După cum aţi putut afla din publi-caţia noastră, în perioada următoarevor începe lucrările pentru moder-nizarea drumului care duce înStânişoara. Lăsat de ani buni în voiasorţii, neasistat din punct de vederetehnic, drumul este greu de parcurspe vreme bună, iar în perioadeleploioase sau iarna, pe zăpadă, estepractic de nefolosit. Iată situaţia ac-

tuală prezentată de experţi ai dome-niului în „Memoriul general” careprecede începerea lucrărilor: „Dru-mul Judeţean 209B, tronsonulcuprins între kilometrii 19+000 şi33+600 se desfăşoară pe teritoriuladministrativ al comunei Mălini,asigurând accesul între localităţileMălini, Poiana Mărului, Văleni –Stânişoara şi Iesle, precum şi cu lo-calităţi din judeţul Neamţ.

Suprafaţa derulată a tronsonuluide drum ce face obiectul acestuistudiu prezintă denivelări mari, nuare asigurate în totalitate elementelegeometrice necesare în plan şi profillongitudinal şi nu are asigurate core-spunzător colectarea şi evacuareaapelor meteorice.

Scurgerea apelor în lungul drumu-lui nu se realizează în condiţii op-time. Pe întregul traseu existăşanţuri şi rigole din pământ care nuconduc întotdeauna apele către văisau podeţele existente, producândzone de stagnare a apelor pe plat-forma drumului.”

Activitatea de modernizare a şose-lei se anunţă deosebit de complexă.S-a stabilit să se păstreze amplasa-mentul actual al drumului, iar caleade rulare să fie realizată ca un sistem

rutier rigid alcătuit dintr-o dală debeton de ciment rutier în grosime deminimum 20 cm, urmată de o succe-siune de minimum alte trei straturirutiere.

În final se vor realiza 14,60 kmdrum modernizat, se vor construidouă poduri din beton armat noi(unul de 14 metri, celălalt de 18metri ), se vor repara 6 poduri dinbeton armat. De asemenea se vorconstrui 11 podeţe de 5 m, 23 podeţede 3 m, 70 podeţe de 2 m şi 6 podeţede 1 m. Se vor realiza 6750 m fun-daţii adâncite de parapet de pro-tecţie, 155 m zid sprijin de rambleuşi 2435 m zid sprijin de debleu.

Prin modernizarea acestui tronsonde drum se realizează un acces sigurşi permanent la reţeaua de drumuricomunale, judeţene şi naţionale dinzonă, sporeşte gradul de atractivitatepentru potenţialii investitori în tu-rism şi agroturism, se deschide uninteresant traseu turistic întrejudeţele Suceava şi Neamţ.

Fără îndoială că edificarea acesteiinvestiţii va constitui baza unorînsemnate perspective economice,turistice, sociale şi, nu în ultimulrând, ecologice.

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �

INFO � INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �INFO �PUBLICAŢIE EDITATĂ DE PRIMĂRIA COMUNEI MĂLINI � Nr. 6 � Septembrie 2010

MALINIPERSPECTIVE EUROPENE

Un nou mijloc de divertisment la pârtia de schiPojorâta

Vorbim adesea despre obiceiurileşi tradiţiile acestor locuri, adică asatelor aparţinătoare comuneiMălini. Le evocăm, constatăm diver-sitatea, bogăţia, frumuseţea, unici-tatea, după care ajungem laconcluzia că nu prea mai există. Ces-a întâmplat cu aceste obiceiuri şitradiţii? Unde şi de ce au dispărut?Care este preţul pierderii? Le maiputem aduce în realitate? Cum amputea face acest lucru?

Iată numai câteva întrebări la careeste greu de găsit răspunsuri mulţu-mitoare. Liniştitoare, nici nu poatefi vorba.

Dar să vedem, mai întâi, la ce nereferim. Am începe cu felul în carese pregăteau şi se desfăşurau obi-ceiurile legate de evenimentele im-portante ale vieţii: naşterea, botezul,logodna, nunta, moartea, înmor-mântarea. Am continua cu ceea cese petrecea la Anul Nou, la Paşti, laCrăciun, dar şi la hramurile, lahorele (jocurile) din fiecare sat. Amaduce, de asemenea, în discuţie obi-ceiurile domestice privind prelu-crarea lemnului, a inului, cânepii şilânii, uneltele şi conţinutul lu-crărilor. Şi, desigur, nu am uita por-tul tradiţional - atât cel obişnuit, dinvechime, cât şi cel mai recent.

Ne aflăm în vremuri când totul sepetrece cu mare viteză, cu ritmameţitor. Cine mai are timp astăzi,în anul 2010, de peţit, de logodnă?Cine se mai gândeşte la menirea cu-nuniei şi a nunţii? Totul se planificăîn grabă, cu un interes în afara obi-ceiului, a statorniciei şi a parfumu-lui local. Evenimentele acestea audevenit ocazii pentru a etala maşiniscumpe, toalete colorate, ţipătoareşi cât mai sumare, iar pentru tineriiînsurăţei o afacere, pe cât se poate,profitabilă.

Tradiţiile legate de sărbătorile depeste an şi-au pierdut din conţinutşi din interes, cauza cea mai impor-tantă fiind dispariţia din sate atineretului, segment al populaţieicare prelua şi nutrea obiceiurilevenite din vechime.

Vremurile au trecut, s-au schim-bat dramatic, iremediabil. Uneleocupaţii sau meserii au dispărut:cine mai cultivă pe la noi cânepă înanul 2010? Cine mai face ciubere,cofiţe sau doniţe din lemn?

În ceea ce priveşte straieletradiţionale lucrurile sunt mai com-

plicate. Mai întâi a dispărut necesi-tatea lor. Cine şi unde mai poartăastfel de haine? Hore nu mai sunt.La nunţi se merge aşa cum ammenţionat, ca la o stupidăprezentare de modă. Uneori, relativrar, mai vedem, la biserică, în sărbă-tori, câţiva bătrâni îmbrăcaţi… caînainte.

Totuşi, referitor la portul hainelortradiţionale, este deschisă o portiţăa continuităţii: serbările copiilor,organizate cu diferite ocazii în şcoli,şi spectacolele formaţiilor artisticeale căminului cultural din Mălini. Înasemenea situaţii ne mai întâlnimcu haine tradiţionale autentice sau,mă rog, undeva aproape de ceea ceputem numi autentic.

Privind lucrurile şi dintr-o altăperspectivă, cu înţelegere şi realism,dacă cineva şi-ar dori un costumpopular, va afla repede că oameniicare fac aşa ceva sunt tot mai rari,iar materialele tot mai scumpe, dacăse mai găsesc şi acelea. Astfel, acţi-unea devine mai mult decât costisi-toare, descurajatoare.

Dumitru AMARIEI(continuare în pagina 2)

SĂ NU NE JUCĂMCU FOCUL!

Printr-un ordin al prefectului judeţului Suceava se regle-mentează practica arderii miriştilor, a vegetaţiei uscate saua resturilor vegetale.

Astfel „arderea miriştilor, vegetaţiei uscate sau a res-turilor vegetale este permisă numai cu acceptul Agenţieipentru Protecţia Mediului Suceava, după informarea preal-abilă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bucov-ina” Suceava şi a Comisariatului Judeţean al Gărzii deMediu - Suceava”.

De asemenea, în ordinul respectiv se specifică: în pe-rioadele de caniculă şi secetă prelungită, arderea miriştilor,a vegetaţiei uscate sau a resturilor vegetale este interzisă.

În această ediţie:Universul credinţei Biserica Ortodoxă - istorie şi continuitate laVăleni

Darurile Naturii (pagina 2)

Medicul de familie

Pricepere, pasiune [i mult\,mult\ munc\

(pagina 3)

Postul de Poliţie Mălini vă informează:

Există legi şi pentru circulaţia căruţelor!(pagina 4)

De aici,de la această bornăkilometrică începe lucrareade modernizare a şoselei careduce în culmea Stânişoarei.Din cei 37 de kilometri, câtmăsoară drumul până laBorca, 14,6, care străbat teri-toriul comunei Mălini, re-spectiv, al judeţului Suceava,vor face obiectul unei acţiunide o amploare şi de o com-plexitate deosebite

După inundaţiile din luna iulie, podul de la Malaiu a fost deteriorat, a devenit impracticabil. Acce-sul la şoseaua principală a oamenilor din zonă (70 de familii) a fost blocat, îngreunat. Urmare aacţiunii energice şi oportune a primăriei Mălini, în câteva zile podul a fost reparat, consolidat,toate elementele uzate fiind înlocuite. De altfel, podul arată ca şi nou – aşa cum puteţi observa şidin fotografia de mai sus

25 de “bull-carturi”(un gen de vehicule pe treiroţi) au fost cumpărate de primăria Mălini înscopul prelungirii perioadei de întrebuinţarea pârtiei de schi de la Pojorâta.

(Amănunte în pagina 4)

UN OBIECTIV STRATEGIC: MODERNIZAREA DRUMULUI

VĂLENI STÂNIŞOARA – IESLE –CULMEA STÂNIŞOAREI

TRADIŢIILE, OBICEIURILE LOCULUI.

ÎNCOTRO?

(continuare din pagina 1)

După cum se poate vedea, lucrurile sunt re-lativ complicate. Cauze obiective, dar şisubiective au acţionat în timp şi au erodatserios specificul local.

Intenţionăm să revenim asupra acestuisubiect în numerele următoare ale publicaţiei„Info Malini”, să vedem ce se poate face şi,mai cu seamă, cine mai poate face ceva pentru

o ameliorare a situaţiei.Presupunând că la nivelul locuitorilor ar

mai exista un minim de interes, care ar fi in-stituţia ce se poate implica efectiv şi cu şanse:şcoala, biserica, administraţia locală,primăria?

P.S. Aşteptăm participarea cititorilornoştri. Fie cu o analiză a situaţiei înfăţişatemai sus, fie cu opinii sau soluţii constructive.

2 INFO M|LINI

Din 20 septembrie 2009, iată a trecut un an,în satul Văleni – Stânişoara, credincioşii au onouă biserică purtând hramul „AcoperământulMaicii Domnului”. Construcţia bisericii noi aînceput în anul 2000. Prin strădania locuito-

rilor satului, a consiliului parohial, cu ajutorulprimăriei Mălini, edificiul a fost terminat şisfinţit, cum am mai spus, în septembrie 2009.Până la această dată, la Văleni – Stânişoara afuncţionat o biserică mai mică, ridicată întreanii 1883 şi 1886. Mai exact, construcţiaprimei biserici din acest sat a început la 13iunie 1883 şi s-a încheiat la 15 august 1886. Separe că iniţiativa construirii unei biserici laVăleni a aparţinut călugărilor de la MănăstireaSlatina. Este posibil ca în satul Drăceni, Slatinade astăzi, să se fi construit o biserică nouă, dincărămidă, iar cea veche, din lemn, a fost demo-lată şi transportată la Văleni, cu tot inventarulinterior. Astfel, putem spune că bisericaaceasta, care a funcţionat la Văleni începând cuanul 1886, are o vechime de cel puţin 150 deani. Biserica a fost construită pe terenul, însuprafaţă de 30 de prăjini, oferit de Toader Bil-boreanu, un locuitor cu stare materială bună.Temelia bisericuţei este din piatră, iar con-strucţia, în formă de corabie, este realizată dinbârne. Interiorul este pictat pe un strat subţirede ipsos. Din puţinele mărturii păstrate întimp, s-a dedus că pictura a fost realizată de unoarecare Irimia, originar din Baia. Numele luia fost scris pe scara de la vechea clopotniţă şise regăseşte şi în pomelnicul ctitorilor. O partedin icoane sunt ceva mai noi, şi se aseamănă castil, cu pictura de pe Sfântul Epitaf, executatăde ieromonahul Iulian de la Mănăstirea Râşca(1883).

Vechea clopotniţă a fost construită în 1915,pe vremea când biserica era păstorită de preo-tul Ioan Sălăgeanu, iar cea nouă – în 1998. Totîn timpul păstoririi preotului Sălăgeanu, înanul 1921, se edifică, cu sprijinul Adminis-traţiei Domeniului Coroanei, casa parohialădin Văleni.

Primul paroh al bisericii de la Văleni –Stânişoara a fost preotul Aurel Gheorgheţanu,pe la 1908. I-a urmat preotul Ioan Sălăgeanu,până pe la anul 1934. A venit apoi, în acestelocuri, preotul Corneliu Zaharescu, fiul pro-topopului de la Baia. Pentru o vreme a slujit la

această biserică preotul Ilie Ilisei. Iar după1945 - preotul Gheorghe Vasiliu. Din 1951,până aproape de zilele noastre, preotul parohal bisericii de la Văleni a fost părintele IoanIordăchescu. L-au urmat părintele GheorghiţăSava şi părintele Ciprian Pleşa.

Aceasta este, pe scurt, istoria şi tradiţia bi-sericii vechi. Aceasta este istoria şi tradiţia pecare biserica cea nouă o preia şi se străduieştes-o ducă mai departe.

Dumnezeu să ne ajute !

Preot Vasile ŢIGĂNESCU

Reluând tema din numărul anterior al publi-caţiei „Info Mălini”, ne vom ocupa în continuarede modalităţile prin care putem folosi bineface-rile plantelor medicinale.

DECOCTUL (sau fiertura). Extragerea prin-cipiilor active din plante se realizează prin fier-berea produsului vegetal (uscat şi mărunţit) cusolventul potrivit. Solventul este de regulă apa,iar lichidul obţinut este denumit decoct sau fier-tură. Procedeul se aplică la părţile lemnoase,scoarţe, rădăcini, rizomi, părţi aeriene. Timpulde fierbere variază de la 10 la 30 minute. Părţilelemnoase, rădăcinile, scoarţele se fierb 30 deminute. Părţile aeriene (ierburile) şi părţile careconţin mucilagii se fierb 10 până la 15 minute.Soluţia obţinută se filtrează fierbinte. Reziduulse stoarce şi se completează cu apa de spălarepână la volumul indicat în reţetă.

Iată câteva exemple de fierturi (decocturi) .Pentru colici şi litiază biliară (pietre, calculi larinichi) se iau cantităţi egale de rădăcină de pă-pădie, rădăcină de cicoare, coada calului, coadaşoricelului, sunătoare şi rădăcină de pin . Laacestea se adaugă scoarţă de stejar – jumătatedin cantitatea folosită pentru fiecare din cele-lalte plante. Se fierb acestea toate 5 până la 10minute şi se bea decoctul obţinut pe timpul uneizile.

Pentru eliminarea calculilor renali este eficaceun decoct preparat din fructe de măceş, ienupăr,frunze de mesteacăn râios, rădăcină de lemndulce, de păpădie, leuştean şi osul iepurelui –toate în cantităţi egale.

MACERATUL sau (în termeni populari) plă-mădeala este o metodă de extracţie la rece sau,după caz, la cald, folosind ca solvenţi apa, al-coolul, amestecul cu apă şi alcool, uleiul de floa-rea soarelui, oţetul, vinul alb, vaselina sau

untura curată de porc ( nesărată) . Macerarea la rece este des folosită în condiţii

casnice, la temperaturi de 15 până la 25 de gradeCelsius pentru acele plante de la care principiileactive se dizolvă la această temperatură, dar sealterează la temperatură mai mare. Acest proce-deu este des folosit la produse care conţin muci-lagii : frunzele şi rădăcinile de nalbă, seminţelede in, dar şi la plante precum vâscul sau pădu-celul, acestea din urmă fiind des utilizate în tra-tamentul hipertensiunii arteriale sau a tensiuniioscilante. Timpul de extracţie poate varia de la2-3 ore până la 10-12 ore. Peste produsul supusmacerării se toarnă apă, proaspăt fiartă şi răcită,în cantitatea indicată de reţetă, amestecându-sedin când în când.

Macerarea la cald (sau digerarea) se realizeazăcu solventul încălzit la 40-60 de grade Celsius(sub temperatura de fierbere a solventului folo-sit).Ca solvenţi se întrebuinţează apa, alcoolul,uleiul de floarea soarelui, oţetul, vinul alb. Ma-cerarea la cald este cunoscută din cele mai vechitimpuri.

Iată cum se prepară uleiul de sunătoare saumuşeţel: se iau 20-30 grame de produs (uscat şimărunţit) şi se amestecă cu aceeaşi cantitate dealcool concentrat;după 12 ore se adaugă 200grame ulei de floarea soarelui, iar amestecul re-zultat se ţine pe baia de apă fierbinte 3-4 ore,agitând din când în când. Se lasă în repaus 2-3zile, apoi se filtrează prin pânză sau tifon,stor-cându-se reziduul. Lichidul obţinut se lasă în re-paus 24 de ore, până sedimentează, apoi se maifiltrează odată. Uleiurile medicinale astfel obţi-nute se păstrează în recipienţi din sticlă colo-rată, de capacitate mică, la temperaturi scăzute.

ESENŢELE ŞI TINCTURILE se obţin dinplante proaspăt culese (frunze, flori, seminţe)

care se introduc într-o sticlă şi se acoperă cu al-cool rafinat de 40 grade. Sticla se păstrează laloc luminos şi călduros timp de 14 zile, dupăcare se filtrează. Aşa se procedează, de exemplu,în cazul tincturii de pedicuţă, propolis sau pufu-liţă.

VINURILE MEDICINALE se obţin prinmacerarea plantelor mărunţite (30-50 grame)într-un litru de vin alb (natural) timp de 7-10zile. Apoi se filtrează, se lasă în repaus 24 de orepentru sedimentare.

Se refiltrează şi se păstrează la rece.OŢETURILE MEDICINALE se prepară în

mod asemănător cu vinurile medicinale, dar sol-ventul este oţetul din vin. Oţeturile medicinalesunt mult folosite în masaje sau frecţii, dar seadministrează şi intern.

CATAPLASMELE (prişniţele sau oblojelele)sunt preparate de consistenţă moale (paste) şise obţin din macerarea plantelor sau a altor pro-

duse fitoterapeutice cu ajutorul solvenţilor. Ca-taplasmele se aplică pe zonele afectate, întredouă bucăţi de pânză. După caz, cataplasmele sefolosesc calde sau reci. Pentru dureri de cap sauinsomnii se folosesc cataplasme de pedicuţă.Pentru tuse, laringite sau bronşite se foloseşteprişniţa încălzită de huşte (de la borşul de pu-tină). De asemenea, se folosesc des cataplasmeledin făină de muştar, făină de in sau cu frunze devarză crudă.

ALIFIILE . Au fost preparate din cele maivechi timpuri folosind ca bază de extracţie un-tura curată de porc (nesărată). Astăzi se folosescpentru alifii şi alte diverse baze: vaselina albă,stearina, parafina (singure sau în combinaţie).Oricare ar fi baza pentru alifie, procedeul este înmare, acelaşi.

Se iau 200-300 grame bază de alifie, se în-cinge la foc potrivit, se presară planta (sau plan-tele) bine uscată şi mărunţită, 1-2 pumni, seîncălzeşte din nou până amestecul devine fluid.Se strecoară prin tifon. Se păstrează la rece încutii mici, închise ermetic. În acest mod, putemobţine acasă o alifie foarte folositoare de gălbe-nele, muşeţel, sunătoare, arnică sau cătină.

În farmacii şi în unităţile PLAFAR se găseşteo gamă foarte largă de plante medicinale, dar şide produse gata preparate. Apelaţi cu încrederela aceste produse sau pregătiţi-le singuri în gos-podăria proprie folosind bogata floră spontanădin zona noastră, floră pe care Domnul ne-opune la dispoziţie gratuit.

farmacistă Teodora PLĂCINTĂ

Biserica Ortodoxă - istorie şi continuitate la Văleni

� UNIVERSUL CREDINŢEI � � UNIVERSUL CREDINŢEI � � UNIVERSUL CREDINŢEI �

La taifas cu farmacista

DARURILE NATURII

TRADIŢIILE, OBICEIURILELOCULUI. ÎNCOTRO?

Parteneriatul educaţional „ Şi noi vom fi şco-lari !”, şi-a propus familiarizarea copiilor de lagrădiniţă cu şcoala, instituţie unde ei vor con-tinua procesul de învăţare şi educaţie. Acestprogram s-a desfăşurat în perioada octombrie2009 – iunie 2010, la Şcoala cu clasele I-VIIInr. 2 Mălini (Suha) şi a antrenat preşcolariigrupei mari pregătitoare (grupa „Voioşilor” ) şielevii clasei a IV-a, a domnului învăţător IonIsăilă.

În scopul familiarizării copiilor cu viaţa deşcolar, au fost stabilite activităţi care s-au des-făşurat în comun de către „Voioşii” de la grădi-niţă şi elevii din clasa a IV- a.Iată câteva dintreacestea : „Carnavalul toamnei” (confecţionarede măşti), „Podoabe pentru Crăciun”(abilităţipractice comune), „Serbările Zăpezii” (concursde săniuş), „E ziua ta, mămică dragă!” (pro-gram artistic), „Ouă hazlii” sau „Iepuraşi dePaşte” (activităţi artistico-plastice), „Copiiilumii doresc pacea” (desene, jocuri cu baloane).

Între obiectivele stabilite pentru preşcolari,

şcolari şi educatori s-au aflat cunoaşterea rolu-lui grădiniţei şi şcolii în viaţa copilului, cunoaş-terea modului de desfăşurare a unei lecţii,formarea atitudinilor de întrajutorare şi de par-ticipare a echipei la realizarea unor acţiuni saua unor obiecte, rafinarea abilităţii de a construiun mediu educaţional care să motiveze copilulîn procesul instructiv-educativ.

Aceste obiective s-au realizat prin dezbateriinteractive, prin derularea unor proiecte tema-tice comune, participarea la activităţi comune,la serbări, la acţiuni ecologice .

În sfârşit, parteneriatul educaţional „Şi noivom fi şcolari!” s-a încheiat cu serbarea de lasfârşitul anului şcolar 2009 – 2010, în cadrulcăreia copiii au cântat şi au dansat împreună.

Putem afirma că toate aceste activităţi au fostbenefice atât pentru noi, cadrele didactice dingrădiniţă şi şcoală, cât şi pentru copii, cei maimici fiind cu adevărat pregătiţi pentru a intraîn clasa întâi.

educatoare Monica LEHACI

PARTENERIATUL EDUCAŢIONAL„ŞI NOI VOM FI ŞCOLARI !”

Dacă intri în ograda gospodărieilui Ion Gogan, din Poiana Mărului,te trezeşti într-un mic rai. Florimulte, frumoase şi îngrijite îţi bu-cură ochiul, iar pentru ca atmosferasă fie deplină, între plantele străluci-toare îşi duce viaţa o pereche depăuni. M-am oprit la casa domnuluiGogan pentru a scrie câteva rânduridespre afacerea sa în ale prelucrăriilaptelui. Activitatea începe încă din1992, sub sigla „GOGAN lacto prod”.Cunoştea bine şi secretele ani-malelor, şi pe cele ale laptelui - le în-văţase din stagiile lungi şi repetate lastânile din zonă, stagii care au în-ceput încă din copilărie. Şi cum ceînvăţase îi şi plăcea, prin 1992 s-ahotărât să înceapă acest lucru.

Gazda mea pare un om tumultuos,hotărât şi ambiţios. Este sigur pe el,pe ce face, pe ce ştie, după o viaţă demuncă, dar şi de experienţe dintrecele mai diferite, uneori chiar tra-gice.

„Am fost primul care s-a apucat deo astfel de activitate pe valea noastră– îşi aminteşte domnul Ion. M-ambazat pe animalele mele, dar şi pe aleconsătenilor – pe atunci erau multmai multe vaci şi oi pe aici”.

Ce se face în principal la firma„GOGAN lacto prod” ? Caşcaval şibrânză de burduf, produsetradiţionale de Poiana Mărului, cumcitim pe etichetele aplicate pe pa-chetele în care se livrează. A făcut şitelemea vreo doi ani. Acum însă se

ocupă doar cu caşcaval şi burduf .Cu cine lucrează ? „Muncim mai mult noi, din familie

– îmi mărturiseşte. Soţia - Maria,băiatul – Ion, eu şi ne mai ajutăcineva – avem un angajat”. Am văzutşi linia tehnologică cu care se lu-crează . Curat, aerisit, luminos -peste tot. Întreg sistemul este „blin-dat” din punct de vedere al igienei.Căzile pentru închegare, cazanele încare se topeşte caşcavalul, cazanelepentru urdă - toate sunt din inox şisunt întreţinute impecabil. Aflu cainiţial a avut alte utilaje şi chiar inc-inta era alta.

Cu vreo zece ani în urmă, schim-bându-se anumite norme, au con-struit o incintă nouă şi au instalat olinie tehnologică nouă. Prelucreazăpe timp de vară trei tone până la treitone şi jumătate pe zi, iarna –maipuţin : una-două tone pe zi. Au fostperioade când au prelucrat şi şaptetone de lapte pe zi. Beneficiarii sunt,în special, din Iaşi şi Bucureşti.

Pe lângă preocuparea zilnică pen-tru prelucrarea laptelui, familiaGogan are în grijă o gospodărie mareşi frumoasă, cu multe animale.La această oră au 20 de vaci (dincare 10 cu lapte) şi 55 de oi (un soiadus de la Sibiu). Dispun de 5hectare de pământ şi de întreagagamă de utilaje pentru a-l cultiva şiobţine hrană pentru animale.

Cum spuneam, le plac animalele.La un moment dat au crescut şi 70

de porci. Au renunţat pentru căpreţurile obţinute au fost, şi con-tinuă să fie, descurajatoare.

Dincolo de munca de fiecare zi,dincolo de eforturi şi griji, familiaGogan are, desigur, şi bucurii, şi sa-tisfacţii. Iată, aflăm de la doamnaMaria, o femeie, scoborâtă parcădintr-un roman sadovenian, că fiulIon a devenit, recent, inginer silvic,

că este căsătorit şi,de vreo 5 luni areşi un copil.

Am cunoscut, iată, încă o familie„pusă pe muncă” şi care, prin totceea ce realizează, în special prinprodusele tradiţionale „de PoianaMărului”, duce un bun nume în ţarăşi face cinste comunei noastre.

Dumitru AMARIEI

3INFO M|LINI

Medicina de familie şi-a intrat îndrepturi şi, cu toate problemele careapar, oamenii din ţara noastră sebucură în bună măsură de asistenţăde specialitate. Am găsit de cuviinţăsă înfăţişăm în câteva rânduri as-pecte ale activităţii din acest dome-niu, necesitatea ca fiecare familie,fiecare persoană să intre în contactcu medicul, să se afle în evidenţeleacestuia şi, la nevoie, să se bucure deajutorul necesar.

Mai întâi trebuie să spunem căeste necesar ca părinţii să-şi înscriecopilul nou-născut la medicul de fa-milie încă din primele sale zile deviaţă. De ce? Pentru că, odată ce esteîn evidenţa medicului, beneficiazăde consiliere pentru o creştere sănă-toasă, de imunizări prin programenaţionale (vaccinările obligatorii),consultaţii şi tratamente în caz deîmbolnăvire. Medicul va întocmiobligatoriu o foaie de observaţie apacientului în care va menţionatoate evenimentele medicale indivi-duale apărute pe parcursul vieţii.Acest document este confidenţial,ne se înstrăinează şi nu se divulgăconţinutul său. În cazul în care pa-cientul îşi va schimba medicul de fa-milie, o copie a documentului va fitransmisă celui în evidenţa căruia vaintra.

O persoană are nevoie de mediculde familie în toate momentele im-portante ale vieţii. Când copilulmerge la şcoală îi sunt necesare ade-verinţa medicală cu vaccinurile, sauavizul epidimiologic pentru inte-grare în colectivitate sau adeverinţamedicală pentru participarea laorele de educaţie fizică. Toate acestedocumente nu se pot elibera decâtdacă există o fişă medicală. Mai târ-ziu, la căsătorie trebuie ca tinerii săse adreseze medicului de familiepentru întocmirea certificatului pre-nupţial.

Timpul trece, iar datorită unorfactori care depind mai mult saumai puţin de dorinţa noastră, dezestrea genetică, de mediul în caretrăim, o parte din noi devenim bol-

navi cronici. Persoanele aflate într-oastfel de situaţie trebuie să urmezetratament zilnic toată viaţa şi tre-buie evaluate la anumite intervalede timp (uneori de 3-4 ori într-unan) de către medicul de familie şi,dacă este nevoie, de medicii specia-lişti.

Chiar şi în cazul evenimentuluinedorit al decesului unei persoane,medicul de familie este implicatpentru ca, în funcţie de vârstă, de is-toricul medical al omului de-a lun-gul vieţii, de tratamentul urmat înultimul timp, să elibereze (sau nu)certificatul constatator al morţii.

Iată, aşadar, medicul de familieapare mereu în viaţa unei persoaneprin asistenţa de specialitate, dar şica sursă competentă a actelor biro-cratice care sunt necesare omului întimp.

Trebuie cunoscut că pacientulcare este înscris la medic, dar nueste asigurat (nu a plătit şi nu plă-teşte asigurări de sănătate) benefi-ciază de consultaţie medicalăgratuită numai în caz de urgenţă sauîn luna care s-a născut . În rest, me-dicaţia şi celelalte acte medicale seplătesc.

Pacienţii înscrişi şi asiguraţi be-neficiază de consultaţii gratuite,conform contractului cadru pe anul2010 : 3 consultaţii pe an pentruboli acute, o consultaţie la 3 lunipentru afecţiuni cronice, o consulta-ţie de evaluare în luna în care s-anăscut, consultaţii de urgenţă, acor-darea concediului medical, elibera-rea biletelor de trimitere lainvestigaţii şi specialişti sau de re-ţete cu şi fără contribuţie personală.

La orice cabinet medical, consul-taţiile se asigură pe bază de progra-mare.

Cele înfăţişate în acest materials-au vrut o pledoarie pentru ca oriceom, indiferent de vârstă, să fie in-format, fie şi sumar, despre institu-ţia medicului de familie şi să profitede aceasta.

Doctor Carmen Mariana

MOGÎRZAN

Medicul de familie

La Şcoala „Nicolae Labiş” din Mă-lini, anul şcolar a început cu un noudirector. De fapt o directoare -doamna profesoară Gabriela Gogan.Odată cu numirea profesoareiGogan la conducerea şcolii, au apă-rut şi idei pentru viitoare oferte edu-caţionale. Există perspective, înconcordanţă cu cerinţele comunită-ţii, ca în viitorul apropiat, la aceastăinstituţie de învăţământ, elevii dinclasele a IX - a şi a X- a să aibă posi-bilitatea să-şi însuşească deprinderişi cunoştinţe proprii meseriilor ce-rute în zonă. Adică a acelor meseriilegate de specificul forestier şi turis-tic care există sau se dezvoltă în pe-

rimetrul comunei Mălini. Perspectiva aceasta a fost discu-

tată într-o recentă şedinţă a Consi-liului Local Mălini şi există şansereale ca în perioada următoare pri-măria să se implice pentru a renovaun corp de clădire care să găzdu-iască atelierele, dotate cu materialulpractic–aplicativ necesar.

De asemenea, Consiliul Local îşipropune să găsească soluţii pentrufinalizarea investiţiei de extindere aspaţiului de învăţământ la şcoaladin Mălini. Cât priveşte lucrările derenovare de la şcoala din Suha,există premise ca acestea să fie fina-lizate într-un viitor apropiat.

A ÎNCEPUT ANUL ŞCOLAR 2010-2011

Perspective noi la Şcoala “Nicolae Labiş” din Mălini

Doi oameni vrednici şi pricepuţi – soţii Maria şi Ion Gogan

Un segment al liniei de producţie. Totul străluceşte de curăţenie

PRICEPERE, PASIUNE ŞIMULTĂ, MULTĂ MUNCĂ

La Pâraie, prima zi a noului an şcolar a coincis cu inau-gurarea unui corp de clădire care a constituit obiectul unuiamplu proces de renovare. Este vorba despre o construcţiemai veche cu o încăpere destinată orelor de educaţie fizicăşi alte două încăperi în care îşi desfăşoară activitatea grădi-niţa din localitate.

În urma procesului de renovare, pereţii interiori şi tava-nele încăperilor arată ca noi. La fel şi pereţii exteriori. Toategeamurile şi uşile au fost înlocuite cu unele moderne,ele-

gante-gen termopan. De asemenea, instalaţia electrică afost înlocuită în proporţie de sută la sută.

Sălile arată acum foarte bine, sunt bine luminate,oferăcondiţii optime pentru desfăşurarea activităţii. Cele douăeducatoare, Ana Ilişescu şi Paraschiva Ungureanu s-au ară-tat deosebit de încântate şi au spus că şi copiilor le-a plăcutfoarte mult. Renovarea clădirii care aparţine şcolii din Pâ-raie a fost iniţiată şi susţinută de primăria Mălini, sumacheltuită depăşind 63 000 lei (630 000 000 lei vechi).

ÎN CAZ DE INCENDIU :

- nu intra în panică; - sună la numărul unicde urgenţă 112 şi trans-mite toate datele careîţi sunt solicitate;- părăseşte zona incen-diată şi, dacă îţi este cuputinţă, ajută-i şi peceilalţi să se evacueze şiacordă-le primul aju-tor;- ajută la desfăşurareaacţiunilor de inter-venţie cu forţele şi mi-jloacele de care dispui.

ÎN CAZ DE INCENDIU :

- nu intra în panică; - sună la numărul unicde urgenţă 112 şi trans-mite toate datele careîţi sunt solicitate;- părăseşte zona incen-diată şi, dacă îţi este cuputinţă, ajută-i şi peceilalţi să se evacueze şiacordă-le primul aju-tor;- ajută la desfăşurareaacţiunilor de inter-venţie cu forţele şi mi-jloacele de care dispui.

4 INFO M|LINI

Redactor: Dumitru AmarieiProcesare texte: Cristina IsăilăTehnoredactare: Răzvan GuzuTipografia CELESTIN - Suceava

Proiecte îndrăzneţe –fapte temeinice

Ce se mai îtâmplă cu proiectele în desfăşurare la nivelul comunei Mălini?Proiectul privind modernizarea pîrtiei de schi se află într-un stadiu avansatde realizare. Drumul de acces la pârtie, în lungime de 400 metri, a fost ame-najat şi asfaltat, parcarea cu o suprafaţă de 1400 metri pătraţi este în stadiulde finisare.Bazinul pentru acumularea apei necesare producerii zăpezii ar-tificiale (foto 1) şi clădirea pentru spaţii anexă (foto 2) se află în faze de fi-nalizare.

Lucrările de amenajare a unui parc la baza pîrtiei de schi (foto 3) prind,cu fiecare zi, contur tot mai evident.

Un nou cabinet stomatologic

In perioada imediat următoare, va intra în circuitul medico-sanitar alcomunei Mălini un nou cabinet stomatologic.Instalat într-un spaţiu dela parterul blocului din centrul Mălinilor, cabinetul este dotat cuaparatură de spe-cialitate şi instu-mentar moderne,complet noi.Medicul stoma-tolog se numeşteRoxana Cimbru,absolventă a Fa-cultăţii de Medi-cină şiStomatologie “Gr.T. Popa” dinIaşi.Interiorulcabinetului estealcătuit din spaţiimari, generoase,bine finisate şiiluminate. Existătoate condiţiile calocuitorii co-munei noastre săbeneficieze deasistenţă stoma-tologică de ceamai bună calitate.

Bull-cartul este un triciclu conceput pentru coborâri.Este alcătuit dintr-uncadru, trei roţi, unscaun pentru cel carefoloseşte vehiculul, unsistem de frânare şi undispozitiv pentrutractare. Prin inter-mediul dispozitivuluide tractare, triciclul secuplează la un teleschi(sau la altă instalaţiede acest gen) care îlpropulsează pe oformă de relief înaltă.De îndată ce ajunge lao anumită înălţime(„în vârful dealului” -cum se spune), vehicu-lul este desprins de in-stalaţia de tractare şi

rămâne la dispoziţia celui aflat la comenzi. Acesta urmândsă se bucure de plăcerea coborârii, alegând direcţia prin in-termediul roţii de faţă şi viteza cu ajutorul sistemului defrânare. Vehiculul a fost conceput pentru a pune în valoareinstalaţiile tip teleschi şi pârtiile pe care acestea le de-servesc în perioada în care nu este zăpadă.

Pentru a prelungi perioada de întrebuinţare a pârtiei deschi de la Pojorâta, primăria comunei Mălini a achiziţionat25 de tricicluri de acest gen, iar cei interesaţi, turişti sau lo-calnici, le vor putea folosi cel mai probabil începând cuprimăvara anului 2011.

Bull-cartul este simplu şi uşor de folosit, se bucură de oconstrucţie echilibrată, cu o foarte bună stabilitate, ceea ceface să fie accesibil persoanelor de cele mai diferite vârste.Vehiculul este folosit cu mare succes în Germania, Austriaşi Elveţia. Din câte ştim, prezenţa acestor carturi la Mălinieste o premieră absolută pentru România.

Aşadar, din primăvara anului 2011, pe pârtia de schi dela Pojorâta, veţi putea să vă bucuraţi de coborârile spectac-uloase cu un vehicul simplu şi stabil, care vă va oferi satis-facţii cu totul aparte.

Se întâlnesc, la noi,în România, în acestetimpuri tulburi, şifenomene, acţiunipozitive, constructive.Şcoala de la PoianaMărului a fost benefi-ciara unei astfel deacţiuni. O instituţie fi-nanciară, OTP BancRomânia, împreunăcu redacţia publicaţiei„Jurnalul Naţional” auiniţiat campania„Dreptul de a citi”.Aceasta având ca scopînzestrarea cu cărţi aşcolilor din zonele ru-rale. Şcoala de laPoiana Mărului aprimit peste 1000 de

volume din cele mai diverse genuri, însoţite de trei cor-puri de bibliotecă. Dincolo de foarte multe titluri dinzona literaturii beletristice, a literaturii şcolare şi pentrucopii, au fost oferite şi lucrări cu o mare diversitate in-formativă.

Astfel, pe lângă numeroase volume din noua „Bi-bliotecă pentru toţi”, şcoala noastră a primit dicţionareşi enciclopedii de mare valoare. Iată câteva titluri: „Isto-ria ilustrată a României”, „Enciclopedia ilustrată a ani-malelor”, „Atlasul ilustrat al lumii”, „Dicţionarulproverbelor româneşti”, dicţionare vizuale ( spaniol-român, francez – român, englez – român) în care ter-menii abordaţi sunt prezentaţi cu o ilustraţie adecvată.

Donaţia constituie, cu adevărat, o avere cu semnifi-caţie intelectuală de mare valoare, nouă, beneficiarilor,rămânându-ne misiunea de a o folosi eficient. Mulţu-mim, OPT Banc România ! Mulţumim, JurnalulNaţional!

profesor Dumitru MURARIU

Postul de Poliţie Mălini vă informează:EXISTĂ LEGI ŞI PENTRU

CIRCULAŢIA CĂRUŢELOR!

Drumul public a devenit, în timp, tot mai aglomerat,pericolul producerii unor evenimente neplăcutemărindu-se considerabil. Şoseaua principală care leagăsatele comunei Mălini este un astfel de drum, adică deinteres public şi aglomerat, uneori chiar foarte aglo-merat. De aceea este nevoie ca fiecare dintre noi să înţe-leagă că, pentru a circula în deplină securitate, trebuiesă respecte regulile special stabilite.

O categorie importantă a celor ce folosesc drumulpublic în localităţile noastre o constituie conducătoriivehiculelor cu tracţiune animală. Una dintre cele maiimportante reguli este aceea care stabileşte că vehiculelecu tracţiune animală trebuie conduse cât mai aproape demarginea din dreapta a părţii carosabile. Deci, nu pepartea din stânga, nu pe centrul şoselei, ci cât maiaproape de marginea din dreapta. Nerespectarea acesteireguli se sancţionează cu amendă între 540 şi 1200 leinoi.

Conducătorul unui vehicul cu tracţiune animală esteobligat să aibă asupra sa actul de identitate, certificatulde înregistrare al vehiculului, iar pe vehicul (căruţă) săaibă montate plăcuţe cu numărul de înregistrare.

Este interzisă oprirea sau staţionarea vehiculelor cutracţiune animală pe partea carosabilă a şoselei.

Dacă, totuşi, trebuie ca vehiculul să fie oprit saustaţionat în apropierea drumului, animalele trebuielegate astfel încât să nu poată intra pe partea carosabilă.Conducătorii căruţelor nu au voie să doarmă în timpulmersului sau să intre în trafic după ce au consumat bău-turi alcoolice.

De la lăsarea serii şi până în zorii zilei sau atunci cândvizibilitatea este redusă, căruţaşii trebuie să poarte îm-brăcăminte cu elemente reflectorizant-fluorescente,căruţele să aibă în partea din faţă un dispozitiv cu lu-

mină albă sau galbenă, iar în spate un dispozitiv cu lu-mină roşie. Ambele dispozitive trebuie amplasate pepartea stângă a căruţei. Nerespectarea acestor reguli sesancţionează cu amendă cu valoare între 540 şi 1200 lei.

NU LĂSAŢI ANIMALELE NESUPRAVEGHEATE PE DRUM

SAU ÎN APROPIEREA ACESTUIA!O situaţie deosebit de periculoasă creează animalele

nesupravegheate, lăsate pe şosea sau în apropierea aces-teia. Trebuie avut în vedere că împiedicaţi sau nu, caiireprezintă un pericol deosebit pentru securitatea partici-panţilor la trafic. Deseori găsim pe şosea sau pe mar-ginea acesteia cai, în grupuri mai mari sau mai mici,nesupravegheaţi. Aceştia, nu numai că îngreunează cir-culaţia, dar pot fi la originea unor accidente deosebit degrave.

Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în circumstanţele încare pe şosea se află vaci care merg la voia întâmplării,uneori ocupând în întregime partea carosabilă. Dincolode aspectul necivilizat, şi aceste animale au un compor-tament greu de prevăzut şi pot fi cauze a unor eveni-mente cu urmări dintre cele mai grave.

Altfel, legea prevede cu claritate că, atunci cândfoloseşte un drum public, proprietarul animalului tre-buie să-l lege şi să-l conducă pe marginea din dreapta aşoselei, iar lungimea legăturii nu trebuie să depăşeascădoi metri.

Este foarte important ca proprietarii animalelor săînţeleagă ce pericol mare constituie prezenţa ne-supravegheată a acestora pe stradă şi să aibă în vedereevitarea unor astfel de situaţii. Fiindcă, odată petrecut,un accident nu poate fi pus pe seama animalului, ur-mările neplăcute fiind suportate de stăpânii acestuia.

Agent şef Constantin GRIGORAŞ

Iată o imagine des întîlnită pe drumurile publice din comuna Mălini: calul nesupravegheatblochează aproape în totalitate suprafaţa carosabilă a şoselei

DONAŢIEDE

CARTE 1

2

3

UN NOU MIJLOC DE DIVERTISMENT LA PÂRTIA DE SCHI

POJORÂTA