoriul statului român. Concomitent, răspunsurile celor din grupul naţionaliştilor exclusivişti sunt la fel de paradoxale: ei sunt cei mai dispuşi să accepte că e dreptul lor să vorbească în ce limbă vor şi tot ei sunt cei care consideră în cea mai mare proporţie acest lucru ca fiind un semn de ostilitate.

De asemenea, rămâne un semn de întrebare de ce respondenţii caracterizaţi prin forme de naţionalism mai puternic (naţionaliştii exclusivişti, naţionaliştii de distanţare fermă) sunt şi cei care acceptă cel mai mult că este dreptul cetăţenilor moldoveni să vorbească pe teritoriul României cum vor ei, din moment ce tot ei sunt cel mai mult în favoarea interzicerii totale a limbii ruse în RM (32,2% şi respectiv 33%)22. O formă de compensare, ipocrizie

21 Vezi anexa 13 22 Vezi anexa 14

socială, o anumită percepţie despre ceea ce este socialmente dezirabil? La acest capitol, explicaţiile necesare par a fi mai complexe decât răspunsurile pe care ni le pot oferi rezultatele prezentei cercetări cantitative.

VI. Naţionalism şi atitudinea faţă de unire

În ceea ce priveşte unirea României cu RM, rezultatele cercetării confirmă ipoteza ausmată tacit la începutul acestei cercetări – extrem de previzibilă de altfel – cum că intensitatea naţionalismului este un predictor puternic al opţiunii pro-unire. Cu cât un respondent se situează mai sus pe scara intensităţii naţionalismului, cu atât este mai mare probabilitatea ca el să considere unirea României cu RM ca trebuind să devină un obiectiv naţional. Ca şi în situaţiile anterioare, cu cât naţionalismul scade în intensitate, cu atât lipsa unei opinii, ca şi rata non-răspunsurilor, sunt într-o vizibilă creştere.

Curioase sunt, însă, diferenţele statistice în interiorul grupului de respondenţi caracterizaţi prin mândrie naţională reţinută sau absenţa unor forme de mândrie naţională în ceea ce priveşte opinia conform căreia „unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru România” şi „unirea ar trebui să devină un obiectiv naţional pentru RM”. În cadrul celorlalte grupe de respondenţi nu există diferenţe importante între percepţia importanţei transformării unirii în obiectiv naţional pentru România, pe de o parte, şi pentru RM pe de altă parte. Astfel, în timp ce doar 12,2% dintre cei caracterizaţi prin mândrie naţională reţinută cred ca unirea ar trebuie să devină un obiectiv naţional pentru România, 32% sunt convinşi că acesta ar trebuie să devină obiectiv pentru RM; în mod similar, doar 14,3% dintre cei cu mândrie naţională reţinută consideră că unirea ar fi benefică pentru România şi un covârşitor procent de 48% din acelaşi grup consideră că unirea ar fi benefică pentru RM. La această ultimă întrebare, referitor la cât de benefică ar fi unirea pentru fiecare dintre cele două state, diferenţe semnificative se înregistrează şi în cazul celor distanţaţi de orice forme de mândrie naţională: doar 14,6 dintre aceştia consideră că ea ar fi benefică pentru România şi 23% pentru Moldova. La nivelul întregii populaţii, diferenţele sunt de departe mult mai puţin semnificative: din total respondenţi, unirea ar trebui să devină un obiectiv naţional pentru RM pentru 60% şi pentru România pentru 52%; în ceea ce priveşte efectele benefice ale unirii, 64% cred că acestea ar fi astfel pentru RM şi 48% pentru România.

42


43


Unirea ar trebuie să fie un obiectiv naţional pentru

România

Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru

RM

Unirea ar fi benefică pentru

România

Unirea ar fi benefică pentru RM

Naţionalism exclusivist

ferm 63.80% 61.80% 58.50% 65.20%

Naţionalism de

distanţare ferm69.30% 73.80% 58.80% 76.10%

Naţionalism de

distanţare moderat56.10% 65.70% 52.30% 68.60%

Mândrie naţională

neexclusivă fermă47.60% 63.70% 44.30% 65.70%


neexclusivă moderată39.60% 50.00% 37.70% 61.10%


neexclusivă reţinută12.20% 32.00% 14.30% 48.00%

Distanţare de forme de

mândrie naţională16.70% 13.50% 14.60% 23.20%

Nu se poate categoriza 16.70% 16.70% 17.30% 30.40%

Total 51.60% 59.50% 47.30% 64.00%

Tabel 7: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de unire.De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii…

În ceea ce priveşte percepţia despre atitudinea cetăţenilor RM faţă de unirea cu România, aceasta e percepută ca fiind ostilă din nou de cele două grupuri opuse: naţionaliştii exclusivişti (38%), pe de o parte şi cei distanţaţi de orice formă de mândrie naţională. Şi aici, rezultatele similare sunt generate de motivaţii foarte diferite. În cazul naţionaliştilor exclusivişti, percepţia ostilităţii cetăţenilor RM vis a vis de unire se datorează unei tendinţe de a-l transforma pe „celălalt” în ţap ispăşitor pentru nerealizarea propriilor obiective, pe când în cazul celor caracterizaţi de distanţarea faţă de orice formă de mândrie naţională, explicaţia rezidă într-o predispoziţie de proiectare a propriilor valori şi viziuni asupra celorlalţi şi de a nu-i considera animaţi de idei naţionaliste sau unioniste.


măsurăMare măsură Mică măsură

Foarte mică măsură/Deloc

Total


12.20% 25.70% 28.40% 33.80% 100.00%


6.10% 19.00% 28.60% 46.30% 100.00%


5.60% 19.50% 34.40% 40.50% 100.00%


2.40% 12.60% 40.70% 44.30% 100.00%


7.60% 18.50% 27.20% 46.70% 100.00%


0.00% 21.90% 31.30% 46.90% 100.00%


14.00% 15.80% 21.10% 49.10% 100.00%

Nu se poate categoriza 10.00% 0.00% 40.00% 50.00% 100.00%

Total eşantion responenţi 6.60% 18.80% 32.40% 42.20% 100.00%

Tabel 8: Corelarea naţionalismului cu percepţia atitudinii locuitorilor RM faţă de unire. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se

unească cu România”

În ceea ce priveşte opţiunea unirii prin federalizarea României – cu RM bucurându-se de o autonomie substanţială în interiorul unei “Românii Mari”– procentajul celor care nu au o opinie şi a non-răspunsurilor este destul de înalt şi oarecum echilibrat în cazul tuturor tipurilor de naţionalism, fără diferenţe semnificative, cu excepţia grupului de naţionalişti exclusivişti. Se pare că este o alegere care comportă o dificultate aparte, egală pentru toate celelalte sub-tipologii de naţionalişti. În cazul naţionaliştilor exclusivişti, însă, există o polarizare foarte puternică, neîntâlnită în cazul altor grupuri de respondenţi. Naţionaliştii exclusivişti par să fie atât cei mai mari susţinători, cât şi printre cei mai mari opozanţi ai ideii de unire prin federalizare: 36,3% pentru şi 39,9% împotrivă, faţă de un total în cadrul întregului eşantion de 18% pentru şi 31% împotrivă. În rest, nu par să existe diferenţe semnificative în ceea ce priveşte opoziţia faţă de ideea unirii prin federalizare în funcţie de intensitatea gradului de naţionalism. Cel mai scăzut suport faţă de această idee vine din partea celor caracterizaţi de mândrie naţională reţinută – doar 6% faţă de 9,90% dintre cei cu mândrie moderată şi 16,80% dintre cei caracterizaţi de absenţa formelor de mândrie naţională23.

23 Vezi anexa 15

44


45

VII. Naţionalism, cetăţenie şi politici faţă de Republica Moldova

Politica României faţă de RM s-a caracterizat printr-o varietate de măsuri, majoritatea concentrate în zona cultural-educativă: susţinerea unor instituţii de cultură româneşti din RM, acordarea de burse de studiu pentru elevii şi studenţii din RM etc sau concretizate sub forma unor facilităţi speciale pentru cetăţenii RM în obţinerea cetăţeniei române. Remarcabil şi uimitor este interesul scăzut al majorităţii respondenţilor faţă de iniţiativele României vis a vis de RM, mai ales dacă comparăm acest dezinteres cu opinia care consideră necesară transformarea unirii cu RM într-un obiectiv naţional. În total, 65% dintre respondenţi se declară ca fiind deloc interesaţi sau interesaţi într-o mică măsură de subiect. Dezinteresul este direct corelat cu gradul de naţionalism: cu cât intensitatea naţionalismului scade, cu atât creşte dezinteresul. Cu cât naţionalismul este mai puternic (exlusivist, de distanţare fermă sau moderată), cu atât gradul de interes vis a vis de politicile României faţă de RM este mai mare.

Tipul de naţionalismFoarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


DelocNŞ/NR


7.10% 37.40% 26.30% 25.80% 3.50% 100.00%


8.70% 24.30% 44.20% 16.50% 6.30% 100.00%


8.70% 23.60% 40.80% 22.40% 4.50% 100.00%


3.60% 13.40% 50.60% 21.70% 10.70% 100.00%


0.70% 15.20% 52.20% 23.90% 8.00% 100.00%


4.00% 10.00% 52.00% 24.00% 10.00% 100.00%


2.10% 8.40% 38.90% 37.90% 12.60% 100.00%


6.30% 21.30% 41.90% 23.40% 7.10% 100.00%

Tabel 9: Corelarea naţionalismului cu interesul faţă de politicile României vis a vis de RM.Cat sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?

Se poate observa ca şi tendinţă generală că grupul naţionaliştilor de distanţare fermă constituie cel mai mare susţinător al majorităţii măsurilor de sprijin acordate de statul român Republicii Moldova, pe care le percep

ca putând duce la o ameliorare a relaţiei dintre cele două entităţi statale. În interiorul celorlalte sub-tipologii de naţionalism, sprijinul pentru diversele măsuri ale statului român vis a vis de RM şi percepţia că acestea vor ameliora relaţiile dintre cele două state scade proporţional cu scăderea intensităţii naţionalismului. Şi invers, cu cât creste naţionalismul, cu atât creşte şi proporţia celor care sprijină diferitele politici ale statului român faţă de RM24.

În ceea ce priveşte relaţiile propriu-zise cu Republica Moldova, din total respondenţi 71% sunt de acord într-o mare sau foarte mare măsură că România ar trebui să păstreze bune relaţii cu RM indiferent de cine se află la putere acolo. Aceasta arată că pentru cea mai mare parte a respondenţilor incluşi în cercetare, considerentele ideologice sau doctrinare (cum ar fi respingerea unei bune relaţii în cazul venirii la guvernare a unui partid comunist românofob) sunt mai puţin importante decât motivaţiile naţionaliste sau patriotice. Acest lucru este confirmat de asocierea puternică dintre gradul de naţionalism şi susţinerea bunelor relaţii cu RM indiferent de culoarea puterii de la Chişinău: naţionaliştii de distanţare fermă (84,4%) şi moderată (78,7%), urmaţi de cei caracterizaţi prin mândrie naţională fermă (75,9) sunt cei mai mari susţinători. Naţionaliştii exclusivişti (64,7%) şi cei cu mândrie naţională moderată (61,2%) sau reţinută (56%) înregistrează scoruri similare, însă inferioare grupurilor menţionate anterior. Cei distanţaţi de orice formă de mândrie naţională sunt cei care resping în cea mai înaltă proporţie întreţinerea unor bune relaţii cu RM indiferent de cine se află la putere la Chişinău25.

VIII. ConcluziiRezultatele cercetării ne indică o prezenţă larg răspândită în

rândul repondenţilor a unor forme de naţionalism cu accente exclusiviste. Naţionalismul de tip civic, ne-exclusivist, este un fenomen redus ca amplitudine în România. Cei care aderă la formele de naţionalism exclusivist sunt mai ales persoane cu studii inferioare, rezidenţi în mediul rural şi manifestă o nostalgie accentuată faţă de perioada comunistă.

Deşi rezultatele sondajului relevă, generic vorbind, un grad scăzut de interes şi informare în rândul publicului românesc privind cetăţenii RM, conflictele din interiorul societăţii moldoveneşti, agenda politcă a României faţă de RM, se observă variaţii semnificative ale gradului de interes în funcţie de intensitatea şi tipul naţionalismului. De regulă, în rândul celor caracterizaţi prin forme de mândire naţională scăzută sau prin absenţa oricăror forme de mândrie naţională se înregistrează cele mai înalte rate de non-răspunsuri sau necunoaştere a fenomenelor puse în discuţie.

24 Vezi anexa 16 şi 17 25 Vezi anexa 18

46


47

În numeroase privinţe, constatăm similarităţi foarte mari în mai multe privinţe între două categorii de grupuri radical opuse: grupul naţionaliştilor exclusivişti şi de distanţare fermă, pe de o parte, şi grupul celor cu o mândrie naţională reţinută şi a celor care nu sunt caracterizaţi prin absenţa oricărei forme de mândrie naţională, pe de altă parte. Aceste atitudini similare se manifestă cu privire la subiecte sensibile, cum ar fi recunoaşterea limbii moldoveneşti, oficializarea limbii ruse ca limbă de stat, obţinerea independenţei Transnistriei etc. Deşi aceste similarităţi par a fi paradoxale, suntem tentaţi să afirmăm că ele au cauze şi motivaţii profund diferite, fiind provocate de atitudinea de respingere sau acceptare a manifestărilor cu caracter naţionalist sau etno-centrist.

AnexeAnexa 1:Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interiorul nivelurilor de educaţie

Anexa 2: Distribuţia pe nivele de educaţie în interiorul tipului de naţionalism

Anexa 3: Distribuţie după vârstă în interiorul tipurilor de naţionalism

Anexa 4: Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interiorul regiunilor istorice

Anexa 5: Distribuţia după regiunea istorică în interiorul fiecărui tip de naţionalism

48


49

Anexa 6: Distribuţia în funcţie de mediul de rezidenţă în interiorul grupurilor de naţionalism

Anexa 7: Distribuţia frecvenţelor tipului de naţionalism în interior mediu de rezidenţă

Anexa 8: Distribuţia pe gen în interiorul tipurilor de naţionalism

Anexa 9: Corelarea atitudinilor autoritarianiste cu naţionalismul. De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii…


În familie bărbatul

trebuie să ia decizii

Ascultarea autorităţilor este cel mai important ce trebuie învăţat

de copii

România are nevoie de un conducător puternic, să

facă ordine în ţară

Oamenii ar trebui să-şi

sprijine ţara chiar dacă

lucrurile nu merg bine

Naţionalism exclusivist ferm 52.30% 64.80% 75.40% 73.60%

Naţionalism de distanţare ferm 48.50% 66.30% 84.90% 80.10%

Naţionalism de distanţare moderat 38.60% 56.40% 81.40% 78.70%

Mândrie naţională neexclusivă fermă 34.00% 44.00% 67.40% 78.30%

Mândrie naţională neexclusivă moderată 30.20% 40.60% 71.00% 58.40%

Mândrie naţională neexclusivă reţinută 51.00% 28.60% 90.00% 57.10%

Distanţare de forme de mândrie naţională 34.40% 32.60% 43.20% 37.30%

Total 40.00% 52.30% 75.10% 72.40%

Anexa 10: Corelarea atitudinii faţă de comunism cu naţionalismul De acord în foarte mare şi mare măsură cu următoarele afirmaţii…

50


51

Tip

de n

aţionalism

Mareşalu

l An

tonescu

a fost un

erou

militar şi m

emoria sa trebu

ie cinstită

Mareşalu

l An

tonescu

a fost un

dictator

Mareşalu

l An

tonescu

se face vinovat d

e crime

împ

otriva romilor şi evreilor d

in R

omân

ia

Foarte m

are şi m

are

Mică, foarte m

ică sau

deloc

NŞ/N

RF

oarte mare şi

mare

Mică, foarte m

ică sau

deloc

NŞ/N

RF

oarte mare şi

mare

Mică, foarte

mică sau

deloc

NŞ/N

R

Naţion

alism

exclusivist ferm

42.20

%22.10

%35.70

%

37.60

%26

.20%

36.20

%

34.20

%31.20

%34

.70%

Naţion

alism d

e d

istanţare ferm

51.00

%12.20

%36

.90

%24

.90

%34

.20%

41.0

0%

26

.30%

34.50

%39

.30%

Naţion

alism d

e d

istanţare m

oderat

43.30

%19

.30%

37.50%

27.20

%33.70

%39

.20%

24

.50%

35.00

%4

0.50

%

Mân

drie n

aţională

neexclu

sivă fermă

36.9

0%

20.70

%4

2.50%

24

.60

%30

.50%

44

.80

%17.4

0%

35.40

%4

7.20%

Mân

drie n

aţională

neexclu

sivă mod

erată34

.60

%13.0

0%

52.50%

22.50

%28

.90

%4

8.6

0%

16.6

0%

29.50

%54

.00

%

Mân

drie n

aţională

neexclu

sivă reţinu

tă17.70

%37.20

%4

5.10%

14.0

0%

44

.00

%4

2.00

%24

.50%

28.6

0%

46

.90

%

Distan

ţare de form

e d

e mân

drie n

aţională

20.8

0%

24.0

0%

55.20%

18

.80

%26

.10%

55.20%

12.70

%31.9

0%

55.30%

Nu

se poate categoriza

8.30

%12.50

%79

.20%

12.50%

20.8

0%

66

.70%

12.50%

12.50%

75.00

%

Total d

in eşan

tion

39.6

0%

19

.10%

41.30

%26

.20%

31.50%

42.30

%23.20

%33.20

%4

3.50%

An

exa 12: C

orelarea

na

ţiona

lismu

lui cu

atitu

din

ea fa

ţă d

e ma

reşalu

l An

tonescu

. D

um

nea

voastră

în ce m

ăsu

ră su

nteţi d

e acord

cu u

rmă

toarele a

fi rma

ţii desp

re ma

reşalu

l An

tonescu

?An

exa

11:

Cor

ela

rea

na

ţion

ali

smu

lui c

u v

iziu

nea

des

pre

cin

e e

resp

onsa

bil d

e p

ierd

erea

Ba

sara

biei

În

ce

mă

sură

con

sid

era

ţi c

ă a

fos

t re

spon

sabi

l(ă

) p

entr

u p

ierd

erea

Mol

dov

ei...

.?

Tip

ul d

e n

aţio

nal

ism

Con

du

căto

rii R

omân

iei l

a ac

el m

omen

t

UR

SSP

opor

ul r

omân

P

arti

du

l Com

un

ist

Rom

ân

Ger

man

ia n

azis

tă

Foa

rte

mar

e şi

m

are

Mic

ă,

foar

te

mic

ă sa

u

NŞ/

NR

Foa

rte

mar

e şi

m

are

Mic

ă,

foar

te

mic

ă sa

u

del

oc

NŞ/

NR

Foa

rte

mar

e şi

m

are

Mic

ă,

foar

te

mic

ă sa

u

del

oc

NŞ/

NR

Foa

rte

mar

e şi

m

are

Mic

ă,

foar

te

mic

ă sa

u

del

oc

NŞ/

NR

Foa

rte

mar

e şi

m

are

Mic

ă,

foar

te

mic

ă sa

u

del

oc

NŞ/

NR

Naţ

ion

alis

m

excl

usi

vist

fer

m53

.20

%22

.60

%24

.10

%59

.20

%14

.00

%26

.60

%31

.20

%4

2.70

%26

.10

%4

1.20

%30

.70

%28

.10

%4

2.70

%26

.40

%31

.00

%

Naţ

ion

alis

m d

e d

ista

nţa

re f

erm

52.7

0%

13.7

0%

33.7

0%

57.1

0%

10.7

0%

32.2

0%

16.5

0%

48

.50

%35

.00

%28

.30

%31

.70

%4

0.0

0%

35.6

0%

26.3

0%

38.0

0%

Naţ

ion

alis

m d

e d

ista

nţa

re m

oder

at50

.70

%18

.20

%31

.10

%6

2.30

%7.

10%

30.7

0%

18.6

0%

48

.50

%32

.90

%35

.10

%27

.30

%37

.60

%4

3.6

0%

19.0

0%

37.4

0%

Mân

dri

e n

aţio

nal

ă n

eexc

lusi

vă f

erm

ă4

6.8

0%

15.9

0%

37.3

0%

57.1

0%

7.9

0%

34.9

0%

20.1

0%

43.

90

%36

.00

%31

.30

%27

.00

%4

1.70

%4

2.50

%18

.30

%39

.30

%

Mân

dri

e n

aţio

nal

ă n

eexc

lusi

vă

mod

erat

ă4

5.9

0%

18.3

0%

35.8

0%

54.7

0%

10.8

0%

34.5

0%

30.4

0%

32.6

0%

37.0

0%

34.8

0%

23.9

0%

41.

30%

31.1

0%

27.6

0%

41.

30%

Mân

dri

e n

aţio

nal

ă n

eexc

lusi

vă

reţi

nu

tă4

2.8

0%

16.3

0%

40

.80

%52

.00

%8

.00

%4

0.0

0%

32.6

0%

30.6

0%

36.7

0%

50.6

0%

22.0

0%

38.0

0%

34.0

0%

26.0

0%

40

.00

%

Dis

tan

ţare

de

form

e d

e m

ând

rie

naţ

ion

ală

31.9

0%

25.6

0%

42.

60

%35

.80

%23

.10

%4

1.10

%23

.20

%26

.30

%50

.50

%23

.20

%31

.60

%4

5.30

%35

.80

%26

.30

%37

.90

%

Nu

se

poa

te

cate

gori

za13

.00

%39

.10

%4

7.8

0%

16.7

0%

33.3

0%

50.0

0%

4.2

0%

41.

70%

54.2

0%

8.3

0%

41.

70%

50.0

0%

24.0

0%

28.0

0%

48

.00

%

Tot

al d

in e

şan

tion

4

8.3

0%

18.5

0%

33.2

0%

57.1

0%

10.3

0%

32.6

0%

21.8

0%

43.

60

%34

.70

%27

.60

%28

.30

%38

.40

%4

0.0

0%

22.4

0%

37.6

0%

52


53

Anexa 13: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de limba rusă. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „Limba rusă ar trebui să devină a doua limbă oficială

în Republica Moldova, pentru a consfinţi o stare de fapt”


măsură

Mare măsură

Mică măsură


DelocNŞ/NR Total





1.20% 7.90% 29.60% 30.80% 30.40% 100.00%


3.60% 13.00% 26.80% 26.10% 30.40% 100.00%


6.00% 10.00% 24.00% 30.00% 30.00% 100.00%


6.30% 5.30% 23.20% 23.20% 42.10% 100.00%


Total 3.90% 12.90% 26.60% 29.20% 27.30% 100.00%

Anexa 14: Corelarea naţionalismului cu atitudinile vis a vis de utilizarea limbii ruse de către cetăţenii RM.Mulţi locuitori ai Republicii Moldova, a căror limbă maternă este limba română şi care trăiesc de mult în

România, vorbesc între ei şi în limba rusă. Dumneavoastră ce credeţi:


Este dreptul lor sa vorbească în ce limbă vor

Este un semn de ostilitate declarată faţă de cei din jur

Da Nu NŞ/NR Da Nu NŞ/NR





83.40% 4.30% 12.30% 9.90% 70.20% 19.80%


82.00% 6.50% 11.50% 11.60% 66.70% 21.70%


82.00% 12.00% 6.00% 12.00% 68.00% 20.00%


60.00% 20.00% 20.00% 18.10% 41.50% 40.40%


Total 83.80% 7.20% 9.00% 21.00% 59.70% 19.30%

Anexa 15: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de posibilitatea unirii cu RM prin federalizare. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „O soluţie pentru unirea României şi a Republicii

Moldova ar putea fi federalizarea ţării, cu o autonomie substanţială pentru Moldova”


măsură

Mare măsură

Mică măsură


NŞ/NR Total


14.60% 21.70% 23.70% 16.20% 23.70% 100.00%


7.30% 9.80% 15.10% 26.30% 41.50% 100.00%


7.60% 10.80% 21.50% 22.70% 37.50% 100.00%


3.20% 6.70% 17.90% 25.40% 46.80% 100.00%


4.30% 15.20% 13.80% 15.90% 50.70% 100.00%


6.00% 0.00% 22.00% 20.00% 52.00% 100.00%


6.30% 10.50% 17.90% 21.10% 44.20% 100.00%


Total 7.30% 11.30% 19.40% 22.00% 40.20% 100.00%

Anexa 16: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de chetsiunea acordării cetăţeniei locuitorilor RM.

În opinia dvs. statul român ar trebui să acorde cetăţenie...

Tipul de nationalism

Toţi cetăţenii din Republica

Moldova ar trebui să aibă tratament

preferenţial la acordarea

cetăţeniei

Cetăţenii din Republica Moldova

ar trebui să aibă tratament preferenţial

doar dacă dovedesc originea lor română

Cetăţenii din Republica Moldova

nu ar trebui să aibă tratament

preferenţial, ci ar trebui să li se aplice aceleaşi prevederi

NŞ/NR Total


26.80% 22.20% 32.80% 18.20% 100.00%


33.00% 26.20% 24.80% 16.00% 100.00%


25.00% 23.70% 32.40% 18.90% 100.00%


22.00% 26.00% 31.50% 20.50% 100.00%


11.50% 23.70% 42.40% 22.30% 100.00%


10.20% 10.20% 55.10% 24.50% 100.00%


10.50% 11.60% 27.40% 50.50% 100.00%

Nu se poate categoriza

4.00% 28.00% 12.00% 56.00% 100.00%

22.90% 23.10% 32.30% 21.70% 100.00%

54


55

Anexa 17: Corelarea naţionalismului cu atitudinea faţă de diversele politici ale României privind RM.

În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre

România şi Moldova?


Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în

România

Acordarea mai rapidă şi preferenţiala a cetăţeniei

române

Acordarea de sprijin financiar autoritatilor din

RM

Mare şi foarte mare

măsură


măsură/deloc

NŞ/NR


măsură


măsură/deloc

NŞ/NR


măsură


măsură/ deloc

NŞ/NR


72,20 20,70% 7.10% 62.80% 29.70% 7.50% 63.80% 28.60% 7.50%


80.10% 12,60% 7.30% 80.00% 12.20% 7.80% 74.10% 16.60% 9.30%


68.80% 19,40% 11.80% 66.80% 21.90% 11.30% 4.00% 23.20% 12.90%


57.40% 28, 10% 14.60% 56.10% 26.50% 17.40% 41.90% 35.50% 22.50%


29

61.60%23, 20% 15.20% 58.30% 23.70% 18.00% 51.10% 26.70% 22.30%


48.90% 38,80% 12.20% 40.80% 44.80% 14.30% 8.00% 48.00% 14.00%


35.40% 47, 90% 16.70% 29.40% 51.60% 18.90% 29.50% 47.30% 23.20%


24.00% 44, 00% 32.00% 25.00% 41.70% 33.30% 16.60% 41.60% 41.70%

Total 64.80% 23, 20% 12.00% 61.80% 25.40% 12.90% 56.80% 27.90% 15.20%

Anexa 18: În ce măsură sunteţi de acord cu următoarea afirmaţie „România trebuie să păstreze relaţii bune cu

Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo”

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


DelocNŞ/NR Total



28.80% 35.90% 18.20% 9.60% 7.60% 100.00%


40.50% 43.90% 7.80% 3.40% 4.40% 100.00%


31.70% 47.00% 10.30% 3.90% 7.00% 100.00%


23.30% 52.60% 10.30% 2.00% 11.90% 100.00%


14.40% 46.80% 14.40% 7.20% 17.30% 100.00%


14.00% 42.00% 18.00% 16.00% 10.00% 100.00%


8.30% 27.10% 15.60% 22.90% 26.00% 100.00%


8.30% 33.30% 8.30% 8.30% 41.70% 100.00%

Total 27.20% 44.40% 11.90% 6.20% 10.30% 100.00%

Referinţe:

Livezeanu, Irina. [1995] 1998. Cultură şi naţionalism în România Mare, 1918-1930, Bucureşti: Humanitas

Smith, Anthony D, [1998] Nationalism and modernism: a critical survey of recent theories of nations, London: Routledge

Etnobarometru - Republica Moldova, 2004, IMAS-IPP, Fundaţia Soros Moldova

Mungiu Pippidi, Alina, Naval, Ion, 2006, Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine, SAR Policy Brief (no. 16) http://www.sar.org.ro/Policymemo16.pdf

Todosijevic, Bojan, 1998. Relationship between authoritarianism and nationalist attitudes. Lucrare prezentată la conferinţa Autoritarianism

56


57

şi prejudecăţi din perspectivă Internaţională şi Inter-generaţională, Iunie 1998, CEU, Budapesta, Ungaria. http://www.personal.ceu.hu/students/98/Bojan_Todosijevic/ENYEDI/OSIRIS1.pdf

40% dintre moldoveni vor unire cu rusia şi doar 5% - unire cu România, www.hotnews.md, 1 martie 2011, http://www.hotnews.md/articles/view.hot?id=9305

Stoiciu, Victoria 2010. Românii prin ochii moldovenilor: de la „fraţi” la „făţarnici”. România Liberă, 24 iunie, Secţiunea Exclusiv RL, Reportaj, Ediţia naţională.

Stoiciu, Victoria 2010, Dispar ghimpii dintre Romania si Moldova: „A cazut Zidul Berlinului, o sa cada si sarma asta”, România Liberă, 19 februarie, Secţiunea exclusive RL, Dosar, Ediţia naţională.

Percepţia şi raportarea la diferenţele culturale

Horváth István

I. Consideraţii teoretice

În interpretarea întrebărilor referitoare la diferenţele culturale trebuie să facem o distincţie majoră între experienţa şi între evaluarea acestor diferenţe. Diferenţele culturale în sens antropologic nu sunt congruente nici cu graniţele politice nici cu graniţele unor populaţii care în sens istoric, simbolic sunt definite ca un popor unitar. Înlăuntrul acestor graniţe există o varietate semnificativă a diferitelor dimensiuni ale culturii (limbă, obiceiuri, valori, moravuri etc.). Pe de altă parte semnificaţia acestor diferenţe, modul cum sunt interpretate, evaluate arareori sunt rezultate ale unui efort individual, fiind la rândul lor acte culturale, deci patternuri preexistente specifice unor colectivităţi mai mari. Astfel indivizii în contextul experimentării unor diferenţe culturale activează schemele evaluative specifice culturii comunităţilor din care provin, a discursurilor simbolice dominante cu care se identifică şi dau sens diferenţei experimentate prin prisma acestora (Jenkins 2008:43-48).

Astfel, de exemplu, majoritatea limbilor sunt caracterizate de un grad semnificativ de diferenţiere internă. De obicei, varietatea regională (graiuri, dialecte) şi socială (sociolecte) a limbilor este un indicator al existenţei unor colectivităţi teritoriale şi categorii socio-culturale, care în pofida unui eventual sens al apartenenţei la o comunitate lingvistică mai mare, datorită (şi) distinctivităţii lingvistice, îşi asumă un anume sens al propriei distinctivităţi identitare. Mai mult decât atât, membrii acestor comunităţi de vorbire (diferenţiate prin accent, vocabular, respectiv specific gramatical şi stilistic) au opinii despre alte varietăţi cu care intră în contact şi, în mod implicit, despre cei care vorbesc această varietate. Astfel, cei care vorbesc o limbă apropriată limbii literare tind să considere limbajul de mahala (şi pe cei

58


59

care o utilizează) drept o manifestare de inferioritate culturală, un indicator al unei viziuni limitate a lumii, dovada unei personalităţi lipsite de sensibilitate. Tot aşa diferitelor regionalisme adeseori se atribuie diferite caracteristici ce califică aceste varietăţi atât în termeni de autenticitate, puritate, originalitate, dar atribuie şi variate aprecieri referitoare la vorbitorii acestor varietăţi lingvistice în termeni de personalitatea de bază, temperament, inteligenţă, dar şi status social şi grad de civilizaţie. În acest sens este suficient să invocăm diferitele bancuri regionale din România (despre Moldoveni, Ardeleni, etc.), bancuri spuse în forme lingvistice ce invocă anumite aspecte specifice ale varietăţi regionale respective şi în acelaşi timp reproduc anumite moduri de raportare cultural înrădăcinate vis a vis de aceste varietăţi lingvistice (respectiv vorbitorii acestor varietăţi).

Ca atare percepţia şi raportarea la diferenţele culturale ţin atât de gradul efectiv în care variate aspecte culturale se diferenţiază între ele (în ce măsură induc dificultăţi de înţelegere reciprocă, în ce măsură îngreunează comunicarea, etc.), dar şi de matricele de evaluare considerate valide în contextul respectiv. O asemenea înţelegere a percepţiei şi raportării la diferenţele culturale are multiple implicaţii. Pe de o parte, faptul că arareori există o constatare, percepţie neutră, nedeterminată de raportare la diferenţele culturale: constatarea şi raportarea evaluativă sunt concomitente, aproape inseparabile. Tot aşa patternul cultural evaluativ poate să creeze aşteptări, sensibilităţi vizavi de anumite diferenţe culturale, astfel că percepţia efectivă a acestor diferenţe culturale devine marcată de raportările culturale dominante. Astfel, de exemplu schimbul de informaţii dintre vorbitorii de două dialecte diferite pot avea anumite dificultăţi intrinseci de comunicare legate de specificul accentului şi vocabularului utilizat. Dar în cazul în care există o evaluare negativă a din parte unuia dintre vorbitori faţă de dialectului respectiv, deficitul comunicativ, disconfortul raportat devine mult mai pronunţat.

II. Poziţionarea faţă de problematica limbii moldoveneşti

Butada, deja celebră, a lui Max Weinreich „O limbă este un dialect în spatele căreia este o armată” atrage atenţia asupra faptului că în delimitarea unei limbi ca limbă separată, pe lângă raţionamentele de ordin lingvistic, şi factorul politic joacă un rol considerabil (sub anumite aspecte, chiar determinant). Un exemplu elocvent este în acest sens limba moldovenească, un dialect/grai al limbii române din perspectivă lingvistică, dar care a fost

definită de promotorii politicilor culturale sovietice ca fiind o limbă separată faţă de limba română, şi, timp de mai multe decenii, cultivată ca atare (King 1999).

Cu toate că în ultimele decenii această delimitare este dezavuată şi contestată public (acesta fiind poziţia publică dominantă în România), contrazisă de experienţe cotidiene de comunicare neproblematică a celor care vorbesc limba română şi limba moldovenească, rămâne întrebarea: cum se raportează conştiinţa publică românească la varietatea lingvistică utilizată în Republica Moldova? Acceptă definiţia oficială, admiţând implicit existenţa (în sens politic) a unei limbi moldoveneşti separate, sau mai degrabă se distanţează de această poziţie, confirmând substratul lingvistic românesc al varietăţii lingvistice utilizate de majoritatea locuitorilor din RM?

În consonanţă cu discursul dominant din spaţiul public românesc, majoritatea populaţiei (74%) respinge idea existenţei unei limbi moldoveneşti separate şi numai 13% subscriu la poziţia considerării graiului moldovenesc26 ca limbă separată (vezi întrebarea G5 din chestionar şi graficul Unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească. Care este opinia dumneavoastră în această privinţă?).

Acceptarea sau refuzul definiţiei politice a graiului moldovenesc ca limbă separată nu se asociază cu nici o variabilă prin care am putea circumscrie un anumit profil sociologic (vârstă, nivel de educaţie, apartenenţă regională, etc.) a acelora mai degrabă înclinaţi să subscrie la această poziţie. În schimb, pare că o asemenea opţiune este în legătură cu un anumit profil de personalitate. Cei care au un mare respect faţă de autoritate şi ordine, respectiv aprobă violenţa ca mijloc de gestionare a relaţiilor sociale (pe scurt: tipul de personalitate autoritariană) mai degrabă subscriu la poziţia care defineşte limba moldovenească ca limbă separată.

Am testat ipoteza autoritariană pornind de la trei itemi (vezi întrebarea C2 din chestionar!):

Respect faţă de autoritate (Ascultarea şi respectarea autorităţilor sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le înveţe copiii)

Nevoia de putere şi ordine (România are nevoie de un conducător puternic, care să facă ordine în ţară)

Aprobarea violenţei (Adeseori folosirea violenţei este mai eficientă decât discuţiile îndelungate)

26 Cu toate că există diferenţe semantice semnificative între ele, în acest capitol termenii: varietate lingvistică, grai şi dialect sunt interşanjabile, chiar dacă acest lucru comportă anumite riscuri în ceea ce priveşte acurateţea ştiinţifică.

60


61

Am construit o singură variabilă (scala raportării autoritariene) în funcţie respingerea sau asumarea enunţurilor, şi au rezultat următoarele valori: a) raportare autoritariană – cei care au fost de acord cu toate din cele trei enunţuri (7,4% din populaţie); b) înclinaţie către autoritarianism – cei care au fost de acord cu două din cele trei enunţuri (41,6% din populaţie); c) mai degrabă liberali – cei care au fost de acord cu un singur enunţ (33,8% din populaţie); d) liberali – cei care nu au fost de acord cu nici unul dintre cele

trei enunţuri (15,6% din populaţie).Astfel că în funcţie de această variabilă acceptarea definiţiei politice a graiului moldovenesc ca limbă separată variază astfel:

Figura 5: Cei care consideră graiul din RM limbă separată în funcţie de diferitele forme de raportarea autoritariană

După cum se poate vedea, din graficul de mai sus cei care au un profil de personalitate autoritariană subscriu în proporţie mai mare la poziţia care consideră graiul utilizat în RM limbă separată (20,4% faţă de 13,5% cât este media populaţiei). Foarte probabil că această diferenţă se explică prin modalitatea specifică a raportării cognitive a persoanelor cu tendinţe autoritariene, o raportare caracterizată de dogmatism şi rigiditate, de tendinţa de a gândi în dihotomii rigide şi refuzul asumării cognitive a oricărei situaţii ce comportă o anumită ambivalenţă (Allport 1979).

III. Percepţia, evaluarea şi raportarea la diferenţele de grai

După cum se precizează şi în introducerea la acest capitol diferenţierea internă a majorităţii limbilor este un dat sociolingvistic. Raportarea la diferitele varietăţi lingvistice comportă două dimensiuni analitice distincte. Pe de o parte o dimensiune lingvistică, pe de alta una sociologică. Prin dimensiunea lingvistică ne referim la problema înţelegerii datorate specificului vocabularului, accentului şi a stilurilor de exprimare caracteristice unor varietăţi lingvistice regionale. În ceea ce priveşte aspectele sociologice ne referim la reprezentările şi atitudinile, care se constituie ca modele culturale regionale din perspectiva cărora persoanele se raportează la propriul grai, respectiv la alte varietăţi regionale. Această raportare poate avea mai mute dimensiuni: estetică (care este mai frumoasă, expresivă, etc.), istorică (ce varietate este mai neaoşă, mai autentică), eminamente sociologică (unele varietăţi pot fi asociate cu o condiţie socială, chiar intelectuală mai modestă, altele fiind considerate mai emancipate), etc.

În ceea ce priveşte raportarea la graiul vorbit în RM am formulat mai multe întrebări (vezi modulul G din chestionar!). Unele din aceste întrebări încearcă să surprindă raportarea la graiul vorbit în RM într-un context mai larg, comparat cu alte graiuri româneşti (G1 şi G2). Analizăm prima dată raportarea în sens lingvistic şi pe urmă raportarea sociologică într-un sens foarte larg (dacă îi place sau îi displace varietatea lingvistică respectivă). O mică notă metodologică. În procesul de prelucrare primară a datelor (prezentate în raportul despre sondaj) raportările la diferitele graiuri s-au calculat pe toată populaţia. Astfel că populaţia care utilizează în mod curent un grai (de exemplu ardelenii) s-a raportat atât la varietatea proprie, familiară sieşi, precum şi la alte graiuri. Dar (continuând exemplul cu ardelenii) dat fiind faptul că cei care fac parte din categoria de ardeleni au fost mai mulţi în eşantion, decât să zicem oltenii, s-au putut crea anumite distorsiuni. Cauza este evidentă, fiind mai mulţi ardeleni, care se raportează la propriul grai, valorile înregistrate atât în ceea ce priveşte gradul de înţelegere, cât şi raportarea la varietatea respectivă sunt mai pozitive. Dorind să corectăm această posibilă distorsiune în calcularea valorilor ce reflectă raportarea la diferite graiuri nu am luat în calcul evaluarea acelora care trăiesc în aria culturală în care graiul respectiv este utilizat. De exemplu, când am calculat valorile specifice pentru raportarea la graiul ardelenesc, nu am luat în considerare răspunsurile date de ardeleni. Aşa raportarea la diferitele graiuri, inclusiv cel vorbit de către cei din RM se face dintr-o perspectivă exterioară, de către persoane care (în mod probabil)

62


63

sunt vorbitorii unei alte varietăţi lingvistice. Tot aşa am eliminat din analiză pe cei care s-au declarat de altă naţionalitate decât română. Aici am mers pe considerentul că majoritatea acestor persoane şi-au însuşit limba română ca a doua limbă, datorită acestui fapt gradul de conştientizare a varietăţilor de grai şi raportarea la aceasta este, foarte probabil, mult diferită faţă de restul populaţiei.

IV. Gradul de identificare, recunoaştere a graiului vorbit în RM

Prima dată să analizăm gradul de identificare, recunoaştere a (sensibilitate faţă de) graiului vorbit în RM! În acest sens conferim valoare de indicator proporţiei acelora care au răspuns la întrebarea G1. cu privire la gradul de înţelegere a varietăţii lingvistice vorbite într-o anumită zonă, de către o anumită populaţie. Mai precis analizăm ponderea relativă a populaţiei care declară că nu a avut contact (chiar dacă au avut nu au putut identifica, sau nu au conştientizat că au un asemenea contact) cu vorbitorii varietăţii lingvistice respective.

Declară că nu a avut contact cu vorbitori …. % n subeşantion

… ardeleni 16 974

… moldoveni din România* 12,1 1067

…. olteni* 15 1309

…. bucureşteni* 13,5 1256

… din RM 35,1 1411

… machidoni / aromâni 62,7 1411

Tabel 4: Gradul de identificarea a varietăţii lingvistice. Declară că nu a avut contact cu vorbitorii varietăţii lingvistice respective sau nu ştie să răspundă la această întrebare

După cum arată datele tabelului de mai sus, contactul cu, şi sensibilitatea faţă de diferitele varietăţi ale limbii române nu este generalizat la nivelul întregii populaţii. Există un strat semnificativ al populaţiei care nu a avut suficiente contacte lingvistice şi/sau nu şi-a dezvoltat o cultură

lingvistică sensibilă pe baza căreia să distingă (în mod cât de cât conştient şi reflexiv) între anumite varietăţi regionale ale limbii române vorbite pe teritoriul românesc. În ceea ce priveşte contactul cu varietatea lingvistică specifică unui areal, se pare că modul de vorbire specific moldovenilor (din România), respectiv bucureştenilor este cel mai cunoscut, numai 12-13% din subeşantioanele de referinţă declară că nu pot face referiri la gradul de inteligibilitate al acestor varietăţi. La acest nivel trebuie raportată ponderea de 35% din populaţie care a declinat raportarea la graiul vorbit în RM. Un alt termen de comparaţie inclus în chestionar l-a constituit limba/dialectul aromân, utilizat pe teritoriul României, adevărat, de un grup relativ restrâns şi limitat la anumite teritorii ale Dobrogei. În cazul acestei varietăţi lingvistice gradul de identificare, contactul cu vorbitorii a fost şi mai restrâns, aproape două treimi (62,7%) din populaţie nu a avut un contact lingvistic. Deci, privit într-un context mai amplu, putem afirma că, la nivelul populaţiei României, între 12-16% din populaţie nu poate identifica graiul specific vorbit într-una, sau mai multe regiuni istorice învecinate, şi ceva mai mult de o treime nu a avut contacte, n-are o cultură lingvistică pe baza căreia să se poată raporta la dialectul specific vorbit de majoritatea populaţiei din RM.

În general, persoanele care declină raportarea la varietăţile lingvistice vorbite în afara arealului cultural-lingvistic în care trăiesc sunt persoane cu o şcolaritate redusă, în vârstă şi mai ales femei. Trăiesc cu precădere în zone rurale relativ distante faţă de regiunea despre al cărui dialect specific au fost întrebaţi. Aşa spre exemplu în cazul graiului utilizat în RM şi-au declinat evaluarea cu precădere respondenţii din sudul României, centrul şi nordul Transilvaniei.

Problema contactului lingvistic poate fi analizată şi pe baza unei întrebări mai directe şi specifice referitoare la tipul de contact lingvistic pe care românii din România (susţin că) l-au avut cu vorbitorii originari din Republica Moldova (vezi întrebarea G3. Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova?). Meritul acestei abordări este că scoate în evidenţă formele de contact lingvistic pe care cei chestionaţi l-au avut cu vorbitorii originari din RM.

64


65

Figura 6: „Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova?” (numai cei care s-au declarat de

naţionalitate română)

După cum se poate observa din figura 2 aproximativ 41% dintre români raportează contacte directe, situaţii de conversaţii mai lungi sau mai scurte, ocazionale sau repetate cu persoane vorbitoare de limba română venite din RM. Iar alţii 34% presupun că au asistat la situaţii în care au auzit vorbind persoane din RM fără ca să se poată angaja într-un dialog cu aceste persoane.

V. Raportarea în sens lingvistic, comunicaţional la graiului vorbit în RM

După cum am menţionat în partea introductivă a acestui capitol raportarea la diferenţele de grai se poate face din perspectiva dificultăţilor de înţelegere experimentate în situaţiile de contact cu persoane care comunică în dialectul respectiv. Pentru a înregistra asemenea eventuale dificultăţi de comunicare, precum şi gradul acestora am construit o scală de evaluare.

O primă interpretare a datelor se poate face pe baza unor frecvenţe simple, considerând ca populaţii de referinţă numai pe cei care s-au declarat români, numai pe aceia care s-au raportat la graiul respectiv (au avut contacte cu vorbitorii graiului în cauză), respectiv în evaluarea gradului de înţelegere a unui anumit grai i-am exclus pe cei care locuiesc în arealul în care se utilizează graiul respectiv.

Astfel a rezultat următoarea configuraţie:

Am înţeles

totul fără nici o

problemă

(1)

Am avut mici

dificultăţi de

înţelegere

(2)

N-am înţeles o

parte mică din ce mi-a

vorbit

(3)

N-am înţeles o

parte mai mare din ce mi-a vorbit

(4)

N-am înţeles

aproape nimic din

ce mi-a spus

(5)

%

….ardeleni 2* 79,1 14,9 4,2 1,4 0,5

…. moldoveni din România*

68,3 17,8 9,2 3,2 1,6

….olteni* 75,8 16,6 5,1 1,7 0,8

....bucureşteni* 84,6 7,7 3,3 2,6 1,7

…..locuitori din RM 57,6 23,6 9,2 7,3 2,3

….aromâni 39,4 19,2 14,3 13,1 14

Tabel 5: Gradul de înţelegere a diferitelor graiuri. „Când am discutat cu …” (numai cei care s-au declarat de naţionalitate română)

După cum se poate observa din tabelul 2 ceva mai mult de jumătate (57,6%) din populaţia care a evaluat dificultăţile de înţelegere a graiului românesc vorbit în RM nu raportează nici o dificultate de înţelegere, aproape o treime (32,8%) dificultăţi minore de comunicare şi aproape 10% (9,6%) a raportat dificultăţi majore de înţelegere (nu a înţeles o mare parte sau aproape nimic din ce i-a fost comunicat). Înţelegerea varietăţii dialectale vorbite în Ardeal, nu a fost problematică pentru ceva mai puţin de 80% din cei din afara Ardealului, care au avut contacte cu vorbitorii acestui grai, şi numai 1,9% au raportat dificultăţi majore de comunicare. Gradul de dificultate implicat de diferenţele interdialectale dintre graiul utilizat în RM şi alte varietăţi vorbite în variatele regiuni ale României poate fi evaluat şi pe baza unor alte întrebări formulate mai direct (G4. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova? Folosesc multe cuvinte pe care nu le înţeleg respectiv De multe ori am senzaţia că locuitorii Republicii Moldova nu ştiu bine româneşte). În jur de 20% dintre români au fost de acord cu ambele afirmaţii.

Pentru reducerea volumului de date cu care operăm şi pentru a putea efectua o evaluare comparativă mai facilă am construit un indicator sintetic (o medie a rangurilor atribuite diferitelor variante de răspuns, vezi capul de tabel

66


67

de la tabelul 2! ) prin care se poate caracteriza gradul de înţelegere a graiului respectiv. Indicatorul variază între 1 şi 5. Valoarea minimă 1 – înseamnă că toate persoanele incluse în categoria respectivă au înţeles vorbitorii graiului respectiv fără nici o problemă. Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare, cu atât mai mulţi din categoria respectivă au raportat dificultăţi de înţelegere majoră, valoarea maximă fiind 5 – însemnând că toate persoanele incluse în categoria respectivă nu au înţeles aproape nimic când au comunicat cu persoane care vorbeau graiul despre care au fost întrebaţi.

Când am discutat cu Valoare indicator algradului de înţelegere

nsubeşantion

…ardeleni* 1,29 818

…moldoveni din România* 1,52 945

…olteni* 1,35 1113

…bucureşteni* 1,29 1087

…locuitori din RM 1,73 917

machidoni / aromâni 2,43 539

Tabel 6: Gradul de înţelegere a variatelor graiuri/dialecte româneşti, numai cei care s-au declarat de naţionalitate română (1- a înţeles totul, fără nici o problemă, 5 – nu a înţeles aproape nimic)

După cum se poate observa din tabelul 3 varietatea specifică ardelenească, respectiv cea vorbită în Bucureşti, au primit scorurile cele mai apropriate de 1, deci o pondere relativ mică a populaţiilor rezidente în aceste arealuri a raportat dificultăţi de înţelegere. Raportat la aceste valori, înţelegerea graiul românesc vorbit în RM este cu ceva mai problematică (valoarea indicatorului ce reflectă gradul de înţelegere fiind de 1,73). Este ceva mai mare decât indicatorul raportat în cazul vorbitorilor graiului moldovenesc din România, dar mai mic (deci înţelegerea ei este apreciată ca mai puţin problematică), decât a dialectului aromân (indicatorul de înţelegere fiind de 2,43).

Cum era de aşteptat, acest indicator al gradului de înţelegere a graiului vorbit în RM este puternic diferenţiat regional. În cazul populaţiei din Moldova românească valoarea indicatorului a fost de 1,37, în Muntenia 1,67 iar în Ardeal 2,23 (NB! Nu au fost luate în calcul răspunsurile date de maghiari). Este influenţat de vârstă, o dată cu creşterea în vârstă sunt raportate mai puţine situaţii de înţelegere problematică. De exemplu la grupa de vârstă 18-25 de ani valoarea indicatorului este de 1,88 la cei peste 65 de ani de 1,49.

În concluzie putem vorbi de o tendinţă marcantă, dar nicidecum dominantă, de asumare a unor dificultăţi de comunicare cu persoane venite din RM, atribuite diferenţelor interdialectale.

VI. Evaluarea sociologică a diferenţelor lingvistice

După cum am menţionat există o raportare obiectivă la diferenţele de grai (bazată pe eventualele dificultăţi de comunicare experimentate în contact cu vorbitorii unui grai) şi o raportare mai degrabă subiectivă, bazată pe percepţiile şi reprezentările culturale valabile legate de o anumită varietate lingvistică şi faţă de vorbitorii acesteia. Acest model cultural poate avea mai multe dimensiuni, dar poate exista şi o raportare în termeni mai generali (impresie mai degrabă pozitivă sau negativă, mai degrabă place sau displace o anumită varietate lingvistică, etc.). În acest sondaj am ales să formulăm o întrebare prin care să identificăm această atitudine generalizată: Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc ... persoane provenite din diferitele regiuni unde se vorbeşte limba română.

Prima dată să analizăm rezultatele pornind de la un tabel cu frecvenţe simple, pe urmă pe baza unui indicator, construit în mod similar cu indicatorul sintetic ce reflectă gradul de înţelegere a diferitelor graiuri. Iarăşi, accentuăm că în analiză am inclus răspunsurile acelora care s-au declarat români, numai pe aceia care s-au raportat la graiul respectiv (au avut contacte cu vorbitorii graiului în cauză), respectiv în evaluarea gradului de înţelegere a unui anumit grai nu i-am exclus pe cei care locuiesc în arealul în care se utilizează graiul respectiv. Astfel a rezultat următoarea configuraţie:

Îmi place mult

(1)

Îmi place, dar am mici rezerve

(2)

Nu pot să spun nici

că-mi place nici că nu-mi

place(3)

Mai degrabă nu-mi place

(4)

Nu-mi place deloc

(5)

%

….ardeleni 3* 71,5 12,3 15,1 0,9 0,2

…. moldoveni din România* 50,2 16,5 25,7 5,3 2,3

….olteni* 52,1 18,0 25,1 3,0 1,8

....bucureşteni* 64,3 12,6 17,2 3,7 2,2

…..locuitorii din RM 49,1 19,1 21,8 7,4 2,5

….aromâni 42,0 11,3 26,9 10,6 9,3

Tabel 7: Raportarea evaluativă la diferenţele de grai „Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc ...” (numai cei care s-au declarat de

naţionalitate română)

68


69

În ceea ce priveşte datele cuprinse în tabelul 4 putem avea diferite strategii de interpretare. Mai întâi să ne concentrăm pe rezultatele din coloana care prezintă ponderea din populaţie a acelora care şi-au manifestat o atitudine pozitivă fără rezerve (au declarat că le place mult) faţă de un anumit grai. Acest şir de date poate fi interpretat ca o ierarhie rezultată în urma evaluărilor pozitive atribuite unor graiuri ale limbii române. Astfel dialectul vorbit în Ardeal este valorizat cel mai pozitiv (71,5%) de către românii din afara acestei provincii. Dialectele din Oltenia şi Moldova românească şi RM (lingvistic foarte apropriate) întrunesc aprecierea pozitivă a aproximativ jumătate dintre românii care trăiesc în afara acestor provincii şi au avut contacte cu persoane care vorbesc acest grai. Dacă facem abstracţie de raportarea la dialectul aromân putem spune că dialectul românesc vorbit în RM face parte din graiurile mai puţin apreciate ale limbii române, cel puţin comparat cu prestigiul de care se bucură graiul ardelenesc. Desigur, o valorizare pozitivă mai modestă a graiului vorbit de românii din RM nu înseamnă în mod neapărat şi o situaţie periferică, o evaluare negativă, ci mai degrabă o raportare neutră (21,8%) sau o atitudine în fond pozitivă, dar rezervată (19,1%). Cu toate aceste nuanţări, nu putem să nu remarcăm că raportările asumat negative faţă de vorbitorii din RM însumează aproximativ 10% din răspunsuri. O proporţie relativ apropriată de raportări negative (7,6%) a fost înregistrată şi în legătură cu varietatea lingvistică specifică moldovenilor din România. Această tendinţă este confirmată şi de o altă întrebare, legată de raportarea la varietatea lingvistică utilizată de majoritatea populaţiei din RM şi formulată mai direct (G4. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova? Nu-mi place cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova). 12,6% dintre respondenţi au fost mai degrabă de acord cu o asemenea afirmaţie.

Deci, generalizând puţin, se pare că avem de a face cu o ierarhie a specificului cultural (lingvistic) regional românesc, în contextul căreia graiul vorbit în RM se bucură de mai puţină apreciere decât alte varietăţi dialectale.

Şi pentru această raportare subiectivă am calculat un indicator sintetic, bazându-ne pe o metodologie şi logică asemănătoare cu indicatorul care reflecta gradul de dificultate implicat de diferenţele interdialectale.

I-a plăcut, nu i-a plăcut cum vorbesc

Valoare indicator raportare subiectivă

n subeşantion

… ardeleni4* 1,46 806… moldoveni din România* 1,93 933…. olteni* 1,84 1110…. bucureşteni* 1,67 1074… din RM 1,95 925machidoni / aromâni 2,34 532

Tabel 8: Raportarea la variate graiuri româneşti - numai cei care s-au declarat de naţionalitate română (1- îi place mult, 5 – nu i-a plăcut deloc)

În ceea ce priveşte evaluările graiului vorbit putem observa diferenţe semnificative în funcţie de vârsta respondenţilor, evaluările negative fiind mult mai specifice respondenţilor tineri. Persoanele mai în vârstă în general tind să evite o poziţionare negativă faţă de oricare dintre graiurile în legătură cu care au fost solicitaţi să-se raporteze evaluativ.

VârstăValoare indicator

raportare subiectivăn

subeşantion

18-24 ani 2,26 124

25-34 ani 2,14 183

35-44 ani 1,96 180

45-54 ani 1,87 156

55-64 ani 1,87 139

65 ani şi peste 1,60 144

Tabel 9: Valoarea indicatorului de raportare subiectivă vizavi de dialectul vorbit de locuitorii din RM în funcţie de grupa de vârstă a respondenţilor numai cei care s-au declarat de naţionalitate

română (1- îi place mult, 5 – nu i-a plăcut deloc)

Şi iarăşi avem o diferenţiere regională pronunţată. Valoarea acestui indicator de raportare subiectivă este de 2,47 în Ardeal şi de 1,59 în Moldova românească. În Ardeal, distribuţia raportărilor la dialectul vorbit de locuitorii din RM diferă faţă de celelalte provincii istorice. Ce înseamnă acest lucru? După cum am mai menţionat valorizarea pozitivă, fără rezerve vizavi de graiul vorbit de locuitorii din RM este raportarea nu numai dominantă dar şi majoritară (peste 50%) la nivelul întregii populaţii. Subeşantionul din Ardeal face excepţie. Numai 30% din populaţia acestei provincii s-au raportat în aceşti termeni vizavi de graiul vorbit de locuitorii din RM, iar 22% s-a raportat în termeni negativi.

70


71

VII. Evaluarea sintetică a diferenţelor

Analiza percepţiei diferenţelor lingvistice precum şi a raportării subiective formulate pe marginea acestor diferenţe a fost una dintre strategiile prin care am încercat să identificăm structura opiniilor despre asemănări şi diferenţe cultural-identitare. O atare abordare are merite incontestabile, dar şi anumite neajunsuri. Întrebările referitore la diferenţele de natură lingvistică se focusează pe practici concrete, date experienţei imediate, deci nu implică probleme de natură conceptuală. Cineva care a stat de vorbă cu (a auzit) o persoană originară din RM poate, aproape în mod instantaneu, să realizeze diferenţele de dialect şi să evalueze dificultăţile implicate de aceste diferenţe. Acestei abordări i se poate imputa o anumită îngustime a viziunii. Şi anume faptul că se concentrează doar pe o singură practică culturală, e drept importantă din punct de vedere al raportărilor individuale, dar oricum limitată dacă dorim să creionăm o imagine mai amplă a opiniilor referitoare la diferenţe şi similitudini, precum şi semnificaţia lor cultural-identitară.

Pornind de la acest neajuns am formulat o întrebare referitoare la asemănări şi diferenţe, o întrebare cuprinzând un spectru mai amplu în care subiecţii puteau să-şi exprime opiniile legate de asemănarea şi diferenţele dintre români şi moldoveni (F4 şi F5 Prin ce credeţi că se asemănă/ diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova?).

Se aseamănă

prin%

Diferă prin%

Prin originea etnică 24,0 1,9

Prin nimic 4,7 27,3

Prin limbă 40,1 7,6

Prin modul în care se distrează ,7 1,0

Prin calităţile lor (Prietenoşi, omenoşi, deschişi, harnici) 1,7 2,1

Prin aspect fizic 1,1 ,7

Prin defectele lor ,3 3,2

Prin tradiţii 5,4 5,3

Prin religie 2,8 1,0Prin istorie 8,7 4,7Prin lucrurile în care cred, valorile lor 0,6 7,3Altă asemănare 0,3 2,2

NŞ/NR 9,7 35,6

Total 100,0 100,0

Tabel 10: „Prin ce credeţi că se asemănă/ diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova?)”.

După cum iese în evidenţă din tabelul de mai sus asemănările invocate de respondenţi reproduc structura discursului dominant despre unitatea populaţiei de pe cele două maluri ale Prutului. O unitate lingvistică (40%) şi etnică (24%) bazată pe o istorie comună (8,7%). Practic 85% dintre români reiterează unitatea aceasta fiind poziţia univoc dominantă, şi numai 14,4% declară că nu văd o asemănare sau nu răspund la această întrebare. Discursul diferenţialist are mai puţin aderenţi, practic 37,1% din populaţie a punctat o diferenţă dintre români şi locuitorii din RM, restul nu observă nici o diferenţă sau nu răspund la această întrebare. Date fiind aceste diferenţe să analizăm cum se împarte populaţia în ceea ce priveşte aderarea la un discurs al unităţii, respectiv la un discurs mai nuanţat, diferenţialist. Astfel că 51% din populaţie marchează numai asemănările, fără să adere la opiniile ce punctează diferenţe. 34,5% marchează atât asemănările cât şi diferenţele, 2,6% numai diferenţele şi 11,7% nu se pronunţă deloc. Deci putem afirma că cei care susţin necondiţionat şi fără nuanţare profilul etno-cultural unitar şi nediferenţiat al românilor cu locuitorii din RM reprezintă jumătate din populaţia României. Aproximativ 35% susţine unitatea culturală marcând şi diferite dimensiuni ale diferenţierii culturale. Şi doar o minoritate nesemnificativă susţine o diferenţiere culturală, fără a puncta şi anumite elemente comune.

Această raportare la unitate şi diferenţă este influenţată puternic de variabila vârstă şi de provincia istorică în care trăiesc respondenţii

18-24

ani25-34

ani35-44

ani45-54

ani55-64

ani65 ani

şi pesteTotal

%

Numai asemănare 44,7 46,5 50 49,8 55,7 59,6 51,2

Şi asemănare şi diferenţă 36 40,1 37 38,4 28,7 26,2 34,5

Numai diferenţă 4,1 4 ,7 3 3 1,4 2,6

Non răspuns 15,2 9,4 12,3 8,9 12,6 12,8 11,7

Total 100 100 100 100 100 100 100

Tabel 11: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de vârsta respondenţilor (toată populaţia; n-1547)

După cum se poate observa în tabelul 8, cu cât o persoană este mai în vârstă cu atât mai mare este probabilitatea ca să susţină fără nuanţare profilul etno-cultural unitar şi nediferenţiat al românilor cu locuitorii din RM. La cei sub 55 de ani categoria care susţine unitatea culturală, dar punctează şi diferitele dimensiuni ale diferenţierii culturale are o prezenţă mai marcantă.

72


73

În ceea ce priveşte diferenţele dintre provinciile istorice este de remarcat situaţia din Transilvania. Aici distanţa dintre cele două tipuri de raportare la unitate şi diferenţă se micşorează, cei care au susţinut în mod exclusiv asemănarea reprezintă 43%, cei care pe lângă unitate punctează şi diferenţele 39,4% (raportat la 51,1% - 34% în toată populaţia).

Moldova Muntenia Transilvania Total

%

Numai asemănare 54,9 55,9 43 51,1

Şi asemănare şi diferenţă

33,1 31,2 39,4 34,5

Numai diferenţă 1,5 2,3 3,6 2,6

Non răspuns 10,4 10,6 13,9 11,8

Total 100 100 100 100

Tabel 12: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de provincia istorică (toată populaţia; n-1547)

Specificul transilvan este şi mai pronunţat dacă-i excludem din eşantion pe cei care s-au declarat de altă naţionalitate decât română. Despre ei se poate presupune că au o raportare diferită, atipică în comparaţie cu cei care s-au declarat români. Datele (vezi tabelul 10!) confirmă o asemenea ipoteză. Dacă-i selectăm numai pe cei care s-au declarat români, categoria care susţine în mod exclusiv asemănarea dintre români şi locuitorii RM devine minoritate în Ardeal (40,8%). Raportarea dominantă devine poziţia care pe lângă unitate punctează şi diferenţele (44,7%). Aceasta în condiţiile în care în celelalte două provincii istorice se păstrează o dominaţie clară şi netă a raportării care susţine în mod exclusiv unitatea / asemănarea etno-culturală dintre cele două populaţii.

Moldova Muntenia Transilvania Total

Numai asemănare 55,1 55,6 40,8 50,9

Şi asemănare şi diferenţă 32,9 31,8 44,7 36,1

Numai diferenţă 1,5 2,3 3,7 2,6

Non răspuns 10,5 10,3 10,8 10,5

Total 100 100 100 100

Tabel 13: Tipologia raportării la unitate şi diferenţă în funcţie de provincia istorică (numai cei care s-au declarat români; n-1409)

În continuare ne vom focusa pe analiza conţinutului diferenţelor, adică a reprezentărilor diferenţialiste vis a vis de profilul etnocultural al românilor din România şi locuitorilor din RM. După cum am mai menţionat aproximativ o treime din populaţie (34,5%) a menţionat, pe lângă caracteristicile comune, şi trăsături ce diferenţiază cele două populaţii.

Figura 7: Prin ce diferă românii din România şi locuitorii din RM (numai acei care au menţionat diferenţe n – 575)

După cum se poate observa din figura 7 cei care iau în considerare şi diferenţele dintre românii din România şi locuitorilor din RM scot în evidenţă în primul rând diferenţele de natură lingvistică, respectiv cele legate de sistemul de valori, de tradiţii şi de istorie. Dacă primul aspect (cel al raportării la diferenţele lingvistice) a fost analizat în capitolele precedente, interpretarea celorlalte două dimensiuni (diferenţele valorice şi cele legate de tradiţii) comportă anumite dificultăţi semantice şi metodologice. Atât referirea la valori cât şi la tradiţii presupune un câmp semantic foarte extins, mai simplu spus: poate însemna foarte multe lucruri, relativ diferite. Deci nu putem preciza exact sensul în care aceste diferenţe au fost invocate. Desigur această problemă putea fi soluţionată metodologic fie prin elaborarea unui set specific de întrebări, fie prin investigaţii calitative ulterioare (de. ex. focus grupuri pe această temă). Dar fiecare cercetare are anumite limite practice, cum s-a întâmplat şi în acest caz. Astfel rămâne deschis sensul exact în care aceste diferenţe sunt invocate.

74


75

VIII. Stereotipii şi distanţă socială

Prin analiza stereotipiilor de grup (ca imagini mentale despre trăsăturile, pozitive sau negative, atribuite grupului propriu sau altor grupuri) încercăm să identificăm gradul de similitudine dintre autostereotipii (trăsături atribuite propriului grup de către români) şi heterostereotipii (trăsături atribuite de către români altor grupuri, inclusiv Moldoveni). O convergenţă a structurii caracteristicilor atribuite propriului grup cu profilul stereotip al unui alt grup indică asumarea unui anumit sens al aproprierii.

Pentru a evalua acest grad de convergenţă a structurii reprezentărilor am ales o cale simplă şi sugestivă. Mai degrabă o abordare calitativă decât una care să presupună analize statistice complexe. Am ordonat diferitele caracteristici asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor în funcţie de frecvenţa cu care acele caracteristici au fost considerate specifice grupurilor respective27. Astfel a rezultat o listă ierarhică ce cuprinde în ordine descrescătoare trăsăturile asumate/atribuite, cele aflate în partea superioară pot fi considerate mai degrabă caracteristice (frecvenţa cu care au fost indicate fiind mai mare), cele de la capătul listei ca mai puţin specifice. Apoi am comparat reprezentarea de sine a românilor cu modul în care românii îi reprezintă pe moldoveni şi pe maghiari.28

Figura 8: O structură comparată a trăsăturilor pozitive asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor

27 O prezentare statistică a datelor vezi în raportul grafic, în capitolul Cetăţeni, toleranţă, discrimin-are, distanţă socială!28 Am efectuat şi diferite teste statistice care confirmă concluziile noastre. Dar datorită unor limitări de volum cât şi a specificului acestei publicaţii nu le vom detalia.

Cu toate că există diferenţe între reprezentările de sine şi imaginea atribuită moldovenilor avem o structură relativ congruentă între modul cum se reprezintă românii şi cum îi reprezintă pe maghiari, iar incongruenţele sunt mult mai pronunţate. Caracteristicile, mai ales în cele pozitive prevalente la români sunt considerate importante şi au înregistrat un scor mare şi în cazul moldoveni (desigur cu micile excepţii de rigoare).

Figura 9: O structură comparată a trăsăturilor negative

asumate de români şi atribuite moldovenilor şi maghiarilor

În cazul trăsăturilor negative putem observa că nici o caracteristică prevalentă în cazul reprezentării stereotipe a maghiarilor nu a înregistrat un scor mare în cazul reprezentării de sine a românilor. Pe când, în ceea ce priveşte imagini negative formate despre moldoveni o apropriere structurală evidentă este observabilă.

Deci în termeni de reprezentări stereotipe de grup putem conchide că există un anumit grad de suprapunere între modul cum se auto-reprezintă românii şi cum îi reprezintă pe moldoveni. Caracteristicile prevalente asumate despre grupul propriu, respectiv cele atribuite moldovenilor sunt

76


77

relativ apropriate, şi chiar dacă există elemente ale diferenţei (agresivitatea şi intoleranţa sunt caracteristici negative relativ prevalente în reprezentarea moldovenilor, pe când în cazul auto-reprezentărilor româneşti acestea au înregistrat un scor relativ mic), putem spune că în imaginarul colectiv românesc există o suprapunere destul de semnificativă a „specificului” celor două grupuri.

Cu toată această apropriere în temeni de reprezentări sociale, publicul românesc este caracterizat mai degrabă de o distanţare socială faţă de cei din RM, şi îi tratează mai puţin ca membri ai propriului grup. Cel puţin acest lucru reiese dacă ne aplecăm asupra rezultatelor întrebărilor referitoare la distanţa socială (Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi?).

Maghiari Români Moldoveni Germani Romi

%

Membri de familie 15,3 77,6 23,3 14,9 5,5

Să facă parte din grupul de prieteni 19,6 9,9 26,2 21,2 10,3

Să lucrăm împreună 13,5 7,2 14,9 18,3 11,6

Să fie vecini 15,6 5,4 15,4 10,7 12,7

Să locuiască în România 13,8 9,7 13,5 23,8

Să viziteze România 16,3 9,4 17,9 11,8

Nu ar trebui să vină în România 6,0 1,0 3,4 24,3

Total 100 100 100 100 100

N 1260 1291 1288 1265 1236

Tabel 14: Relaţia socială cea mai apropriată cu Maghiarii, Românii, Moldovenii, Germanii şi Romii (numai respondenţi care s-au declarat români şi excluse non-răspunsurile şi variantele „nu ştiu”).

87,5% din români consideră acceptabile relaţii sociale de intimitate (familie+prietenie) cu alţi români şi doar 12,5% preferă numai relaţii sociale de apropriere (coleg de muncă+vecin). În cazul celor originari din RM numai 49,5% din populaţie ar prefera relaţii sociale de intimitate, iar 30% relaţii sociale de apropriere, şi în jur de 10% i-ar vedea doar ca vizitatori în România. Este cert că în comparaţie cu alte grupuri etnice (maghiari, germani) cei din RM sunt incomparabil mai acceptaţi, dar mai degrabă sunt văzuţi ca aparţinând unui out-grup, un segment semnificativ al românilor, păstrând

o anumită distanţă faţă de ei. E dificil să decidem ce metaforă ar descrie mai bine modul de raportare faţă de cei din RM: îi putem cataloga drept cei mai iubiţi dintre străini sau mai degrabă sun văzuţi ca ai noştri, ai noştri, dar doar cu măsura?

Dat fiind faptul că la anumite aspecte analizate am observat un comportament aparte în termeni regionali, am verificat dacă tendinţa de raportare atipică a Ardelenilor faţă de cei din RM se confirmă şi la capitolul distanţă socială.

Maghiari Români Moldoveni Germani Romi

%

Membri de familie 29,8 72,7 26,5 18,6 8,0

Să facă parte din grupul de prieteni 28,2 13,3 32,5 30,4 18,7

Să lucrăm împreună 10,8 8,5 13,1 23,4 12,2

Să fie vecini 15,0 5,5 12,4 8,2 12,3

Să locuiască în România 5,8 4,0 4,5 20,9

Să viziteze România 9,3 10,7 14,8 7,7

Nu ar trebui să vină în România 1,1 0,8 20,3

Total 100 100 100 100 100

N 415 415 413 423 394

Tabel 15:Relaţia socială cea mai apropriată cu Maghiarii, Românii, Moldovenii, Germanii şi Romii (numai respondenţi din Ardeal, care s-au declarat români şi excluse non-răspunsurile şi

variantele „nu ştiu”).

Astfel, după cum se poate observa din tabelul de mai sus românii din Ardeal se raportează în termeni aproximativ identici la maghiari şi la cei din RM. 58-59% ar accepta relaţii sociale de intimitate cu persoane provenite din ambele grupuri, iar în jur de 25% relaţii sociale de apropriere (prieten, coleg de muncă). Comparat cu valorile eşantionului naţional (vezi tabelul 11!) Ardelenii pot fi consideraţi mai deschişi faţă de cei din RM decât cei din alte provincii. De altfel (spre surprinderea noastră) în Moldova românească s-a înregistrat cea mai mică pondere a celor care ar accepta relaţii sociale de intimitate cu persoane originare din RM.

Comportamentul atipic al Ardelenilor necesită o interpretare. Precum s-a putut observa cei din Ardeal (şi mai întotdeauna ne-am referi la românii

78


79

din această provincie istorică) au fost mult mai sensibili la diferenţele culturale dintre români (sau dacă a fost vorba de dialecte dintre dialectul ardelenesc) şi cei din RM. La capitolul diferenţe culturale generale cei din Ardeal mai degrabă au punctat pe lângă caracteristicile considerate comune şi factorii distinctivi. Dintre locuitorii provinciilor istorice româneşti mai degrabă Ardelenii au fost aceia care au raportat dificultăţi de înţelegere a graiului vorbit în RM, şi, la capitolul evaluare subiectivă, tot ei au fost mai rezervaţi decât cei din alte regiuni din România. În acest context poate părea contradictoriu faptul că ei sunt mai degrabă deschişi faţă de cei din RM în termeni de apropriere-distanţare socială. Contradicţia este aparentă. Dat fiind contextul intercultural specific acestei provincii, în Ardeal s-a dezvoltat o cultură a diferenţei ce funcţionează în alţi parametri decât în alte provincii istorice29. Pe de o parte există o sensibilitate mai mare vis a vis de diferenţele culturale, atât în termeni de percepţie, cât şi de evaluare a acestor diferenţe. Pe de altă parte există multiple procese interculturale în contextul cărora s-a format şi o altă cultură de gestionare a diferenţelor culturale, a cărei componentă principală este deschiderea mai mare faţă de interacţiuni sociale ce implică o trecere peste graniţe etno-culturale. Ca să înţelegem bine contextul diferit este suficient să invocăm două cifre. Conform recensământului din 2002 în Ardeal perechile mixte din punct de vedere etnic reprezentau 6,32% din totalul căsătoriţilor, în Moldova şi Muntenia luate împreună ponderea perechilor mixte etnic era doar de 0,6%30.

IX. Concluzii

Raportarea românilor în termeni de unitate şi diferenţă culturală vis a vis de locuitorii RM este complexă, comportând anumite aspecte care, cel puţin la acest nivel al analizei, pot fi dificil interpretate în mod univoc.

Interpretat dintr-o perspectivă mai generală (numită sintetică în acest capitol) putem distinge între două raportări majore la problema unităţii şi diferenţierii identitar-culturale. Jumătate din populaţie (51%) accentuează unitatea culturală fără rezerve, şi aproximativ o treime (34,5%) marchează atât asemănările, cât şi diferenţele dintre cele două populaţii. Practic ponderea în populaţie a acelora care aderă la un discurs care accentuează în mod exclusiv diferenţa dintre cele două populaţii, este nesemnificativă. În primul caz (al

29 Aici eventual raportarea celor din Dobrogea ar mai putea constitui subiectul unei analize separate. 30 Calcule proprii pe baza unor date furnizate de INS.

categoriilor care tematizează în mod exclusiv unitatea culturală) asumarea unităţii se face în mod predominant prin referire la unitatea lingvistică, etnică şi istorică a celor două populaţii. Această categorie reproduce un discurs (major) simbolic dominant în sfera publică românească. Cei care au o raportare diferenţiată (asumând atât unitatea, cât şi diferenţele culturale) creionează profilul diferit al celor din RM prin referire la diferenţe percepute la nivelul limbii, al sistemului de valori şi al raportării la tradiţii. Deci pe lângă curentul de opinie care aderă fără rezerve la modul de tematizare a unităţii, specifice discursului major, şi un discurs minor (nedominant şi mai puţin articulat la nivelul discursului public) poate fi identificat. Acesta nu contestă teza centrală (a unităţii culturale) a discursul major, ci mai degrabă o susţine.

Diferenţele lingvistice nu sunt asumate în termenii în care puterea sovietică a exploatat graiul moldovenesc, definindu-l şi cultivându-l ca limbă separată. O atare raportare la diferenţele dintre varietăţile lingvistice româneşti vorbite pe teritoriul RM şi România este respinsă de majoritatea covârşitoare a populaţiei. În viziunea populaţiei româneşti graiul utilizat de majoritatea locuitorilor din RM este un dialect, comportând anumite trăsături lingvistice, care implică dificultăţi relativ minore de înţelegere. Semnificaţiile sociale ataşate utilizării varietăţii lingvistice româneşti vorbite în RM sunt în general pozitive, dar, privit în contextul evaluării prestigiului ataşat diferitelor varietăţi regionale ale limbii române, dialectul utilizat de vorbitorii din RM nu este între cele mai apreciate (nefiind neapărat izolată în această poziţie relativ marginală).

În ceea ce priveşte reprezentările sociale (stereotipiile) legate de similitudinile-diferenţele de grup dintre români şi cei din RM avem de a face mai degrabă cu o congruenţă (validată şi prin comparaţia cu reprezentările altor grupuri, categorii etnice relevante) a auto-reprezentărilor românilor şi a calităţilor/defectelor atribuite celor din RM. În pofida acestei aproprieri în termeni de imagologie colectivă românii tind să se raporteze vis a vis de cei din RM cu o anumită distanţare. Distanţare considerabilă, dacă e să ne referim la modul cum se raportează românii la grupul propriu. Aproprierea socială este considerabilă, dacă considerăm modul cum se raportează românii la alte grupuri etnice.

80


81

Bibliografie

Jenkins, Richard (2008) Social Identity. New York: Routledge.

Allport, Gordon Willard (1979) The Nature of Prejudice. Reading MA: Addison-Wesley.

King, Charles (1999) The Ambivalence of Authenticity, or How the Moldovan Language Was Made. În Slavic Review 58(1):117-142.

Informarea cetăţenilor românicu privire la Republica Moldova

şi atitudini faţă de unire

Liliana Popescu

Pentru a încadra şi a înţelege mai bine corpul cetăţenesc român, modul în care gândeşte şi evaluează politica, în particular politica internaţională, este necesară referirea la unele din răspunsurile respondenţilor cu privire la ei înşişi. Dacă ne preocupă informarea românilor în ce priveşte Republica Moldova şi cetăţenii moldoveni, este util să reflectăm asupra răspunsului la una din întrebări referitoare la impactul URSS asupra României.31 Dincolo de cei 30% care nu ştiu/nu răspund, 58% dintre români consideră că URSS a făcut rău României – dintre care 24% afirmă că a făcut numai rău şi 34% afirmă că a făcut mai mult rău decât bine. Doar pentru 12% din respondenţi URSS a făcut bine sau numai bine (această ultimă categorie deţine doar 2%). Una dintre consecinţele opiniei prevalente ar putea fi aprobarea de către cetăţeni (de către electorat) a oricărei acţiuni de politică externă care ţine de repararea acestui rău trecut. Sondajul nu conţine întrebări referitoare la tipul de rău pe care URSS l-a făcut României. Dar dacă ne uităm la răspunsurile date de respondenţi la alte întrebări, putem constata că sistemul politic numit „comunism”, care a fost adus prin dominaţia sovietică nu este la fel de mult condamnat prin politicile care au însoţit regimul de dinainte de 1989. Astfel, constatăm majorităţi pe teme care ţin de statalitate şi politici: înainte de 1989 era mai bine în ce priveşte (a) respectarea legilor (62%), (b) sistemul de educaţie (60%), (c) sistemul de sănătate (54%), (d) nivelul de trai (51%).32 O majoritate a românilor consideră că era mai bine înainte de 1989 (un total de 55%), din care pentru 23% era mult mai bine decât în prezent, iar pentru 32% ceva mai bine decât în prezent; doar pentru 7% din respondenţi „era

31 Anexă – Sondaj – Întrebarea C11.32 Anexă – Sondaj – Întrebarea C8.

82


83

mult mai rău ca în prezent”.33 Mai mult decât atât, constatăm că respondenţii sunt împărţiţi în două privind ce a fost comunismul: a fost o idee bună pentru 49%! (din care, pentru 9% a fost o idee bună bine aplicată şi pentru 40% a fost o idee bună greşit aplicată); doar pentru 35% comunismul nu este o idee bună.34

Coroborând rezultatele despre impactul URSS şi răspunsurile privind regimul comunist, putem presupune că impactul negativ al URSS asupra României resimţit de români se datorează fie dominaţiei URSS impusă postbelic asupra României, fie ruperii Basarabiei din România Mare, antebelică, fie ambelor cauze. În orice caz, în ciuda propagandei anticomuniste post-1989 şi în particular a celei desfăşurate în ultimii ani în România, românii par să nu fie atât de anti-comunişti, cât mai curând anti-sovietici. Românii poartă în ei nostalgia unei uniuni cu fraţii şi surorile de peste Prut, iar percepţia lor predominant negativă cu privire la impactul URSS asupra României este o dovadă a acestei nostalgii. Această interpretare este congruentă cu răspunsurile date la întrebarea privind responsabilitatea pentru soarta teritoriului actualei Republici Moldova.35 URSS este considerată a fi cea mai vinovată de pierderea Basarabiei de către România (57%), urmată de conducătorii României de atunci (48%); de marile puteri occidentale (41%) şi de Germania nazistă (40%). Blamarea excesivă a URSS şi a conducătorilor României din perioada războiului, pe de o parte, şi subevaluarea contribuţiei Germaniei naziste şi a marilor puteri, pe de altă parte, se pot înscrie în acelaşi scenariu al interpretării rolului URSS prin prisma pierderii Basarabiei de către respondenţi. Românii deplâng indirect şi peste timp, pierderea unei părţi a României Mari.

Capitolul de faţă se referă nu doar la informarea cetăţenilor români privind Republica Moldova şi privind pe cetăţenii Republicii Moldova, dar şi la atitudinile lor implicite faţă de statul vecin de peste Prut şi la locuitorii săi.

I.Ce înseamnă Republica Moldova pentru români?

După cum au sugerat răspunsurile la întrebările invocate mai sus, referitoare la profilul românilor şi la evaluările lor privind impactul URSS vis-a-vis de alte forţe politice, rezultă că ei resimt peste timp pierderea Basarabiei. Podurile de Flori de peste Prut de la începutul anilor ’90 sunt un simbol al

33 Anexă – Sondaj – Întrebarea C9.34 Anexă – Sondaj – Întrebarea C10.35 Anexă – Sondaj – Întrebarea D2.

acestei pierderi şi a unei încercări târzii de recuperare a relaţiilor cu fraţii şi surorile de dincolo de râu. Dar fenomenul Podului de flori s-a întâmplat acum 20 de ani şi că alte file de istorie recentă s-au răsfoit peste noi.

Ce înseamnă azi Republica Moldova pentru români? Sondajul de faţă poate da câteva indicii semnificative, dacă nu un răspuns foarte răspicat şi univoc. La întrebarea cu privire la “primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Republica Moldova”36 cel mai surprinzător este faptul că cel mai mare procent îl deţine grupul respondenţilor care nu ştiu sau nu răspund (NŞ/NR) 34%; alături de acesta, există un procent de 12% al celor care dau un răspuns evaziv, cum că le vine în minte “alt cuvânt”, decât cele 13 variante de răspuns sugerate. Aceşti 12% consideră că niciunul dintre următoarele nu descriu adecvat ce le vine în minte când se gândesc la Republica Moldova: fraţii noştri, români, pământ românesc/parte din ţara noastră, unire, moldoveni, vecinii noştri, sărăcie, Basarabia/basarabeni, România, o ţară, moldoveni români, rus/Rusia, Chişinău. Dacă însumăm proporţia celor care nu ştiu/nu răspund (34%) cu proporţia celor care afirmă că alt cuvânt le vine în minte (12%) vom ajunge undeva la 46%. Deci, aproape jumătate din respondenţi nu dau un răspuns definit la o întrebare simplă, care cerea o asociere a unui cuvânt sau sintagme cu „Republica Moldova”. Cum putem interpreta acest rezultat? O interpretare posibilă este că românii sunt derutaţi cu privire la identitatea Republicii Moldova ca stat sau/şi cu privire la identitatea locuitorilor săi. O altă interpretare posibilă este că românii nu sunt prea interesaţi de Republica Moldova sau/şi de locuitorii săi. În fine, o a treia interpretare posibilă: ambele variante descrise mai devreme sunt valabile. Românii nu sunt nici clarificaţi cu privire la identitatea Republicii Moldova sau/şi a locuitorilor săi şi nu sunt nici prea interesaţi de ce se întâmplă dincolo de Prut. Rămâne de văzut care dintre interpretările de mai sus vor fi validate de alte răspunsuri din sondaj.

II. Ce ştiu românii despre o problemă politică majoră a Republicii Moldova: Transnistria?

Cum era de aşteptat, o majoritate a românilor fie nu ştie fie nu răspunde cu privire la „Ce este Transnistria?”37 58% dintre respondenţi au indicat NŞ/NR. O întrebare cu variante de răspuns, deci nu o întrebare cu răspuns deschis, primeşte o reacţie atât de explicită de necunoaştere. Dacă vom corobora cei 58% care NŞ/NR cu cei 16% care răspund că Transnistria

36 Anexă – Sondaj – Întrebarea D1.37 Anexă – Sondaj – Întrebarea D3.

84


85

este „altceva” (nici regiune în RM, nici una din alte 9 variante de răspuns – vezi anexa cu răspunsurile la întrebarea D3) ajungem la cifra de 74%, care se pare că nu ştiu despre ce e vorba.

Lipsa de cunoaştere, ca şi posibila lipsă de interes, îşi pot găsi explicaţii la nivelul educaţiei, al mediatizării şi al interesului politic la nivel public în România faţă de problema în cauză. În ce priveşte lipsa de educaţie la nivelul şcolii, ea poate funcţiona cu siguranţă pentru un segment de populaţie educat înainte de 1989, când a existat o interdicţie de a aborda subiectul „Basarabia”. Acesta era un subiect interzis pentru învăţători, profesori şi elevi. Chiar şi la facultate, subiectul era abordat cu mare grijă. Explicaţia lipsei de informare prin educaţie funcţionează pentru cetăţenii mai în vârstă de 40. Pentru cei sub 40 de ani, care au fost educaţi în libertate, după 1989, nu mai este explicabil în acelaşi fel. După 1990 nu a mai existat o interdicţie motivată politic şi implementată constrângător de a nu discuta acest subiect. Desigur, profesorii care au funcţionat după ’89, cel puţin în primul deceniu, erau în mare parte cei educaţi înainte de 1989. Constatăm o carenţă serioasă la capitolele Geografie şi Istorie în şcoala românească. Un alt factor explicativ se leagă de faptul că problematica Republicii Moldova nu a fost mediatizată adecvat în spaţiul public românesc de-a lungul celor 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi de la auto-proclamarea „republicii moldoveneşti nistrene”, adică denumirea oficială a Transnistriei.

Proporţia foarte mare, de 74%, a celor care nu cunosc sau nu sunt interesaţi de Transnistria poate să însemne şi o anumită închidere a societăţii româneşti faţă de problemele care nu o privesc şi nu o afectează în mod direct, a unui anumit parohialism în situarea României pe „tabla de şah” a politicii internaţionale. România, spre deosebire de Franţa, Germania, Rusia, SUA, UK ş.a. este mult mai puţin interesată de probleme de politică externă. România nu este o mare putere – şi acest lucru este atestat şi de precaritatea informaţiilor de politică externă, a publicaţiilor dedicate acestei tematici precum şi a locului ocupat de agenda de politică externă în cotidianele româneşti. Nu avem un Le Monde, sau un New York Times sau o Die Welt. Această parohializare ce caracterizează auto-percepţia românilor în peisajul politicii internaţionale, poate să explice şi o anumită lipsă de interes în ce priveşte ce se întâmplă în Republica Moldova, în mod particular. Poate să indice o anumită detaşare, faptul că o mare parte a populaţiei suferă de o lipsă de implicare cognitivă în ce se întâmplă dincolo de graniţele României, inclusiv dincolo de Prut.

Există însă un nucleu de 9% care identifică Transnistria ca fiind o regiune/parte a Republicii Moldova – şi aici avem de-a face cu un nucleu de

români interesaţi sau foarte interesaţi de ceea ce se întâmplă în RM. Vom corobora acest răspuns cu altele ce ţin de nivelul de cunoaştere şi de atitudinea faţă de ţara vecină şi faţă de cetăţenii moldoveni.

Procente foarte mari de necunoaştere a problematicii moldoveneşti continuă şi la întrebarea următoare, D4, cu o paletă de variante privitoare la Transnistria. Răspunsurile NŞ/NR se situează în zona procentelor 43% - 49%. Este adevărat că întrebările însele nu sunt simple şi că ar presupune o cunoaştere mai profundă. Ele se referă la următoarele aprecieri (i) „Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este cea din urmă pentru România”, (ii) „Transnistria este un teritoriu românesc”, (iii) „Transnistria ar trebui să devină un stat independent, după modelul Kosovo”, (iv) „Dacă Republica Moldova se va uni cu România atunci Transnistria va trebui cedată ruşilor”.38 Întrebarea D4 conţine de fapt patru întrebări, după cum am văzut, respondenţii putând să se exprime individual în cazul fiecăreia. Evaluarea afirmaţiilor nu este uşoară şi presupune o înţelegere aprofundată a problematicii transnitrene în comparaţie cu întrebarea anterioară (întrebarea D3). Dacă eliminăm procentul celor care nu au răspuns/nu ştiu, vom constata o majoritate care consideră că Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este Republica Molova pentru România (33% din totalul respondenţilor şi o majoritate absolută în raport cu cei care răspund) – această comparaţie fiind mai curând o capcană pentru respondenţi. O diferenţă majoră este că în timp ce Moldova de dincolo de Prut şi-a format identitatea lingvistică (dacă nu şi pe cea culturală, istorică şi politică) în mod natural, prin conectare la spaţiul românesc, fâşia transnistreană a fost un teritoriu ales în 1924 de la marginea URSS, din Ucraina, de către proaspetele autorităţi sovietice pentru a forma o „republică” cu potenţial de nucleu al unei viitoare republici sovietice moldoveneşti. Planul miza pe o ulterioară atragere a Basarabiei (proaspăt unită în România Mare) de a se uni cu „Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească” (cum a fost iniţial botezată fâşia transnistreană). RASSM a jucat rol de cal troian (Popescu 2005). Dacă privim lucrurile din această perspectivă, comparaţia la care invită întrebarea D4(i) („Transnistria este pentru Republica Moldova ceea ce este cea din urmă pentru România”) este compet lipsită de sens. Dacă admitem comparaţia, admitem şi faptul că Moldova dintre Prut şi Nistru şi locuitorii săi nu au nimic de a face, istoric, cultural şi lingvistic, cu România. Dacă ne uităm şi la întrebarea D4 (ii) („Transnistria este un teritoriu românesc”) vom constata o cunoaştere eronată sau necunoaştere, pentru că Transnistria

38 Anexă – Sondaj – Întrebarea D4.

86


87

nu a fost niciodată teritoriu românesc. Dacă eliminăm pe cei 44% care NR/NŞ, vom constata că o majoritate absolută a celor care răspund consideră că Transnistria este teritoriu românesc (29% ca procent absolut dintre toţi respondenţii).

La întrebarea dacă Transnistria ar trebui să devină stat independent după modelul Kosovo, respondenţii tind să aibă o atitudine care poate să însemne o înţelegere a situaţiei. În primul rând, se înregistrează cea mai mare cifră a celor care NR/NŞ – 49% din respondenţi. Dar dintre ceilalţi, o majoritate absolută consideră că nu este cazul (în termeni absoluţi faţă de toată masa respondenţilor, 35% se află pe această poziţie). Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că dacă vom considera masa totală a respondenţilor, majoritatea o deţin cei care nu ştiu sau nu răspund la această întrebare. Aceste rezultate pot fi interpretate fie ca o necunoaştere şi o admitere a faptului că nu cunosc, fie considerarea întrebării ca fiind prea dificilă pentru nivelul lor de cunoaştere, fie ca o lipsă de interes pentru problematica unei posibile independenţe a Transnistriei. Pe de altă parte, majoritatea celor care nu sunt de acord cu o asemenea posibilitate pot coincide cu cei care consideră că Transnistria este pământ românesc.

În ce priveşte cea de-a patra întrebare, referitoare la cât de oportun ar fi ca, în cazul în care R. Moldova s-ar uni cu România, Transnistria să fie cedată ruşilor, constatăm o rezistenţă foarte mare a românilor la această idee: 42% nu sunt sau nu prea sunt de acord cu ea. Ideea unei separări de jure a Transnistriei de Republica Moldova a fost parte a aşa-numitului Plan Belkovski venit de la Kremlin, în preajma finalizării negocierilor de aderare a României la UE în 2004, prin care se propunea României unirea cu Republica Moldova, în schimbul independenţei Transnistriei. Se poate presupune, cu temei, că acest plan nu a avut drept scop rezolvarea problemei în acest fel şi deci, nici nu a intenţionat să permită unirea Republicii Moldova cu România. Scopul său putea fi acela de a arăta cetăţenilor moldoveni că României nu-i pasă de Moldova – în condiţiile în care România era preocupată să finalizeze negocierile cu Bruxelles-ul şi să reuşească aderarea în al doilea val al ţărilor Europei Centrale şi de Est. Cetăţenii români nu au cum să urmărească subtilităţile politicii care se desfăşoară la mesele de negocieri şi acest lucru este valabil pentru toţi cetăţenii – fie ei români sau de alte naţionalităţi. Răspunsurile date de respondenţii noştri însă pot sugera că atât timp cât ei consideră că Transnistria este românescă, orice cedare a ei, şi mai ales faţă de Rusia (considerată în mare parte vinovată, ca urmaşă a URSS, de ruperea Basarabiei de România) este inacceptabilă.

Pornind de la răspunsurile date întrebărilor discutate mai sus, putem concluziona că majoritatea românilor nu urmăresc în cea mai mare parte agenda Republica Moldova şi nu cunosc/înţeleg raporturile de forţe, actorii implicaţi, puterea României în acest proces, situarea ţării noastre şi a celei vecine în contextul internaţional. O parte din opiniile şi atitudinile vis-a-vis de Republica Moldova derivă dintr-un imaginar care cuprinde proiecţii ale unor valori şi atitudini formate în orele de istorie din şcoală şi liceu, care provin parţial din lecturi independente şi din evaluări care sunt destul de departe de realitate. Cele mai multe cunoştinţe despre Republica Moldova sunt imaginate de către respondenţi, nu sunt bazate pe cunoaştere.

IV. Cunoaşterea, percepţia asupra cetăţenilor Republicii Moldova.

În ce priveşte percepţia privind identitatea locuitorilor Republicii Moldova39, regăsim o polarizare pe următoarele coordonate: 47% din respondenţi îi identifică pe moldoveni pornind de la identitatea lor civică (38% moldoveni, 9% cetăţeni ai Republicii Moldova) în timp ce un total de 36% consideră că sunt români (24% români, români din Republica Moldova 10%, români rusificaţi 2%). Dacă adăugăm şi procentul de 12% al celor care-i identifică a fi basarabeni (adică români din Basarabia, la fel şi cu bănăţenii, ardelenii, oltenii sunt români din România) ajungem la un procent foarte apropiat de cel al respondenţilor care utilizează un criteriu civic de identificare (48%). Şi atunci, am putea constata o diviziune relativ egală între cei care utilizează criteriul etnic şi cei care utilizează criteriul civic. Este posibil, totuşi, ca cei 38% care-i identifică ca „moldoveni” să înţeleagă prin aceasta o identificare cu o zonă istorică românescă (la fel cum am spune bănăţeni, ardeleni, olteni etc). În acet caz, concluzia cu privire la o relativă diviziune egală a folosirii criteriului civic şi etnic să fie greşită. Dacă cel puţin o parte a celor 38% care identifică pe cetăţenii moldoveni ca „moldoveni” au folosit „moldoveni” în sensul apartenenţei la regiunea Moldovei, atunci ne va apărea că majoritatea românilor îi identifică pe locuitorii RM după criteriul etnic şi că folosesc pentru această definiţie fie regionalul „moldovean”, fie chiar termenul „român” (o proporţie importantă de 36%). Planează o oarecare ambiguitate aici, pe care nu o putem desluşi fără date suplimentare.

Pentru a evalua această percepţie asupra locuitorilor Republicii Moldova, în sensul cunoaşterii lor de către români, va trebui să consultăm

39 Anexă – Sondaj – Întrebarea F1

88


89

date privind modul în care se identifică moldovenii pe ei înşişi. Şi la acest capitol, percepţia românilor asupra cetăţenilor moldoveni este eronată. La recensământul realizat în RM în 2004, rezultatele indică faptul că 75,8% sunt moldoveni, ucraineni (8,4%), ruşi (5,9%), găgăuzi (4,4%), români (2,2%), bulgari (1,9%), alte naţionalităţi (1,0%).40 Este adevărat, că a fost disputată veridicitatea acestor date, având în vedere părtinirea moldovenistă a autorităţilor la putere atunci, PCRM, şi modalitatea de aplicare a chestionarelor aferente operaţiunii de recenzare a populaţiei. Totuşi, datele nu au putut fi atât de grosier modificate încât să răstoarne proporţiile. Majoritatea locuitorilor Republicii Moldova şi-au însuşit identitatea moldovenească şi aceasta pare să fie o auto-identificare de naţionalitate sau etnică, şi nu una civică. Frapează, desigur, acei 2,2% al celor care se identifică a fi români – este o cifră foarte mică în termeni absoluţi. Dar comparând-o cu modul în care îi identifică românii pe locuitorii Republicii Moldova – discrepanţa este imensă. În timp ce respondenţii români consideră că moldovenii sunt români într-o proporţie importantă, moldovenii se identifică în foarte mică măsură a fi români. Iată că şi pe dimensiunea cunoaşterii umane a fraţilor şi surorilor de peste Prut, noi românii avem carenţe de cunoaştere şi înţelegere a cetăţenilor moldoveni, a realităţilor din ţara vecină.

Aspectul pozitiv al relaţiei românilor cu moldovenii ţine doar de apropierea românilor faţă de locuitorii Republicii Moldova – deci nu de o dimensiune cognitivă, ci afectivă. Pe scala sentimentului de apropiere dintre români şi alţi cetăţeni, apare că ne simţim cel mai aproape de locuitorii Republicii Moldova – răspunsurile indică faptul că apropierea faţă de ei este mai mare decât faţă de orice altă minoritate (întrebările F6, F8 şi alte întrebări legate de distanţa socială).

V. Unirea

Ideea unirii Republicii Moldova cu România este o prezenţă constantă, deşi discretă, în mentalul colectiv românesc – cel puţin datorită faptului că Basarabia a fost parte a României Mari pentru o perioadă. Este adevărat, pentru o perioadă scurtă – puţin peste 20 de ani. Dar comunitatea de limbă şi cultură se adaugă ca factori ai imaginării acestei posibilităţi. Desigur, dacă vom compara douăzeci şi ceva de ani cu perioada în care locuitorii

40 Biroul National de Statistică al R. Moldova - date statistice rezultate din recensământul populaţiei Republici Moldova, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234 punctul 6. E interesant de remarcat faptul că nu regăsim date de recensământ pe criteriul naţional pentru o dată anterioară anului 2004.

dintre Prut şi Nistru au fost dominaţi de Rusia/URSS (un secol şi jumătate în total, cu aproximaţie), vom avea cel puţin un reper de înţelegere a unora dintre atitudinile moldovenilor faţă de problema unirii.41 Dar sondajul de faţă s-a concentrat exclusiv asupra cetăţenilor români, asupra informării şi cunoaşterii de către ei a problematicii moldoveneşti, asupra atitudinilor şi valorilor lor legat de Republica Moldova şi de moldoveni.

Sondajul conţine câteva întrebări referitoare la atitudinea românilor faţă de unire. De aceea, răspunsurile la aceste întrebări vor întregi tabloul nostru privind cunoaşterea de către români a Republicii Moldova şi mai ales a cetăţenilor moldoveni.

Favorabili în general ideii de unire a celor două ţări vecine, respondenţii consideră că unirea ar fi mai benefică pentru Republica Moldova decât pentru România. Astfel, dacă pentru o majoritate de 64% unirea ar fi benefică pentru Republica Moldova, doar pentru o minoritate de 47% unirea ar fi benefică pentru România.42 Diferenţa de aproape 20 de procente este semnificativă. Pe de altă parte, trebuie să remarcăm că, deşi sub pragul de 50%, ideea că unirea ar fi benefică pentru România a întrunit un procent considerabil – mai ales că la această întrebare 18% dintre respondenţi s-au abţinut de la răspuns. Aceste cifre pot fi interpretate şi în felul următor: „noi am vrea să ne unim cu voi, dar voi aveţi un interes mai mare decât noi şi atunci vouă v-ar reveni responsabilitatea cea mai mare pentru un eventual efort al unirii”.

În acest context, românii au percepţia că moldovenii au o pronunţată dorinţă de unire a ţării lor cu România. Afirmaţia „Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se unească cu România”43 a primit foarte puţine răspunsuri „de acord în foarte mare măsură” şi „mare măsură” (5+13%= 18%). Implicit, românii consideră că moldovenii vor să se unească cu România. 22% dintre respondenţi sunt de acord în mică măsură şi 29% sunt de acord în foarte mică măsură sau deloc, totalizând o majoritate de 51%. Deci un total de 51% dintre români au percepţia că moldovenii vor să se unească cu România, comparativ cu 18% care consideră că moldovenii nu vor unirea.

Dacă privim dincolo de Prut, vom constata că situaţia este foarte diferită. Sondaje de opinie din 1990 indicau faptul că doar 3,9% dintre moldoveni erau în favoarea unirii (Solonari şi Blutner 1994: 80, apud King 2002: 151). Un sondaj mai recent (realizat de compania CBS AXA la sfârşitul

41 Vom face trimiteri la anumite sondaje realizate în Republica Moldova recent.42 Întrebarea H1, care conţine o serie de afirmaţii.43 Întrebarea H1, a doua afirmaţie.

90


91

lui 2010, citat de Deutsche Welle şi comentat în România Liberă)44 indică o cifră foarte apropiată: 3% pentru moldovenii care ar dori unirea cu România. Majoritatea moldovenilor doresc independenţa Republicii Moldova, inclusiv cea mai mare parte a minorităţilor din Republica Moldova (ruşi, ucraineni ş.a.). Numărul celor care doresc unirea cu România este, conform acestui sondaj, sub jumătate din electoratul care aproape 20 de ani a fost fidel partidului moldovean celui mai pro-românesc (în declaraţii şi program, cel puţin) până nu demult, PPCD. În plus, singurul partid din Republica Moldova care a susţinut deschis, programatic, unirea cu România la ultimele alegeri, PNL, nu a intrat în Parlament. Politicienii de la Chişinău văzuţi ca fiind pro-români nu propun nici ei unirea, ci doar o legătură privilegiată dintre cele două ţări. Un sondaj al IMAS din Republica Moldova (Omnimas aprilie 2010, www.imas-inc.md), ne indică o cifră ceva mai mare a celor care ar dori unirea. La întrebarea „În ultima perioadă se tot discută despre relaţiile Republicii Moldova cu România. Care din următoarele variante ar fi cea mai bună pentru ţara noastră?” doar 10% dintre respondenţii moldoveni au considerat că unirea cu România este cea mai bună soluţie. O majoritate relativă de 34% au răspuns că „relaţii mai strânse între cele două state” ar fi cea mai bună soluţie.

Constatăm o mare discrepanţă între ceea ce cred cetăţenii români despre ce doresc cetăţenii moldoveni şi ce îşi doresc cetăţenii moldoveni pentru ei înşişi. O necunoaştere şi o neînţelegere majore, întemeiate pe o informare precară, cum am văzut în capitolul anterior, caracterizează orizontul de opinii al românilor relativ la fraţii şi la surorile de dincolo de Prut.

O majoritate a respondenţilor afirmă că „Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru Republica Moldova’” (60%).45 O cercetare ulterioară ar putea califica aceste răspunsuri şi ar putea explica, eventual cu ajutorul unor focus-grupuri, care este raţiunea pentru care românii tind să creadă că unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru RM, mai ales în condiţiile în care cetăţenii români ştiu foarte puţine lucruri despre Moldova şi moldoveni. Deocamdată putem interpreta, într-o cheie moralizatoare, că respondenţii români tind să se situeze pe poziţii condescendente faţă de cetăţenii moldoveni, atunci alegând să răspundă majoritar afirmativ la cele două întrebări privind caracterul benefic al unirii pentru moldoveni şi considerarea unirii ca obiectiv naţional pentru Republica Moldova – în loc să răspundă NR/NŞ. E ca şi cum ar fi răspuns implicit: „noi ştim ce e bine pentru ei’”. Interpretând însă aceste

44 http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sondaj-doar-3-dintre-moldoveni-ar-vrea-unirea-cu-romania-204918.html45 Anexă – Sondaj – Întrebarea H1.

răspunsuri într-o notă idealistă, ele indică credinţa respondenţilor că românii de dincoace de Prut şi locuitorii Republicii Moldova împărtăşesc acelaşi ideal naţional; că suntem una şi aceeaşi naţiune şi, având în vedere beneficiul mai mare pentru moldoveni, efortul de a se uni ar trebui să le revină lor în primul rând.

Ca alternativă la unirea în sens clasic, 46% dintre respondenţi susţin aderarea Moldovei la Uniunea Europeană şi, implicit, regăsirea celor două state în interiorul UE la o dată ulterioară. La întrebarea daca susţin afirmaţia: „Pentru oamenii din cele două ţări ar fi de ajuns ca ambele state să fie membre în Uniunea Europeană, cum sunt Germania şi Austria”, 17% spun că sunt de acord în foarte mare măsură, 29% în mare măsură (46% în total)46; o proporţie importantă de 26% nu ştiu sau nu răspund. Aceasta înseamnă că politica oficială a statului român din perioada curentă, de sprijinire a eforturilor Republicii Moldova de a se apropia de UE şi de a obţine statutul de candidat pentru Republica Moldova, este susţinută de o majoritate a cetăţenilor români. În acest sens, cetăţenii români susţin politica oficială curentă a României faţă de Republica Moldova.

Unul dintre cele mai interesante răspunsuri date de respondenţi a fost cel referitor la o posibilă unire a Republicii Moldova cu România dublată de federalizarea României. O mare proporţie (40%) nu ştiu sau nu răspund; încă aproape 40% sunt fie de acord în mică măsură (19%), fie în foarte mică măsură sau deloc (22%); în acelaşi timp, doar 18% sunt de acord în foarte mare şi mare măsură. Mai puţin de o cincime din români ar fi de acord cu unirea şi federalizarea României. Se confirmă aici faptul că românii au o educaţie şi o atitudine mai curând orientate spre centralism. Orice atentat la centralismul statal este perceput ca fiind destabilizator, ca fiind neavenit. Se poate presupune că această orientare pro-centralistă face pereche bună cu neîncrederea în capacitatea cetăţenilor de a se autogestiona, de a se organiza şi, implicit, că este necesară o mână forte centrală şi centralizatoare, care să pună societatea în ordine. Dacă ar fi să facem un experiment mental şi să ne imaginăm că s-ar întruni condiţii internaţionale favorabile unirii României şi Moldovei, luând în considerare preferinţele şi tendinţele de independenţă ale moldovenilor, cu siguranţă că liderii şi populaţia Republicii Moldova ar accepta unirea doar prin federalizare şi cu o autonomie substanţială pentru Moldova/Basarabia. Răspunsurile din sondaje referitoare la unire şi la o posibilă federalizare ca urmare a unirii cu Republica Moldova, ne relevă o contradicţie: opinia românilor că moldovenii ar trebui să lupte să se unească

46 Anexă – Sondaj – Întrebarea H1.

92


93

cu România şi opinia că moldovenii ar trebui să vrea să se unească cu România în condiţiile unui stat centralizat – adică să se supună ordinelor de la Bucureşti în mod absolut. O ipotetică unire ar trebui să se întemeieze pe negocieri şi pe compromisuri semnificative acceptate de ambele părţi. Putem constata, dacă analizăm rezultatele acestui sondaj, că există discrepanţe care merg pănă la incompatibilitate între: tendinţa de independenţă/autonomie a moldovenilor şi tendinţa centralizatoare a românilor.

La întrebarea referitoare la efectele uniri dintre România şi Republica Moldova47 se pot observa următoarele proporţii mari ale celor care consideră că: una dintre urmări va fi înrăutăţirea relaţiilor României cu Rusia (47%) şi că vor exista efecte negative asupra nivelului de trai în România (45%). Românii par să fie optimişti cu privire la modul în care UE ar primi o asemenea acţiune politică, doar 27% par să fie îngrijoraţi cu privire la o posibilă sancţiune din partea UE. La întrebarea privind costurile unificării şi la cât sunt de dispuşi românii să sacrifice pentru unire, constatăm în primul rând o masă mare de 44% care nu răspund sau nu ştiu; în al doilea rând, constatăm că doar 16% răspund că nu ar trebui să se unifice - de unde se poate deduce că indiferenţa este mai mare decât atitudinea de refuz. Din restul de 40% constatăm o polarizare după cum urmează: (a) cei care ar accepta doar costuri mici în schimbul unirii („cu preţul reducerii cu 10% a nivelului de trai” reprezintă 15% din respondenţi) şi (b) cei care vor unirea „cu orice preţ” reprezintă 17%.

Investigând mai profund profilul românilor care vor unirea cu orice preţ, constatăm următoarele: sunt mai mulţi bărbaţi decât femei (55%, respectiv 45%), sunt mai curând locuitori din mediul urban (56% vs mediu rural cu 44%), au o medie de vârstă de 51 de ani, sunt în majoritate căsătoriţi (67%), cu un nivel de educaţie ce înregistrează în cea mai mare parte (76%) cel mult studii medii, numărul pensionarilor este mult mai mare decât al salariaţilor (44% vs 28%) şi se încadrează în categoria celor cu venituri mici. Pe scurt, „nucleul dur” al cetăţenilor români care vor unirea cu orice preţ sunt oameni mai curând în a doua parte a existenţei lor, cu studii mai puţine şi cu venituri mici (din datele obţinute prin sondajul nostru, în România). În oglindă, dacă ne uităm la profilul moldovenilor care doresc unirea, vom constata o suprareprezentare a următoarelor categorii: bărbaţi, tineri, studii postliceale şi superioare, cu venituri mari comparativ cu media din Republica Moldova, locuitori ai Chişinăului (www.imas-inc.md). Există diferenţe majore între profilul românului care vrea unirea neapărat şi profilul moldoveanului care vrea unirea.

47 Anexă – Sondaj – Întrebarea H2.

VII. Concluzii

Constatăm, în urma analizei datelor de sondaj următoarele:

Ø Românilor nu le e prea clar ce identitate au locuitorii Republicii Moldova.48

Ø Foarte puţini români au avut o experienţă directă de cunoaştere a Republicii Moldova; în genere, românii au o slabă cunoaştere – atât directă cât şi indirectă – a realităţilor din ţara vecină, Republica Moldova.

Ø Cele mai multe opinii despre Republica Moldova sondate sunt bazate pe imaginar – ale cărui rădăcini trebuie în continuare investigate, dar nu sunt bazate pe cunoaştere.

Ø Absenţa cunoaşterii de către români a realităţilor din Republica Moldova conduc la o lipsă de înţelegere a acestor realităţi.

Ø Aspectul pozitiv al relaţiei românilor cu moldovenii ţine de o dimensiune afectivă şi nu de una cognitivă. Chiar dacă nu cunosc foarte multe despre moldoveni, românii se simt cel mai puternic legaţi de ei, comparativ cu alte naţionalităţi.

Ø Constatăm o mare discrepanţă între ceea ce cred cetăţenii români despre ce doresc cetăţenii moldoveni şi ce îşi doresc cetăţenii moldoveni pentru ei înşişi. Există discrepanţe care merg până la incompatibilitate între: dorinţa de independenţă/autonomie a moldovenilor şi tendinţa centralizatoare a românilor.

Ø Cetăţenii români susţin politica oficială curentă a României faţă de Republica Moldova în ce priveşte sprijinirea ei de a deveni candidată şi finalmente membră a UE.

Ø O majoritate relativă a românilor doresc unirea Republicii Moldova cu România, în timp ce doar o minoritate redusă a moldovenilor vor unirea.

48 Desigur, rămâne deschisă problema în ce măsură moldovenilor înşile le e clară identitatea proprie.

94


95

Referinţe:

* * * Biroul National de Statistică al R. Moldova. 2004. Recensământ http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=295&id=2234

King, Charles. 2002. Moldovenii, România, Rusia şi politica culturală. Chişinău: Ed. Arc.

Omnimas aprilie 2010. www.imas-inc.md

Popescu, Liliana. 2006. «O natiune, două state». Revista 22. ANUL XV (838).

Popescu, Liliana.2005. „Calul troian” al Republicii Moldova. Ziua, 20 decembrie.

* * * România Liberă. 5 nov 2010. Sondaj: doar 3% dintre moldoveni ar vrea unirea cu România. http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/sondaj-doar-3-dintre-moldoveni-ar-vrea-unirea-cu-romania-204918.html

Solonari, Vladimir şi Blutner, Vladimir. 1994. Russians in Moldova. În The New Russian Diaspora: Russian Minorities in the Former Soviet Republics, ed. Vladimir Shlapentokh, Munir Senoich şi Emil Payin. Armonk, N.Y.: M.E.Sharpe.

Agenda politică a României faţă de Republica Moldova

Cristian Ghinea

I. Problema redobândirii cetăţeniei româneşti

Chestiunea acordării cetăţeniei române locuitorilor RM apare într-un context în care România oferă posibilitatea redobîndirii cetăţeniei pentru foştii cetăţeni care nu au pierdut-o din voia lor sau urmaşilor acestora. În această situaţie se află persoane nu doar din Republica Moldova, ci şi din Ucraina sau persoane emigrate în Occident şi deposedate de cetăţenie de către statul comunist. Deşi statul român nu ţine o evidenţă a celor care redobândesc cetăţenie în funcţie de ţara de provenienţă, estimări neoficiale arată că aproximativ 90% din cei aflaţi în această situaţie provin din Republica Moldova49. După cum se poate vedea din Tabelul 1, numărul de cetăţenii redobândite a crescut de la nivele neglijabile în 2004 la aproape 22000 în 2009. Numărul mare de dosare depuse a făcut ca guvernul României să simplifice procedurile şi să creeze în februarie 2010 o instituţie specială - Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

Anul conform art. 10(1) conform art. 11

2004 188 2632005 171 1.6032006 224 4892007 236 6642008 811 4.512

2009 2.821 21.999

2010până la 5.08.2010

742 18.125

Tabelul 1: Statistica persoanelor care au redobândit cetăţenia română în intervalul 2004 – 2010.Sursa: Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie

49 Această estimare ca şi restul statisticilor privind redobăndirea cetăţeniei sunt preluate din Ghinea C, Ivan P şi Dinu D, ”Cum am folosit fereastra de oportunitate - Bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România – Republica Moldova”, Centrul Român de Politici Europene, Policy Memo nr. 19, Decembrie 2010

96


97

Simplificarea procedurilor nu schimbă fondul politicii de redobîndire a cetăţeniei: fiecare aplicant trebuie să facă dovada că el / ea sau familia au avut cetăţenia română, în cazul celor din Republica Moldova, până la ocupaţia sovietică. Politica României a stârnit controverse în Uniunea Europeană, unele state membre temându-se de o invazie de noi cetăţeni europeni creaţi peste noapte, iar câteva ziare occidentale au vorbit chiar de milioane de asemenea cazuri. După cum se poate vedea din tabel, numărul real este departe de aşa ceva. Totuşi, România are o problemă de percepţie în UE faţă de acest subiect.

Întrebarea I1 a sondajului a testat opinia faţă de acordarea cetăţeniei româneşti celor din Republica Moldova, testând trei opţiuni:

A) opţiunea maximală: „toţi cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial la acordarea cetăţeniei”.

B) opţiunea acordării cetăţeniei celor care fac dovada originii româneşti (variantă asemănătoarea cu starea de fapt din legea actuală).

C) opţiunea non-avantajării – „cetăţenii din Republica Moldova nu ar trebui să aibă tratament preferenţial” faţă de alţii care solicită cetăţenie românească.

Opţiunile respondenţilor au fost:Varianta A maximală = 23%Varianta B starea de fapt – 23%Varianta C a non-avantajării – 32 % (22% nu au răspuns sau nu au ştiut)

În mod evident, variantele A şi B susţin o politică specială faţă de Republica Moldova în ce priveşte cetăţenia, deci pot fi tratate împreună. De unde rezultă 46% dintre cetăţeni care susţin o politică specială de acordare a cetăţeniei pentru locuitorii din RM (actuală sau chiar mai avantajoasă), faţă de 32% care resping o asemenea idee.

II. Percepţii asupra asistenţei româneşti în RM

Întrebarea I2 a testat reacţia faţă de programele şi proiectele de asistenţă şi cooperare pe care România le-a dezvoltat faţă de RM. Din tematicele acoperite în raportul CRPE citat anterior, am selectat pentru chestionar pe cele de rezonană mai largă, în cazul cărora existau premise să ajungă la cunoştinţa publicului larg. Întrebarea exactă a fost: ”În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea

relaţiilor dintre România şi Moldova?”, plecând de la ideea că îmbunătăţirea relaţiilor este un obiectiv universal susţinut, indiferent de ce opinie are respondentul faţă de alte tematici din chestionar. Simplificând grila de răspunsuri (categoriile „în foarte mare măsură” şi „în mare măsură” arată percepţie pozitivă; categoriile „în mică măsură” şi „foarte mică măsură” arată tendinţa negativă), observăm că:

A) „Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană” este percepută pozitiv de 66% (negativ 19%, non-răspuns 15%).

B) „Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în România” este percepută pozitiv de 65% dintre respondenţi (negativ 24%; aici şi la restul întrebărilor din acest calup diferenţa până la 100% sunt non-răspunsuri.)

Context: România oferă în acest moment aproximativ 14.000 de locuri de învăţământ fără taxe elevilor şi studenţilor din Republica Moldova, o parte dintre aceştia primind şi burse de studii. Pentru anul 2010-2011, România a oferit iniţial 2150 de burse, iar în iulie 2010 a suplimentat cu încă 2.850 numărul acestora. Totalul locurilor oferite în prezent (5.000) reprezintă cel mai mare număr de până acum50.

C) „Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române” este percepută pozitiv de 62% dintre respondenţi (25% negativ).

D) „Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica Moldova” este perceput pozitiv de 57% (27% negativ). Este de remarcat că într-o perioadă de austeritate bugetară şi frământări sociale în România există totuşi o majoritate care apreciază acest sprijin financiar.

Context: România acordă sprijin financiar Moldovei în cadrul mai multor proiecte. Ca stat membru UE, România are obligaţia de a asista financiar state mai puţin dezvoltate, iar Bucureştiul a ales RM ca o ţară prioritară pentru banii româneşti pentru dezvoltare. Derulaţi prin bugetul MAE, aceşti bani se ridică în prezent la 2 milioane de euro anual. În urma voinţei politice exprimare în cadrul vizitei Preşedintelui Băsescu la Chişinău în ianuarie 2010, România şi Moldova vor conecta reţele de gaze naturale şi liniile electrice, pentru a reduce dependenţa energetică a Moldovei. Bucureştiul a început construcţia / studiile de fezabilitate şi demersurile pentru a finanţa

50 idem

98


99

parţial din bani europeni un gazoduct şi două linii electrice (este dificil de avansat o cifră globală pentru aceste proiecte, pentru informaţii despre stadiul fiecărui proiect, vezi raportul CRPE citat). Cel mai important ajutor financiar rămâne însă cel de 100 de milioane de euro, împărţit în tranşe egale între 2010 şi 2013. Şapte milioane au fost cheltuiţi ca ajutor pentru satele afectate de inundaţii în RM în 2010. Restul banilor vor fi alocaţi pe proiecte propuse de autorităţile moldovene în domeniul infrastructurii şi educaţiei (existau întârzieri în cheltuirea banilor, la momentul decembrie 2010)51.

E) „Sprijinul financiar acordat de autorităţile române unor instituţii de cultură şi de presă din Republica Moldova” obţine o rată de aprobare egală cu cel anterior - 57% (negativ 27%).

Context: România susţine proiecte de cultură şi presă în RM prin două instituţii: Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul Cultural Român. În anul 2010 au fost alocaţi prin DRP 617.000 euro către RM (mass media 197.000; proiecte culturale 326.000; Mitropolia Basarabiei 94.000 euro). În acelaşi an, prin ICR au fost alocaţi 427.000 euro către RM. În 2010, ICR a deschis la Chişinău Institul Cultural ”Mihai Eminescu”.52

III. Interesul pentru proiectele României în Republica Moldova

Deşi înregistrăm majorităţi semnificative cu atitudini pozitive faţă de Moldova, faţă de moldoveni, faţă de cooperarea dintre cele două ţări, datele privind interesul oferă totuşi un duş rece. Putem spune că românii sunt favorabili de principiu unei politici active faţă de Republica Moldova, dar nu foarte interesaţi de ea. La întrebarea „Sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?” doar 27% răspund favorabil (foarte mare - 6% şi mare - 21%); 65% dintre respondenţi consideră că au un interes mic; doar 7% figurează la rubrica NŞ/NR.

E drept că cifrele din sondajul nostru vin pe un trend de dezinteres faţă de politica externă în general. Un sondaj IRES53 publicat în februarie 2011 arată că la întrebarea „Cât de interesat sunteţi de politica externă a României?”, 53% dintre români se declară dezinteresaţi (dat fiind modul în care a fost formulată întrebarea, putem conta pe factorul de dezirabilitate

51 idem52 idem53 IRES, ”Evaluarea percepţiei românilor privind politica externă a României”; februarie 2011

socială. Cu alte cuvinte, e probabil ca mulţi respondenţi să considere că e dezirabil să fii interesat de politica externă chiar şi să răspundă ca atare, deci tindem să credem că majoritatea dezinteresaţilor e chiar mai largă).

Ar mai fi de adăugat aici faptul că dintre cei interesaţi de iniţiativele României, doar 14% sunt familiarizaţi cu aceste iniţiative (următoarea întrebare). Aproximativ jumătate din cei care au declarat un interes spun că se şi simt informaţi. Acest lucru poate fi interpretat ca o precaritate a informaţiilor despre iniţiativele României în spaţiul public, o precaritate a raportării prin mass media către populaţie a acestor iniţiative şi, poate, o informare slabă din partea instituţiilor relevante ale statului către mass media; mai frapează şi procentul mare al celor care sunt în foarte mică măsură sau deloc familiarizaţi cu aceste iniţiative (41%)

IV. Percepţii asupra instituţiilor implicate în relaţia cu RM

În ce priveşte influenţa unor instituţii ale statului sau a unor partide asupra apropierii dintre România şi Republica Moldova (î.I4), respondenţii identifică pe primele locuri două instituţii, la oarecare distanţă de următoarele – este vorba despre televiziunile din România (32%) şi despre Preşedintele României (31%); ele sunt urmate de Parlament (26%) şi de PRM (24%); românii sunt conştienţi de ideologia naţionalistă propagată de Partidul România Mare; PRM este identificat de departe partidul cu cel mai mare impact asupra apropierii relaţiilor dintre cele două state; următorul partid menţionat de respondenţi este PDL cu 18% - dar PDL este partidul aflat la putere şi este foarte probabil ca din acest motiv să figureze cu atâtea procente; este urmat de aproape de PNL cu 16% şi de PSD cu 15%;

Nu este deloc surprinzător că românii consideră televiziunea, în genere, ca având impactul cel mai mare – este mijlocul de comunicare şi informare cu cea mai mare pondere în raport cu celelalte (radio, ziare etc); tocmai de aceea, orice acţiune, orice emisiune a televiziunii – şi în primul rând a celei publice, care are şi o răspândire foarte mare de recepţie şi pe teritoriul Republicii Moldova – au un impact important – de informare, de sensibilizare, de înţelegere, de empatie etc asupra ambelor maluri ale Prutului; în ce priveşte perceperea Preşedintelui României ca având un impact important, putem să constatăm (1) că în mod oficial, constituţional, Preşedintele are atribuţii majore de politică externă şi de avansare a intereselor statal-naţionale pe arena internaţională şi că (2) actualul Preşedinte, Traian Băsescu, a fost cel care încă de la începutul primului mandat a pus pe agenda

100


101

de politică externă ca prioritate dezvoltarea relaţiilor cu Republica Moldova şi a vorbit repetat despre importanţa Moldovei pentru România. Preşedintele Băsescu şi-a început ambele mandate prin vizite la Chişinău şi este o figură populară printre pro-românii din Moldova.

Faptul că PRM este perceput ca partidul cu cea mai mare influenţă asupra relaţiilor româno-moldovene este îngrijorător; de fapt, nu percepţia (corectă) este îngrijorătoare, ci faptul că problematica relaţiilor româno-moldovene (sau „româno-române”, cum o numeşte istoricul basarabean Gheorghe Cojocaru) a fost lăsată în zona extremismului de partid românesc; iar situaţia de azi nu este decât o prelungire a unei situaţii conturate de-a lungul ultimilor 20 de ani.

Întrebarea I5 apare ca fiind un test de luciditate privind percepţia influenţei factorilor externi (ţări, instituţii) asupra apropierii dintre România şi Republica Moldova; respondenţii prezintă o oglindă a lucidităţii în acest sens, a cunoaşterii şi înţelegerii interacţiunilor din plan internaţional, cu toate că şi aici regăsim procente mari de non-respondenţi (între 32%-38% NŞ/NR); dacă pe primele locuri cu rol de factor benefic se situează UE (22%) şi NATO (19%), pe ultimele locuri cu rol benefic şi în acelaşi timp pe primele locuri cu rol negativ se situează Rusia (37% consideră că mai degrabă dăunează, în timp ce doar 5% consideră că Rusia joacă un rol benefic) şi Ucraina (19% consideră că dăunează, iar 7% consideră că are rol benefic)

V. Percepţii asupra integrării europene a RM

Context: Elita politică din Republica Moldova şi populaţia în general tind să investească încredere în Uniunea Europeană, iar obiectivul privind integrarea europeană a ţării tinde să fie unul consensual. Vladimir Voronin însuşi şi Partidul Comuniştilor susţin că doresc să integreze ţara în Uniunea Europeană, iar guvernarea lor a fost înlocuită de o alianţă de partide numită chiar Alianţa pentru Integrare Europeană. La nivel social, integrarea europeană este o temă care unifică o societate profund divizată pe trei linii identitare: pro-români, moldovenişti şi pro-ruşi. Apropierea de România este respinsă de ultimele două categorii, iar aproprierea de Rusia e respinsă de pro-români şi acceptată doar cu mari rezerve de către moldovenişti. În acest context, integrarea europeană, salutată cu entuziasm de pro-români şi moldovenişti şi acceptată de rusofoni, este practic singurul proiect naţional care are acceptul unei majorităţi confortabile (de remarcat că aderarea la NATO nu este la fel de populară, sprijinul pentru această idee fiind mult

sub 50%). În pofida dorinţei de integrare în UE, Republica Moldova nu este parte a procesului oficial de extindere, în mod oficial nu e nici ţară candidată, nici potenţial candidată. RM este prinsă în Politica de Vecinătate a UE şi în pachetul ţărilor din Parteneriatul Estic. De facto, în cadrul acestui Parteneriat se desprinde un pachet format din Ucraina şi Moldova, ţări apropiate de UE şi care ar putea primi perspectiva de aderare în viitorul mediu. Deocamdată, guvernul de la Chişinău negociază cu UE un Acord de Asociere care va asigura Moldovei asistenţă financiară din partea UE în schimbul unor reforme politice şi economice. Moldova a primit din partea UE un plan de acţiune pentru ridicarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni care călătoresc în UE, care cel mai probabil va duce la ridicarea vizelor într-un interval de 2 – 3 ani. UE este de departe cel mai mare donator extern pentru Moldova, atît Uniunea ca atare cât şi multe state membre fiind donatori activi la Chişinău54. România a adoptat ca obiectiv oficial de politică externă integrarea Moldovei în UE, iar ca prim pas includerea într-un regim asemănător Balcanilor de Vest (ţările de acolo sunt fie candidate fie potenţial candidate pentru aderare).

Am întrebat respondenţii noştri dacă în opinia lor Republica Moldova aparţine mai degrabă spaţiului european sau mai degrabă spaţiului rusesc. O majoritate confortabilă de 72% consideră că „Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să devină membră a Uniunii Europene”. Doar 11% cred că destinul ţării vecine ţine de spaţiul rusesc şi ar trebui să rămână parte a sferei de influenţă rusească. O majoritate de 72% pentru extinderea UE către o ţară este fără precedent într-o Uniune Europeană care trece printr-un moment de euroscepticism public şi de respingere a unor noi extinderi. Aceasta arată că la nivelul populaţiei este percepută relaţia specială dintre România şi Moldova şi este susţinut obiectivul oficial de a aduce RM în UE.

Această idee este susţinută şi de următoarea serie de afirmaţii asupra cărora am cerut opinia respondenţilor noştri: 65% sunt de acord că „România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele posibile aderarea Republicii Moldova la UE” (41% susţin asta în mare măsură şi 24% în foarte mare).

Afirmaţia radicală asupra căreia am cerut opinia („prin toate mijloacele posibile”) a obţinut totuşi o majoritate confortabilă, ceea ce arată

54 Pentru detalii privind asistenţa financiară acordată de UE în Moldova, recomandăm raportul ”In-ventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de Uniunea Europeană”, Victoria Boian, Asociaţia de Politică Externă şi Centrul Român de Politici Europene, Chişinău, 2010. Pentru detalii legate de negocierile Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, recomandăm raportul ”Negocieri Republica Moldova – UE. Ce este de discutat, ce s-ar putea obţine?”, Cristian Ghinea şi Victor Chirilă”, Centrul Român de Politici Europene şi Asociaţia de Politică Externă, Bucureşti, 2010. Ambele rapoarte au fost susţinute financiar printr-un proiect comun de Fundaţia Soros România şi Fundaţia Soros Moldova.

102


103

că această opinie, că România să sprijine Moldova în UE este bine conturată şi chiar vehementă. Dar pentru a testa cât de vehementă, am mers chiar un pas înainte şi am imaginat un scenariu în care interesul României în acest caz ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene. Trebuie să atragem atenţia că UE are în general o imagine bună în România, constant mai bună decât autorităţile româneşti. Deci, am cerut practic respondenţilor să ne spună dacă ar susţine afirmaţia precedentă (România trebuie să susţină Moldova în UE prin toate mijloacele posibile) chiar şi atunci când asta ar nemulţumi un actor în care ei au de obicei mare încredere (UE). Rezultatul este că 45% susţin afirmaţia „România ar trebui să îşi menţină politica actuală faţă de Republica Moldova, chiar dacă aceasta ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene”; 37% nu susţin această afirmaţia, iar 18% nu răspund sau nu ştiu.

De remarcat că totuşi majoritatea vehementă de mai sus scade la 45%, un procent totuşi important dată fiind alegerea dramatică la care i-am forţat pe respondenţi între atitudinea lor foarte pozitivă faţă de aderarea Moldovei la UE şi încrederea mare în Uniune ca atare. Iar 45% care sunt de acord cu această afirmaţie sunt totuşi mai mulţi decât cei 37% care o resping.

În concluzie, politica oficială a României de susţinere a aderării Moldovei la UE are sprijinul populaţiei, dar trebuie acordată atenţie strategiei de urmat: obiectivul României nu trebuie să ne pună în conflict cu Uniunea din care facem parte, trebuie să ne căutăm permanent aliaţi şi să lucrăm în echipe, măcar cu Polonia şi alte state din Est care şi ele preferă o nouă extindere spre Est.

Oricum, politica externă a României va rămâne stabilă în acest punct. Există un consens la nivelul partidelor parlamentare româneşti privind susţinerea Moldovei, consens care pare a fi împărtăşit şi de către populaţie, chiar fără a ţine cont de culoarea politică a guvernării de la Chiţinău:

71% sunt de acord că „România trebuie să păstreze relaţii bune cu Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo”.

VI. Concluzii

Ø Relaţia specială pe care statul, instituţiile şi partidele româneşti o menţin cu Republica Moldova, specială faţă de relaţiile cu alte state vecine, este susţinută la nivelul opiniei publice. Programele speciale ale României dincolo de Prut (burse, asistenţă financiară, proiecte culturale) sunt privite favorabil de o majoritate confortabilă a celor chestionaţi.

Ø Atitudinea pozitivă este prezentă chiar pe fondul unei lipse de informare asumate de cei care au răspuns chestionarului. Cu alte cuvinte oamenii, nu sunt nici foarte interesaţi şi nici foarte informaţi asupra acestor subiecte, dar agreează în principiu proiectele de asistenţă în RM ale statului român. Avem aici majorităţi confortabile pe care se poate baza în viitor un consens la nivelul partidelor româneşti mainstream privind relaţia cu Chişinăul.

Ø Impresionează procentul de 72% care plasează pe harta lor mentală Republica Moldova ca aparţinând spaţiul european, dorind un viitor european pentru această ţară. Aceasta arată că politica oficială a statului român – de a deschide poarta UE către Moldova – este bazată pe un sentiment popular că cele două ţări trebuie să aparţină unui spaţiu comun politic şi economic. Acesta este un semnal important pentru a fundamenta orientarea strategică a UE în cadrul politicilor europene de vecinătate şi extindere, Moldova devenind punctul de interes major al României.

104


105

Referinţe:

Boian, Victoria. 2010. ”Inventarierea şi Evaluarea Asistenţei Financiare acordate Moldovei de Uniunea Europeană”. Asociaţia de Politică Externă şi Centrul Român de Politici Europene

Chirilă, Victor şi Ghinea, Cristian. 2010. ”Negocieri Republica Moldova – UE. Ce este de discutat, ce s-ar putea obţine?”, Centrul Român de Politici Europene, Policy Memo nr. 12.

IRES. 2011. Evaluarea percepţiei românilor privind politica externă a României.

Dinu, Dragoş, Ghinea, Cristian şi Ivan Paul. 2010. Cum am folosit fereastra de oportunitate - Bilanţul unui an de relansare a relaţiilor România – Republica Moldova, Centrul Român de Politici Europene. Policy Memo nr. 19.

SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATORUL DE INTRODUCERE DATE

CODOPI |__|__||__|__|__| (prefix auto + cod operator)

Nume operator introducere date: __________

CODCHEST |__|__|__|__| (cod automat generat în baza de date)

Chestionar individual - 20101

Sondaj de opinie privind percepţia Republicii Moldova în conştiinţa publică românească

SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATORUL DE INTERVIU:

SECŢIA DE VOTARE NUMĂRUL: |__|__|__|NUMĂR PUNCT DE EŞANTIONARE: |__|__|__|NUMĂR DIN LISTA DE EŞANTIONARE: |__|__|__|EŞANTION: 1. PRINCIPAL 2. REZERVĂ 3.SPECIALSELECŢIE: 1. LISTE ELECTORALE 2. DRUM ALEATOR

PreambulBună ziua, numele meu este….şi sunt operator de interviu la firma TOTEM Communication. În prezent realizăm un sondaj de opinie privind Republica Moldova. Pentru a discuta aceste aspecte, dumneavoastră aţi fost ales la întâmplare, ca într-o loterie. Dacă sunteţi de acord să ne răspundeţi la întrebări , sperăm să nu va răpim mai mult de 20 de minute. Vă facem precizarea că toate datele furnizate de acest studiu sunt strict confidenţiale şi vă garantăm anonimatul. Datele dvs. personale sunt prelucrate de către TOTEM Communication, potrivit notificării 11548, în conformitate cu cerinţele Legii nr. 677/2001 în scopul realizarea verificării operatorilor noştri de teren sau pentru realizarea de statistici. Refuzul dvs. determină prelucrarea parţială a răspunsurilor oferite de dvs. în chestionar fără a putea face corelaţii mai complexe legate de anumite caracteristici. Informaţiile înregistrate sunt destinate utilizării de către TOTEM Communication iar o parte dintre acestea sunt comunicate numai clientului nostru în vederea realizării verificării corectitudinii culegerii datelor (nume şi prenume, adresă, sex, vârstă, număr de telefon fix sau mobil). Vă puteţi exercita dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale şi dreptul de a vă adresa justiţiei în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 printr-o cerere scrisă, datată şi semnată trimisă la adresa: TOTEM Communication, Str. Arh. Gh. Sterian nr.6, sector 2, 021978, Bucureşti. Vă mulţumesc!

Modul A

A1. JUDEŢ: _________________

A2. NUME LOCALITATE/COMUNĂ: __________ A3. NUME SAT: __________________

A4. COD SIRSUP |__|__|__|__|__|__|__| A5. COD SIRINF |__|__|__|__|__|__|__|

A6. MEDIU DE REZIDENŢĂ:

1. Urban 2. Rural

A7. TIP DE LOCALITATE:

1. Oraş foarte mare (peste 200.000 locuitori)

2. Oraş mare (peste 100.000-199.000 de locuitori)

3. Oraş mijlociu (între 30.000 – 99.000 de locuitori)

4. Oraş mic (sub 30.000 de locuitori)

5. Sat urban

6. Sat centru de comună

7. Sat periferic

A8. ADRESA: Str. ___________________________________, nr. ________, bl._________, scara _________, etaj ________, apt. __________

106


107

A9. CALENDARUL VIZITELOR

NUMĂRUL VIZITEI 1 2 3

Data vizitei ____ ____ 2010 ____ ____ 2010 ____ ____ 2010

Ora vizitei ____:____ ____:____ ____:____

Rezultat ____ ____ ____

Coduri rezultate:

1. Interviu complet 6. Nimeni acasă

2. Nimeni eligibil în gospodărie (nu există persoane peste 18 ani) 7. Firmă/Instituţie

3. Refuz (al gospodăriei sau al persoanei selectate pentru interviu) 8. Casă neocupată (părăsită)

4. Persoana selectată pentru interviu nu este acasă (PROGRAMARE) 9. ALTELE _____________

5. Interviu incomplet

A10. Câte persoane locuiţi în această gospodărie? (inclusiv respondentul!)

________ persoane

A11. Câte persoane cu vârste peste 18 ani (împliniţi) locuiesc în această gospodărie (inclusiv respondentul)?

________ persoane

A12. Pentru fiecare persoană eligibilă (cu vârste peste 18 ani) identificată notaţi următoarele date în ordine descescătoare, începând cu cel mai în vârstă:

Nr. Prenume Vârsta (în ani împliniţi) Sex

1 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

2 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

3 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

4 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

5 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

6 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

7 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

8 _______________________ ______ ani împliniţi 1. M 2. F

PENTRU PERSOANELE ELIGIBILE IDENTIFICATE APLICAŢI REGULA ZILEI DE NAŞTERE ŞI SELECTAŢI PERSOANA PENTRU INTERVIU. ÎNCERCUIŢI ÎN PRIMA COLOANĂ DIN STÂNGA NUMĂRUL PERSOANEI SELECTATE (

Modul B

B1. Credeţi că în ţara noastră lucrurile merg într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?

Direcţia este bună Direcţia este greşită NŞ/NR

1 2 88

B2. Cât de mulţumit(ă) sunteţi în general de felul în care trăiţi?

Foarte mulţumit

Mulţumit NemulţumitFoarte

nemulţumitNŞ/NR

1 2 3 4 88

B3. Cum este viaţa dvs. în prezent comparativ cu cea de acum un an?

Mult mai bună

Mai bună

Aproximativ la fel

Mai proastă

Mult mai proastă

NŞ/NR

1 2 3 4 5 88

B4. Cum credeţi că veţi trăi peste un an?

Mult mai bună

Mai bună

Aproximativ la fel

Mai proastă

Mult mai proastă

NŞ/NR

1 2 3 4 5 88

B5. Cât de des …

CITITI VARIANTELE DE RASPUNS !

ZilnicDe câteva

ori pe săptămână

De câteva ori pe lună

O dată pe lună sau mai rar

DelocNŞ/NR

1. Citiţi ziarele 1 2 3 4 5 88

2. Ascultaţi radio 1 2 3 4 5 88

3. Vă uitaţi la televizor 1 2 3 4 5 88

4. Citiţi cărţi 1 2 3 4 5 88

5. Mergeţi la teatru/operă/filarmonică 1 2 3 4 5 88

6. Navigaţi/utilizaţi internetul 1 2 3 4 5 88

7. Mergeţi la film 1 2 3 4 5 88

8. Mergeţi la biserică 1 2 3 4 5 88

B6. Dacă utilizează internetul În zilele când utilizaţi internetul cât timp petreceţi de regulă navigând sau scriind e-mailuri?

1. Mai puţin de o oră 2. Între o oră şi trei ore 3. Între trei şi opt ore 4. Mai mult de opt ore 88. NŞ/NR

B7. În ce măsură credeţi că problemele actuale ale României sunt legate de… CITIŢI VARIANTELE DE RĂSPUNS!

Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură


NŞ/NR

Locurile de muncă 1 2 3 4 88

Locuinţe 1 2 3 4 88

Preţuri 1 2 3 4 88

Educaţie 1 2 3 4 88

Funcţionarea instituţiilor publice centrale (guvern, ministere, agenţii etc.)

1 2 3 488

Funcţionarea instituţiilor publice locale (Primărie şi Consiliu Local)

1 2 3 488

Sănătate 1 2 3 4 88

Pensii 1 2 3 4 88

Mentalitatea românilor 1 2 3 4 88

Discriminare 1 2 3 4 88

Justiţie 1 2 3 4 88

Infracţionalitate 1 2 3 4 88

Corupţie 1 2 3 4 88

Agricultură 1 2 3 4 88

Criza financiară 1 2 3 4 88

108


109

B8. De care dintre acestea credeţi că sunt legate cele cel mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent? NOTEAZĂ CODUL DIN LISTA DE LA B7

B8a. Prima problemă ______________ B8b. A doua problemă ______________

B9. Unii oameni nu se consideră apropiaţi de nici un partid politic, în timp ce alţii se consideră apropiaţi de un anumit partid politic, chiar şi atunci când (nu sunt de acord cu / nu sunt mulţumiţi de) acel partid. Dacă vă gândiţi la dumneavoastră, aţi spune că sunteţi mai apropiat de Partidul Social Democrat, de Partidul Noua Generaţie, de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, de Partidul Democrat Liberal, de Partidul Naţional Liberal, de Partidul România Mare sau de un alt partid, sau aţi spune mai degrabă că nu sunteţi apropiat de nici un partid politic? RĂSPUNS UNIC!

1. Partidul Naţional Liberal (PNL)

2. Partidul Social Democrat (PSD)

3. Partidul Democrat Liberal (PD-L)

4. Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

5. Partidul Noua Generaţie - Creştin Democrat (PNG-CD)

6. Partidul România Mare (PRM)

7. Partidul Conservator (PC)

8. Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR)

9. Partidul Poporului (PPR)

10. Alt partid. Care?....................................................

77. Nu sunt apropiat de nici un partid politic

88. NŞ/NR

[ÎNTREABĂ B10 DACĂ COD 1-10 LA B9 ALTFEL TRECI LA B11

B10. În general vă consideraţi un susţinător puternic, un simplu susţinător sau doar un simpatizant al ... (CITEŞTE PARTIDUL MENŢIONAT LA B9)?

1. Susţinător puternic 2. Simplu susţinător 3. Simpatizant 88. NŞ/NR

B11. În care dintre politicienii români aveți cea mai mare încredere? RĂSPUNS UNIC!__________________________ 77. În niciunul 88. NŞ/NR

Modul C

C1. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NS/NR

a. Simt că sunt român 1 2 3 4 88

b. Îmi place limba română 1 2 3 4 88

c. Este bine să fii român 1 2 3 4 88

d. Sunt mândru de România 1 2 3 4 88

e. Sunt mândru că sunt român 1 2 3 4 88

f. În general prefer să intru în contact cu români decât cu oameni din alte ţări

1 2 3 4 88

g. În general îmi plac românii mai mult decât oamenii din alte ţări

1 2 3 4 88

h. Românii nu ar trebui să se amestece cu alte naţiuni

1 2 3 4 88

i. Oamenii de altă naţionalitate decât cea română ar trebui să părăsească România

1 2 3 4 88

C2. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii:

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NŞ/NR

1. În familie bărbatul este cel care trebuie să ia decizii

1 2 3 4 88

2. Este firesc ca fiecare să îşi aleagă propriul stil de viaţă, chiar dacă acesta diferă de cel al majorităţii

1 2 3 4 88

3. Copii trebuie uneori pedepsiţi cu bătaia pentru a învăţa cum să se poarte

1 2 3 4 88

4. Ascultarea şi respectarea autorităţilor sunt cele mai importante lucruri pe care ar trebui să le înveţe copiii

1 2 3 4 88

5. România are nevoie de un conducător puternic, care să facă ordine în ţară

1 2 3 4 88

6. Adeseori folosirea violenţei este mai eficientă decât discuţiile îndelungate

1 2 3 4 88

7. Oamenii ar trebui să-şi sprijine ţara chiar dacă lucrurile nu merg bine

1 2 3 4 88

C3. Cu privire la diverse lucruri legate de politică, oamenii vorbesc despre “stânga” şi “dreapta”. Care este poziţia dvs.? Vă rog să indicaţi poziţia dvs. folosind orice număr din intervalul 1-10. Pe această scală (ARATĂ LISTA), unde 1 înseamnă “stânga” şi 10 înseamnă “dreapta”, ce număr descrie cel mai bine poziţia dvs.?

Stânga Dreapta NŞ/NR

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 88

C4. Acum, am dori să ne spuneţi părerea dvs. privind următoarele afirmaţii folosind scala de 10 puncte. 1 înseamnă că sunteţi cu totul de acord cu afirmaţia din stânga, iar 10 că sunteţi cu totul de acord cu afirmaţia din dreapta. Puteţi alege, bineînţeles, orice cifră intermediară pentru a vă nuanţa cât mai bine răspunsul.

A.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fiecare individ ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare

Statul ar trebui să îşi asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia

88. NŞ/NR

B.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Competiţia îi ajută pe oameni să muncească mai mult şi să dezvolte idei noi

Competiţia scoate la iveală ce e mai rău în oameni

88. NŞ/NR

C

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Statul ar trebui să acorde mai multă libertate firmelor

Competiţia scoate la iveală ce e mai rău în oameni

88. NŞ/NR

110


111

D.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Diferenţele între venituri ar trebui să se micşoreze

Diferenţele între venituri ar trebui să fie mai mari

88. NŞ/NR

E.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Proprietatea privată ar trebui să se extindă şi să se dezvolte

Proprietatea de stat ar trebui să se extindă şi să se dezvolte

88. NŞ/NR

C5. Dumneavoastră sunteţi membru al vreunei asociaţii sau organizaţii care nu vă aduce venit (inclusiv asociaţie profesională, partid, sindicat, grup religios sau de susţinere pe lângă biserică, grup ecologic, organizaţie non-guvernamentală, grup artistic, echipă de fotbal)?

1. Da 2. Nu 88. NŞ/NR

C6. Dvs. sunteţi membru al unui partid politic?1. Da 2. Nu 88. NŞ/NR

C7. Dar al unui sindicat?1. Da 2. Nu 88. NŞ/NR

C8. Dvs. credeţi că înainte de 1989 era mai bine sau mai rău ca în prezent în ceea ce priveşte…?

Mai bine La fel Mai rău NŞ/NR

a. … nivelul de trai 1 2 3 88

b. … libertatea oamenilor 1 2 3 88

c. … deţinerea în proprietate a caselor şi terenurilor 1 2 3 88

d. … conducătorii ţării (şefii de stat, guvern etc.) 1 2 3 88

e. … sistemul de educaţie 1 2 3 88

f. … accesul la alimente şi bunuri de larg consum (electronice, electrocasnice, autoturisme)

1 2 3 88

g. … respectarea legilor 1 2 3 88

h. … posibilităţile de a călători în străinătate 1 2 3 88

i. … sistemul de sănătate 1 2 3 88

C9. Luând în considerare toate aspectele, în opinia dvs. înainte de 1989 era...? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. Mult mai bine decât în prezent

2. Ceva mai bine decât în prezent

3. La fel ca în prezent

4. Ceva mai rău decât în prezent

5. Mult mai rău ca în prezent

6. 88. NŞ/NR

C10. În opinia dvs. comunismul…? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. Este o idee bună ce a fost corect aplicată

2. Este o idee bună ce a fost greşit aplicată

3. Nu este o idee bună

4. 88. NS/NR

C11. Din câte ştiţi dvs. Uniunea Sovietică a făcut mai mult rău sau mai mult bine României? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. A făcut numai rău

2. A făcut mai mult rău decât bine

3. A făcut mai mult bine decât rău

4. A făcut numai bine

5. 88. NS/NR

C12. Mareşalul Antonescu a fost conducătorul României în perioada 1940-1944. Părerile oamenilor despre el sunt împărţite, nu există o opinie comună. Dvs. în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii despre mareşalul Antonescu?

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică

măsură/Deloc

NS/NR

a. Mareşalul Antonescu a fost un conducător slab 1 2 3 4 88

b. Mareşalul Antonescu a fost un erou militar şi memoria sa trebuie cinstită 1 2 3 4 88

c. Mareşalul Antonescu a fost un dictator 1 2 3 4 88

d. Mareşalul Antonescu este vinovat pentru înfrângerile din timpul războiului 1 2 3 4 88

e. Mareşalul Antonescu se face vinovat de crime împotriva romilor şi evreilor din România 1 2 3 4 88

Modul D

D1. Care este primul cuvânt care vă vine în minte atunci când vă gândiţi la Republica Moldova?

__________________________________________________ 88. NŞ/NR

După cum ştiţi în perioada dintre cele două războaie mondiale, actualul teritoriu al Republicii Moldova a făcut parte din România Mare. În 1940 România a pierdut acest teritoriu.

D2. În ce măsură consideraţi că a fost responsabil(ă) pentru pierderea Moldovei....?

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NŞ/NR

1. Germania nazistă 1 2 3 4 88

2. Conducătorii României de la acel moment 1 2 3 4 88

3. URSS (Uniunea Sovietică) 1 2 3 4 88

4. Poporul român 1 2 3 4 88

5. Marile puteri occidentale din vremea respectivă 1 2 3 4 88

6. Partidul Comunist Român 1 2 3 4 88

7. Alţii. Cine? _______________________ 1 2 3 4 88

112


113

D3. Din câte ştiţi, ce este Transnistria?

__________________________________________________ 88. NŞ/NR

D4. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii


Mare măsură

Mică măsură


NS/NR

a. Transnistria este pentru Republica Moldova la fel cum este Republica Moldova pentru România

1 2 3 4 88

b. Transnistria este un teritoriu românesc 1 2 3 4 88

c. Dacă Republica Moldova se va uni cu România atunci Transnistria va trebui cedată ruşilor

1 2 3 4 88

d. Transnistria ar trebui să devină stat independent, după modelul Kosovo 1 2 3 4 88

Modul E

E1. Dvs. aţi vizitat vreodată Republica Moldova?

1. DA 2. NU SALT LA E5 88. NŞ/NR SALT LA E5

E2. De câte ori aţi vizitat Republica Moldova până în prezent?

1. O DATĂ

2. DE DOUĂ ORI

3. DE 3-5 ORI

4. DE MAI MULT DE 5 ORI

5. NU ŞTIU

E3. Când aţi vizitat Republica Moldova ultima dată?

1. În ultimul an /În acest an

2. În urmă cu 2-3 ani

3. Cu mai mult de 3 ani în urmă

4. 88. NŞ/NR

E4. Care a fost motivul principal pentru care aţi vizitat Republica Moldova ultima dată?

1. ÎN EXCURSIE

2. AM VIZITAT RUDE/PRIETENI

3. ÎN INTERES DE SERVICI

4. ALT MOTIV. CARE? ______________

5. 88. NU ŞTIU/NU ÎMI AMINTESC

E5. Vă rugăm să indicaţi dacă în cazul dvs. sunt adevărate următoarele propoziţii:

Adevărat Fals NS/NR

1. Am rude originare din Republica Moldova 1 2 88

2. Am vecini veniţi din Republica Moldova cu care mă salut 1 2 88

3. Am (sau am avut) colegi din Republica Moldova 1 2 88

4. Îmi petrec timpul liber şi cu persoane originare din Republica Moldova 1 2 88

5. Mă vizitez cu persoane originare din Republica Moldova 1 2 88

6. Mi s-a întâmplat să cer ajutorul unei persoane originare din Republica Moldova

1 2 88

7. Cunosc din vedere câteva persoane originare din Republica Moldova 1 2 88

8. În probleme personale mă sfătuiesc adesea cu persoane originare din Republica Moldova

1 2 88

9. Evit să am de-a face cu persoane care vin din Republica Moldova 1 2 88

E6. Vă rog să îmi spuneţi în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii referitoare la Republica Moldova:

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NS/NR

1. Este periculos să călătoreşti în Republica Moldova

1 2 34

88

2. Locuitorii Republicii Moldova nu vor să se unească cu România

1 2 34

88

3. Locuitorii Republicii Moldova sunt mai înapoiaţi decât românii

1 2 34

88

Modul F

F1. Care sunt cele mai potrivite cuvinte prin care să ne referim la locuitorii Republicii Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS!

1. Moldoveni2. Români3. Basarabeni4. Români din Republica Moldova5. Cetăţeni ai Republicii Moldova6. Români rusificaţi7. Ruşi8. Alta. Care? ___________9. 88. NŞ/NR

Prima alegere: ______ A doua alegere: _______

F2. Care dintre următoarele atribute pozitive credeţi că se potrivesc cel mai bine pentru cei mai mulţi dintre...? CITEŞTE VARIANTELE! MAXIM TREI RĂSPUNSURI PE LINIE!

Munci-tori,

harniciUniţi

Tole-ranţi

(primi-tori)

Paş-nici

Cura-joşi,

îndrăz-neţ

CinstiţiÎncre-

zători în sine

Gene-roşi

Se-rioşi

Politi-coşi

Cu respect faţă de

lege

De încre-dere

NS/NR

1. Români 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

2. Locuitorii Republicii Moldova

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

3. Maghiari 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

4. Evrei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

5. Germani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

6. Romi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

114


115

F3. Care dintre următoarele atribute negative credeţi că se potrivesc cel mai bine pentru cei mai mulţi dintre...? CITEŞTE VARIANTELE! MAXIM TREI RĂSPUNSURI PE LINIE!

Le-neşi

Dezbi-naţi

Intole-ranţi

Agre-sivi

LaşiNe-

cins-tiţi

Puţin încre-zătoriîn sine

Zgâr-ciţi

Nese-rioşi

Ne-politi-

coşi

Fără respect faţă de

lege

De puţină încre-dere

NS/NR

1. Români 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

2. Locuitorii Republicii Moldova

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

3. Maghiari 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

4. Evrei 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

5. Germani 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

6. Romi 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 88

F4. Prin ce credeţi că se asemănă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova? NU CITI VARIANTELE DE RĂSPUNS! PUTEŢI ALEGE O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS!

1. PRIN ORIGINEA ETNICĂ

2. PRIN NIMIC

3. PRIN LIMBĂ

4. PRIN MODUL ÎN CARE SE DISTREAZĂ

5. PRIN CALITĂŢILE LOR (PRIETENOŞI, OMENOŞI, DESCHIŞI, HARNICI)

6. PRIN ASPECT FIZIC

7. PRIN DEFECTELE LOR

8. PRIN TRADIŢII

9. PRIN RELIGIE

10. PRIN ISTORIE

11. PRIN LUCRURILE ÎN CARE CRED, VALORILE LOR

12. ALTĂ ASEMĂNARE. CARE?..................

88. NU ŞTIU

F5. Dar prin ce credeţi că diferă cel mai mult românii din România şi locuitorii Republicii Moldova? NU CITI VARIANTELE DE RĂSPUNS! PUTEŢI ALEGE O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS!

1. PRIN ORIGINEA ETNICĂ

2. PRIN NIMIC

3. PRIN LIMBĂ

4. PRIN MODUL ÎN CARE SE DISTREAZĂ

5. PRIN CALITĂŢILE LOR (PRIETENOŞI, OMENOŞI, DESCHIŞI, HARNICI)

6. PRIN ASPECT FIZIC

7. PRIN DEFECTELE LOR

8. PRIN TRADIŢII

9. PRIN RELIGIE

10. PRIN ISTORIE

11. PRIN LUCRURILE ÎN CARE CRED, VALORILE LOR12. ALTĂ ASEMĂNARE. CARE?..................

88. NU ŞTIU

F6. Ce părere aveţi despre cei mai mulţi dintre...?

O părere foartebună

O părerebună

O părere nici bună, nici

proastă

O părere proastă

O părere foarte

proastă

NUŞTIU

1. Locuitorii din Republica Moldova 1 2 3 4 5 88

2. Maghiarii din România 1 2 3 4 5 88

3. Români 1 2 3 4 5 88

4. Romii din România 1 2 3 4 5 88

5. În general minorităţile din România 1 2 3 4 5 88

6. Ucraineni 1 2 3 4 5 88

7. Ruşii din Rusia 1 2 3 4 5 88

F7. Ce părere credeţi că au locuitorii din Republica Moldova despre...

O părerefoarte bună

O părerebună

O părere nici bună, nici

proastă

O părere proastă

O părere foarte

proastă

NUŞTIU

1. românii din România 1 2 3 4 5 88

2. ruşii din Republica Moldova 1 2 3 4 5 88

3. ruşii din Rusia 1 2 3 4 5 88

F8. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni făcând parte din următoarele minorităţi? CITEŞTE VARIANTELE! RĂSPUNS UNIC PE LINIE!

Membri de

familie

Să facă parte din

grupul de

prieteni

Sălucrăm

îm-preună

Să fie vecini

Să locuiască

în România

Să viziteze

România

NU AR TREBUI

SĂ

VINĂ ÎN

ROMÂ-NIA

NŞ/NR

1. Maghiari 1 2 3 4 5 6 77 88

2. Romi 1 2 3 4 5 6 77 88

3. Români 1 2 3 4 88

4. Ruşi 1 2 3 4 5 6 77 88

5. Locuitori din Republica Moldova 1 2 3 4 5 6 77 88

6. Ucraineni 1 2 3 4 5 6 77 88

7. Germani 1 2 3 4 5 6 77 88

8. Persoane de altă religie decât a dvs. 1 2 3 4 5 6 77 88

9. Africani 1 2 3 4 5 6 77 88

10. Homosexuali 1 2 3 4 5 6 77 88

11. Arabi 1 2 3 4 5 6 77 88

12. Chinezi 1 2 3 4 5 6 77 88

Modul G

În diferitele zone ale României şi în câteva ţări învecinate se vorbeşte în mod diferit limba română sau limbi apropriate de limba română. Oamenii folosesc alte cuvinte decât cele pe care Dvs. obişnuiţi să folosiţi, oamenii au accente diferite faţă de cum vorbiţi Dvs. Poate şi Dvs. aţi auzit oameni care au vorbit în asemenea dialecte. Am dori să ne spuneţi dacă aţi avut dificultăţi mai mici sau mai mari ca să înţelegeţi oamenii care au vorbit diferite dialecte.

G1. Când am discutat cu... ATENŢIE! RĂSPUNS UNIC PE COLOANĂ!!!

a)Olteni

b)Ardeleni

c) Moldoveni din România

d) Locuitori ai Republicii

Moldova

e) Bucureşteni

f)Aromâni/Machidoni

1. Am înţeles totul fără nici o problemă 1 1 1 1 1 1

2. Am avut mici dificultăţi de înţelegere 2 2 2 2 2 2

3. N-am înţeles o parte mică din ce mi-a vorbit 3 3 3 3 3 3

4. N-am înţeles o parte mai mare din ce mi-a vorbit 4 4 4 4 4 4

5. N-am înţeles aproape nimic din ce mi-a spus 5 5 5 5 5 5

6. Nu mi-a vorbit nimeni în asemenea dialect 6 6 6 6 6 6

7. NŞ/NR 88 88 88 88 88 88

116


117

G2. Acum am dori să ne spuneţi dacă v-a plăcut sau nu aţi avut o impresie prea bună despre cum vorbesc... ATENŢIE! RĂSPUNS UNIC PE COLOANĂ!!!

a) Olteni b)Ardeleni

c) Moldoveni

din România

d) Locuitori ai Republicii Moldova

e)Bucureşteni

f)Aromâni/Machidoni

1. Îmi place mult 1 1 1 1 1 1

2. Îmi place, dar am mici rezerve

2 2 2 2 2 2

3. Nu pot să spun nici că-mi place nici că nu-mi displace

3 3 3 3 3 3

4. Mai degrabă nu-mi place 4 4 4 4 4 4

5. Nu-mi place deloc 5 5 5 5 5 5

6. Nu am auzit pe nimeni vorbind în asemenea dialect

6 6 6 6 6 6

7. NŞ/NR 88 88 88 88 88 88

G3. Care dintre următoarele afirmaţii vă caracterizează în ceea ce priveşte contactele cu vorbitorii veniţi din Republica Moldova?

1. Am avut conversaţii mai lungi sau mai scurte cu mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova.

2. În general am avut conversaţii mai scurte, ocazionale cu mai mulţi locuitori ai Republicii Moldova..

3. Am avut câteva conversaţii mai scurte, ocazionale cu un număr mai mic (4-5) de locuitori ai Republicii Moldova.

4. Am discutat pe scurt cu unul sau doi locuitori ai Republicii Moldova..

5. Nu-mi amintesc să fi stat de vorbă cu locuitori ai Republicii Moldova, doar i-am auzit vorbind pe stradă sau la televizor.

6. Nu cred că am auzit cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova. SALT LA G5

88. NŞ/NR

G4. În ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii privind modul în care vorbesc locuitorii Republicii Moldova?

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NŞ/NR

1. Folosesc multe cuvinte pe care nu le înţeleg 1 2 3 4 88

2. De multe ori am senzaţia că locuitorii Republicii Moldova nu ştiu bine româneşte

1 2 3 4 88

3. Nu-mi place cum vorbesc locuitorii Republicii Moldova.

1 2 3 4 88

G5. Limba vorbită de cei din Republica Moldova diferă sub anumite aspecte de limba vorbită în România. Pornind de la aceste diferenţe unii consideră că putem vorbi de o limbă separată: limba moldovenească. Care este opinia Dvs. în această privinţă?

1. Da, limba moldovenească este o limbă separată.

2. Nu, nu putem vorbi de limba moldovenească ca o limbă separată

88. NŞ/NR

G6. Limba rusă este folosită foarte frecvent în Republica Moldova, mai ales în spaţiile publice. În ce măsură sunteţi de acord acord cu urmatoarele afirmaţii:

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NŞ/NR

1. Limba rusă trebuie interzisă total în Republica Moldova şi toţi trebuie să vorbească numai limba română

1 2 3 4 88

2. Este inadmisibil ca cei de etnie română/moldovenească să folosească limba rusă

1 2 3 4 88

3. Limba rusă poate fi folosită doar în spaţiul privat/acasă, nu şi în spaţiul public/instituţii

1 2 3 4 88

4. Limba rusă este o limba pe care cetăţenii moldoveni o cunosc foarte bine datorită trecutului lor istoric, deci este firesc să o folosească

1 2 3 4 88

5. Limba rusă ar trebui să devină a doua limbă oficială în Republica Moldova, pentru a consfinţi o stare de fapt

1 2 3 4 88

G7. Mulţi locuitori ai Republicii Moldova, a căror limbă maternă este limba română şi care trăiesc de mult în România, vorbesc între ei şi în limba rusă. Dvs. ce credeţi:

Da Nu NŞ/NR

1. Este dreptul lor sa vorbească în ce limbă vor 1 2 88

2. Este un semn de ostilitate declarată faţă de cei din jur 1 2 88

3. Este nepermis să vorbească limba rusă atât timp cât se află pe teritoriul României şi beneficiază de serviciile statului român

1 2 88

4. Este normal să vorbească rusa între ei din moment ce în Republica Moldova o folosesc atât de mult 1 2 88

Modul H

H1. Se vorbeşte foarte mult despre posibila unire dintre România şi Republica Moldova, dar părerile sunt împărţite. Dumneavoastră personal în ce măsură sunteţi de acord cu următoarele afirmaţii?

Foarte mare

măsură

Mare măsură

Mică măsură

Foarte mică

măsură/Deloc

NŞ/NR

1. Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru România 1 2 3 4 88

2. Unirea ar trebui să fie un obiectiv naţional pentru Republica Moldova 1 2 3 4 88

3. Unirea ar fi benefică pentru România 1 2 3 4 88

4. Unirea ar fi benefică pentru Republica Moldova 1 2 3 4 88

5. Pentru oamenii din cele doua ţări ar fi de ajuns ca ambele state să fie membre în Uniunea Europeană, cum sunt Germania şi Austria.

1 2 3 4 88

6. Mai devreme sau mai târziu, Republica Moldova ar trebui să se unească cu România după modelul Germaniei

1 2 3 4 88

7. O soluţie pentru unirea României şi a Republicii Moldova ar putea fi federalizarea ţării, cu o autonomie substanţială pentru Moldova.

1 2 3 4 88

118


119

H2. Vă rog să îmi spuneţi dacă sunteţi de acord sau nu cu următoarele afirmaţii referitoare la efectele unirii României cu Republica Moldova:

Da Nu NŞ/NR

1. Relaţiile economice şi politice dintre România şi Rusia s-ar deteriora 1 2 88

2. România nu va putea suporta costurile pe care le presupune Unirea 1 2 88

3. Nivelul de trai în România va scădea 1 2 88

4. România ar putea fi sancţionată de către Uniunea Europeană 1 2 88

H3. În opinia dvs. România ar trebui să se unifice cu Republica Moldova...? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. ... cu preţul reducerii cu 10% a nivelului de trai

2. ... cu preţul reducerii cu 25% a nivelului de trai

3. ... cu preţul reducerii la jumătate a nivelului de trai

4. ... cu orice preţ SAU

5. ... nu ar trebui să se unifice

88. NŞ/NR

Modul I

I1. În ultima perioadă se vorbeşte mai mult despre redobândirea cetăţeniei române adică de faptul că Statul Român acordă mai uşor cetăţenie română celor care trăiesc în Republica Moldova. În opinia dvs. statul român ar trebui să acorde cetăţenie... CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. Toţi cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial la acordarea cetăţeniei2. Cetăţenii din Republica Moldova ar trebui să aibă tratament preferenţial doar dacă dovedesc

originea lor română3. Cetăţenii din Republica Moldova nu ar trebui să aibă tratament preferenţial, ci ar trebui să li se

aplice aceleaşi condiţii în care se acordă cetăţenia pentru orice alt străin88. NŞ/NR

I2. În ce măsură consideraţi că următoarele iniţiative ale României vor duce la îmbunătăţirea relaţiilor dintre România şi Moldova?


Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NS/NR

1. Acordarea de burse de studiu studenţilor din Republica Moldova care studiază în România

1 2 3 4 88

2. Acordarea mai rapidă şi preferenţială a cetăţeniei române

1 2 3 4 88

3. Sprijinul financiar acordat de autorităţile române autorităţilor din Republica Moldova

1 2 3 4 88

4. Sprijinul financiar acordat de autorităţile române unor instituţii de cultură şi de presă din Republica Moldova

1 2 3 4 88

5. Susţinerea pe care o acordă România în vederea integrării Republicii Moldova în uniunea Europeană

1 2 3 4 88

I3. Dar în ce măsură... Foarte mare măsură

Mare măsură

Mică măsură


Deloc

NS/NR

1. ... sunteţi interesat de iniţiativele României privind Republica Moldova?

1 2 3 4 88

2. ...sunteţi familiarizat cu toate iniţiativele României privind Republica Moldova?

1 2 3 4 88

I4. În opinia dvs. cum influenţează următoarele partide politice şi instituţii din România aproprierea dintre România şi Republica Moldova?

Mai degrabă ajută Nici nu ajută, nici nu dăunează

Mai degrabă dăunează

NŞ/NR

1. Parlamentul României 1 2 3 88

2. Preşedintele României 1 2 3 88

3. Guvernul 1 2 3 88

4. PDL 1 2 3 88

5. PSD 1 2 3 88

6. PNL 1 2 3 88

7. UDMR 1 2 3 88

8. PRM 1 2 3 88

9. Televiziunile din România 1 2 3 88

I5. În opinia dvs. cum influenţează următoarele ţări şi instituţii internaţionale aproprierea dintre România şi Republica Moldova?

Mai degrabă ajută Nici nu ajută, nici nu dăunează

Mai degrabă dăunează

NŞ/NR

1. Uniunea Europeană în general 1 2 3 88

2. NATO 1 2 3 88

3. Rusia 1 2 3 88

4. Germania 1 2 3 88

5. Franţa 1 2 3 88

6. Statele Unite ale Americii 1 2 3 88

7. Ucraina 1 2 3 88

Modul J

J1. Vă voi citi două afirmaţii despre viitorul Republicii Moldova. Vă rog să o alegeţi pe aceea care corespunde cel mai bine opinie dvs.

1. Republica Moldova este o ţară europeană şi ar trebui să devină membră a Uniunii Europene.

2. Republica Moldova aparţine spaţiului rus şi ar trebui să rămână parte a spaţiului de influenţă rusească

88. NS/NR

J2. În ce măsură sunteţi de acord cu fiecare dintre următoarele afirmaţii:

120


121


Mare măsură

Mică măsură


NŞ/NR

1. România ar trebui să sprijine prin toate mijloacele posibile aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană

1 2 3 4 88

2. România trebuie să păstreze relaţii bune cu Republica Moldova indiferent cine este la putere acolo

1 2 3 4 88

3. România ar trebui să îşi menţină politica actuală faţă de Republica Moldova, chiar dacă aceasta ar intra în conflict cu poziţia Uniunii Europene.

1 2 3 4 88

Modul K

K1. În ultimul an aţi văzut vreun material informativ (spot/reclamă, afiş etc.) referitor la Republica Moldova?

1. DA 2. NU SALT LA K3 88. NU ŞTIE SALT LA K3

K2. Ce fel de material aţi văzut/auzit? RĂSPUNS MULTIPLU! NU CITI VARIANTELE!1. SPOT/RECLAMĂ TV/EMISIUNE

2. SPOT RADIO

3. PLIANT, AFIŞ, BROŞURĂ

4. PANOURI PE STRADĂ

5. RECLAMĂ ÎN ZIAR

6. ARTICOL, BANNER PE INTERNET

7. ALTELE: ______________

88. NU ŞTIE

K3. Cât de informat vă consideraţi cu privire la Republica Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!

1. Foarte bine informat

2. Bine informat

3. Puţin informat

4. Foarte puţin/Deloc informat

88. NU ŞTIE

K4. Pe dvs. personal, cât de mult vă interesează ceea ce se întâmplă în Republica Moldova? CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS! RĂSPUNS UNIC!1. Foarte mult

2. Mult

3. Puţin

4. Foarte puţin/Deloc

88. NU ŞTIE

K5. Care sunt sursele principale

de informare despre ce se întâmplă în Republica Moldova? PUTEŢI

MARCA TREI VARIANTE!

K6. Care credeţi că sunt cele mai

de încredere surse pentru cei care doresc să se informeze despre evenimentele din

Republica Moldova? PUTEŢI MARCA

DOUĂ VARIANTE!

K7. Dvs. aveţi o sursă preferată pe care o

consultaţi, de la care primiţi informaţii

despre evenimente din Republica Moldova?

MAXIM O VARIANTĂ DE RĂSPUNS!

1. Ziarele din România (inclusiv versiunea lor online)

1 1 1

2. Ziarele din Republica Moldova (inclusiv versiune lor online) 2 2 2

3. Posturile de televiziune din România 3 3 3

4. Posturile de televiziune din Republica Moldova 4 4 4

5. Posturile de radio din România (inclusiv ascultate online) 5 5 5

6. Posturile de radio din Republica Moldova inclusiv ascultate online) 6 6 6

7. Variate surse de pe internet din România bloguri, forumuri etc. (fără versiunile online ale ziarelor sau radio online)

7 7 7

8. Variate surse de pe internet din Republica Moldova bloguri, forumuri etc. (fără versiunile online ale ziarelor sau radio online)

8 8 8

9. Discuţii cu alte persoane 9 9 9

10. Alte surse. Care?

________________________10 10 10

88. NŞ/NR 88 88 88

Modul L

L1. Sex: 1. Bărbat 2. Femeie

L2. Vârsta: _______ ani împliniţi DATA NAŞTERII: ZI: __ LUNA: ___ AN: _____

L3. Care este religia dvs.?

1. Ortodoxă 6. Mozaică (evrei)

2. Romano-catolică 7. Fără religie/ Nu am fost botezat în nicio religie

3. Protestantă (evanghelică,luterană, reformată) 8. Alta: …………........................4. Greco-catolică 9. Religie nedeclarată

5. Neo-protestantă (unitariană,penticostală, adventistă, baptistă, evanghelistă) 88. NŞ/NR

122


123

L4. Care este naţionalitatea dvs.?1. Român 2. Maghiar 3. Rom 4. German 5. Alta:__________

L5. Care este ultima şcoală absolvită?

1. FĂRĂ STUDII

2. STUDII PRIMARE (PATRU CLASE ABSOLVITE)

3. ŞCOALA GENERALĂ (OPT CLASE ABSOLVITE)4. PROFESIONALĂ/COMPLEMENTARĂ/10 CLASE

5. STUDII MEDII (LICEU 12 CLASE)

6. POSTLICEALĂ SAU TEHNICĂ DE MAIŞTRI

7. STUDII SUPERIOARE DE SCURTĂ DURATĂ (COLEGIU)

8. STUDII SUPERIOARE DE LUNGĂ DURATĂ (UNIVERSITATE, FACULTATE)

9. A DOUA FACULTATE, MASTER, DOCTORAT, ŞCOALĂ POSTDOCTORALĂ

L6. Stare civilă în prezent:

1. CĂSĂTORIT(Ă) 4. CONCUBINAJ (CĂSĂTORIT(Ă) FĂRĂ ACTE\

2. NECĂSĂTORIT(Ă) 5. DIVORŢAT(Ă)

3. DESPĂRŢIT(Ă)/SEPARAT(Ă) 6. VĂDUV(Ă)

L7. Care este statutul dvs. ocupaţional în prezent?

I. POPULAŢIE ACTIVĂ

Persoane ocupate, adică

- Salariat, angajat (directori, manageri, ocupaţii intelectuale, specialişti cu studii superioare, tehnicieni sau maiştri, funcţionari în administraţie, lucrători în servicii şi comerţ, cadre militare, muncitori etc.)

1

- Patron - având unul sau mai mulţi angajaţi 2

- Lucrător pe cont propriu – fără angajaţi (activităţi independente, liber profesionist, avocat, artist, fermier, zilieri ocazionali etc.)

3

- Lucrător familial neremunerat (de ex: membru al unei familii care trăieşte din vânzarea produselor agricole – gospodărie agricolă)

4

- Membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole, meşteşugăreşti 5

Persoane neocupate (şomeri), adică

- Şomer înregistrat 6

- Şomer neînregistrat 7

II. POPULAŢIE INACTIVĂ

Elev / student 8

Pensionar 9

Casnic(ă) 10

Fără ocupaţie, adică

- Întreţinuţi de alte persoane (bătrâni, persoane cu handicap, invalizi, în incapacitate de muncă)

11

- Care trăiesc din chirii, dobânzi 12

ALTE SITUAŢII. CARE? ________________________________ 13

NU ŞTIE 88

L8. În ce sector vă desfăşuraţi activitatea (sau în care aţi avut ultimul loc de muncă)?

1. Privat 2. Mixt 3. De stat 4. Non-profit 77. Nu e cazul, nu a lucrat 88. NŞ/NR

L9. Care este principala sursă de venituri în gospodăria dvs.? UN SINGUR RĂSPUNS

1. Salariu la stat

2. Salariu la particular (la firmă privată)

3. Salariu la firmă mixtă

4. Salariu compensator

5. Pensie de stat

6. Pensie CAP

7. Ajutor şomaj

8. Alocaţii copii

9. Muncă ocazională

10. Activităţi agricole (producţie şi/sau vânzare de produse agricole)

11. Activităţi neagricole pe cont propriu

12. Profit din afacere

13. Altele, care?______

88. NŞ/NR

L10. Cum apreciaţi veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră? RĂSPUNS UNIC! CITEŞTE VARIANTELE!

1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

2. Ne ajung numai pentru strictul necesar

3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe

4. Reuşim să cumpărăm şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

5. Reuşim să avem tot ce ne trebuie, fără să ne restrângem de la ceva

88. NŞ/NR

L11. Care este, cu aproximaţie, venitul total net obţinut luna trecută de către toţi membri din familia dvs. (incluzând salarii, pensii, dividende, chirii, burse, alocaţii, etc.) ?

|__|__|.|__|__|__| RON 88.NŞ/NR

L12. Care este, cu aproximaţie, venitul total net obţinut de dvs. luna trecută?

|__|__|.|__|__|__| RON 88.NŞ/NR

L13. Câte persoane peste 18 ani locuiesc în această gospodărie (inclusiv respondentul)? (VERIFICĂ CHESTIONARUL DE GOSPODĂRIE!) |__|__| persoane

L14. Câte persoane sub 18 ani locuiesc în această gospodărie? |__|__| persoane, din care:

1 0-2 ani |___| persoane




124


125

L15. În ultimii 5 ani... Da Nu NŞ/NR

1. Dvs. aţi călătorit în străinătate? 1 2 88

2. Dvs. aţi lucrat în străinătate pentru un timp? 1 2 88

3. Dar altcineva din gospodărie, a lucrat în străinătate pentru un timp? 1 2 88

L16. Aveţi rude din gospodărie care lucrează în acest moment în străinătate?

1. DA |___|___| persoane din gospodărie plecate la lucru în străinătate

2. NU 88. NŞ/NR

L17. NUME ŞI PRENUME RESPONDENT: ____________________________________

L18. TELEFON RESPONDENT: ____________________________________ (OBLIGATORIU ÎN VEDEREA VERIFICĂRILOR!)

L19. Sunteţi de acord să fiţi contactat în vederea verificărilor?

1. DA 2. NU

Vă mulţumim!

SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE OPERATOR! Declar că am realizat acest interviu în concordanţă cu instrucţiunile pentru intervievarea faţă în faţă cu un respondent care a fost selectat conform instrucţiunilor de eşantionare.

OP Nume operator: _______________________ CODOP |__|__||__|__|__| Semnătura: __________

ATENŢIE! CODUL OPERATORULUI ŞI COORDONATORULUI ESTE FORMAT DIN PREFIXUL AUTO PLUS 3 CIFRE

Data interviului: ____ /__/ 2010 Durata interviului: ________ minute

SE COMPLETEAZĂ DE CĂTRE COORDONATOR!

Declar că am corectat acest chestionar în concordanţă cu instrucţiunile primite şi că am realizat verificarea operatorului de interviu.

Chestionar corectat: 1. DA 2. NU Chestionar verificat: 1. DA 2. NU

CJ Nume coordonator: __________________ ODCJ |__|__||__|__|__| Semnătura: __________

126


127

128


129

130


131

132


133

134


135

136


137

138


139

140


141

142


143

144


145

146


147

148


149

150


151

152


153

154


155

156


157

158


159

160


161

162


163

164


165

166


167

168


169

170


171

172


173

174


175

176


177

178


179

180


181

182


183

184


185

186


187

188


189

190


191

192


193

194


195

196


197

198


199

200


201

202


203

204


205

206


207

208


209

210


211

212


213

214


215

216


217

218


219

220


221

222


223

NoteNote

224


Note

informarea cetăţenilor români cu privire la republica moldova şi

Documents